Academia de Muzica Teatru si Arte Plastice

Facultatea Dramaturgie-Scenaristica, sem.5

Referat la:
Istoria Teatrului Roman
Subiectul:
- Teatrul cel Mare din Bucureti ( Teatrul Naional Ion Luca
Caragiale din Bucureti)
- Istoria Teatrului din Moldova

Elaborat:Boiarinova Liuda
Controlat:Starciuc Mariana

- UN ISTORIC AL TEATRULUI NATIONAL I.L.CARAGIALE DIN BUCURESTI

De la Teatrul cel Mare la Teatrul National I.L.Caragiale
Cu o existenta de peste 150 de ani, Teatrul National I.L.Caragiale este una dintre cele mai prestigioase
institutii teatrale din Romania. Institutie cu o veche si solida traditie culturala, misiunea acestui teatru s-a dezvoltat
de la o epoca la alta, in concordanta cu aspiratiile nationale, in interiorul procesului de creatie artistica si sub
adapostul celor doua edificii
Prima cladire a Teatrului National din Bucuresti (1852-1944) a fost cea din Calea Victoriei, pe locul unde
astazi se inalta Hotelul Novotel. La inceputuri a purtat denumirea de Teatrul cel Mare (18521864), iar din 1875, cea
de Teatru National. Amintim cateva momente importante din aceasta perioada:
1852 Se deschide Teatrul cel Mare din Bucuresti, realizat dupa planurile arhitectului vienez Heft, primul
director fiind Costache Caragiale. Prima reprezentatie are loc la 31 decembrie 1852 cu piesa Zoe sau Un amor
romanesc, un vodevil tradus din limba franceza
1864 Teatrul cel Mare devine institutie publica de cultura cand, printr-un decret semnat de primul
ministru de atunci, Mihail Kogalniceanu, s-a hotarat sa se ia pe contul statului si sa devina institutie nationala
1875 Alexandru Odobescu, director al teatrului, pune pe frontispiciu numele institutiei: Teatru National
24 august 1944 Cladirea in stil baroc a Teatrului National din Calea Victoriei, aflata in imediata vecinatate
a Palatului Telefoanelor, a rezistat pana in august 1944, cand a fost partial incendiata in urma unui bombardament.
Teatrul continua sa functioneze in salile: Comedia (Majestic), Studio din Piata Amzei; pentru scurta vreme
au mai fost si alte spatii de joc, salile de festivitati ale liceelor Sfantul Sava si Matei Basarab, Cercul Militar.
1952 Se sarbatoreste centenarul Teatrului National, se joaca Matei Millo de Mircea Stefanescu si teatrul
primeste numele lui Ion Luca Caragiale.
Teatrului National din Bucuresti in noua cladire (1973-prezent):
Teatrul National din Bucuresti, cu sediul pe care il cunoastem astazi, din Bulevardul Nicolae Balcescu nr.2,
si cu palaria lui Caragiale asezata peste cea mai mare dintre sali, a fost proiectat si realizat de un colectiv de la I.P.
Proiect Bucuresti, condus de prof. arh. Horia Maicu, prof. arh. Romeo Belea (sef de proiect complex) si prof. arh.
Nicolae Cucu, avand drept consultanti pe marii maestri ai teatrului romanesc, regizorii Sica Alexandrescu, Liviu
Ciulei si Horea Popescu. Structura de rezistenta a fost conceputa de catre inginerul Alexandru Cismigiu. Planul
initial al cladirii prevedea numai 3 sali: Sala Mare, Sala Studio (Mica) si Sala Atelier o sala experimentala de
teatru. Nationalul bucurestean a fost considerat de experti drept o realizare unicat a momentului, judecand dupa
marimea si gradul de dotare a scenelor, precum si a atelierelor tehnice aferente.
25 decembrie 1973 are loc inaugurarea Teatrului National in noua cladire, la Sala Mare, cu Apus de soare
de Barbu Stefanescu Delavrancea, regia Marietta Sadova, cu George Calboreanu in rolul lui Stefan cel Mare, o
creatie ce a facut istorie, si cu Simfonia patetica de Aurel Baranga, care semna si regia
30 aprilie 1974 - Sala Mica (Studio) este inaugurata cu piesele Napasta si Conul Leonida fata cu reactiunea
de I.L.Caragiale, spectacol-coup in regia lui Ion Cojar
1 octombrie 1975 se deschide Sala Atelier cu drama Capul de Mihnea Gheorghiu, regia Letitia Popa
Dupa incendiul din noaptea de 16/17 august 1978, Sala Mare a fost complet distrusa. Ca urmare, ideea de a
revizui intreaga constructie castiga teren.
Cladirea ceausista elimina palaria lui Caragiale.

1982-1984 proiectul de refacere, extindere si de reconfigurare a interiorului TNB ii este atribuit

profesorului arh. Cezar Lazarescu. Pentru a modifica aspectul de palarie, echipa a decis si inaltarea cladirii, ceea ce a
insemnat turnarea a 1.200 de tone de beton peste structura initiala. Acest proiect aduce o serie de alte modificari,
intre care, capacitatea sporita a Salii Mari - de la 950 la 1.155 de locuri, slabind insa structura de rezistenta a cladirii.
Tot cu aceasta ocazie s-a construit Sala Amfiteatru - pe locul garderobei si a intrarii oficiale.
ISTORIA RECENTA A TNB
In 2005, actorul Ion Caramitru, fost Ministru al Culturii, devine manager al Teatrului National din
Bucuresti.
Conform proiectului sau managerial, este initiata o serie de studii ale caror rezultate impun reabilitarea
cladirii Teatrului National.
Proiectul este finantat de Guvernul Romaniei si de Banca pentru Dezvoltare a Consiliului Europei ,
costurile totale ale acestuia fiind in jur de 65 milioane de euro.
In martie 2011, in cel de-al doilea mandat de manager al TNB detinut de Ion Caramitru, incepe propriu-zis
munca la acest proiect. Prima parte a proiectului a presupus indepartarea unei structuri de beton de aproximativ
1.500 tone, care fusese adaugata in 1983 si care incarcase cladirea, afectandu-i structura de rezistenta.
Teatrul de Opereta Ion Dacian, Centrul National al Dansului si Muzeul National de Arta Contemporana,
care au functionat pentru o buna perioada de timp in aceasta cladire, isi gasesc spatii noi de lucru.
Lucrarile de consolidare si optimizare functionala a cladirii Teatrului National I.L. Caragiale din
Bucuresti, incepute in martie 2011, s-au intins pe o perioada de peste 4 ani.
Autorul proiectului: Prof. Dr. Arh. ROMEO BELEA. Proiectant general: PECCON INVEST S.R.L.,
Director General Arh. Gabriel Ghelmegeanu. Executant: societatea AEDIFICIA CARPATI in asociere cu
ROMTEST ELECTRONIC.

Obiectivul a fost obtinerea unui imobil care sa corespunda din punct de vedere tehnic, sa confere siguranta
si sa asigure accesul publicului larg la actul de cultura. Vechile sali au intrat treptat in procesul de reabilitare, pe
masura ce altele noi au fost date in folosinta.
Pe toata perioada reconstructiei, teatrul a functionat continuu, prezentand spectacole in cel putin una dintre
salile sale.
9 octombrie 2012 este inaugurata prima dintre salile nou construite, Sala Mica. Are loc premiera
spectacolului Doua loturi de I.L.Caragiale, regia Alexandru Dabija
16 decembrie 2012 are loc inaugurarea Salii Media, cu premiera Napasta de I.L.Caragiale, regia Radu
Afrim, ce marcheaza si incheierea Anului Caragiale la TNB, program de referinta dedicat centenarului mortii
marelui dramaturg
4 octombrie 2013 are loc inaugurarea Salii Pictura, cea de-a treia sala noua, amplasata pe locul fostului
Atelier de pictura. Are loc premiera spectacolului Micul infern de Mircea Stefanescu, regia Mircea Cornisteanu
11 octombrie 2013 se redeschide Sala Studio, cu premiera spectacolului Revizorul de N.V.Gogol, in regia
lui Felix Alexa, marcand revenirea acestei sali cu dotari sceno-tehnice speciale in circuitul teatral ( timp de 27 de ani
a fost in folosinta Operetei).
3 noiembrie 2013 - Sala Atelier, refacuta si imbogatita cu un balcon reintra si ea in circuitul de spectacole
odata cu premiera Nebun din dragoste de Sam Shepard, regia Claudiu Goga
18 aprilie 2015 premiera spectacolului Insirte margarite dupa Victor Eftimiu, in regia lui Dan Puric,
marcheaza inaugurarea noii Sali Mari, integral refacuta si redimensionata.

Inaugurarea noii Sali Mari a TNB marcheaza incheierea lucrarilor de reabilitare si deschiderea in totalitate a
TNB pentru public, urmand ca, in vara, sa fie deschis si Amfiteatrul in aer liber, cel de-al saptelea spatiu de joc din
cladirea reabilitata si modernizata.
Astfel, TNB devine un complex cultural modern, comparabil cu marile centre culturale europene si
mondiale.
In urma reconstructiei, Teatrul National isi asuma, sub sloganul Un teatru nou pentru un public nou, nu
doar o versatilitate culturala, dar si responsabilitatea de complex cultural national si poate chiar international, in care
pot fi gasite cele mai moderne sali de teatru, dar si spatii dedicate proiectiilor media, expozitiilor, unei palete largi de
evenimente culturale importante, ce se desfasoara constant, alaturi de spectacolele de teatru, in cadrul unui program
numit Parateatral. Teatrul National din Bucuresti, la o varsta care depaseste 160 ani, este un brand cultural national,
unul dintre cele mai importa din Romania.
ISTORIA TEATRULUI DIN MOLDOVA
Teatrul Naional M. Eminescu
Anul i locul apariiei:
1920 Crearea Teatrului de expresie romn n Basarabia, reorganizat n 1922, nchis n 1935
1933 - Tiraspol. Teatrul Moldovenesc de Stat
1940 - n locul teatrului din Tiraspol a fost organizat Teatrul Moldovenesc de Stat al RSSM cu sediul la
Chiinu
1954 - Teatrul Moldovenesc Academic Muzical Dramatic de Stat A.S.Pukin"
1988 - teatrul este nchis, sub pretextul unei reparaii capitale, care a durat cinci ani.
1988 - i este oferit denumirea legat de numele lui Mihai Eminescu.
Pn n 1994 a funcionat ca teatru-studio, sub conducerea lui Victor Ciutac.
1994 iulie - n urma unui concurs de creaie, oficializat ca Teatru Naional.
1934 - Primul edificiu teatral blean Teatrul Scala, ruinat n timpul celui de-al Doilea Rzboi Mondial.
1946 - restaurat, timp de trei decenii aici a activat Teatrul Dramatic Rus
1957 21 martie, n componena acestuia a luat fiin i o trup moldoveneasc.
Se numea deja Teatrul Moldovenesc-Rus Muzical-Dramatic.
1966 04 mai - Numele clasicului V. Alecsandri i va fi conferit teatrului, fiind reorganizat n Teatrul
Moldovenesc Muzical-Dramatic i Teatrul Rus.
La 16 mai 1990 devine Teatrul Naional Vasile Alecsandri din oraul Bli.
1934 la Tiraspol
1940 sediul la Chiinu n teatrul Express
1941 1944 Turkmenistan, or. Mar.
1960, Chiinu
Simpozionul Internaional de Teatru cu genericul:Valoarea artistic i cea comercial n actul spectacular,
(10-13 octombrie 1999) sub semnul Teatrului Luceafrul, avnd invitai din Kent (SUA), Budapesta, Bucureti,
Moscova, Lvov.

1977
Pe lng Filarmonica din Chiinu.
1978 la Chiinu ca Teatru-studio.
1990 - 7 actori, n frunte cu Petru Vutcru, prsesc echipa Teatrului Luceafrul . Devin teatru ambulant
Teatrul Eugene Ionesco.
1991 februarie - trupa din 24 de colaboratori se stabilete temporar la Teatrul Anton Pann din RmnicuVlcea
11 septembrie 1991 - se instituie oficial ca instituie de stat la Palatul Republicii
1994, 25-mai-31 mai - La iniiativa directorului artistic Val Butnaru, mpreun cu Ministerul Culturii,
organizeaz primul Festival Internaional al Artelor Scenice BITEI Bienala Teatrului Eugene Ionesco. 2000 sediul la Centrul de Cultur i Art Ginta Latin
2007 Februarie sediu propriu la Centrul de Agrement Moscova
2002 - Prima colaborare internaional cu Compania de Teatru Les Oiseaux de Passage din Die, Frana, n
spectacol fiind distribuii, actorii de la Teatrul E. Ionesco i actorii francezi Brigitte Perroton i Olivier Comte (n
rolul lui Cehov). Spectacolul a fost realizat n reziden la Teatrul Les Aires din Die, (Frana), reziden susinut
financiar de Ministerul Culturii din Frana.
1995, New York i Bridgeport) - primul turneu peste ocean al unui teatru din R.Moldova. Prezint n
premier absolut spectacolul Beethoven cnt din pistol de M.M.Ionescu.
Teatru-Spltorie, 29 noiembrie 2010.
Fondatorii. Regizorii. Actorii
Grup de iniiativ: Sergiu T.Ni, ministru al Basarabiei n guvernul Romniei, tefan Ciobanu, membru al
Academiei Romne, scriitorii: Nicolae N.Beldiceanu, Nicolae Beldiman, Leon Donici i regizorul Gheorghe Mitu
Dumitriu.
1922 - Vasile Leonescu i Constantin Mrculescu
Timp de un deceniu directoratul Teatrului Naional din Chiinu a fost asigurat de: George Toprceanu,
Corneliu Sachel Arescu, Ion Livescu.
Regizori: Valeriu Cupcea, Ion Bordeianu, Andrei Bleanu, Veniamin Apostol, Ion Sandri-curea.
Actori: ntre 1937 1939, n trup se angajeaz tinerii actori: Chiril tirbu, Mefodie Apostolov, Constantin
Constantinov, Domnica Darienco, Arcadie Plcint, Ecaterina Cazemirov, absolveni ai colii de Teatru din Odesa.
n anul 1952 - noi actori, absolveni ai Institutului de Teatru, Muzic i Cinematografie A.Ostrovski" din
Leningrad: Valeriu Cupcea, Constana Tru, Gheorghe Hosso. Alte generaii: colile din Moscova, Tbilisi, Iai,
Chiinu.
16 mai 1957 - sub conducerea regizorului Boris Harcenko.
Directori: Tudor Maralcovschi (1970-1974), Mihai Grecu ((1974-1978), tefan Crignu (1979-1981),
Aurel Puic ((1983-1986), Eugeniu Caras ((1987-1988), Pavel Proca (1989-1990), Anatol Rcil, Artist al Poporului
(1990, iar din 2004, Director General).
I generaie actori: Iulian Codu, Anatol Pnzaru, Victor Ciutac, Veronica Savca, Vasile Buzatu i viitoarea
glorie a scenei blene i a cinematografiei Uniunii Sovetice, Mihai Volontir.

Au mai activat: Efim Lazarev (Lzrescu), Ion Muzca, Dumitru Blajinu, Iacob Burghiu, Lidia Valeanschi,
Pelagheia Potng, Grigore Grigoriu, Dina Cocea, Mihail Grnu, Vasile Tbr, Tamara Chianiuc, Jan Cucuruzac,
Boris Bechet.
Regizori: Boris Harcenko, Anatol Pnzaru, Anatol Rusu, Ion Ciubotaru, Nicu Ursu, Dumitru Griciuc. Au
mai montat spectacole: Anatol Rcil, Mihai Volontir, Iulian Codu, Mihai Grnu, Ion Marcoci, Ion Puiu,
Constantin Stavrat, Ina Ilaciuc, Ciprian Rcil. Inclusiv, regizori invitai: Valeriu Cupcea, Nadejda Aroneki, Vitalie
Rusu, Veniamin Apostol, Margarita Panfilov, Ion Bordeianu, Sandri Ion 16 mai 1957 - sub conducerea regizorului
Boris Harcenko.
Directori: Tudor Maralcovschi (1970-1974), Mihai Grecu ((1974-1978), tefan Crignu (1979-1981),
Aurel Puic ((1983-1986), Eugeniu Caras ((1987-1988), Pavel Proca (1989-1990), Anatol Rcil, Artist al Poporului
(1990, iar din 2004, Director General).
I generaie actori: Iulian Codu, Anatol Pnzaru, Victor Ciutac, Veronica Savca, Vasile Buzatu i viitoarea
glorie a scenei blene i a cinematografiei Uniunii Sovetice, Mihai Volontir.
Au mai activat: Efim Lazarev (Lzrescu), Ion Muzca, Dumitru Blajinu, Iacob Burghiu, Lidia Valeanschi,
Pelagheia Potng, Grigore Grigoriu, Dina Cocea, Mihail Grnu, Vasile Tbr, Tamara Chianiuc, Jan Cucuruzac,
Boris Bechet.
Regizori: Boris Harcenko, Anatol Pnzaru, Anatol Rusu, Ion Ciubotaru, Nicu Ursu, Dumitru Griciuc. Au
mai montat spectacole: Anatol Rcil, Mihai Volontir, Iulian Codu, Mihai Grnu, Ion Marcoci, Ion Puiu,
Constantin Stavrat, Ina Ilaciuc, Ciprian Rcil. Inclusiv, regizori invitai: Valeriu Cupcea, Nadejda Aroneki, Vitalie
Rusu, Veniamin Apostol, Margarita Panfilov, Ion Bordeianu, Sandri Ion curea, Leonid Cibotaru, Silviu Fusu,
Corneliu Pvloi, Vasile Hariton, Mihai rn, Ion Popescu, Tudor Macovenco, Gheorghe Urschi, Victor Ignat.
Fondator: M. P. Zubov
T.I.Nazarcovski, C. Vedernicov, M. Suharev, R. Grigorean,
Din 1950 director E. V. Vengre
Regizori: N.S.Aronekaia, .., ., , ..
Directori: ., ., ., ., ., ..
Director curent:
Maestru n arte Constantin Haret
1951 1978 - regizor-sef Constantin Ilinschi,
Din 1979 - director Titus Jucov, montnd mai bine de 60 spectacole.
I-a generaie, coala de teatru B.V.ciukin: I.Ungureanu, S.I.curea, I.Todorov, D. Caraciobanu,
Ecaterina Malcoci, V. Izbeciuc, E. Todoracu, V. Constantinov, G. Rusu, A. Pogola, V. Grigoriu, P. Iacovschi,
I.Gore, Nina Doni, Nina Vod
A II-a generaie de la coala ciukin,: P. Zavtoni, S.Haret, M. Doni, L. Dimitriu, Gh. Urschi, S.Cocrl,
Gh. Prlea, I. Pslariuc, V. Savca.
A III-ea promoie a colii moscovite: sfritul anilor80, actorii Petru Vutcru i Mihai Fusu .a.
n 1994 Mihai Fusu se ntoarce n teatrul unde i-a nceput activitatea, deja n calitate de director artistic.
Fondatori:
1994 - director artistic Mihai Fusu

1999 - director artistic al teatrului este desemnat absolventul Institutului de Arte, coala de regie a lui
Veniamin Apostol, Boris Foca. Regizori: Ion Ungureanu, Sandri-Ion curea, Ilie Todorov; Gheorghe Urschi.
nceputurile lui au fost n cutrile actorului Dumitru Fusu, n cntecele lui Anatol Rzmeri. Ideea
nfiinrii teatrului i aparine lui Ion Puiu actor, regizor, dramaturg, scenograf...
ndrumtorul teatrului poetic se consider Gleb Ceaikovski, conductor al Filarmonicii din Moldova.
Componena: Andrei Vartic, Nina Hasna, Elena Puiu, Leonid Ciobanu, Iu. Sadovnic, toi absolveni ai Institutului
de Arte Gavril Musicescu din Chiinu.
Regizori: A: Vartic, Anatol Codru, Vitalie Rusu, Emil Gaju, N. Jelescu .a.
Sandri Ion Scurea pe baza cursului absolvent, catedra comedie muzicala a Conservatorului de Stat "Gv.
Muzcescu" din Chisinau.
Din 16 aprilie 1990 director al teatrului este numit Tudor Tarna.
Din unu octombrie 1990 - 1 iunie 1995 - director artistic Veaceslav Madan
Din 1996 - Director artistic Vitalie Rusu
In aprilie 1997 director artistic vine din nou S. I. Scurea
Din 2001 Regizor sef - Petru Hadarca
Din 2003 Regizor sef - Anatol Burlacu
Din 2005 Regizor sef este numit S. S. Fusu, Fondatori: Prim-regizor - Petru Vucru, director artistic - Val
Butnaru, director administrativ Valentin Todercan.
-1995 Val Butnaru i Valentin Todercan prsesc Teatrul. Petru Vutcru direcor artistic, iar din 1997
Veaceslav Reabcinschi - director manager. n 2002 Andrei Locoman - Director administrativ.
I trup: Petru Vutcru, Ala Menicov, Nely Cozaru, Elvira Platon, Andrei Sochirc, Angela Sochirc,
Elena Chioiba, Valentin Todercan, Boris Cremene, Luminia Tulgara, Andrei Mooi, Zina Zmeu, Radu Constantin,
Gheorghe Gru, Emil Gaju
A II-a generaie 1993: absolveni ai colilor de Teatru din Moscova: Vitalie Drucec, Petru Oistric,
Alexandru Cozub, Margareta Pntea, Fondatori: Prim-regizor - Petru Vucru, director artistic - Val Butnaru,
director administrativ Valentin Todercan.
-1995 Val Butnaru i Valentin Todercan prsesc Teatrul. Petru Vutcru direcor artistic, iar din 1997
Veaceslav Reabcinschi - director manager. n 2002 Andrei Locoman - Director administrativ.
I trup: Petru Vutcru, Ala Menicov, Nely Cozaru, Elvira Platon, Andrei Sochirc, Angela Sochirc,
Elena Chioiba, Valentin Todercan, Boris Cremene, Luminia Tulgara, Andrei Mooi, Zina Zmeu, Radu Constantin,
Gheorghe Gru, Emil Gaju
A II-a generaie 1993: absolveni ai colilor de Teatru din Moscova: Vitalie Drucec, Petru Oistric,
Alexandru Cozub, Margareta Pntea, Igor Chistol, Iulia Bordeianu, Valentin Zoril, Dionis Cosiceanu, Daniela
Mudreac. Au venit i Alina Lungu, Maia Grosu, absolvente ale Academiei de Arte din Chiinu.
A III-a generaie 2001: absolveni ai Academiei de Muzic, Teatru i Arte Plastice Oxana Bucuci,
Valeriu Pahomi, Doriana Talmazan, Dumitru Mamei, Doina Severin, Victor Nofit, Larisa Minov, Rzvan Paveliu,
Petru Ciobanu, Gheorghe Butucea, Veaceslav Sambri. Se altur Gheorghe Pietraru, Vlad Ciobanu, Lucia Pogor
i Marina Madan.
- A IV-a generaie 2013: absolveni AMTAP.
2012- Director General al Teatrului Eugen Ionesco este Val Butnaru.

Fondator: Alexandru Grecu

la Casa de cultur din sectorul Botanica, la Casa Armatei i n fostul cinematograf Biruina, actualul
sediu al Teatrului Satiricus.
Spectacole 1920-1990
I spectacol - Fntna Blanduziei de Vasile Alecsandri; Biruina de S.Sehttir, Cstoria" de N. Gogol, George
Dandin de Moliere, Pdurea de A.Ostrovski, Azilul de noapte de M.Gorki,
Snzeana i Pepelea, Fntna Blanduziei, Ovidiu, Iaii n carnaval, Soacra cu trei nurori, O scrisoare
pierdut,
M.Eminescu (1966) cu V. Cupcea n rolul titular, Tache, Ianche i Cadr (1960), Psrile tinereii noastre
(1972), Revizorul (1972) cu Vitalie Rusu, Tata i Preedintele cu V.Ciutac.
Va debuta cu spectacolul Chiria n Iai sau Dou fete i-o neneac de Vasile Alecsandri, n regia lui Boris
Harcenko.
Liubovi Iarovaia de C.Trenev (1 spectacol), Slava de S. Gusev, Marealul Kutuzov de V.Soloviov, Anna
Karenina i nvierea de L.Tolstoi, Crarea spionului de . Dumas, ntlnirea periculoas de I. Stalski, Ruptura de B.
Lavrenev
( , , ,
; ., .,
( ), . ,
.-.,
.,
.
Foisorul de S. Marsak (15.10.1945)
Vicleniile lui Scapin, Costumul de nunt, Chiria n provincie, A dousprezecea noapte, Intrig i iubire,
Minodora, Radu tefan ntiul i Ultimul, Pescruul, Juctorii, O noapte furtunoas
1977 Pasare n vnt
1978 Lumina ta
1979 Lupii
1980 - Vnturile, valurile
1980 Scene din viaa trandafirului
1983 Pnze la orizont
1984 Alaiuri folclorice, Calul
1985 Comedienii
1986 Halta viscolelor
Liola de L. Pirandello, regie S. I. Scurea, compozitor Liviu Stirbu si povestea Fetita cu Daruri de
H.C.Andersen, muzica V. Dinga, regie S. I. Scurea, scenografie Petru Balan.
Cntreaa cheal i Regele moare de E. Ionesco i Ateptndu-l pe Godot de S. Beckett (regia Petru
Vutcru i Mihai Fusu), cu care au participat la Festivalul Internaional de Teatru de la Avignon (Frana) n 1994;

Hei Oameni buni de W Saroyan, Cldur Mare de I L Caragiale, Cea mai puternic de A. Strindberg, Iosif i amanta
sa de Val Butnaru (regia Petru Vutcru), Pescruul de A.Cehov (regia Mihai Fusu), Chiria n provincie dup V.
Alecsandri (regia Petru Vutcru), Voci n lumina orbitoare de M. Viniec (regia Petru Vutcru), Doi pe un
balansoar de W. Gibson (regia Corneliu Pvloi), Strigtul de T. Williams (regia Volia Vaha, Sankt Petersburg,
Rusia), Medeea maghiar de Arpad Goncz (regia A.Cozub), Plasatoarele de C. Cheianu (regia A. Cozub), Frumoasa
cltorie a urilor Panda de M. Viniec (regia Valeuriu Andriu, Bucureti), Revizorul de N. Gogol i Visul unei
nopi de var de W. Shakespeare, regie Petru Vutcaru,
Istoria Comunismului povestit pentru bolnavii mintal de M. Viniec n regia lui Charles Lee, Frana,
Bigamul de Ray Cooney, regia Mihai rn i Anonimul Veneian de Giuseppe Berto, regie Sandu Cozub. Hamlet
dup W. Shakespeare, regie Ion Sapdaru, Iai (Romnia) i Lupii i oile de Alexandr Ostrovski, regie Petru
Vutcru, Un orb i o oarb pe culmile Caucazului de Dumitru Crudu regia Clin Ursu, Mainria Cehov de M.
Viniec, realizat de Petru Vutcru, Doamna-di-satul-florilor-ce mor de Irina nechit, regie Maria Doni, Elisabeta I
(dup textul lui Paul Foster i cronicile istorice), regie Petru Vutcru, Femeile lui Picasso. Jacqueline de Brian
McAvera, regie Vitalie Drucec, Chip de Foc de Marius von Mayenburg, regia Alexandru Berceanu, Romnia,
Mizantropul dup Eugene Labiche, regie Nugzar Lordkipanideze, Georgia, i cu violoncelul ce facem? dup piesa
lui Matei Viniec, regie Petru Vutcru,
2007 stagiunea retro Revizorul de N. Gogol i Chiria n provincie dup V. Alecsandri; efele de Werner
Schwab n regia lui Veaceslav Sambri
Dramaturgia universal: Carmen de Prosper Merimee, Cerere n cstorie de Anton P. Cehov, Caligula de
Josef Toman, Vntoarea de obolani de Peter Turrini, Oameni i oareci de John Steinbeck, Le mariage for ce de
J.B.Moliere (n limba francez), Moliere i Maestrul i Margarita de Mihail Bulgakov (n 7 limbi: rus, romn,
italian, ebraic, german, francez, latin) de Mihail Bulgakov, Ce e viaa omului? de Arcadii Arkanov, Hercule de
Fr.Drrenmatt, Carmen de Prosper Merime (n spaniol), Metamorfozele I de Ovidiu (n limba latin),
Metamorfozele II de Ovidiu (n limba latin)
Dramaturgie romn: Npasta, Dale carnavalului, O noapte furtunoas, O scrisoare pierdut de Ion Luca
Caragiale, Unde mergem, domnilor? dup Ion Luca Caragiale, Vasile Alecsandri, Bogdan P. Hasdeu, Mooc dup
Grigore Ureche, Costache Negruzzi, Vasile Alecsandri, Jertfe patriotice dup Ion Luca Caragiale, Vasile Alecsandri,
Ciuleandra de Liviu Rebreanu, Beethoven cnt din pistol de Mircea M.Ionescu, Triunghiul pcatului de Tudor
Muatescu,
Dup dramaturgia contemporan RM : Dictatorul de Andrei Srmbeanu, SRL Moldovanul de Nicolae
Esinencu, Ispitirea lui Iuda de Andrei Burac, Soie de mprumut i Minte-m, minte-m de Nicolae Negru,
Golanii revoluiei moldave, Made in Moldova!, Cu bunelul, ce facem?... , ara asta, a uitat de noi, de
Constantin Cheianu, 7 aprilie 2009 de Constantin Cheianu, Irina Nechit, Maimua n baie de Irina Nechit, Eu pentru
cine votez de Val Butnaru, Salvai America!, nainte i dup fug de Dumitru Crudu, Care-s slbaticii? i Hai s ne
jucm! de Iulian Filip, Din zodia buricului i Oprii globul Moldovei, vreau s cobor de Gheorghe Urschi
Doi purcelui, Pcal i Tndal (folclor pentru copii)
Ho ar! de Ion Diviza i Alexandru Grecu
Avant de mourir de Val Butnaru
Face Control - un cntec bilingv (german i romn), regizat de Nicoleta Esinencu la Akademie Schloss
Solitude, Stuttgart. The Mobile European Trailer Theatre a produs mai multe spectacole: Meres sans chatte (2007)
de la Centrul Cultural Elveian din Paris, i Zuckerfrei (2008) de la a Dresda Societtstheater. n iunie 2008, piesele
" Md." i Moldova camping au fost prezentate n HAU2 la Berlin i THEATERFORMEN festival din
Braunschweig; perfomance-ul Antidot, cu care a participat la proiectul european After the Fall
Footage de Nicoleta Esinencu n regia autoarei; Povestea lui Roland de Rodrigo Garcia, n regia
Luminiei cu;

Mihai Fusu a semnat regia la spectacolele: de poezie transnistrean din anii20, Bash de Neil LaBute i
Podozritelnoe iebalo sau Am ce am eu cu poliitii
FUCK YOU EUROPE, FOOTAGE, Mame fr pi*D, Clear History, ROGVAIV , Moldova
independent. Erat , UNEDUCATED
Clovnul de McDonalds de Rodrigo Garcia, Nekrotitanium, Casa M, Iepurii nu mor, Lamentri, Sex &
perestroika.
Totul n grdin i The Zoo Story dup Edward Albee
Dai totul la o parte ca s vd, Di la-ntunerik la lunin,regizat de Mihai Fusu; Jack Fromn sau Istoria
unui contrabasist, Vreau s fiu cine am fost niciodat.
Edith Piaf femeia care a iubit.
Spectacole 1990-2010
Legturi primejdioase dup Ch.de Laclos, Un veac de singurtate dup G.G.Marquez, Amedeus dup
P.Shaffer, Steaua fr nume de M.Sebastian, Anna Karenina dup L.Tolstoi, toate n regia lui S.Vasilache, Cumetrele
de M.Tremblaz, regia P.Bokor (Canada), Hamlet de Shakespeare, regia S.Vasilache, Apus de soare de
B.S.Delavrancea, regia N.Toia (Bucureti), coala nevestelo" de Moliere, regia A.Kirucenko (Moscova), Fraii
Karamazov dup F.Dostoevski, Regia S.Vasilache, Cine are nevoie de teatru? de T.Wertenbaker, regia P.Bokor.
Sosesc desear de Tudor Muatescu
Buchetul de N. Rusu, regie A. Rcil
Trei surori, Livada de viini i Palata nr.6 de A.Cehov, Regele Lear, Visul unei nopi de var de
W.Shakespeare, Prea mult minte stric de A. Griboedov, Steaua fr nume de M. Sebastian,
The Curious Savage de J. Patrick, coala nevestelor de Moliere.
In 1995 Teatrul a sarbatorit 50 ani de activitate artistica si organizeaza prima editie a Galei Internationale a
Teatrelor de Papusi Licurici-50.
Testamentul i Testamentul II, Questa e la vita dolce? Autor i regie Gh. Urschi; neleptul de
A.N.Ostrovski, Adam i Eva i Ciuleandra dup L.Rebreanu, Mascarada dup Iu. Lermontov, Livada cu viini de
A.Cehov, Cabaret Jacksonville, Luceafrul dup M. Eminescu, Steaua fr nume dup M. Sebastian, Principesa
Turandot de Carlo Gozzi, O istorie din cartierul de vest de A. Laurents, Cinele grdinarului dup Lope de Vega,
Opera de trei parale i Omul cel bun din Sciuan dup B. Brecht, Romeo i Julieta dup W. Shakespeare n regia
B.Foca, Consumatorul de onoruri de A. Strmbeanu i ConsoLAtorul de vduve de G.Marotta i B.Randone n
regia Stelei Foca
Spectacole pentru copii: Criasa zpezilor, Prinesa i porcarul, Principesa Ivona, Cenureasa, Frumoasa
adormit, Aladin, Frumoasa i Bestia, Piciul i Carlson, Fata babei i fata moneagului, Motanul nclat.
1991 Crnarul
1992 - Matca
1993 In fata morii
1993 Oameni de paie
1993 Apa
1998 Revine Marea Sarmaian
2000 Avatarii Faraonului Tla

2004 Andrei Mureanu

Piatra de citire de Anatol Codru,
Attea stele cad n noaptea asta de Nicolae Jelescu
2009-2010 - Balade vesele i triste; Neamul Cain de Dumitru Matcovschi.
Chirita in provincie (1990), Rock opera Miorita, 1991, Soacra cu trei nurori de V. Madan,
Rapirea preafrumoaselor sabine, Cenusareasa, Sobolanii de Turrini, Bomba, Show la Ginta latina, Spada
franta, Izvorul cu blestemuri de Gh. Calamanciuc; Nicolae Ursu Balauri robotizati montat de S. Bairactaru, Ultima
noapte a ntunericului de Iurie Papusoi si Cilindrul de Ed. de Filippo, Nunta lui Figaro, Baba Harca la revelion,
Ciubar Voda, Balada Crinului, Tot raul de la femei, Imparatul Imbrobodit, O noapte furtunoasa, Mofturi parfumate,
Cherchez la femme, Un abecedar bizar, Povestile de la Bradu Stramb, Generatia"GL", Poveste de iarna, Caderea
Zeilor