LUCRARE DE LABORATOR

CERINE: S se prezinte punea din spate fracionat multibra pentru autoturisme:

construcie i modul cinematic simplificat pentru o punte spate fracionat multibra de autoturism.
Puntile au rolul de a prelua toate fortele si momentele ce apar in centrul rotilor si de a le transmite
elementelor elastice ale suspensiei precum si cadrului sau caroseriei autoportante a automobilului. Acest
rol este indeplinit de punte prin intermediul mecanismele de ghidare ale puntilor sau ale rotilor.
Puntile fractionate (articulate), sau puntile cu oscilatie independenta a rotilor, sau puntile cu
suspensie independenta sunt puntile la care, deplasarea unei roti la trecerea peste un obstacol nu impune si
deplasarea celeilalte roti (rotile se pot deplasa independent) deoarece lipseste legatura rigida dintre roata
din stanga si din dreapta. Sunt diverse sisteme de montare si de ghidare ale rotilor pe sasiu sau pe
caroseria autoportanta, cele mai raspandite fiind reprezentate in figura 1.5. Un criteriu de apreciere al
puntilor fractionate este variatia ecartamentului E.

Fig.1. Schemele cinematice cele mai raspandite de punti fractionate: a)brate transversale alaturate; b)brate transversale in
prelungire; c)mecanism patrulater transversal (brate transversale suprapuse); d)mecanism McPherson; e)brate longitudinale
trase sau impinse; f)mecanism patrulater longitudinal.

Puntile articulate au fata de puntile rigide urmatoarele avantaje:

imbunatatesc confortul deoarece reduc masa nesuspendata;
imbunatatesc tinuta de drum deoarece deplasarile rotilor nu se influenteaza reciproc;
micsoreaza oscilatiile de ruliu ale caroseriei si maresc stabilitatea automobilului;
permit dispunerea intre roti a unor elemente ale sasiului (motor, cadru etc.), deci coborarea
centrului de masa si cresterea stabilitatii;
permit realizarea solutiilor compacte de organizare genarala totul in fata si totul in spate.
Articulatiile puntilor fractionate sunt mai numeroase (numarul articulatiilor constitue un criteriu de
apreciere al sigurantei in functionare si al fiabilitatii constructive) si au constructii mai complicate. In
figura 2 sunt prezentate tipuri constructive de baza pentru pivoti si fuzete la puntile fractionate cu
mecanism patrulater transversal de ghidare. In acest caz fuzeta trebuie sa se roteasca in jurul axei pivotului
(pivotilor), dar sa permita si oscilatia in plan transversal a rotii la dazbaterea suspensiei.

Fig. 2. Tipuri constructive de baza pentru pivoti si fuzete la punti articulate cu mecanism patrulater transversal de ghidare: a)
punte motoare cu pivoti sferici: 1 si 2-fuzeta cu sectiune tubulara; 3-pivot sferic superior; 4-pivot sferic inferior; 5-brat superior;
6-brat inferior; b) punte nemotoare cu pivoti sferici: 1 si 2- fuzeta cu sectiune circulara plina; 3-pivot sferic superior; 4-pivot
sferic inferior; 5-brat superior; 6-brat inferior

Se constata tendinta de inlocuire a articulatiilor sferice cu articulatii cilindrice, fuzeta fiind

articulata printr-un pivot cilindric cu portfuzeta (o noua componenta a puntii), iar portfuzeta este articulata
cilindric cu bratele mecanismului de ghidare. Solutia se aplica atat in cazul mecanismului patrulater
transversal (figura 3), cat si in cazul mecanismului McPherson (figura 4). Ea prezinta urmatoarele
avantaje: articulatiile cilindrice sunt mai simple si mai fiabile; axa pivotilor se apropie de planul median al
rotii; unghiul de inclinare transversala al pivotilor si deportul transversal pot avea valori mai mici;
dispunerea amortizorului se face cu mai putine constrangeri, iar solicitarile lui sunt mai reduse (in cazul
puntii McPherson).

Fig. 3. Punte nemotoare cu mecanism patrulater transversal si articulatii cilindrice: 1-portfuzeta; 2-brat inferior; 3-tampon
limitator superior de cursa; 4-lagar pivot cu rulment cu ace; 5-rulment axial pentru preluarea fortelor verticale; 6-pivot cilindric;
7-brat superior; 8-tampon limitator inferior de cursa; 9-amortizor telescopic; 10-arc elicoidal; 11-suport ghidare arc.

Fig. 4. Punte cu mecanism cu culisa oscilanta si articulatii cilindrice

Puntea trebuie riguros corelata cu elementele suspensiei. Exista in acest sens incompatibilitati ca:
nu se poate folosi la o punte rigida un arc bara de torsiune; nu se poate folosi la o punte fractionata cu
mecanism patrulater transversal un arc lamelar dispus longitudinal. In plus pe punte trebuie sa existe
elemente (suporti, grinzi etc.) care sa permita montarea arcurilor, a amortizoarelor, a tampoanelor
limitatoare de cursa si a barelor stabilizatoare. Constructia puntii, indeosibi in zona fuzetei si a butucului
rotii, este influentata si de tipul mecanismului de franare folosit, respectiv mecanism cu disc si placheti
sau mecanism cu tamburi si saboti interiori.
Suspensia automobilului se realizeaza in esenta prin dispunerea intre corpul automobilului si roti a
elementelor elastice (arcurile) si a amortizoarelor. Masele suprapuse suspensiei formeaza masa
suspendata, iar cele montate sub suspensie formeaza masa nesuspendata. Pentru asigurarea unui confort
sporit este necesar ca masa nesuspendata sa fie cat mai mica. Puntile fractionate au o masa nesuspendata
mai mica decat puntile rigide. Din cele prezentate rezulta ca, puntile si suspensiile automobilului desi
indeplinesc functiuni cu totul diferite, datorita cerintelor numeroase si exigente pentru asigurarea
stabilitatii si a confortului in conditiile maselor si a dimensiunilor de gabarit reduse, sunt tratate si realizate
constructiv in cadrul unor ansambluri unice, ale caror functiuni sunt in esenta urmatoarele:
transmiterea greutatii automobilului la roti;
transmiterea fortelor si momentelor de reactiune de la roti la cadru sau caroserie;
limitarea solicitarilor dinamice transmise de la roti la cadru sau caroserie;
realizarea unui confort cat mai ridicat pentru calatori si marfurile transportate;
asigurarea contactului continuu si constant intre roti si cale;
ghidarea precisa a miscarii rotilor in raport cu sasiul sau caroseria, in timpul dezbaterii suspensiei;
asigurarea stabilitatii pe traiectorie;
asigurarea echilibrului automobilului in diverse conditii de deplasare.
Constructii bazate pe acelasi principiu difera prin forma grinzii suport si prin unghiul de inclinare
al axei articulatiilor bratului oblic. In figura 5 se prezinta PMS fractionata cu suspensie independenta si
brate oblice de la OPEL Omega.

Fig.3.6.PMS cu brate oblice OPEL: 1-grinda suport; 2,3,4,5-reazemele elastice ale grinzii suport pe caroserie; 6articulatiile centrale ale barei stabilizatoare; 7-carterul central;8-suportul articulatiei interioare a bratului oblic; 9-arcuri
elicoidale in forma de butoi; 10-amortizoare; 11-arbori planetari.

Grinda suport are forma de trapez isoscel cu baza mica spre spate si se monteaza prin 4 reazeme
elastice dispuse la capete pe caroserie. Sub baza mica se monteaza carterul central, iar de laturile inclinate
sunt articulate bratele oblice de forma triunghiulara cu axele inclinate la 100 fata de transversala. La varful
din spate al bratelor oblice sunt montate fuzetele rotilor. Arcurile elicoidale butoi sunt montate intre brate
si caroserie, amortizoarele sunt dispuse in spatele axului rotilor si montate usor inclinat spre interior, bara
stabilizatoare este articulata cu partea centrala de grinda suport, iar la capete prin bielete cu bratele oblice.