Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Documents - Tips - Proiect La Electroalimentaredoc
Documents - Tips - Proiect La Electroalimentaredoc
Documents - Tips - Proiect La Electroalimentaredoc
ELECTROALIMENTARE
Bibliografie recomandat:
-
transformator de reea;
redresor;
filtru de netezire;
element regulator serie (ERS):
menine tensiunea de ieire la nivelul specificat, sub controlul
amplificatorului de eroare;
furnizeaz curentul de ieire;
reduce sau blocheaz curentul la ieire la acionarea circuitelor de
protecie;
micoreaz rezistena serie a stabilizatorului.
Esinwt
D1
D3
C1
D2
Uc
D4
Us
U C1 U 2V
2
Puntea redresoare conine diode identice. Acestea sunt alese m funcie de curentul care
trece prin ele, adic pentru jumtate din valoarea maxim a curentului de sarcin dorit.
C1
Q I 0 t
U
U
Tensiunea maxim pe care trebuie s o suporte condensatorul trebuie s fie mai mare
dect (UC1 + U).
Cap.3 Transformatorul
Datele de pornire cunoscute pentru calculul transformatorului de reea sunt: UP, Us, I0.
Puterea total n secundar va fi:
PS U S I 0 1,1 1,2
unde 1,1 i 1,2 sunt coeficieni de siguran ai tensiunii de ieire i ai redresrii.
Puterea total n primar va fi:
PP PS 1 PFe PCu
unde PFe = 0,035 reprezint pierderile n miezul magnetic, iar PCu = 0,045 reprezint pierderile n
conductoarele de cupru.
Calculul ariei sectiunii miezului se face pentru frecvena = 50Hz dup formula:
S Fe 1,4...1,9
50 PP
cm 2
unde valori mai reduse ale coeficientului se adopt pentru puteri mai mici (de ordinul civa
watt).
Numrul de spire pe volt (necesar pentru a se obine cu o tensiune de 1V o anumit inducie
maxim B) pentru nfurarea primar se calculeaz dup formula:
10 4
sp
wp
4,44 f B S Fe V
unde inducia magnetic B = 0,8...1,2T (recomandndu-se valoarea superioar pentru puteri
mai mici).
Numrul de spire pe volt pentru nfurarea secundar se calculeaz dup formula:
ws w p 1 PFe
Numrul de spire n nfurarea primar va fi: n P wP U P
Numrul de spire n nfurarea primar va fi: n S wS U S
Diametrul conductoarelor de bobinaj se calculeaz dup formula:
unde J = 2
A
este densitatea de curent admisibil a conductoarelor.
mm 2
2b
a
a
3a
2a
100 S Fe
mm
2a
N d N d
Fu P P 2 S S 0,38...0,41
3a
Dac Fu < 0,3 (rmne mult spaiu nefolosit n fereastr) se pot micora SFe, a sau amndou.
Dac Fu > 0,41(bobinajul nu ncape n fereastr) se cresc mrimile SFe sau B.
Se alege grosimea tolei g = 0,35mm i rezult numrul de tole:
nrtole
b
g
I CM I 0
P 2 P unde P 1,1 U I
M
red 0
D M
Se calculeaz curentul de baz maxim al tranzistorului ales, iar dac valoarea acestuia este de
ordinul sutelor de mA se va folosi un al doilea tranzistor, formnd o configuraie Darlington.
I B max
I0
h21 min
I CM I B max
P 2P unde P 1,1 U I
M
M
red B max
D
Curentul de baz al tranzistorului T2 va fi:
I
I0
I BT 2 B max
h21 min T 2
h21 min T 1 h21 min T 2
Este realizat cu ajutorul unei diode Zener (cel mai simplu stabilizator de tensiune paralel).
Acest tip de stabilizator se numete i stabilizator parametric, deoarece utilizeaz caracteristica
tensiune-curent a diodei Zener fr s mai recurg la circuite suplimentare de comand.
Rezistena de balast este astfel aleas, nct curentul prin ea (IR) s fie mai mare dect curentul
necesar n sarcin (IS), diferena fiind curentul necesar impus de funcionarea diodei n zona
Zener (IZ).
R1
U red U Z
,
I ZM I S
PR1 U red U Z I ZM I S
IS va fi calculat n cadrul blocului urmtor (amplificatorul de eroare tensiune).
R2 R3
Alegerea tranzistoarelor:
VCE 0 U red
U red VREF
CM
R
PD 2VCE I CM
Curentul de sarcin IS pentru sursa de tensiune de referin este egal cu curentul de
baz al tranzistorului T2, adic:
I S I BT 2
I CM U red V REF
T 2
R T 2
R4
V REF 0,6
U V REF
2 red
R2
Este un divizor rezistiv alctuit din dou rezistene i un poteniometru. Divizorul polarizeaz
baza tranzistorului T4 din amplificatorul de eroare cu o tensiune direct proporional cu valoarea
tensiunii de ieire.
Prin el trebuie s circule un curent mult mai mic dect curentul de la ieirea stabilizatorului, i
mult mai mare dect cel de la intrarea amplificatorului de eroare pentru ca tensiunea obinut s
nu depind de variaiile de curent din ieirea redresorului sau din intrarea n amplificatorul de
eroare tensiune.
I d 20 I cursor 20 I BT 4 20 I BT 3
Atunci cnd stabilizatorul este n echilibru iar tensiunea de la ieirea lui este meninut
constant, tensiunea KU0 este egal cu valoarea tensiunii de referin Vref.
Se consider cele dou situaii extreme: cnd cursorul poteniometrului se afl la captul
dinspre rezistena R1 (caz n care tensiunea de la ieirea stabilizatorului este minim, adic
0,5U0) i cnd cursorul poteniometrului se afl la captul dinspre rezistena R6 (caz n care
tensiunea de la ieirea stabilizatorului este maxim, adic U0)
P1 R6
KUo
0
,
5
Uo
P R5 R6
R6
KUo Uo
R5 R6 P1
0,5Uo
Id
P1 R5 R6
Se vor afla astfel valorile VFM corespunztoare lui I0, i VFm corespunztoare lui 0,1I0.
Cderea maxim de tensiune pe convertorul I/U se va alege de 1,5V. Putem calcula
valoarea rezistenei R astfel:
1,5 V FM
U I / U max V FM I R7 max 1,5 V FM R7 I 0 R7
I0
Puterea rezistenei va fi:
PR7 R7 I 0
I CM I bERS
VCEo 3V
Curentul prin divizorul de tensiune trebuie s fie mult mai mic dect curentul minim prin
stabilizator i mult mai mare dect curentul absorbit de tranzistorul T 5 (a treia ecuaie din
sistemul de mai jos).
Valorile rezistoarelor R8, R9 i a poteniomentrului P2 se afl rezolvnd sistemul:
P2 R9
P2 R8 R9
R9
0,6V ( I 0 R7 VFM )
R8 R9 P2
I bERS
0,1I 0 R7 VDm
0,1Io
h21T 5
R8 R9 P2
TJmax (temperatura maxim a jonciunii) i Rth j-c se vor gsi n foaia de catalog a tranzistorului de
putere ales.
Temperatura mediului ambiant va fi ntre 25...40C.
T
Tamb
Rth j a J max
Pd
Rth c r
200...275
AC
[cm 2 ]
,
m
d
unde m este un coeficient de culoare i poziie a radiatorului, iar este conductivitatea termic
(210C/W pentru aluminiu i 280C/W pentru cupru).
Coeficientul m se alege din urmtorul tabel:
Poziie:
Orizontal
Vertical
Culoare:
natural
neagr
natural
neagr
m
1
0,5
0,85
0,43
Rthr a 3,3
Protecia la supracurent este realizat prin intermediul siguranelor fuzibile F1, F2, F3 i F4.
Dac aparatul lucreaz cu conductor de mpmntare se vor amplasa sigurane pe ambele fire
de alimentare. F1 i F2 sunt conectate n primarul transformatorului i au valoarea de (1,52) Ip,
unde Ip este curentul nominal din primarul transformatorului.
F3 protejeaz la supracurent toate elementele conectate n secundarul transformatorului.
Valoarea ei va fi de (1,52)I0. Siguranele vor fi de tip lent.
F4 este o siguran ultrarapid inserat pentru a decupla alimentarea stabilizatorului n cazul n
care este acionat protecia cu tiristor. Valoarea ei va fi de (1,52)I0.
Protecia la supratensiune se face pentru intrare i pentru ieire, iar supratensiunile ce pot
apare pot fi de durat, sau scurte (impuls).
Protecia la impulsuri scurte pe intrare se face cu filtrul R10C2.
Dioda D8 protejeaz la tensiuni inverse ce pot apare la nserierea mai multor surse, sau datorit
unor sarcini inductive.
Condensatoarele C4 i C5 absorb supratensiunea n impuls i micoreaz impedana de ieire a
sursei. Pentru frecvene joase i medii protecia este asigurat de condensatorul electrolitic, iar
la frecvene nalte, protecia este asigurat de cel ceramic.
La apariia unei supratensiuni pe ieire, dioda D7 din ieirea stabilizatorului se deschide i
amorseaz tiristorul, scurtcircuitnd punctul de intrare n stabilizator i distrugnd fuzibilul F4
datorit supracurentului.
Protecia la supratensiuni n regim permanent se face prin scurtcircuitare i este asigurat de
tiristorul Th. Amorsarea la impulsuri foarte scurte de tensiune a tiristorului este mpiedicat de
filtrul R11C3.
Condiiile pentru tiristor sunt:
U AK 1,1 U red
I A 2..3 I 0
Dup alegerea tiristorului se va lua din foaia de catalog valoarea tensiunii de amorsare
VGT.
Condiiile pentru dioda zener D7 sunt: VZ 1,2 (U0 - VGT).
Filtrul R10C2 va avea valorile:
R10 = 47 []
C2 = 100 [nF]
Filtrul R11C3 va avea valorile:
R11 = 220 []
C3 = 100 [F]
Dioda D8 se alege astfel nct VRRM > U0 i ID > I0.
Condensatorul C4 este de 470 [F].
Condensatorul C5 este de 0,1 [F].
MEMORIU DE CALCUL
Esinwt
D1
D3
C1
D2
Tensiunea minima de
redresorului cu filtru de
Uc
D4
la iesirea
netezire :
UC U0 + UERS + UI/U = U0 + 3V
UC 18 + 3
UC 11 V
Valoarea riplului :
U = U0/6
U = 18/6 = 3 V
Rezult c valoarea de vrf a tensiunii redresate va fi:
Ured = UC1 + U.
14 = UC1 + 3 , rezulta :
UC1 = 11 V
Tensiunea n secundar va trebui ns s fie mai mare, datorit pierderii pe cele dou diode prin
care circul curentul. Tensiunea de deschidere a unei diode cu siliciu se apropie de 1V la
cureni mari.
Deci tensiunea efectiv n secundar va avea valoarea de vrf:
Us
U C1 U 2V
2
U s = 11,34 V
C1
Q I 0 t
U
U
Cap.3 Transformatorul
Datele de pornire cunoscute pentru calculul transformatorului de reea sunt: UP, Us, I0.
Puterea total n secundar va fi:
PS U S I 0 1,1 1,2
Ps = 11 x 2 x 1,1 x 1,2 = 29,04 [VA]
PP PS 1 PFe PCu
unde PFe = 0,035 reprezint pierderile n miezul magnetic, iar PCu = 0,045 reprezint pierderile n
conductoarele de cupru.
Pp = 29,04 ( 1 + 0,035 + 0,045 ) = 31,36 [VA]
Calculul ariei sectiunii miezului se face pentru frecvena = 50Hz dup formula:
S Fe 1,4...1,9
50 PP
cm 2
unde valori mai reduse ale coeficientului se adopt pentru puteri mai mici (de ordinul civa
watt).
Aleg coeficientul 1,6 pentru solicitare medie .
S Fe = 1,6
PP = 1.6 x 5,6 = 9 [ cm ]
Numrul de spire pe volt (necesar pentru a se obine cu o tensiune de 1V o anumit inducie
maxim B) pentru nfurarea primar se calculeaz dup formula:
10 4
sp
wp
4,44 f B S Fe V
unde inducia magnetic B = 0,8...1,2T (recomandndu-se valoarea superioar pentru puteri
mai mici).
= 50[Hz] , frecventa tensiunii
B = 0,8 1,2 T , utilizam B= 0,9 T
sp
WP = 10 /4,44 x 50 x 0,90 x 9 = 5,56
V
Numrul de spire pe volt pentru nfurarea secundar se calculeaz dup formula:
ws w p 1 PFe
sp
WS = 5,56 x ( 1 + 0,035 ) = 5,75
V
nS = 5,75 x 11 = 63 spire
Diametrul conductoarelor de bobinaj se calculeaz dup formula:
d P 1,13
unde J = 2
I
IP
si d S 1,13 S
J
J
A
este densitatea de curent admisibil a conductoarelor.
mm 2
Se poate scrie:
[A/mm2]
unde:
I = valoarea efectiv a curentului prin conductor, [A];
d= diametrul conductorului fr izolatie, [mm];
Ip = 0,8 x
ds = 0,8 x
Utiliznd tabelul 1, unde sunt date diametrele standard pentru conductoarele de cupru, pentru
diametrul conductorului din primar se alege o valoare imediat mai mare ca 0.29mm. Se obtine
astfel dp=0,30 mm. n mod asemntor se obtine si ds = 0,30 mm
Tabelul 1
Fr izolatie
0.05
0.06
0.07
0.09
0.1
0.12
0.15
0.18
0.20
0.25
0.30
0.35
0.40
0.45
0.50
0.60
0.70
0.80
0.90
1.0
1.2
1.4
1.5
2.0
Cu izolatie
0.068
0.082
0.092
0.113
0.123
0.149
0.18
0.21
0.231
0.285
0.337
0.394
0.444
0.501
0.551
0.659
0.759
0.872
0.972
1.027
1.291
1.491
1.595
2.1
Numrul de
spire/cm2 cu
izolatie ntre
Numrul de spire/cm
straturi ( )
13250
10250
8330
5970
4460
31900
2260
1730
1465
978
722
530
350
277
224
162
125
95.5
78
65
40.5
30.2
26.5
15.5
147
120
106
87
80
66
55
47.5
43.4
35
29.6
25.3
22.5
19.9
18.1
15.1
13.1
11.4
10.2
9.3
7.7
6.7
6.2
4.75
Se alege un
transformator
cu tole de tip
E+I.
a = 4 x 3 = 12 [mm ]
Se determin grosimea pachetului de tole:
100 S Fe
mm
2a
2b = 3.75 [cm]
Pentru ca grosimea unei tole este 0,35 mm = 0,035 cm , rezulta numarul de tole :
n = 2b /0,035 = 3,75 /0,035 = 107 tole
Se verific dac bobinajele ncap n fereastra transformatorului, prin verificarea factorului de
umplere:
2
Fu
NPdP NS dS
0,38...0,41
3a 2
Dac Fu < 0,3 (rmne mult spaiu nefolosit n fereastr) se pot micora SFe, a sau amndou.
Dac Fu > 0,41(bobinajul nu ncape n fereastr) se cresc mrimile SFe sau B.
I CM I 0
P 2 P unde P 1,1 U I
M
red 0
D M
La intrareUo = 18V
La iesire UCEO = 23,1V
Curentul maxim
ICM =2 A
Pdmax > 10 W
Se vor alege tranzistorii in functie de aceste cerinte.
T1
Ic> 2A
Uo>18V
PDmax> (Uo-UcEo)*2A= 5 x 2= 10 W
Practic nu avem protectie la scurtcircuit. Vom pune inainte de tranzistor o siguranta fuzibila de
2A.
Se poate presupune ca in cazul unui accident tranzistorul trebuie sa reziste la un curent de
minim3A si va disipa pentru scurta durata o putere maxima de
Pmax=3A*18V= 54 W
Icmin>3A
Alegem un tranzistor NPN de putere care satisface aceste cerinte
de exemplu la limita BD436, BD438, BD440 (au puterea disipata mai mica 36W)
BD245
la aceste tranzistoare in functie de factorul de amplificare in curent- beta- si de curentul maxim
de colector, aflam valoarea curentului ce trebuie aplicat in baza.
Deci se poate calcula R pentru a obtine acest curent.
IcM=2 A=2000mA
9*2400/6.2=R1+2400
R1=1083 ohmi alegem 1100ohmi adica 1.1k
Verificam tensiunea de iesire
R1=1.1K
R2=2.4K
Uo=6.2*3500/2400=9.041V
Aceasta tensiune poate fi mai mare sau mai mica in functie de tensiunea baza emitor si
de tensiunea diodei zenner.
Practic se aleg doua rezistente fixe plus un semireglabil care sa compenseze variatiile datorate
componentelor si tolerantelor rezistorilor.
Adica fie un semireglabil de 250-500ohmi si alte rezistente de R2=2.2K si R1=1K.
La iesirea sursei se va monta si o capacitate de filtraj de valoare mica- 47-100UF/16V pentru a
suprima eventualele oscilatii induse sau produse de circuit.
Dotam schema cu o protectie minimala la scurtcircuit si un tranzistor de putere
mai usor de controlat in curent, unul de tip darlington.
Fie acesta un BD679.
In interior acesta poate fi echivalat cu doua tranzistoare:
Amplificarea in curent este de minim 750 si se ajunge la maxim 2500-3000.
O diferenta este tensiunea echivalenta baza-emitor care este de 1.2V fata de 0.6V la un
tranzistor normal.
La un curent de colector de 1.5A=1500mA vom avea nevoie in baza de maxim 2mA.
Refacem calculul pentru rezistenta R.
Tensiunea in baza lui T1 este cu 1.2 V mai mare ca in emitor.
Ubt1=10.2 V
Tensiunea care cade pe rezistenta R este
Ur=Ui-Ubt1=15V-10.2V= 4.8V
R< 4.8V/2mA sau 4.8V/0.002A= 2400 ohmi alegem 2200 ohmi
Alegem valoarea curentului prin zenner mai mare decat acest curent (care poate fi preluat de
curentul de colector al lui T2).
Un curent de 10 ori mai mare deci 20mA prin zenner este suficient.
Si rezulta valoarea lui R3 pentru a respecta IR3>Ict2
R3=(Uo-Uz)/20mA= (9-5.6)/0.02=3.4/0.02=170 ohmi, practic alegem valoarea standard de 180
ohmi
Deoarece curentul care circula prin T2 este mai mic decat in situatia anterioara, calculul
divizorului de tensiune ramane identic.
Situatia mai noua este aparitia lui T3 care are rolul de a prelua din curentul de baza aplicat lui
T1 in situatia unui scurtcircuit la iesire. Acest lucru este posibil deoarece am inseriat o rezistenta
R4 care produce la borne o tensiune proportionala cu intensitatea curentului consumat la iesire.
Ne propunem sa limitam acest curent la 1.5A
De aceea alegem pentru rezistenta o valoare care sa produca la borne o tensiune suficienta
pentru deschiderea tranzistorului T3. Cum tensiunea necesara jonctiunii baza emitor este de
0.6V rezulta
R4= 0.6V/1.5A=0.4 ohmi alegem valoarea standard 0.39 ohmi
Functionarea este simpla: tranzistorul T4 este blocat cata vreme tensiunea baza emitor nu
atinge valoarea de prag de 0.6V.
La atingerea acestei tensiuni tranzistorul se deschide permitand preluarea prin colector a
curentului adus de R in baza lui T1.
Scade acest curent si implicit scade si curentul de colector al lui T1 deci scade tensiunea
culeasa de R4, scade tensiunea baza emitor a lui T4, incepe blocarea acestuia deci scade
curentul furat din baza lui T1, etc.
Aceste situatie produce o solicitare a lui T1, care la limita va disipa o putere maxima de
P=Uce*Ice max=15V*1.5A=22.5W