Sunteți pe pagina 1din 398

CUPRINS

PREFA}| ..

CUV+NT INTRODUCTIV

10

CAP. 1. Introducere ;n practicile energetice tradi]ionale


chineze[ti ..............................................

12

CAP. 2. Trei personalit\]i ale Qigong-ului> Yan Xin,


Zhang Hong Bao, Di Yu Ming .....................

20

CAP. 3. Principii [i mecanisme ale practicilor energetice ..........

32

Nou\ mecanisme de ac]iune ale Qigong-ului asupra


corpului uman ..

33

Cele zece principii fundamentale ale Qigong-ului .

53

Qigong-ul reflectat ;n experimentele [tiin]ifice ..

62

CAP. 4. Practicile energetice la diferite v=rste ..

66

Practica Qigong-ului la copii ..

67

Practica Qigong-ului la tineri .

82

Practica Qigong-ului la adul]i .

85

Practica Qigong-ului la v=rstnici .

87

CAP. 5. Primii pa[i ;n practica Qigong-ului ...

89

CAP. 6. Sistemul meridianelor [i micul [i


marele circuit ceresc .

92

CAP. 7. Complexul exerci]iilor micului circuit ceresc

119

CAP. 8. Cele trei niveluri ale Qigong-ului ..

133

CAP. 9. Aspectele esen]iale ale reu[itei ;n practica Qigong-ului

140

Opt condi]ii necesare pentru o bun\ practic\ a


Qigong-ului (maestrul Zhang Hong Bao).

141

Punctele esen]iale ale exers\rii Qigong-ului


(maestrul Yan Xin) ..

147

Esen]ialele practicii Qigong-ului (maestrul Di Yu Ming)

152

CAP. 10. Relaxarea, lini[tea, naturale]ea

160

CAP. 11. Alegerea timpului, locului [i direc]iei de exersare


;n practica Qigong-ului .

165

CAP. 12. Cele 12 diagrame .

169

CAP. 13. Aranjarea pozi]iei, a respira]iei [i a mentalului ...

177

CAP. 14. Antrenamentul celor 24 de factori ce intervin pe


durata practicii Qigong-ului .

189

CAP. 15. Cele cinci scurt\turi din Qigong ..

197

CAP. 16. Despre ;mp\r]irea practican]ilor ;n func]ie


de senzitivitate ..

200

CAP. 17. Starea de receptivitate ...

206

CAP. 18. Teoria func]ion\rii hologramelor fiin]elor

209

CAP. 19. Cele cinci elemente de leg\tur\ din


practica Qigong-ului .

211

CAP. 20. Tratarea corect\ a maestrului

214

CAP. 21. Tehnica rug\rii maestrului

222

CAP. 22. Un g=nd poart\ cele zece mii de g=nduri ..

225

CAP. 23. Forme dinamice din Qigong .

229

Aspirarea energiei [i a luminii .

230

Forma revenirii energiei prin cele 9 r\suciri

234

Forma cur\]\rii meridianelor

238

Forma celor opt brocarturi (Baduanjin)

244

CAP. 24. Tehnici tradi]ionale din Qigong

287

Tehnica celor 9 contempl\ri .

288

Exersarea interiorului

294

Forma corpului viguros [i gra]ios .

304

Forma cultiv\rii vie]ii ...

307

Forma desc\tu[\rii resurselor interioare necunoscute .

310

CAP. 25. Metode de folosire a mentalului pentru tratarea


unor afec]iuni .

312

Exerci]iu pentru tratarea bolilor de ochi

312

Exerci]iu pentru tratarea tumorilor

315

Exerci]iu pentru tratarea bolilor de inim\ .

316

Exerci]iu pentru modific\ri patologice maligne


[i alte boli rare

317

Exerci]iu pentru vindecarea artritei

318

Exerci]iu pentru vindecarea afec]iunilor


sistemului respirator .

319

CAP. 26. Exerci]ii pentru s\n\tate .

320

Forma cultiv\rii (a hr\nirii interiorului) .

321

C=teva metode simple, rapide [i eficiente de


exersare a corpului ...

326

Exerci]iul celor opt mi[c\ri pentru ochi .

331

Privirea la nas ;mbun\t\]e[te vederea

334

Privirea c\tre interior protejeaz\ ochii

335

Cum se poate men]ine str\lucirea ochilor ...

336

Exerci]iu pentru corectarea miopiei

337

CAP. 27. Capacit\]ile deosebite ale omului ..

338

CAP. 28. Patru tehnici de tratare a afec]iunilor din [coala


maestrului Zhang Hong Bao ..

350

1) Nemuritorul ce scoate boala din corp

350

2) Tehnica de tratare a palmei magice ...

352

3) Tratamentul neclar pentru afec]iunile neclare ...

353

4) Tehnica f\r\ tehnic\ de ;ndep\rtare a bolilor

354

CAP. 29. Qigong-ul artelor mar]iale .

355

CAP. 30. Scurt istoric al practicilor reunite sub


denumirea Qigong-ului ..

360

Anexa 1> Interviu cu maestrul Yan Xin .

366

Anexa 2> Naturale]ea corpului [i a inimii ,


;n]elepciunea Sinelui - maestrul Di Yu Ming
despre esen]ialele exers\rii formelor statice ..

372

Anexa 3> Teoria Yin Yang [i medicina tradi]ional\ chinez\ ..

375

Anexa 4> Teoria celor cinci elemente

381

Anexa 5> Energia (Qi), s=ngele [i fluidele corpului ..

389

Aceast\ carte reprezint\ un omagiu adus mae[trilor>

Yan Xin

Zhang Hong Bao

Di Yu Ming

Prefa]\
Prima [i a doua edi]ie a acestei c\r]i au v\zut lumina tiparului n
1994, respectiv 1997, ntr-un tiraj de 10.000 de exemplare. Prezenta edi]ie (a
3-a) ce cuprinde cele dou\ volume, publicate ini]ial separat, a fost rev\zut\
[i ad\ugit\, prin introducerea unor capitole noi [i dezvoltarea celor
anterioare.
Astfel, au fost introduse urm\toarele capitole>
Practicile energetice la diferite vrste
- Practica Qigong-ului la copii
- Practica Qigong-ului la tineri
- Practica Qigong-ului la adul]i
- Practica Qigong-ului la vrstnici
Primii pa[i n practica Qigong-ului
Cele 12 diagrame
Despre mp\r]irea practican]ilor n func]ie de senzitivitate
Un gnd poart\ cele zece mii de gnduri
Forme dinamice din Qigong
- Aspirarea energiei [i a luminii
- Forma revenirii energiei prin 9 r\suciri
- Forma cur\]\rii meridianelor
- Forma celor opt brocarturi (Baduanjin)
Naturale]ea corpului [i a inimii , n]elepciunea Sinelui Maestrul Di Yu Ming despre esen]ialele exers\rii formelor statice
De asemenea, majoritatea capitolelor au fost revizuite, unele dintre
ele avnd [i ad\ugiri semnificative. Au fost introduse numeroase informa]ii
despre maestrul Di Yu Ming, a c\rui [coal\ (Formele Ilumin\rii) a atins o
dezvoltare record (zeci de milioane de practican]i n ntreaga lume). Cartea
v\ invit\ s\ descoperi]i principalul aport al maestrului Di Yu Ming, ce nu se
rezum\ numai la aspectul terapeutic, ci ]ine [i de modificarea con[tiin]ei
oamenilor, de descoperirea lini[tii [i a fericirii.
Sper ca n acest fel, Lumea minunat\ a Qigong-ului s\ v\ ajute s\
fi]i mai s\n\to[i [i mai ferici]i, s\ v\ trezeasc\ aspira]ia cunoa[terii
interioare!

CUV+NT INTRODUCTIV
C=nd vei fi complet eliberat de dorin]e [i ambi]ii, vei ajunge cu
adev\rat la energia vital\ pur\. C=nd mintea este concentrat\ ;n mod
natural asupra interiorului, cum ar mai putea boala s\ te atace!
(Huang Di Neijing - Manualul de medicin\ intern\ al
;mp\ratului Galben)
:n mod obi[nuit, percep]ia omului este legat\ de sim]urile sale
(pip\it, miros, auz, v\z, gust). Pe m\sur\ ce trece prin experien]a vie]ii
unele sim]uri se ascut, altele se tocesc. Treptat ;ns\, el se las\ subjugat de
tot ceea ce ;l leag\ de esen]a corporal\. Cu alte cuvinte, privind plantele,
animalele sau lucrurile pe care le observ\ zilnic, semenii cu care intr\ ;n
contact, el vede ;n toate acestea numai suprafa]a, ;nveli[ul, forma.
Percep]ia comun\ fiind cea senzorial\, nici nu ar fi de a[teptat o alt\
atitudine fa]\ de propria persoan\ [i fa]\ de exteriorul s\u.
S\ presupunem ;ns\ c\ de la o v=rst\ fraged\ copiii ar sta ;ntr-un
mediu care le-ar determina o alt\ senzitivitate. S\ presupunem c\ ei ar ;nv\]a
c\ dincolo de form\ exist\ un suport energetic al tuturor fiin]elor [i s-ar
deprinde ;n timp cu senza]iile energetice, observ=nd c\ energia emis\ de om
este cald\ sau rece - func]ie de modul ;n care se realizeaz\ acest lucru, etc.
Totodat\, li s-ar da posibilitatea s\ ;n]eleag\ leg\tura dintre energie [i
g=nduri (mental). A[a ar putea apare o alt\ modalitate de cunoa[tere.
Astfel, la un moment dat (atunci c=nd incon[tientul iese c\tre
suprafa]\) va fi suficient\ recrearea ;n mental a imaginii unui copac sau a
unui lac, sau a lunii, sau a soarelui, [.a.m.d. pentru a sim]i fizic caracterul
energiei degajat de acestea. Deseori, metoda se folose[te pentru a [ti dac\ un
om este bun sau r\u, dac\ este bolnav sau s\n\tos.
Treptat, prin aceste ;nv\]\turi [i-ar face apari]ia capacit\]ile
deosebite pe care omul le-a pierdut de-a lungul istoriei sale (ele sunt ;n
num\r destul de mare, de exemplu> capacitatea de a sim]i mirosuri de la o
distan]\ foarte mare, capacitatea de a emite energie folosind mentalul,
capacitatea de a sim]i cu ajutorul palmei - se poate sim]i interiorul corpului,
c=t [i exteriorul s\u, se pot c\uta cu palma diferite obiecte, persoane sau

10

z\c\minte naturale - capacitatea de penetrare a privirii (prin obiecte [i


persoane), capacitatea de a auzi sunete de la o distan]\ foarte mare,
capacitatea de a vedea ;n timp (;n trecut sau ;n viitor), capacitatea de a aduce
obiecte dintr-un loc ;ntr-altul, care se afl\ la o distan]\ foarte mare - ele
dispar de undeva [i apar simultan altundeva -, capacitatea de levitare, cea de
a se deplasa levit=nd, capacitatea de a trece prin zid, de a citi g=ndurile
celorlal]i, etc.).
{i toate acestea ar putea evolua, merg=nd pe drumul descris de
clasicii chinezi prin cuv=ntul Cale (Tao).
Cine nu [i ar dori pentru copiii s\i o astfel de ;nv\]\tur\?
Cresc=nd, ace[tia ar urma Calea [i morala ei. Indiferent de
capacit\]ile pe care le-ar avea, ei ar [ti c\ dincolo de mun]i se ;nal]\ al]i
mun]i, ar ;n]elege sensul evolu]iei de la Nimicul Absolut (Wuji) la
Supremul Absolut (Taiji), ar pune morala (de) pe primul loc.
Acesta este drumul descris de practicile energetice tradi]ionale
chineze[ti, cunoscute sub numele de Qigong, [i poate fi urmat de oricine,
indiferent de v=rst\, sex sau ras\>
Qigong-ul este chinezesc, dar apar]ine lumii ;ntregi.
Prin istoria sa ;ndelungat\ (are peste trei mii de ani de existen]\),
prin profunzimea rezultatelor la care a ajuns, prin conexiunile cu celelalte
domenii tradi]ionale chineze[ti, Qigong-ul se constituie ;ntr-o reprezentant\
a culturii chineze>
Cultura chinez\ este cultura qi-ului (energiei).

11

INTRODUCERE :N PRACTICILE
ENERGETICE TRADI}IONALE
CHINEZE{TI
Atunci c=nd Paul Brunton a descris India secret\, Occidentul a
sim]it o atrac]ie deosebit\ fa]\ de profunzimile sufletului, a[a cum se l\sau
ele a fi descoperite de practicile indiene. De atunci a ap\rut un miraj al
Orientului, India ni s-a dezv\luit prin ;n]elepciunea Vedelor, a
Bhagavadgitei [i a Samkhyiei karika, prin minunata odisee Ramayana, dar
mai ales prin tehnicile yoghine.
China a fost de-a lungul timpului asemenea unui dragon misterios,
un t\r=m unde oamenii tr\iesc vreme ;ndelungat\ [i mediteaz\ asupra
transform\rilor, o ]ar\ ;n care cei bolnavi se trateaz\ prin metode
neobi[nuite, de multe ori cu ajutorul unor ace, alteori f\c=nd zilnic exerci]ii
ce fascineaz\ prin ritmul [i con]inutul lor.
Ast\zi, formele tradi]ionale orientale au r\mas la fel de apreciate [i
c\utate. Num\rul lucr\rilor ce ne dezv\luie lumea indian\ este ;ns\ deosebit
de mare fa]\ de pu]inele publica]ii care vorbesc despre ;nv\]\tura [i
practicile ]\rii de mijloc (China).
Aceast\ carte vine s\ umple o parte din golul format, descriind
sistemul practicilor energetice tradi]ionale chineze[ti, cunoscut sub numele
de Qigong.
:n antichitate, Qigong-ul era ;nv\]\tura contopirii omului cu
cerul (Tian ren he yi). Azi, con]inutul s\u are trei p\r]i importante>
1) ;nt\rirea

corpului [i a sufletului, prelungirea vie]ii [i

atingerea longevit\]ii,
2) descoperirea capacit\]ilor deosebite ale omului [i consolidarea
lor,
3) modelarea caracterului [i capacitatea de control a moralei.

12

:n trecut nu exista ideea general\ de Qigong. De fapt, acest termen


este relativ recent. Din cele mai vechi timpuri au ap\rut diferite denumiri
pentru practicile care au fost reunite actualmente ;n domeniul larg al
Qigong-ului. Dintre ele, cele mai importante sunt>
Tuna (metod\ de respira]ie profund\, care duce la schimbarea
vechiului organism cu unul nou),
DaoYin (practic\ de conducere a energiei de-a lungul
meridianelor),
Yangxin (cultivarea sufletului),
Yangqi (cultivarea energiei),
Zhiqi Yangxin zhi shu (tehnicile de vindecare energetic\ [i de
cultivare ale sufletului).
Mul]i mae[trii consider\ ;ns\ c\ termenul Qigong - care se traduce
mot-a-mot prin forme energetice - nu este complet relevant pentru
con]inutul s\u.
Pentru a ;n]elege re]inerea manifestat\ fa]\ de terminologia adoptat\
este necesar\ prezentarea etapelor parcurse de un practicant ;n evolu]ia sa.
Ele sunt ;n num\r de patru>
1) exersarea esen]ei corporale (jing) pentru a fi transformat\ ;n
energie (qi) (lian jing hua qi),
2) exersarea energiei (qi) pentru a fi transformat\ ;n spirit (shen)
(lian qi hua shen),
3) exersarea spiritului (mentalului) (shen) pentru a se ;ntoarce ;n
starea de vid (xu) (lian shen huan xu),
4) exersarea vidului (xu) pentru a ajunge la Cale (dao) (lian xu he
dao).

13

:n capitolul Sensul natural - sensul invers al C\r]ii complete


despre via]\, ap\rut\ ;n anul 1615, ;n perioada dinastiei Ming, se fac
urm\toarele descrieri>
Sensul natural> Sufletul se na[te ;n natur\, mentalul se na[te ;n
suflet (conform medicinei tradi]ionale chineze
inima g\zduie[te mintea), ;n mental apar
sentimentele, sentimentele nasc absurdit\]ile.
Sensul invers> Examinarea absurdit\]ilor duce la sentimente,
sentimentele se ;ntorc c\tre mental, adunarea
mentalului lini[te[te sufletul, sufletul se ;ntoarce
;n natur\.
:n celebrul Tratat asupra c\ii [i virtu]ii (Dao de jing) al lui Lao Zi,
se spune>
Dao este p\rintele Unului, din Unu purcede Doi, din Doi Trei, Trei
d\ na[tere celor zece mii de fiin]e, cele zece mii de fiin]e se sprijin\ pe Yin
;mbr\]i[=ndu-l ;n acela[i timp pe Yang, ele sunt pline de energie (qi) [i
formeaz\ armonia.
Astfel, apar urm\toarele echival\ri>
Dao - Vidul Original (Wuji) (Nimicul Absolut),
Unu - Suflul Original (Taiji) (Supremul Absolut),
Doi - Yin [i Yang (cele dou\ forme ale Fiin]ei),
Trei - Yin, Yang [i Vidul Median (Vidul ce face posibil\
transformarea).
Via]a evolueaz\ ;n a[a-numitul sens normal (natural), al c\rui
rezultat este na[terea omului, crearea celor zece mii de fiin]e (multitudinea
formelor de via]\ existente ;n Univers)>
Din Haosul Primordial apare Taiji-ul, Taiji-ul creaz\ cele dou\
forme ale Fiin]ei (Yin [i Yang), cele dou\ forme ale Fiin]ei dau na[tere
celor patru Anotimpuri (iarna, prim\vara, vara, toamna), cele patru
Anotimpuri genereaz\ cele opt trigrame (cerul, p=m=ntul, tunetul, v=ntul,
apa, focul, muntele, lacul), din cele opt trigrame evolueaz\ cele 64 de
hexagrame.
(Yi Jing - Tratatul transform\rilor)

14

Forma devine esen]\ (jing), esen]a se transform\ ;n energie (qi),


energia ;n spirit (shen), iar spiritul se ;ntoarce ;n vid (xu) - Acesta este
sensul invers, pe care practicantul de Qigong trebuie s\-1 parcurg\,
ajung=nd la starea de Buddha, de iluminat, de nemuritor.

Astfel, este evident faptul c\ termenul de forme energetice Qigong, are leg\tur\ - ;n cazul cel mai fericit - numai cu primele dou\ etape>
1) transformarea esen]ei corporale ;n energie,
2) transformarea energiei ;n spirit.

15

Drept urmare, av=nd ;n vedere [i ultimele dou\ etape>


3) exersarea spiritului pentru a se ;ntoarce ;n starea de vid,
4) exersarea vidului pentru a ajunge la Cale (Dao),
;mi permit ca referitor la denumirea acestui domeniu, s\-1 parafrazez
pe Lao Zi>
Numele care poate fi numit, nu este permanentul nume.
La una din conferin]ele despre fenomenele deosebite care apar ;n
Qigong, maestrul Yan Xin afirma>
Qigong-ul este o practic\ ce duce la men]inerea unui cert echilibru
;ntre interiorul omului [i lumea exterioar\. Pasul urm\tor const\ ;n apari]ia
unor transform\ri, ;n acumularea [i folosirea substan]elor
(semnalelor) cu puteri foarte mari, at=t din interiorul corpului c=t [i din
afara sa. Mai concret, Qigong-ul duce - prin intermediul metodei exers\rii la ob]inerea de c\tre om a unor informa]ii cu caracter material, ce provin
din Universul interior [i din cel exterior, urm=nd ca aceste informa]ii cu o
putere foarte mare s\ fie eliberate ;ntr-o anumit\ stare, caracteristic\
Qigong-ului. Manifest=ndu-se astfel, Qigong-ul este o ;nv\]\tur\ ce duce
la apari]ia unor capacit\]i ie[ite din comun.
Privit ;n general, Qigong-ul este o modalitate de exersare a corpului
[i a inimii (sufletului), de cultivare a naturii [i a vie]ii, o metod\ ideal\ de
transformare a organismului, de men]inere a unei bune st\ri de s\n\tate, de
vindecare a bolilor [i de atingere a longevit\]ii, o art\ demonstrativ\, o
tehnic\ de desc\tu[are a ;n]elepciunii. De asemenea, el este o [tiin]\ ce
;nglobeaz\ mai multe [tiin]e, legat\ ;ndeosebi de actualele [tiin]e naturale [i
sociale, este tehnica avansat\ a tehnicilor avansate actuale.
A[a-numita inim\, din exprimarea exersarea corpului [i a
inimii, nu se refer\ la organul anatomic respectiv, ci are un caracter mult
mai cuprinz\tor. Ea con]ine suma tuturor func]iilor tuturor sistemelor
omului, incluz=nd [i ;ntreaga activitate a con[tiin]ei. Exersarea inimii
este echivalent\ cu antrenarea tuturor func]iilor psihicului, inclusiv
con[tiin]a ce ]ine de interiorul corpului, dar [i pe cea a exteriorului
corpului.

16

La prima vedere, prezentarea de mai sus atrage aten]ia prin accentul


deosebit pus pe con[tiin]\, [i pe semnalele - informa]iile substan]ele cu putere foarte mare pe care omul le ;nmagazineaz\ [i le
poate apoi elibera ;ntr-o anumit\ stare. :n accep]iunea Qigong-ului,
con[tiin]a are mai multe niveluri. Primele cinci sunt cele ce ]in de
con[tient. Nivelul 6 este subcon[tientul, nivelul 7 este o con[tiin]\ cu puteri
foarte mari, iar cel de-al 8-lea nivel este cel ;n care s-au acumulat toate
informa]iile ;ntregii experien]e, a ;ntregii practici, a ;n]elepciunii dob=ndite
;n cursul procesului de dezvoltare a omului (de-a lungul tuturor vie]ilor pe
care le-a tr\it). Accesul la aceste profunzimi ale con[tiin]ei duce la
posibilitatea de a controla procesele din interiorul corpului, de a vindeca
bolile [i de a men]ine s\n\tatea. Totodat\ ;[i fac apari]ia numeroase
capacit\]i ie[ite din comun, proces ce a fost descris destul de clar de
maestrul Yan Xin>
Exersarea corpului din Qigong este deosebit\ fa]\ de cea ;nt=lnit\
;n alte discipline< aici lucrul de baz\ nu este cultivarea mu[chilor, a oaselor
[i articula]iilor, a pielii, [.a.m.d., ci const\ tocmai ;n exersarea structurii
moleculare [i electrice a interiorului corpului, proces ce nu poate fi
vizualizat ;n mod normal de c\tre oameni.
:n Qigong, antrenarea corpului nu se reduce la practicarea unor
mi[c\ri< esen]ial este ca prin folosirea func]iilor inimii, prin
informa]ia sau prin puterea semnalelor stocate, s\ se ating\ scopul
exers\rii corpului.
Omul, datorit\ influen]ei primelor zile (a ;nc\rc\turii cu care se
na[te, a poten]ialului genetic), c=t [i a mediului ;nconjur\tor, are unele
structuri moleculare [i electrice din interiorul corpului care nu au o
aranjare optim\. Prin practic\ se ajunge la o punere ;n ordine a acestora,
elimin=ndu-se foarte rapid dezordinea care exist\ la unele niveluri,
ating=ndu-se o stare fiziologic\ ideal\.
Ce ;nseamn\ o stare fiziologic\ ideal\? Prin reducerea consumului
de oxigen, de s=nge, de c\ldur\, [.a.m.d., scade ;ntreg nivelul ;nlocuirilor de
baz\, omul afl=ndu-se ;ntr-o stare de economisire superioar\. Astfel, se
regleaz\ multe din func]iile sale. Exersarea corpului din Qigong - prin
sc\derea consumurilor - produce de asemenea un efect de aranjare, de
odihn\, de ameliorare a func]ion\rii organelor interne.

17

Sc\z=nd func]iile de consum, ;n mod natural vor cre[te cele de


stocare. Presupun=nd c\ vor sc\dea func]iile de consum [i vor cre[te cele de
acumulare, va apare un surplus de putere, care va fi [i el stocat. C=nd se
ajunge la o anumit\ cantitate a puterii acumulate se face un salt de la
schimb\ri cantitative la schimb\ri calitative. Dac\ puterile latente se unesc
cu cele acumulate de propriul corp, atunci ac]ion=nd ;mpreun\, ;ncepe
procesul de descoperire a capacit\]ilor deosebite ale omului.
Qigong-ul este o metod\ de exersare ideal\. Caracteristicile sale pot
fi reunite ;n urm\toarele cuvinte> comod, benefic ;n]elepciunii.
Comod se refer\ la faptul c\ nu sunt necesare condi]ii speciale
(aparatur\, loc sau ;mbr\c\minte deosebit\) pentru a practica> se poate
exersa indiferent de v=rst\, sex, starea corpului, ;ntr-o ;nc\pere sau ;n aer
liber, pe vreme frumoas\ sau ur=t\, [ez=nd, merg=nd, culcat, ;n timpul
lucrului sau al repausului, s.a.m.d.
Benefic ;n]elepciunii arat\ c\ prin exersare se ajunge la
schimbarea capacit\]ii de cunoa[tere a omului (se activeaz\ straturile
profunde ale con[tiin]ei), ating=ndu-se ;n]elepciunea. Practica regulat\
duce la ob]inerea unei st\ri ;n care sufletul e lini[tit [i energia ;n armonie,
are efecte benefice asupra inimii, conduce la ;nf\ptuirea de c=t mai multe
fapte bune.
Se spune c\ exist\ c=teva chei ale Qigong-ului. Prima este morala
(de). Aspectul moralei con]ine> g=ndurile, ac]iunile [i caracterul. Toate
acestea trebuie s\ fie conforme cu morala. De exemplu> este posibil ca
undele g=ndurilor s\ influen]eze al]i oameni< ;n mod particular, cei care
ajung la capacitatea deosebit\ de a fi senzitivi g=ndurilor, pot s\ [tie ce
g=ndesc ceilal]i. Dar indiferent dac\ e[ti senzitiv sau nu la g=ndurile altora,
acestea ;i influen]eaz\ pe cei din jur. De aceea, dac\ ai anumite porniri sau
nu te sim]i bine, este foarte posibil ca explica]ia s\ fie mediul ;n care te afli.
Din aceste considerente, Qigong-ul afirm\ c\ a avea g=nduri ce nu sunt
conforme cu morala sau a nu avea o atitudine optimist\, [.a.m.d. poate s\
conduc\ la influen]area negativ\ a celor din jurul t\u.
O alt\ cheie a Qigong-ului este ;n]elegerea (wuxing). Se spune
c\ trebuie s\ p\trunzi tot ceea ce ]i se ;nt=mpl\, s\ po]i observa schimb\rile
cele mai ne;nsemnate ce survin de la o zi la alta. Dezvolt=ndu-]i capacitatea
de aten]ie vei putea sesiza momentele ;n care apar transform\rile. Vei putea
sim]i sentimentele negative ;nainte ca ele s\ poat\ pun\ st\p=nire ;n
;ntregime pe tine. De exemplu, atunci c=nd vei sim]i cum ]i se urc\ s=ngele

18

la cap, vei fi imediat con[tient c\ e[ti pe punctul de a te ;nfuria. :n mod


similar vei putea sim]i triste]ea, melancolia, ;ngrijorarea, teama sau spaima.
:n toate aceste situa]ii, ;n func]ie de momentul ;n care vei percepe
modificarea st\rii interioare vei avea diferite solu]ii pentru a putea r\m=ne
lini[tit [i ;mp\cat.
Prin exersarea formelor energetice, incon[tientul iese c\tre suprafa]\
[i ne ajut\ s\ ne dezvolt\m capacitatea de ;n]elegere ce se afl\ dincolo de
con[tient, de minte. Drept urmare practicantul parcurge un proces de
desc\tu[are a ;n]elepciunii, de transformare a con[tiin]ei.
Exist\ persoane ce se nasc av=nd capacit\]i deosebite, altora acestea
le apar ;n mod aleator. Qigong-ul ofer\ o metod\ prin care fiecare poate
s\-[i descopere capacit\]ile pe care le are [i s\ le foloseasc\ ;n mod
benefic. Sunt capacit\]i pe care le posed\ toat\ lumea (cum ar fi cea de a
emite energie, de a vizualiza aura, de a sim]i cu palma por]iunile bolnave din
propriul corp sau din cel al altor persoane, etc.), numai c\ ele sunt
necultivate. Exist\ ;ns\ [i capacit\]i care apar numai unui procent foarte mic
de oameni (de exemplu> deschiderea ochiului pineal - ;n acest moment
po]i s\-]i vizualizezi propriile organe interne c=t [i pe cele ale celor din jur,
de asemenea ajungi s\ vezi dincolo de timp [i spa]iu, capacitatea de a citi
g=ndurile celorlal]i, etc.). Se pare ;ns\ c\ omul are foarte multe capacit\]i.
De aceea se [i spune c\ nu este important nivelul atins ;n practic\< indiferent
de puterile care ;]i apar ;ntotdeauna vor exista altele [i mai mari. Ceea ce
primeaz\ cu adev\rat este morala!

19

TREI PERSONALIT|}I ALE


QIGONG-ULUI>

YAN XIN
ZHANG HONG BAO
DI YU MING

20

Maestrul YAN XIN


:n lucrarea Qigong-ul [i tehnicile ;n[el\toare (Qigong yu pianshu)
se spune>
:n China exist\ maxim zece oameni de talia lui Yan Xin, . . . ,
majoritatea acestora tr\ind ;n mun]i.

Maestrul Yan Xin a st=rnit o mare v=lv\ ;n China. Prin cursurile pe


care le-a ]inut, prin num\rul impresionant de participan]i (peste zece mii/
[edin]\), prin experimentele [tiin]ifice care au fost efectuate cu al]i
cercet\tori (Yan Xin este de profesie medic) [i al c\ror subiect a fost, el a
ajuns s\ fie considerat un fenomen.

21

:n realitate, ceea ce a atras admira]ia [i aprecierea tuturor este


gongfu-ul s\u profund (termenul gongfu desemneaz\ munca depus\ de
cineva, c=t [i rezultatele ob]inute ;n urma perseveren]ei< acest cuv=nt este
folosit ;n orice domeniu> buc\t\rie, caligrafie, arte mar]iale, activitate
[tiin]ific\, etc. Din p\cate, el este cunoscut ;n Occident numai pentru lumea
artelor mar]iale, care au [i fost uneori gre[it denumite prin acest termen).
Din m\sur\torile efectuate de un colectiv de zece oameni de [tiin]\
de la Universitatea Qinghua, a reie[it c\ atunci c=nd maestrul Yan Xin ]ine
un curs, el emite energie pe o raz\ de aproximativ dou\ mii de kilometri. Pe
toat\ aceast\ suprafa]\ apar efectele specifice ce survin ;n cazul emisiei de
energie (qi). Speciali[tii de la Universitatea Qinghua au urm\rit ;n mod
deosebit schimb\rile ce au intervenit la nivel molecular, ;n timpul efectu\rii
experimentelor (vezi Capitolul> Qigong-ul reflectat ;n experimentele
[tiin]ifice).
Varietatea cazurilor vindecate (de la o simpl\ r\ceal\ p=n\ la fracturi
evidente) a determinat organizarea unor conferin]e ;n care maestrul Yan Xin
a explicat pe larg mecanismul de ac]iune al acestor practici. Metoda folosit\
este aceea de purtare ;n tehnic\ (daigong). Iat\ cum a fost ea descris\
chiar de c\tre maestrul Yan Xin>
A[a-numitele cursuri de purtare ;n tehnic\ (daigong) con]in dou\
aspecte importante. Primul se refer\ la faptul c\ ;n momentul ;n care
predau, eu ;nsumi intru ;ntr-o stare ;n care emit ceea ce se chem\ gong
(termenul gong indic\ ceva ce a ap\rut prin exersarea energiei). Atunci
c=nd ;i tratez pe cei bolnavi sau c=nd efectuez unele teste cu caracter
[tiin]ific, ;mi folosesc creierul pentru a emite< este suficient s\ am aceast\
idee pentru a intra ;ntr-o stare de emisie.
:n Qigong, energia emis\ este denumit\ energie exterioar\
(waiqi) [i ea nu poate fi vizualizat\ de majoritatea oamenilor. Eu folosesc
aceast\ stare - ;n care pe m\sur\ ce explic unele aspecte emit [i energie pentru a produce anumite reac]ii ;n ascult\tori, ;n mod special ;n cei foarte
senzitivi dar [i ;n cei cu o senzitivitate obi[nuit\.
Astfel, o parte din ei intr\ ;ntr-o stare ;n care au mi[c\ri involuntare (zifa donggong - termen ce se refer\ la apari]ia unor mi[c\ri
spontane, involuntare, ;ntr-o form\ ;n general neobi[nuit\. Dup\ terminarea
[edin]ei toate aceste gesturi sunt uitate). De exemplu> sunt persoane care ;[i
p\r\sesc scaunul, unii au mi[c\ri de unduire [i scuturare, al]ii ;ncep s\-[i
mi[te palmele [i corpul, exist\ oameni care pl=ng, r=d sau strig\, ;n corpul
unora apare senza]ia de c\ldur\, sau de r\ceal\, sau de palpita]ii, sau de

22

furnic\turi, sau de greutate sau de plutire, de m\rire sau de mic[orare, de


stabilitate, sau de cufundare, sau de temperatur\, sau au senza]ia de
ame]eal\, sau de vom\, sau de tuse, unii ;ncep s\ leviteze sau ;[i pierd
cuno[tin]a, uneori apar raze de lumin\ sau zgomote ;n jurul corpului lor.

Exist\ oameni care fac mi[c\ri foarte ample, corpul descriind ;n


mod inexplicabil gesturi de leg\nare ;n toate direc]iile, sau sunt persoane
care ;ncep s\ danseze folosindu-[i at=t m=inile c=t [i picioarele - unele
danseaz\ gra]ios cu o frumuse]e rar ;nt=lnit\ - altele c=nt\, altele ;ncep s\-i
vindece pe cei din jur sau ;[i maseaz\ propriul corp, sau folosesc metoda
dianxue (lovirea punctelor) pentru a-i vindeca pe ceilal]i, sau exerseaz\
tehnica dianxue ;n aer, sau iau posturi foarte neobi[nuite [i curioase<
apar tot felul de fenomene. Aceasta indic\ fapul c\ ''purtarea ;n tehnic\,
prin emiterea energiei exterioare, prin conducerea [i manevrarea ei
;ntr-o manier\ specific\, produce anumite capacit\]i ie[ite din comun ;n
persoanele care fac parte din asisten]\, duce la desc\tu[area unor for]e [i
energii aflate ;n stare latent\, astfel ;nc=t ;n corp vor ap\rea schimb\ri
neb\nuite.

23

Un alt aspect se refer\ la faptul c\ ;n momentul ;n care ]in cursurile


de purtare ;n tehnic\ predau [i metode concrete de exersare, cer=nd
asisten]ei ca din c=nd ;n c=nd s\ men]in\ anumite pozi]ii sau s\-[i
coordoneze activitatea mental\ conform cu cerin]ele formelor pe care le
practic\. :n momentul ;n care eu m\ aflu ;ntr-o stare particular\ [i predau
metodele, punctele esen]iale [i secretele succesului ;n exersarea unor
tehnici, iar asisten]a exerseaz\, se ajunge la rezultate cu mult superioare
celor ce s-ar ob]ine ;n cazul ;n care oricine din asisten]\ ar citi toate
acestea dintr-o carte.
Din experien]a Qigong-ului din trecut ne-a r\mas urm\toarea
zical\>
''Lucrul fals se transmite prin zece mii de volume,
Adev\rul - printr-o singur\ vorb\.
:ncep\torul, pentru a fi condus dincolo de poart\, trebuie s\
primeasc\ instruc]iuni verbale< este necesar\ conducerea sa (gura
transmite - sufletul prime[te) de c\tre persoane ce au un anumit nivel. A[anumita transmitere de c\tre suflet se refer\ la folosirea unei capacit\]i
deosebite pentru a transmite metoda de exersare a tehnicilor. Tehnica este
pe planul doi, transmiterea (a ceea ce este cunoscut sub numele de gong)
este esen]ial\. Ea poate fi comparat\ cu ob]inerea unor obiecte din metal>
ini]ial ele trebuie supuse unor temperaturi foarte mari, p=n\ c=nd ajung ;n
starea fluid\, abia apoi vor putea lua formele dorite. Pentru practican]ii de
Qigong esen]ial\ este primirea de energie, astfel ;nc=t ;n interiorul corpului
se vor produce unele schimb\ri subtile, pornind de la transform\ri
cantitative p=n\ la schimb\ri calitative, ap\r=nd transformarea cunoscut\
sub numele de trecerea de poart\ (ce indic\ dep\[irea etapei de ;nceput).
Vorbind ;n general, ;n cursurile ;n care folosesc metoda purt\rii ;n
tehnic\, un aspect se refer\ la faptul c\ pe m\sur\ ce dau explica]ii, intru
;ntr-o stare ;n care emit, ceea ce duce la influen]area celor din asisten]\
(astfel ;nc=t vor apare unele reac]ii)< cel\lalt aspect const\ ;n predarea
unor metode concrete de exersare> acestea sunt cele dou\ p\r]i importante
ale purt\rii ;n tehnic\.
Maestrul Yan Xin este de asemenea cunoscut [i ;n lumea artelor
mar]iale. :n tinere]e, el a fost elevul maestrului-c\lug\r Hai Deng, din
renumitul templu Shaolin. Actualmente, el s-a oprit din practica wushu-ului
[i [i-a concentrat eforturile ;n domeniul Qigong-ului.

24

Maestrul ZHANG HONG BAO


Unul dintre cei zece oameni de talia lui Yan Xin este [i maestrul
Zhang Hong Bao.

El este ;ntemeietorul [colii Formelor chineze[ti de p\strare a


s\n\t\]ii [i Qigong-ul benefic ;n]elepciunii (Zhonghua Yangsheng yizhi
gong).
De[i foarte t=n\r, nivelul atins ;n practic\ de Zhang Hong Bao este
comparabil cu cel al vechilor mae[trii. {coala fondat\ de maestrul Zhang a
cunoscut o dezvoltare deosebit\, ;ncep=nd cu anul 1987. P=n\ de cur=nd,
numai ;n China existau peste 16 milioane de practican]i ;nregistra]i. Ea a
culminat cu fondarea unui Institut de Qigong (chinezo american), la
Beijing.

25

:n predare, metoda folosit\ de maestrul Zhang [i de discipolii s\i se


bazeaz\ de asemenea pe purtarea ;n tehnic\. :n mod particular ;ns\,
accentul nu este pus pe apari]ia mi[c\rilor involuntare (care se ;nt=lnesc la
maestrul Yan Xin), ci se folose[te emiterea de energie pentru a transmite
unele capacit\]i cursan]ilor, c=t [i pentru a-i ajuta s\ avanseze ;n practic\.
Formele chineze[ti de p\strare a s\n\t\]ii [i Qigong-ul benefic
;n]elepciunii au fost create prin eliminarea din formele tradi]ionale a celor
ce aveau numai un rol decorativ. Acestea din urm\ ;nt=rziau ob]inerea
rezultatelor, dar d\deau posibilitatea maestrului de a putea observa discipolii
un timp mai ;ndelungat (cei care nu corespundeau, nu erau ghida]i ;n
tehnicile esen]iale). Con]inutul lor se constituie ;ntr-un set de metode ideale
prin care practicantul ;[i exerseaz\ fizicul [i psihicul, prevenind [i vindec=nd
bolile, protej=nd [i ;nt\rind s\n\tatea, fiind benefice pentru prelungirea vie]ii
[i atingerea ;n]elepciunii.
{coala maestrului Zhang Hong Bao pune accentul ;n mod deosebit
pe dezvoltarea capacit\]ilor speciale ale omului (teyi gongneng - examinarea
bolilor cu ajutorul palmei, vizualizarea aurei corpului omenesc, p\trunderea
privirii prin obiecte [i fiin]e, etc.). Ea poate fi practicat\ cu succes de b\rba]i
[i femei, b\tr=ni [i copii. Caracteristicile principale ale Formelor chineze[ti
de p\strare a s\n\t\]ii [i Qigong-ului benefic ;n]elepciunii sunt> avansarea
rapid\ ;n practic\, efecte remarcabile ;n vindecarea bolilor, atingerea ;ntr-un
interval scurt de timp a unui nivel avansat (cu excep]ia celor care au
meridianele jingluo foarte ;ncete), manifestarea capacit\]ilor speciale ale
omului ;n func]ie de particularit\]ile energetice individuale.
Pentru o perioad\ de timp, maestrul Zhang Hong Bao s-a retras ;n
mun]i, tr\ind izolat. Ulterior (anul 1999), el a plecat ;n Statele Unite ale
Americii.

26

Maestrul DI YU MING
Maestrul Di Yu Ming este un iluminat! Printr-o practic\ ne;ntrerupt\
de 18 ani, sub ;ndrumarea a 200 de mae[trii, la ;nceputul anilor 90 (august
1991), maestrul Di Yu Ming a atins idealul practicilor spirituale
iluminarea. Ulterior el a fondat [coala Formelor Ilumin\rii (Puti gong).

27

Actualmente, ;n ;ntreaga lume exist\ c=teva zeci de milioane de


practican]i ai acestor forme.
Vorbind despre crezurile sale, maestrul Di Yu Ming s-a dest\inuit>
Un maestru de Qigong nu poate trata zilnic prea multe persoane.
Chiar dac\ a]i a[tepta cu r\bdare s\ v\ vindec, eu tot nu a[ putea
vindeca ;ntr-o zi foarte mul]i oameni. Ce se poate face ;ntr-o astfel de
situa]ie?
Solu]ia mea este de a v\ transmite tuturor o anumit\ putere, de a v\
transforma ;ntr-o mul]ime de Di Yu Ming . Ast\zi predau unui num\r de
o mie de persoane, deci o mie de oameni se pot transforma ;n Di Yu
Ming , dac\ predau unei mul]imi [i mai mari, atunci [i mai mul]i oameni
pot deveni Di Yu Ming . Astfel, ;n aceast\ existen]\ voi putea ;ndep\rta o
parte din necazurile pe care le ave]i, cresc=nd lumina [i c\ldura sufletului
vostru.
Bine;n]eles, aceasta este dorin]a sufletului meu. Oare se poate ea
realiza? Eu tocmai muncesc din greu pentru a o ;mplini. Cu to]ii a]i auzit de
Buddha GuanYin, ce are o mie de bra]e. De unde are oare ea at=tea bra]e?
Acum deja foarte mul]i oameni au evoluat, s-au transformat. Dintre
practican]ii Formelor Ilumin\rii o mare parte au posibilitatea de a le
transmite mai departe, au un anumit nivel. Ei ;ndep\rteaz\ o parte din
greut\]ile existente, ceea ce este ceva mai bine dec=t dac\ [i-ar p\stra
gongfu-ul pentru ei ;n[i[i. Nivelul meu este mic, dar el are o oarecare
eficien]\. Forma ;n care v\ transmit putere este [i mai simpl\> dac\ v\ spun
c\ ave]i o anumit\ putere, puterea respectiv\ este deja a voastr\. A[a de
simpl\ este modalitatea mea de ac]iune. De aceea, eu ;i trimit pe discipolii
mei s\ transmit\ mai departe puterea, s\ ;mplineasc\ dorin]a ce pleac\ din
sufletul meu sincer> de a v\ aduce bun\tate [i fericire !

Simbolul {colii Formelor Ilumin\rii

28

Participan]ii la unul dintre cursurile maestrului Di Yu Ming a[tept=nd gra]ia


maestrului

Datorit\ talentului s\u ;n domeniul muzical, maestrul Di Yu Ming


folose[te [i metoda terapiei prin muzic\, interpret=nd diferite piese aranjate
special pentru el. Multe din textele melodiilor sunt compuse chiar de c\tre
maestrul Di Yu Ming.

29

Referitor la Formele Ilumin\rii, maestrul Di Yu Ming a spus>


V-am transmis aceast\ metod\> gndi]i-v\ la ea ca la un fel de
Qigong, pe care l practica]i pentru s\n\tatea corpului. :n realitate, ea este
o cale [i o scurt\tur\ pentru a ne dezvolta mintea [i sufletul [i a ne trezi
c\tre adev\r. Ea reune[te experien]a str\mo[ilor care au atins Iluminarea
[i a fost ncredin]at\ de Buddha. {i astfel, ea permite unui om obi[nuit s\
ob]in\ n scurt timp rezultate imense. Pentru cei cu o bun\ capacitate de
n]elegere, pentru cei care se str\duiesc [i muncesc din greu s\ ob]in\
n]elepciunea [i Iluminarea [i pentru cei care au o rela]ie predestinat\,
ndrumarea direct\ [i binecuvntarea Maestrului-profesor i va ajuta s\
progreseze rapid [i s\ intre ntr-o stare lipsit\ de griji. n acel moment,
nimic nu ;i va mai sup\ra.
Pentru a atinge o stare [i mai avansat\, este necesar s\ lucr\m [i
n alte zone. Trebuie s\ l\s\m s\ creasc\ n inima noastr\ bun\tatea [i mila
[i pasiunea pentru tot ce e viu> oamenii [i toate fiin]ele vii din jurul nostru.
S\ iubim animalele, florile [i plantele ele sunt fiin]e vii, n mod
fundamental egale cu noi. To]i avem la origine acelea[i elemente de baz\. A
le ucide e ca [i cum ne-am ucide pe noi n[ine. Cnd animalele se ucid ;ntre
ele, apare aversiunea [i ura, asemenea unei otr\vi, care se mpr\[tie n
ntregul corp. n mod asem\n\tor, atunci cnd simte impulsul de a ucide,
uciga[ul genereaz\ otrav\ n propriul s\u snge. n plus, el va fi nconjurat
de aversiunea [i ura ap\rut\ n victima sa> mintea lui va fi adesea tulburat\
[i plin\ de nelini[te, otrava din interiorul corpului s\u l va devora constant.
La suprafa]\, noi constat\m c\ via]a lui este lipsit\ de [ans\, iar r\ul [i
maladiile se strng n jurul s\u asemenea unui cerc.
Pe de alt\ parte, atunci cnd iubim tot ce e viu, ceea ce c[tig\m n
schimb e iubirea tuturor acestor fiin]e. Sentimentul c\ via]a e pur\,
adev\rat\, curat\, lin\ [i norocoas\, reprezint\ binele [i gra]ia rentoarse
c\tre noi dinspre ele. n]elege]i?
De-a lungul drumului cultiv\rii interioare [i a practic\rii C\ii
spre Iluminare , trecem prin teste, n diferite etape. Anumite persoane nu
pot dep\[i aceste teste. Unii oameni nu pot face fa]\ testelor pe termen lung.
Ei par a fi, mai ales, lacomi [i materiali[ti. Au mers bine la nceput, s-au
mi[cat cu u[urin]\ n continuare, iar uneori au putut sim]i cum progreseaz\
n mod evident [i rapid. Dar, uneori, dup\ un progres rapid, persoana [i
pierde capacitatea de a sim]i [i devine arid\ [i goal\> mintea ei intr\ n
deriv\. Aceasta este etapa dinaintea deschiderii ei c\tre n]elepciune, dup\
practica sa ndelungat\. Este, de asemenea, un test dat de Maestrul t\u

30

nainte de a-]i conferi mai multe merite, pentru a confirma faptul c\ mintea
[i inima ta r\mn blnde, calme, pa[nice [i sincere.
Anumi]i oameni, instabili, se afl\ ntr-o c\utare superficial\, de-a
lungul C\ii. Ast\zi, aud despre Maestrul X c\ ar avea mari capacit\]i> f\r\
a cunoa[te adev\rul, se duc [i-l caut\. n ziua urm\toare, cineva le spune
despre un alt maestru foarte renumit< din nou, ei se duc s\ ngenuncheze [i
n fa]a acestuia. Goana lor, ba aici, ba acolo, i aduce la confuzie [i
epuizare.
Stabilizeaz\-]i corpul [i mintea, opre[te-te din alergare! Permite-i
min]ii tale instabile s\ aib\ o cas\, nu o mai l\sa s\ r\t\ceasc\ f\r\ ]el!
Ct de lung\ este via]a ta? Azi, ]i spun toate aceste cuvinte din
inim\ [i ]i transmit metoda C\ii spre Iluminare datorit\ marii
compasiuni pe care o simt. Tu [i eu suntem aceea[i fiin]\. A te salva pe tine
este ca [i cum m-a[ salva pe mine nsumi [i pe membrii familiei mele. Atta
timp ct e[ti calm [i lini[tit [i te gnde[ti la calea noastr\, punctele cheie
fundamentale sunt> a respecta, a reflecta [i a examina. La fiecare pas,
ilumina]ii1, fiin]ele superioare, te vegheaz\, protejndu-te. {tii asta?
...
De ce trebuie s\ ne cultiv\m natura interioar\? Pentru c\ vrem
s\ ne ndep\rt\m de durere [i suferin]\ [i s\ g\sim adev\rata fericire. Apoi
ne putem ntoarce cu fa]a spre eternitate. Practica C\ii spre Iluminare
este procedeul prin care avans\m spre acest destin. Dac\ nu practic\m, nu
vom avea n noi capacitatea pentru adev\rata n]elegere [i realizare. Atunci
cnd ntr-adev\r n]elegi [i e[ti treaz, focul n]elepciunii se ridic\, arznd
pn\ n temelii toate grijile tale.

Ace[tia sunt denumi]i ;n tradi]ia chinez\ prin termenul de Fo Buddha [i Pusa Boddhisattva

31

PRINCIPII {I MECANISME ALE


PRACTICILOR ENERGETICE

NOU| MECANISME DE AC}IUNE A QIGONGULUI ASUPRA CORPULUI UMAN


CELE ZECE PRINCIPII FUNDAMENTALE ALE
QIGONG-ULUI
QIGONG-UL REFLECTAT :N EXPERIMENTELE
{TIIN}IFICE

32

NOU| MECANISME DE AC}IUNE A


QIGONG-ULUI ASUPRA CORPULUI
UMAN
Despre miracolul Qigong-ului, despre efectele sale asupra
organismului [i nu numai, s-au scris foarte multe materiale, majoritatea
provenind din ]ara sa de origine, China. Treptat ;ns\, interesul pentru acest
domeniu a crescut ;n lume [i este ;n prezent ;n continu\ ascensiune. La ora
actual\ se [tie c\ prin Qigong se pot vindeca boli, iar practican]ii dob=ndesc
de obicei unele capacit\]i considerate paranormale. S-a dezvoltat o ;ntreag\
teorie a Qigong-ului, pentru c\ ;n afar\ de abordarea sa practic\ exist\ [i una
teoretic\, [tiin]ific\.
Dar care sunt principiile si mecanismele de ac]iune ce stau la baza
acestor fenomene? R\spunsul nu este deloc simplu, ci dimpotriv\, foarte
complex. :n prezent, ;n China [i ;n afara ei exist\ echipe de savan]i care ;[i
dedic\ studiul clarific\rii unor probleme ce pentru omul obi[nuit par
adev\rate minuni. Iat\ punctul de vedere al maestrului Yan Xin, cu privire la
c=teva dintre mecanismele de ac]iune ale Qigong-ului la nivelul
organismului uman, prezentat de domnia sa la una din conferin]ele sus]inute>
Mecanismele de ac]iune ale Qigong-ului asupra corpului uman
sunt>
1) Perfec]ionarea [i reglarea activit\]ii sistemului nervos
2) Perfec]ionarea [i reglarea activit\]ii sistemului circulator
3) Perfec]ionarea [i reglarea activit\]ii sistemului respirator
4) Perfec]ionarea [i reglarea activit\]ii sistemului digestiv
5) Perfec]ionarea [i reglarea activit\]ii sistemului endocrin
6) Coordonarea [i influen]area transform\rilor ce au loc la nivel
muscular [i osos

33

7) Reglarea temperaturii centrale [i periferice a corpului


8) Reglarea poten]ialului electric la nivelul pielii [i modificarea
impedan]ei corpului
9) Perfec]ionarea [i reglarea activit\]ii sistemului imunitar

34

1) PERFEC}IONAREA {I REGLAREA ACTIVIT|}II


SISTEMULUI NERVOS

Creierul este format dintr-un num\r imens de celule, dintre care


numai o mic\ parte (3 5 %) sunt folosite. :n cazul cel mai fericit nivelul se
poate ridica la 30%.
:n general, dup\ o anumit\ v=rst\, oamenii constat\ c\ le-a sc\zut
foarte mult capacitatea de memorare. Aceast\ categorie de persoane, care
formeaz\ majoritatea popula]iei, folosesc ;ntreaga lor via]\ un procent
minim de neuroni.
Se pune deci problema> Cum ar putea fi folosite ;n mod curent
celulele din creier ce vie]uiesc ;n stare latent\ (din punct de vedere
func]ional)?
Cercet\rile efectuate de savan]i au demonstrat faptul c\ atunci c=nd
un individ se afl\ ;ntr-o stare caracteristic\ Qigong-ului (de lini[te, de
stabilitate) neuronii din straturile profunde ale creierului intr\ ;ntr-o
stare de excita]ie deosebit\, valorile poten]ialelor de ac]iune ;nregistrate
fiind mai ridicate dec=t ;n mod obi[nuit. :ntr-o astfel de stare, ;nsumarea
activit\]ii neuronale din zonele respective, duce la formarea unor curen]i
bioelectrici foarte puternici. Dac\ ;n acel moment aten]ia este dirijat\ spre o
anumit\ por]iune din organism pentru a o contempla, ;n zona respectiv\ apar
modific\ri traduse prin cre[terea bioelectricit\]ii locale.
:n aceste condi]ii, macromoleculele din fluidele corpului, sub
influen]a intensit\]ii c=mpului electric (mai ridicat fa]\ de valorile normale),
se pot asambla, form=nd corpusculi. Starea se generalizeaz\ treptat, ap\r=nd
;n tot corpul o supra;nc\rcare electric\ a sistemelor coloidale. Drept
urmare, ]esuturile neuronale din creier vor fi [i mai mult stimulate, av=nd loc
o eliberare de putere ce activeaz\ 80 90 % din celulele nervoase care ;n
mod obi[nuit se afl\ ;n stare latent\, nefiind folosite. Acum pot apare a[anumitele capacit\]i deosebite sau paranormale.
Aceast\ faz\ corespunde cu Forma interioar\ a stabiliz\rii [i
transform\rii din budhism, numit\ de unii [i Forma ;n]elepciunii (Zhihui
Gong), Tehnica desc\tu[\rii ;n]elepciunii (Kaizhi Gong) sau Forma
capacit\]ilor ;n]elepciunii (Zhineng Shu).

35

Av=nd ;n vedere cele prezentate anterior, putem deduce c\ Qigongul este de mare ajutor elevilor [i studen]ilor, f\c=ndu-le posibil\ atingerea
unor performan]e deosebite, [i nu mai pu]in oamenilor de [tiin]\, c\rora le
poate m\ri capacitatea de concentrare [i clarviziunea.
Prin studii neurologice efectuate pe diferi]i subiec]i practican]i de
Qigong a fost observat faptul c\ electroencefalograma ;nregistrat\ ;n timpul
exers\rii are acela[i aspect cu aceea a unui copil, indiferent de v=rsta
practicantului respectiv.
Astfel, graficul ob]inut ;n starea caracteristic\ Qigong-ului prezint\
unde de amplitudine mai mare [i cu ritm mai lent (frecven]a este mai
mic\). :n mod obi[nuit, pentru adul]i electroencefalograma nu are acest
aspect, similar cu cel al copilului, nici ;n somn, nici ;n cazul desf\[ur\rii vreunui alt tip de activitate.
Qigong-ul este deci o metod\ ideal\ de exersare a creierului,
duc=nd la desc\tu[area ;n]elepciunii. El poate regla, de asemenea, [i
activitatea nervoas\ ;n afara axului cerebrospinal, ac]ion=nd la nivelul
sistemului nervos vegetativ (de exemplu, reduce activitatea sistemului
nervos vegetativ simpatic). Pe aceast\ cale se realizeaz\ un control al
fiziologiei organelor interne ;n ansamblu.
De aceea, oamenii care sufer\ de diverse boli, ;ncep=nd cu cele
mentale (psihoze, nevroze, depresii nervoase) [i termin=nd cu diferite
afec]iuni ale organelor interne, pot practica Qigong-ul [i rezultatele care nu
vor ;nt=rzia s\ apar\ vor fi mai mult dec=t mul]umitoare.
:n alt\ ordine de idei, prin tehnica angiografiei s-a descoperit c\ ;n
starea caracteristic\ Qigong-ului circula]ia sanguin\ la nivel cerebral este
mult ;mbun\t\]it\ ;n zona frun]ii, ;n straturile mai profunde. Regiunea
respectiv\ coincide localiz\rii c=mpului de cinabru superior sau celui deal treilea ochi. Stimularea acestei zone este cea care duce la diferite
capacit\]i deosebite. Despre func]iile acestui al treilea ochi se cunosc p=n\
;n prezent destul de pu]ine lucruri. Cert este ;ns\ faptul c\ prin deschiderea
sa, unele persoane pot s\ vad\ prin obiecte, pot privi chiar organele interne
din propriul corp sau din cele ale altora, pot muta obiecte f\r\ s\ le ating\,
[.a.m.d.
Studiul fiziologiei sistemului nervos a demonstrat existen]a unei st\ri
de inhibi]ie protectoare a cortexului cerebral, un fel de repaus al activit\]ii
corticale, ca apare la practicantul de Qigong ;n timpul exers\rii.
Se spune c\ ;n mod obi[nuit, pe parcursul a 24 de ore, scoar]a
cerebral\ intr\ ;n aceast\ stare pe un timp de numai 14 16 secunde. Cu alte
cuvinte, chiar dac\ omul doarme toat\ ziua, creierul s\u nu se odihne[te cu
adev\rat dec=t 14 16 secunde. Durata de repaus poate fi m\rit\ prin
practicarea exerci]iilor de Qigong. A[a se explic\ faptul c\, de[i maestrul

36

Hai Deng nu a dormit timp de 60 de ani, el s-a bucurat de o s\n\tate


perfect\.
Din cele men]ionate reiese evident c\ practicarea Qigong-ului
activeaz\ neuronii din creier care ;n mod obi[nuit nu sunt folosi]i, at=t
prin ;mbun\t\]irea circula]iei sanguine c=t [i prin stimularea activit\]ii
bioelectrice a celulelor aflate ;n straturile profunde. Acest lucru nu poate fi
ob]inut prin nici o alt\ metod\ de antrenament.
Cresc=nd capacitatea creierului, pe de o parte se realizeaz\ un reglaj
general ;n organism, prin intermediul sistemului nervos central [i al
sistemului nervos vegetativ, iar pe de alt\ parte apar acele capacit\]i
deosebite ale omului [i se produce ceea ce ini]ia]ii numesc desc\tu[area
;n]elepciunii.

37

2) PERFEC}IONAREA {I REGLAREA ACTIVIT|}II


SISTEMULUI CIRCULATOR

S-a observat faptul c\ ;n organismul practican]ilor de Qigong


aprovizionarea cu s=nge se realizeaz\ automat, foarte rapid, ;n func]ie de
necesit\]i. :n momentul ;n care omul se odihne[te necesarul de s=nge este
mai mic, aportul este mai slab [i scade activitatea cardiac\. Dac\ ulterior
apare ;n organism nevoia unei cantit\]i sporite de s=nge, aprovizionarea va
cre[te corespunz\tor.
Qigong-ul poate s\ modifice pragul de sensibilitate al receptorilor de
la nivelul vaselor sanguine, m\rind foarte mult senzitivitatea lor. Drept
urmare, ;n sistol\, c=nd inima pompeaz\ s=nge ;n vase, ele se dilat\ rapid, iar
;n diastol\ revin cu u[urin]\ la dimensiunea ini]ial\, av=nd o elasticitate
deosebit de bun\, indiferent de v=rst\.
:n acest mod va fi eliminat\ problema rigidiz\rii pere]ilor
vaselor sanguine, ce apare odat\ cu trecerea anilor, iar bolile de tipul
aterosclerozei, afec]iunile coronariene, precum [i accidentele vasculare,
nu mai constituie un pericol.
Printr-o astfel de practic\ se realizeaz\ [i o foarte bun\ aprovizionare
cu s=nge a celulelor aflate ;n ]esuturi mai profunde. :n fapt circula]ia
sanguin\ este perfect\ ;n tot corpul, men]in=ndu-i tinere]ea, vigoarea [i
gra]ia.
Buletinul Informativ al Institutului de Cercetare [i Tratament a
Hipertensiunii arteriale din Shanghai relateaz\ despre cazul a 100 de
persoane suferind de aceast\ boal\, care au reu[it s\ men]in\ timp de cinci
minute o stare de lini[te mental\ [i corporal\, valoarea tensiunii lor ;ncep=nd
s\ scad\ progresiv. Dup\ numai 20 de minute, presiunea sanguin\ a ajuns la
limite normale, efectul [edin]ei de Qigong fiind acela[i cu cel ob]inut la 3
ore de la administrarea unor medicamente folosite ;n cazul tratamentului
hipertensiunii arteriale. La 97 din cele 100 de persoane urm\rite, boala a fost
vindecat\ complet, hipertensiunea reinstal=ndu-se ulterior doar la trei dintre
ele.

38

Prin Qigong se poate ac]iona nu numai asupra aparatului circulator,


ci [i asupra compozi]iei s=ngelui. Atunci c=nd o persoan\ exerseaz\ sau intr\
;n contact cu un maestru de Qigong, se poate produce o cre[tere a num\rului
celulelor sanguine.
:n ziarul Lumina (Guangming Ribao) a ap\rut la un moment dat
un articol intitulat Qigong-ul nu este ;n contradic]ie cu [tiin]a, care
prezenta rezultatele unor experimente efectuate la un Institut de Cercetare
din provincia Zhejiang. Tema principal\ este legat\ de evolu]ia num\rului
celulelor sanguine ;n corpul unor bolnavi trata]i prin Qigong. Astfel, dup\ se
maestrul respectiv emitea energie pentru a-i trata pe cei bolnavi, num\rul
celulelor sanguine ale celor suferinzi cre[tea, procesul continu;ndu-se o
perioad\ de timp [i dup\ ;ntreruperea emisiei energetice. Simultan s-a
observat c\ num\rul celulelor sanguine din corpul maestrului care aplica
tratamentul, sc\dea.
De ce apare acest fenomen? Printr-o emisie energetic\ puternic\ spre
organismul uman, ;n acesta se ob]ine o ;mbun\t\]ire a func]iei
hematopoetice a m\duvei osoase, cresc=nd num\rul elementelor figurate
sanguine. Cre[terea se men]ine [i dup\ terminarea [edin]ei de Qigong.
Maestrul consum\ ;ns\ pentru emisia de energie o cantitate foarte mare de
putere, de Zhen Qi (energie adev\rat\), iar ;n organismul s\u acest lucru
se traduce prin sc\derea num\rului de celule sanguine. Ele vor fi ref\cute
ulterior, treptat treptat, prin practic\.
Un alt aspect important ce a fost studiat este cel legat de concentra]ia
unor microelemente ;n s=nge [i, ;n func]ie de aceasta, de modul ;n care
Qigong-ul poate prelungi tinere]ea [i via]a.
Nu exist\ nici o leg\tur\ ;ntre cantitatea de substan]e nutritive din
s=nge sau num\rul elementelor figurate [i longevitate, la omul s\n\tos ele
fiind relativ constante, de la tinere]e p=n\ la b\tr=ne]e.
Pentru microelemente situa]ia este ;ns\ cu totul alta> ele sunt mult
mai reduse (din punct de vedere cantitativ) ;n s=ngele persoanelor ;n v=rst\
dec=t ;n cel al tinerilor. Din cele 14 microelemente esen]iale din organism,
zincul este cel mai important. Prin practicarea Qigong-ului sau prin recep]ia
energiei emise de un maestru de Qigong, concentra]ia de zinc din s=nge
cre[te. Zincul este o coenzim\ foarte important\, el regl=nd activitatea unor
enzime din corp, fiind deci un factor esen]ial pentru desf\[urarea proceselor
metabolice. Cre[terea con]inutului de zinc din organism accelereaz\
metabolismul, duc=nd la vindecarea unor afec]iuni, la prelungirea tinere]ii,
la atingerea longevit\]ii.

39

3) PERFEC}IONAREA {I REGLAREA ACTIVIT|}II


SISTEMULUI RESPIRATOR

Prin atingerea unei st\ri caracteristice Qigong-ului scade cantitatea


de oxigen consumat\ de organism [i cre[te eficien]a modului de utilizare a
oxigenului absorbit (inspirat). De fapt este vorba nu de c=t oxigen se
consum\, ci de cum este el folosit.
De exemplu, un alerg\tor de curs\ lung\ are o activitate intens\ a
pl\m=nilor [i aparatul s\u respirator trebuie s\ aib\ o stare de s\n\tate
perfect\. Pentru efortul pe care-l face el consum\ ;ns\ mult oxigen. Acest
om nu ar putea ;ns\ s\ reziste mult timp sub ap\, de[i capacitatea sa
pulmonar\ este mare, mai mare dec=t cea a unui om neantrenat.
Un practicant de Qigong, ajuns la un anumit nivel ;n practica sa [i
care a exersat ;n mod special tehnici respiratorii, poate rezista f\r\ probleme
mai multe ore sub ap\. Exist\ persoane care au stat ;ngropate ;n p\m=nt 6
7 zile, respir=nd ;ntr-o manier\ proprie ;n tot acest r\stimp, [i pe care lipsa
oxigenului din mediu nu le-a afectat ;n nici un fel.
Aceste fenomene nu pot fi explicate din punct de vedere al
fiziologiei aparatului respirator al omului obi[nuit. Exist\ ;ns\ o explica]ie
pe care o d\ Qigong-ul. Pe de o parte, acest tip de practic\ poate cre[te
capacitatea pulmonar\ [i, implicit, cantitatea de oxigen inspirat\. Problema
esen]ial\ const\ ;ns\ ;n modul ;n care este el folosit, c=t [i g\sirea unei c\i de
men]inere a func]iilor vitale printr-un consum minim de oxigen.
:n medicina tradi]ional\ chinez\ se spune> Pl\m=nul este ;ndreptat
spre cele o sut\ de meridiane. Orice practicant de Qigong [tie c\ pentru a
exersa nu are nevoie de spa]iu ;n aer liber [i nici m\car de un loc bine aerisit.
Sunt mae[trii care tr\iesc ;n grote, unde adesea se formeaz\ cea]\ [i
atmosfera este foarte ;nc\rcat\. Organismul lor nu este afectat de acest lucru,
pentru c\ ei folosesc o cantitate foarte mic\ de oxigen pentru ;ntre]inerea
func]iilor vitale.
Nu demult, am vindecat un om care era bolnav [i avea ;n permanen]\
nevoie de tubul de oxigen. :ntr-o zi i-am f\cut o vizit\. La c=teva minute de
la ;nceperea conversa]iei, omul [i-a scos tubul. Din clipa aceea nu l-a mai
folosit niciodat\. C=nd [i-a dat seama ce s-a ;nt=mplat a r\mas foarte mirat,
dar eu i-am explicat> Problema era aceea c\ nu mai puteai folosi oxigenul

40

primit. Eu am ac]ionat asupra ta, cresc=ndu-]i capacitatea de absorb]ie a


oxigenului, astfel ;nc=t s\-]i fie suficient\ o cantitate mai mic\. Nu aveai
oricum nevoie de tub, ;n mediu exist\ destul oxigen. Dac\ nu po]i folosi un
lucru, degeaba iei o cantitate oric=t de mare din el!

41

4) PERFEC}IONAREA {I REGLAREA ACTIVIT|}II


SISTEMULUI DIGESTIV

Dup\ un timp suficient de practic\ a Qigong-ului apar unele


modific\ri la nivelul sistemului digestiv.
:n primul r=nd se produce o stimulare a secre]iei sucului gastric [i
intestinal, precum [i a salivei. Mi[c\rile peristaltice se intensific\, facilit=nd
tranzitul. :n afar\ de faptul c\ sunt ;n cantitate mai mare, sucurile digestive
[i saliva con]in [i o concentra]ie sporit\ de proteine enzimatice (amilaza
salivar\ are o activitate deosebit\), iar pe l=ng\ acestea, ;n saliv\ exist\ [i o
serie de substan]e cu ac]iune bactericid\ puternic\ (care previn infec]iile
gingiilor, faringita, amigdalita, enterogastrita) [i un procent important de
microelemente.
Pentru practican]ii de Qigong saliva este un fluid foarte pre]ios, fiind
denumit [i saliva de aur [i jad (jin jin yu ye)< ea nu trebuie ;n nici un caz
scuipat\ [i poate fi folosit\ la cl\tirea gurii. Exist\ unele tehnici prin care
saliva este colectat\, se amestec\ de 36 de ori, se cl\te[te gura cu ea de 36 de
ori, apoi se rote[te limba de 36 de ori [i, ;n final, se ;nghite totul din trei
;nghi]ituri.
De[i prin exersarea Qigong-ului cre[te cantitatea de suc gastric, nu
apare niciodat\ hiperaciditatea. :n stomac se secret\ acidul clorhidric, ceea
ce duce la valori foarte sc\zute ale pH-ului mediului. Persoanele care sufer\
de hiperaciditate, chiar [i de forme mai grave, cum ar fi gastritele hiperacide
sau ulcerul gastroduodenal, nu trebuie s\ aib\ nici o team\. Prin practica
Qigong-ului valoarea pH-ului va fi readus\ la valori normale prin reglarea
echilibrului acido-bazic, astfel ;nc=t bolile respective nu numai c\ nu vor fi
agravate, ci chiar se vor vindeca.
Unele cercet\ri au eviden]iat faptul c\ sucurile gastro-intestinale
aflate ;n tubul digestiv al practican]ilor de Qigong con]in pe l=ng\ enzimele
[i s\rurile obi[nuite, o serie de substan]e care au o valoare nutritiv\ ridicat\,
pe care ei le pot folosi. Acestea sunt considerate surse foarte valoroase de
energie, iar c\ile pe care ele se transform\ [i intr\ ;n circuitul metabolic
difer\ de calea digestiv\ cunoscut\.
:n acest caz se spune c\ se deschide poarta resurselor nutritive de
rezerv\, corpul nemaiav=nd nevoie de surse exogene de hran\. Pentru unii

42

oameni, acela[i lucru este valabil [i pentru ap\. Exist\ persoane care nu au
nevoie s\ bea ap\, ele men]in=ndu-[i umiditatea constant\ ;n corp prin
schimburi la nivelul pielii.
Toate par greu de crezut, chiar greu de imaginat pentru oamenii care
nu au p\truns sensul ad=nc al acestor lucruri< totu[i ele au o baz\ real\. Prin
practica Qigong-ului sunt posibile multe astfel de minuni.
Natura a creat totul cu foarte mare rezerv\. Chiar [i persoanele care
nu sunt practicante de Qigong pot rezista f\r\ s\ m\n=nce trei, cinci, [apte,
dou\zeci de zile sau chiar mai mult. Cei antrena]i ajung prin post la ;nt\rirea
[i purificarea organismului, la stabilizarea mentalului.
Omul consum\ totdeauna mult mai mult\ hran\ dec=t are nevoie.
Cheltuie foarte mult\ energie ;n procesul diger\rii unui volum prea mare de
alimente. Ceea ce ar fi de dorit ar fi ca aportul s\ fie minim, iar eficien]a cu
care este folosit s\ fie maxim\. Prin practica Qigong-ului se poate aduce
sistemul digestiv la acest nivel de func]ionare ideal\, permi]=nd
organismului s\ intre ;ntr-o form\ propice apari]iei unor capacit\]i deosebite.

43

5) PERFEC}IONAREA {I REGLAREA ACTIVIT|}II


SISTEMULUI ENDOCRIN

Exersarea Qigong-ului influen]eaz\ ;ntregul sistem endocrin,


modific\ func]ionarea glandelor cu secre]ie intern\ [i se spune c\
prelunge[te via]a hormonilor.
De exemplu, glandele suprarenale ale practican]ilor de Qigong au o
activitate diminuat\, iar nivelul secre]iilor lor scade. Acela[i lucru se
;nt=mpl\ [i cu hipofiza [i chiar [i cu alte glande endocrine. Exprimarea pe
care am folosit-o> nivel sc\zut al secre]iilor, activitate diminuat\, ar putea
duce la concluzia c\ apare un deficit hormonal. Este o eroare! Secre]ia este
diminuat\, dar se men]ine un timp mai ;ndelungat.
Organismul celui care se afl\ ;ntr-o anumit\ etap\ a practicii nu mai
are nevoie de o cantitate mare de hormoni, ci de una sc\zut\, realiz=ndu-se
un fel de economisire a secre]iei.
Astfel, se [tie c\ femeile ajunse la v=rsta de 49 de ani intr\ de obicei
la menopauz\, menstrua]ia dispare [i ;n organsim se produce o mare
dezordine hormonal\. Pentru persoanele care practic\ Qigong acest lucru
nu este neap\rat valabil, exist=nd femei care pot r\m=ne ;ns\rcinate chiar [i
la 60 de ani. Faptul este posibil prin men]inerea secre]iilor hormonale
corespunz\toare o perioad\ mult mai ;ndelungat\ dec=t ;n mod obi[nuit.
Un alt aspect este acela de vindecare al unor afec]iuni care au o baz\
hormonal\> miocardita, artroza, poliartrita, [.a.m.d. Atunci c=nd apar
tulbur\ri ale sistemului endocrin, ele duc la dezechilibre func]ionale ;n toate
aparatele [i sistemele corpului, pentru c\ glandele au un rol reglator al
fiziologiei multor organe.
Exist\ persoane care sufereau de mult timp de dureri articulare, [i
care, ;n urma [edin]elor de Qigong, s-au vindecat. Explica]ia const\ ;n faptul
c\ prin acest tip de terapie s-a restabilit echilibrul hormonal ;n organismele
respective. Multor bolnavi de artrit\ li se administreaz\ un tratament pe baz\
de hormoni, lucru ce poate deveni la un moment dat extrem de periculos,
pentru c\ excesul unor astfel de substan]e determin\ uneori apari]ia altor
afec]iuni, c=t se poate de serioase.

44

Practica Qigong-ului ;l ajut\ pe om s\ se ;ns\n\to[easc\, f\r\


nici un fel de efect secundar nedorit, organismul fiind reglat astfel ;nc=t
s\ func]ioneze ;ntr-un mod ideal.
La v=rsta de 14 18 ani, tinerele fete cunosc o perioad\ mai dificil\
;n dezvoltarea lor. Schimb\rile care se petrec ;n organism sunt foarte
profunde [i ele se leag\ de instalarea ciclului menstrual. Acum apar tulbur\ri
mai mult sau mai pu]in grave, care pot fi ;ns\ evitate prin practicarea
Qigong-ului de c\tre fata respectiv\ sau de c\tre p\rin]ii ei.
Se spune c\ Qigong-ul prelunge[te tinere]ea> at=t timp c=t ;n
organism sunt secreta]i hormonii care ;n mod normal exist\ la organismele
tinere, bine;n]eles c\ tinere]ea va fi prelungit\.

45

6) COORDONAREA {I INFLUEN}AREA
TRANSFORM|RILOR CE AU LOC LA NIVELUL
SISTEMELOR MUSCULAR {I OSOS

Practica Qigong-ului ;nt=rzie procesul de ;mb\tr=nire a oaselor. :n


mod obi[nuit, odat\ cu ;naintarea ;n v=rst\, oasele ;[i pierd flexibilitatea,
devin foarte fragile [i se pot rupe cu u[urin]\. Fracturile se vindec\ la o
v=rst\ ;naintat\ mult mai greu dec=t ;n tinere]e. Corpul este acum greoi,
omul ;[i pierde agilitatea, deplas=ndu-se cu dificultate.
Aceste probleme pot fi ;ns\ evitate. De exemplu, la 87 de ani
maestrul Hai Deng s\rea cu u[urin]\ pe st=lpii pe care exersa tehnica
St=lpul florii de prun (Meihua Zhuang)< ace[ti st=lpi aveau o ;n\l]ime
considerabil\. Dup\ ce termina exerci]iul, cobora f\r\ nici o dificultate,
mi[c\rile sale fiind rapide, precise [i agile ca [i ale unui copil. Faptul c\ un
om at=t de ;n v=rst\ nu-[i pierduse flexibilitatea oaselor [i-[i putea controla
at=t de bine corpul are o semnifica]ie profund\.
Exist\ ;n organismul uman por]iuni care se osific\ dup\ na[tere (cum
ar fi de exemplu fontanela) sau oase care apar ulterior (de exemplu din]ii).
Ele trebuie exersate ;n mod special, iar Qigong-ul are unele tehnici speciale
pentru atingerea acestui scop. De exemplu, maxilarele se lovesc unul de
cel\lalt, ciocnind din]ii, iar mae[trii mai ;n v=rst\ au obiceiul de a-[i lovi
elevii ;n moalele capului, cu palma sau cu bastonul, atunci c=nd ace[tia fac
vreo gre[eal\. Nu este vorba doar de o simpl\ pedeaps\, ci de un mod de a
exersa oasele capului.
Este deci clar c\ cei care au diverse afec]iuni, mai mult sau mai pu]in
grave ale sistemului osos, le pot vindeca prin practicarea Qigong-ului sau
apel=nd la un maestru de Qigong, pentru tratament.
:n provincia Liaoning am ;nt=lnit o femeie pe nume Yang, ce avea
v=rsta cuprins\ ;ntre 40 [i 50 de ani. Ea suferea de o boal\ ce consta ;n
proliferarea necontrolat\ a ]esutului osos, astfel ;nc=t la genunchi ;i
crescuser\ doi pinteni de 6 7 milimetri, care o deranjau foarte tare. A
venit la mine, ;mpreun\ cu so]ul ei, rug=ndu-m\ s\ o vindec. I-am r\spuns>
Te voi vindeca, ;ns\ eu folosesc o metod\ mai neobi[nuit\< va
trebui s\ ai mult curaj [i s\ fii foarte hot\r=t\.

46

Nu-i nici o problem\, mi-a r\spuns femeia, iar eu i-am atras din
nou aten]ia>
Trebuie s\ faci exact ceea ce-]i voi spune!
Bine, a zis femeia.
Am s\ te examinez, dar mai ;nt;i trebuie s\ ie[i pu]in pe strad\ s\ te
plimbi, s\ alergi. Apoi ;ntoarce-te s\ te vindec. Po]i s\ mergi?
Da, apoi ea a ie[it. Era sear\ [i purta o pereche de pantofi cu tocuri
de ;n\l]ime medie. So]ului ei i-a fost team\ c\ s-ar putea s\ cad\, ;ns\ eu iam spus>
Nu te mai g=ndi la asta!
Dup\ 20 30 de minute femeia s-a ;ntors alerg=nd. Era foarte
fericit\ [i, pe m\sur\ ce alerga, era din ce ;n ce mai relaxat\. V\z=nd-o c\ se
;ntoarce, so]ul ei i-a strigat>
Opre[te-te! Stai jos! Stai repede jos! Mi[c\-]i genunchii,vezi dac\
mai ai ceva sau nu!
Imediat ce a rostit aceste cuvinte au [i ap\rut necazurile, din cauza
faptului c\ el nu a avut capacitate de ;n]elegere, nu a pus bine problema, [i o
parte din semnalele pe care le-am transmis s-au pierdut. Atunci i-am spus
din nou femeii s\ alerge, [i nu pentru a o pedepsi, ci pentru a-i trimite iar\[i
anumite semnale. :n jum\tatea de or\ ce a urmat acestui incident, b\rbatul
nu a mai scos nici un cuv=nt, iar c=nd so]ia sa s-a ;ntors era complet
vindecat\.
Am ;nt=lnit odat\ o fat\ care la na[tere avusese o problem\ la
coloana vertebral\, ce trecuse neobservat\ de c\tre medici [i deci r\m\sese
netratat\ corespunz\tor. Acum copilul ajunsese s\ aib\ o form\ avansat\ de
scolioz\ de tip S. Tat\l ei m-a rugat s-o vindec. Ambii p\rin]i cuno[teau
metoda mea de tratament, [tiau c\ pot s\ ac]ionez asupra pacientului ;n
timpul unei conversa]ii banale sau de la distan]\. C=nd am ajuns la locuin]a
lor, omul m-a rugat s\ m\ uit la copil, ;ns\ nu a pomenit nimic despre
suferin]a ei. {tia c\ mie nu-mi place s\ se discute despre boal\, pentru c\ ;n
acel moment semnalul bolii este amplificat, devine foarte puternic [i
persoana ;n cauz\ cu greu mai poate fi vindecat\. I-am spus aproape imediat>
Nu-i nici o problem\. E normal\!
Mama fetei tocmai se preg\tea s\-mi vorbeasc\ despre afec]iunea
fetei, ;ns\ b\rbatul a oprit-o, spun=ndu-i>
Du-te imediat [i uit\-te la coloana fiicei noastre. Dac\ doctorul Yan
Xin a spus c\ nu are nimic, atunci este sigur vindecat\!
Femeia a descoperit spatele fetei [i a v\zut c\ era perfect drept.
Prin metodele din Qigong se poate ac]iona asupra oaselor,
rearanj=ndu-le atunci c=nd este nevoie. :n unele cazuri ;ns\, osatura se

47

modific\ ;n urma unei reac]ii de autoprotejare a organismului< ;n aceste


situa]ii nu se ia nici o m\sur\.
Qigong-ul are o mare influen]\ [i asupra sistemului muscular.
Exersarea practicilor interne (Nei Gong) are efecte mai puternice fa]\ de
artele mar]iale (Wushu). Practican]ii de Qigong au o putere neobi[nuit\ ;n
membre, mai ales ;n bra]e. La un anumit nivel ei pot folosi o for]\ de zece
ori mai mare fa]\ de aceea a unui practicant de arte mar]iale. Astfel se
explic\ faptul c\ la 80 de ani maestrul Hai Deng era deosebit de puternic. De
aceea, ;n]elep]ii din vechime spuneau>
Exersarea artelor mar]iale f\r\ practica formelor interne nu va
duce la nimic spre b\tr=ne]e< prin exersarea formelor interne f\r\
practicarea artelor mar]iale, lucrurile minunate nu se vor putea ivi ;n
;ntregime.
Legat de aceast\ problem\, mai exist\ [i un alt aspect> prin
practicarea tehnicilor de Qigong, la nivelul creierului, intestinelor [i al altor
zone din organism, este produs ;n cantitate mare un anumit compus ce are
un efect analgezic extrem de puternic, mai mare de c=teva ori dec=t cel al
morfinei. :n mod obi[nuit, aceast\ substan]\ exist\ ;n corp, dar ;n
concentra]ii foarte reduse. Qigong-ul cre[te nivelul producerii ei [i de aceea,
practican]ii formelor interne nu se tem s\ primeasc\ nici o lovitur\. Un alt
mod de autoprotejare este [i apari]ia unor semnale magnetice care ap\r\
organismul, av=nd de asemenea un rol analgezic.

48

7) REGLAREA TEMPERATURII CENTRALE {I


PERIFERICE A CORPULUI

Anumite fenomene foarte neobi[nuite - faptul c\ practican]ii de


Qigong pot atinge cu limba o bar\ de metal incandescent, pot p\[i pe
c\rbuni aprin[i sau pot ]ine ;n palm\ o bucat\ de metal ;ncins sunt deja
foarte bine cunoscute. Aceste capacit\]i sunt dob=ndite prin capacitatea de a
controla temperatura la nivelul pielii.
Exist\ persoane care, atunci c=nd simt c\ le cre[te temperatura, pot
readuce temperatura central\ a corpului la nivelul normal.
:ntr-o zi am predat unui om bolnav tehnica cobor=rii temperaturii
corpului [i de atunci el a ;nceput s\ exerseze regulat. Cu c=t avansa ;n
practic\, cu at=t se sim]ea mai bine, av=nd senza]ia c\ prin corp ;i circul\ un
curent de energie care ;mpinge spre exterior energia turbionar\,
determin=nd-o s\ ias\ prin degetul mare.
Dup\ un timp, persoana respectiv\ s-a ;mboln\vit de viroz\ [i i-a
crescut din nou febra. :n loc s\ ia medicamente, a[a cum obi[nuia ;nainte, sa a[ezat pur [i simplu pe un scaun [i, dup\ ce a intrat ;ntr-o stare de lini[te,
[i-a spus>
Deoarece am febr\ ;l rog pe maestrul Yan Xin s\-mi scad\
temperatura corpului.
Omul [i-a revenit destul de repede la normal. Este important faptul
c\ el a putut s\ intre ;ntr-o stare de lini[te, fiind astfel preg\tit s\
recep]ioneze semnalele necesare pentru vindecare.

49

8) REGLAREA POTEN}IALULUI ELECTRIC LA


NIVELUL PIELII {I MODIFICAREA IMPEDAN}EI
CORPULUI

:ntr=nd ;ntr-o stare caracteristic\ Qigong-ului se poate folosi aten]ia


pentru a modifica poten]ialul electric [i rezisten]a pielii, inclusiv forma
undei, amplitudinea, perioada, [.a.m.d.
:n continuare voi explica experien]ele pe care le vom face ast\zi. :n
m=na st=ng\ am un fir bun conduc\tor de electricitate, iar ;n m=na dreapt\
am un fir legat la mas\. Tensiunea este de 220 de vol]i. {tiin]a ne ;nva]\ c\
atunci c=nd un curent de 220 de vol]i trece prin corpul omenesc, acesta fiind
;n contact [i cu firul sub tensiune [i cu firul de mas\, este suficient un
interval foarte scurt (de ordinul secundelor) pentru ca inima s\ se poat\ opri.
Experien]a actual\ vine s\ arate cum, prin practica Qigong-ului, se poate
schimba poten]ialul electric [i impedan]a corpului, astfel ;nc=t curentul s\ nu
poat\ face r\u organismului.
:n plus eu folosesc acest prilej pentru a exersa, demonstr=nd c\ poate
exista chiar [i un efect benefic. Trimi]=nd foarte pu]in curent electric prin
corp, acesta va ac]iona pozitiv asupra inimii, iar persoanele care nu au o
circula]ie foarte bun\ la nivel cerebral vor avea senza]ia c\ li s-a limpezit
capul. Iat\ experimentul>
Eu iau ;n m=n\ un fir sub tensiune [i las o parte din curentul electric
s\ treac\ prin corpul meu [i s\ ajung\ la altcineva care m\ ]ine de m=n\, iar
cu cealalt\ m=n\ ]ine un fir legat la mas\. Persoana respectiv\ va avea
senza]ia de furnic\turi, dar nu va fi curentat. :n acela[i timp se va pune pe
corpul meu un creion de m\surat tensiunea, care se va aprinde. Apoi
creionul se va pune corpul celeilalte persoane [i se va vedea c\ nu se mai
aprinde. Dup\ ce a trecut prin corpul meu, curentul electric se modific\,
astfel ;nc=t ;n momentul intr\rii ;n corpul celeilalte persoane va avea 36 de
vol]i.
Dup\ aceea voi pune pe altcineva s\ ia firul sub tensiune [i s\ intre
;n contact cu persoana care ]ine firul de mas\ (eu nu ;i voi atinge). Am=ndoi
vor avea senza]ia de furnic\turi. Pun=nd creionul de tensiune pe oricare
dintre ei, nu se va aprinde pe nici unul. Acest lucru indic\ faptul c\ eu pot

50

modifica tensiunea curentului electric [i f\r\ contact direct, pur [i simplu


folosindu-mi aten]ia (g=ndurile).
Aceste experimente nu au leg\tur\ cu capacit\]ile deosebite, ci pur [i
simplu demonstreaz\ modalitatea de ac]iune a g=ndurilor asupra curentului
electric.

51

9) PERFEC}IONAREA {I REGLAREA ACTIVIT|}II


SISTEMULUI IMUNITAR

Perfec]ionarea [i reglarea activit\]ii sistemului imunitar con]ine


aspectul imunit\]ii umorale (al fluidelor corpului) [i cel al imunit\]ii
celulare. Studiile ;ntreprinse au demonstrat c\ practica Qigong-ului sau
intrarea ;n contact cu mae[trii de Qigong poate duce la cre[terea
semnificativ\ a leucocitelor, a puterii de fagocitare, c=t [i a num\rului
acestora.
Acest lucru se produce prin sc\derea ritmului de distrugere a
fagocitelor (cele mai importante dintre leucocite) de la nivelul splinei.
:n acest mod va cre[te capacitatea de prevenire a apari]iei
afec]iunilor, dar [i cea de lupt\ ;mpotriva afec]iunilor instalate.
Aceste schimb\ri survin ;n interiorul corpului ;n func]ie de
necesit\]i. Practicantul de Qigong are o bun\ capacitate de autoreglare a
func]ion\rii sistemului imunitar. Atunci c=nd este necesar\ cre[terea
leucocitelor, acest proces va fi stimulat automat. :n momentul ;n care nu mai
este necesar\ o atitudine foarte activ\ a sistemului imunitar, acesta ;[i va
sc\dea automat activitatea.
Perfec]ionarea [i reglarea activit\]ii sistemului imunitar se refer\
tocmai la capacitatea acestuia (stimulat\ de practica Qigong-ului) de a-[i
modifica activitatea ;n func]ie de necesit\]i. Acest tip de autoreglare nu
poate fi indus prin nici un fel de medica]ie. Medicamentele moderne nu pot
dec=t sau s\ creasc\ r\spunsul sistemului imunitar ;n fa]a afec]iunilor, sau s\
provoace numai o inhibi]ie a acestuia.

52

CELE ZECE PRINCIPII


FUNDAMENTALE ALE QIGONG-ULUI
Qigong-ul este un domeniu ;n care capacitatea de ;n]elegere este
esen]ial\. Intr=nd ;n contact cu cuno[tin]ele teoretice vi se vor deschide por]i
neb\nuite ;n momentul ;n care practica]i. Este posibil ca la un moment dat,
persever=nd ;n exersarea unei tehnici, rezultatele s\ se lase a[teptate sau s\
ave]i senza]ia c\ v\ plictisi]i (de[i pozi]ia pe care o men]ine]i este destul de
dificil\ [i ar trebui s\ v\ stimuleze circula]ia energetic\). :n aceste momente,
dac\ a]i citit mai mult\ teorie sau dac\ a]i intrat ;n contact cu mecanismele
ce stau la baza Qigong-ului, este posibil ca unele din lucrurile pe care le-a]i
;nt=lnit ;n c\r]i sau le-a]i auzit la expunerile despre Qigong s\ fie cheia
pentru a putea avansa.
Niciodat\ cuno[tin]ele teoretice nu sunt prea multe. Trebuie s\
;ncerca]i s\ v\ perfec]iona]i continuu, s\ ave]i o nepotolit\ sete de
cunoa[tere, numai astfel ve]i putea recep]iona c=t mai multe semnale din
mediul exterior, numai ;n acest fel ve]i putea primi din ce ;n ce mai mult\
energie. O problem\ ar fi cazul ;n care ;ns\, cuno[tin]ele teoretice sunt ceva
ce nu reu[esc dec=t s\ oboseasc\ mintea, nereu[ind s\ v\ st=rneasc\
interesul. De aceea, c=nd ;ncerca]i s\ v\ familiariza]i cu ceva nou,
deschide]i-v\ mai ;nt=i sufletul [i apoi pleca]i ;n procesul de c\utare.

1. Principiul relax\rii2
Acest principiu are ;n vedere relaxarea, lini[tea [i naturale]ea ce
trebuie s\ apar\ pe durata practicii< spiritul trebuie s\ fie relaxat,
sentimentele [i g=ndirea trebuie s\ fie destinse, mu[chii relaxa]i, organele
interne de asemenea. Tensiunea nu duce dec=t la blocarea energiei [i la
apari]ia bolilor. Relaxa]i-v\ corpul [i sufletul [i boala nu se va apropia de
voi. C=nd ;ncepe]i exersarea nu uita]i s\ v\ relaxa]i. De multe ori, pe durata
zilei apar nenum\rate tensiuni ;n corp. Pentru a le ;nl\tura [i a v\ relaxa este
2

Aceste principii sunt prezentate ;n conformitate cu ;nv\]\tura maestrului Yan Xin

53

bine uneori s\ face]i c=teva mi[c\ri, s\ v\ bate]i u[or cu palmele por]iunile


tensionate, s\ respira]i profund de c=teva ori, s\ v\ sp\la]i pe fa]\ cu ap\
proasp\t\, s\ v\ uita]i la un peisaj frumos sau la o fotografie a unei persoane
dragi. :n acest fel, ve]i c\p\ta starea premerg\toare exers\rii [i ve]i putea
;ncepe s\ v\ relaxa]i. Nivelul metabolismului bazal al persoanelor care au
intrat ;ntr-o stare avansat\ de relaxare are o sc\dere evident\, func]iile de
consum se reduc, iar cele de acumulare cresc. :n aceast\ stare, puterile
omului aflate ;n stare latent\ ies cu u[urin]\ ;n exterior sau pot fi stimulate
foarte u[or.

2. Principiul regl\rii
Qigong-ul pune accent pe anumite regl\ri, cum ar fi cea a pozi]iei,
a respira]iei [i a mentalului. Esen]ial\ este reglarea st\rilor tensionale de la
nivelul cortexului cerebral, fiind necesar\ ie[irea c\tre suprafa]\ a
incon[tientului. Numai prin anumite regl\ri vor apare transform\ri care s\
pun\ ;n ordine fiziologia omului.
:n acest fel vor apare efecte deosebite, practica perseverent\ duc=nd
la rezultate ie[ite din comun. De ce sunt oare at=t de importante regl\rile pe
care trebuie s\ le aib\ ;n vedere practicantul de Qigong? R\spunsul nu este
foarte complicat [i ]ine tocmai de mecanismul de ac]iune al Qigong-ului.
Dac\ postura este corect\, respira]ia profund\, continu\ [i u[oar\, iar aten]ia
este concentrat\ ;n mod natural, atunci tensiunile vor disp\rea iar
incon[tientul va ie[i la suprafa]\. Exersarea ;ncepe cu adev\rat numai dup\
ce s-au realizat regl\rile necesare.

3. Principiul stimul\rii puterilor


:n Qigong exist\ metode prin care sunt activate puterile din
interiorul nostru, aflate ;n stare latent\. Procesul are loc prin stimularea
practicantului de c\tre un maestru cu puteri superioare sau prin influen]a
unor semnale deosebite, recep]ionate din mediul ;nconjur\tor.
Puterile aflate ;n stare latent\ sunt foarte mari. Cu to]ii am auzit
vorbindu-se despre diferite situa]ii ;n care unele persoane, fiind ;ntr-o
situa]ie dificil\, au f\cut lucruri pe care ;n mod obi[nuit nici nu s-ar g=ndi c\
ar putea s\ le fac\. Aceste puteri exist\ ;n fiecare dintre noi, numai c\ ele se
afl\ ;n stare latent\, sunt puteri latente ale incon[tientului. Prin practica
Qigong-ului ele pot fi stimulate, f\c=ndu-[i deseori apari]ia sub forma unor
capacit\]i deosebite. Fundamentele capacit\]ilor ie[ite din comun se afl\ de

54

fapt ;n fiecare dintre noi, iar stimularea [i manifestarea lor depinde de


hot\r=rea fiec\ruia de a practica. :n momentul ;n care te-ai decis s\ ;ncepi
exersarea este foarte posibil\ activarea unor semnale [i a unor puteri din
interiorul corpului, pe care nu le-ai folosit niciodat\ p=n\ atunci. Fiind
stimulate, ele sufer\ transform\ri [i ;[i fac apari]ia sub forma capacit\]ilor
deosebite.

4. Principiul puterii c=mpului transmis de om


To]i oamenii au un c=mp bioelectric [i biomagnetic, to]i pot s\
genereze un c=mp propriu, denumit c=mpul organismelor vii. Intr=nd ;ntro stare caracteristic\ Qigong-ului [i folosind diverse reprezent\ri mentale
(diferite g=nduri), puterea acestui c=mp poate fi transmis\ prin spa]iu prin
intermediul unor c=mpuri particulare, cum ar fi> c=mpul electric, c=mpul
magnetic, c=mpul gravita]ional, c=mpul mezotronic, c=mpul cuantic, etc.
Existen]a acestor c=mpuri este pe deplin acceptat\ de fizica modern\.
Atunci c=nd omul se afl\ ;n starea caracteristic\ Qigong-ului,
c=mpul s\u se intensific\ [i bine;n]eles c\ el poate folosi spa]iul pentru a
transmite mesaje cu ajutorul acestui c=mp, ;ntr-o manier\ similar\ celei ;n
care sunt transmise emisiunile radio sau cele prin re]eaua de televiziune (nu
este vorba de transmisia prin cablu). Deosebirea const\ ;n faptul c\ ;n cazul
Qigong-ului transmisia sufer\ influen]a unor factori ce ]in de cel ce
transmite [i de cel ce recep]ioneaz\, de exemplu, de doctor [i de pacient, de
maestru [i de discipol, etc. :n principal este vorba de influen]a unor factori
psihologici [i fiziologici ce ]in de cel ce emite [i de cel ce dore[te s\
primeasc\.
:n cazul particular al trat\rii unei afec]iuni prin aceast\ metod\, mai
intervine [i influen]a unor factori psihologici [i fiziologici ce ]in [i de
membrii familiei celui bolnav. Dac\ ace[tia din urm\ nu au o p\rere bun\
despre aceast\ metod\ de vindecare sau dac\ ei consider\ boala ca fiind
foarte grav\ [i foarte greu de vindecat, atunci rezultatele nu pot fi prea bune.
Ceea ce mai trebuie specificat este faptul c\ energia emis\ de un practicant
de Qigong are [i capacitatea de penetrare, ea poate trece prin obiecte, put=nd
str\bate chiar [i un munte. Aceasta este o deosebire esen]ial\ fa]\ de emisia
prin intermediul undelor, folosit\ ;n televiziune.

55

5. Principiul mi[c\rilor direc]ionate ale moleculelor [i


electronilor ;n interiorul corpului
Sub ac]iunea Qigong-ului, ;n moleculele din corpul omenesc apare o
mi[care dirijat\ a electronilor, ceea ce poate duce la formarea unui curent de
particule ce se deplaseaz\. Efectul este acela al ;nt\ririi func]iilor omului,
;mbun\t\]indu-se considerabil starea organismului.

6. Principiul bio-entropiei
Sub ac]iunea Qigong-ului apar schimb\ri ;n bio-entropia omului,
semnal=ndu-se adesea o sc\dere a gradului ei de cre[tere progresiv\.
Prin activitatea zilnic\ pe care o depune, omul ajunge ;ntr-o stare de
oboseal\, de stress, de surescitare a cortexului cerebral, de tensionare a
sistemului nervos. Intr=nd ;ntr-o astfel de stare, moleculele din corp nu mai
au o aranjare ordonat\, regulat\, intervenind o stare de dezordine.
Prin practica Qigong-ului, moleculele din corp cap\t\ o mi[care
ordonat\, ceea ce genereaz\ o anumit\ reglare a interiorului corpului, astfel
;nc=t se pleac\ dintr-o stare de dezordine pentru a se ajunge ;ntr-o stare ;n
care nu mai exist\ dezordine. Acest lucru nu poate fi ;nf\ptuit prin alte
practici, nici prin gimnastic\, nici prin alerg\ri, nici prin repaus, nici prin
alimenta]ie.

7. Principiul bioplasmei
Prin Qigong se poate produce intrarea anumitor lucruri ;n a patra
stare a materiei - plasma. :n momentul ;n care a ap\rut a patra stare a
materiei cre[te ;n mod evident func]ia de stocare la nivel celular. :n acela[i
timp apare fenomenul compunerii (amestec\rii) celulelor. Dup\ aceasta
intervine un proces de ionizare invers\, un ion absoarbe un electron,
stimuleaz\ un atom de Titan, apoi apare o emisie de fotoni, simultan
eliber=ndu-se [i un surplus de energie. De aceea, exers=nd omul poate la un
moment dat s\ emit\ lumin\.
Aceast\ lumin\ a avut de-a lungul timpului mai multe denumiri<
actualmente ea este cunoscut\ sub numele de aur\. :n realitate, to]i oamenii
elibereaz\ continuu fotoni. Energia exterioar\ emis\ de practican]ii de
Qigong are [i lumin\ [i putere. Capul omului poate emite foarte mult\
lumin\, iar fiecare raz\ de lumin\ emis\ poate avea foarte mult\ putere.
Vorbind ;n general despre caracteristicile luminii>

56

- lumina ro[ie are capacitatea de penetrare (asem\n\toare


fluoroscopiei),
- lumina albastr\ are proprietatea de a vedea marea (oceanul) sau de
a penetra flora, de a penetra apele din re]eaua subteran\,
- lumina neagr\ poate vizualiza z\c\mintele de petrol [i de c\rbune<
- lumina galben\ poate vedea depozitele de cupru [i pe cele de aur,
etc.
- lumina gri (cenu[ie) poate vedea stelele.
Oamenii sunt foarte diferi]i, astfel ;nc=t [i capacit\]ile lor sunt foarte
diferite. Oamenii cu un anumit nivel ;n practic\ (cu un gongfu avansat) pot
emite lumin\ [i o pot [i aduce ;napoi. Puterea acestei lumini este relativ
mare, ea poate str\punge o]elul [i plumbul, ;ns\ ea nu face r\u (nu r\ne[te
oamenii), ea are proprietatea de a purta g=ndurile. Astfel, dac\ o asemenea
lumin\ p\trunde ;n corpul t\u [i apoi se ;ntoarce de unde a venit, bine;n]eles
c\ ea poate penetra organele tale interne. Omul poate emite lucruri cu o
putere foarte mare, aceasta fiind o func]ie a sa, o func]ie de consum. Dac\ nu
este exersat\ ea se pierde, principiul fiind asem\n\tor cu cel al sc\derii
producerii celulelor sanguine.

8. Principiul autocontrol\rii sistemelor


Corpul omenesc este un sistem care are capacitatea de autoreglare.
Sub ac]iunea Qigong-ului, puterea de autocontrol a omului cre[te
considerabil, este ca [i cum inima ar avea capacitatea de a-[i regla singur\
b\t\ile. Prin practica Qigong-ului poate rezulta o ;nt\rire reciproc\ a
semnalelor chimice ale omului [i a structurii celulare. Sub aceast\ ac]iune,
rezult\ o supersenzitivitate fa]\ de semnalele aferente. Dup\ ;nt\rirea
semnalelor aferente, se vor ;nt\ri reac]iile biochimice ale omului. Reac]iile
fiziologice [i transform\rile se amplific\, regl=ndu-se astfel ;ntr-o manier\
natural\ fiziologia, elimin=ndu-se boala. Referitor la senzitivitatea fa]\ de
semnalele aferente, exist\ o zical\ pomenit\ adesea de mae[trii de Qigong>
Trebuie s\ [tii dac\ ;n preajma ta zboar\ vreo insect\ sau dac\
vreo [op=rl\ se t=r\[te pe p\m=nt, dar aceasta nu pentru c\ le-ai auzi, ci

57

pentru c\ po]i sim]i ;n corpul t\u semnalele lor< po]i s\ [tii chiar [i ceea ce
g=ndesc ceilal]i. Dar bine;n]eles, nu to]i oamenii reu[esc aceste lucruri.

9. Principiul punerii ;n ordine


Sub ac]iunea Qigong-ului, apar numeroase aranj\ri. Concret este
vorba de trei aspecte>
- punerea ;n ordine a structurii spa]iului,
- punerea ;n ordine a timpului,
- punerea ;n ordine a func]iilor.
Punerea ;n ordine a structurii spa]iului se refer\ la urm\toarele>
sistemul celular al omului, sistemul osos [i cel al organelor interne, inclusiv
structura molecular\ [i electric\, etc. :n general, aceste sisteme au o anumit\
regularitate.
Prin problemele pe care omul le ;nt=lne[te, prin g=ndurile stressante,
intervine o dereglare, apare oboseala [i uneori chiar [i boala. De asemenea,
deseori ;n urma transform\rilor atmosferice sau ale presiunii atmosferice sau
ale climatului sau ale schimb\rilor din Univers survine o dereglare a
structurilor men]ionate.
:n timpul ;n care omul se odihne[te are loc o anumit\ reglare a
dezordinilor ce au ap\rut ;n organism, ;ns\ viteza acestora este foarte mic\.
Intr=nd ;ns\ ;n starea caracteristic\ Qigong-ului, omul poate constata faptul
c\ viteza de reglare a acestor dezordini cre[te foarte mult fa]\ de situa]ia
normal\. Datorit\ acestui fapt, Qigong-ul este numit uneori o for]\
ideal\. Prin folosirea medicamentelor sau a altor metode nu este posibil\ o
reglare at=t de rapid\ ca cea ob]inut\ prin Qigong.
Reglarea structurii timpului se refer\ la ceasul biologic al omului.
Fiecare om are un ceas biologic< este ca [i cum la o anumit\ or\ ar c=nta
coco[ul. Pe durata unei zile, a unei luni, a unui an, a ;ntregii vie]i exist\
anumite momente care declan[eaz\ unele procese. De exemplu, la
aproximativ 14 ani fetelor le vine ciclul, la 49 de ani acesta ;ncepe s\ se
opreasc\> este ca [i cum ar fi sunat un ceas care anun]\ schimb\rile ce vor
interveni.
Astfel, la nou\ luni dup\ ce femeia r\m;ne ;ns\rcinat\ se na[te
copilul< acesta trece prin perioada c=nd este sugar, apoi devine bebelu[,

58

copil, adult, ajunge la v=rsta medie [i la cea a b\tr=ne]ii. Un alt exemplu este
cel al perioadelor din timpul zilei ce au un efect asem\n\tor asupra omului<
exist\ teoria ziwu ce se refer\ la intervalele 23 - 1 [i respectiv 11 - 13, ;n
care are loc ;n interiorul corpului transformarea Yang-ului ;n Yin [i a Yinului ;n Yang. Folosind acest principiu se consider\ c\ efectele ;n tratarea
unor afec]iuni sunt mult mai bune ;n cazul ;n care se administreaz\
medicamente sau se efectueaz\ acupunctura ;n anumite perioade ale
zilei. :ntr-un articol ap\rut ;n Fran]a ;n 1959, se specifica efectul sporit ;n
cazul folosirii acupuncturii ;n intervalul wu pentru tratarea pacien]ilor
bolnavi de inim\. Se [tie c\ nu este suficient s\ lua]i un medicament indicat
;n cazul unei anumite afec]iuni, trebuie s\-l lua]i [i la o anumit\ or\, astfel
rezultatele vor fi evident mai bune.
Practican]ii de Qigong pot influen]a ceasul biologic, exact a[a cum
ceasornicarul poate s\ fac\ un ceas s\ mearg\ mai ;ncet sau mai repede.
Exist\ oameni care practic\ Qigong-ul seara, intr=nd ;ntr-o stare avansat\ de
lini[te. Dup\ o perioad\, ce lor le-a p\rut doar o clip\, s-a [i luminat de ziu\.
Bodhidharma a stat ;n fa]a unui zid timp de nou\ ani de zile [i a meditat ;n
aceast\ pozi]ie. Pentru to]i ceilal]i au trecut cu adev\rat nou\ ani, pentru el
au trecut poate numai c=teva zile.
Maestrul Hai Deng de la templul Shaolin, nu a dormit ultimii 60 de
ani din via]\< de asemenea numero[i c\lug\ri daoi[ti nu au dormit perioade
;ndelungate din via]a lor. Toate acestea au o cert\ leg\tur\ cu reglarea
ceasului biologic.
Se face adesea urm\toarea compara]ie> cei care exerseaz\ Qigong
sunt asemenea celui care ia avionul pentru a ajunge la o destina]ie foarte
dep\rtat\, cei care nu practic\ se aseam\n\ cu un om care parcurge pe jos
toat\ aceast\ distan]\ imens\. Zbur=nd cu avionul ajungi ;n locul dorit ;n
c=teva ore, merg=nd pe jos ai ;ns\ nevoie de c=teva zile. To]i oamenii au
acest ceas biologic, c=t [i posibilitatea de a-l controla, dac\ o fac sau nu asta
depinde de fiecare ;n parte.
Punerea ;n ordine a func]iilor omului, se refer\ la faptul c\ a[anumitele capacit\]i deosebite pot ap\rea numai dup\ o anumit\ reglare.
Conform explica]iilor medicinei clasice, schimb\rile [i afec]iunile care
survin sunt cauzate adesea de anumi]i factori psihologici. Altfel spus, dac\
starea emo]ional\ nu este echilibrat\, atunci aceasta va influen]a
func]ionarea normal\ a organismului. Schimb\rile ce survin sunt mai ;nt=i
calitative apoi cantitative, instaur=ndu-se ;n cele din urm\ boala. Pentru
acest motiv, ;n medicina clasic\ se pune un accent deosebit pe modificarea
pozitiv\ a st\rii psihice a bolnavului.

59

:n Qigong ;ns\, atunci c=nd vindecarea se bazeaz\ exclusiv pe


ac]iunea terapeutului, lucrurile sunt un pic diferite. Vindecarea bolilor cu
ajutorul unui maestru de Qigong presupune faptul c\ bolnavul nu trebuie s\
fie interesat de felul ;n care maestrul ;i vindec\ boala, de momentul de timp
;n care aceasta se ;nt=mpl\, e suficient ca bolnavul s\ ac]ioneze conform cu
cele spuse de maestru< scopul lor trebuie s\ fie acela[i. :n al doilea r=nd
exist\ procesul de reglare la nivel fiziologic. :n momentul ;n care scopul
declarat este acela[i, maestrul poate ac]iona asupra bolnavului, aceast\
ac]iune devenind eficient\. De-abia al treilea pas este cel al schimb\rii st\rii
suflete[ti. Boala este acum aproape vindecat\, pacientul este ;ntrebat cum se
simte, este pus s\ se ridice [i s\ mearg\.

10. Principiul c=mpului electromagnetic


Sub ac]iunea Qigong-ului, moleculele de ADN ale omului pot s\
intre ;n rezonan]\ electromagnetic\. To]i oamenii au ;n corp acid
dezoxiribonucleic - ADN< sub ac]iunea Qigong-ului aceste macromolecule
pot produce intrarea ;n rezonan]\ a ;ntregului interior al corpului. Oamenii
pot de asemenea s\ intre ;n rezonan]\ ;ntre ei. Pentru cei care particip\ la un
curs ;n care se folose[te purtarea ;n tehnic\ este suficient\ intrarea ;ntr-o
stare de lini[te pentru a intra ;n rezonan]\. :n momentul ;n care cineva
ascult\ un astfel de curs, el va putea intra ;n rezonan]\ [i de asemenea va
putea induce diferite efecte< acesta este efectul cuplului.
S-a observat c\ ;n emisia de energie exterioar\ se petrece urm\torul
fenomen> sub ac]iunea Qigong-ului mici molecule intr\ ;n rezonan]\
electromagnetic\ [i transmit putere - acesta reprezent=nd efectului cuplului
elctromagnetic. Fenomenul descris este cel ce permite intrarea ;n rezonan]\ a
doi oameni, a trei oameni sau a mai multor oameni. Este ca [i cum c=mpul
fiec\rei persoane s-ar uni cu cel al altor persoane ce se afl\ ;n acel loc.
Astfel, ;n acest spa]iu pot fi persoane care s\ aib\ rezultate bune [i, de
asemenea, pot fi persoane care s\ nu aib\ rezultate, acest lucru depinz=nd de
intrarea sau nu ;n rezonan]\ cu cei afla]i ;n acel loc.
:n Harbin tr\ie[te o femeie care, cu ceva timp ;n urm\, a venit la un
curs al maestrului Yan Xin aduc=nd cu ea un copil mic care-[i pierduse
vederea, nemaiput=nd vedea cu nici unul dintre ochi. Femeia nu a mai g\sit
bilete pentru a putea intra la cursuri. Cu greutate, ea a reu[it totu[i s\-i
conving\ pe cei de la poart\ s\ o lase s\ intre. A ascultat de dou\ ori la r=nd
cursurile, ;mpreun\ cu copilul pe care l-a adus, iar dup\ ce s-a ;ntors la
Harbin situa]ia copilului s-a ;mbun\t\]it. Actualmente copilul vede foarte
bine cu un ochi, ;n timp ce cel\lalt ochi este [i el mult mai bine.

60

Cum poate fi privit acest rezultat pozitiv? Femeia [i copilul erau


foarte sinceri ;n dorin]a lor [i, chiar dac\ nu au g\sit locuri [i au stat ;n
picioare, ei au respectat cerin]ele exers\rii, chiar [i pozi]ia palmelor
;ndreptate cu fa]a ;n sus. Exist\ ;ns\ [i oameni care vin la cursuri dar care nu
ascult\ cu aten]ie< uneori sunt aten]i, alteori las\ mintea s\ le zboare aiurea.
C=nd maestrul solicit\ cursan]ilor s\ ]in\ palmele ;ntr-un anumit fel
(de exemplu cu centrul ;ndreptat ;n sus), el face acest lucru pentru ca
semnalele pe care le transmite s\ amplifice c=mpul magnetic al
participan]ilor. Cei care nu procedeaz\ ;n acest mod vor primi semnale
foarte slabe. Aceasta ;nseamn\ nesincronizare, iar nesincronizarea nu
permite intrarea cu u[urin]\ ;n rezonan]\. Drept urmare, rezultatele vor fi
bune numai pentru elevul care se sincronizeaz\ cu maestrul, c=mpul
elctromagnetic al am=ndorura sincroniz=ndu-se, influen]=ndu-l pe elev [i
d=ndu-i o putere foarte mare. De aceea, Qigong-ul pune un accent deosebit
pe coordonare.

61

QIGONG-UL REFLECTAT :N
EXPERIMENTELE {TIIN}IFICE
Rolul terapeutic al Qigong-ului este ast\zi incontestabil. Sunt
nenum\rate cazuri de bolnavi ce sufer\ de afec]iuni extrem de diverse fracturi, paralizii, hiper- [i hipotensiune, cancer, boli endocrine, nevroze,
psihoze, etc. - ;n faze diferite de agravare, pentru care medicina actual\ nu a
putut face nimic, dar pe care energia emis\ de un maestru de Qigong i-a
vindecat. S-a pus problema studierii ;n profunzime a fenomenului, a
abord\rii sale prin metodele cercet\rii [tiin]ifice moderne. Care este de fapt
efectul qi-ului emis?
La Universitatea Qinghua, au fost ;ntreprinse o serie de experimente,
realizate cu colaborarea celebrului maestru de Qigong, doctorul Yan Xin care este ;n acela[i timp [i medic ;n accep]iunea modern\ a titlului, av=nd
studii de medicin\ occidental\.
:nc\ din anul 1986, un colectiv de cercet\tori de la acest institut,
format din profesori provenind de la diferite catedre, a ini]iat un program de
studiere a efectelor energiei emise de c\tre mae[trii de Qigong la nivelul
structurii moleculare a materiei. Determin\rile au fost f\cute la ;nceput
pentru ap\, analiz=ndu-se a[a-numita ap\ informa]ional\. Aceasta este un
lichid cu propriet\]i speciale, curative, creat prin emisie de qi asupra apei
obi[nuite. Cel ce a f\cut posibil\ aceast\ cercetare a fost maestrul Yan Xin.
Primele experien]e au fost ini]iate la ;nceputul iernii> era o zi
friguroas\, afar\ erau -5 grade Celsius, dar Yan Xin purta o ;mbr\c\minte
sub]ire [i u[oar\. Determin\rile au constat ;n ;nregistrarea spectrelor Raman
al apei obi[nuite [i al apei informa]ionale, folosind drept surs\ de excita]ie
laserul.
:n momentul intr\rii ;n laborator, maestrul a ;nceput s\ emit\ energie
f\r\ s\ spun\ nimic celorlal]i. Atunci c=nd i s-a cerut permisiunea s\ fie
stins\ lumina, el a fost imediat de acord. Dar oric=t au ;ncercat cei din
echipa de lucru, lumina nu s-a stins, ceea ce f\cea imposibil\ desf\[urarea
experien]elor. Atunci Yan Xin s-a apropiat de comutator, 1-a atins u[or cu
m=na [i toate luminile s-au stins. Era oare vorba de un preludiu al minunilor
ce aveau s\ se ;nt=mple pe parcursul experimentelor?

62

Posibil.
Demonstra]ia maestrului a ;nceput ;nc\ ;nainte de pornirea
determin\rilor propriu-zise. Mai ;nt=i s-a ;ndreptat c\tre unul din aparatele
de ;nregistrare grafic\ a spectrelor moleculare si a mi[cat acul prin emisie de
energie, tras=nd diverse curbe. Apoi a f\cut acela[i lucru, dep\rt=ndu-se ;ns\
de aparat la o distan]\ mai mare de zece metri. Dup\ aceea s-a trecut la
;nregistr\rile propriu-zise.
Apa este principalul constituent al organismului uman, ea
reprezent=nd 65% din masa corpului adultului [i 90% din masa noun\scutului. Ea nu numai c\ este mediul ;n care se petrec toate procesele
biochimice [i biofizice din organism, dar este [i un factor esen]ial ;n lan]ul
reac]iilor metabolice. Apa informa]ional\ este un lichid cu propriet\]i
speciale, folosit ca remediu tradi]ional pentru efectul s\u curativ, privit de
c\tre unii ca fiind de-a dreptul miraculos.
Principiul spectroscopiei Raman se bazeaz\ pe urm\torul fenomen>
la iradierea unei probe cu laser, o parte din radia]iile emise ulterior de c\tre
aceasta au o frecven]\ diferit\ de cea a radia]iei absorbite, care depinde
exclusiv de structura substan]ei de cercetat. Fenomenul a fost observat de fizicianul indian Raman, ;n anul 1928. :n prezent, spectroscopia Raman este
folosit\ pentru a studia diverse grup\ri intramoleculare, unele leg\turi
chimice, precum [i ;n determin\ri cantitative pentru amestecuri de substan]e.
Experimentele efectuate de grupul de cercet\tori ;mpreun\ cu
maestrul Yan Xin s-au desf\[urat la Centrul de analiz\ instrumental\ al
Universit\]ii Qinghua. Pentru a garanta stricte]ea determin\rilor [i
corectitudinea rezultatelor, nici maestrul, nici [eful grupului de cercetare nu
au participat la prepararea probelor.
Au fost supuse analizei dou\ loturi, fiecare con]in=nd dou\ sau trei
probe de ap\. Dup\ o prim\ ;nregistrare, lotul l a fost pus de-o parte, iar lotul
2 a fost dat maestrului. Acesta a ]inut ;n m=n\ vasele, le-a privit pu]in [i apoi
a spus> Bine. Acum pute]i repeta analiza. A fost ;nregistrat din nou
spectrul Raman pentru cele dou\ loturi de probe. Graficul ob]inut ;n cazul
apei netratate a r\mas neschimbat< probele care au fost supuse emisiei
energetice, con]in=nd ap\ informa]ional\, au avut un spectru Raman
evident modificat fa]\ de cel ini]ial. A ap\rut clar faptul c\ se petrecuser\
transform\ri la nivel molecular.
Ulterior a fost ini]iat un alt experiment> ;ntr-un vas cu pere]ii de cuar]
a fost pus un amestec de hidrogen [i monoxid de carbon. :n condi]ii
normale, cele dou\ gaze nu reac]ioneaz\. Pentru a se produce reac]ia este
nevoie de temperaturi foarte ridicate (arc electric), sau presiuni mari [i
catalizatori. :n vasul de reac]ie nu existau catalizatori, iar presiunea [i
temperatura erau cele ale mediului ambiant. Yan Xin a emis energie asupra

63

containerului timp de cinci minute, apoi i-a rugat pe colegii s\i s\ efectueze
o analiz\ prin spectroscopie ;n infraro[u a gazului din interior. Rezultatul
determin\rii a indicat prezen]a unui compus nou< deci reac]ia chimic\
avusese loc [i ea fusese indus\ doar prin emisie energetic\.
Pentru a valida reac]iile ob]inute, experimentele au fost repetate. De
data aceasta, maestrul a ac]ionat simultan asupra probelor de ap\ [i asupra
vasului cu amestecul de gaze, din afara laboratorului, de la o distan]\ de
[apte kilometri. Noile rezultate au fost o confirmare a celor ob]inute anterior.
S-au f\cut apoi acela[i tip de determin\ri pentru diferite substan]e>
solu]ii saline, solu]ii de glucoz\, antibiotice, etc. :n toate cazurile s-a
constatat c\, sub influen]a energiei emise de maestru se modific\ structura
molecular\, chiar [i atunci c=nd acesta ac]ioneaz\ de la o distan]\ de c=teva
zeci de kilometri. Ulterior s-a descoperit faptul c\ ;n momentul emiterii de
energie au loc modific\ri ;n structura materiei pe o raz\ de dou\ mii de
kilometri.
Unul dintre obiectivele acestui program de cercetare a fost [i
ob]inerea de date privind bazele moleculare ale mecanismelor terapiei prin
Qigong. :n acest scop s-a observat modul ;n care ac]ioneaz\ qi-ul emis
asupra macromoleculelor ce intr\ ;n alc\tuirea materiei vii.
:n februarie, 1987 a fost ini]iat un experiment prin care se studia
influen]a energiei emise prin Qigong asupra lipozomilor. Ace[tia sunt
ob]inu]i artificial, ;n laborator [i au o structur\ dublu stratificat\,
asem\n\toare membranelor celulare, dar mult mai simpl\. Yan Xin a fost
condus ;n alt\ camer\ de unde urma s\ ac]ioneze asupra probei. El a propus
;ns\ ca distan]a s\ fie mai mare, astfel ;nc=t membrii echipei de cercetare au
luat o ma[in\ [i s-au deplasat ;n afara Institutului, ajung=nd la o dep\rtare de
zece kilometri. :nregistr\rile spectrelor ;n vizibil [i ultraviolet ale probelor
au demonstrat faptul c\ sub influen]a qi-ului macromoleculele din structurile
membranare au suferit unele transform\ri. S-a repetat experien]a de la o
distan]\ de cincisprezece kilometri, iar rezultatele au fost acelea[i.
Ulterior, au fost luate ;n analiz\ probe de acizi nucleici, at=t ADN
(acid deoxiribonucleic), c=t [i ARN (acid ribonucleic). ADN-ul este cel ;n
care este stocat\ informa]ia genetic\, iar ARN-ul este responsabil de sinteza
proteic\. O schimbare ;n structurile lor provoac\ transform\ri profunde ;n
organism. Testele s-au f\cut pe ADN extras din timus de vi]el [i pe ARN de
drojdie. Lotului de probe ce urma s\ fie tratat energetic i s-a ad\ugat un lot
de control despre a c\rui existen]\ maestrului nu i s-a spus, dar care a fost
plasat pe aceea[i mas\. Din nou Yan Xin a fost dus la o distan]\ de c=]iva
kilometri pentru a emite energie. Determin\rile spectrale ulterioare au
demonstrat c\ modific\rile au avut loc numai ;n probele despre a c\ror
existen]\ maestrul [tia< celelalte nu au suferit nici o schimbare structural\.

64

Acest lucru demonstreaz\ faptul c\ energia poate fi strict dirijat\, ac]ion=nd


cu foarte mare precizie, exact ;n locul ;n care maestrul dore[te.
S-a pus apoi problema capacit\]ii de a influen]a prin emisie de qi
reac]iile compu[ilor organici. S-a preparat ;ntr-o eprubet\ un amestec de nhexan [i brom. Solu]ia are o culoare ro[u ;nchis, ;ns\ prin expunere la
lumin\, compu[ii reac]ioneaz\ [i culoarea se schimb\. Vasul con]in=nd
proba pentru testare a fost ;nf\[urat ;ntr-o foaie de celuloid [i pus\ la
;ntuneric. Yan Xin a emis energie asupra ei [i, dup\ o perioad\, control=nduse culoarea solu]iei s-a observat ca aceasta se modificase< reac]ia avusese
deci loc, la ;ntuneric total, fiind ini]iat\ de energia emis\. Ceea ce era mai
curios era faptul c\ ea se produsese doar ;n dou\ treimi din por]iunea
superioar\ a eprubetei, dar amestecul r\m\sese acela[i la fundul vasului. S\
fie oare vorba despre capacitatea de a dirija cu foarte mare precizie energia
emis\?
Toate experien]ele efectuate de grupul de cercet\tori de la
Universitatea Qinghua au reprezentat ;nceputul unui drum care va duce, mai
devreme sau mai t=rziu, ;n m\sura ;n care este posibil, la clarificarea
mecanismelor moleculare ce stau la baza proceselor care au loc ;n momentul
tratamentului prin Qigong.

65

PRACTICILE ENERGETICE
QIGONG LA DIFERITE V+RSTE

PRACTICA QIGONG-ULUI LA COPII


PRACTICA QIGONG-ULUI LA TINERI
PRACTICA QIGONG-ULUI LA ADUL}I
PRACTICA QIGONG-ULUI LA V+RSTNICI

66

PRACTICA QIGONG-ULUI LA COPII


1) Practica Qigong-ului este benefic\ dezvolt\rii armonioase a
corpului. Qigong-ul con]ine at=t forme dinamice, c=t [i forme statice. Ele ;i
ajut\ pe copii s\-[i formeze corpul, astfel ;nc=t la ;nceputul adolescen]ei s\
fie s\n\to[i, echilibra]i, viguro[i.
Prin exersarea Qigong-ului, copiii vor avea ;n primul r=nd o bun\
func]ionare a organelor interne. Acest lucru este posibil datorit\ faptului c\
Qigong-ul permite activarea celulelor din straturile de profunzime ale
corpului, de la nivelul organelor interne. Odat\ ce func]ionarea interiorului a
fost ;mbun\t\]it\, vor apare schimb\ri evidente [i ;n sistemele principale ale
corpului.
De exemplu, rinichii sunt cei care guverneaz\ oasele, controleaz\
metabolismul apei, se manifest\ ;n p\rul de pe cap, guverneaz\ cre[terea [i
dezvoltarea ;ntregului corp. :n momentul ;n care energia rinichilor este
viguroas\, oasele vor fi puternice [i nu vor ap\rea deforma]ii ale coloanei
vertebrale. De asemenea, corpul se va dezvolta armonios, podoaba capilar\
va fi bogat\, auzul va fi foarte bun (rinichii se deschid la nivelul
urechilor).
Un alt exemplu> ficatul este cel ce asigur\ libera circula]ie a energiei
din interiorul corpului, stocheaz\ s=ngele, controleaz\ tendoanele, se
manifest\ la nivelul unghiilor, se deschide la nivelul ochilor. O bun\
func]ionare a ficatului se va reg\si ;n articula]ii puternice, unghii s\n\toase,
privirea foarte bun\, eliberarea corespunz\toare a s=ngelui c\tre extremit\]i
pe durata efortului fizic, [.a.m.d.
Din punct de vedere al pl\m=nilor, ei guverneaz\ energia [i
respira]ia, controleaz\ pielea, glandele sudoripare [i p\rul de pe suprafa]a
corpului, se deschid la nivelul nasului, guverneaz\ vocea, [.a.m.d. :n
cazul ;n care func]ia de ;nchidere [i de deschidere a celulelor pl\m=nilor va
fi ;mbun\t\]it\ este evident c\ pielea va fi mai fin\, func]ia de eliminare a
toxinelor prin transpira]ie va fi mai bun\, schimb\rile de voce ce apar pe
durata copil\riei vor putea fi bine sus]inute, va cre[te cantitatea de oxigen
din s=nge, [.a.m.d.

67

Splina este unul dintre organele a c\rui func]ionare este


mult ;mbun\t\]it\ prin practica Qigong-ului. Energia splinei are leg\tur\ cu
bra]ele [i picioarele. Execu]ia unor forme dinamice permite activarea
membrelor [i cre[terea energiei
splinei.
Splina
este
foarte
important\ ;n copil\rie, deoarece
func]ia de transformare [i de transport
a elementelor nutritive ;n interiorul
corpului este guvernat\ de c\tre
splin\. O persoan\ cu o splin\
s\n\toas\ va avea o bun\ poft\ de
m=ncare. Se [tie c=t de dificili sunt
uneori copiii la mas\< acest neajuns
este repede ;nl\turat atunci c=nd
splina este stimulat\ energetic.
Totodat\, musculatura, men]inerea s=ngelui ;n interiorul vaselor
sanguine, sunt de asemenea controlate cu ajutorul splinei. Pentru ca
masa muscular\ a copiilor s\ fie bine
dezvoltat\ este necesar\ stimularea
splinei.
De
asemenea,
anumite
probleme des ;nt=lnite ;n copil\rie,
constipa]ia sau diareea, sunt cauzate de o insuficien]\ energetic\ a splinei.
La sugari, diareea este extrem de periculoas\. :n cazul acestora se folose[te
men]inerea palmelor ;n dreptul ficatului [i a splinei pentru a le echilibra
energetic, se recurge la masarea anumitor puncte ce ]in de tonifierea splinei
[.a.m.d.
Dincolo de ;mbun\t\]irea func]ion\rii organelor interne, practica
Qigong-ului permite deplasarea s=ngelui oxigenat spre extremit\]i, ;nt\rirea
articula]iilor [i a sistemului osos, cre[terea imunit\]ii, [.a.m.d.
2) Qigong-ul ajut\ la poten]area capacit\]ii de cunoa[tere, astfel
;nc=t foarte mul]i copii vor avea rezultate deosebite ;n procesul ;nv\]\rii. :n
Qigong exist\ tehnici ce permit activarea unui num\r mai mare din celulele
creierului, astfel ;nc=t s\ fie ;mbun\t\]ite rezultatele la ;nv\]\tur\.
Medicina tradi]ional\ chinez\ ne prezint\ creierul precum un ocean
de m\duv\ sus]inut de c\tre rinichi. Drept urmare, prin stimularea
energetic\ a rinichilor va fi sus]inut\ [i func]ionarea creierului.

68

Qigong-ul con]ine [i modalit\]i de men]inere a palmelor ce permit


crearea unui anumit c=mp, deplasarea energiei prin interiorul corpului ;n
vederea echilibr\rii acestuia. Prin modalit\]i specifice de men]inere a
palmelor pot fi echilibrate cele dou\ emisfere cerebrale, pot fi activate
celulele rinichilor pentru a cre[te energia produs\ de ace[tia, se poate
deplasa energia de la nivelul rinichilor spre zona creierului, [.a.m.d.
3) Practic=nd Qigong-ul copii
;[i pot stimula diferite capacit\]i
deosebite. Aproape to]i copiii au
capacit\]i deosebite. Spre deosebire de
celelalte v=rste, perioada copil\riei
poate fi caracterizat\ prin puritate. :n
aceast\ situa]ie exersarea Qigong-ului
stimuleaz\ cu u[urin]\ capacit\]ile
deosebite aflate ;n stare latent\.
Pentru
copii,
exersarea
Qigong-ului este mult mai u[oar\ dec=t
pentru celelalte categorii de v=rst\. Ei
se pot concentra mai repede, glanda lor
pineal\ este activ\, tensiunile de la
nivelul con[tiin]ei copiilor sunt mult
mai reduse dec=t la adul]i sau v=rstnici,
capacitatea figurativ\ este mai mare ;n
copil\rie, etc. Datorit\ acestor
avantaje, copiii se pot relaxa cu
u[urin]\, pot intra foarte repede ;ntr-o
stare
de
lini[te,
de
fericire,
incon[tientul
lor
deschiz=ndu-[i
por]ile. Odat\ ce acest lucru
se ;nt=mpl\, apar [i numeroase capacit\]i deosebite.
4) Practica Qigong-ului produce modelarea ideal\ a
caracterului. Pe m\sur\ ce corpul este ;n cre[tere se dezvolt\ ;n]elegerea, se
formeaz\ caracterul. Acest din urm\ aspect este foarte important pentru
copil, pentru evolu]ia ulterioar\ a adultului. :n Qigong exist\ o zical\>
Cu c=t mai devreme, cu at=t mai bine!
Printre primele lucruri pe care le deprinde un practicant de Qigong
se afl\ morala. :n Qigong se spune> morala este cheia de aur ce deschide

69

marea poart\ a Qigong-ului. Cultiv=nd g=ndurile bune, atitudinea corect\,


con[tiin]a practicantului se structureaz\ ;ntr-o modalitate ideal\. Practicantul
este obi[nuit s\ nu accepte dec=t g=ndurile bune, s\ spun\ adev\rul, s\
;nf\ptuiasc\ ac]iunile pe care [i le-a propus. :n acest mod, lucr=nd cu
g=nduri morale, rostind adev\rul, duc=nd la bun sf=r[it ac]iunile pe care le-a
acceptat la nivel mental, ;n timp, ;n c=mpul con[tiin]ei sale apare o putere
ce-l ajut\, model=ndu-i capacitatea de ;n]elegere, sporindu-i capacitatea de
ac]iune.

70

TEHNICI DE QIGONG PENTRU COPII


Copiii exerseaz\ cel mai bine ;n compania p\rin]ilor sau a unor
persoane cu care se ;n]eleg foarte bine (bunici, alte rude, educatoarea de la
gr\dini]\, [.a.m.d.). Leg\tura sufleteasc\ ;ntre copii [i profesorul lor este
unul din punctele cheie ;n reu[ita ;n practic\. Ideal ar fi ca unul dintre p\rin]i
s\ fie pe post de profesor.
Copiii sunt foarte senzitivi [i au un spirit de imita]ie foarte mare. Ei
simt cu u[urin]\ starea interioar\ a celor din jur. De aceea primul pas ;n
predarea Qigong-ului c\tre copii presupune ca profesorul lor s\ se afle ;ntr-o
stare de lini[te, de ;mp\care, liber\ de orice tensiuni sau griji. Persoana
respectiv\ trebuie s\ aib\ aceast\ stare de fiecare dat\ c=nd se ;nt=lne[te cu
copiii c\rora le pred\. :n situa]ia ;n care unul din p\rin]i are rolul de profesor
este evident c\ el trebuie s\ fie un model pentru copilul s\u. Acest lucru este
valabil pe toat\ durata zilei, nu numai la [edin]ele de practic\. Starea
interioar\, inflexiunile vocii, gesturile descrise, toate acestea trebuie s\ fie
armonioase, s\ inspire lini[te [i stabilitate. :n aceast\ situa]ie, copilul se va
bucura s\ v\ ;nt=lneasc\, s\ stea ;mpreun\ cu dvs, ;[i va dori chiar compania
dvs.
:nainte de ;nceperea exers\rii trebuie s\ v\ juca]i pu]in cu copiii sau
s\ glumi]i cu ei, s\-i ajuta]i s\ se simt\ ;n elementul lor, s\ aib\ corpul
relaxat.
Aranjarea pozi]iei> cu r\bdare ;i ve]i ar\ta copilului pozi]ia folosit\
;n tehnica pe care o ve]i practica. Ve]i pune accent pe men]inerea spatelui
drept, pe faptul c\ v=rful capului trebuie men]inut u[or ;ndreptat ;n sus, iar
b\rbia retras\ spre interior. Apoi ;i ve]i ar\ta modalitatea ;n care se vor a[eza
palmele> ;n general nu se folosesc modalit\]i complicate de men]inere a
palmelor. Pute]i recurge la exersarea ;n forma [ez=nd, pe un scaun sau un
taburet. Deoarece copiii au o bun\ mobilitate se poate folosi [i postura
[ez=nd turce[te, semilotus sau chiar lotus. }ine]i ;ns\ minte principiul
imita]iei, pe care copiii ;l folosesc din plin. Drept urmare, nu-i recomanda]i
copilului s\ stea dec=t ;n pozi]iile pe care le pute]i adopta [i dumneavoastr\.
Reglarea respira]iei> se recomand\ folosirea respira]iei naturale.
Dup\ un timp pute]i ad\uga tehnici de coordonare a respira]iei cu
reprezentarea mental\. De exemplu, pe inspira]ie copilul se poate g=ndi la

71

imaginea Soarelui ce p\trunde prin mijlocul frun]ii, pe expira]ie imaginea


Soarelui va cobor; spre interiorul abdomenului inferior. Atunci c=nd apar
probleme ale respira]iei (de exemplu> observa]i faptul c\ respira]ia copilului
se aude - ;n mod normal sunetul respira]iei nu ar trebui s\ se aud\ -) ve]i
corecta ;n primul r=nd pozi]ia corpului copilului, ve]i avea grij\ ca trunchiul
s\u s\ fie drept, iar v=rful capului s\ fie ;ndreptat c\tre cer. Deseori
aplecarea trunchiului c\tre ;n fa]\ provoac\ o presiune ;n interiorul pieptului,
ce afecteaz\ continuitatea respira]iei.
Reglarea st\rii interioare [i a mentalului> ;n general copiii au o
bun\ stare interioar\. :n cazul ;n care copilul a f\cut de cur=nd ni[te
boac\ne este foarte posibil ca aten]ia lui s\ nu se poat\ concentra cu
u[urin]\ pe durata exers\rii. Ve]i folosi acest prilej pentru a-l ajuta pe copil
s\ observe diferen]a ce apare ;n starea sa interioar\ atunci c=nd face fapte
bune, fa]\ de momentele ;n care nu are o atitudine pozitiv\. Acum este
momentul s\-i explica]i copilului faptul c\ to]i oamenii caut\ s\ se simt\
bine, s\ fie ferici]i, dar aceast\ fericire nu poate fi atins\ ;n detrimentul
celorlal]i. :ntreba]i-l dac\ el crede c\ ar putea s\ fie fericit atunci c=nd
p\rin]ii, bunicii sau prietenii s\i ar fi neferici]i. Ajuta]i-l s\ tr\iasc\ momente
de fericire ;mpreun\ cu cei din jurul s\u, pentru a experimenta faptul c\
fericirea celorlal]i este [i fericirea lui. :n acest sens pute]i organiza
excursii ;n grup la munte sau la mare sau alte activit\]i asem\n\toare.
Alege]i-v\ ;ns\ cu grij\ grupul, pentru ca acesta s\ fie omogen.
Un alt aspect important referitor la reglarea mentalului pe durata
exers\rii ]ine de ;n]elegerea corect\ a reprezent\rii mentale pe care copilul
trebuie s\ o aib\ ;n fiecare tehnic\. :nainte de a practica ;i ve]i explica
fiecare reprezentare mental\. Dac\ reprezent\rile mentale au leg\tur\ [i cu
diferite por]iuni ale corpului este bine s\ ave]i un dialog cu copilul, pentru al ajuta s\-[i cunoasc\ mai bine corpul. Orice i-a]i explica, va trebui ;ns\ ca la
sf=r[it s\ ;l ;ncuraja]i pe copil s\ v\ spun\ ce a ;n]eles. :n acest fel v\ ve]i
asigura de corectitudinea reprezent\rii pe care copilul o va folosi, [i ;n plus,
va cre[te [i comunicarea dintre dumneavoastr\ [i el. :n practicile energetice,
comunicarea nu se reduce numai la schimbul de idei, ci implic\ [i
participarea sufleteasc\, deschiderea ce apare ;ntre cele dou\ p\r]i. Copiii
fiind mult mai sinceri dec=t adul]ii, se vor deschide cu adev\rat atunci c=nd
vor accepta s\ comunice cei din jur. :n acest sens este suficient s\ v\
adreseze o vorb\, uneori chiar [i numai o privire.
}ine]i ;ns\ minte> comunicarea ]ine foarte mult [i de starea
dumneavoastr\ interioar\. Atunci c=nd sunte]i lini[tit, ;mp\cat, fericit,
copilul va sim]i tendin]a de a comunica cu dumneavoastr\. Dar dac\ ve]i fi
agitat [i nelini[tit, chiar dac\ ve]i z=mbi, copilul nu se va sim]i ;n largul s\u

72

al\turi de dumneavoastr\. De aceea, ;nainte de a exersa ;mpreun\ cu copilul


va fi necesar\ practicarea individual\ a unor tehnici de relaxare, de lini[tire,
de cur\]are. Dac\ sim]i]i c\ starea dumneavoastr\ interioar\ este potrivit\
pentru copil, dac\ v\ dori]i ca [i el s\ aib\ aceea[i tr\ire, atunci pute]i ;ncepe
exersarea.
Un alt aspect important ;n predarea Qigong-ului c\tre copii este cel
ce ]ine cont de v=rsta lor. :n func]ie de v=rsta acestuia se va folosi un limbaj
diferit (de exemplu, pentru copilul ce nu are ;nc\ 8 ani, ve]i spune burtic\,
m=nu]\, [.a.m.d.), ve]i face referiri la diferite p\r]i ale naturii ce ;i sunt
familiare acestuia, ;i ve]i aduce aminte de tr\s\turile de caracter ale unor
personaje din pove[tile pe care le-a parcurs, [.a.m.d.

RELAXAREA
Postura de exersare> se poate folosi postura [ez=nd, dar [i cea
culcat. Atunci c=nd se exerseaz\ [ez=nd, t\lpile trebuie s\ fie ;n ;ntregime pe
sol, av=nd ;ntre ele o distan]\ egal\ cu l\]imea umerilor (dar pute]i de
asemenea s\ practica]i [ez=nd turce[te sau ;n semilotus). Palmele se
a[eaz\ deasupra coapselor, cu centrul ;ndreptat c\tre ;n sus, spatele este
drept, v=rful capului este ;ndreptat ;n sus, iar b\rbia u[or retras\ c\tre
interior, umerii sunt relaxa]i.
Pentru pozi]ia culcat se adopt\ pozi]ia culcat cu fa]a ;n sus, bra]ele
de o parte [i de alta a corpului, u[or dep\rtate fa]\ de trunchi, centrul
palmelor ;ndreptat ;n sus.
Se recomand\ ca exersarea s\ se execute ;ntr-un spa]iu f\r\ prea
mult\ lumin\, dar ;n nici un caz ;n ;ntuneric total. De asemenea, ar fi bine
ca ;nc\perea folosit\ s\ fie departe de eventualele surse de zgomot, copilul
fiind foarte sensibil la ie[irea brusc\ dintr-o stare de relaxare. :nainte
de ;nceperea exers\rii trimite]i copilul la toalet\, pentru a se sim]i total
destins pe durata relax\rii.
Execu]ia tehnicii> persoana ce conduce exersarea va folosi un ton
uniform pentru a rosti diferitele fraze ce descriu execu]ia tehnicii. Ve]i rosti>
Inspir\ [i expir\ profund de mai multe ori.
Inspir\ - expir\, inspir\ - expir\, inspir\ - expir\.
Pe inspira]ie vei fi din ce ;n ce mai lini[tit, vei rosti ;n g=nd cuv=ntul
lini[tit .
Pe expira]ie vei fi din ce ;n ce mai relaxat, vei rosti ;n g=nd cuv=ntul
relaxat .

73

Dup\ un timp (dou\ - trei minute) ve]i interveni din nou>


Vei continua s\ te relaxezi,
Pe inspira]ie vei rosti ;n g=nd cuv=ntul lini[tit ,
Pe expira]ie vei relaxa por]iunile corpului pe care ]i le voi spune>
Lini[tit, capul relaxat,
Lini[tit, g=tul relaxat,
Lini[tit, bra]ele relaxate,
Lini[tit, palmele relaxate,
Lini[tit, pieptul relaxat,
Lini[tit, abdomenul relaxat,
Lini[tit, spatele relaxat,
Lini[tit, picioarele relaxate,
Lini[tit, genunchii relaxa]i,
Lini[tit, gleznele relaxate,
Lini[tit, t\lpile relaxate,
:ntregul corp este foarte u[or,
Din ce ;n ce mai u[or,
Este ca [i cum ai pluti.
Lini[tit relaxat,
Lini[tit relaxat,
Lini[tit relaxat.
Acum ve]i executa forma de ;ncheiere>
Te preg\te[ti pentru a ;ncheia relaxarea,
Respir\ profund de trei ori, deschide u[or ochii
(a[tepta]i p=n\ a executat cele trei respira]ii [i a deschis ochii),
U[or u[or vei ;ncepe s\-]i mi[ti degetele de la t\lpi, de la palme,
Acum vei mi[ca u[or antebra]ele, vei ;ndoi genunchii.
Dac\ tehnica a fost executat\ ;n pozi]ia culcat, ;i ve]i spune s\ se
ridice [i s\ se a[eze ;n postura [ez=nd.
:n continuare ve]i freca palmele ar\t=ndu-i [i lui cum s\ fac\ acest
lucru. Atunci c=nd palmele s-au ;nc\lzit, v\ ve]i masa fa]a cu palmele,
mai ;nt;i de sus ;n jos (de la frunte spre b\rbie), apoi de jos ;n sus (de la
b\rbie spre frunte), dup\ care ve]i descrie o mi[care circular\ a palmelor dea lungul t=mplelor, a p\r]ilor laterale ale obrajilor spre b\rbie. Aceasta este o
manevr\ complet\ de masare a fe]ei. Repeta]i de c=teva ori acest masaj al
fe]ei.

74

:n continuare masa]i cu buricele degetelor zona p\rului, pornind de


la frunte spre partea din spate a capului. Masa]i zona p\rului pe linia
median\ a capului, apoi prin p\r]ile laterale, pe deasupra urechilor. Trebuie
s\ folosi]i pu]in\ for]\ c=nd executa]i acest masaj. De asemenea v\ ve]i
g=ndi c\ palmele sunt formate din lumin\.
Av=nd palmele u[or curbate [i relaxate b\te]i u[or u[or capul, din
partea din fa]\ c\tre cea din spate. Partea din spate a capului trebuie b\tut\
mai u[or dec=t cea din fa]\.
Masa]i urechile cu degetul mare [i cel ar\t\tor. Masajul se execut\
de sus ;n jos [i de la exterior c\tre interior. Dup\ ce a]i masat de mai multe
ori urechile, trage]i de lobul urechilor ;n jos de mai multe ori.
Masa]i zona cefei, partea dintre baza g=tului [i umeri. R\suci]i capul
spre st=nga, spre dreapta de mai multe ori. Roti]i de mai multe ori b\rbia cu
o mi[care c=t mai ampl\, pe inspira]ie b\rbia coboar\, pe expira]ie urc\.
B\te]i cu palmele bra]ele (de la umeri spre palme), b\te]i p\r]ile
laterale ale trunchiului, b\te]i zona rinichilor. Masa]i zona rinichilor, partea
din spate a oaselor bazinului (p=n\ c=nd aceasta se ;nc\lze[te).
Cu palmele relaxate, b\te]i picioarele de sus ;n jos, pe toate p\r]ile.
Dup\ ce a]i terminat forma de ;ncheiere v\ ridica]i u[or (nu este bine
ca la sf=r[itul exers\rii mi[c\rile s\ fie bru[te). Atrage]i-i aten]ia [i copilului
s\ evite ;ncheierea brusc\ a exers\rii.
Puncte de aten]ie> relaxarea ;l ajut\ pe practicant s\-[i ;ndep\rteze
diferitele blocaje, la nivel fizic [i psihic.
:n cazul copiilor putem remarca diferitele tensiuni ce apar la nivelul
anumitor por]iuni ale corpului, cauzate de pozi]ia incorect\ adoptat\ pe
timpul zilei (la joac\, la mas\, atunci c=nd se uit\ la televizor sau pe durata
;nv\]\rii la [coal\ sau acas\ ).
De asemenea, din punct de vedere al psihicului, copil\ria este o
perioad\ extrem de delicat\. :n acest interval de timp copilul se adapteaz\
rela]iilor familiale, celor cu prietenii, cu educatoarea sau cu diferi]ii
profesori cu care intr\ ;n contact. Copilul experimenteaz\ continuu lucruri
noi, obiceiuri noi, moduri diferite de a reac]iona la stimulii exteriori, dar [i
interiori. El ;[i extinde sfera con[tientului [i se integreaz\ ;n mediul social.
Toate acestea cer un anumit timp de adaptare a con[tiin]ei la transform\rile
ce apar. Chiar [i mutarea unui obiect ;n cas\ creeaz\ necesitatea adapt\rii
psihice la aceast\ schimbare.
Pentru ca toate aceste transform\ri s\ fie bine asimilate la nivelul
psihicului este nevoie de un timp petrecut ;n interiorul fiin]ei, ceea ce
se ;nt=mpl\ ;ntr-o variant\ ideal\ ;n tehnicile de relaxare, dar [i ;n anumite
tehnici imaginative de reglare a con]inuturilor con[tiin]ei. Atunci c=nd acest

75

timp interior este petrecut al\turi de cineva apropiat, rezultatele vor fi [i


mai bune.
:n rela]ia cu copiii este foarte important\ ;n]elegerea rela]iilor
naturale explicate de Lao Zi ;n Tratatul c\ii [i al Virtu]ii (Dao de
jing)> ;n momentul ;n care leg\tura sufleteasc\ dintre doi oameni este cea
fireasc\, nu este nevoie de nici o regul\. Dar atunci c=nd aceast\ leg\tur\ a
fost afectat\, este invocat\ legea ( ;n cazul familiei - pietatea filial\). Tat\l
va spune> E[ti copilul meu [i trebuie s\-mi dai ascultare ! sau copilul se va
pl=nge> Ai uitat s\-mi dai de m=ncare ! Drept urmare, c=t timp leg\turile
cu mediul ;nconjur\tor vor fi percepute de copii ;ntr-o manier\ natural\ nu
va fi necesar\ impunerea nici unei reguli.
Din acest punct de vedere, tehnicile de relaxare [i cele de reglare a
con]inuturilor con[tiin]ei ;i ajut\ pe copii s\ ;ndep\rteze tensiunile interioare
[i s\ se integreze mai u[or ;n mediul exterior, chiar dac\ acesta este mai
pu]in primitor.
:n perioadele ;n care copilul are parte de mai multe schimb\ri ;n
via]a sa dec=t ;n mod obi[nuit (;ncepe gr\dini]a sau [coala, i se schimb\
grupa sau profesoara/ profesorul, are un nou frate sau o sor\, [.a.m.d.) se
recomand\ exersarea relax\rii cu o frecven]\ mai mare, uneori chiar zilnic.
Dac\ nu au loc evenimente deosebite, atunci este suficient\ o relaxare o dat\
pe s\pt\m=n\. Timpul optim este seara, ;nainte de culcare.

76

ASPIRAREA SOARELUI {I A LUNII


Aceast\ tehnic\ dezvolt\ capacitatea imaginativ\, cre[te cantitatea de
energie a corpului, regleaz\ func]ionarea por]iunilor corpului ce sunt
str\b\tute de imaginea Soarelui [i a Lunii (zona creierului, glanda pineal\,
hipofiza [i hipotalamusul, tiroida [i paratiroidele, timusul, pl\m=nii, inima,
stomacul [i pancreasul, intestinele, rinichii, organele genitale, vezica
urinar\), permite ;nceperea unui proces de integrare la nivelul con[tiin]ei a
diferitelor p\r]i ale naturii.
Postura de exersare> ;n func]ie de v=rsta copilului se poate folosi
pozi]ia culcat (pentru copii de p=n\ la 7 8 ani ce sunt obosi]i atunci
c=nd ;ncep exersarea) sau cea [ez=nd. :n pozi]ia culcat cu fa]a ;n sus, se vor
men]ine bra]ele de o parte [i de cealalt\ a corpului, u[or dep\rtate fa]\ de
trunchi, centrul palmelor fiind ;ndreptat ;n sus. Pentru postura [ez=nd se
a[eaz\ palmele deasupra coapselor, cu centrul ;ndreptat ;n sus, spatele este
drept, fruntea destins\, pe fa]\ se va men]ine un u[or sur=s pe toat\ durata
exers\rii, se a[eaz\ v=rful limbii ;n cerul gurii.
Execu]ia tehnicii> persoana ce conduce exersarea va folosi de
asemenea un ton uniform al vocii, rostind reprezent\rile mentale legate de
execu]ia tehnicii, c=t [i celelalte indica]ii.
Mai ;nt;i se va relaxa ;ntregul corp. :n acest sens ve]i rosti>
Respir\ profund de c=teva ori. Pe inspira]ie o stare de lini[te te
cuprinde, roste[ti ;n g=nd cuv=ntul lini[tit , pe expira]ie e[ti din ce ;n ce
mai relaxat, roste[ti ;n g=nd cuv=ntul relaxat .
Dup\ dou\ - trei minute ;i ve]i spune copilului>
Partea superioar\ a corpului este relaxat\
Dup\ aproximativ jum\tate de minut ve]i continua>
Partea inferioar\ a corpului este relaxat\
La fiecare jum\tate de minut ve]i rosti una din urm\toarele fraze>
Partea st=ng\ a corpului este relaxat\
Partea dreapt\ a corpului este relaxat\
Partea din spate a corpului este relaxat\

77

Partea din fa]\ a corpului este relaxat\


Exteriorul corpului este relaxat
Interiorul corpului este relaxat
:ntregul corp este relaxat
:n continuare ve]i trece la execu]ia propriu-zis\ a tehnicii, rostind>
Undeva ;n fa]\ se afl\ imaginea Soarelui,
Este ca [i cum te-ai uita la Soarele aflat ;n fa]a ta,
C\ldura [i lumina Soarelui vin spre tine.
Acum vei vedea Soarele apropiindu-se u[or u[or de capul t\u, de
fruntea ta,
Soarele p\trunde prin mijlocul frun]ii ;n interiorul capului,
Este ca [i cum ai privi Soarele aflat ;n interiorul capului,
Prive[te-l cum str\luce[te
Dup\ dou\ - trei minute ve]i continua>
Soarele coboar\ u[or u[or spre interiorul g=tului, lumin=ndu-l,
Soarele coboar\ spre interiorul pieptului, ;n partea superioar\ a
pieptului, Soarele str\luce[te aici cu putere,
Soarele coboar\ spre partea inferioar\ a pieptului, ;nc\lzindu-l,
Soarele coboar\ spre partea superioar\ a abdomenului,
Soarele coboar\ spre abdomenul inferior, str\lucind cu putere,
C\ldura [i lumina Soarelui vor umple ;ntregul abdomen, ajung=nd [i
la coloana vertebral\, la rinichi.
Ve]i trece acum la urm\torul pas, ce ]ine de aducerea imaginii Lunii
;n interiorul corpului>
Undeva ;n fa]\ se afl\ imaginea Lunii,
Este ca [i cum te-ai uita la Luna aflat\ ;n fa]a ta,
Lumina alb\ a Lunii vine spre tine.
Acum vei vedea Luna apropiindu-se u[or u[or de capul t\u, de
fruntea ta,
Luna p\trunde prin mijlocul frun]ii ;n interiorul capului,
Este ca [i cum ai privi Luna aflat\ ;n interiorul capului,
Prive[te Luna str\lucitoare #
Dup\ dou\ - trei minute ve]i continua>
Luna coboar\ u[or u[or spre interiorul g=tului, lumin=ndu-l,

78

Luna coboar\ spre interiorul pieptului, ;n partea superioar\ a


pieptului, Luna str\luce[te aici cu putere,
Luna coboar\ spre partea inferioar\ a pieptului lumin=nd-o,
Luna coboar\ spre partea superioar\ a abdomenului,
Luna coboar\ spre abdomenul inferior, str\lucind cu putere,
Lumina alb\ a Lunii va umple ;ntregul abdomen, ajung=nd [i la
rinichi.
Ve]i trece la forma de ;ncheiere>
Respir\ profund de trei ori,
E[ti din ce ;n ce mai lini[tit,
Din ce ;n ce mai s\n\tos,
Din ce ;n ce mai fericit.
Deschide u[or u[or ochii,
Freac\ palmele p=n\ se ;nc\lzesc,
Maseaz\ fa]a cu palmele ( ;i ar\ta]i cum),
Maseaz\ zona p\rului cu buricele degetelor,
Cu palmele relaxate ba]i u[or zona p\rului,
Maseaz\ urechile,
Trage u[or de lobul urechilor ;n jos,
Maseaz\ ceafa,
Maseaz\ partea dintre baza g=tului [i umeri, (pentru partea st=ng\
vei folosi palma dreapt\, apoi pentru partea dreapt\ vei folosi palma
st=ng\)
Bate bra]ul st=ng cu palma dreapt\,
Bate bra]ul drept cu palma st=ng\,
Bate p\r]ile laterale ale trunchiului,
Bate zona rinichilor,
Maseaz\ cu palmele zona rinichilor, partea din spate a oaselor
bazinului,
Bate picioarele, de sus ;n jos, pe toate p\r]ile.
Aici se ;ncheie exersarea acestei forme.
Puncte de aten]ie> Aceast\ tehnic\ poate fi executat\ oric=nd pe
durata zilei. Pentru copiii ce sufer\ de insomnie se recomand\ exersarea ei
seara. :n situa]ia ;n care nu ave]i suficient timp pentru a practica ;ntrega
tehnic\ sau dac\ observa]i o lips\ de concentrare a copilului ;n exersarea
acestei tehnici pute]i practica numai reprezentarea cu Soarele sau numai cea
cu Luna. Atunci c=nd exersa]i ziua ve]i alege Soarele, iar seara Luna. O alt\
modalitate de a alege Soarele sau Luna pentru a exersa ]ine de caracterul
copilului>

79

- pentru copii ce sunt foarte dinamici, ce nu stau deloc toat\ ziua, ce


nu sunt atra[i spre contemplare, deci pentru copii Yang, se va folosi Luna<
- ;n schimb, pentru copiii mai lini[ti]i, ce nu manifest\ tendin]a de a
juca jocuri care s\ le solicite fizicul, ci mai degrab\ se angreneaz\ ;n
activit\]i ce le solicit\ spiritul de observa]ie, pentru cei ce sunt molatici, ce
au cu prec\dere un caracter Yin, se va folosi Soarele.

ACTIVAREA {I AMPLIFICAREA CAPACIT|}II


DE CUNOA{TERE LA COPII
Pentru a activa capacitatea de cunoa[tere este necesar\ folosirea ;ntro m\sur\ c=t mai mare a celulelor creierului. Acest lucru este posibil numai
cresc=nd activitatea circulatorie la nivelul creierului.
:n acest scop se vor men]ine palmele ;n fa]a pieptului, centrul
palmelor este ;ndreptat unul spre cel\lalt, distan]a dintre v=rfurile degetelor
de la cele dou\ palme este de aproximativ 30 de centimetri, ;n timp ce
distan]a dintre baza palmelor este de 10 centimetri. Palmele sunt ]inute ;n
forma unui V, ;n fa]a pieptului.
:n momentul ;n care activitatea celulelor creierului nu este uniform\
ve]i constata apari]ia unor aspecte negative. De exemplu, unii elevi nu au
constan]\ ;n ob]inerea unor rezultate bune ;n procesul ;nv\]\rii.
Pe de alt\ parte, practica Qigong-ului permite stimularea capacit\]ii
de cunoa[tere a incon[tientului, a ceea ce se afl\ dincolo de minte. :n acest
sens se folosesc proceduri ce permit reglarea con]inuturilor con[tiin]ei,
activarea puterilor aflate ;n stare latent\.
:n acest sens se recomand\ s\ exersa]i cu copilul zilnic urm\toarea
tehnic\ simpl\> dup\ o scurt\ relaxare (cum este cea folosit\ ;n tehnica de
aspirare a Soarelui [i a Lunii) se vor aduce palmele ;n fa]a pieptului (;n
dreptul sternului) [i se vor ;mpreuna ;n gestul rug\ciunii (v=rfurile degetelor
sunt ;ndreptate ;n sus, centrul palmelor este curbat). Contempla]i o lumin\
str\lucitoare aflat\ ;n interiorul pieptului, este ca [i cum corpul ar fi gol pe
din\untru (asemenea unui ;nveli[ ce nu are nimic ;nl\untrul s\u), singurul
lucru ce se afl\ ;n interiorul corpului este lumina str\lucitoare din interiorul
pieptului. Contempla]i c=t mai mult posibil aceast\ lumin\. Este foarte
important\ exersarea acestei tehnici ;n familie (copilul trebuie s\ o practice
cel pu]in ;mpreun\ cu unul din p\rin]i). Dup\ un timp, respira]i profund de

80

trei ori [i executa]i forma de ;ncheiere descris\ anterior la forma de aspirare


a Soarelui [i a Lunii.
- Dac\ rezultatele ;n domeniul artistic sunt mai slabe, atunci
circula]ia sanguin\ superficial\ din zona ce se afl\ ;n fa]a zonei Baihui
(corespunde v=rfului capului), ;n interiorul
acestuia, este afectat\. Lumina din aceast\
zon\ este insuficient\. Pentru a remedia acest
neajuns, zilnic (timp de trei minute), se va ]ine
o palm\ cu centrul ;ndreptat spre partea din
fa]a zonei Baihui, la o distan]\ de 20 30
centimetri fa]\ de cap, g=ndindu-v\ c\
interiorul acelei zone a capului este luminoas\.
Aceast\ tehnic\ permite cre[terea capacit\]ii
de cunoa[tere ;n domeniul artistic.
- Pentru copiii ce au deficien]e ;n activitatea intelectual\ este
necesar\ reglarea p\r]ilor laterale ale capului. :n aceste zone lumina este
uneori ;ntunecat\. Ca modalitate de ac]iune, se vor ]ine palmele cu centrul
;ndreptat spre punctele Taiyang (aflate la t=mple). Una din palme trebuie s\
fie mai dep\rtat\ de zona t=mplelor (la 30 de centimetri), cealalt\ trebuie s\
fie mai apropiat\ (la 10 centimetri). Dup\ dou\ - trei minute ve]i schimba>
palma ce a fost mai aproape se va ]ine mai
departe, iar palma ce a fost mai departe se va
]ine mai aproape (de asemenea pentru dou\ - trei
minute). Se vor ]ine palmele ;n acest fel zilnic,
timp de dou\ s\pt\m=ni. Dup\ aceasta ve]i face
o pauz\ timp de dou\ s\pt\m=ni [i apoi ve]i
relua men]inerea palmelor pentru alte dou\
s\pt\m=ni. Se poate ]ine [i o singur\ palm\
;ndreptat\ spre una din cele dou\ t=mple. :n
acest mod vor cre[te rezultatele ;n activitatea
intelectual\.

81

PRACTICA QIGONG-ULUI LA TINERI


1) Exersarea Qigong-ului d\ posibilitatea regl\rii ideale a unor
procese fiziologice ce au loc la anumite v=rste. Qigong-ul poate corecta
efectele nedorite ce apar din cauza manifest\rii timpurii a unor func]ii
fiziologice sau din cauza neatingerii la timp a maturit\]ii. :n special fetele
aflate la v=rste cuprinse ;ntre 14 18 ani au diverse probleme ce survin din
cauza unei menstrua]ii neregulate. Deseori, performan]ele tinerelor din
procesul ;nv\]\rii sunt afectate din cauza unor st\ri emo]ionale ce intervin
tocmai din motivul prezentat anterior. Exersarea Qigong-ului va regla
sistemul hormonal [i va ;nl\tura aceste neajunsuri.
2) Qigong-ul permite men]inerea unui echilibru interior pe
durata pubert\]ii. :n acest interval al vie]ii starea sufleteasc\ este foarte
labil\. Explozia de energie, de hormoni, c=t [i p\trunderea ;ntr-un mediu ;n
care majoritatea persoanelor ce vor fi ;nt=lnite va avea acelea[i probleme,
conduce c\tre st\ri departe de echilibru. Practica Qigong-ului va rezolva
multe din inconveniente, pentru c\ unul din primele rezultate ale exers\rii
const\ ;n apari]ia st\rii de lini[te.
Deseori, tinerii se adapteaz\ cu greu ritmului rapid ;n care survin
transform\rile din corpul lor. Erup]ia co[urilor, st\rile pe care nu [i
le ;n]eleg, deschiderea spre sexualitate, amplificarea unor tr\iri ce alt\dat\
nici erau b\gate ;n seam\, toate acestea fac din pubertate o perioad\ destul
de delicat\ at=t pentru tineri, c=t [i pentru p\rin]ii [i cei din jurul lor.
Pentru a u[ura perioada de tranzi]ie este necesar\ parcurgerea unui
proces de interiorizare ce echilibreaz\ explozia ce se manifest\ spre
exterior, datorat\ v=rstei. Prin tehnicile de Qigong, tinerii descoper\ tr\iri ce
au leg\tur\ cu lumea interioar\. :n acest fel, va fi contrabalansat\
exteriorizarea excesiv\ a pubert\]ii. Se poate spune c\ Yin-ul [i Yang-ul
vor fi ;n echilibru.
Totodat\, practica Qigong-ului pune accent pe moral\, pe valorile ce
erau acceptate ;n copil\rie f\r\ a fi nevoie de vreo motiva]ie. Astfel, copilul
are un sim] al drept\]ii ce se manifest\ ;n mod natural. Pentru el, a face bine
celor din jur, a ajuta plantele [i animalele, a se purta frumos cu semenii s\i
este un lucru natural. Uneori, din cauza presiunii mediului exterior, copilul
ia decizii gre[ite [i ;[i dezvolt\ egoismul, accept\ r\ul ca fiind ceva necesar,
pe care nu-l poate ocoli dec=t min]ind sau respect=nd regulile celor din jur ce

82

manifest\ r\ul. Practica Qigong-ului ;i ajut\ pe cei tineri s\ redescopere


naturale]ea moralei, s\ simt\ necesitatea de a se purta conform cu natura
oamenilor, ce este mai degrab\ bun\tatea [i fericirea, dec=t r\utatea [i
ne;mplinirea. Redescoperirea acestor adev\ruri interioare la v=rsta
pubert\]ii ;i va ajuta pe tineri s\ fac\ alegerile corecte pentru urm\toarea
perioad\ a vie]ii, va evita dezastrele descoperirii drogurilor, a alcoolului sau
a fumatului.
3) Exersarea Qigong-ului contribuie la continuarea procesului
dezvolt\rii armonioase a corpului. Deoarece cre[terea corpului continu\,
este util\ practica Qigong-ului [i la aceste v=rste. Toate procesele din
interiorul corpului consum\ energie. Pentru ca inima s\ bat\, pentru ca
pl\m=nii s\ sus]in\ respira]ia, pentru ca digestia s\ aib\ loc, [.a.m.d. pentru
toate acestea este nevoie de consumul unei anumite cantit\]i de energie.
Acela[i lucru este valabil [i pentru cre[terea oaselor, pentru dezvoltarea
musculaturii, [.a.m.d. Este evident c\ o sus]inere energetic\ este binevenit\.
Totodat\, formele dinamice din Qigong permit deplasarea s=ngelui oxigenat
spre extremit\]i, spre toate celulele corpului, sus]in=ndu-le func]ionarea.

83

4) Qigong-ul dezvolt\ capacitatea de cunoa[tere a tinerilor. :n


acest interval al vie]ii, studiul este principala preocupare. Combinarea
practicii Qigong-ului cu procesul de ;nv\]are d\ rezultate deosebite. :n acest
sens se recurge la exersarea unor tehnici ce permit folosirea unui num\r mai
mare de celule ale creierului, dar [i recuperarea rapid\ dup\ efortul
intelectual.
Procesul de ;nv\]are pe care-l dezvolt\ practica Qigong-ului nu se
limiteaz\ ;ns\ la cunoa[terea teoretic\. El presupune dezvoltarea unei
modalit\]i de cunoa[tere ce se bazeaz\ pe activarea incon[tientului, pe
folosirea puterilor aflate ;n stare latent\ ;n fiecare dintre noi.

84

PRACTICA QIGONG-ULUI LA ADUL}I


1) Qigong-ul ;nl\tur\ oboseala [i stress-ul. Pentru adul]i reu[ita ;n
via]\ este destul de important\. Oboseala [i stress-ul ce apar ca urmare a
unei activit\]i ce
este deseori
supradimensionat\ nu pot fi ;nl\turate
numai prin sport sau somn. Se [tie c\
intrarea ;n starea caracteristic\ Qigongului duce la recuperarea rapid\ dup\
efort sau boal\, la reglarea unor
dezechilibre, la ;ndep\rtarea stress-ului.
Chiar dac\ o persoan\ ar dormi timp de
24 de ore creierul s\u nu s-ar odihni cu
adev\rat dec=t 14 16 secunde. Aceast\
stare de odihn\ a creierului poate fi ;ns\
prelungit\ foarte mult prin intrarea ;n
starea de lini[te, caracteristic\ Qigongului.
2) Qigong-ul este folosit pentru educarea viitorului copil, al
f\tului aflat ;n burta mamei. Acesta este un domeniu foarte important,
deoarece evolu]ia copilului depinde de perioada ;n care el se afl\ ;n burta
mamei, c=t [i de primii s\i ani de via]\. Dac\ mama practic\ Qigong (ideal
ar fi ca [i tat\l s\ exerseze), copilul va avea foarte mult\ energie, dar [i o
inteligen]\ ie[it\ din comun. :n trecut, ;n China, cei care urmau s\ ajung\
;mp\ra]i erau educa]i din momentul ;n care ap\reau ;n burta mamei. Ast\zi,
datorit\ Qigong-ului, putem s\ facem [i noi acela[i lucru pentru copiii no[tri.
3) Practica qigong-ului poate cre[te eficien]a muncii. :n
momentul ;n care oboseala [i stress-ul au fost ;nl\turate, urm\torul pas este
cel al cre[terii eficien]ei ;n munc\. Exersarea Qigong-ului duce la apari]ia
unei st\ri interioare foarte bune, la o stare de vigoare [i de optimism.
Practicantul va avea o memorie bun\, o capacitate de concentrare sporit\, c=t
[i o ;n]elegere mai profund\ a situa]iilor cu care se confrunt\.
4) Qigong-ul permite men]inerea unei bune st\ri de s\n\tate.
Prin exersarea Qigong-ului se poate ;mbun\t\]i func]ionarea tuturor

85

celulelor corpului, cre[te func]ia de coordonare a organelor interne, apare o


reglare ideal\ a sistemului nervos, circulator, respirator, digestiv, endocrin,
muscular, osos, se poate modifica temperatura central\ [i periferic\ a
corpului. :n momentele ;n care apar transform\ri importante ;n corp,
datorate menopauzei sau andropauzei, Qigong-ul ajut\ la dep\[irea efectelor
secundare ce ]in de aceste intervale dificile.

86

PRACTICA QIGONG-ULUI LA PERSOANELE


:N V+RST|
1) Qigong-ul permite prelungirea vie]ii, men]inerea s\n\t\]ii,
atingerea longevit\]ii. Nu pu]ine sunt cazurile ;n care, la v=rste ;naintate (70
80 de ani) practican]ilor de Qigong a ;nceput s\ le apar\ din nou p\rul
negru. Exersarea Qigong-ului regleaz\ ceasul biologic al omului, astfel
;nc=t se evit\ ;mb\tr=nirea prematur\, se prelunge[te via]a, ating=nduse longevitatea. Nu numai c\ este posibil\ o durat\ mai lung\ de via]\,
dar apare [i posibilitatea men]inerii unei bune s\n\t\]i [i ;n ultima
parte a vie]ii.

87

2) Exersarea qigong-ului elimin\ posibilele conflicte dintre


genera]ii. Practica Qigong-ului ;i ajut\ pe cei ;n v=rst\ s\ se men]in\ ;n
form\, uneori apare chiar [i un efect de ;ntinerire. :n acest fel ei se vor sim]i
utili, nu vor fi o povar\ pentru cei din cas\. Men]inerea echilibrului interior
[i a unei capacit\]i de ;n]elegere crescute creaz\ posibilitatea comunic\rii
f\r\ probleme cu celelalte genera]ii.
3) Practica Qigong-ului d\ posibilitatea celor mai ;n v=rst\ s\ se
implice ;n educarea genera]iilor mai tinere. Deseori p\rin]ii nu au
suficient timp pentru copiii lor, via]a se scurge ;ntr-un ritm foarte rapid [i
este necesar\ g\sirea unei alte persoane care s\ aib\ grij\ de cei mai mici. :n
aceast\ situa]ie bunicii pot fi de mare ajutor. Dac\ ace[tia sunt s\n\to[i [i
optimi[ti, atunci ei vor putea realmente s\ se ocupe de copii. Un alt aspect
important este urm\torul> ;n momentul ;n care bunicul (sau bunica) se
preg\te[te s\ transmit\ ni[te sfaturi copilului, ideal ar fi ca anterior el s\ fi
practicat Qigong-ul, astfel ;nc=t lucrurile pe care el le va transmite s\ ajung\
direct la sufletul copilului.
4) Qigong-ul ajut\ la ;mplinirea vie]ii. Qigong-ul este o practic\
spiritual\, o disciplin\ terapeutic\, o [tiin]\ a vie]ii. Exersarea acestuia
permite descoperirea sensului vie]ii, a ;n]elegerii leg\turii omului cu natura,
cu Universul. Perseveren]a ;n practica Qigong-ului conduce c\tre o bogat\
via]\ sufleteasc\, c\tre ;mplinirea vie]ii.

88

PRIMII PA{I :N PRACTICA QIGONGULUI


Pentru ;ncep\torul ce se apropie de practicile energetice este foarte
important\ asumarea unei anumite st\ri interioare. Este vorba de o stare de
relaxare, de lini[te, de ;mp\care, de fericire, o stare asem\n\toare celei din
copil\rie, ;n care avem sentimentul c\ suntem ve[nici, c\ vom putea
surmonta dificult\]ile pe care le-am ;nt=lnit ;ntorc=ndu-ne la o stare liber\ de
orice fel de griji.
Inevitabil, foarte multe persoane vin spre Qigong din cauza unor
probleme interioare sau de s\n\tate. Lor li se va p\rea normal s\ ;ncerce
mai ;nt=i s\-[i ;ndrepte aten]ia spre rezolvarea problemelor [i abia apoi s\-[i
asume starea ideal\ caracteristic\ Qigong-ului. Cineva mi-a spus la un
moment dat> Cum a[ putea s\ fiu lini[tit atunci c=nd am at=tea probleme?!
Cum a[ putea s\ fiu fericit atunci c=nd sunt bolnav?!
:ntreb\rile sunt justificate, pentru c\ felul acesta de a ;n]elege
lucrurile este chiar cel ce a dus la apari]ia tensiunilor [i a bolilor.
Convingerea c\ mai ;nt=i trebuie s\ echilibr\m lumea material\ pentru ca
lumea interioar\ s\ se poat\ manifesta este cea care este caracteristic\
oamenilor ce [i-au pierdut credin]a.
Uneori, felul material de a fi al oamenilor ;i determin\ s\ spun\ c\ ei
vor practica Qigong-ul numai dup\ ce ;[i vor fi rezolvat problemele de
s\n\tate. Oare Qigong-ul nu ne ajut\ tocmai la tratarea afec]iunilor?!
Trebuie s\ [ti]i c\ mecanismul Qigong-ului presupune mai ;nt=i
transformarea interiorului [i numai apoi ac]iunea la nivelul exteriorului.
Maestrul Di Yu Ming spune c\ trebuie s\ avem credin]\ ;n practica Qigongului. Credin]a presupune faptul c\ nu putem controla rezultatul unei ac]iuni,
dar noi avem credin]a c\ la cap\tul acelei ac]iuni se va ;nt=mpla un anumit
lucru (care nu ]ine ;n totalitate de noi). Atitudinea corect\ ;n Qigong
presupune c\ noi exers\m ;ntr-o manier\ dezinteresat\, liber\ de orice
finalitate. Este ca atunci c=nd privim r\s\ritul sau apusul Soarelui< avem noi
oare nevoie de o motiva]ie pentru a putea contempla aceste dou\ momente
minunante ale zilei?!

89

Oare fericirea noastr\ este numai fericirea unei bune st\ri de s\n\tate
sau a unei bun\st\ri materiale? Atunci c=nd suntem bolnavi fericirea nu mai
exist\? Fericirea este numai cea a materiei sau exist\ [i o fericire ce vine de
undeva de dincolo de noi? Practica Qigong-ului ne ajut\ s\ c\p\t\m
r\spunsul la aceste ;ntreb\ri, experiment=nd cu adev\rat fericirea, tr\ind-o!
Nu este ;nt=mpl\tor faptul c\ primii pa[i din Qigong presupun
asumarea unei anumite st\ri interioare, de[i nimic din exterior nu o justific\.
Este vorba de parcurgerea unui proces de reglare a con]inuturilor con[tiin]ei,
de transformare a interiorului. Ulterior, acest fel de a fi ne va ajuta s\ vedem
cu al]i ochi problemele pe care le avem. Vom g\si puterea de a ne schimba,
de a ne rezolva cu adev\rat problemele. Schimbarea se va petrece ;ns\ ;ntr-o
manier\ neb\nuit\, pe care deseori felul nostru ini]ial de a fi nu o permitea.
Drept urmare, primul lucru pe care ;l vom face atunci c=nd ne
preg\tim s\ exers\m este s\ ne relax\m, s\ ;ncerc\m s\ z=mbim ;n mod
con[tient, s\ ne g=ndim la lucruri pl\cute, la faptul c\ suntem s\n\to[i, c\
suntem din ce ;n ce mai ferici]i. Bine;n]eles c\ nu ne a[tept\m s\ fim
s\n\to[i numai prin aceast\ reprezentare mental\, dar trebuie s\ ne asum\m
con[tiin]a s\n\t\]ii, a unei st\ri ideale. Oare vom avea cum s\ fim s\n\to[i
dac\ nici m\car din punct de vedere al g=ndurilor nu reu[im s\ facem acest
lucru?!
De aceea, dincolo de tehnicile pe care le vom executa, atunci c=nd
vom merge pe strad\, c=nd ne vom odihni, din c=nd ;n c=nd ne vom spune>
Cu c=t trece timpul, cu at=t sunt mai s\n\tos, cu at=t sunt mai lini[tit, mai
fericit ! Trebuie s\ lansa]i acest g=nd f\r\ a ;ncerca s\ produce]i o
materializare a sa. Este vorba pur [i simplu de felul ;n care se structureaz\
con[tiin]a noastr\.
De asemenea pot fi folosite [i alte fraze, cum ar fi> Sunt din ce ;n ce
mai t=n\r, mai fericit!.
Un alt aspect important este cel al punerii accentului pe moral\, al
descoperirii lucrurilor minunate ce apar ;n via]a noastr\ atunci c=nd ne
reconsider\m morala.
Deseori avem parte de greut\]i, de st\ri interioare contradictorii, de
momente ;n care sim]im tenta]ia de a ;ntreprinde o anumit\ ac]iune ce [tim
c\ nu este foarte bun\ (poate c\ din punct de vedere exterior ne-ar aduce
avantaje, dar din punct de vedere interior vom avea o senza]ie de ap\sare).
Pentru a rezolva aceste situa]ii avem la dispozi]ie solu]ia moralei> s\ facem
fapte bune pentru cei din jur. Oricine face o fapt\ bun\ are ulterior senza]ia
de fericire. Starea noastr\ natural\ este fericirea, bun\tatea. Ori de c=te ori
ceva va avea tendin]a de a v\ opri s\ face]i o fapt\ bun\, aduce]i-v\ aminte
de aceste lucruri, de tr\irile ce apar dup\ ce ;ntreprinde]i lucruri bune.
Faptele cu adev\rat bune nu au nevoie de o motiva]ie!

90

Dac\ aceste aspecte sunt clare pute]i trece spre lucruri mai concrete,
ce ]in de ;n]elegerea etapelor din practic\, de modul corect ;n care trebuie s\
v\ aranja]i pozi]ia, respira]ia [i mentalul, de familiarizarea cu relaxarea,
lini[tea, naturale]ea, de aflarea am\nuntelor ce ]in de direc]ia, locul [i timpul
optim pentru exersare, [.a.m.d.
Pasul urm\tor const\ ;n a v\ hot\r; ce sistem de tehnici ve]i practica
pentru a p\[i dincolo de poart\ (pentru a dep\[i etapa de ;nceput). Trebuie
s\ ;n]elege]i rolul unui profesor, al unui maestru ;n practica voastr\ [i s\
;ncerca]i s\ g\si]i unul.
}ine]i ;ns\ minte c\, ;n realitate, maestrul este cel ce-[i caut\ elevii [i
nu invers. Chiar dac\ din punct de vedere fizic voi a]i recurs la c\utarea
maestrului, ;n fapt, morala voastr\, felul ;n care este structurat\ con[tiin]a
voastr\ va determina anumite ;nt=lniri predestinate.
Pentru cei cu o moral\ avansat\ este posibil\ intrarea ;n
rezonan]\ cu mae[trii cu un nivel avansat! Cei a c\ror moral\ las\ ;nc\
de dorit vor avea parte de ;nt=lniri cu mae[trii cu un nivel mai sc\zut ;n
practic\.
Modela]i-v\ continuu interiorul [i ve]i avea parte de un ajutor
deosebit [i din lumea exterioar\!

91

SISTEMUL MERIDIANELOR {I
MICUL {I MARELE CIRCUIT
CERESC
:n ultima perioad\ medicina tradi]ional\ chinez\ devine tot mai
popular\. Metoda tratamentului prin acupunctur\ este r\sp=ndit\ pe scar\
larg\ ;n majoritatea ]\rilor civilizate. Se [tie c\ stimularea cu ajutorul unor
ace foarte fine a punctelor aflate ;n diverse zone ale corpului - denumite
xuewei (puncte de acupunctur\) determin\ un efect particular ;n
organismul uman. To]i cei care au folosit vreodat\ acupunctura pentru a se
trata cunosc senza]ia care se propag\ de-a lungul unui traseu, ;n momentul ;n
care ;ntr-un punct se introduce un ac, care apoi se r\suce[te. Teoria
meridianelor folosit\ ;n acupunctur\ s-ar putea ;ns\ s\ nu fie la fel de
cunoscut\ de toat\ lumea. Oricum, voi ;ncerca s\ sintetizez partea esen]ial\ a
acesteia pentru a da posibilitatea unei mai bune ;n]elegeri [i exers\ri a
practicilor energetice.
Corpul omenesc are un sistem special de meridiane (jing) care leag\
exteriorul s\u cu interiorul, partea superioar\ cu cea inferioar\, c=t [i toate
organele interne. Aceste meridiane formeaz\ o re]ea (luo)3 de-a lungul c\reia
circul\ energia [i s=ngele.
Interior, cele 12 meridiane principale sunt conectate cu organele
interne (zang-fu). :n exterior ele fac leg\tura cu articula]iile, membrele [i cu
alte ]esuturi superficiale ale corpului omenesc.
Meridianele - constituind trunchiul principal - sunt dispuse
longitudinal [i ;n interiorul corpului< colateralele - reprezent=nd ramifica]ii
ale meridianelor - sunt dispuse transversal [i superficial. Sistemul
meridianelor [i colateralelor include 12 meridiane principale, 8
extrameridiane, 15 colaterale, 12 meridiane divergente, 12 regiuni
musculare [i 12 regiuni cutanate. Meridianele [i colateralele sunt distribuite
at=t ;n interiorul c=t [i la exteriorul corpului, transport=nd energia (qi) [i
3

De aici [i termenul jingluo din chinez\.

92

s=ngele (xue) pentru a hr\ni organele zang-fu, pielea, mu[chii, tendoanele [i


oasele.
Natura celor 12 meridiane principale este diferen]iat\ folosind
termenii Yin [i Yang. Meridianele care sunt conectate cu organele
de]in\toare de energie (pline - este vorba de organele parenchimatoase) [i
traverseaz\ p\r]ile laterale interioare ale corpului sunt denumite meridiane
Yin. Cele care sunt legate de organele cavitare (goale - nede]in\toare de
energie) [i str\bat p\r]ile laterale exterioare ale corpului sunt catalogate
drept meridiane Yang. Conform cu natura viscerelor [i a traseelor pe care le
parcurg, meridianele sunt ;mp\r]ite ;n continuare ;n>
- trei meridiane Yin ale m=inii (denumite Shou sanYin jing),
- trei meridiane Yang ale m=inii (denumite Shou sanYang jing),
- trei meridiane Yin ale piciorului (denumite Zu sanYin jing),
- trei meridiane Yang ale piciorului (denumite Zu sanYang jing),
(vezi Tab. 1).
Referitor la modul ;n care aceste meridiane se leag\ ;ntre ele exist\
urm\toarele reguli>
- Cele trei meridiane Yin ale m=inii pleac\ din piept [i trec prin bra]
pentru a se uni cu cele trei meridiane Yang ale m=inii.
- Cele trei meridiane Yang ale m=inii pornesc din palm\ [i trec prin
cap pentru a se uni cu cele trei meridiane Yang ale piciorului.
- Cele trei meridiane Yang ale piciorului pleac\ din cap [i ajung ;n
talp\ pentru a se uni cu cele trei meridiane Yin ale piciorului.
- Cele trei meridiane Yin ale piciorului pleac\ din talp\ [i ajung ;n
piept unde se unesc cu cele trei meridiane Yin ale m=inii.

93

Meridianul
pl\m=nului la nivelul
m=inii
Tai Yin
Meridianul
pericardului la nivelul
m=inii
Jue Yin
Meridianul inimii la
nivelul m=inii
Shao Yin

Meridianul
intestinului gros la
nivelul m=inii Yangming
Meridianul trei focare
la nivelul m=inii Shao Yang

Meridianul splinei la
nivelul piciorului
Tai Yin

Meridianul
stomacului la nivelul
piciorului - Yangming

Meridianul
intestinului sub]ire la
nivelul m=inii
Tai Yang

Meridianul ficatului la Meridianul vezicii


nivelul piciorului
biliare la nivelul
piciorului
Jue Yin
Shao Yang
Meridianul rinichiului Meridianul vezicii
la nivelul piciorului urinare la nivelul
piciorului Tai Yang
Shao Yin

P\r]ile
corpului prin
care trec

Membrele superioare

Meridiane Yang

Membrele inferioare

Meridiane Yin

zona
anterioar\
zona de
mijloc
zona
posterioar\
zona
anterioar\
-zona de
mijloc
zona de
mijloc zona
anterioar\
zona
posterioar\

Astfel, exist\ urm\torul traseu>


Cap
3 meridiane Yang ale
m;inii
Piept

3 meridiane Yin ale m;inii

Palm\

3 meridiane Yang
ale piciorului

Abdomen
3 meridiane
Yin ale piciorului

Talp\

94

Deplasarea energiei [i a s=ngelui de-a lungul celor 12 meridiane


principale este continu\ [i are un caracter circular. Ea porne[te de la
meridianul pl\m=nului al m;inii TaiYin, traverseaz\ toate celelalte
meridiane principale ajung=nd la ultimul dintre ele, meridianul ficatului al
piciorului JueYin, [i apoi intr\ din nou ;n meridianul pl\m=nului al m;inii
TaiYin, pentru a porni din nou ciclul. Punctul final al unui meridian este
conectat cu punctul de ;nceput al unui alt meridian, form=nd astfel un ciclu
nesf=r[it.
Meridianul pl\m=nului al m;inii - Taiyin
Meridianul intestinului gros al m;inii - Yangming
Meridianul stomacului al piciorului - Yangming
Meridianul splinei al piciorului - Taiyin
Meridianul inimii al m;inii - Shaoyin
Meridianul intestinului sub]ire al m;inii - Taiyang
Meridianul vezicii urinare al piciorului - Taiyang
Meridianul rinichiului al piciorului - Shaoyin
Meridianul pericardului al m;inii - Jueyin
Meridianul celor 3 focare al m;inii - Shaoyang
Meridianul vezicii biliare al piciorului - Shaoyang
Meridianul ficatului al piciorului - Jueyin

95

Meridianul
pl\m=nului al m;inii Taiyin

96

Meridianul intestinului gros al m;inii - Yangming

97

Meridianul stomacului al
piciorului - Yangming

98

Meridianul splinei al
piciorului - Taiyin

99

Meridianul inimii
al m;inii Shaoyin

Meridianul
intestinului
sub]ire al m;inii
- Taiyang

100

Meridianul vezicii urinare al


piciorului - Taiyang

101

Meridianul
rinichiului al
piciorului - Shaoyin

102

Meridianul pericardului al m;inii - Jueyin

103

Meridianul celor 3 focare al m;inii - Shaoyang

104

Meridianul vezicii biliare al


piciorului - Shaoyang

105

Meridianul ficatului al
piciorului - Jueyin

106

:n medicina tradi]ional\ chinez\ exist\ urm\toarea denumire


referitoare la organele interne> wu zang liu fu, prin care sunt desemnate cele
cinci organe parenchimatoase (de]in\toare de energie) [i cele [ase organe
cavitate. Celor cinci organe de]in\toare de energie (inima, pl\m=nii, ficatul,
rinichii, splina) li se mai adaug\ un al [aselea, care este pericardul. Acesta
este de fapt o membran\ ce protejeaz\ inima.
:n afara celor 12 meridiane principale un rol important ;l au cele 8
meridiane extraordinare, denumite [i extrameridiane. Acestea nu comunic\
direct cu organele de]in\toare de energie. Cele 8 extrameridiane sunt>
Extrameridianul Du (Dumai)
Extrameridianul Ren (Renmai)
Extrameridianul Chong (Chongmai)
Extrameridianul Dai (Daimai)
Extrameridianul Yinqiao (Yinqiaomai)
Extrameridianul Yangqiao (Yangqiaomai)
Extrameridianul Yinwei (Yinweimai)
Extrameridianul Yangwei (Yangweimai)
Atunci c=nd energia care circul\ prin cele 12 meridiane
principale este ;n exces, ea va umple [i cele 8 extrameridiane, fiind
stocat\ aici.
:n momentul ;n care energia din cele 12 meridiane principale
este insuficient\, energia stocat\ ;n cele 8 extrameridiane se va ;ntoarce
;n meridianele principale.
Cele 12 meridiane principale sunt asemenea r=urilor, iar cele 8
extrameridiane asemenea lacurilor. De aici reiese [i principala func]ie a
extrameridianelor> aceea de a regla func]ionarea meridianelor principale.
Energia stocat\ ;n extrameridiane poate s\ ;nc\lzeasc\ organele corpului [i
s\ r\coreasc\ suprafa]a extern\.
De-a lungul tuturor meridianelor circul\ energia (qi-ul). Aceast\
no]iune - despre care s-au scris tratate - va fi explicat\ mai pe larg ;n Anexa>
Energia, s=ngele [i fluidele corpului.

107

Extrameridianul Du (Dumai)

108

Extrameridianul Ren (Renmai)

109

Extrameridianul Chong
(Chongmai)

110

Extrameridianul Dai
(Daimai)

111

Extrameridianul Yinqiao
(Yinqiaomai)

112

Extrameridianul Yangqiao
(Yangqiaomai)

113

Extrameridianul
Yinwei (Yinweimai)

114

Extrameridianul
Yangwei (Yangweimai)

115

Practicantul care urmeaz\ drumul stabilit de Qigong trece, ;ntr-o


prim\ faz\, prin cele dou\ etape>
1) exersarea esen]ei corporale pentru a fi transformat\ ;n energie,
2) exersarea energiei pentru a fi preschimbat\ ;n spirit.
Aceste etape sunt asimilate>
prima - micului circuit ceresc a doua - marelui circuit ceresc.
:n multe c\r]i [i materiale ce vorbesc despre practicile energetice se
;nt=lne[te o explica]ie limitat\ a no]iunii de mic circuit ceresc (Xiao
zhoutian) [i a celei de mare circuit ceresc (Da zhoutian). Ele sunt descrise
ca fiind pur [i simplu ni[te trasee de-a lungul c\rora circul\ energia. De
exemplu, despre micul circuit ceresc se spune c\ este format din
;nl\n]uirea extrameridianelor Renmai [i Dumai.
A[a-numitul circuit ceresc este reprezentat ;n limba chinez\ prin
dou\ caractere>
zhou - ce are sensul de ciclu care se repet\, cicuit ;nchis sau
;nl\n]uire,
tian (cer) - ce are aici semnifica]ia de extins, vast.
Drept urmare interiorul corpului este considerat a fi un mic circuit
ceresc, iar unirea acestui interior cu exteriorul reprezint\ marele circuit.
Aceasta este ;n]elegerea corect\ a celor dou\ circuite.
:n momentul ;n care interiorul corpului este v\zut ca un mic Univers,
;nseamn\ c\ interiorul [i exteriorul corpului nu pot fi desp\r]ite. :ntre om [i
Univers exist\ o coresponden]\, iar ;n procesul ce se na[te din aceast\
leg\tur\ are loc o permanent\ modelare interioar\. Dac\ este luat\ ;n
considerare doar modelarea interiorului, acord=nd aten]ie numai
fenomenelor [i senza]iilor datorate energiei din interiorul corpului, atunci se
exerseaz\ micul circuit ceresc. Dac\ ;ns\ se ajunge la nivelul la care este
posibil\ transformarea at=t a interiorului c=t [i a exteriorului, proces ce are
loc f\r\ ;ntreruperi, simultan ap\r=nd schimburi ;ntre interior [i exterior,
atunci este vorba de practica marelui circuit.

116

Pentru a avea o idee mai clar\ a celor expuse, va fi prezentat ;n


continuare mecanismul energetic ce st\ la baza exers\rii [i ;n]elegerii
corecte a micului circuit ceresc.
Din punct de vedere al traseului, el e format din ;nl\n]uirea
extrameridianelor Renmai [i Dumai. Teoretic, exerci]iul e foarte simplu> se
plimb\ de-a lungul traseului men]ionat o sfer\ de energie, ce este preluat\
din interiorul abdomenului inferior, din c=mpul de cinabru inferior (Xia
dantian) - aflat pe extrameridianul Renmai.
Ce se ;nt=mpl\ ;n realitate? Sfera este de fapt o minge ce
colecteaz\ energia ;ntregului corp. Cum este posibil acest lucru? Prin
relaxare [i prin intermediul unor exerci]ii de colectare [i cultivare a energiei
survine situa]ia ;n care energia din cele 12 meridiane principale va fi ;n
exces [i va umple extrameridianele. Aten]ia fiind ;ndreptat\ asupra centrului
energetic din abdomenul inferior - c=mpul de cinabru inferior (Xia
dantian) - aflat pe extrameridianul Renmai, energia corpului se va str=nge
treptat-treptat ;n aceast\ zon\.
Sistemul complet al exerci]iilor micului circuit ceresc con]ine o
prim\ etap\, ce presupune tocmai realizarea procesului ce a fost descris mai
sus, [i o a doua parte, ce const\ ;n exersarea tehnicii propriu-zise a micului
circuit> se plimb\ sfera de energie, ce a ap\rut ;n interiorul abdomenului
inferior - ;n Xia dantian - de-a lungul traseului format din extrameridianele
Renmai [i Dumai. Mul]i practican]i, d=nd o interpretare limitat\, pornesc ;n
practic\ direct cu tehnica propriu-zis\. Aceast\ ;n]elegere limitat\ duce ;ns\
la rezultate foarte slabe.
:n denumirea circuit ceresc (Zhoutian) se ;nt=lne[te caracterul ce
;nseamn\ cer, dar [i Univers. Omul poate fi privit ca un mic Univers,
tr\ind ;n ;nl\n]uirea marelui Univers, astfel ;nc=t despre circuitul ceresc se
spune adesea>
Mic - p=n\ la dimensiunile omului,
Mare - p=n\ la infinitatea Universului.
Acest mod de a vedea lucrurile nu se opre[te doar la considerarea
unor simple trasee concrete ale energiei. :n practica Qigong-ului g=ndirea nu
trebuie s\ fie limitat\. Exers=nd p=n\ la un anumit nivel, ;n ;ntregul corp vor
apare reac]ii, se vor deschide toate meridianele [i vor conduce bine energia>
este etapa micului circuit ceresc.
Marele circuit nu prive[te doar deschiderea energetic\ a
interiorului corpului. Persever=nd ;n exersare, practicantul va afla c\ omul
;[i poate modifica dimensiunile, m\rindu-se sau mic[or=ndu-se (nu este

117

vorba de forma fizic\). La un anumit moment, el se va afla ;n mijlocul


Universului< atunci vor exista numeroase lucruri care se rotesc, vor apare
schimburi nelimitate ;ntre interior [i exterior> este etapa marelui circuit
ceresc.
:n cazul micului circuit, a corpului uman deci, transform\rile
evidente care apar au un caracter lunar< pentru marele circuit - ele sunt
anuale. P\m=ntul se rote[te ;n jurul propriului ax, iar Luna se rote[te ;n jurul
P\m=ntului, form=nd un circuit ceresc zilnic. La r=ndul s\u, P\m=ntul se
deplaseaz\ pe orbita sa ;n jurul Soarelui, descriind un circuit ceresc
anual. De aceea, micul [i marele circuit ceresc pot fi explicate doar
lu=nd ;n considerare conexiunile din Univers.
P\m=ntul se rote[te zilnic ;n jurul axei sale [i ;n fiecare zi va apare o
schimbare pentru practicant< dup\ o lun\ ;ns\, transformarea va fi mai mare,
mai evident\ - aceasta reprezint\ micul circuit ceresc.
:n rela]ia P\m=nt Soare o rota]ie complet\ se efectueaz\ ;ntr-un an,
deci pentru marele circuit ceresc transformarea important\ va apare
anual. Avans=nd ;n practic\, din momentul ;n care marele circuit ceresc
s-a deschis, o zi va fi c=t un an, iar un an va trece asemenea unei zile. Pentru
cei ajun[i aici timpul se scurge altfel, ei pot atinge longevitatea.

118

COMPLEXUL EXERCI}IILOR
MICULUI CIRCUIT CERESC
Complexul exerci]iilor micului circuit ceresc con]ine urm\toarele
forme>
- forma colect\rii energiei,
- forma cultiv\rii energiei,
- tehnica propriu-zis\ a micului circuit ceresc
- tehnica flot\rilor (exerci]iu ajut\tor pentru deschiderea circuitului).
:n afara lor mai exist\ o form\ - pe care de obicei o execut\ maestrul
- de deschidere rapid\ a celor zece puncte principale ce se afl\ pe cele dou\
extrameridiane Renmai [i Dumai (a c\ror ;nl\n]uire formeaz\ traseul de-a
lungul c\ruia se deplaseaz\ energia), c=t [i a ;ntregului circuit. A[a cum
am men]ionat [i ;n capitolul> Sistemul meridianelor [i micul [i marele
circuit ceresc, ;n exersarea acestui complex de exerci]ii practicantul nu
trebuie s\ aib\ o ;n]elegere limitat\ a no]iunii de circuit ceresc. Ordinea de
execu]ie a tehnicilor este>
Forma colect\rii energiei Forma cultiv\rii energiei
Tehnica propriu-zis\ de deschidere a micului circuit ceresc
Forma ajut\toare a flot\rilor se poate exersa oric=nd pe perioada
zilei. Dac\ totu[i practicantul dore[te s\ o execute legat de restul formelor
(acest lucru nu este obligatoriu [i nici m\car recomandat), el o va face
;naintea celorlalte tehnici.

119

FORMA COLECT|RII ENERGIEI (Juqi fa)


:ntotdeauna, ;nainte de ;nceperea oric\rui exerci]iu, relaxa]i ;ntregul
corp, ;ndep\rta]i obiectele care v\ st=njenesc (ceasul, br\]\rile, cerceii, etc.),
alunga]i g=ndurile ce v\ pot distrage de la practic\ (dac\ nu reu[i]i de la
;nceput, folosi]i tehnica un g=nd poart\ cele zece mii de g=nduri), plasa]iv\ cu ajutorul mentalului ;n mijlocul Universului, l\sa]i respira]ia s\ fie
natural\, lung\, uniform\ [i continu\. Se recomand\ ca ;nainte de a v\
deplasa ;n locul ;n care ve]i practica, s\ merge]i la toalet\, s\ v\ sp\la]i
m=inile [i fa]a, s\ respira]i profund de c=teva ori [i s\ ;ncepe]i s\ v\ g=ndi]i
la faptul c\ exersa]i.
Pozi]ia corpului>
Aceast\ form\ se poate exersa ;n dou\ modalit\]i>
a) dinamic\ (;n postura st=nd ;n picioare)
b) static\ ([ez=nd)
a) Forma dinamic\> st=nd ;n picioare, t\lpile dep\rtate la o distan]\
u[or mai mare dec=t l\]imea umerilor, corpul destins, ;nchide]i treptat ochii
(pute]i exersa de asemenea cu ochii deschi[i), bra]ele at=rn\ ;n mod natural
de o parte [i de alta a corpului.
Repeta]i ;n mod tacit fraza>
Eu m\ aflu ;n mijlocul energiei,
Energia se afl\ ;n mijlocul meu,
Cerul [i omul se contopesc,
Eu pot s\ folosesc energia.
sau ;n chinez\>
Wo zai qi zhong (uo ]ai ci djung),
Qi zai wo zhong (ci ]ai uo djung),
Tian ren he yi (tien jen h\ i),
Qi wei wo yong (ci uei uo iung).
Dup\ o perioad\ de timp, a[eza]i palma dreapt\ ;n fa]a abdomenului
inferior (mai jos de ombilic) la o distan]\ de aproximativ 20 de cm, de corp,
[i ;ncepe]i trasarea unor cercuri (b\rba]ii ;n sensul acelor de ceasornic de

120

sus spre st=nga, c\tre ;n jos, spre dreapta [i c\tre ;n sus, ajung=nd ;n pozi]ia
de plecare. Femeile vor descrie cu palma o mi[care ;n sensul invers acelor
de ceasornic> de sus spre dreapta, c\tre ;n jos, spre st=nga [i c\tre ;n sus,
ajung=nd de asemenea ;n pozi]ia de plecare), pornind de la cercuri mici c\tre
cercuri din ce ;n ce mai mari, p=n\ ce ;ntregul corp va fi inclus ;n ele.
:n tot acest timp v\ g=ndi]i c\ energia pozitiv\ (adev\rat\ - zhenqi)
din fa]a corpului, se pune ;n mi[care [i este angrenat\ ;ntr-un v=rtej care are
centrul ;n dreptul abdomenului inferior al dvs. Treptat, pe m\sur\ ce raza
cercului cre[te (mi[carea bra]ului drept este tot mai ampl\), v=rtejul va
antrena din ce ;n ce mai mult\ energie, astfel ;nc=t ;n final ;ntreaga energie
adev\rat\ a Universului va fi cuprins\ ;n mi[carea turbionar\ a v=rtejului.
C=nd cercurile au atins amplitudinea maxim\, repeta]i din nou ;n
mod tacit fraza ce a]i spus-o [i la ;nceputul exerci]iului>
Eu m\ aflu ;n mijlocul energiei,
Energia se afl\ ;n mijlocul meu,
Cerul [i omul se contopesc,
Eu pot s\ folosesc energia.
Apoi, cercurile ;ncep s\ descreasc\, treptat-treptat, p=n\ c=nd ajung
din nou la m\rimea lor ini]ial\. Astfel se poate considera c\ a]i efectuat o
dat\ mi[c\rile din forma colect\rii energiei. Repeta]i de mai multe ori aceste
mi[c\ri, p=n\ c=nd ;n ;ntregul corp va apare senza]ia de confort [i vigoare.
:n final, opri]i palma ;n fa]a abdomenului inferior [i conduce]i cu
ajutorul palmei [i al mentalului, energia din fa]a corpului p=n\ ;n interiorul
abdomenului.
b) Forma static\> se execut\ ;n pozi]ia [ez=nd, spatele drept, v=rful
limbii ;n cerul gurii, palmele a[ezate deasupra coapselor, centrul palmelor
este ;ndreptat ;n sus (pentru persoanele ce sufer\ de hipertensiune arterial\
sau de afec]iuni cardiace sau care au suferit un atac vascular cerebral este
obligatorie men]inerea palmelor cu centrul ;ndreptat ;n jos). :nchide]i u[oru[or ochii, relaxa]i ;ntregul corp, fruntea este destins\, pe fa]\ men]ine]i un
u[or sur=s.
:n continuare v\ imagina]i c\ v\ afla]i ;n mijlocul Universului.
Repeta]i ;n g=nd>
Eu m\ aflu ;n mijlocul energiei,
Energia se afl\ ;n mijlocul meu,
Cerul [i omul se contopesc,
Eu pot s\ folosesc energia.

121

sau ;n chinez\>
Wo zai qi zhong,
Qi zai wo zhong,
Tian ren he yi,
Qi wei wo yong.
Dup\ un timp v\ imagina]i c\ toat\ energia adev\rat\ a
Universului se pune ;n mi[care ;ntr-un v=rtej care se scurge ;n interiorul
abdomenului inferior. Este ca [i cum energia adev\rat\ se rote[te ;n fa]a
abdomenului (pentru b\rba]i ;n sensul acelor de ceasornic, pentru femei ;n
sens invers acelor de ceasornic) de la cercuri mai mici c\tre cercuri mai
mari. Rosti]i din nou ;n g=nd>
Eu m\ aflu ;n mijlocul energiei,
Energia se afl\ ;n mijlocul meu,
Cerul [i omul se contopesc,
Eu pot s\ folosesc energia.
Dup\ aceasta v\ imagina]i energia rotindu-se ;n cercuri din ce ;n ce
mai mici (;n acela[i sens) [i scurg=ndu-se ;n interiorul abdomenului inferior.
Repeta]i de mai multe ori aceast\ reprezentare mental\. :n final, conduce]i
energia cu ajutorul aten]iei p=n\ ;n interiorul abdomenului inferior.
Mecanismul folosit ;n aceast\ tehnic\ este unul destul de simplu>
este vorba de ceea ce se ;nt=mpl\ atunci c=nd ;ntr-o g\leat\ cu ap\
introduce]i un b\], pe care apoi ;l roti]i. La un moment dat, scoate]i b\]ul din
g\leat\ [i observa]i c\ v=rtejul format are tendin]a s\ se scurg\ spre centrul
g\le]ii. :n mod similar, energia ce va fi pus\ ;n mi[care cu ajutorul bra]ului
[i/ sau al mentalului, va intra ;n interiorul abdomenului inferior, chiar [i
dup\ oprirea mi[c\rilor palmei. De aceea, ;n final nu este bine s\ pleca]i
imediat din locul respectiv.
Aceast\ form\ poate fi executat\ [i separat de restul exerci]iilor, ori
de c=te ori sunte]i obosit sau sim]i]i nevoia de o ;mprosp\tare a energiei
corpului.
Fi]i ;ns\ aten]i la sensul corect al cercurilor pe care le descrie palma
dreapt\< dac\ se inverseaz\ sensul, efectul va fi contrar> se va scoate energia
din corp. De aceea b\rba]ii trebuie s\ deplaseze palma pe o traiectorie
circular\ ;nspre st=nga (c\tre bra]ul st=ng propriu), ;n jos, spre dreapta [i ;n

122

sus, descriind astfel un cerc. Femeile vor mi[ca palma ;n sensul contrar, ce a
fost descris mai sus.
Efecte> Forma colect\rii energiei permite cre[terea cantit\]ii de
energie din interiorul corpului, mai precis din interiorul abdomenului
inferior. Deoarece centrul energetic principal al corpului se afl\ ;n interiorul
abdomenului inferior, exersarea acestei tehnici este foarte eficient\ pentru
activarea acestui centru (c=mpul de cinabru inferior).
Energia din abdomenul inferior ;ntre]ine energia rinichilor. Din
aceast\ cauz\, persoanele ce au insuficien]\ energetic\ a rinichilor vor ob]ine
rezultate foarte bune prin practica acestei forme. Colectarea energiei se
recomand\ de asemenea b\rba]ilor ce au probleme cu prostata, dar [i
femeilor ce sufer\ de cistit\ sau anexit\.
Datorit\ cercurilor pe care se deplaseaz\ energia prin fa]a corpului
va apare [i o cre[tere a senzitivit\]ii corpului.
FORMA CULTIV|RII ENERGIEI (Yangqi fa)
:n complexul exerci]iilor micului circuit ceresc exist\ o tehnic\ de
cultivare a energiei, iar ;n cel al marelui circuit ceresc apare o form\ de
cultivare a spiritului (Yangshen fa). Aceast\ tehnic\ de cultivare a energiei
este o a[a-numit\ metod\ de cimentare a cinabrului. :ncep\torii au deseori
tendin]a de a nu acorda aten]ia necesar\ formei de cultivare.
Trebuie ;ns\ men]ionat c\ din punct de vedere al timpului folosit
pentru practic\ exist\ urm\torul principiu>
Dou\ treimi din perioada de antrenament se cultiv\ energia, [i
numai o treime se exerseaz\ energia''.
Respectarea regulii de mai sus condi]ioneaz\ reu[ita ;n practic\.
Pozi]ia corpului> cel mai adesea se execut\ [ez=nd pe un scaun, cu
picioarele u[or dep\rtate, t\lpile a[ezate ;n ;ntregime pe sol (este preferabil
ca ;nc\l]\mintea s\ nu aib\ tocuri), unghiul dintre gambe [i coapse este de
90 de grade, spatele drept, b\rbia u[or ;ndreptat\ ;n jos, iar v=rful capului
puncteaz\ c\tre ;n sus, ceea ce determin\ o pozi]ie dreapt\ a capului,
palmele se suprapun peste abdomenul inferior (b\rba]ii au palma st=ng\
dedesubt [i cea dreapt\ deasupra, femeile au palma dreapt\ dedesubt iar cea
st=ng\ deasupra), centrul palmelor este unul deasupra celuilalt, ;ntregul corp
este relaxat, se ;ndep\rteaz\ g=ndurile distractive, respira]ia este natural\.

123

Treptat-treptat intra]i ;ntr-o stare de lini[te.


G=ndi]i-v\ apoi c\ v\ afla]i ;n mijlocul Universului,
c\ centrul acestuia este ;n interiorul abdomenului
dvs. Contempla]i modul ;n care energia adev\rat\
se str=nge ;n mod natural ;n c=mpul de cinabru
inferior (Xia dantian - ;n interiorul abdomenului
inferior). Se spune>
Aten]ia urm\re[te [i nu urm\re[te,
contempla]i [i nu contempla]i.
Astfel, nu trebuie s\ existe nici un fel de
tensiune, nici m\car aceea a urm\ririi energiei.
Proced=nd astfel, dup\ o perioad\ de antrenament,
energia adev\rat\ se va str=nge cu u[urin]\ ;n zona
abdomenului inferior, form=ndu-se un circuit
energetic, a[a-numitul cinabru (dan).
Cultivarea energiei poate fi executat\ [i ;n alte pozi]ii, cum ar fi
culcat sau st=nd. Important\ este men]inerea ;ntregului corp relaxat< aten]ia
nu este neap\rat concentrat\ asupra vreunui lucru. :n aceast\ stare, unele
boli se vor vindeca de la sine. Dac\ ;n mod particular, ave]i vreo afec]iune
care v\ deranjeaz\ sau pe care dori]i s-o trata]i, a[eza]i palmele deasupra
locului bolnav. Activitatea mental\ este identic\ cu cea descris\ anterior
(singura deosebire este aceea c\ aten]ia va contempla modul ;n care energia
se str=nge ;n locul bolnav, [i nu ;n abdomenul inferior). Dac\ nu reu[i]i s\
pune]i palmele deasupra locului bolnav (pozi]ia este prea incomod\ sau nu
v\ permite acest lucru) este suficient s\ ave]i numai activitatea mental\
specificat\.
Se recomand\ efectuarea cultiv\rii energiei dup\ exersarea oric\rei
forme dinamice, pentru a stabiliza energia ;n abdomenul inferior, pentru a
permite combinarea energiei aduse din exteriorul corpului cu cea din
interiorul corpului.

124

TEHNICA PROPRIU - ZIS| A MICULUI CIRCUIT


CERESC (Xiao zhoutian)
Dup\ ce a]i efectuat colectarea [i cultivarea energiei, pute]i trece la
forma micului circuit. Forma const\ ;n plimbarea unei sfere de energie, ce
este foarte luminoas\ [i foarte c\lduroas\, de-a lungul unui traseu dispus pe
linia median\ a corpului, pe partea anterioar\ [i pe cea posterioar\, ;n
interiorul acestuia (vezi figura). De-a lungul traseului exist\ zece zone
importante, ce vor fi descrise ;n continuare. Ini]ial, trebuie deschise toate
aceste zone, pentru ca ulterior ele s\ fie legate ;ntr-un circuit.
Ce se ;n]elege prin deschiderea unei zone sau a unui circuit? Este
vorba de a conduce ;n mod nestingherit energia prin oricare din por]iunile
vizate. :n momentul ;n care se ;nt=mpl\ acest lucru vor apare diferite
senza]ii< la ;nceput ele vor fi destul de vagi, dar treptat-treptat vor deveni din
ce ;n ce mai puternice.
Pentru a gr\bi deschiderea zonelor aflate pe traseul micului circuit
ceresc se va recurge la cultivarea energiei ;n fiecare din aceste zone. :n
mod concret, practicantul va contempla pe r=nd cele zece zone, aten]ia sa
fiind ;ndreptat\ ;n mod natural asupra acestora. Se va ;ncepe cu zona aflat\
;n abdomenul inferior (c=mpul de cinabru inferior Xia dantian). Atunci
c=nd aici vor apare senza]ii se va trece la urm\toarea zon\, [.a.m.d.
Senza]iile indic\ deschiderea zonelor, activarea func]iei de ;nchidere [i
deschidere a celulelor acelei p\r]i a corpului. Atunci c=nd se va executa
contemplarea zonelor pe care urm\rim s\ le activ\m, aten]ia trebuie s\ se
fixeze ;n mod natural asupra acestora. Este ca [i cum am privi suprafa]a unui
lac, f\r\ a ;ncerca s\ provoc\m vreo ac]iune a acesteia!

125

TRASEUL MICULUI CIRCUIT CERESC


BAIHUI

SHANG
DANTIAN
YUZHEN

DAZHUI

JIAJI
ZHONG
DANTIAN

MINGMEN
XIA
DANTIAN

WEILU
HUIYIN

126

Cele zece zone importante care se g\sesc de-a lungul micului


circuit ceresc sunt situate pe extrameridianele Renmai [i Dumai. Ele sunt
urm\toarele>
Xia dantian (c=mpul de cinabru inferior)> zona din interiorul
abdomenului inferior, situat\ la aproximativ 3-4 cm. sub ombilic. :n exterior
;i corespunde punctul Qihai.
HuiYin> zona din dreptul punctului HuiYin, aflat ;ntre picioare, la
jum\tatea distan]ei dintre cele doua Yin-uri (anus [i organele genitale).
Weilu> baza coloanei vertebrale, zona din jurul punctului
Changqiang< este punctul de pornire al extrameridianului Dumai.
Mingmen (''poarta vie]ii)> zona din dreptul punctului Mingmen
situat pe coloana vertebral\, ;n partea opus\ ombilicului, la jum\tatea
distan]ei dintre cei doi rinichi.
Jiaji> pe coloana vertebral\, aproximativ la nivelul sternului.
Dazhui (marea vertebr\)> este vertebra cea mai proeminent\ de la
baza g=tului, se observ\ u[or c=nd se apleac\ capul c\tre ;n fa]\.
Yuzhen> zona din preajma punctului Naohu situat ;n dreptul por]iunii
mijlocii a creierului posterior, la baza cutiei craniene, ;n partea opus\
v=rfului nasului.
Baihui (locul celor o sut\ de ;nt=lniri)> se afl\ ;n cre[tetul capului,
;n locul unde se observ\ un mic v=rtej.
Shang dantian (c=mpul de cinabru superior)> zona din dreptul
punctului Yintang, ce se afl\ ;ntre cele dou\ spr=ncene. Dantian-ul superior,
c=t [i celelalte zone de pe micul circuit, se afl\ ;n interiorul corpului. :n
prima perioad\ de practic\ aten]ia se poate concentra asupra senza]iilor de la
suprafa]a pielii< treptat-treptat ;ns\, ea se mut\ ;n interiorul corpului.
Zhong dantian (dantian-ul mijlociu)> zona din dreptul punctului
Shanzhong, situat pe linia median\ a trunchiului, ;ntre cele dou\ sf=rcuri.

127

Problema care se pune este> cum apare - sau de unde provine - sfera
de energie ce trebuie vehiculat\ de-a lungul celor dou\ extrameridiane?
Pentru formarea ei concur\ mai mul]i factori. :n primul r=nd, prin
tehnicile de colectare [i cultivare a energiei se aduce ;n interiorul corpului
energie (sau semnale) ce provin din exteriorul s\u.
Pentru ;ncep\tor ;ns\, dac\ exerseaz\ singur tehnica micului
circuit [i nu beneficiaz\ de ajutorul nici unui maestru - care s\-i dea energie
- va fi necesar\ o perioad\ de aproximativ o sut\ de zile (sau de trei ani,
dup\ alte surse) pentru a ajunge la ob]inerea mingii de foc ce este plimbat\
prin interiorul corpului. Cel care este ajutat ;n practic\ de un maestru, va
reu[i ca dup\ numai o s\pt\m=n\ (sau cel mult 49 de zile) s\ ating\
rezultatele pe care altfel le-ar fi dob=ndit dup\ vreme ;ndelungat\. Pentru a
avea ;ns\ o ;n]elegere corect\ a maestrului este necesar\ parcurgerea
capitolului> Tratarea corect\ a maestrului, tehnica rug\rii maestrului.
Astfel, exist\ tehnici de a culege energie din trecut sau din viitor, de
a primi energie de la o persoan\ pe care ai cunoscut-o sau nu, care tr\ie[te ;n
acela[i timp cu tine sau nu, sau de a recep]iona semnale ce ;]i sunt
transmise de un copac sau de o floare, sau de o alt\ form\ de via]\, sau de la
o piatr\ sau un metal, etc. Important este ca ;nainte de a exersa s\-]i fixezi
g=ndul maestrului, s\ te g=nde[ti c\ ai un maestru.
Postura de exersare> Corpul este relaxat iar t\lpile stau ;n ;ntregime
pe sol. Poate fi adoptat\ oricare din pozi]iile> a[ez=nd, st=nd sau culcat.
Aten]ia este ;ndreptat\ asupra abdomenului inferior. Trebuie s\ v\ g=ndi]i c\
cele dou\ extrameridiane, Renmai [i Dumai, sunt un traseu fosforescent.
Este ca [i cum de-a lungul ;ntregului traseu al micului circuit ceresc s-ar
afla un tub fosforescent, str\lucitor.
Mai ;nt=i ;l pute]i ruga pe maestru4 s\ v\ introduc\ ;n c=mpul de
cinabru inferior o sfer\ de foc foarte luminoas\. Dac\ nu st\p=ni]i sau nu
;n]elege]i procedura rug\rii maestrului, pute]i pur [i simplu s\ v\ g=ndi]i
c\ ;n interiorul abdomenului inferior exist\ o minge de energie, foarte
c\lduroas\ [i foarte luminoas\. Treptat, c=mpul de cinabru inferior (Xia
dantian) va ;ncepe s\ emit\ c\ldur\.
Folosind aten]ia ve]i ;mpinge aceast\ sfer\ de energie de-a lungul
traseului. La ;nceput parcurge]i ;ncet circuitul, insist=nd asupra senza]iilor de
c\ldur\ [i de lumin\. Pe m\sur\ ce ;nainteaz\, sfera devine din ce ;n ce mai
4

Folosind Tehnica rug\rii maestrului prezentat\ ;n Capitolul Tratarea corect\ a


maestrului, tehnica rug\rii maestrului.

128

c\lduroas\ [i mai luminoas\. Este ca [i cum v-ar lumina ;ntregul corp.


Urm\ri]i senza]iile ce apar< ele difer\ de la om la om.
Astfel, pot exista senza]ii de c\ldur\, de r\ceal\, de furnic\turi, de
distensie, de palpita]ie, etc. Atitudinea corect\ este de a le considera pe toate
normale.
Se folose[te respira]ia natural\< privirea interioar\ urm\re[te traseul
circula]iei energetice. Energia parcurge urm\torul drum>
Xia dantian HuiYin Weilu Mingmen Jiaji Dazhui
Yuzhen Baihui Shang dantian Zhong dantian Xia dantian
La ;nceput vor apare senza]ii numai ;n cele zece zone< treptat ele vor
deveni mai clare [i se vor extinde [i pe por]iunile ce leag\ aceste puncte.
Dup\ o perioad\ ve]i avea tot timpul (24 de ore pe zi) sentimentul c\ energia
circul\ de-a lungul traseului micului circuit.
Intervalele optime de exersare sunt 23 1 [i 11 13. Atunci se face
transformarea Yin-ului ;n Yang [i invers. De dorit ar fi ;ns\ s\ practica]i
aceast\ form\ [i ;n alte perioade ale zilei. C=nd privi]i televizorul pute]i
parcurge mental cele dou\ extrameridiane Renmai [i Dumai. De asemenea,
c=nd merge]i pe strad\ v\ pute]i g=ndi la sfera de energie ce se deplaseaz\
de-a lungul micului circuit, [.a.m.d.
:n Qigong exist\ principiul> un suflet [i mai multe folosin]e, care
este ;n]eles ;n sensul posibilit\]ii folosirii multiple a mentalului. Uneori ea
este denumit\ aten]ie distributiv\. :n Qigong ;ns\ nu se reduce numai la
acest aspect< practicantul trebuie s\ [tie tot ce se petrece ;n jurul lui sau tot
ce s-ar putea ;nt=mpla.
:n prima perioad\ a antrenamentului apare a[a-numitul circuit
ceresc al mentalului. Este vorba de fapt, de parcurgerea cu ajutorul aten]iei
a zonelor ce se afl\ dispuse de-a lungul traseului men]ionat, c=t [i a
;ntregului circuit. :n aceast\ faz\ nu exist\ vreo senza]ie sau vreun indiciu c\
s-ar reu[i plimbarea energiei prin punctele specificate. Dup\ un interval, de
aproximativ 20 de minute, vor apare treptat-treptat [i senza]ii ce vor deveni
din ce ;n ce mai puternice. Acest lucru se va ;nt=mpla zilnic, pentru o
anumit\ perioad\ de timp. :n momentul ;n care senza]iile vor fi sim]ite chiar
de la ;nceput, se spune c\ s-a trecut la exersarea circuitului ceresc al
energiei.
Dup\ ce a fost parcurs de mai multe ori traseul celor dou\
extrameridiane Renmai [i Dumai, aten]ia se opre[te ;n final ;n zona
abdomenului inferior, ;n c=mpul de cinabru inferior (Xia dantian). Apoi se
execut\ forma de ;ncheiere.

129

Forma de ;ncheiere> Dac\ a]i exersat cu ochii ;nchi[i, deschide]i


;ncet ochii. Freca]i puternic palmele pentru a cre[te c\ldura [i ;nc\rc\tura
energetic\ a acestora.
Se execut\ cu ajutorul palmelor o sp\lare uscat\ a fe]ei, de sus ;n
jos, mai ;nt=i pe partea median\, apoi pe por]iunile laterale (masajul se
porne[te de la frunte [i se termin\ sub b\rbie). :n acest timp trebuie s\ v\
folosi]i mentalul g=ndindu-v\ c\ sunte]i din ce ;n ce mai tineri, fa]a este din
ce ;n ce mai deschis\ [i mai luminoas\. Aceast\ manevr\ se repet\ de nou\
ori.
:n continuare se maseaz\ pielea capului (por]iunea p\rului) cu
buricele degetelor, pornind din fa]\ (zona frun]ii) c\tre ;n spate (zona cefei).
Se maseaz\ ;ntreaga suprafa]\ prin trei manevre> mai ;nt=i pe linia median\
ce trece prin v=rful capului (Baihui) apoi prin p\r]ile laterale [i ;n final prin
extremit\]i (chiar pe deasupra urechilor). Se repet\ de trei ori masarea
;ntregii suprafe]e men]ionate.
Se bate apoi zona capului ce tocmai a fost masat\. B\t\ile se execut\
cu palmele deschise, degetele desp\r]ite [i u[or flexate< centrul palmei este
u[or rotunjit. Ideea este de a desc\rca energetic palmele, stimul=nd centrii
energetici din cap [i ;ndep\rt=nd posibilele blocaje energetice. Acest lucru
este benefic pentru vindecarea durerilor de cap, a migrenelor, a
hipertensiunii arteriale. De aceea, ori de c=te ori v\ sim]i]i stressat sau v\
doare capul, sau ave]i senza]ia unei presiuni ;n cap, proceda]i la a bate cu
ajutorul palmelor regiunea capului ce a fost descris\. Singurul punct de
aten]ie este de a nu lovi prea tare zona din spatele capului, mai ales dac\
suferi]i de discopatie cervical\. Aceste b\t\i se repet\ ;n forma de ;ncheiere
de trei ori (se bate de trei ori suprafa]a capului).
Se maseaz\ de nou\ ori ;ntreaga suprafa]\ a urechilor, pornind de
sus ;n jos [i din partea exterioar\ a acestora c\tre cea interioar\. Apoi se
execut\ o manevr\ de tragere a lobilor urechilor, asem\n\toare cu aceea
pe care o fac p\rin]ii copiilor care nu sunt cumin]i. Se [tie c\ ;ntregul corp
omenesc este proiectat pe suprafa]a urechii. Mas=nd urechea este ca [i cum
s-ar ac]iona asupra ;ntregului corp. :n afara acestui fapt, urechea este
deschiderea rinichiului (este direct legat\ de acesta), ceea ce duce la
ob]inerea unui efect particular asupra rinichilor (de]in\torii energiei
ancestrale - mo[tenit\ prin na[tere de la p\rin]i). Manevra de tragere a
lobilor urechilor se repet\ de nou\ ori.
Masarea marii vertebre> Folosind palma st=ng\ [i apoi cea dreapt\
se maseaz\ de nou\ ori por]iunea marii vertebre. Preced=nd astfel se opre[te
intrarea ;n organism a energiei perverse (patogene) - de tip extern, cum ar fi
v=ntul, umezeala, etc. Masarea acestei zone opre[te de asemenea

130

transpira]ia. Oric=nd sunte]i transpira]i folosi]i aceast\ manevr\ pentru a


evita orice problema nedorit\. :n cazul nostru masajul se repet\ de nou\ ori.
Ultima parte a formei de ;ncheiere este cea denumit\ cocorul
nemuritor ;[i duce ciocul pentru a bea ap\. Ea se execut\ printr-o mi[care
circular\ a b\rbiei, c\tre ;nainte, ;n sus, ;n jos [i ;napoi, descriind un cerc
complet. Aceast\ manevr\ se repet\ de nou\ ori.
Ultimele dou\ por]iuni pot vindeca afec]iunile cefei [i au un efect
deosebit ;n deschiderea punctelor Dazhui [i Yuzhen, ceea ce va influen]a
;n mod evident deschiderea micului circuit ceresc.
Efecte> Forma micului circuit ceresc se folose[te ;n mod particular
pentru tratarea afec]iunior cardiace, a bolilor ce survin ca urmare a sl\birii
sistemului nervos, a afec]iunilor rinichilor, precum [i a altor boli ale p\r]ii
superioare a corpului. Se spune c\ se echilibreaz\ apa cu focul, voin]a
cu mintea.
:n momentul ;n care energia din interiorul abdomenului inferior va fi
suficient de mare, exersarea acestei tehnici va permite [i hr\nirea organelor
interne cu energie. Drept urmare, persoanele cu insuficien]\ energetic\ vor
avea rezultate foarte bune prin exersarea micului circuit.
TEHNICA AJUT|TOARE DE DESCHIDERE A MICULUI
CIRCUIT CERESC (TEHNICA FLOT|RILOR)
Se alege un loc de ;n\l]imea unei mese. Se a[eaz\ palmele pe
obiectul respectiv [i se execut\ la ;nceput mi[c\rile cunoscute sub numele de
flot\ri< nu se pune problema unei coordon\ri cu respira]ia, nu exist\ nici un
fel de activitate a mentalului.
Treptat, bra]ele vor obosi [i nu vor mai avea vlag\. :n acest moment
;ncepe activitatea mentalului coordonat\ cu respira]ia. :n timpul inspira]iei
corpul coboar\. Pe inspira]ie se absoarbe ;ntreaga energie adev\rat\ a
Universului prin to]i porii corpului. :n momentul expira]iei corpul se
men]ine relaxat. Cobor=rea [i ridicarea corpului nu se execut\ continuu, ci se
face o pauz\ ;ntre ele< aceasta se face dup\ cobor=re, deci dup\ inspira]ie,
odihnindu-v\ un pic. :n momentul ridic\rii energia va pleca de la baza
coloanei vertebrale (Weilu), va str\bate coloana [i va ajunge ;n cre[tetul
capului (Baihui) [i apoi va cobor; de-a lungul liniei mediane anterioare
(extrameridianul Renmai) p=n\ ;n HuiYin (punctul de la jum\tatea distan]ei
dintre cele dou\ Yin-uri). Astfel, pe durata unei expira]ii se str\bate o dat\
micul circuit. Dup\ o perioad\ de exersare se face forma de ;ncheiere, ce a
fost explicat\ la tehnica propriu-zis\ a micului circuit ceresc.

131

Efecte> Aceast\ form\ permite ;n afar\ de deschiderea traseului


micului circuit ceresc, [i umplerea cu energie a meridianului vezicii
urinare, ce este situat de o parte [i de alta a coloanei vertebrale, la o distan]\
egal\ cu 1,5 cun (o dat\ [i jum\tate l\]imea degetului mare). Pe acest
meridian se afl\ proiec]iile organelor interne> punctele prin care energia
poate p\trunde spre interiorul corpului hr\nind diferitele organe interne.
Drept urmare, unul dintre efectele practic\rii acestei forme const\ [i ;n
stimularea organelor interne.
De asemenea va fi stimulat\ func]ionarea celulelor creierului,
;mbun\t\]ind capacitatea de concentrare [i de memorare.

132

CELE TREI NIVELURI ALE QIGONGULUI


:n Qigong apar ;n general urm\toarele trei niveluri> inferior
(perioada de ;nceput), mijlociu [i superior.
Pentru primul dintre ele exist\ descrieri destul de am\nun]ite. Prin
parcurgerea integral\ a acestuia se consider\ c\ practicantul ajunge s\
p\[easc\ dincolo de poart\, ;n corpul s\u se petrec anumite transform\ri
pozitive ce constituie funda]ia exers\rii ulterioare. :ntotdeauna se spune ;ns\
c\ primul nivel este cel mai dificil. De ce oare?
:n primul r=nd pentru c\ omul obi[nuit are un anumit tip de via]\, o
percep]ie ;n general senzorial\, o modalitate specific\ de a se raporta la el [i
la mediul exterior. Qigong-ul presupune ;ns\ un drum concret de urmat, prin
care omul ;nva]\ s\ se cunoasc\ dincolo de senza]iile cu care s-a obi[nuit. El
;ncepe s\-[i foloseasc\ o por]iune mai mare din creierul s\u (se spune c\
incon[tientul iese la suprafa]\), cap\t\ o percep]ie a suportului energetic [i printr-o practic\ sus]inut\ - se ajunge la fundamentarea unor centri
energetici [i la ceea ce va fi denumit ulterior sub numele de cinabru (dan).
Toate acestea presupun ;ns\ [i schimb\ri (transform\ri), care trebuie
s\ se petreac\ at=t ;n mental c=t [i ;n corp. Ei bine, transformarea este cea
care face at=t de dificil\ parcurgerea primului nivel. C\ci ea presupune ca
ceva s\ evolueze ;n altceva. {i ;ntotdeauna, nu este tocmai u[oar\
desprinderea de acel ceva, mai ales dac\ reprezint\ ceva-ul ini]ial. De
aceea se [i acord\ o mare importan]\ cuv=ntului devreme. Se spune>
Cu c=t mai devreme ;ncepe practica, cu at=t mai bine.
Acest lucru se refer\ at=t la durata zilei (cu c=t mai de diminea]\ cu
at=t mai bine), c=t [i la perioada din via]\.
Ultimele dou\ niveluri sunt comentate ;n general destul de sumar<
despre ele se men]ioneaz\ numai diferite rezultate exterioare care pot fi
atinse. De fapt, ;n practic\ apar la un moment dat lucruri care nu pot fi
transmise prin cuvinte. Aceasta se ;nt=mpl\ din cauza faptului c\ ceea ce se
petrece ;n interior nu se afl\ la nivelul con[tientului. Procesul are caracter

133

repetabil, dar ;n con[tient nu exist\ o activitate clar\ care s\ poat\ fi descris\


prin cuvinte.
De exemplu> exist\ o tehnic\ de tratare a bolilor altor persoane, care
se execut\ ;n maniera urm\toare> ini]ial, printr-un anumit procedeu, se
intr\ ;n corpul energetic al celuilalt, ob]in=nd ;n propriul corp senza]iile pe
care le are persoana bolnav\. Cum se realizeaz\ aceast\ prim\ parte? Exist\
mai multe metode, care ;n ciuda aparen]elor, sunt destul de u[or de ;nf\ptuit.
Ele sunt ;n general descrise clar, multe fiind stereotipe.
Adev\rata problem\ apare ;ns\ atunci c=nd s-a dep\[it aceast\ prim\
etap\. Acum ;n propriul corp exist\ semnalele bolii celeilalte persoane.
Pentru a vindeca afec]iunea, incon[tientul g\se[te singur o solu]ie [i o aplic\
gener=nd un proces de ;ndep\rtare a semnalelor bolii din pacient. Aceast\
metod\ poart\ ;n Qigong denumirea de tehnica f\r\ tehnic\. Despre ea,
maestrul Yan Xin spunea la unul din cursurile sale>
Dac\ a[ ;ncerca s-o explic, ea ar p\rea ceva foarte neobi[nuit,
aproape de neacceptat, a[a c\ m\ mul]umesc s-o aplic pentru a-i vindeca pe
ceilal]i.
Nu exist\ doi oameni care s\ fie identici. De aceea nici acest proces
nu va fi dec=t cel mult asem\n\tor, pentru persoane diferite. El este ;ns\
ceva sesizat fizic, care porne[te la un anumit moment dat pe parcursul
[edin]ei de vindecare< maniera de percepere a sa ;]i este foarte clar\ ;n
momentul respectiv (c\ci incon[tientul a ie[it la suprafa]\), dar nu poate fi
definit\ ;n cuvinte. {tii ce trebuie s\ faci, dar nu po]i s\ spui cum faci!
Nivelul inferior din practica Qigong-ului
Conform modalit\]ii de exprimare daoiste primul nivel este denumit
forma nemuritorului (renxiangong) sau forma nemuritorului de pe
P\m=nt (dixiangong). :n terminologia budhist\ el este cunoscut sub numele
de forma arhatului (luohangong).
Exerci]iile pe care le exerseaz\ cei ce se afl\ la acest prim nivel sunt
destul de u[oare. Ele pot fi practicate de b\tr=ni sau copii, de oameni ;n
puterea v=rstei, de cei s\n\to[i sau bolnavi. Nu este necesar\ ;ndeplinirea
vreunor condi]ii stricte, legate de spa]iu, de timp, de ;mbr\c\minte, etc.
Este adev\rat c\ rezultatele sunt mai bune dac\ ;mbr\c\mintea este
lejer\, mediul lini[tit, [.a.m.d., dar dac\ acestea nu sunt posibile ele nu
trebuie s\ constituie o piedic\ ;n practic\. Exers=nd formele de la acest nivel
nu apar reac]ii deosebite> se ;nt\re[te corpul - prevenindu-se apari]ia bolilor -

134

sau se lupt\ ;mpotriva lor, ;n vederea vindec\rii. La acest nivel este necesar\
parcurgerea a patru pa[i>
- I-ul pas> punerea ;n ordine. :ntotdeauna, c=nd se ;ncepe
practica Qigong-ului, se pune accentul pe ;ndep\rtarea energiei bolnave
(Bingqi) din corp. Ea este emis\ - ;n mod con[tient - c=t mai departe de
propriul corp sau de cel al celor din jur (se spune c\ aceast\ energie este
trimis\ p=n\ la marginea cerului) prin t\lpi sau prin to]i porii, ;n func]ie de
exerci]iul practicat.
Mul]i ;ntreab\> Ce este aceast\ ''energie bolnav\? Ei bine, pentru
ob]inerea efectului scontat nu este necesar\ clarificarea no]iunii de energie
bolnav\, c\ci mentalului ;i este suficient\ acest\ specificare general\ pentru
a rezolva problemele concrete ale unei boli. Astfel, nu este necesar\
vizualizarea acestei energii, a vreunei culori, sau a formei sau a con]inutului
s\u.
:n practic\ se ;nt=lne[te deseori [i no]iunea de Zhenqi - energie
adev\rat\ sau pozitiv\. La fel ca [i ;n cazul energiei bolnave este
suficient\ p\strarea ;n mental a ideii de energie adev\rat\ pentru a apare
efectul dorit. Practicantul trebuie s\ dea dovad\ de capacitate de ;n]elegere
(wuxing). El va folosi lucrurile - informa]iile care i s-au dat, pentru a reu[i ;n
exersare. Dac\ nu s-au f\cut mai multe specifica]ii pentru un exerci]iu
;nseamn\ c\ ele nu sunt necesare, sau poate c\ rezolvarea individual\ a unor
probleme este cheia concret\, [i nu l\murirea ra]ional\ prealabil\ a
aspectelor ce vor surveni ;n practic\.
- al II-Iea pas> construirea formei standard. :n acest pas este
necesar\ o bun\ cunoa[tere a tehnicii exersate, a traseului pe care ;l va
parcurge energia. De exemplu, ;n unele exerci]ii se cere ca energia s\
coboare din cap ;n t\lpi (se folose[te pentru vindecarea hipertensiunii
arteriale), ;n altele energia trebuie s\ se adune ;ntr-o anumit\ zon\ sau s\ se
deplaseze de-a lungul mai multor meridiane, etc.
Toate aceste trasee - sau mai exact drumul urmat de energie ;ntr-un
exerci]iu - se denumesc prin no]iunea de form\ (traseu) standard. :n
momentul practicii, dac\ ele sunt bine cunoscute, este suficient\ intrarea
;ntr-o stare de lini[te [i apari]ia ;n incon[tient a traseului standard pentru
ca energia s\ se deplaseze instantaneu de-a lungul acestuia. Dac\
antrenamentul are loc sub conducerea unui maestru, atunci energia va fi
trimis\ ;n mod con[tient de-a lungul traseului dorit de maestru.
- al III-lea pas> construirea funda]iei. Dup\ apari]ia senza]iei
energetice de-a lungul traseelor folosite, ea trebuie s\ capete un caracter

135

permanent. Ideal ar fi ca timp de 24 de ore pe zi s\ existe senza]ia clar\ a


energiei circul=nd de-a lungul formei standard. La acest nivel nu se ajunge
;ns\ u[or.
Mul]i ;ncep\tori spun> bine, bine, [tiu c\ trebuie s\ m\ g=ndesc c\
plimb o sfer\ de energie, foarte c\lduroas\ [i foarte luminoas\, de-a lungul
traseului cutare. Dar ;ncerc=nd s\ pun ;n mi[care aceast\ minge de foc eu
nici m\car nu reu[esc s\ o simt. Ce trebuie s\ fac? Aici exist\ c=teva lucruri
care trebuie avute ;n vedere.
:n primul r=nd se verific\ dac\ mintea, corpul [i mediul ;nconjur\tor
sunt lini[tite. :n al doilea r=nd - incon[tientul nu iese cu u[urin]\ la suprafa]\.
De aceea o bun\ perioad\ de timp se exerseaz\ a[a numitul circuit al
con[tientului. Concret este vorba de imaginarea con[tient\ a plimb\rii
energiei de-a lungul circuitului ales, chiar dac\ nu exist\ ;nc\ senza]ii. Dup\
o perioad\ de timp (de obicei de aproximativ 20 de minute) ele ;[i vor face
apari]ia. Treptat, prin practic\ zilnic\, senza]iile vor fi percepute din ce ;n ce
mai rapid [i mai pregnant. La un moment dat ve]i constata c\ senza]iile se
men]in [i dup\ terminarea exerci]iului. Aceasta ;nseamn\ c\ sunte]i pe
drumul cel bun.
- al IV -lea pas> baza este uniform\, se construie[te vasul ;n
care se prepar\ cinabrul (dan). Dup\ ce senza]iile au devenit foarte clare,
urm\torul pas este exersarea cinabrului. Cinabrul era considerat ;n
alchimia tradi]ional\ chinez\ a fi substan]a nemuririi. El se ob]inea printr-un
proces de rafinare ce avea loc ;n interiorul corpului. Din acest punct de
vedere se poate spune c\ alchimia chinez\ a avut o evolu]ie spiritualizat\.
Astfel, la un moment dat, s-a renun]at la ideea ini]ial\ de a ob]ine aur din
alte elemente, c\ut=ndu-se elixirul vie]ii ve[nice. Iar acesta era considerat
a fi cinabrul (sulfura de mercur).
:n prima perioad\ se spunea c\ cine ;nghite sulfura de mercur [i o
plimb\ de-a lungul tuturor meridianelor, elimin=nd-o ;n final, devine
nemuritor. De asemenea se credea c\ simpla ;nghi]ire chiar, a unor cantit\]i
mici de cinabru, duce la via]a ve[nic\. Aceast\ convingere i-a costat via]a pe
c=]iva dintre ;mp\ra]ii Chinei. Ulterior s-a ajuns la o alchimie a interiorului,
scopul principal fiind ob]inerea unei sfere de energie, asimilat\ cinabrului.
Acest proces se produce ;n interiorul unui vas (ding). Unde se mut\
vasul, acolo se mut\ [i cinabrul.
Zonele din corp ;n care se poate p\stra cinabrul (dan) poart\
denumirea de c=mpuri de cinabru (dantian). :n organism exist\ trei astfel
de zone> una se afl\ ;n abdomenul inferior, a doua este la nivelul pieptului,
la jum\tatea distan]ei ;ntre cele dou\ mameloane, ;n interiorul corpului, iar
cea de-a treia este reprezentat\ de zona ochiului pineal.

136

:n prezent se [tie c\ cinabrul - ;n


ultima sa accep]iune - poate fi ob]inut ;n
realitate. El este o sfer\ de energie,
foarte c\lduroas\, foarte luminoas\,
pu]in mai mic\ dec=t o minge de pingpong [i care poate fi vizualizat\ de
persoane ce au capacitatea de a vedea
aura sau de penetrare cu ajutorul privirii.
:n aceast\ sfer\ poate fi stocat\ o
cantitate imens\ de energie f\r\ ca
dimensiunile ei s\ creasc\.
Ob]inerea cinabrului5 este esen]a
primei
etape
a
Qigong-ului>
transformarea esen]ei corporale (jing) ;n
energie (qi) (lian jing huan qi). Se
consider\ c\ adev\rata exersare a
Qigong-ului abia acum ;ncepe!
Din punct de vedere terapeutic
cinabrul este folosit pentru vindecarea
unor boli, pentru ;nt\rirea s\n\t\]ii, etc.
Aceast\ sfer\ de energie poate fi
deplasat\ oriunde ;n interiorul corpului,
dar [i ;n exteriorul s\u. Deseori ea este
p\strat\ ;n cap, ;n zona ochiului pineal.
Persoanele care au o cantitate foarte
mare de energie acumulat\ ;n cinabru au
o aur\ deosebit\. Explica]ia fenomenului
const\ tocmai ;n puterea ie[it\ din
comun a energiei colectate ;n cinabru
(lumina degajat\ de el este mult mai
puternic\ dec=t cea a Soarelui).
:ncep=nd
cu
exersarea
Cele 3 "c=mpuri de cinabru"
cinabrului se intr\ propriu-zis ;n lumea
Qigong-ului. :n locul ;n care se va afla vasul ;n care se prepar\ cinabrul (de exemplu> ;n cap, ;n abdomen sau ;n orice alt loc) acolo se va aduna
energia< aceasta se cheam\ exersarea cinabrului.

Mai multe informa]ii despre cinabru [i despre modalitatea de ob]inere a acestuia au


fost prezentate de Cezar Culda ;n lucrarea Terapie [i spiritualitate chinez\, pag. 238

137

Generaliz=nd, etapa de ;nceput are patru pa[i>


- I-ul pas> punerea ;n ordine a interiorului [i eliminarea energiei
bolnave,
- al II-lea pas> construirea traseelor standard< liniile de-a lungul
c\rora se deplaseaz\ energia trebuie s\ fie clare,
- al III-lea pas> se deplaseaz\ energia ;n mod ne;ntrerupt de-a lungul
traseelor,
- al IV-lea pas> baza este uniform\, se construie[te vasul ;n care se
prepar\ cinabrul. Senza]ia energiei ce se deplaseaz\ de-a lungul unui
traseu standard este foarte clar\< ;n final ea se fixeaz\ ;ntr-o zon\ sau ;n mai
multe zone, unde se construie[te vasul, apoi se ;ncepe exersarea
cinabrului.
Nivelul mijlociu din practica Qigong-ului
Conform daoismului, aceast\ etap\ echivaleaz\ cu gongfu-ul
spiritului nemuritor (Shenxian gongfu)< urm=nd tradi]ia budhist\ se
;nt=lne[te exprimarea gongfu-ul lui Bodhisatva (Pusa gongfu).
Odat\ ajuns la acest nivel, practicantul doarme [i m\n=nc\ mai pu]in
- ;n mod natural -, corpul s\u este s\n\tos [i plin de vigoare. Tot acum ;[i fac
apari]ia unele capacit\]i speciale (Teyi gongneng), ie[ite din comun.
Nivelul superior din practica Qigong-ului
:n daoisrn este denumit gongfu-ul nemuritorului ceresc (Tianxian
gongfu), iar ;n budhism se spune despre cel ce a ajuns aici c\ a intrat ;n
starea de Buddha (Fogong). Acum corpul este perfect s\n\tos [i energia
din abunden]\. Se observ\ ;ns\ o tendin]\ de a pierde din greutate,
practicantul nu doarme deloc sau doarme foarte pu]in, exers=nd [i ;n timpul
somnului. Alimentele consumate sunt ;n cantit\]i extrem de mici [i foarte
u[or digerabile. :n acela[i timp apar capacit\]i deosebite, ating=ndu-se
longevitatea.
Din cele men]ionate se poate lesne observa c\ pentru a dob=ndi acel
gongfu caracteristic Qigong-ului nu este suficient\ men]inerea natural\ a
unei pozi]ii [i intrarea ;ntr-o stare de lini[te pentru o anumit\ perioad\ de
timp, chiar dac\ ;n acest interval se p\streaz\ o foarte mare stare de comfort.
Proced=nd astfel, nu se poate spune c\ se practic\ Qigong-ul> este vorba pur
[i simplu de atingerea unei st\ri ideale de odihn\. Minunile practicilor

138

energetice sunt inepuizabile. Dup\ ce au fost ;n]elese cele trei etape ale
Qigong-ului va apare un [i mai mare interes pentru acesta< important\ este
;ns\ avansarea permanent\ ;n practic\ [i ob]inerea unui gongfu c=t mai
profund.

139

ASPECTELE ESEN}IALE ALE


REU{ITEI :N PRACTICA
QIGONG-ULUI

OPT CONDI}II NECESARE PENTRU O


BUN| PRACTIC| A QIGONG-ULUI (maestrul Zhang
Hong Bao)
PUNCTELE ESEN}IALE ALE EXERS|RII
QIGONG-ULUI (maestrul Yan Xin)
ESEN}IALELE PRACTICII QIGONG-ULUI
(maestrul Di Yu Ming)

140

OPT CONDI}II NECESARE PENTRU O


BUN| PRACTIC| A QIGONG-ULUI
Aceste opt condi]ii sunt descrise foarte am\nun]it de c\tre maestrul
Zhang Hong Bao ;n lucrarea sa Prima etap\ a formelor chineze[ti de
p\strare a s\n\t\]ii [i Qigong-ul benefic ;n]elepciunii (Zhonghua
Yangsheng yizhi gong yi bu gong). Ele sunt valabile nu numai pentru cei
care urmeaz\ [coala sa, cunoa[terea lor fiind foarte util\ tuturor
practican]ilor de Qigong.
Cele opt condi]ii sunt>
- tehnica (fa)
- compania (lu)
- locul (di)
- starea financiar\ (cai)
- profesorul (shi)
- morala (de)
- ;n]elepciunea (zhihui)
- capacitatea de ;n]elegere (wuxing)
1) Tehnica (fa)
:ntotdeauna, ;nainte de a ;ncepe exersarea unei tehnici, practicantul
trebuie s\ se asigure c\ a re]inut-o exact, c\ [tie ;mpreun\ cu ce alte exerci]ii
se execut\. Este foarte important aspectul antrenamentului corect, conform
cerin]elor specificate.
Practicarea Qigong-ului ]ine cont de timp, loc [i direc]ie. Pentru
formele ;n care acestea sunt precizate, respectarea lor ]ine de latura tehnic\.
Mai exist\ [i alte aspecte care sunt comune majorit\]ii exerci]iilor, [i anume>
mentalul [i corpul trebuie s\ fie relaxate pe toat\ durata practicii< este
necesar\ intrarea ;ntr-o stare de lini[te, totul trebuie s\ fie natural, de la
natural c\tre natural, nimic s\ nu fie for]at.

141

Deci, ;nainte de a purcede ;n exersarea unei tehnici, practicantul


trebuie s\ fie convins c\ a ;n]eles-o corect, s\ ;ncerce s\ o execute ;n locul [i
la perioada optim\ de timp. :n afara aspectului pur tehnic, aici mai iese ;n
eviden]\ [i factorul mental> dac\ o tehnic\ nu este clar\ ;n minte, cum ar
putea ea s\ fie practicat\ corect?
2) Compania (lu)
:n practica Qigong-ului aceast\ condi]ie este foarte important\. Ea
include> familia, prietenii, tovar\[ii de antrenament, colegii de la locul de
munc\. Esen]ial este ca ;n exersare s\ putem beneficia de sprijinul tuturor.
Dac\ de exemplu, prietenii nu ;n]eleg aceast\ pasiune [i o iau uneori ;n
der=dere, sau dac\ p\rin]ii nu sunt de acord [i se opun, atunci antrenamentul
nu poate avea rezultate de succes. De ce? Pentru c\ mentalul respectivelor
persoane va emite unele semnale ce vor perturba serios starea de lini[te ;n
care este necesar s\ se afle practicantul.
Qigong-ul presupune aranjarea semnalelor din interiorul, dar [i din
exteriorul corpului. Astfel, cel ce se antreneaz\ trebuie s\ [tie absolut tot ce
se petrece ;n jurul lui. De exemplu, de ce c\lug\rii budhi[ti nu consum\
carne?
Aici exist\ dou\ aspecte importante> unul ]ine de compasiunea
pentru toate fiin]ele vii. Pentru a putea consuma carne, cineva va trebui s\
omoare acel animal. Oare o fiin]\ cu o mare compasiune va putea accepta ca
altcineva s\ moar\ pur [i simplu pentru ca el s\-[i satisfac\ sim]urile?!
Al doilea aspect ]ine de faptul c\ ;n momentul ;n care animalul a fost
omor=t, el a emis anumite semnale ce vor tulbura profund practica.
Un alt fapt important> consumul de carne seara duce la un somn
agitat. Somnul are unele puncte comune cu practica Qigong-ului incon[tientul iese la suprafa]\. Astfel putem deduce [i importan]a moralei,
dar aceast\ problem\ va fi tratat\ ulterior, mai pe larg.
Din cele explicate p=n\ acum, este esen]ial\ ;n]elegerea
mecanismelor Qigong-ului. :n momentul ;n care exerseaz\, omul ;ncearc\ s\
aranjeze ;n interiorul [i ;n exteriorul s\u c=t mai multe semnale. De aceea
este preferabil ca familia, prietenii [i colegii de munc\ s\-1 sprijine ;n
str\daniile sale. :n ceea ce ;i prive[te pe tovar\[ii de antrenament, este
cunoscut faptul c\ exersarea ;n grup duce la efecte superioare fa]\ de
practica individual\. :n consecin]\, dac\ exist\ posibilitatea antrenamentului
;n grup, rezultatele vor apare mai rapid.

142

3) Locul (di)
Locul este important ;n practica Qigong-ului, pentru c\ el induce ;n
fiecare un anumit efect. Chiar dac\ nu este un adept al acestui tip de
practic\, oricine realizeaz\ faptul c\ plimbarea ;ntr-un parc lini[te[te, iar
a[teptarea ;ntr-o sta]ie de metrou creeaz\ o oarecare stare de iritare.
Dac\ antrenamentul se face acas\, este ideal s\ existe o camer\
separat\, iar pe durata exers\rii ceilal]i membrii ai familiei s\ lipseasc\ sau
s\ doarm\. Practic=nd ;ntr-un loc lini[tit, cu o energie pozitiv\, rezultatele
vor fi mai bune.
4) Starea financiar\ (cai)
Aici exist\ dou\ aspecte ce trebuie avute ;n vedere> primul este cel
legat de moral\, iar al doilea porne[te de la un vechi proverb chinezesc>
Cei s\raci studiaz\ literele, cei avu]i ;nva]\ artele mar]iale.
:n ceea ce prive[te morala>
A crea [i a nu poseda, aceasta este cea mai ad=nc\ moral\ (de).
Dac\ oamenii se g=ndesc numai s\ dob=ndeasc\, [i mai ales, dac\ nu
vor s\ dea nimic ;n schimb, se poate spune c\ sunt imorali. De aceea este
important s\ nu existe doar dorin]a de a acumula. Omul trebuie s\ ;nve]e s\
[i pl\teasc\ [i aceasta f\r\ rezerve sau p\reri de r\u. Ceea ce apare ;ntr-un
loc dispare ;n alt loc. Altfel nu se poate!
Condi]ia financiar\ se refer\ [i la aspectul exprimat de zicala ce
tocmai a fost men]ionat\> Cei s\raci studiaz\ literele, cei avu]i ;nva]\ artele
mar]iale. La un moment dat, avans=nd ;n practic\, este necesar ca ;n nici un
caz s\ nu apar\ g=ndul banilor, mentalul s\ poat\ fi ;ndreptat exclusiv asupra
exers\rii, ceea ce presupune o bun\ stare financiar\. :n plus, pentru a
dob=ndi o ;nv\]\tur\ ad=nc\, trebuie s\ cheltuie[ti mul]i bani. De exemplu,
;n trecut oamenii plecau ;n mun]i, cutreierau ]inuturi ;ndep\rtate ;n c\utarea
unui maestru. Toate acestea necesit\ o oarecare bun\stare.
5) Profesorul (shi)
Dac\ nu ai un profesor, un maestru, cine s\ te ;nve]e? Se spune c\
numai un profesor adev\rat poate s\-]i transmit\ ceva. :n lumea mae[trilor

143

de Qigong [i de arte mar]iale (wushu), se consider\ c\ nu poate fi nimic mai


r\u dec=t o persoan\ care pred\, dar care nu st\p=ne[te ceea ce pred\.
Nu este suficient dac\ este descris modul de execu]ie al unei tehnici,
trebuie ;n]eleas\ ra]iunea, mecanismul de ac]iune. Este necesar\ cunoa[terea
aspectelor Yin [i Yang, c=t [i contemplarea transform\rilor reciproce ale
acestora>
O dat\ Yin o dat\ Yang, numim aceasta cale
(Yijing - Tratatul Transform\rilor)
De aceea elevul are nevoie de un profesor luminat, nu de unul
renumit.
Atitudinea elevului fa]\ de profesor este de respect, pozi]ia sa fa]\ de
maestru fiind totdeauna inferioar\. Se spune c\ marea are cea mai joas\
pozi]ie [i totu[i este cea mai puternic\ pentru c\ toate fluviile se scurg ;n ea.
:n momentul ;n care cineva a hot\r=t s\ ;nve]e de la un profesor, indiferent
care este pozi]ia sa social\ sau priceperea ;n alt domeniu, este necesar s\
aib\ o atitudine de respect fa]\ de acesta. Altfel, el nu va putea primi nimic.
Tehnica, informa]ia, se afl\ pe planul doi, transmiterea este esen]ial\.
Gura transmite, sufletul prime[te.
:n orice domeniu este aceea[i situa]ie. Supraapreciindu-se pe sine,
omul nu poate vedea lucrurile noi la cei din jur.
6) Morala (de)
Pune]i morala pe primul loc (Yi de wei ben)
Acesta este aspectul cel mai important al Qigong-ului. Se spune c\
morala este cheia de aur ce deschide Marea poart\. Yan Xin vorbe[te
despre mae[trii foarte v=rstnici, ce au un ;nalt nivel ;n practic\, [i care nu au
exersat vreo tehnic\ anume, ci au pus numai accentul pe moral\. Cum se
face aceasta? G=ndind mereu c\ cei din jur sunt s\n\to[i [i ferici]i, c\ totul
este natural, reevalu;ndu-ne ne;ncetat propriile gre[eli fa]\ de p\rin]i, familie
[i prieteni sau fa]\ de orice alt\ persoan\, av=nd permanent ;n mental faptul
c\ ;n jur se afl\ numai Zhenqi (energie adev\rat\ sau energie pozitiv\),
[.a.m.d.
Zhang Hong Bao descrie o metod\ particular\ ce deriv\ din aspectul
moral [i care poate fi folosit\ pentru a progresa. El d\ exemplul unor

144

persoane care au ajuns dup\ numai c=teva zile de participare la [edin]ele de


purtare ;n tehnic\ (daigong), la un nivel superior altora care aveau ;n spate
o perioad\ mai lung\ de practic\, de cel pu]in o jum\tate de an. Cum se
explic\ aceasta?
Maestrul Zhang Hong Bao spune c\ ;n momentul ;n care cineva face
o fapt\ bun\, devin active unele semnale care ;l ajut\ ;n exersare. Dar exist\
[i reversul< dac\, de exemplu, cineva vrea s\ se antreneze seara, iar ;n
camera respectiv\ sunt ]=n]ari pe care el ;i omoar\ pentru a nu-1 deranja,
persoana nu va putea intra ;n starea de lini[te pentru c\ a activat semnalul
uciderii din propriul corp, iar din incon[tient ;i vor porni g=nduri ce-1 vor
;mpiedica ;n practic\ .
Astfel, ;n timpul [edin]elor de purtare ;n tehnic\, ;n momentul ;n
care cineva pune accentul pe moral\, apar anumite semnale. Ele vor fi
primite de maestru (dar nu ;n mod con[tient) [i vor duce la eliberarea de
c\tre acesta a altor semnale, care vor fi recep]ionate de c\tre elev. Ca
urmare, elevul va fi capabil s\ progreseze rapid. Zhang Hong Bao face o
paralel\ ;ntre corpul unei persoane ce pred\ folosind metoda purt\rii ;n
tehnic\ [i un calculator. El spune c\, ;n acest caz, este ca [i cum semnalele
pozitive ale elevului ar fi preluate de un periferic al calculatorului, ar intra
;ntr-o rutin\ ;n care sunt prelucrate, fiind ;n final preluate de un alt periferic
care le retransmite c\tre exterior.
De aceea nu este suficient\ exersarea zilnic\, timp de o or\ sau de
dou\ ore, sau de opt ore, etc. Sunt persoane care au ajuns s\ exerseze o
pozi]ie dificil\ timp de trei ore pe zi [i care, de[i se antreneaz\ de mai bine
de un an de zile, nu au ob]inut nici un rezultat. Important\ este ;ns\ morala,
numai astfel se poate p\[i dincolo de poart\.
7) :n]elepciunea (zhihui)
:n cazul Qigong-ului, ;n]elepciunea const\ ;n ;n]elegerea faptului c\
nu trebuie s\ perseverezi ;n dorin]a de a ob]ine o capacitate sau alta. Dac\
aceasta nu ;]i este proprie, ea nu va putea fi dob=ndit\. Prin practic\, omul
poate s\ ajung\ doar la capacit\]ile pe care deja le are, dar care se afl\ ;n
stare latent\, ascunse. De aceea, el trebuie s\-[i aleag\ tehnicile ce i se
potrivesc.
De exemplu, posibilitatea folosirii ochiului ceresc (tian mu) nu o
au dec=t 3-5% dintre oameni (este vorba de deschiderea ochiului pineal
sau al celui de-al treilea ochi cum mai este denumit). Prin exersarea unor
forme specifice, indivizilor respectivi le va apare capacitatea sus men]ionat\,
ea fiind cultivat\ ;n mod natural. Pentru cei ce nu fac parte din acest procent,

145

este inutil orice efort ;n sensul respectiv< nici zece ani de practic\
perseverent\ nu vor duce la vreun rezultat.
Drept urmare, spiritul de observa]ie este esen]ial, este necesar\
cunoa[terea simptomelor ce apar referitor la anumite capacit\]i. Este
important\ urm\rirea zilnic\ a senza]iilor ivite pentru a persevera ;n
tehnicile care au [ans\ de reu[it\. De exemplu, dac\ ;n timpul exers\rii
dispar dintr-o dat\ unele lucruri [i apar altele, atunci ;nseamn\ c\ cel ;n
cauz\ are capacitatea de a muta lucrurile (banyun). Dac\ brusc pare c\ se
face lumin\ ;n interiorul corpului, sau exist\ posibilitatea vizualiz\rii
organelor interne, exist\ indiciile capacit\]ii penetr\rii cu ajutorul privirii<
dac\ ;n mental apar alte g=nduri dec=t cele proprii [i practicantul poate s\
fac\ distinc]ie ;ntre ele, acesta este semnul capacit\]ii cunoa[terii
g=ndurilor celorlal]i, [.a.m.d.
Exist\ ;ns\ [i capacit\]i pe care le are toat\ lumea, cum ar fi>
capacitatea de a emite energie, capacitatea de previziune, palma care simte
boala, [.a.m.d. Pentru aceste motive ;n practic\ este necesar\ ;n]elepciunea.
8) Capacitatea de ;n]elegere (wuxing)
:n trecut exista obiceiul ca maestrul s\-1 testeze pe cel care dorea s\i devin\ discipol. Elevul venea s\ locuiasc\ ;n casa profesorului, unde f\cea
tot felul de treburi casnice. Treptat, dup\ ce trecea un timp - care putea fi [i
de ordinul anilor - maestrul ;ncepea s\-1 ;nve]e. De multe ori tehnicile
predate erau evident nefolositoare, alese ;n mod special a[a, pentru ca
maestrul s\ poat\ studia adev\ratul caracter al elevului s\u.
Perioada de testare [i de modelare era absolut necesar\, pentru a-1
face receptiv pe cel ce urma s\ devin\ discipol. El trebuia ca din cel mai mic
gest s\ poat\ sesiza dorin]a maestrului [i chiar s\ ajung\ uneori s\-i citeasc\
g=ndurile. A[a c\, adev\rata transmitere a ;nv\]\turii nu este posibil\ p=n\
c=nd nu apare capacitatea de ;n]elegere. A[a cum afirm\ [i maestrul Yan
Xin>
Lucrurile false se transmit prin zece mii de volume,
Adev\rul printr-o singur\ vorb\.
Dar aceast\ vorb\ nu poate fi rostit\ cu u[urin]\.

146

PUNCTELE ESEN}IALE ALE EXERS|RII


QIGONG-ULUI
Punctele esen]iale ale practicii Qigong-ului sunt exprimate de
maestrul Yan Xin prin urm\toarele [ase propozi]ii>
- p\trunderea pe poart\,
- observarea schimb\rilor de suprafa]\,
- trebuie s\ perseverezi,
- nu folosi mereu acelea[i tehnici,
- cele zece mii de tehnici se ;ntorc la origine,
- pune]i accentul pe moral\, ave]i moral\, contempla]i morala.

1. P\trunderea pe poart\
No]iunea de p\trundere pe poart\ corespunde nivelului
;ncep\torului. :n aceast\ etap\ se formeaz\ baza exers\rii ulterioare. Se
spune>
Copacul cu r\d\cini profunde are un trunchi s\n\tos [i o coroan\
bogat\.
Cei care s-au decis ;n a practica Qigong-ul ;[i vor alege ;ntr-o prim\
faz\ un sistem de tehnici ;n a c\ror exersare trebuie s\ persevereze.
S-ar putea totu[i ca formele alese ini]ial s\ nu li se potriveasc\. :n
aceast\ situa]ie se recomand\ schimbarea lor cu altele noi. :n nici un caz
aceasta nu trebuie s\ devin\ un obicei. Se recomand\ de asemenea ca
num\rul de tehnici folosite ;n prima etap\ s\ fie relativ mic.

147

2. Observarea schimb\rilor de suprafa]\


:n Qigong unul din lucrurile esen]iale ;l constituie observarea
schimb\rilor ce apar ;n propriul corp, dar [i ;n mediul ;nconjur\tor. Orice
transformare, oric=t de ne;nsemnat\ ar fi, are importan]a ei.
Practica Qigong-ului duce la o evident\ reglare a func]iilor
sistemelor nervos, respirator, circulator, digestiv, endocrin, muscular [i osos.
Prin activit\]ile zilnice ;n toate aceste sisteme pot s\ apar\ dezordinideregl\ri, mai mici sau mai mari. :n perioada de odihn\ (de obicei ;n timpul
somnului) se desf\[oar\ o activitate - ce are ;ns\ un caracter foarte lent - de
reglare a tuturor dezordinilor din organism. Qigong-ul, prin metoda sa, duce
la o perfec]ionare [i reglare mai eficient\ a func]iilor sistemelor specificate,
astfel ;nc=t rezultatele sunt mult mai mari dec=t ;n cazul somnului.
De aceea, dup\ o perioad\ - chiar [i scurt\ - de practic\, vor apare
unele semne ale transform\rilor ce au loc ;n interiorul corpului. Ca exemple
pot fi men]ionate>
- dup\ participarea la o [edin]\ de Qigong starea spiritului este foarte
bun\, g=ndirea e optimist\ [i capul limpede<
- ;n urma practic\rii exerci]iilor dispar insomniile, cre[te sau se
diminueaz\ pofta de m=ncare, etc.
De[i, aparent aceste schimb\ri sunt ne;nsemnate, ;n realitate ele au o
mare importan]\. Dac\ ele nu exist\, atunci nu vor apare nici a[a-numitele
schimb\ri minunate. Qigong-ul ne dezv\luie trei lucruri minunate>
Minunat, minunat, minunat - de la un ad=nc la altul este poarta
c\tre tot ce e mai minunat!
(Lao Zi - Tratatul C\ii [i al Virtu]ii).
Cele trei lucruri minunate sunt de fapt transform\rile ce survin
prin exersarea Qigong-ului. Prima este schimbarea superficial\ (de
suprafa]\)< ei ;i urmeaz\ transformarea misterioas\ [i ;n final se
stabilizeaz\ schimbarea minunat\.
Schimbarea de suprafa]\ a fost descris\ mai sus.
Transformarea misterioas\ se refer\ la caracterul ascuns
(misterios) al schimb\rilor ce survin ;n practic\, la un anumit moment dat.
Este ca [i cum uneori ar apare unele rezultate, dar imediat dup\ aceea ele
dispar cu des\v=r[ire, [i iar apar [i dispar din nou. Astfel, practicantul are
senza]ia c\ totul este ;n zadar, lucrurile par reale dar [i ireale. Acum este
foarte important\ credin]a< ;ndoiala nu duce nic\ieri. De exemplu> poate
apare brusc capacitatea de a muta lucrurile, sau cea de a vizualiza organele

148

interne. :n aceste momente practicantul nu trebuie s\ fie ;ngrijorat, dar nici


s\ se bucure. Cu at=t mai mult el nu trebuie s\ fie alarmat de ceva ce este
absolut normal, c\ci altfel semnalele rezultatelor pe care tocmai le dob=ndise
vor fi ;ndep\rtate din corpul s\u.
Avans=nd pas cu pas, se ajunge la etapa denumit\ prin cuv=ntul
minunat. Dup\ stabilizarea schimb\rilor misterioase vor apare capacit\]i
ie[ite din comun. :n acest moment, rezultatele ob]inute trebuie folosite cu
mare aten]ie, eventual foarte pu]in sau chiar deloc. Numai astfel se pot
dob=ndi noi rezultate, la nivelul acestei etape a transform\rilor minunate.
Dintre cele trei etape, prima este cea mai important\, c\ci dac\
schimb\rile aparente nu vor fi observate, atunci nu va exista experien]a
necesar\ pentru ca, odat\ ajun[i la a doua etap\, s\ fie dep\[ite momentele
ce par ireale (vor dispare chiar [i semnalele primei etape).
3. Trebuie s\ perseverezi
:n practic\ este foarte important\ perseveren]a< nu este permis s\
pescuie[ti trei zile, iar urm\toarele dou\ s\-]i usuci n\vodul. Astfel,
practicantul trebuie s\ ajung\ s\ exerseze 24 de ore pe zi. Aceasta nu
necesit\, cum s-ar putea crede, men]inerea imobil\ a corpului pe durata
;ntregii zile, ci este vorba de intrarea ;ntr-o stare caracteristic\ Qigong-ului.
Cheia reu[itei ;n tipul de antrenament specificat este cuv=ntul
';nainte>
- ;nainte de ;nceperea lucrului se fixeaz\ ;n mental ideea exers\rii,
dup\ terminarea lucrului apare ideea formei de ;ncheiere,
- ;nainte de a face orice treab\ se stabilizeaz\ g=ndul acum
exersez, dup\ terminarea ei> execut forma de ;ncheiere,
- ;nainte de culcare se ;ncepe forma dormind, la trezire se repet\
partea de ;ncheiere,
- ;nainte de a ie[i pe u[\ se aduce ;n aten]ie forma merg=nd, la
;ntoarcerea acas\ se face forma de ;ncheiere, [.a.m.d.
Drept urmare, nu vor exista pauze ;n exersare. Aceast\ metod\ este
asem\n\toare cu modul ;n care se preg\te[te m=ncarea ;n China> ;n
momentul ;n care g\te[ti se las\ focul mare, c=nd ;ns\ m=ncarea este gata, se
d\ focul ;ncet - sau se acoper\ cu ceva - p=n\ la urm\toarea mas\ (este l\sat
s\ mocneasc\), dar ;n nici un caz nu se stinge. Practica Qigong-ului este
similar\> ;n cazul nostru energia este cea care nu e l\sat\ s\ se sting\.

149

4. Nu folosi mereu acelea[i tehnici


Acesta e unul din secretele succesului. Dup\ ce practicantul a dep\[it
etapa de ;nceput (trec=nd dincolo de poart\) el nu va exersa mereu
acelea[i tehnici, toat\ via]a. Este necesar\ folosirea mai multor procedee,
pentru ca antrenamentul s\ devin\ mai complex, pentru a aranja c=t mai
multe semnale.
Se exerseaz\ ;n func]ie de starea sufleteasc\, de v=rst\, de situa]ia
corpului, de ;mprejurimi< se schimb\ mereu tehnica practicat\, se modific\
pozi]ia ;n care se exerseaz\ (se va alege pozi]ia cea mai confortabil\ sau cea
mai necomfortabil\, [.a.m.d.). Toate aceste lucruri se vor aplica ;ns\ numai
dup\ dep\[irea perioadei de ;nceput.
5. Cele zece mii de tehnici se ;ntorc la origine
Exist\ foarte multe metode descrise de Qigong. Daoismul are
aproximativ 3600 de [coli, iar fiecare [coal\ are ;n jur de zece mii de tehnici,
budhismul ne dezv\luie 8400 de forma]iuni, iar ;n fiecare se ;nt=lnesc de
asemenea aproximativ zece mii de tehnici. O prezen]\ remarcabil\ o
constituie [i Qigong-ul popular, ce are un con]inut foarte bogat. Datorit\
abunden]ei metodelor nu mai este necesar\ men]ionarea originii lor.
:ntoarcerea la origine a celor zece mii de tehnici puncteaz\ existen]a
principiilor, a punctelor esen]iale [i a scopului comun multitudinii de metode
practice.
Printr-un antrenament special al organismului, prin absorb]ia [i
aranjarea semnalelor cu o ;nc\rc\tur\ deosebit\ (at=t a celor din interiorul
corpului, c=t [i a celor exterioare), la un moment dat, substan]ele cu putere
foarte mare vor ac]iona, duc=nd la apari]ia unor capacit\]i ie[ite din comun,
la atingerea longevit\]ii, [.a.m.d.
Acestea sunt tocmai scopurile principale ale Qigong-ului, ele fiind
comune tuturor [colilor.
Se spune adesea>
Cele zece mii de schimb\ri nu-[i p\r\sesc originea
Urm=nd drumuri diferite se ajunge ;n acela[i loc. De aceea
principiile importante ale Qigong-ului sunt descrise identic de toate [colile.
De exemplu> daoismul pune accent pe morala c\ii, confucianismul
consider\ drept esen]ial\ morala ;n societate, iar budhismul este p\truns de

150

morala ac]iunilor. Astfel, marele principiu al celor trei [coli tradi]ionale


chineze este de fapt unul singur> punerea moralei pe primul loc.
6. Pune]i accentul pe moral\, ave]i moral\, contempla]i morala
Considera]i morala drept esen]ial\, pun=nd accentul asupra ei ve]i
putea s-o dob=ndi]i, atunci c=nd ea exist\ ve]i putea s\ o [i contempla]i.
Punerea accentului pe moral\ este cheia de aur ce deschide marea
poart\ a Qigong-ului. Maestrul ;[i va transmite ;nv\]\tura sa numai unui elev
virtuos. De moral\ depinde avansarea ;n practica Qigong-ului, c=t [i
atingerea unor rezultate terapeutice pentru propria persoan\, dar [i pentru cei
din jur. La un anumit nivel, rezultatele se vor l\sa a[teptate dac\ nu va fi
contemplat\ morala. De aceea, punerea accentului pe moral\, dob=ndirea
moralei, contemplarea moralei este de asemenea considerat a fi unul din
secretele succesului.
:n practica Qigong-ului ;ncep\torul trebuie s\ p\trund\ pe poart\
exers=nd constant acelea[i tehnici. Dup\ ce a p\[it dincolo de prag, el va
observa schimb\rile care apar [i va persevera ;n practic\. La un moment dat
nu va mai folosi acelea[i forme pentru a exersa, iar cele zece mii de tehnici
se vor ;ntoarce la origine. El trebuie s\ pun\ accentul pe moral\, s\ aib\
moral\ [i s\ contemple morala, st\p=nind astfel cheile succesului.

151

MAESTRUL DI YU MING DESPRE


ESEN}IALELE PRACTICII QIGONGULUI
1) Credin]a
Leg\tura dintre credin]\ [i sufletul activ este cea dintre cauz\ [i
efect> credin]a adev\rat\ conduce la un suflet activ, lipsa credin]ei nu
permite sufletului s\ fie activ, credin]a par]ial\ ;nso]it\ de momente de
suspiciune nu duce la prea multe rezultate. Oamenii care au credin]\ au
aten]ia concentrat\, put=nd reu[i ;n exersarea metodei unui g=nd ce poart\
cele zece mii de g=nduri. Persoanele care nu au credin]\ au multe g=nduri
care le distrag aten]ia, mintea lor nu se poate stabiliza. Credin]a este factorul
hot\r=tor ;n apari]ia rezultatelor din practic\, este una din condi]iile de care
depinde intrarea ;n leg\tur\ cu diferitele semnale.
G=ndirea omului obi[nuit este cea care folose[te sensul natural al
g=ndurilor, care are nevoie de verificarea lucrurilor cu care vine ;n contact.
Metodele de ;mbun\t\]ire a rezultatelor din munc\ se bazeaz\ pe tehnici de
verificare, punctul comun const=nd ;n faptul c\ o metod\ este acceptat\
numai dup\ ce a fost testat\. Din cauza faptului c\ ;n via]a din societate au
loc multe ac]iuni ;n[el\toare, oamenii s-au obi[nuit ca mai ;nt=i s\ fie
suspicio[i [i abia apoi s\ aib\ ;ncredere. Acest blocaj al g=ndirii este o
obstruc]ie major\ pentru practic\. Acest lucru se ;nt=mpl\ pentru c\ ;n
exersare se folose[te g=ndirea invers\ > mai ;nt=i ai ;ncredere [i apoi
apare sufletul activ. Eliberarea tuturor fiin]elor de suferin]\ presupune
ajutorul ini]ial acordat oamenilor pentru a descoperi prin practic\ adev\rata
inim\ [i sinceritatea.
2) Perseveren]a
Perseveren]a presupune continuitatea ;n exersare. Cultivarea este
un proces continuu de adunare [i transformare a puterii, de la acumul\ri
cantitative spre transform\ri calitative. Dac\ ;ns\ practica nu este continu\
(;n anumite zile exersa]i, ;n altele nu), nici rezultatele nu vor putea s\ apar\.

152

Lipsa continuit\]ii este o reac]ie a lipsei sincerit\]ii. Situa]iile ;n


care ;ncrederea ;n practic\ este par]ial\ denot\ de asemenea o lips\ a
sincerit\]ii. Continuitatea ;n credin]\ este cea care permite dep\[irea
dificult\]ilor.
3) Trebuie s\ intra]i ;ntr-o stare de relaxare [i de lini[te
Pentru intrarea ;ntr-o stare de relaxare [i de lini[te este necesar s\
pleca]i de la relaxarea corpului. Atunci c=nd tot corpul este relaxat vor
ap\rea senza]ii de furnic\turi< acum este necesar s\ pune]i accent pe
aranjarea p\r]ii superioare [i a celei inferioare, a p\r]ii st=ngi [i a celei
drepte, a interiorului [i a exteriorului, produc=nd o uniformizare a
senza]iilor. :ns\ cea mai important\ este relaxarea sufletului< trebuie s\ nu
existe ata[ament [i s\ nu v\ g=ndi]i la nimic ce nu are leg\tur\ cu exersarea,
s\ v\ stabiliza]i g=nduri bune.
Nivelul gongfu-ului are leg\tur\ [i cu profunzimea st\rii active de
lini[te (nu trebuie ca starea de lini[te s\ fie moart\). Abilitatea de reglare a
incon[tientului [i cea de st\p=nire a con[tientului nu ]ine de mi[c\rile
executate, ci de gradul de lini[te la care a]i ajuns. Cum ar putea oare s\
p\streze pe durata exers\rii o stare avansat\ de lini[te o persoan\ care este
preocupat\ ;n ;ntregime de g=ndurile egoiste, de renume [i de starea
financiar\?
Dac\ pe durata zilei, ;n ;nt=lnirile pe care le avem cu semenii
no[trii, p\str\m ;n suflet gelozia, suspiciunea, g=nduri rele, de[i poate c\
aparent noi manifest\m o stare politicoas\, de prietenie, ;n interiorul nostru
exist\ toate sentimentele descrise mai sus. Din aceast\ cauz\ vom avea
permanent o stare lipsit\ de libertate, plin\ de tensiuni. Atunci c=nd ;n
sufletul nostru exist\ tensiuni vom avea probleme indiferent de tehnica pe
care o vom exersa, deoarece nu reu[im s\ ;ndeplinim una din condi]iile de
baz\> relaxarea [i lini[tea. Dac\ sufletul nu este relaxat, nici lini[tea nu poate
ap\rea> ;n acest fel g=ndurile vor pune st\p=nire pe noi.
Nu este suficient s\ ave]i o stare de lini[te atunci c=nd practica]i<
este necesar ca 24 de ore din 24 s\ fi]i ;ntr-o stare de relaxare [i de lini[te, s\
nu ave]i nici un fel de griji, sufletul s\ fie ;mp\cat [i energia ;n armonie.
Indiferent dac\ merge]i, sta]i sau dormi]i, trebuie s\ ave]i continuu o stare
de ;mp\care. :n practica Qigong-ului trebuie s\ intra]i ;ntr-o stare de lini[te,
altfel nu ave]i cum s\ ajunge]i la un nivel avansat.

153

4) :n cultivare trebuie s\ folosi]i sensul invers (de la plin


c\tre vid)
Zhang San Feng spunea> Sensul direct apar]ine oamenilor
obi[nui]i, sensul invers nemuritorilor . Sensul invers indic\ folosirea
sensului invers de g=ndire, de cultivare< trebuie s\ ne eliber\m de leg\turile
g=ndirii obi[nuite. :n practica Qigong-ului sensul invers de g=ndire are un
rol important. Exist\ o leg\tur\ str=ns\ ;ntre posibilitatea de a folosi sensul
invers de g=ndire [i reu[ita ;n urmarea C\ii. Aceasta este cheia succesului.
Mintea [i sufletul majorit\]ii oamenilor se a[eaz\ ;n exterior,
g=ndurile se orienteaz\ c\tre lumea pe care ochii o percep, c\tre partea
material\ a existen]ei. Dar cultivarea prin practica Qigong-ului necesit\
retragerea aten]iei c\tre interior, aten]ia se concentreaz\ asupra propriului
corp, se urm\resc senza]iile [i tr\irile ce apar ;n medita]ie. Acesta este
sensul invers.
Majoritatea oamenilor interpreteaz\ obiectele pe care le v\d ca
fiind reale ( pline ), dar ;n cultivarea din Qigong se folose[te g=ndirea
figurativ\ ce ]ine de> ;n mijlocul Nimicului apare ceva . G=ndirea
figurativ\ ne apropie de intui]ie [i astfel poate produce sufletul activ.
G=ndirea logic\ ne ;nc\tu[eaz\ [i ne ;ndep\rteaz\ de intui]ie. Sensul invers
de g=ndire este cel ce pleac\ de la plin c\tre vid .
Atunci c=nd ne referim la practic\ este necesar s\ folosim c=t mai
mult imagina]ia, s\ observ\m reac]iile ce apar, s\ ;n]elegem tot mai mult.
Trebuie s\ uita]i toate cuno[tin]ele pe care le-a]i dob=ndit< cu c=t ve]i putea
renun]a mai mult, cu at=t ve]i avea rezultate mai bune. Trebuie s\ ave]i o
mare capacitate de ;n]elegere, asemenea unui om prost (ce nu se bazeaz\
pe cuno[tin]ele sale). Accentul trebuie s\ cad\ pe senza]iile corpului, pe
conducerea sufletului [i pe activitatea spiritului. Aceasta este sensul invers
pentru cunoa[tere.
Metoda prin care oamenii obi[nui]i ;[i rezolv\ treburile const\ ;n
elaborarea ini]ial\ a unui plan, urmat\ apoi de efortul de a ;ndeplini pas cu
pas obiectivele propuse. Dar ;n practica Qigong-ului este respectat\ legea
naturale]ii C\ii , atunci c=nd nivelul a crescut suficient reu[ita apare ;n
mod natural . Tehnica folosit\ este cea a non-ac]iunii. :n exersare se
folose[te sensul invers ce pleac\ de la existen]a unei finalit\]i ce este
atins\ prin non-ac]iune.

154

Odat\ cu trecerea timpului, trec=nd prin perioadele copil\riei,


adolescen]ei [i maturit\]ii, starea sufleteasc\ a omului se schimb\.
Cultivarea din Qigong pune accent pe ;ntoarcerea c\tre copil\rie ,
astfel ;nc=t prin practic\ s\ descoperim o stare sufleteasc\ plin\ de puritate [i
de inocen]\, lipsit\ de cuno[tin]e [i de n\zuin]e, precum cea a unui copil
mic. Acesta este sensul invers de exersare al st\rii suflete[ti.
Dorin]ele [i l\comia oamenilor obi[nui]i fa]\ de lumea material\
sunt ;ntotdeauna ;n cre[tere, [i egoismul de asemenea. Cultivarea din
Qigong necesit\ cur\]area inimii de dorin]e, altfel nu va fi posibil\ relaxarea
[i lini[tirea inimii. Acesta este sensul invers din practic\ vis-a-vis de
dorin]e.
Dup\ ;nceperea procesului de cunoa[tere, cuno[tin]ele omului se
diversific\ foarte mult, cresc=nd rapid abilitatea de analiz\ logic\ a
diferitelor situa]ii. Ac]iunile [i manifest\rile verbale ale oamenilor se
sprijin\ pe ac]iunea con[tientului. Practica Qigong-ului necesit\ retragerea
con[tientului [i desc\tu[area spiritului originar (a incon[tientului), pentru
a declan[a autoreglarea la nivelul corpului [i a dezgropa puterile omului
aflate ;n stare latent\. Acesta este sensul invers ce pleac\ de la con[tient
c\tre desc\tu[area spiritului originar folosit ;n practica Qigong-ului.
5) Eliberarea de g=ndurile obi[nuite-conven]ionale pentru a
putea avea g=nduri deosebite
A[a numita g=ndire conven]ional\ apare prin raportarea la percep]ia
lumii tridimensionale, pe c=nd incon[tientul are abilitatea de a percepe o
lume aflat\ dincolo de spa]iu [i de timp, nefiind limitat de acestea. De
exemplu, exist\ capacit\]i deosebite ce descriu tocmai aceste func]ii de
aflare a unor lucruri din trecut sau din viitor. De asemenea, ;n Qigong sunt
descrise func]iile de penetrare a privirii (aceasta permite o ac]iune de la
exteriorul corpului c\tre interiorul s\u, vizualiz=nd organele interne, oasele,
[.a.m.d.) [i cea de vizualizare la o distan]\ foarte mare (este posibil\
vizualizarea unor obiecte aflate la o distan]\ foarte mare - dincolo de limita
spa]iului -). Toate aceste func]ii ]in de g=ndirea neconven]ional\.
G=ndirea logic\ este nivelul cel mai avansat al con[tientului. Ea
este cea care ne ;mpiedic\ cel mai mult accesul c\tre profunzimile
incon[tientului, cre=nd cea mai mare distan]\ dintre con[tient [i incon[tient.
Senza]iile constituie nivelul cel mai inferior, cel mai primitiv, asociat
g=ndurilor. Ele sunt cele care fac posibil\ tranzi]ia dintre con[tient [i
incon[tient. :n timpul exers\rii este necesar\ abandonarea tuturor blocajelor

155

cuno[tin]elor, trebuie s\ ne sprijinim pe senza]ii pentru a ;ncepe procesul de


cunoa[tere. Numai astfel putem p\trunde ;n lumea g=ndurilor deosebite.
Capacit\]ile deosebite apar ;ntr-o manier\ natural\ atunci c=nd ne
afl\m ;ntr-o stare ;n care incon[tientul este activ. Lumea logicii este cea care
se afl\ foarte departe de cea a capacit\]ilor deosebite. :n lumea logicii exist\
scopuri, dorin]e, planuri. Cu c=t vom fi mai aproape de acestea, cu at=t ne
vom dep\rta de lumea interioar\, de cea a capacit\]ilor deosebite.
Toate secretele omenirii se afl\ la nivelul incon[tientului,
influen]=nd reglarea acestuia. Dup\ ce spiritul originar se manifest\, vom
putea intra ;n leg\tur\ cu diferite semnale, puterea noastr\ va cre[te, vor fi
activate capacit\]ile deosebite. Emiterea de putere [i recep]ionarea ei
(urm\rite ;n comunicarea dintre maestru [i discipol) sunt posibile prin
comunicarea de la nivelul incon[tientului celor dou\ persoane< numai astfel
semnalele vor putea fi ;n rezonan]\. Dac\ incon[tientul celui care urm\re[te
s\ recep]ioneze nu a fost aranjat [i nu a ie[it c\tre suprafa]\, persoana
respectiv\ nu va putea primi semnalele transmise. Secretele capacit\]ii
de ;n]elegere, ale sufletului activ ce apare datorit\ sincerit\]ii, c=t [i ale
emiterii de energie, ]in de modalitatea ;n care a fost activat incon[tientul.
Rezonan]a semnalelor ;nseamn\ intrarea ;n leg\tur\ a semnalelor. :n Univers exist\ o infinitate de semnale ce au o putere nelimitat\. De
asemenea exist\ [i semnalele ce au r\mas de la persoanele ce au reu[it s\
p\[easc\ pe cale. Rezonan]a semnalelor poate activa semnalele [i puterea
Universului, folosindu-le pentru a desc\tu[a puterile aflate ;nl\untrul nostru.
Aceast\ metod\ este mult mai bun\ dec=t cea care se bazeaz\ pe o practic\
asidu\ de acumulare a puterii zilelor urm\toare . Esen]ial\ este
comunicarea dintre semnale.
6) P\strarea pe durata tuturor activit\]ilor zilnice a st\rii
caracteristice Qigong-ului
Pe durata tuturor activit\]ilor zilnice trebuie s\ ne str\duim s\
combin\m punctele bune ale Qigong-ului cu punctele esen]iale ale vie]ii
noastre, s\ interpret\m corect perturbarea care provine de la semnalele
negative ale lumii exterioare. Trebuie s\ p\str\m incontinuu semnalele
bune ;n interiorul nostru, s\ ;ndep\rt\m toate grijile din inima noastr\, s\ nu
ne stress\m pentru cele viitoare [i s\ nu punem la suflet toate necazurile din
trecut. Nu trebuie s\ ne facem toat\ ziua planuri pentru ac]iunile noastre,
trebuie s\ urm\m oportunit\]ile p\str=ndu-ne lini[tea.
Pe durata activit\]ilor zilnice trebuie s\ p\str\m o stare de lini[te,
de ;mp\care, s\ nu avem iluzii legate de ac]iuni ce nu ne sunt caracteristice.
Este necesar s\ stabilim raporturi corecte cu semenii no[trii, s\ nu l\s\m s\

156

apar\ ata[amentul [i grijile, s\ avem o g=ndire deschis\ fa]\ de toate


lucrurile. Este bine s\ analiz\m ;n am\nun]ime manifest\rile pe care Calea
le creeaz\ datorit\ men]inerii sufletului lini[tit, s\ observ\m Calea ce se
arat\ sufletului nostru bun [i ;mp\cat. Starea de relaxare, de lini[te, starea
ce apare prin folosirea numai a unor g=nduri bune, starea de nonac]iune toate acestea sunt st\ri caracteristice Qigong-ului.
Dac\ de-a lungul zilei starea sufleteasc\ nu este destins\, relaxat\,
fericit\, dac\ nu este liber\, dac\ nu avem o stare de tinere]e interioar\, dac\
avem dorin]e foarte puternice legate de bani, de atingerea anumitor obiective
legate de planul material, dac\ ;ntreaga zi st\m ;ntr-un mediu cu g=nduri
negative, dac\ pe durata zilei facem incontinuu planuri legate de c=[tig sau
de pierdere, atunci ce stare caracteristic\ Qigong-ului vom putea avea !?
De ce unii oameni nu au rezultate prea bune ;n practic\ ? :n afara
motivelor explicate mai sus este necesar\ [i men]inerea unei st\ri
caracteristice Qigong-ului. Adev\rata Cale nu este cea dintr-un spa]iu ;n care
se exerseaz\, ci cea de pe durata activit\]ilor zilnice. Dac\ ajunge]i s\ p\[i]i
pe Cale ve]i avea rezultate ;n toate formele pe care le ve]i practica, ;n caz
contrar orice a]i exersa rezultatele nu vor fi prea bune.
7) P\zi]i-v\ ;mpotriva ata[amentului
C\utarea senza]iilor, a imaginilor, a p\trunderii ;ntr-o stare de
lumin\, a perceperii diverselor mirosuri, a trat\rii multiplelor afec]iuni, a
desc\tu[\rii capacit\]ilor deosebite aflate ;n stare latent\, a dob=ndirii puterii
pentru a trata alte persoane, [.a.m.d., toate acestea reprezint\ manifest\ri ale
ata[amentului. Pe durata exers\rii trebuie s\ renun]a]i la orice fel de
ata[ament. Cu c=t ve]i urm\ri mai mult ob]inerea unui scop, cu at=t ve]i fi
mai departe de Cale.
8) Aranjarea corect\ a rela]iei> ob]inere pierdere
:n budhism acestea sunt denumite prin a abandona [i a ob]ine.
Trebuie s\ renun]a]i la c\utarea unei pozi]ii sociale, a unui renume, a
pl\cerilor, a c=[tigurilor materiale, a unei puteri deosebite. Trebuie s\
elimina]i orice form\ de ata[ament din inima voastr\. De fiecare c=nd vre]i
s\ ob]ine]i ceva va trebui s\ da]i altceva ;n schimb. Datorit\ faptului c\
Qigong-ul folose[te sensul invers, mai ;nt=i ve]i pierde ceva [i abia apoi ve]i
ajunge la altceva. Dac\ v\ g=ndi]i numai la a face tratamente [i a v\ cre[te
nivelul [i nu depune]i un efort perseverent pentru a v\ schimba caracterul,
dac\ nu v\ desc\tu[a]i capacitatea de ;n]elegere [i nu practica]i ;ntr-o
manier\ foarte dur\, nu ve]i putea ob]ine mare lucru. Persoanele ce men]in

157

un suflet egoist nu reu[esc s\ foloseasc\ ;ntr-o manier\ corect\ rela]ia


ob]inere pierdere. Manifestarea principal\ a egoismului este neacceptarea
pierderii, incapacitatea de a renun]a< aceasta este [i o manifestare a lipsei
capacit\]ii de ;n]elegere.
Eu ac]ionez pentru toat\ lumea indic\ o moral\ avansat\ a
ac]iunilor, de renun]are la sine pentru binele celorlal]i. :n acest mod ;i pute]i
ajuta pe ceilal]i [i v\ ve]i ajuta cu adev\rat [i pe dumneavoastr\.
Cultivarea prin practica Qigong-ului nu are o metod\ u[oar\, care
s\ r\m=n\ de-a pururi neschimbat\. Trebuie s\ persevera]i de-a lungul
timpului. Cu c=t ve]i fi mai ferici]i, cu at=t ve]i avea mai multe rezultate<
trebuie s\ v\ folosi]i sufletul pentru a observa aceste lucruri.
9) (Trezirea c\tre) ;n]elepciune
O zical\ spune nivelul nu ]ine de practica moart\, ci de
desc\tu[area ;n]elepciunii . Trebuie s\ ;n]elegem c\ nivelul nostru ]ine de
capacitatea noastr\ de ;n]elegere. Viteza de cre[tere a nivelului, a puterii cu
care lucr\m, ]ine de gradul nostru de ;n]elegere. Dac\ am practicat
perseverent mult\ vreme [i nu am ob]inut rezultate, atunci putem c\uta
explica]ia la nivelul capacit\]ii de ;n]elegere. Procesul c\ut\rii explica]iei
este de asemenea un proces al desc\tu[\rii ;n]elepciunii.
Desc\tu[area ;n]elepciunii (realizarea unor adev\ruri) este cea care
determin\ cre[terea rezultatelor, a capacit\]ilor. Dac\ practicantul nu poate
s\ p\trund\ ;n lumea ;n]elepciunii, nivelul s\u va fi inferior, uneori cresc=nd,
alteori cobor=nd. Pe durata activit\]ilor zilnice trebuie s\ cultiva]i o stare de
naturale]e. Dac\ ;ns\ p\stra]i ata[amentul, n\zuin]ele, l\comia, atunci starea
sufleteasc\ nu va fi una natural\. Este necesar s\ elimina]i aceste boli din
suflet< ;n acest mod ve]i ajunge [i la adev\rata cunoa[tere.
:n]elepciunea nu ;nseamn\ iste]ime, de[tept\ciune. Adesea omul
de[tept nu ajunge la desc\tu[area capacit\]ii de ;n]elegere deoarece el nu
este de acord s\ parcurg\ un proces dur, de modificare a interiorului.
Capacitatea de ;n]elegere nu este numai cea teoretic\ [i nu ]ine
de ;n]elegerea unor mecanisme. Important\ este cultivarea real\, ea trebuie
s\ se reflecte ;n faptele noastre. Dac\ reu[i]i s\ vede]i cu deta[are lumea
material\ atunci ave]i capacitate de ;n]elegere.
Cultivarea din Qigong cere desc\tu[area capacit\]ii de ;n]elegere.
Ea nu se reflect\ ;n lucrurile exterioare [i ]ine de sinceritatea practicantului,
adesea lipsa sincerit\]ii fiind principala cauz\ a dificult\]ii modific\rii
capacit\]ii de cunoa[tere.
Dac\ ;ncerc\m s\ ;n]elegem numai partea teoretic\, atunci
;n]elegerea noastr\ va fi una de nivel inferior, nefiind nici pe departe

158

suficient\. Lucrurile cu adev\rat de nivel avansat nu pot fi ;n]elese dec=t cu


ajutorul sufletului. Trebuie s\ folosim sufletul pentru a urm\ri [i pentru a ne
conduce ;n procesul cunoa[terii. Anumite lucruri din Qigong ]in de suflet [i
de g=nduri, de exemplu> modul ;n care putem intra ;n leg\tur\ cu diferite
semnale, cel ;n care putem intra ;n rezonan]\ cu altcineva, toate acestea nu
pot fi ;n]elese dec=t cu sufletul. Totul se bazeaz\ pe gongfu-ul sufletului [i
al g=ndurilor se refer\ la un astfel de nivel avansat de ;n]elegere.
Manifestarea C\ii ;n om este morala, manifestarea moralei ;n om
este lipsa egoismului. Sufletul lipsit de egoism genereaz\ pe durata practicii
starea uit\rii eu-ului .
C\utarea banilor, a lucrurilor materiale, etalarea bun\st\rii
materiale, toate acestea sunt manifest\ri ale egoismului. Atunci c=nd apare
eu-ul apare [i egoismul, lipsa egoismului duce la starea uit\rii eu-ului .
Starea uit\rii eu-ului de pe durata exers\rii este o stare f\r\ ata[amente,
f\r\ n\zuin]e. Sufletul egoist este cel care nu poate ajunge la uitarea euului [i din aceast\ cauz\ nu se poate intra cu u[urin]\ ;ntr-o stare
caracteristic\ Qigong-ului.
:n procesul desc\tu[\rii ;n]elepciunii este bine s\ ai o cultur\ c=t
mai vast\, s\ cite[ti foarte mult pentru a putea asimila experien]a altor
oameni ce au p\[it pe cale. Este foarte greu s\ perseverezi ;n practic\ dac\
nu ai setea de cunoa[tere. Esen]ialul lectur\rii c\r]ilor este intrarea
inimii ;ntr-o anumit\ stare, ;n lumea celor care au p\[it pe cale. Este necesar
s\ p\trunde]i c=t mai ad=nc ;n aceast\ lume [i s\ o compara]i cu propria
lume, s\ g\si]i diferen]ele [i s\ ;nv\]a]i din acestea.
:n]elegerea C\ii nu trebuie s\ se opreasc\ la limitele celor care au
;n]eles deja Calea [i nici nu trebuie s\ se opreasc\ la limitele voastre din
trecut. Dac\ v\ opri]i, atunci ;nseamn\ c\ nu ;n]elege]i Calea, c\ci
;n]elegerea sufletului nu are limite. Atunci c=nd ;n]elegerea v\ opre[te
sufletul, se va opri [i evolu]ia, [i cre[terea nivelului.
Atunci c=nd apar blocaje la nivelul g=ndurilor din procesul cultiv\rii
interioare trebuie s\ ;ncerca]i s\ ;n]elege]i ce se ;nt=mpl\. De exemplu, dac\
pe durata exers\rii ave]i multe g=nduri care v\ distrag de la practic\ trebuie
s\ ;n]elege]i cum pute]i s\ v\ cre[te]i sinceritatea, pentru ca sufletul s\
devin\ activ. :n situa]ia ;n care nu reu[i]i s\ intra]i ;n rezonan]\ cu anumite
semnale ve]i ;ncerca s\ ;n]elege]i cum v\ pute]i retrage con[tientul, [.a.m.d.

159

RELAXAREA, LINI{TEA,
NATURALE}EA
RELAXAREA (Song)
Termenul de relaxare sau, mai bine spus, semnifica]ia relax\rii, are
trei aspecte> primul se refer\ la activitatea cortexului cerebral - g=ndirea,
sentimentele trebuie s\ fie destinse. Al doilea aspect trateaz\ articula]iile
;ntregului corp - se relaxeaz\ ;n special [oldul, vertebrele cervicale, umerii [i
capul. :n al treilea r=nd, organele interne trebuie s\ fie [i ele relaxate.
Relaxarea este o stare lipsit\ de orice tensiune, dar nu trebuie
;n]eleas\ ca moliciune. Pentru a fi perceput\, ea poate fi urm\rit\ astfel>
1) Palmele [i t\lpile se a[eaz\ ;ntr-o pozi]ie ferm\, stabil\ [i lini[tit\
(este vorba de sentimentul de lini[te corporal\, adic\ nu exist\ nici o
tendin]\ de mi[care). Regiunea capului se va sim]i u[urat\ de greutate, ;n
;ntreg corpul nu exist\ vreun loc care s\ nu fie destins.
2) Urm\torul pas> indiferent de por]iunea care se relaxeaz\ este
necesar\ atingerea unei st\ri ;n care mu[chii s\ nu fie tensiona]i, iar oasele
s\ fie asemenea unui suport imobil. Mu[chii stau foarte u[ori [i stabili pe
acest suport< s=ngele [i fluidele corpului parcurg traseele din corp [i aproape
c\ se poate sim]i maniera lini[tit\ ;n care ele se deplaseaz\.
3) :naint=nd cu ;nc\ un pas, ;ntregul corp este un ceva care a
ap\rut printr-un proces de fuziune. Nu exist\ nici un fel de tensiune,
g=ndurile distractive lipsesc cu des\v=r[ire< se simte un fel de confort [i o
lini[te care nu pot fi descrise ;n cuvinte.
Senza]iile descrise mai sus nu sunt senza]ii subiective, ele nu trebuie
urm\rite pentru a fi atinse, ci apar ;n mod obiectiv, spontan, de-a lungul
procesului de relaxare.
:n practic\ este necesar\ destinderea mentalului, a sentimentelor [i a
con[tientului. Dup\ ce a fost atins\ aceast\ stare, se pune ;n continuare

160

accentul pe moral\ (de). Acord=nd aten]ie moralei, tensiunile existente ;n


mental se ;mpu]ineaz\, intr=ndu-se cu u[urin]\ ;n starea de relaxare.
Se urm\re[te atingerea unui nivel la care toate articula]iile [i to]i
mu[chii s\ fie relaxa]i. :naintea exers\rii se recomand\ s\ l\s\m de-o parte
obiectele ce ;nf\[oar\ diferite por]iuni ale corpului ([old, articula]ii, cap,
etc.). Pe durata zilei suntem obi[nui]i cu aceste obiecte, dar atunci c=nd ne
vom relaxa, c=nd vom p\trunde ;ntr-o stare de lini[te, vom sim]i tensiunea
acestora. Dincolo de aspectul fizic, mai exist\ [i cel al semnalelor pe care
incon[tientul nostru le activeaz\ atunci c=nd noi ne l\s\m ancora]i ;ntr-un
anumit Univers prin obiectele pe care accept\m s\ le folosim. De exemplu,
l\s=nd telefonul deschis nu vom putea s\ atingem o stare avansat\ de lini[te,
de stabilitate. De ce? Pentru c\ o parte a con[tiin]ei noastre a[teapt\ un
telefon, fiind deschis\ spre semnalele ce pot veni prin intermediul
telefonului.
Avans=nd ;n practic\, la un moment dat apare relaxarea organelor
interne. :n aceast\ faz\ este bine s\ se acorde aten]ie [i alimenta]iei. Nu se
recomand\ ca practicantul s\ m\n=nce sau s\ bea prea mult. Ideal\ ar fi [i
renun]area la fumat (;n cazul ;n care exist\ acest obicei). C=nd cineva
fumeaz\ apare o stare de iritare a alveolelor pulmonare [i a ;ntregului aparat
respirator, din cauza nicotinei. Consumul excesiv de alcool duce la
instalarea confuziei mentale, iar o mas\ abundent\ intensific\ mi[c\rile
peristaltice ale stomacului, nepermi]=ndu-i relaxarea.
Cum se pot relaxa pl\m=nii, inima, stomacul, intestinele, etc.? Acest
lucru este posibil doar prin practic\, urm\rind propriile senza]ii. Aici punctul
cheie este o alimenta]ie moderat\. Bine;n]eles c\ nu se impune renun]area la
m=ncare. :n momentul ;n care este atins un anumit nivel ;n practic\
(gongfu), aportul de alimente va fi de la sine redus. Exist\ mae[trii mai ;n
v=rst\ care pomenesc adesea zicala>
Oamenii puri, care practic\ artele mar]iale (wushu), m=nc=nd
mult, dorm zgomotos.
Cei care exerseaz\ practici interne (neigong), m=nc=nd pu]in, dorm
pu]in.
Toate acestea se vor sim]i ;n mod natural seara, ;n timpul exers\rii.
LINI{TEA (Jing)
Semnifica]ia cuv=ntului lini[te (jing) are de asemenea, trei aspecte>

161

1) mediul trebuie s\ fie lini[tit6<


2) propriul corp s\ fie lini[tit<
3) aten]ia s\ fie calm\, lini[tit\.
:n momentul exers\rii este necesar ca at=t locul ales pentru practic\,
c=t [i ;mprejurimile acestuia s\ fie lini[tite. Dac\ de exemplu, v\ antrena]i ;n
cas\, cel mai bine ar fi s\ ave]i o camer\ separat\, iar ceilal]i membri ai
familiei s\ fie pleca]i sau s\ doarm\. Astfel, practica va duce spre reu[it\.
Corpul trebuie s\ fie lini[tit, fiind necesar\ eliminarea tuturor
reziduurilor din organism. Se evacueaz\ ;n ;ntregime dioxidul de carbon
ce mai r\m=ne ;n pl\m=ni, se golesc complet intestinele [i vezica urinar\,
astfel ;nc=t, pe durata practicii s\ nu apar\ nevoia de defecare sau mic]iune,
se ;ncearc\ calmarea durerilor musculare ce exist\ dintr-o cauz\ sau alta. :n
general, oamenii acord\ aten]ie numai lini[tirii mentalului [i exers\rii ;ntr-un
mediu propice, dar omit confortul corpului. Pentru a ob]ine cu adev\rat o
stare de lini[te, toate aceste aspecte trebuie ;ndeplinite.
{i ;n fine, cel de-al treilea aspect> aten]ia trebuie s\ fie lini[tit\. :n
general, ;ncep\torii au un mental agitat [i pentru remedierea acestei situa]ii
se poate folosi metoda un g=nd poart\ zece mii de g=nduri (yi nian dai
wan nian). De exemplu, g=ndindu-v\ la un scop, la un lucru, la o imagine, la
o maxim\, la ceva frumos, pute]i s\ intra]i ;ntr-o stare de lini[te. Exist\
oameni care, ;n mod natural pot s\ ating\ foarte u[or [i foarte repede o astfel
de stare. Cei care ;ns\ nu reu[esc vor folosi puterea unui g=nd pentru a le
;ndep\rta pe cele distractive, pentru a aduna mentalul ;ntr-un punct,
ajut=nd astfel incon[tientul s\ ias\ c\tre suprafa]\.
:n atingerea lini[tii exist\ [apte etape7>
1) Lini[tit (anjing) - toate g=ndurile distractive sunt ;ndep\rtate,
sufletul este lini[tit ;n exersare.
2) Calm (pingjing) - respira]ia este armonioas\, a]i intrat ;ntr-o stare
de calm, ave]i sufletul lini[tit [i energia ;n armonie (xin ping qi he).

Aceast\ cerin]\ este valabil\ pentru ;ncep\tori. Pentru cei avansa]i este necesar\
c\utarea lini[tii interioare, [i nu a celei exterioare. Drept urmare, ei vor trebui s\
exerseze la un moment dat ;n locuri cu o agita]ie foarte mare.
7
Aceste etape sunt redate conform cu ;nv\]\tura maestrului Yan Xin.

162

3) :mp\cat (ningjing) - trebuie s\ v\ g=ndi]i la lucruri pl\cute,


sim]indu-v\ extrem de relaxat [i natural, ajung=nd treptat-treptat ;ntr-o
stare de ;mp\care.
4) Stabilizarea lini[tii (dingjing) - orice g=nd distractiv care apare
se retrage foarte repede. Dac\ ;n timpul practicii apar imagini sau idei, nu v\
alarma]i, fixa]i-le ;n oceanul g=ndurilor< dac\ auzi]i anumite sunete fixa]i-le
;n interiorul corpului, nu v\ gr\bi]i s\ le ;ndep\rta]i.
5) Vidul (xu) - ;n acest moment apare o stare de confuzie< este ca [i
cum ;mprejurimile n-ar mai exista, de asemenea, nu este prea clar\ pozi]ia
corpului, nu mai [ti]i dac\ [ede]i sau sta]i ;n picioare, apar nori [i pleac\
cea]a, nu este foarte limpede unde se afl\ propriul corp. Este ca [i cum el
nu ar exista, ar fi vid.
6) Adev\rata lini[te (zhenjing) - numai dup\ ce este dep\[it stadiul
descris anterior, se intr\ cu adev\rat ;ntr-o stare de lini[te. Acum ve]i sim]i
c\ de jur ;mprejur totul este vid, iar aceast\ senza]ie este adev\rat\.
7) Lini[tea efectiv\ (lingjing) - odat\ ajun[i aici este ca [i cum a]i fi
p\truns ;ntr-un alt Univers, ca [i cum nimic n-ar exista, locul de exersare nu
este deloc clar< dar ;n aceste momente se simt foarte limpede semnalele
mediului ;nconjur\tor, apare o stare de foarte mare senzitivitate.
NATURALE}EA (Ziran)
Naturale]ea con]ine patru aspecte>
1) momentul exers\rii [i ;mprejurimile trebuie s\ fie naturale<
2) postura trebuie s\ fie natural\<
3) respira]ia este natural\<
4) g=ndirea este natural\.
:n timpul practicii nu va exista nici un fel de sfor]are, totul trebuie s\
fie firesc. :n final se ajunge la contopirea cu Natura, cu Universul.
C=nd se poate considera c\ s-a atins acest stadiu? Iat\ un exemplu>
afar\ este foarte frig, nu te ;mbraci gros [i totu[i nu ai probleme< este iarn\,

163

ninge [i nu ai mai multe haine dec=t de obicei, ;ns\ nu sim]i gerul< este var\,
e ar[i]\, dar nu vrei s\ te r\core[ti< po]i s\ tr\ie[ti sub ap\ sau s\ mergi la
altitudini mari [i nu ai nevoie de masc\ de oxigen, cu alte cuvinte e[ti ;n
armonie cu natura. Dar nu este deloc u[or s\ ajungi aici.
:n practica obi[nuit\ este important\ naturale]ea respira]iei [i a
pozi]iei, precum [i cea a sentimentelor.
Exersarea Qigong-ului presupune ;ndeplinirea acestor trei condi]ii
importante. Dac\ nu te po]i relaxa, atunci folose[te-]i mentalul, g=ndindu-te
c\ tot corpul este destins> partea superioar\, partea mijlocie [i cea inferioar\
sunt relaxate< partea anterioar\, partea central\ [i cea posterioar\ sunt
relaxate< destinde treptat-treptat fiecare por]iune a corpului. Se poate, de
asemenea, folosi metoda relax\rii urm\rind meridianele de-a lungul c\rora
circul\ energia. Relaxa]i-v\ de sus ;n jos pentru a reu[i mai u[or. :n realitate
acest proces are un caracter unitar.
Fiind ;ndeplinite cele trei condi]ii (relaxarea, lini[tea, naturale]ea),
a[a cum au fost ele prezentate, se pot aborda formele de baz\ sau cele
preg\titoare. Practic=nd formele preg\titoare nu se poate spune c\ exersa]i
cu adev\rat Qigong-ul, ci se consider\ c\ se pune ;n mi[care energia,
elimin=ndu-se bolile [i reziduurile din organism. Cei bolnavi sunt cei care
folosesc de obicei formele preg\titoare.
Relaxarea, lini[tea [i naturale]ea, ;n maniera ;n care au fost descrise
anterior, se constituie, deci, ;n trei factori importan]i ce trebuie avu]i ;n
vedere de c\tre oricine vrea s\ p\trund\ ;n lumea Qigong-ului.

164

ALEGEREA TIMPULUI, LOCULUI {I


DIREC}IEI DE EXERSARE :N
PRACTICA QIGONG-ULUI
TIMPUL
Pentru exersare este necesar s\ fie ales un anumit moment al zilei.
Acesta se determin\ ;n func]ie de ceasul biologic, de bioritmul fiec\ruia.
Face]i exerci]iile atunci c=nd v\ sim]i]i cel mai bine dispu[i, sau c=nd sunte]i
foarte obosi]i sau extrem de senzitivi.
Poate fi aleas\ acea perioad\ a zilei ;n care forma fizic\ este maxim\
sau aceea ;n care, dimpotriv\, v\ sim]i]i confuz, extenuat. De asemenea,
exist\ posibilitatea s\ v\ afla]i ;n perioada vie]ii ;n care au loc schimb\ri
fiziologice importante.
Dac\ nu reu[i]i s\ sesiza]i momentele ;n care ;n organism se petrece
ceva, alege]i unul dintre acele intervale ale zilei ;n care are loc
transformarea reciproc\ Yin-Yang, [i anume> noaptea, ;ntre orele 23 - 1< la
amiaz\, orele 11 - 13< diminea]a, orele 5 - 7< seara, orele 17 - 19.
Una dintre modalit\]ile de stabilire a intervalelor de practic\ este
aceea ;n care se ]ine cont de procesele ce au loc ;n Natur\ [i ;n corpul
omenesc la diferite intervale de timp. Pentru ;n]elegerea acestor aspecte va
trebui s\ parcurge]i capitolul celor 12 diagrame.
Referitor la aceste ritmuri, ceea ce trebuie s\ ]ine]i minte este faptul
c\ ;n fiecare noapte, ;n intervalul 23 1 energia apare ;n straturile profunde
(la nivelul con[tiin]ei [i la nivelul rinichilor). Este momentul s\ l\s\m natura
s\-[i urmeze cursul [i s\ dormim. Singura excep]ie o constituie situa]ia ;n
care practic\m. Exersarea va dura ;ns\ maxim p=n\ la ora 1 noaptea
(intervalul 23 1). P=n\ la sf=r[itul intervalului 3 5 diminea]a energia a
umplut organele interne. Acum omul este preg\tit pentru exteriorizarea
energiei. El trebuie s\ se trezeasc\ [i s\ ajute procesul de exteriorizare al
energiei prin execu]ia unor forme dinamice. P=n\ la ora pr=nzului, energia
omului va continua s\ creasc\, fiind sprijinit\ [i de energia Naturii. :n
intervalul 11 13 energia se preg\te[te s\ se retrag\ spre interior, iar
fluidele corpului ;ncep s\ creasc\. De asemenea, din punct de vedere al st\rii

165

interioare, acum va fi natural\ ;nceperea unui proces de interiorizare, de


lini[tire. :n intervalul 17 19, ;n care Soarele se preg\te[te s\ apun\, scade
foarte mult [i sus]inerea energetic\ a Naturii. Drept urmare se recomand\
exersarea formelor statice. Asumarea acestor ritmuri ale circula]iei energiei
ne va permite s\ men]inem o bun\ stare de s\n\tate, dar [i s\ ne trat\m
afec]iunile.
S\rb\torile tradi]ionale chineze[ti (s\rb\toarea prim\verii,
s\rb\toarea mijlocului toamnei, etc.) reprezint\ un prilej deosebit de bun
pentru exersare. Acela[i lucru se poate spune [i despre ziua de na[tere a
fiec\ruia sau a unuia dintre membrii apropia]i ai familiei. :n jurul acestor
date, informa]iile din codul genetic ancestral [i alte semnale puternice
produc efecte speciale ;n organism. Qigong-ul acord\ o aten]ie deosebit\
nivelurilor [ase, [apte [i opt ale con[tiin]ei, ultimul fiind un nivel la care s-au
acumulat toate informa]iile ;ntregii experien]e - ob]inute prin exersare -, c=t
[i ;n]elepciunea dob=ndit\ ;n procesul de dezvoltare a omului. Acestea se
afl\ aici ;n stare latent\. Antren=ndu-v\ ;n zilele de s\rb\toare, se poate
;nt=mpla ca nivelul opt al con[tiin]ei s\ fie pus ;n mi[care [i informa]ia ce
provine din codul genetic al celor zece mii de genera]ii s\ devin\
accesibil\< astfel se va ivi ;n]elepciunea ce se afl\ ascuns\ ;n straturile cele
mai profunde ale fiin]ei voastre. Mul]i mae[trii de Qigong aleg zilele de
s\rb\toare pentru a preda> timpul potrivit este una dintre cheile reu[itei.
Alegerea momentului de exersare este foarte important\, ;ns\
esen]ial este s\ ajunge]i s\ practica]i dou\zeci [i patru de ore pe zi. Cum se
poate realiza acest lucru? Ave]i mereu ;n vedere no]iunea ;nainte de a, [i
anume> ;nainte de a v\ scula din pat, ;nainte de a m=nca, ;nainte de a ;ncepe
serviciul, ;nainte de a termina serviciul, ;nainte de a adormi, sau
generaliz=nd, ;nainte de a face orice, exersa]i pu]in, c=teva minute, un minut,
c=teva zeci de secunde< nu contez\ durata acestui scurt interval, ci doar
faptul c\ astfel ve]i reu[i s\ lega]i cele dou\zeci [i patru de ore ale zilei,
av=nd o continuitate, p\str=nd pe toat\ perioada semnalele exers\rii.
:nainte de a face orice lucru g=ndi]i-v\ c\ exersa]i, iar la terminarea
sa g=ndi]i-v\ c\ ;ncheia]i exerci]iul. De exemplu, ;nainte de a v\ culca,
trebuie s\ exersa]i o perioad\, dar f\r\ s\ termina]i exerci]iul, ci s\ v\
purta]i ;n tehnic\ pe toat\ durata somnului< abia dup\ ce v-a]i trezit,
;ncheia]i forma, ;nainte de a ie[i pe u[a casei exersa]i c=teva zeci de secunde,
asfel ;nc=t s\ activa]i semnalul exers\rii< dup\ ce a]i ajuns ;ntr-un loc,
g=ndi]i-v\ c\ a]i ;ncheiat exersarea formei merg=nd. :n acest mod,
indiferent c\ sta]i jos, merge]i, lucra]i, dormi]i, ve]i reu[i s\ p\stra]i o stare
caracteristic\ Qigong-ului tot timpul.

166

LOCUL
Trebuie alese locurile ;n care ave]i senza]ii. Dac\ nu reu[i]i s\ v\ da]i
seama de asta, pute]i s\ v\ opri]i, sub ;ndrumarea profesorului, asupra unui
loc care are lumin\ (radia]ii luminoase puternice), anumite sunete, sau
un c=mp magnetic mai intens.
Dac\ face]i parte din categoria celor senzitivi, pute]i alege locul ;n
func]ie de senza]iile pe care vi le creeaz\. De exemplu, v\ plimba]i [i la un
moment dat v\ opri]i brusc, parc\ atra[i de un magnet, sau ave]i senza]ia de
spaim\, vi se face pielea de g\in\< toate aceste dovedesc faptul c\ sunte]i
receptiv la semnalele locului respectiv [i c\ este cel potrivit pentru
antrenament. Nu are importan]\ ;n ce const\ reac]ia care apare, ci esen]ial
este ca ea s\ existe. Astfel, sunt la fel de bune locurile ;n care v\ sim]i]i cel
mai bine, ca [i cele ;n care ave]i o senza]ie puternic\ de disconfort, cele ;n
care v\ apar raze de lumin\, ca [i cele ;n care se las\ cea]a.
:n func]ie de starea organismului vostru ;n momentul practicii, pute]i
s\ alege]i mental un loc de exersare. De exemplu, dac\ v\ antrena]i ;n
camer\ [i ave]i febr\, imagina]i-v\ c\ sunte]i pe malul m\rii, sau sub un
copac umbros, sau ;ntr-o p\durice de bambu[i< atunci c=nd sunte]i agita]i
g=ndi]i-v\ la cerul senin, la lumina argintie a lunii, la suprafa]a ;ntins\ a unui
lac lini[tit. Aceasta este metoda alegerii locului cu ajutorul mentalului> ea
este o tehnic\ plin\ de resurse.
Deci, pentru a practica, trebuie s\ v\ opri]i asupra unui loc ;n care
ave]i senza]ii, ;n care pute]i primi cu u[urin]\ anumite semnale. Bine;n]eles,
este necesar s\ ]ine]i cont [i de schimb\rile de vreme, [i de propria stare< nu
este nevoie ca, dup\ ce v-a]i fixat asupra unui loc s\ exersa]i mereu numai
acolo.
DIREC}IA
Principiul [i metoda alegerii direc]iei de exersare, constau ;n
urm\toarele> orienta]i-v\ ;n func]ie de cele trei axe ale spa]iului, ;ndrept=nd
diferite p\r]i ale corpului dup\ diferite direc]ii [i ;ncerca]i s\ v\ da]i seama
ce senza]ii ave]i. Trebuie s\ v\ a[eza]i ;n a[a fel ;nc=t senza]iile s\ fie
maxime, de[i ele pot fi diferite pentru anumite por]iuni ale organismului
orientat dup\ o direc]ie stabilit\< de exemplu, ave]i fa]a ;ndreptat\ spre sud,
;ns\ palmele au senza]ii numai dac\ sunt orientate spre nord.
Problema alegerii direc]iei de exersare este complex\, pentru c\
factorii care interac]ioneaz\ sunt mai mul]i. Astfel, globul terestru are un
c=mp magnetic propriu, foarte puternic, dar for]a care se manifest\ asupra

167

organismului este rezultanta compunerii sale cu alte c=mpuri mai slabe,


inclusiv cu cel al omului care exerseaz\. De aceea, c=nd stabili]i direc]ia de
exersare, ;ncerca]i s\ orienta]i diverse por]iuni ale corpului - fa]\, membre,
privire, etc. - urm\rind senza]iile ce v\ apar> furnic\turi, c\ldur\, r\ceal\,
palpita]ii, greutate, team\, temperatur\, [.a.m.d. Direc]ia care v\ d\
senza]iile cele mai puternice este cea potrivit\ pentru antrenament.

168

CELE 12 DIAGRAME
Cele 12 diagrame mai sunt numite [i Cele 12 diagrame Pi. Teoria
lor a fost creat\ de Meng Xi, ce a tr\it ;n timpul dinastiei Han (206 ;.e.n.
220 e.n.). Acesta a folosit cele 12 diagrame pentru a descrie procesele ce au
loc pe durata celor 12 luni ale anului. Prin intermediul diagramelor sunt
descrise procesele ce ]in de transform\rile Yin Yang (cre[terea [i
descre[terea acestora) ce survin de-a lungul celor patru anotimpuri ale
anului. :n fapt este vorba de descrierea modului ;n care are loc cre[terea [i
descre[terea Yin-ului [i a Yang-ului odat\ cu trecerea timpului.
:n timpul dinastiei Han de R\s\rit (25 220 e.n.), Wei Bo Yang le-a
folosit pentru a analiza practica Micului [i Marelui circuit ceresc. De
asemenea, doctorii din antichitate au recurs la analizarea celor 12 diagrame
pentru a interpreta rela]iile dintre procesele din natur\ [i cele ce au loc la
nivelul organelor interne ale omului, la cel al meridianelor, c=t [i al
circula]iei energetice.
Cele 12 diagrame sunt descrise dup\ cum urmeaz\>
Luna

Timpul

Organele

Fu

Decembrie - Ianuarie

23 1

Rinichi

Meridianele
str\b\tute de energie
Vezica biliar\

Lin

Ianuarie - Februarie

13

Trei focare

Ficat

Tai

Februarie - Martie

35

Ficat

Pl\m=ni

Dazhuang

Martie - Aprilie

57

Vez. biliar\

Intestin gros

Guai

Aprilie - Mai

79

Pericard

Stomac

Qian

Mai - Iunie

9 11

Int. sub]ire

Splin\

Gou

Iunie - Iulie

11 13

Inim\

Inim\

Dun

Iulie - August

13 15

Splin\

Intestin sub]ire

Pi

August - Septembrie

15 17

Stomac

Vezica urinar\

Guan

Septembrie Octomb

17 19

Pl\m=ni

Rinichi

Bo

Octombrie - Noiemb

19 21

Int. gros

Pericard

Kun

Noiembrie - Decemb

21 23

Vez urinar\

Trei focare

Diagrama

Desenul

169

Cele 12 diagrame sunt de fapt 12 hexagrame>


Hexagrama Fu
Hexagrama Lin
Hexagrama Tai
Hexagrama Dazhuang
Hexagrama Guai
Hexagrama Qian
Hexagrama Gou
Hexagrama Dun
Hexagrama Pi
Hexagrama Guan
Hexagrama Bo
Hexagrama Kun
Primele 6 hexagrame> Fu
, Lin
, Tai
, Dazhuang
,
Guai
, Qian
indic\ un proces de cre[tere gradat\ a Yang-ului8 [i de
sc\dere treptat\ a Yin-ului.
Ultimele 6 hexagrame> Gou
, Dun
, Pi
, Guan
, Bo
, Kun
descriu un proces de cre[tere gradat\ a Yin-ului [i de
mic[orare treptat\ a Yang-ului.
:n acest fel, cele 12 diagrame reprezint\ legea transform\rilor Yin
Yang (cre[terea [i declinul acestora) ;n leg\tur\ cu anotimpurile, cu
diferitele intervale ale zilei, cu organele interne [i cu cele 12 meridiane
principale ce transport\ energia intern\. Ele sunt folosite at=t ;n practica
Qigong-ului, c=t [i ;n diagnosticul [i tratamentul afec]iunilor.
DESCRIEREA CELOR 12 DIAGRAME
De-a lungul unei zile, a unei luni, a anotimpurilor anului, [i chiar a
;ntregii vie]i are loc un proces de cre[tere [i descre[tere a Yin-ului [i Yangului. Aceste varia]ii sunt descrise prin intermediul celor 12 diagrame.
Conform diagramelor exist\ o perioad\ descris\ de hexagrama Kun
, ;n care Yin-ul este maxim (din punct de vedere al unei zile, acesta este
intervalul 21 23< pentru un an acest interval va fi noiembrie - decembrie).
8

:n analiza trigramelor sau a hexagramelor se recurge la observarea felului ;n care apar


modific\ri la nivelul Yang-ului sau al Yin-ului, pornind de jos ;n sus, din partea
inferioar\ a semnului spre cea superioar\.

170

Trebuie s\ specific\m faptul c\ lunile se calculeaz\ ;n func]ie de momentul


;n care cade Anul Nou chinezesc, urm=nd ca prima lun\ dup\ Anul Nou s\
fie cea descris\ de hexagrama Tai, apoi urmeaz\ r=nd pe r=nd celelalte luni.
Dar Anul Nou chinezesc este uneori la ;nceputul lunii februarie, alteori la
mijloc, [.a.m.d. De aceea lunile ce corespund celor 12 hexagrame sunt
prezentate aproximativ, ;n sensul c\ ele cuprind un interval ce se afl\ ;ntre
cele dou\ luni men]ionate.
:n perioada urm\toare apare Yang-ul, lucru descris de hexagrama Fu
(tr\s\tura inferioar\ continu\ indic\ apari]ia Yang-ului). Yang-ul apare
;n intervalul 23 1 noaptea (decembrie - ianuarie, din punct de vedere al
anului). Acesta este intervalul ;n care toate formele de via]\ au cre[terea cea
mai rapid\. Acum va fi stimulat\ func]ionarea rinichilor, ceea ce d\ senza]ii
particulare din punct de vedere al organelor sexuale (esen]a [i energia
rinichilor este cea care determin\ func]ionarea organelor sexuale). Medicina
tradi]ional\ chinez\ recomand\ ca tendin]ele sexuale s\ nu fie urmate ;n
intervalul 23 1 noaptea. :n caz contrar, energia zilei urm\toare va fi
afectat\.
:n continuare Yang-ul va fi ;n cre[tere [i Yin-ul ;n sc\dere. Dup\
hexagrama Fu urmeaz\ hexagrama Lin
. Ea corespunde intervalului 1
3 noaptea, din punct de vedere al zilei, (ianuarie - februarie, din punct de
vedere al anului). :n acest interval, Yang-ul (energia) continu\ s\ creasc\ ;n
interiorul tuturor fiin]elor. Acum vor fi stimulate cele trei focare (Sanjiao),
prin care energia rinichilor este distribuit\ spre toate celulele corpului,
;ntre]in=ndu-le func]ionarea.
Hexagrama Tai
este cea care descrie intervalul urm\tor> 3 5
noaptea (februarie martie). Pentru hexagrama Tai, Yin-ul [i Yang-ul sunt
;n echilibru. Ea indic\ momentul ;n care ;n interiorul omului se manifest\ o
stare de echilibru, de s\n\tate. Este vorba de situa]ia ;n care energia se afl\
;n interiorul organelor interne, iar spiritul s-a ;ntors c\tre o stare de lini[te,
de vid. :n acest interval, s=ngele se ;ntoarce ;n interiorul ficatului,
stimul=ndu-i func]ionarea.
Yang-ul va continua s\ creasc\ [i Yin-ul s\ scad\. Urmeaz\
hexagrama Dazhuang
, ce descrie intervalul 5 7 diminea]a (martie aprilie). Aceasta este perioada ;n care r\sare Soarele, fiind momentul
propice pentru exersarea unor forme dinamice. Practica poate ajuta acum la
eliminarea energiei st\tute din corp [i la ;mprosp\tarea cu energia Soarelui.
Energia se afl\ acum ;n meridianul intestinului gros, facilit=nd func]ia de
evacuare a con]inutului acestuia.
Urmeaz\ hexagrama Guai
, ce are leg\tur\ cu intervalul 7 9
diminea]a (aprilie - mai). Yang-ul este aproape de maximul s\u. Energia
circul\ prin meridianul stomacului, fiind propice masa de diminea]\.

171

Urmeaz\ apogeul Yang-ului, descris prin hexagrama Qian


,
unde toate tr\s\turile sunt Yang (continue). El corespunde intervalului 9
11 ziua. Din punct de vedere al unei luni, ;nflorirea maxim\ a Yang-ului are
loc ;n ziua a 15 a lunii. Pentru o zi, maximul de Yang este atins la ora 11, ;n
timp ce pentru un an acest interval va fi mai - iunie. Energia circul\ prin
meridianul splinei, ceea ce stimuleaz\ func]iile acesteia de transformare [i
transport ale substan]elor nutritive.
:n a doua jum\tate a zilei (a lunii) va avea loc apari]ia Yin-ului,
moment descris de c\tre hexagrama Gou
(tr\s\tura inferioar\ ;ntrerupt\
indic\ apari]ia Yin-ului). Dup\ ce Yin-ul apare, Yang-ul va ;ncepe s\ scad\
iar Yin-ul va continua s\ creasc\. Hexagrama Gou descrie intervalul 11 13
(iunie - iulie). Acum va fi stimulat\ func]ionarea inimii, ceea ce face
necesar\ ;ntoarcerea aten]iei spre interiorul corpului, pentru ca inima s\ se
lini[teasc\. Cre[terea Yin-ului are leg\tur\ cu cre[terea fluidelor corpului.
Medicina tradi]ional\ chinez\ explic\ modalitatea de formare a s=ngelui 9 la
nivelul inimii.
Hexagrama Dun
descrie intervalul 13 15 (iulie - august), ;n
care Yin-ul continu\ s\ creasc\. Acum este stimulat\ ;n mod natural
func]ionarea splinei, ce guverneaz\ func]iile de transformare [i de transport
ale energiei [i esen]ei nutritive. Acesta este deci intervalul ideal pentru a lua
masa de pr=nz.
Urm\torul interval este descris de hexagrama Pi
, c=nd se atinge
o stare de dezechilibru, ;n care organele interne nu au suficient\ energie iar
spiritul este foarte agitat, este plin. Pe durata zilei, aceast\ stare survine ;n
intervalul 15 17 (august - septembrie, din punct de vedere al anului).
Ulterior, Yang-ul va continua s\ scad\, iar Yin-ul s\ creasc\.
Urmeaz\ hexagrama Guan
, ce descrie intervalul 17 19 (septembrie octombrie). :n acest interval Soarele se preg\te[te s\ apun\. Acum va fi
stimulat\ func]ionarea pl\m=nilor, drept urmare se recomand\ efectuarea
unor plimb\ri ;n aer curat.
Hexagrama Bo
descrie intervalul 19 21 (octombrie noiembrie). Acum Yin-ul este foarte aproape de apogeu, Soarele a apus.
Yin-ul va atinge un maxim, moment descris din nou de hexagrama
Kun
, de la care s-a plecat. Aceste procese au loc ;n fiecare zi, ;n fiecare
lun\, ;n fiecare an, pe durata ;ntregii vie]i.

Conceptul de s=nge prezentat de medicina tradi]ional\ chinez\ nu este acela[i cu cel


din medicina alopat\. Pentru medicina tradi]ional\ chinez\, s=ngele este o form\
condensat\ de energie.

172

Harta celor 12 diagrame


Harta celor 12 diagrame con]ine rela]iile dintre cele 12 hexagrame,
cele 12 intervale de timp de c=te dou\ ore, cele 12 meridiane principale ce
sunt str\b\tute de energie, organele interne corespunz\toare [i cele 12
ramuri p\m=nte[ti.
Din punct de vedere al ;ntregii vie]i a omului, hexagrama Kun
se refer\ la perioada intrauterin\. Hexagrama Fu
descrie na[terea [i
copil\ria. Hexagrama Tai
indic\ pubertatea, hexagrama Qian
este

173

caracteristic\ pentru pentru v=rsta mijlocie, iar hexagrama Pi


pentru a
descrie perioada b\tr=ne]ii. :n fine, atunci c=nd se ajunge din nou la
hexagrama Kun este descris momentul intr\rii ;n nefiin]\.
CELE 12 DIAGRAME {I DEPLASAREA ENERGIEI DE-A
LUNGUL MERIDIANELOR PRINCIPALE
Harta celor 12 diagrame descrie ordinea ;n care sunt str\b\tute cele
12 meridiane principale de c\tre energie pe durata unei zile.
:n intervalul 23 1 noaptea energia se va deplasa prin meridianul
vezicii biliare, ;n intervalul 1 3 noaptea energia va str\bate meridianul
ficatului, ;n intervalul 3 5 noaptea energia se va scurge prin meridianul
pl\m=nilor, pe durata intervalului 5 7 diminea]a energia va str\bate
meridianul intestinului gros, ;n intervalul 7 9 diminea]a energia se va
deplasa prin meridianul stomacului, ;n intervalul 9 11 ziua energia va
str\bate meridianul splinei, ;n intervalul 11 13 ziua energia se va deplasa
prin meridianul inimii, ;n intervalul 13 15 ziua energia va str\bate
meridianul intestinului sub]ire, pe durata intervalului 15 17 ziua energia va
circula prin meridianul vezicii urinare, ;n intervalul 17 19 ziua energia va
str\bate meridianul rinichilor, ;n intervalul 19 21 seara energia va trece
prin meridianul pericardului, iar ;n intervalul 21 23 noaptea energia va
str\bate meridianul celor trei focare.
PRACTICA QIGONG-ULUI :N INTERVALELE ZI (23 1),
WU (11 13), MAO (5 7), YOU (17 19)
Datorit\ transform\rilor deosebite ce au loc de-a lungul lor, aceste
intervale au un statut aparte. Ele sunt deosebite datorit\ cre[terii [i declinului
Yang-ului [i al Yin-ului pe durata lor.
:n intervalul Zi (23 1), descris de hexagrama Fu
, Yang-ul
;ncepe s\ creasc\. Acest lucru este echivalent cu cre[terea energiei ;n
interiorul corpului. Medicina tradi]ional\ ne explic\ faptul c\ aceast\
cre[tere se reg\se[te la nivelul rinichilor.
Pe de alt\ parte, rinichii sunt cei care p\streaz\ energia mo[tenit\ de
la p\rin]i (denumit\ Yuan qi energia primordial\), astfel ;nc=t aceast\
cre[tere a energiei rinichilor stimuleaz\ energia primordial\. Energia
primordial\ este cea care sus]ine activitatea tuturor celulelor corpului, a
tuturor organelor interne10. Organele interne vor produce energie dob=ndit\.
10

Rinichii sunt organe deosebit de importante. Se spune c\ Yang-ul rinichilor sus]ine


Yang-ul ;ntregului corp [i Yin-ul lor sprijin\ Yin-ul tuturor por]iunilor corpului. Acest

174

Energia dob=ndit\ este cea care va sus]ine apoi energia primordial\, stocat\
la nivelul rinichilor.
Datorit\ acestui fapt, cre[terea energiei la nivelul rinichilor va avea
un efect de stimulare energetic\ a ;ntregului corp. }in=nd cont ;ns\ c\
rinichii sunt cei care guverneaz\ activitatea organelor sexuale, cre[terea
energiei la nivelul acestora va crea tendin]a exterioriz\rii impulsurilor
sexuale. Toate acestea sunt normale, ;ns\ atitudinea corect\ va fi aceea de a
transforma esen]a corporal\ ;n energie. :n acest mod, esen]a care este baza
energiei va putea fi transformat\ [i nu irosit\.
Energia rinichilor mai este numit\ [i focul ministerial al por]ii
vie]ii sau focul t=n\r. Practica Qigong-ului ;n acest interval ;n care
energia cre[te ;n mod natural va avea rezultate duble11 fa]\ de cele ob]inute
;n celelalte intervale ale zilei. Este ca atunci c=nd ai merge pe un r=u pe
direc]ia pe care se mi[c\ apa> viteza va fi dubl\ fa]\ de situa]ia ;n care apa
stagneaz\.
Intervalul Mao, descris de hexagrama Dazhuang
(5 7
diminea]a) este caracterizat de r\s\ritul Soarelui. Acum va cre[te energia [i
;n lumea ;nconjur\toare. Exersarea ;n aceast\ perioad\ continu\ procesul de
cre[tere a energiei din interiorul corpului. Se spune c\ ;n acest interval de
timp, energia corpului este ;n plin\ ;nflorire. Din acest motiv, diminea]a se
recomand\ practicarea unor tehnici dinamice, care s\ activeze aceast\
energie, ajut=nd Yang-ul s\ se manifeste.
:n intervalul Wu (11 13), descris de hexagrama Gou
, Yin-ul
;ncepe s\ creasc\. Energia se afl\ acum la nivelul inimii, ceea ce face ca
focul interior s\ fie destul de mare. Dar tocmai din acest motiv este necesar\
apari]ia [i cre[terea Yin-ului (a apei ce echilibreaz\ focul). Practic=nd ;n
acest interval de timp tehnici statice, de cultivare, de relaxare, vom putea s\
sus]inem cre[terea Yin-ului ;n interiorul nostru. Din punct de vedere al
atitudinii, Yin-ul indic\ interiorizare, iar din punct de vedere al corpului,
Yin-ul arat\ fluidele corpului. De aceea, exers=nd pentru cre[terea Yin-ului
vom putea reduce focul (Yang-ul)> vom putea intra ;ntr-o stare de lini[te, de
echilibru interior [i vom cre[te umezeala din interiorul corpului,
contrabalans=nd eventualele efecte nedorite cauzate de usc\ciune.
Perioada You (17 19) este descris\ de hexagrama Guan
. :n
acest interval Soarele se preg\te[te s\ apun\, Yin-ul cre[te [i ;n Natur\.
lucru se refer\ la faptul c\ energia rinichilor este cea care sus]ine func]ionarea tuturor
celulelor corpului (prin intermediul celor trei focare) [i umiditatea rinichilor sprijin\
men]inerea umezelii la nivelul tuturor por]iunilor corpului. Acest mecanism
func]ioneaz\ dincolo de cel al legii celor cinci elemente.
11
Din punct de vedere al energiei.

175

Lumina se retrage [i apare ;ntunericul, c\ldura zilei dispare [i se face sim]it\


r\coarea serii. Exersarea ;n acest interval este benefic\ de asemenea cre[terii
Yin-ului, a esen]ei corporale [i a st\rii de lini[te.
Practica Qigong-ului ;n aceste intervale este sprijinit\ de ritmurile
naturale ale Universului. :n trecut se spunea c\ cei care doresc s\ ob]in\
rezultate vor exersa zilnic ;n aceste patru perioade. De asemenea, aceste
intervale sunt recomandate ;n mod diferen]iat persoanelor ce au diferite
afec]iuni.
Cei care sufer\ de afec]iuni caracterizate de insuficien]\ de Yin vor
folosi intervalele 11 13 [i 17 19 ziua. Insuficien]a de Yin (de fluide ale
corpului) este ;nso]it\ de un aparent exces de Yang12 (c\ldur\ la nivelul
extremit\]ilor, temperatur\ u[oar\ ;n a doua parte a zilei, dorin]e
necontrolate, etc.).
Persoanele care au insuficien]\ de Yang vor exersa ;n perioadele 23
1 noaptea [i 5 7 diminea]a. Insuficien]a de Yang (energie) este de
asemenea ;nso]it\ de un aparent exces de Yin 13 (membre reci, transpira]ie
brusc\, absen]a setei, etc.).

12
13

Yin-ul fiind insuficient, el nu mai poate controla Yang-ul


Yang-ul fiind insuficient nu va mai avea puterea de a controla Yin-ul

176

ARANJAREA POZI}IEI, A RESPIRA}IEI


{I A MENTALULUI
Unul dintre principiile de baz\ ale Qigong-ului este cel al ''aranj\rii,
al punerii ;n ordine sau al regl\rii. El se refer\ la trei aspecte> pozi]ia
corpului, respira]ia [i mentalul (este termenul prin care am desemnat ceea ce
chinezii numesc inima, ce cuprinde de fapt, suma func]iilor tuturor
sistemelor omului). Dintre acestea, esen]ial\ este aranjarea mentalului,
celelalte dou\ nefiind considerate dec=t etape ajut\toare.
Exersarea ;ncepe cu adev\rat doar atunci c=nd a fost dep\[it\ faza
celor trei aranj\ri. :n prima perioad\ practicantul ;[i corecteaz\ pozi]ia, ;[i
regleaz\ respira]ia [i ;[i concentreaz\ aten]ia.
S\ consider\m de exemplu, cazul concret al men]inerii pentru un
anumit timp, a unei posturi date, ;n care se folose[te metoda respira]iei
inverse (pe inspira]ie abdomenul se contract\, iar pe expira]ie se dilat\) [i ;n
care aten]ia este fixat\ c\tre interiorul abdomenului inferior, c\tre c=mpul
de cinabru (Xia dantian). Cel ce s-a hot\r=t ;n exersarea acestei forme, va
insista ;n prima perioad\ pe corectitudinea pozi]iei [i a respira]iei, pe
;ndep\rtarea g=ndurilor distractive [i concentrarea mentalului. Astfel,
primele zile sau s\pt\m=ni vor fi dedicate celor expuse mai sus.
:n momentul ;n care pozi]ia poate fi men]inut\ cel pu]in o jum\tate
de or\, respira]ia fiind continu\, lini[tit\ [i profund\, iar aten]ia ;ndreptat\ ;n
mod natural c\tre zona specificat\, se poate spune c\ va ;ncepe cu adev\rat
practica Qigong-ului. De ce? Pentru c\ exersarea formelor energetice
presupune intrarea ;ntr-o stare caracteristic\, [i anume cea de lini[te, de
imobilitate. Dac\ aten]ia poate fi fixat\ f\r\ nici un fel de constr=ngere, timp
de trei minute, pe o floare, o senza]ie, un g=nd, o imagine, etc., atunci apare
concentrarea. Acest lucru nu este u[or, deoarece dac\ vrem s\ observ\m, de
exemplu, o floare, dup\ numai c=teva secunde vor apare g=nduri legate de
mirosul ei, de culoarea ei, de alte ;mprejur\ri ;n care am mai v\zut-o,
[.a.m.d.
Persever=nd ;n concentrare p=n\ c=nd ajungem la dou\zeci de
minute, va apare un flux continuu al con[tiin]ei, cunoscut sub numele de
medita]ie. Este momentul ;n care incon[tientul iese c\tre suprafa]\.

177

Mecanismul prezentat mai sus este valabil pentru toate practicile


interne, inclusiv pentru artele mar]iale interne (Taijiquan, Baguazhang,
Xingyiquan). Descrierile ce urmeaz\ sunt valabile pentru Qigong.
Aranjarea pozi]iei se refer\ la a[ezarea ;ntr-o manier\ natural\ [i
relaxat\ a m=inilor [i picioarelor, a celor cinci palate, a trunchiului, a
organelor interne, etc., adic\ a ;ntregului corp. Dac\ acest lucru se realizeaz\
;n coordonare cu reglarea respira]iei [i ordonarea mentalului, se poate intra
foarte rapid ;ntr-o stare de lini[te, caracteristic\ Qigong-ului.
Care este tehnica propriu-zis\? Aici ;nt=lnim principiul> se a[eaz\
corpul c=t mai confortabil, respect=nd ;n acela[i timp, cu stricte]e cerin]ele
posturii alese. Dac\ nu se specific\ o anumit\ pozi]ie ce trebuie men]inut\,
atunci se folose[te incon[tientul pentru a g\si forma ideal\. :n majoritatea
exerci]iilor se ;nt=lnesc urm\toarele puncte comune referitoare la acest
aspect> corpul este stabil, interiorul relaxat, gura u[or ;nchis\ (f\r\ a str=nge
din]ii), ochii semi;nchi[i (se spune c\ numai o s\geat\ de lumin\ poate
p\trunde p=n\ la ei), umerii sunt cufunda]i, coatele c\zute, b\rbia u[or
retras\ c\tre interior, v=rful capului este ;ndreptat c\tre cer, pieptul vidat,
ceafa destins\, [oldul relaxat (dac\ se exerseaz\ [ez=nd, atunci mijlocul este
drept, ;n forma culcat, [oldul este u[or ;ndoit)< v=rful nasului se afl\ pe
aceea[i linie cu ombilicul, iar proiec]ia urechii cade pe linia ce une[te cei doi
umeri. Posturile care pot fi folosite pentru exersare sunt foarte multe. :n
general se ;nt=lnesc urm\toarele categorii>
- st=nd ;n picioare,
- [ez=nd,
- culcat
- merg=nd,
fiecare cu caracteristicile ei.
Pozi]ii esen]iale [i puncte de aten]ie ;n practic\
1) Celor care exerseaz\ [ez=nd li se recomand\ s\ nu se sprijine cu
spatele de sp\tarul scaunului, pentru a ob]ine un efect benefic asupra
circula]iei sanguine [i a fluidelor corpului, c=t [i asupra zonei [oldului,
spatelui [i organelor interne. De-o parte [i de alta a coloanei vertebrale se
afl\ un anumit num\r de puncte de acupunctur\ ce corespund organelor
interne. Dac\ spatele este sprijinit de sp\tarul scaunului, acestea vor fi
presate, ceea ce va afecta circula]ia energiei de-a lungul traseelor ce trec prin
organele interne, astfel ;nc=t afec]iunile avute ;n vedere nu mai pot fi
influen]ate ;n mod pozitiv, pentru vindecarea lor. Corpul trebuie s\ [ad\ ;n

178

prima treime sau p\trime a scaunului, astfel ;nc=t s\ fie posibil\ circula]ia
energetic\ nestingherit\, de-a lungul canalelor. :n plus, dac\ apar mi[c\ri
involuntare (zifa donggong) este important\ existen]a unui spa]iu, care s\
permit\ aceste mi[c\ri. De asemenea, adopt=nd aceast\ pozi]ie, se va
produce [i un efect de stimulare a punctelor de acupunctur\ Weilu (situat la
baza coloanei vertebrale) [i HuiYin (la jum\tatea distan]ei dintre anus [i
organele genitale), ceea ce influen]eaz\ starea organismului.
Persoanele ce exerseaz\ ;n picioare vor ]ine t\lpile dep\rtate la o
distan]\ u[or mai mare dec=t l\]imea umerilor, genunchii pu]in ;ndoi]i,
trunchiul nu trebuie s\ stea exagerat de drept. :n caz contrar, dac\ apar
mi[c\ri involuntare (zifa donggong), se poate ;nt=mpla s\ se pr\bu[easc\
brusc corpul. :n momentul ;n care apare tendin]a de mi[care a corpului, se
pot dep\rta pu]in picioarele, apoi se urmeaz\ mi[c\rile ;ntr-o manier\
natural\. Opunerea nu este recomandabil\, ;n mental trebuie s\ apar\
sentimente frumoase, pozitive, s\ v\ g=ndi]i tot timpul c\ face]i fapte bune.
Astfel, toate reac]iile care se vor ivi vor fi normale.
2) :n momentul exers\rii [oldul este extins, iar abdomenul inferior
u[or contractat. Ca urmare, va apare un efect de relaxare a mu[chilor zonei
lombare [i o destindere a vertebrelor lombare, ceea ce favorizeaz\
vindecarea afec]iunilor din regiunea respectiv\ [i a a[a-numitului vid al
rinichilor. Aceast\ modalitate de men]inere a [oldului, permite traversarea
normal\ de c\tre energie a traseului ce porne[te din punctul de acupunctur\
Weilu (baza coloanei vertebrale - zona coccigian\), trece prin vertebrele
lombare [i ajunge ;n punctul Jiaji (pe coloan\, la nivelul pieptului).
3) :n timpul practicii [oldul trebuie s\ fie drept, ceafa extins\ ;n mod
natural [i b\rbia u[or retras\ c\tre interior. Aceasta are un efect pozitiv
asupra zonei cefei [i permite libera trecere a energiei prin Yuzhen (localizat
la baza craniului). Proced=nd astfel, se ;ndreapt\ toat\ coloana, ceea ce
influen]eaz\ energia Yang din extrameridianul Dumai, astfel ;nc=t corpul [i
spiritul devin viguroase, se elimin\ oboseala [i se amelioreaz\ starea
;ntregului organism.
4) Pe durata exers\rii palmele se pot a[eza ;n dreptul abdomenului
inferior, dac\ ;n exerci]iu nu se specific\ altfel, centrul palmelor fiind
;ndreptat ;n sus. Axilele sunt vidate (u[or rotunjite) astfel ;nc=t cele [ase
meridiane ale bra]elor (trei Yin [i trei Yang) vor fi sim]ite foarte clar, ele
conduc=nd bine energia.

179

5) Gura este u[or ;nchis\, cele dou\ maxilare nu trebuie s\ fie ;n


contact, v=rful limbii puncteaz\ palatul dur.
- Cei ce sufer\ de afec]iuni ale inimii vor atinge cu v=rful limbii baza
din]ilor maxilarului inferior.
- Pentru tratarea bolilor sistemului nervos sau pentru a avea o stare
sufleteasc\ mai bun\, v=rful limbii va fi orientat c\tre spate, prin rularea
acesteia, p=n\ la baz\.
- Cei ce vor s\ sl\beasc\ vor ]ine v=rful limbii la mijlocul cavit\]ii
bucale f\r\ a atinge partea superioar\ sau pe cea inferioar\.
:n func]ie de necesit\]i se alege una dintre pozi]iile limbii men]ionate
mai sus. Proced=nd astfel se va regla [i func]ia gustului (datorit\ leg\turii
fire[ti ce exist\ ;ntre limb\ [i gust) [i cea de ;nchidere-deschidere a inimii (;n
medicina tradi]ional\ chinez\, limba este legat\ de inim\).
6) Ochii se ]in ;ntredeschi[i, privind v=rful nasului. Se spune>
Cei care sunt perfect s\n\to[i, au curaj [i vor s\ ob]in\ anumite
reac]ii, pot s\ ;nchid\ treptat-treptat ochii [i s\ priveasc\ v=rful nasului
folosind mentalul.
Astfel se reduce influen]a factorilor care distrag aten]ia (lumin\ sau
alte tipuri de stimuli externi). :n budhism se consider\ c\ ;mpreunarea
palmelor, men]inerea v=rfului limbii ;ntr-o anumit\ pozi]ie [i urm\rirea
v=rfului nasului cu ajutorul mentalului, vor duce la libera circula]ie a
energiei pe extrameridianul Renmai.
Pentru persoanele hipotensive sau pentru cele care, din cauza unor
afec]iuni cardiace, le[in\ foarte u[or ;n timpul practicii, exist\ recomandarea
de a exersa totdeauna ;n pozi]ia [ez=nd< ;n plus, genunchii se ]in str=ns lipi]i,
[i se inspir\ profund (nu se acord\ o aten]ie deosebit\ expira]iei). :n
momentul inspira]iei se contract\ ;n mod con[tient at=t cele dou\ Yin-uri
(este vorba de sfincterul anal [i testicule pentru b\rba]i sau vulv\ pentru
femei), c=t [i abdomenul inferior. Astfel, tensiunea nu va mai cobor; [i nu va
mai ap\rea nici lipotimia.
REGLAREA RESPIRA}IEI
Reglarea respira]iei este o component\ important\ a tehnicilor
Qigong-ului. Ea se consider\ a fi o etap\ ajut\toare pentru aranjarea
mentalului. :n acest sens, exist\ o tehnic\ de aranjare a mentalului denumit\
ascultarea respira]iei.

180

Principiul de baz\ al regl\rii respira]iei const\ ;n folosirea mentalului


pentru a o putea controla, asfel ;nc=t aceasta s\ ajung\ lung\, continu\,
profund\ [i uniform\. De aceea se spune>
Mentalul [i energia se sprijin\ reciproc.
Exist\ foarte multe tehnici de reglare a respira]iei. :n practic\ se
folosesc curent cel pu]in o sut\ optsprezece. :n continuare vor fi trecute ;n
revist\ numai cele mai cunoscute> respira]ia natural\, respira]ia toracic\,
respira]ia abdominal\ (respira]ia direct\, invers\ [i latent\), respira]ia
profund\, respira]ia cu apnee, respira]ia pe gur\, respira]ia pe nas, respira]ia
pe gur\ [i nas, respira]ia folosind sunetele, respira]ia aducerii mentalului
;ntr-un anumit loc, respira]ia transport\rii energetice ;ntr-un loc anume
(folosit\ de practican]ii de arte mar]iale), respira]ia trimiterii energiei [i
vigorii ;ntr-un loc anume (este caracteristic\ Qigong-lui dur), respira]ia ;n
mi[care, respira]ia trimis\ de-a lungul unui traseu standard, metoda
respira]iei embrionare (;n leg\tur\ cu ea se spune c\> cel ce respir\
embrionar [i poate s\ nu-[i foloseasc\ nasul [i gura pentru a respira,
asemenea f\tului aflat ;n burta mamei, ei bine, acela p\[e[te pe cale!),
metoda de respira]ie asem\n\toare celei folosite de animale, etc.
:n Secretul florii de aur (Tai Yi Jinhua Zong Jin) se men]ioneaz\>
:n timpul medita]iei, discipolul trebuie s\ aib\ inima lini[tit\ [i
energia ;n armonie. Cum se poate lini[ti inima? Prin respira]ie.
Numai inima trebuie s\ fie con[tient\ de plutirea respira]iei
;n\untru [i ;n afar\< aceasta nu trebuie auzit\ cu urechile.
Dac\ nu se aude, respira]ia este lumin\. Dac\ este lumin\, este
pur\.
Dac\ se aude, respira]ia-energie este aspr\. Dac\ este aspr\ nu este
bine, c\ci acum se dezvolt\ indolen]a [i letargia, iar discipolul dore[te s\
adoarm\. Acest lucru este evident.
Toate acestea ne arat\, pe de o parte rolul important al respira]iei ;n
lini[tirea inimii, iar pe de alt\ parte modalitatea de a observa corectitudinea
respira]iei. Atunci c=nd respira]ia este zgomotoas\ ;nseamn\ c\ practicantul
a uitat de controlarea respira]iei. Pur [i simplu a fost furat de g=ndurile ce iau ap\rut [i nici nu [i-a dat seama de momentul ;n care respira]ia a ajuns s\
fie aspr\. O alt\ explica]ie a respira]iei incorecte este postura incorect\.
Deseori practicantul nu st\ cu spatele drept, capul se apleac\ spre ;nainte
(v=rful capului nu mai este ;ndreptat spre Cer), b\rbia s-a dus [i ea u[or c\tre

181

;n fa]\. Din aceast\ cauz\ apare o presiune ;n zona pieptului, ceea ce


;ngreuneaz\ respira]ia.
:n mod normal respira]ia ar trebui s\ fie curg\toare, s\ nu apar\
nevoia de a o controla, s\ fie natural\. Atunci c=nd respira]ia este corect\,
putem uita de ea. Dac\ ;ns\ inima nu este ;nc\ lini[tit\, nu putem s\ uit\m de
respira]ie!
ARANJAREA MENTALULUI
Aranjarea mentalului se refer\ la procesele de modelare [i ordonare
ce au loc la nivelul con[tiin]ei (;n accep]iunea ;n care a fost ea descris\ ;n
capitolul Introducere ;n Qigong). :n Qigong nu se folose[te termenul
mental, ci cel de inim\ sau suflet. A[a cum am mai ar\tat, prin inim\
;n]elegem suma func]iilor tuturor sistemelor organismului. De aceea,
aranjarea mentalului const\ tocmai ;n reglarea acestor func]ii.
Omul este deosebit de celelalte forme de via]\ cunoscute prin aceea
c\ el posed\ con[tiin]\, al c\rui efect decizional este folosit [i ;n Qigong.
Pentru acest motiv, purificarea [i antrenarea con[tiin]ei este unul din
lucrurile de baz\ ale Qigong-ului.
Con]inutul esen]ial al regl\rii inimii este concentrarea [i folosirea
ei. :n Qigong, antrenarea con[tiin]ei se refer\ la urm\torul aspect> ;n
procesul exers\rii, propriile g=nduri [i sentimente urmeaz\ cerin]ele
tehnicilor, ;ndep\rt=nd g=ndurile ce ne pot distrage de la exersare, astfel
;nc=t creierul s\ poat\ intra ;ntr-un stadiu avansat de concentrare. Dup\ un
timp va apare o stare de vid, de relaxare [i bucurie, adic\ tocmai starea
caracteristic\ Qigong-ului.
Cum se realizeaz\ aranjarea mentalului? Ea are urm\toarele etape de
baz\>
1) Controlarea Inimii (shou xin) - Se verific\ foarte rapid
g=ndurile, apoi g=ndirea se direc]ioneaz\ c\tre o anumit\ zon\ a corpului,
cum ar fi c=mpul de cinabru (dantian), poarta vie]ii (mingmen), etc. Cea
mai important\ este ;ns\ controlarea incon[tientului, sau a ceea ce ;n daoism
este denumit spiritul ini]ial (Yuan shen), spiritul Yin (Yin shen) [i
spiritul Yang (Yang shen). :n practic\ se exerseaz\ aceste trei sisteme ale
omului. Ele au urm\toarele coresponden]e>
- Yuan shen - este reprezentat de ;ntreaga con[tiin]\, aflat\ la nivelul
cortexului cerebral<
- Yin shen - corespunde sistemului informa]iilor codului genetic,
g=ndurilor din con[tiin]a mamei, dar este un sistem aflat ;n propriul corp<

182

- Yang shen - corespunde informa]iilor din codul genetic [i


g=ndurilor din con[tiin]a tat\lui.
Se spune c\ spiritul Yin (Yin shen) [i spiritul Yang (Yang shen)
au o umbr\ evident\. Umbra este cea care permite observarea p\rin]ilor
[i recep]ionarea semnalelor acestora ;n propriul corp. Aceste semnale nu
sunt semnalele individuale originale ale celor doi p\rin]i, ci rezultatul unirii
lor ;n [i cu propria voastr\ persoan\.
Cei care posed\ capacit\]i deosebite au observat c\, ;n realitate,
corpul omenesc are trei umbre. Conform explica]iilor daoismului, spiritul
Yin [i spiritul Yang pot apare ;n exterior, acest lucru fiind posibil chiar [i
pentru spiritul ini]ial - este vorba de ie[irea la suprafa]\ a incon[tientului. :n
mod normal, ;n momentul ;n care omul se g=nde[te la anumite probleme,
exist\ o umbr\ care scap\ c\tre exterior. Controlarea inimii sau
retragerea inimii const\ tocmai ;n supunerea acelei umbre.
2) Oprirea g=ndurilor (zhi nian) - Mul]i oameni nu pot s\
realizeze dezideratul re;ntoarcerii celor trei g=nduri ;ntr-unul singur,
neput=ndu-[i stabiliza g=ndirea. Pentru acest motiv ei trebuie s\ se
str\duiasc\ ;n permanen]\ s\ ;[i opreasc\ g=ndurile, s\ le ;ndep\rteze tot
timpul pe cele distractive.
3) :mp\carea sufletului (ping xin) - Este necesar\ contopirea
tuturor g=ndurilor con[tiin]ei, a spiritului Yin, a spiritului Yang [i a celui
ini]ial ;ntr-unul singur. :ntre acestea nu trebuie s\ existe contradic]ii, este
esen]ial s\ reu[i]i s\ v\ regla]i energiile Yin [i Yang din interiorul corpului.
Trebuie s\ ave]i un suflet ;mp\cat, uniform, pentru c\ totul se bazeaz\ pe
modelarea caracterului.
4) Relaxarea sufletului (song xin) - Aten]ia nu trebuie s\ fie
;ncordat\, concentrarea min]ii nu presupune tensionare. Urm\ri]i [i nu
urm\ri]i, ave]i g=nduri [i nu ave]i g=nduri, totul exist\ [i nu exist\, cobor=]i
;ntr-o stare de trans\. Porni]i relaxarea de sus ;n jos, de la st=nga c\tre
dreapta< relaxa]i meridianele, organele interne, membrele, cele cinci palate
[i cele nou\ orificii. Repeta]i relaxarea celor cinci palate [i a celor nou\
orificii. Limba este retras\ c\tre mijlocul cavit\]ii bucale, astfel ;nc=t v=rful
ei nu trebuie s\ ating\ nici partea de sus, nici cea de jos, aceast\ pozi]ie
contribuind la realizarea relax\rii. Etapa relax\rii sufletului este esen]ial\.
5) Supunerea inimii (zhi xin) - toate g=ndurile care apar pe
durata practicii trebuie controlate. Dac\ apar mi[c\ri involuntare de
amploare, pute]i s\ respira]i profund sau s\ asculta]i zgomotul b\t\ilor

183

inimii. Trebuie ca pe calea supunerii g=ndurilor s\ pute]i controla sufletul,


pe care s\-l restr=nge]i ;n zona creierului sau a abdomenului inferior.
Adesea supunerea sufletului se realizeaz\ prin repetarea tacit\ a unui g=nd
sau prin observarea mental\ a unui sunet, unei imagini, a unei informa]ii,
unui simbol.
6) Eliberarea min]ii (fang xin) - Mintea trebuie l\sat\ s\ se
odihneasc\. :n aceste momente g=ndurile se sedimenteaz\, sunt stabile. Se
alege un anumit loc ;n care se a[eaz\ inima, sistemul informa]ional al
con[tiin]ei, al celor trei spirite.
7) Transformarea inimii (hua xin) - Dup\ ce pute]i controla
sufletul, str\dui]i-v\ s\ aranja]i incon[tientul, aduc=ndu-1 la suprafa]\,
:ncerca]i s\ preschimba]i con[tiin]a ;ntr-un vid nem\rginit. Transform=nd
energia acumulat\ produce]i muta]ii ale ei< este posibil ca, ;n acest mod, s\
trece]i dincolo de ziduri. Adesea, pentru a schimba sufletul, se folose[te
ochiul ceresc. Pornind de la inim\, conduce]i aten]ia treptat-treptat spre
partea superioar\, p=n\ la nivelul dantian-ului superior. Aici p\trund ;ncet
anumite lucruri (semnale), eman\ c\ldur\, dau senza]ia de distensie, poarta
cerului se deschide [i apare transformarea. Ochiul ceresc se deschide [i
dintr-o dat\ capul pare c\ devine vast, dispar toate g=ndurile distractive,
toate contradic]iile, toate tensiunile [i ideile negative. Exist\ persoane c\rora
le apar transform\ri [i ;n alte centre energetice. Capacit\]ile se vor dezvolta
;n zonele cele mai senzitive din corpul fiec\ruia.
8) Stabilizarea sufletului (ding xin) - Dup\ ce s-au produs
transform\ri ;n capul sau ;n corpul vostru, este necesar\ stabilizarea
g=ndurilor incon[tientului ;ntr-un loc care trebuie s\ fie un loc minunat, plin
de resurse, cum ar fi> dantian-ul inferior, punctul Yuzhen (;n partea din spate
a capului, la nivelul v=rfului nasului), Mingmen (la jum\tatea distan]ei
dintre cei doi rinichi), etc. Aceasta se nume[te stabilizarea sufletului.
9) Folosirea sufletului (yong xin) - :n procesul transform\rii este
necesar ca incon[tientul s\ asculte de voi, s\-1 pute]i folosi< trebuie ca el s\
v\ urmeze comenzile [i, folosind inima, s\-l cultiva]i. De exemplu, dac\
prin exersare se deschide ochiul ceresc, prin zona respectiv\, devenit\
foarte senzitiv\, p\trund ;n interior unele semnale. :n acest moment trebuie
s\ ;nchide]i poarta. :ncet-;ncet, folosindu-v\ aten]ia cobor=]i semnalele
respective pe linia median\ a corpului p=n\ ;n interiorul abdomenului
inferior, intr=nd ;n c=mpul de cinabru inferior (Xia dantian). Aceasta se

184

nume[te conducerea leacului (medicamentului) pentru atingerea


echilibrului. :n procesul ciment\rii cinabrului se folose[te metafora>
Mentalul este focul<
Respira]ia este v=ntul,
C=mpul de cinabru (dantian) este vasul ;n care se prepar\ elixirul<
Energia [i semnalele - din interiorul [i din exteriorul corpului formeaz\ leacul care este prelucrat ;n vas.
10) Conducerea sufletului (Yin xin) - Lucrurile esen]iale
(imaginile, sfera de foc luminoas\, etc.) care au fost aduse ;n dantian-ul
inferior prin for]a g=ndului, sunt r\sp=ndite ;n tot corpul, p=n\ ;n organele
interne. Folosi]i apoi mentalul pentru a le conduce, ;ncep=nd din zona
capului, ;n jos p=n\ la HuiYin (la jum\tatea distan]ei dintre anus [i organele
genitale)< dup\ aceea trec prin baza coloanei [i se ridic\ din nou p=n\ ;n
cre[tetul capului, de unde vor cobor; de data aceasta p=n\ ;n t\lpi [i se ridic\
iar ;n regiunea capului, pentru a ;nchide circuitul. Se procedeaz\ astfel,
parcurg=nd ne;ntrerupt traseul de mai multe ori. Totul decurge calm, lini[tit,
mentalul se deplaseaz\ asemenea z\pezii care cade ne;ncetat. Aceasta se
nume[te conducerea sufletului.
11) Deplasarea inimii (xing xin) - Incon[tientul care se ive[te la
suprafa]\ nu este pus ;n mi[care doar ;n interiorul corpului, ci este deplasat
[i ;n exterior, pentru a aspira energie. :n momentul ;n care folosi]i
incon[tientul, nu-l domina]i ;n ;ntregime, ci l\sa]i-i un anumit grad de
libertate, permite]i-i s\ circule ;n locuri uneori foarte ;ndep\rtate pentru a
acumula energie necontenit.
Pentru a ob]ine un anumit nivel (gongfu) se folose[te a[a-numita
tehnic\ a celor opt trigrame sau tehnica celor cinci comori, cum mai este
ea cunoscut\. Cele cinci comori sunt>
- P\m=ntul,
- Apa,
- Focul,
- V=ntul,
- Vidul.

185

Vidul este privit ca fiind corpul ceresc. Dac\ celor cinci comori
li se adaug\ soarele, luna [i stelele, se vor ob]ine cele opt trigrame sau
cele opt energii (baqi).
:n procesul exers\rii trebuie s\ ;ncerca]i din r\sputeri s\ folosi]i
incon[tientul pentru a aspira energia p\m=ntului, a apei, a focului, a
v=ntului, a vidului, a soarelui, a lunii [i a stelelor. Dup\ ce a aspirat energie
[i s-a '';nc\rcat, incon[tientul revine, pentru ca apoi s\ plece din nou s\
absoarb\ energie. Aceasta reprezint\ deplasarea inimii.
12) :n]elegerea sufletului (ming xin) - Dac\ pute]i l\sa
incon[tientul s\ aspire ;n mod ne;ntrerupt energie, s\ plece [i s\ se ;ntoarc\,
vor avea loc transform\ri, intr=ndu-se cu adev\rat ;n ordinea nem\rginirii
sufletului din Qigong. :n aceste momente, incon[tientului ;i sunt foarte
clare lucrurile care ;i apar, le poate ;n]elege foarte bine pe toate. Abia dup\
ce incon[tientul poate ie[i la suprafa]\, aspir=nd continuu energie, se
formeaz\ gong-ul, iar puterea devine foarte mare, pentru c\ acum ea se
formeaz\ din for]a semnalelor codului genetic al celor zece mii de
genera]ii.
Aranjarea inimii este deosebit de important\ ;n exersarea Qigongului la nivel mediu [i superior. Doar practic=nd p=n\ c=nd incon[tientul iese
la suprafa]\, pute]i considera c\ a]i p\[it pe poarta ce v\ duce c\tre lumea
f\r\ de grani]e a Qigong-ului. Astfel v\ pute]i controla inima dup\ propria
dorin]\. :n momentul ;n care reu[i]i s\ v\ aranja]i sufletul conform
g=ndurilor, este necesar s\ pune]i accentul pe moral\. Numai prin ;nsu[irea
moralei ve]i ;n]elege cu adev\rat ce este incon[tientul [i ;l ve]i putea folosi.
Tehnicile cel mai des folosite pentru aranjarea inimii
1) Tehnica contempl\rii (yishou fa) - aceasta este cea mai utilizat\
tehnic\ pentru aranjarea inimii. Ea const\ ;n fixarea aten]iei asupra unui
anumit loc sau a unei imagini alese. Se folose[te metoda un g=nd poart\
cele zece mii de g=nduri pentru a se atinge scopul intr\rii ;ntr-o stare de
lini[te. Astfel, se ajunge ;n starea caracteristic\ Qigong-ului ;n care apar
diverse capacit\]i.
Tehnica contempl\rii sau a observ\rii, cum mai este denumit\, are
c=teva elemente ce trebuie neap\rat respectate>
a) Alege]i imagini frumoase, idei pozitive, pentru a v\ fixa aten]ia
asupra lor, g=nduri care au un efect benefic asupra corpului [i sufletului. De
exemplu, cineva care este suferind de inim\ se va opri asupra plantei
r\d\cina vie]ii (ginseng). Peisajele alese vor fi cele inundate de lumina
lunii, cele ;n care soarele ro[u se ridic\ pe bolt\ [i devine din ce ;n ce mai

186

str\lucitor, paji[ti pline de flori multicolore, mun]i ;nal]i, etc. Aceste imagini
trebuie s\-i dea omului un sentiment de relaxare, lini[te, bucurie, ;mplinire.
b) Se aleg zone speciale din interiorul corpului. De[i g=ndurile sunt
ceva abstract, ele sunt capabile, prin anumite procese psihologice [i
fiziologice pe care le declan[eaz\, s\ duc\ la ob]inerea unor rezultate
deosebite. Fixarea aten]iei pe zone diferite va duce la apari]ia unor efecte
diferite. :n general, por]iunile cel mai des folosite ;n acest scop sunt dantianul superior, dantian-ul mijlociu [i dantian-ul inferior, precum [i unele organe
interne (inim\, ficat, rinichi, etc.).
c) Aten]ia trebuie s\ fie concentrat\, g=ndurile s\ se adune, s\ nu fie
dispersate, s\ se elimine ideile distractive. Gradul de concentrare al aten]iei
este factorul de care depinde ;ntr-o foarte mare m\sur\ reu[ita tehnicii
contempl\rii. :n aceast\ tehnic\ este necesar s\ se evite ;ncordarea aten]iei,
g=ndurile tensionate. De exemplu, atunci c=nd observa]i cu ajutorul
mentalului o anumit\ zon\ a corpului, trebuie s\ observa]i [i s\ nu observa]i,
ca [i cum ar fi acolo, dar parc\ totu[i n-ar fi< nu pierde]i din aten]ie locul
respectiv, dar nici nu v\ ]intui]i g=ndurile ;n acea por]iune. Atunci c=nd este
contemplat\ o zon\ din interiorul organismului, este mai u[or ca aten]ia s\
fie fixat\< c=nd este vorba ;ns\ de o imagine exterioar\, un peisaj, este mai
dificil\ concentrarea asupra locului respectiv. Lucrul de baz\ al tehnicii
observ\rii este s\ prive[ti [i s\ nu prive[ti, s\ te g=nde[ti [i s\ nu te g=nde[ti,
s\ nu p\r\se[ti locul dar s\ nu fii imobil, s\ urmezi calea natural.
Una dintre tehnicile ce apar]in procedeului de urm\rire cu ajutorul
mentalului este cea a privirii interioare (neiguan fa). Caracteristic pentru
aceasta este faptul c\, pe l=ng\ fixarea asupra unei anumite zone din
organism, ea pune ;n mod deosebit accentul pe vizualizarea activit\]ii
por]iunii respective. Se urm\re[te activitatea organelor interne, dinamica lor.
Dac\ timpul de contemplare este mai lung, poate s\ apar\ fenomenul de
privire invers\, proces descris [i ;n cazul tehnicilor budhiste> organele
interne se v\d ;ntr-adev\r, este vizualizat\ at=t activitatea lor, c=t [i modul ;n
care circul\ energia de-a lungul meridianelor.
2) Tehnica relax\rii (fangsong fa) - este una dintre metodele
folosite ;n antrenament pentru purificarea min]ii. Lucrul important este ca
practicantul s\-[i foloseasc\ g=ndurile pentru a relaxa ;ntregul organism,
astfel ;nc=t s\ apar\ senza]ia c\ tot corpul este asemenea norilor care se
destram\ c=nd se ridic\ cea]a, sau ca undele pe suprafa]a unei ape, sau ca
firul de m\tase tras din cocon. Se relaxeaz\ fiecare parte, se elimin\ toate
tensiunile, dar nu apare starea de moliciune.
Apari]ia acestor senza]ii nu trebuie urm\rit\ ;n mod particular ;n
timpul exers\rii, ea nu reprezint\ un scop ;n sine. Ele trebuie s\ se iveasc\

187

spontan, din interiorul con[tiin]ei. Dar bine;n]eles, nu vor fi neglijate


aranjarea pozi]iei [i reglarea respira]iei.
3) Tehnica repet\rii ;n g=nd a unor cuvinte (monian fa) - Aceast\
tehnic\ const\ ;n repetarea ;n g=nd a unor sunete, silabe sau cuvinte ce au o
influen]\ pozitiv\ asupra organismului. Deoarece ele nu se pronun]\ cu glas
tare, mai este denumit\ [i tehnica repet\rii tacite. Ceea ce se roste[te ;n
g=nd este ales ;n func]ie de cerin]ele exerci]iului [i de starea unei eventuale
afec]iuni. Con]inutul cuvintelor ;l ajut\ pe practicant s\ intre ;ntr-o stare de
lini[te sau s\ elimine tensiunile ce apar ;n organism ca urmare a unor boli.
Num\rul repet\rilor este ;n general, cuprins ;ntre trei [i nou\. Uneori se
sincronizeaz\ cu respira]ia sau cu execu]ia de mi[c\ri specifice.
:n practic\ se mai folose[te [i varianta num\r\rii respira]iilor. O
inspira]ie [i o expira]ie se socotesc ;mpreun\. Metoda este asem\n\toare cu
cea a tehnicii repet\rii ;n g=nd a unor cuvinte, deosebirea const=nd ;n
faptul c\, ;n acest caz, nu exist\ o semnifica]ie precis\ a cuvintelor. Metoda
num\r\rii respira]iilor este o form\ prin care se urm\re[te armonizarea
respira]iei cu starea mentalului. Ea ajut\ la ;ndep\rtarea g=ndurilor
distractive [i intrarea ;ntr-o stare de lini[te, caracteristic\ Qigong-ului.
4) Tehnica mut\rii energiei - mutarea energiei indic\ faptul c\,
;n timpul exers\rii, g=ndul deplaseaz\ energia dintr-un loc ;n alt loc. Aceast\
tehnic\ se execut\ adesea sincronizat cu respira]ia. :n general se ;nt=lnesc
dou\ metode> prima const\ ;n mutarea mentalului dintr-un loc ;n altul,
urm\rind un traseu bine stabilit, ;n func]ie de lungimea inspira]iei [i a
expira]iei.
A doua metod\ se refer\ la ridicarea energiei curate a corpului [i la
cobor=rea celei st\tute (care stagneaz\ ;n diferite zone din organism). :n
momentul exers\rii, folosind mentalul se ridic\ mai ;nt=i energia curat\ a
corpului [i apoi se coboar\ cea st\tut\, elimin=nd-o.
:n cazul ambelor metode exist\ o str=ns\ leg\tur\ ;ntre respira]ie [i
drumul pe care ;l parcurge mentalul. Acest traseu poate fi stabilit ;n func]ie
de diferite considerente, de teoria celor cinci elemente, de teoria
meridianelor, etc.

188

ANTRENAMENTUL CELOR 24 DE
FACTORI CE INTERVIN PE PARCURSUL
PRACTICII
1) :n timpul exers\rii tehnicilor din Qigong pot apare o serie de
senza]ii cum ar fi cele de> disconfort, funic\turi, distensie, durere, r\ceal\,
frig, c\ldur\, febr\, u[urare, greutate, plutire, cufundare, m\rire, mic[orare,
relaxare, iritare, ;ngrijorare, vertij, vom\, tuse, incon[tien]\, g=nduri str\ine,
raze de lumin\, sunete ce apar ;n propriul corp, tendin]a de a executa mi[c\ri
foarte ample, [.a.m.d. Toate acestea sunt normale [i este necesar ca ;n
momentul ;nceperii exers\rii s\ v\ g=ndi]i pu]in la ele, s\ v\ autosugestiona]i
;n mod pozitiv, s\ realiza]i faptul c\ ele reprezint\ o etap\ ;n vindecarea
bolilor, un proces de aranjare a corpului, posibilitatea de a descoperi [i
dezvolta anumite capacit\]i. :n nici un caz aceste fenomene nu trebuie
ignorate, [i mai ales nu vor fi considerate ca fiind patologice. Ele sunt
proprii Qigong-ului [i unii mae[trii, ;n timpul [edin]elor de purtare ;n
tehnic\, le induc prin g=ndul lor.
2) Un alt punct important este acela al controlului aten]iei. Dup\ ce
aceste senza]ii au ap\rut, trebuie neap\rat ordonat\-aranjat\ starea
mentalului. Dac\ pe parcursul practicii mentalul nu este lini[tit, folosi]i
metoda respira]iei profunde pentru a induce o stare de calm, sau ;ncerca]i
orice altceva ;n vederea ob]inerii acestui rezultat. De exemplu, este foarte
eficient\ punerea accentului pe moral\ pentru stabilizarea mentalului.
Exersa]i g=ndind conform cu Qigong-ul, str\dui]i-v\ s\ ave]i energia ;n
armonie [i sufletul ;mp\cat.
3) Indiferent dac\ ave]i reac]ii sau nu, totul trebuie s\ fie firesc, p=n\
c=nd incon[tientul iese la suprafa]\. Apoi este necesar s\-1 urma]i ;n mod
natural, nu v\ opune]i, nu ;ncerca]i s\ v\ for]a]i s\ face]i ceva.
Dac\ v\ sim]i]i trist sau inconfortabil, atunci ;nseamn\ c\ nu v-a]i
aranjat bine pozi]ia corpului, respira]ia sau mentalul. Este bine s\ realiza]i
acest lucru, dar esen]ial\ este naturale]ea, f\r\ de care calea Qigong-ului nu
poate fi str\b\tut\. La ;nceput are loc doar o inducere-conducere a unei st\ri

189

caracteristice Qigong-ului< ;ns\, odat\ ajun[i la un moment dat, ac]iona]i ;n


modul ;n care g=ndi]i. Pentru a realiza corect acest lucru trebuie s\ fi]i foarte
aten]i la relaxare, la firesc, s\ intra]i ;ntr-o stare de lini[te, s\ asculta]i [i s\
urma]i naturalul, de la natural c\tre natural.
4) :n momentul exers\rii trebuie s\ ave]i o atitudine pozitiv\, s\
p\stra]i tot timpul numai g=ndurile bune, s\ ave]i ;n minte lucruri fericite,
care s\ v\ dea puterea s\ v\ autoinduce]i g=ndurile bune. Dac\ sunte]i trist,
elimina]i orice umbr\ negativ\ din cap, cu c=t sunte]i mai trist cu at=t mai
mult trebuie s\ v\ g=ndi]i la lucruri fericite, la faptul c\ cei din jur se simt
bine, c\ ;i vindeca]i pe al]ii. :n aceste momente nu fi]i cople[it, expira]i
profund, bate]i-v\ corpul cu palmele, mi[ca]i-v\, masa]i-v\ punctele de pe
cap< triste]ea va dispare rapid.
5) Oric=t de puternice sunt reac]iile ce apar, oric=t de greu vi se par
de suportat, nu trebuie ;n nici un caz s\ v\ auto;nvinui]i de ceva, s\ nu apar\
aceast\ tendin]\. Locul bolnav din corp se va sim]i inconfortabil, dar nu este
boala voastr\, ci cea a celor din jur sau a unor cuno[tin]e, [i ea se manifest\
numai datorit\ faptului c\ a]i fost receptivi. Nu-i acorda]i nici un fel de
aten]ie. Cu c=t ve]i fi mai lega]i de ideea de boal\ cu at=t se va amplifica
senza]ia de disconfort.
6) Este foarte important s\ v\ str\dui]i c=t mai mult s\ realiza]i
faptul c\ orice reac]ii ave]i, orice vi se ;nt=mpl\ ;n timpul exers\rii, este
absolut normal, nu este nimic extraordinar, nimic nefiresc sau ie[it din
comun. Oricare dintre senza]ii este o consecin]\ a practicii, ;n nici un caz un
semn de boal\ sau o manifestare negativ\. Nu v\ ;ndoi]i de nimic, evita]i
suspiciunile. Alunga]i cu des\v=r[ire g=ndul bolii. A avea reac]ii este un
lucru bun, normal pentru practica Qigong-ului, trebuie s\ crede]i cu t\rie
acest lucru. F\r\ ;ncredere nu pute]i avansa. Efectele ivite vor avea asupra
voastr\ influen]a pe care le-o ve]i impune, ele vor fi obi[nuite doar dac\ v\
ve]i g=ndi c\ sunt obi[nuite.
7) :n practic\ nu trebuie s\ vi se fac\ fric\ ;n nici o situa]ie. Nu v\
speria]i de ceea ce se petrece cu voi [i numai a[a ve]i reu[i s\ sc\pa]i de o
parte a lucrurilor negative care v\ ;mpiedic\ s\ progresa]i.
8) :n timpul antrenamentului, dac\ timpul stabilit de la ;nceput
pentru exersare nu s-a consumat, nu ave]i voie s\ v\ opri]i brusc, indiferent
de senza]iile care v\ apar sau de lipsa acestora. Nu urm\ri]i ;n mod special

190

anumite rezultate sau efecte< dac\ ele apar nu c\uta]i s\ le facilita]i [i nici s\
le ;mpiedica]i, nu v\ concentra]i aten]ia asupra lor.
9) Pe tot parcursul exers\rii trebuie s\ v\ str\dui]i s\ ave]i o
atitudine foarte deta[at\< g=ndi]i [i nu g=ndi]i, observa]i [i nu observa]i,
asculta]i [i nu asculta]i, [.a.m.d. Este esen]ial s\ da]i dovad\ de capacitate de
;n]elegere, s\ v\ dezvolta]i aceast\ capacitate. Astfel ve]i putea deveni
eficient ;n auto;n]elegere, ve]i ;n]elege singuri, nu ve]i mai depinde de
cineva din afar\. :n practic\ totul depinde ;n mare m\sur\ de capacitatea de
;n]elegere, de auto;n]elegere, de senzitivitate. L\sa]i aceste lucruri s\ se
dezvolte, nu fi]i irascibili pentru a nu le ;mpiedica.
Este necesar ca aten]ia s\ fie mereu treaz\, s\ pute]i observa orice
schimbare, c=t de mic\. :n aceste momente nu ave]i altceva de f\cut dec=t s\
urm\ri]i reac]iile care pot s\ apar\, s\ le ;n]elege]i [i s\ le urma]i ;n mod
natural. Trebuie s\ ;n]elege]i c\ ele sunt ale voastre, observa]i-le deta[at. Nu
v\ preocupa]i de ceea ce se petrece ;n jur ;n timpul antrenamentului, de
eventualele reac]ii ale altora. Pentru a ;n]elege singuri, p\stra]i aten]ia treaz\
[i o atitudine pozitiv\.
10) Un lucru esen]ial pentru practican]ii de Qigong ;l constituie
capacitatea de a p\stra tot timpul, [i mai ales ;n perioada exers\rii, numai
g=nduri bune. Acest aspect este important ;n mod special pentru cei care
sufer\ de st\ri depresive, care sunt mereu cople[i]i de triste]e< persoanele
respective trebuie s\-[i cultive apropierea de cei din jur, s\ aib\ sentimente
de recuno[tin]\, de ;n]elegere, de sprijin, de protejare a celorlal]i. :n acest
fel, starea sufleteasc\ se va ameliora, ve]i fi mai deschi[i, mai receptivi la
semnalele pozitive emise de al]i oameni.
11) Este necesar ca cei ce practic\ Qigong-ul s\ ;[i rezolve c=t mai
repede contradic]iile [i s\ ;[i elimine orice sentiment de ostilitate fa]\ de
cineva. Aceasta se poate realiza prin tehnica iert\rii< ierta]i-i pe to]i cei care
considera]i c\ au gre[it, chiar [i pe cei de neiertat. Nu v\ g=ndi]i la
r\zbunare, c\ci acest g=nd v\ va fr=na progresul, v\ va tulbura foarte mult<
ostilitatea este piedica cea mai mare, ea induce o stare mental\ care nu
permite exersarea. Cel care vindec\ oamenii ;nseamn\ c\ i-a iertat, ba chiar
mai mult, are dorin]a real\ de a-i ajuta. Av;nd o stare sufleteasc\ pozitiv\,
;mp\cat\, rezultatele nu vor ;nt=rzia s\ apar\.
12) :n momentul exers\rii, trebuie s\ v\ g=ndi]i relativ la orice a]i
putea face c\ este corect, normal, bine. G=ndi]i corect, vorbi]i corect,
ac]iona]i corect< lua]i hot\r=rea> de azi ;nainte nu voi face dec=t fapte

191

bune. Nu v\ concentra]i doar asupra rezolv\rii propriilor probleme, g=ndi]iv\ la cei din jur, vindeca]i-i. Acesta este antrenamentul sufletului,
aprofundarea moralei. Numai a[a ve]i reu[i s\ primi]i semnale pozitive din
jur, avans=nd ;n descoperirea capacit\]ilor.
13) Un alt aspect important ;n antrenamentul sufletului este cel
legat de respect. G=ndi]i-v\ la genera]iile trecute, la cei pe care i-a]i
cunoscut [i fixa]i-v\ ;n minte ideea> ;ncep;nd de ast\zi voi purta cel mai
ad=nc respect genera]iilor trecute. Reu[ind s\ atinge]i acest sentiment, ve]i
dob=ndi ;n]elepciunea. Astfel ve]i putea s\ v\ mobiliza]i toate semnalele din
corpul vostru, tot ce este stocat la nivelul codului genetic, experien]ele
anterioare dob=ndite prin antrenament, bog\]ia experien]ei celor zece mii de
genera]ii. Exers=nd cu perseveren]\ ;n ideea respectului, vi se va deschide
poarta ;n]elepciunii [i ve]i putea folosi ;n]elepciunea.
14) Trebuie s\ v\ g=ndi]i la perioada copil\riei voastre. B\rba]ii se
vor opri la v=rsta de 7 ani, femeile la cea de 6 ani. Este necesar s\ retr\i]i
starea interioar\ pe care o avea]i la acea v=rst\, s\ ave]i mentalitatea de
atunci. Acesta reprezint\ antrenamentul sufletului referitor la copil\rie.
Metoda este recomandat\ ;n mod deosebit persoanelor ;n v=rst\. :n timpul
exers\rii, pe toat\ durata practicii, men]ine]i starea interioar\ pe care o avea]i
;n copil\rie, ;ntorce]i-v\ la inocen]a copil\riei, la puritatea ei, g=ndi]i-v\ c\
sunte]i copil [i face]i numai fapte bune.
15) :n timpul antrenamentului, pe fa]\ este p\strat mereu un u[or
sur=s, chiar [i atunci c=nd ave]i ochii ;nchi[i. Z=mbi]i ;n mod con[tient,
g=ndi]i-v\ la lucruri pl\cute. Readuce]i ;n minte cel mai bun, cel mai fericit
aspect din via]a voastr\. Acesta este a[a-numitul antrenament al sufletului
fericit. Exers=nd a[a, se poate atinge cu u[urin]\ longevitatea.
Antrenamentul sufletului fericit este unul dintre cele mai importante
aspecte ;n practic\, de aceea trebuie neap\rat executat.
16) Dup\ aceea uita]i de propria persoan\, nu v\ g=ndi]i la ceea ce
sunte]i, unde sunte]i, dac\ [ede]i sau sta]i ;n picioare. Uita]i de propria
voastr\ imagine, de propria umbr\, este ca [i cum nimic nu ar exista,
;nchide]i ochii [i g=ndi]i-v\ c\ totul este vid, c\ pur [i simplu nu v\ pute]i
vedea, c\ nu v\ este foarte clar ce face]i, unde sunte]i. Este o stare de vid.
Dup\ ce realiza]i aceast\ stare, imagina]i-v\ c\ v\ transforma]i ;ntr-un spa]iu
liber, deveni]i un exterior< un mic Univers.

192

17) :n timp ce exersa]i, trebuie s\ v\ g=ndi]i la scopuri mari, nu la


lucruri m\runte sau la ac]iuni pe termen scurt. P\stra]i ;n suflet nonparticiparea (wuwei). G;ndi]i-v\ la faptul c\ ;n viitor ve]i fi perfect s\n\tos,
ve]i atinge longevitatea, ve]i face numai lucruri bune, ve]i reu[i ;n totul. :n
momentul ;n care exersa]i, trebuie s\ exersa]i, s\ nu v\ intereseze nimic
altceva. Este necesar s\ p\stra]i o stare de non-participare, de non-ac]iune.
18) Din cauza faptului c\ pe parcursul exers\rii apar, la diferite
momente de timp, unele perturba]ii, este necesar ca pe toat\ durata practicii
s\ elimina]i orice dificultate, s\ v\ g=ndi]i c\ totul decurge f\r\ nici un fel de
problem\. Trebuie s\ ave]i mereu ;n minte cuvintele> lini[tit, liber de griji,
indiferent, vid. Orice lucru se va realiza cu u[urin]\, v\ va reu[i. Totul v\
las\ indiferent, nu exist\ nici un fel de contradic]ie, de obstacol< greut\]ile se
vor ;mpu]ina [i vor dispare. Astfel, ve]i intra ;ntr-o stare de maxim\
libertate.
19) Se intr\ mai ;nt=i, ;ntr-o stare de plutire. Apoi aten]ia este
canalizat\ pe semnalele ce apar. Este necesar s\ ave]i urm\torul g=nd>
semnalele corecte, folositoare s\n\t\]ii [i longevit\]ii, vor r\m=ne, form=nd
o baz\ de referin]\< cele care nu corespund acestui punct de vedere nu pot fi
luate ;n considera]ie, pentru c\ sunt negative. Trebuie s\ pute]i discerne
;ntre semnalele adev\rate [i cele false, pentru c\ pe parcursul exers\rii
senzitivitatea cre[te, iar g=ndurile celorlal]i pot fi uneori recep]ionate cu
mare u[urin]\ [i considerate, ;n mod gre[it, drept proprii. De aceea
g=ndurile, imaginile, sunetele sau umbrele care apar, vor fi analizate [i
selectate cu mult\ grij\. Fi]i aten]i la semnalele care apar< p=n\ c=nd ele nu
sunt sistematice, complete, corecte, nu pot fi privite ca adev\rate, iar cele
false nu pot fi luate nici m\car ;n considera]ie. Dac\ ;n timpul practicii v\
apare brusc un g=nd care v\ ;ndeamn\ s\ face]i ceva r\u, ;n nici un caz nu
pute]i avea ;ncredere ;n el. Fi]i con[tien]i de faptul c\ aceasta nu este
modalitatea voastr\ de a g=ndi, nici cea a familiei voastre sau a unui
maestru. Renun]a]i la el.
Orice practicant va trebui s\ ;nve]e s\ [tie s\ discearn\ semnalele ce
;i apar, at=t pe parcursul exers\rii, c=t [i ;n restul timpului. Pe cele bune le
ve]i lua drept baz\ de referin]\, iar cele negative vor fi ;ndep\rtate, pentru c\
nu v\ apar]in. Ele nu sunt reale [i ;n nici un caz nu vor fi adoptate. Numai ;n
acest mod antrenamentul va duce spre progres, v\ va feri de lucruri rele, pe
voi [i pe cei din jurul vostru.
20) Trebuie ca ;n suflet s\ ave]i o stare care ar putea fi caracterizat\
drept corect\, civilizat\, politicoas\, cum se cuvine. Nu este permis s\

193

exersa]i [i s\ v\ bucura]i f\r\ s\ v\ pese de nimic. Qigong-ul este o metod\


de practic\ extrem de corect\. :n timp ce face]i mi[c\ri, g=ndi]i-v\ c\ ele
sunt u[or de executat< dac\ mi[c\rile voastre sunt dure, ele vor deveni suple,
dac\ sunt bru[te, vor deveni gra]ioase. :n aceste momente aduce]i-v\ aminte
de marile lucr\ri clasice, de capodoperele de art\, de dansul minunat al
z=nelor, de marii mae[trii cu un ;nalt nivel spiritual pe care i-a]i v\zut.
Astfel, treptat - treptat, sufletul vostru bun va vibra, se va ivi la suprafa]\ [i
va fi pus ;n mi[care, va fi, pe m\sur\ ce trece timpul, din ce ;n ce mai fericit,
iar mi[c\rile voastre vor deveni minunate. Atunci ve]i intra cu u[urin]\ ;ntr-o
stare artistic\, o stare de bucurie deosebit\, dar o stare extrem de corect\,
de conform\ cu morala. Trebuie s\ acorda]i o aten]ie deosebit\
antrenamentului corect, moral, al sufletului. G=ndi]i-v\ la lucruri frumoase<
;nchide]i ochii [i privi]i un peisaj magnific, pe v=rful unui munte sau pe
]\rmul oceanului. Ve]i ob]ine acela[i efect pe care 1-a]i fi ob]inut dac\ a]i fi
exersat ;n locul respectiv. Sau g=ndi]i-v\ la o oper\ de art\, la frumuse]ea ei,
la perfec]iunea ei. Omul poate astfel s\ intre ;ntr-o stare deosebit\, bun\tatea
sa sufleteasc\ se va ivi la suprafa]\, iar el va ajunge la o modalitate ideal\ de
a g=ndi.
21) Dup\ ce a]i trecut de antrenamentul g=ndirii expus anterior,
pasul imediat urm\tor este salutarea maestrului. Salutarea se refer\ de
fapt la chemarea (invocarea) maestrului [i adresarea rug\min]ii de a v\
;mp\rt\[i din ;nv\]\tura sa. Trec=nd prin cele dou\zeci de etape descrise, a]i
;ndeplinit condi]iile salut\rii maestrului. Cu alte cuvinte, la ;nceput trebuie
s\ exersa]i singuri, pentru c\, atunci c=nd v\ afla]i ;n aceast\ faz\, un
maestru cu un nivel avansat nu va accepta s\ v\ predea. Aceasta pentru c\
nivelul moralei voastre nu este suficient de ridicat, de asemenea, morala
ac]iunilor nu este avansat\, ;nc\ mai exist\ atitudinea brutal\ [i egoist\, asfel
;nc=t, ;ntr-o asemenea situa]ie, cum ar putea un maestru s\ v\ transmit\
ceva? De obicei, cei care au un nivel foarte avansat, ;nainte de a accepta un
discipol, ;l testeaz\< ;ns\ cel care dore[te s\ devin\ ;nv\]\cel, este necesar s\
practice singur ;nainte de a fi testat, s\-[i exerseze propria moral\ a c\ii, s\[i realizeze antrenamentul sufletului privitor la copil\rie, antrenamentul
sufletului fericit, antrenamentul sufletului legat de respectul pentru
ceilal]i, s\ ajung\ la starea liber\ de griji, la uitarea de sine, la
nonparticipare, la vid, la corectitudine. Maestrul accept\ s\ te ;nve]e numai
atunci c=nd ai un spirit cultivat. Se spune c\ cel ce dore[te s\ exerseze
trebuie s\ devin\ mai ;nt=i o persoan\ cult\ [i numai dup\ ce [i-a ;nsu[it [i a
;n]eles aceast\ stare, ;nv\]\torul ;i poate transmite puterea pe care el este
capabil s\-o primeasc\, sim]ind astfel partea minunat\ a Qigong-ului.

194

:n situa]ia real\, maestrul care are un gongfu avansat este cel care
caut\ un discipol, [i nu invers. Cel ce practic\ nu trebuie dec=t s\ se
str\duiasc\ s\ creeze condi]iile necesare, [i maestrul va putea s\-l
influen]eze de la distan]\, prin intermediul semnalelor, ajut=ndu-1 s\
progreseze. De fapt, cine are un nivel foarte ridicat nici nu accept\ s\ fie
numit ;n mod direct maestru, el consider\ c\ maestrul nu este maestru,
pentru c\ oricine dintre oameni poate fi maestru. Numai g=ndind ;n acest
mod, privindu-i pe to]i la fel, cel ce-]i va fi ;nv\]\tor se va integra ;n mul]ime
[i astfel vei putea s\-i prime[ti ajutorul. Practicantul de Qigong trebuie
neap\rat s\-[i ;nsu[easc\ o moral\ a ac]iunilor caracteristic\, s\ ;nve]e s\
trateze pe oricine ca pe un posibil maestru. :n lumea gongfu-ului nu exist\
;mp\r]irea ;n superior [i inferior, ;n mare [i mic< intr=nd ;n acest\ lume nu
conteaz\ trecutul sau viitorul. Consider=ndu-i pe to]i din mul]ime mae[trii,
vei putea primi ;ndrumarea mai multor ;nv\]\tori.
22) Str\dui]i-v\ din r\sputeri s\ v\ g=ndi]i c\ persoanele apropiate
vou\ au o stare de s\n\tate perfect\, c\ to]i cei din jur v\ sunt apropia]i.
Sim]ind astfel ve]i putea primi semnalele pozitive ale mul]imii, ve]i deveni
din ce ;n ce mai ferici]i. Aceasta este o cale de a progresa. Mae[trii de
Qigong cu un gongfu profund nu folosesc o metod\ concret\ ;n practic\, dar
ei pot s\ deschid\ ;n fiecare por]i ce duc la eliberarea de puteri foarte mari.
Ei sunt de asemenea capabili s\ recep]ioneze semnalele unui num\r foarte
mare de oameni, put=nd influen]a cre[terea capacit\]ilor fiec\ruia.
23) Este esen]ial ca cel ce exerseaz\ Qigong s\ realizeze c\ el trebuie
s\ practice singur, s\ se apere singur, s\ ;n]eleag\ singur, s\ se aranjeze
singur, s\ aib\ propria sa credin]\. Pe toat\ durata practicii el se va hr\ni
singur cu aceast\ for]\< nu trebuie s\ se bazeze pe ajutorul altcuiva, ci s\
p\streze tot timpul un suflet ;ncrez\tor ;n sine [i ;n tot ceea ce i s-ar putea
;nt=mpla pozitiv. Trebuie s\ crede]i c\ f\c=nd fapte bune ve]i fi
recompensa]i< dac\ nu ave]i acest g=nd vi se poate zdruncina credin]a ;n
practic\. Omul trebuie s\ se bazeze pe el ;nsu[i, s\ aib\ propriile sale norme
[i criterii, s\ fie convins c\ ceea ce face este bine, s\ se autoprotejeze. :n
acela[i timp este necesar\ [i o permanent\ autoanaliz\ [i autocenzur\< dac\
cineva are ceva s\-]i repro[eze, atunci trebuie s\ meditezi bine la moral\, s\
te examinezi, s\ cultivi tot timpul corectitudinea.
24) Indiferent de timp sau de loc, trebuie s\ p\stra]i o stare ;n care
sufletul este deschis. Este necesar s\ v\ g=ndi]i oric=nd [i oriunde c\ sunte]i
deschis [i cinstit, drept [i onorabil, s\ ave]i un suflet sincer, s\ spune]i ceea
ce sim]i]i. Tot ceea ce face]i, s\ face]i din inim\, s\ nu v\ teme]i chiar dac\

195

sus este un munte de s\bii [i jos o mare de foc. Cel ce se teme sau a[teapt\
r\splata celorlal]i, nu poate avea un suflet deschis.
Acesta este antrenamentul bazei psihologice din procesul exers\rii
celor dou\zeci [i patru de factori care trebuie avu]i ;n vedere pe durata
exers\rii. Numai acord=nd aten]ie acestui proces ve]i putea avansa cu
u[urin]\ ;n practic\.
Ori de c=te ori sim]i]i c\ ave]i greut\]i ;n exersare reciti]i acest
capitol. Acela[i lucru este valabil [i pentru momentele ;n care ave]i
dificult\]i ;n via]\, de adaptare la situa]iile nou create sau de rezolvare a unor
conflicte. De asemenea, pentru dep\[irea unor st\ri interioare nepotrivite
(depresie, anxietate, sup\rare, ;ngrijorare, team\, melancolie, triste]e) este
foarte util\ parcurgerea acestui capitol. Obi[nui]i-v\ s\ nu citi]i cu mintea, ci
cu sufletul, s\ urm\ri]i starea pe care o ave]i atunci c=nd efectua]i lectura.
Nu este important s\ ]ine]i minte am\nuntele, ci s\ descoperi]i lucruri noi,
aflate undeva ;n interiorul vostru.

196

CELE CINCI SCURT|TURI DIN QIGONG


Cel ce porne[te singur ;n practica Qigong-ului va ;nainta destul de
lent pe acest drum. Dac\ ;ns\ ai un profesor [i dac\ ai parte de cuno[tin]ele
teoretice necesare atunci vei putea avansa rapid. :n [coala Formelor
chineze[ti de p\strare a s\n\t\]ii [i a Qigong-ului benefic ;n]elepciunii
(Zhonghua Yangsheng yizhi gong), ce face parte din {coala c\ii de mijloc
(Zhong gong), sunt descrise cinci scurt\turi, despre care se spune c\ ;]i
permit o mai eficient\ folosire a timpului. :n fapt, este vorba de cinci aspecte
pe care orice practicant trebuie s\ le aib\ ;n vedere atunci c=nd exerseaz\.
Pozi]ia corpului> Aceast\ cerin]\ este denumit\ de unele [coli ca
fiind aranjarea corpului (tiao shen). Ea se execut\ conform cu cerin]ele
particulare ale fiec\rei tehnici ce va fi exersat\. Dac\ de exemplu practica]i
st=lpul degetelor sabie pentru cultivarea s\n\t\]ii (Yangsheng jianzhi
zhuang) picioarele trebuie s\ fie dep\rtate la o distan]\ u[or mai mare dec=t
l\]imea umerilor, genunchii u[or ;ndoi]i, iar bra]ele se ridic\ drepte - dar
relaxate - c\tre ;n fa]\. Dac\ pozi]ia nu este men]inut\ ;n felul descris mai
sus, (de exemplu distan]a dintre picioare este mai mic\ dec=t cea indicat\)
atunci corpul nu se va men]ine stabil ;n pozi]ie, ap\r=nd a[a-numitele
mi[c\ri involuntare (zifadong gong).
Av=nd ;n vedere una dintre caracteristicile [colii maestrului Zhang
Hong Bao, [i anume cea a imobilit\]ii (a stabilit\]ii) ;n tehnicile statice, se
indic\ mereu ca distan]a dintre picioare s\ fie u[or mai mare dec=t l\]imea
umerilor. Ca o parantez\, nu trebuie s\ considera]i c\ mi[c\rile
involuntare sunt gre[ite, ele fiind folosite cu prec\dere ;n alte [coli, cum ar
fi cea a maestrului Yan Xin. Dar fiecare [coal\ are caracteristicile ei [i ele
trebuie respectate ca atare dac\ dori]i s\ ave]i rezultate bune.
Un alt exemplu referitor la pozi]ia corpului este cerin]a ca pieptul s\
fie u[or ;ndreptat spre interior, iar partea superioar\ a mu[chilor spatelui ca
[i cum ar fi tras\ u[or c\tre ;n sus. Men]in=nd aceast\ pozi]ie, energia va
;ncepe s\ urce dup\ o perioad\ de timp ;n mod spontan de-a lungul spatelui,
ceea ce este conform cu cerin]ele exers\rii. Dac\ ;ns\ men]ine]i pieptul
bombat, energia se va str=nge ;n piept [i va avea tendin]a s\ circule ;n sens
invers dec=t normal.

197

Activitatea mentalului> :n tehnicile tradi]ionale acest aspect se


refer\ la aranjarea mentalului (a sufletului) (tiao xin) [i descrie maniera
concret\ ;n care trebuie s\ te g=nde[ti pe durata exers\rii unei tehnici. Dac\
exist\ cerin]a de a nu te g=ndi la nimic, atunci [i aceasta este o modalitate de
aranjare a mentalului.
Uneori aten]ia trebuie s\ se ;ndrepte asupra c=mpului de cinabru
inferior (Xia dantian)< ;n aceast\ situa]ie trebuie s\ ;ncerca]i s\ vizualiza]i
zona men]ionat\ (se afl\ ;n interiorul abdomenului inferior)< alteori se
folose[te metoda de respira]ie corporal\, ;n care aten]ia urm\re[te energia
pozitiv\ p\trunz=nd prin to]i porii corpului pe inspira]ie, iar pe expira]ie
energia bolnav\ a corpului este emis\ c=t mai departe de acesta ( p=n\ la
marginile Universului ).
Exist\ reprezent\ri mentale diferite pentru tehnici diferite. Dar,
indiferent de tehnica exersat\, important este s\ respecta]i reprezentarea
mental\ a tehnicii respective. :nainte de ;nceperea exerci]iului asigura]i-v\
c\ v\ este clar\ reprezentarea mental\.
Metoda de respira]ie> :n tehnicile tradi]ionale acesta este aspectul
regl\rii respira]iei (tiao xi). Modalitatea de respira]ie este diferit\ de la
tehnic\ la tehnic\.
:n unele tehnici se respir\ natural (de exemplu ;n forma cultiv\rii
energiei), ;n altele se folose[te metoda de respira]ie corporal\, ;n altele se
folose[te re]inerea respira]iei, uneori se execut\ metoda de respira]ie direct\,
alteori se ;nt=lne[te metoda de respira]ie invers\, [.a.m.d. Dac\ nu ]ine]i cont
de varianta corect\ de respira]ie [i dac\ nu o coordona]i cu activitatea
mental\ (atunci c=nd acest lucru este cerut) pot ap\rea probleme.
Circula]ia energiei> Acest aspect se refer\ la traseul pe care circul\
energia ;n interiorul corpului pe durata exers\rii fiec\rei tehnici. De
exemplu, ;n tehnica micului circuit ceresc energia se deplaseaz\ de-a
lungul celor dou\ extrameridiane Renmai [i Dumai. Pentru reu[ita ;n
practic\ este foarte important\ cunoa[terea traseului pe care se deplaseaz\
energia.
Efectele> Efectele ce pot fi urm\rite sunt de trei feluri>
- efecte generale asupra st\rii de s\n\tate a corpului,
- rezultatele ;n tratarea particular\ a unei afec]iuni,
- capacit\]ile deosebite ce apar ;n urma exers\rii.

198

Este bine s\ cunoa[te]i efectele ce pot fi ob]inute ;n urma practic\rii


unei anumite tehnici [i s\ nu ;ncerca]i s\ ob]ine]i alte rezultate dec=t cele
posibile.
:ncep\torul ;n Qigong va constata c\ dup\ o prim\ perioad\ de
exersare va apare un efect pozitiv la nivelul ;ntregului corp> vor
fi ;ndep\rtate tensiunile de la nivel mental, respira]ia va fi mai profund\, mai
uniform\, circula]ia sanguin\ se va ;mbun\t\]i, va apare o reglare a
sistemului hormonal, va cre[te imunitatea. De asemenea vor interveni regl\ri
la nivelul sistemului digestiv. De exemplu, persoanele ce nu aveau poft\ de
m=ncare ;[i vor reg\si apetitul. :n schimb, cei care m=ncau prea mult vor
avea tendin]a de a m=nca mai pu]in.
Pentru persoanele care urm\resc rezultate terapeutice se recomand\
ca ;n prima perioad\ de practic\ s\ urm\reasc\ transform\rile ce intervin la
nivelul ;ntregului corp. Dup\ un timp, ei trebuie s\ observe ce afec]iuni au
disp\rut, ce probleme s-au diminuat [i ce dezechilibre mai persist\. Pentru
a ;ndep\rta dezechilibrele ce mai exist\, ei vor recurge la exersarea unor
tehnici specifice.

199

DESPRE :MP|R}IREA
PRACTICAN}ILOR :N FUNC}IE DE
SENZITIVITATE
Conform teoriei din Qigong oamenii pot fi clasifica]i din punct de
vedere al senzitivit\]ii ;n urm\toarele patru categorii>
- persoane extrem de senzitive,
- persoane senzitive,
- persoane mai pu]in senzitive,
- persoane nesenzitive.
Categoria celor extrem de senzitivi ocup\ un procent de aproximativ
10%< cei ce fac parte din aceast\ categorie au adesea [i un sistem nervos
extrem de sensibil. Persoanele ce sunt senzitive ocup\ un procent de
aproximativ 40%, cei ce sunt mai pu]in senzitivi constituie de asemenea un
procent de aproximativ 40%, ;n timp ce persoanele nesenzitive ocup\ un
procent aproximativ egal cu cel al celor extrem de senzitivi, [i anume 10%.
Extremele, adic\ persoanele foarte senzitive [i cele nesenzitive sunt ;n
num\r destul de mic, ;n timp ce marea majoritate (adic\ cei senzitivi [i mai
pu]in senzitivi) ocup\ un procent majoritar de 80%. Ce influen]\ are aceast\
teorie pentru practican]i, pentru profesori [i pentru cei ce folosesc Qigong-ul
pentru a-i vindeca pe ceilal]i?
S\ exemplific\m pentru cazul vindec\rii bolilor. Pentru persoanele
extrem de senzitive nu este necesar\ folosirea mi[c\rilor exterioare (a unor
tehnici ce necesit\ mi[c\ri) pentru a le vindeca. Aceste persoane pot s\ intre
foarte rapid ;ntr-o stare de receptivitate, ;ntr-o stare ;n care s\ perceap\
foarte u[or semnalele tale, ale celui ce ;l trateaz\. Pentru a vindeca un astfel
de om nu trebuie s\ mi[ti nici un deget pentru a ob]ine efectul scontat, este
suficient s\-]i folose[ti inima (xin) [i ;l vei vindeca foarte rapid. Dar
ace[ti oameni se afl\ ;ntr-un procent destul de redus, de numai 10%.

200

Dac\ nu e[ti familiarizat cu aceast\ teorie (despre clasificarea


oamenilor ;n func]ie de meridiane), atunci este posibil s\ ;ncerci tot felul de
tehnici pentru a-i vindeca pe ceilal]i, pierz=nd timp p=n\ o vei g\si pe cea
potrivit\.
Dac\ nu po]i s\-]i dai seama c\rei categorie ;i apar]ine cel bolnav,
atunci po]i s\ folose[ti urm\toarea metod\ pentru a afla acest lucru. Pune-l
pe cel bolnav s\ ;ntind\ ;n fa]\ palma st=ng\ (dac\ este de sex masculin) sau
palma dreapt\ (pentru reprezentantele sexului feminin), a[eaz\-]i palma ta
cam la o distan]\ de aproximativ 30 de centimetri de a lui, palma ta fiind ;n
palma degetelor sabie (degetul ar\t\tor [i cel mijlociu sunt extinse [i
lipite, celelalte degete sunt ;ndoite, v=rful degetului mare se a[eaz\ ;n
dreptul unghiei degetului inelar), iar a lui orientat\ cu centrul c\tre tine.
Av=nd degetele ;ndreptate c\tre palma st=ng\ a bolnavului execut\ mi[c\ri
ale palmei tale. Aceste mi[c\ri pot fi lineare sau circulare. Important este ca
v=rfurile degetelor tale s\ fie ;ndreptate spre palma celuilalt. :n acela[i timp,
cel\lalt va urm\ri senza]iile ce ;i apar.
Palma este zona cea mai senzitiv\ a ;ntregului corp, fiind
asem\n\toare antenei unui radio. Dac\ cel bolnav apar]ine primelor dou\
categorii (cei extrem de senzitivi [i cei senzitivi) este suficient s\-]i mi[ti
m=na (cu degetele sabie) pentru ca el s\ aib\ diverse senza]ii ;n palm\. Fi]i
;ns\ aten]i s\ ave]i v=rful celor dou\ degete sabie ;ndreptat spre suprafa]a
palmei persoanei a c\rui senzitivitate o testa]i. Pentru cei ce fac parte din a
treia categorie, a celor mai pu]in senzitivi (dar care totu[i pot s\ aib\
senza]ii) este necesar s\-]i mi[ti palma de mai multe ori pentru ca senza]iile
s\ apar\.
Dac\ cel\lalt nu are absolut nici o senza]ie, atunci ;nseamn\ c\ el
apar]ine ultimei categorii descrise. Pentru a-i vindeca pe cei ce apar]in
acestei categorii nu este suficient\ aplicarea Qigong-ului, este necesar\
folosirea concomitent\ [i a altor metode, cum ar fi masajul [i acupunctura,
sau chiar a unor medicamente, fie ele din medicina tradi]ional\ chinez\ sau
european\.
:n medicin\ apare o ;mp\r]ire a afec]iunilor ;n> afec]iuni ale corpului
[i afec]iuni ale psihicului (sufletului). Afec]iunile corpului se ;mpart la
r=ndul lor ;n> afec]iuni contagioase, (afec]iuni) dezordini func]ionale [i
afec]iuni cauzate de motiva]ii psihice (Xin Yin Xing). Tumorile, pietrele,
hiperplazia glandelor mamare, hipertensiunea, etc. toate aceste afec]iuni sunt
pe jum\tate cauzate de motiva]ii psihice< ;n cazul acestora se recomand\
folosirea Qigong-ului ;n scop terapeutic.
:n situa]ia ;n care cel pe care-l tratezi este foarte senzitiv sau senzitiv
este suficient s\ ;ncepi [edin]a [i rezultatele nu vor ;nt=rzia s\ apar\. C=t
despre modul ;n care se vor putea consolida rezultatele ap\rute, aceasta este

201

o alt\ problem\. Pentru cei care nu sunt senzitivi sau care au meridianele
foarte lente, folosirea numai a emisiei de energie nu va da rezultate clare sau
acestea chiar vor lipsi. De aceea trebuie combinat\ aceast\ metod\ cu
masajul, pentru a stimula circula]ia sanguin\, astfel ;nc=t [i energia va
;ncepe s\ circule mai bine, ceea ce ;l va ajuta pe pacient s\ aib\ senza]ii [i
astfel rezultatele ;[i vor putea face apari]ia. Pentru practica terapeutic\ are o
importan]\ foarte mare cunoa[terea teoriei clasific\rii oamenilor ;n func]ie
de meridiane.
Folosirea teoriei despre ;mp\r]irea oamenilor ;n func]ie de meridiane
are un efect [i mai mare ;n ghidarea ;n procesul pred\rii. De exemplu,
vorbind despre exersarea tehnicii rapide de deschidere a micului circuit
ceresc primele trei categorii de oameni vor sim]i deplasarea energiei ;n
corp, ;n mod special cei foarte senzitivi vor ob]ine deschiderea micului
circuit ceresc chiar ;n prima zi de exersare. Exist\ persoane c\rora li se
deschid ;n prima zi at=t cele dou\ extrameridiane care alc\tuiesc micul
circuit ceresc, dar [i toate cele 12 meridiane principale. Persoanele care au
;ns\ meridianele foarte lente (cei din a patra categorie) nu vor avea nici o
senza]ie nici ;n prima zi [i nici ;n zilele urm\toare. Drept urmare ei vor
deveni impacienta]i, vor ;ncepe s\ pun\ ;ntreb\ri de genul> mi s-a deschis
micul circuit sau nu? Dac\, din ne[ans\, se ;nt=mpl\ ca dou\ astfel de
persoane s\ stea una l=ng\ cealalt\ pe durata cursului, atunci ei vor ;ncepe s\
comenteze negativ cursul, av=nd senza]ia c\ sunt ;n[ela]i. Ceea ce se
;nt=mpl\ ;n realitate ]ine de senzitivitatea lor [i nu de puterea maestrului.
Dac\ sunte]i familiariza]i cu aceast\ teorie pute]i s\ l\muri]i lucrurile
chiar la ;nceputul cursului, s\ vede]i ;n ce propor]ie se afl\ la cursul pe care
;l ]ine]i oamenii din fiecare categorie. Astfel ve]i evita apari]ia unei percep]ii
gre[ite a celor ce au meridianele foarte lente [i ve]i putea de asemenea s\ le
da]i posibilitatea s\ exerseze tehnicile care li se potrivesc lor cel mai bine ([i
cei care fac parte din aceast\ a patra categorie pot s\ exerseze cu succes
Qigong-ul, numai c\ ei trebuie s\ foloseasc\ tehnicile care li se potrivesc).
Cei care nu au nici o senza]ie practic\ de obicei exerci]ii de emitere a
energiei< ei pot s\ emit\ energie, lucru care este sim]it cu u[urin]\ de ceilal]i,
;ns\ nu pot s\ o simt\.
Persoanele foarte senzitive percep imediat c=nd un loc are o
;nc\rc\tur\ energetic\. Ele au uneori senza]ia unei presiuni foarte mari (de
cele mai multe ori ;n cap), sau au o stare nedefinit\, sau li se ;nc\lzesc
palmele [i au impresia c\ s=ngele este gata s\ ]=[neasc\, sau le apar dintr-o
dat\ imagini ;n fa]a ochilor, [.a.m.d. Din p\cate, dac\ nu au exersat Qigong,
cei foarte senzitivi nu [tiu care este cauza acestor manifest\ri [i o pun pe
seama altor explica]ii.

202

Persoanele care apar]in celorlalte dou\ categorii sunt oamenii


normali. Printr-o practic\ de numai c=teva zile, particip=nd la un curs de
Qigong ;n care se folose[te metoda purt\rii ;n tehnic\ (;n care se emite
energie), ei ajung s\ aib\ senza]ii clare. Cunosc=nd toate acestea se evit\
dezam\giri inutile (c\ci marea poart\ a Qigong-ului este deschis\ tuturor)
[i este posibil\ avansarea mai rapid\ prin tehnicile potrivite fiec\ruia.
Se poate schimba senzitivitatea?
La aceast\ ;ntrebare r\spunsul este un DA hot\r=t! Bine;n]eles c\ se
poate modifica senzitivitatea, important este s\ ai o metod\ potrivit\ [i s\ fii
perseverent.
Atunci c=nd vorbe[te despre persoanele mai pu]in senzitive, maestrul
Guo Zhi Chen (creatorul sistemului Formelor puterilor g=ndului) le
denume[te prin termenul> persoane ce devin senzitive dup\ o perioad\ de
practic\. Despre cei ce apar]in acestei categorii se spune c\ nu au nici un fel
de senzitivitate dac\ nu recurg la practica Qigong-ului. Din punct de vedere
al structurii psihice, aceste persoane sunt foarte stabile. Ele vor lua decizii
dup\ un interval scurt de timp, sau dup\ cum se spune> nu stau prea mult pe
g=nduri. Rezultatele ;n practica Qigong-ului vor ap\rea destul de greu
acestor persoane, dar vor fi foarte stabile. Pentru aceast\ categorie puterile
sunt ;ngropate destul de ad=nc, dar atunci c=nd au fost descoperite ele nu se
mai retrag. Solu]ia celor ce apar]in acestei categorii este evident\>
perseveren]a ;n exersare !
Pentru persoanele foarte senzitive poarta spre puterile ascunse se
deschide foarte u[or, dar se [i ;nchide la fel de u[or. Ace[ti oameni vor avea
rezultate spontane, f\r\ a depune prea mare efort. Ceea ce vor ob]ine va veni
spre ei asemenea unui fulger, dar va disp\rea la fel de repede. Este evident
c\ [i aceste persoane au nevoie de anduran]\ pentru a ajunge la rezultate
stabile. Spre deosebire de cei care nu sunt senzitivi dec=t prin practica
Qigong-ului, dar pentru care perseveren]a este ceva natural, persoanele
foarte senzitive au o problem\ ;n manifestarea continuit\]ii ;n practic\ ([i nu
numai). Ei sunt asemenea unor stele care str\lucesc cu putere, dar se sting
dup\ un timp foarte scurt. Pentru cei ce apar]in acestei categorii solu]ia este
stimularea lojei energetice Ap\ (rinichii), pentru a putea contrabalansa
puterea Focului inimii. :n acest fel Apa [i Focul se vor echilibra,
voin]a [i mintea vor fi ;n armonie.
Referitor la persoanele ce nu au nici un fel de senza]ii, acestea au
nevoie de stimularea lojei energetice a Focului. Pentru ob]inerea
senzitivit\]ii se va recurge ini]ial la dezvoltarea senzitivit\]ii con[tiin]ei.
Aceste persoane vor exersa tehnici legate de imaginarea c=mpurilor, de

203

deplasarea luminii ro[ii [i a energiei la nivelul c=mpurilor. Ulterior, c=nd ei


s-au obi[nuit cu existen]a c=mpurilor (din punct de vedere al con[tiin]ei), se
va trece la exersarea periodic\ a tehnicilor de tragere a energiei, de
deplasare a energiei de-a lungul meridianelor. Prin aceast\ metod\ ei vor
reu[i s\ aib\ senza]ii [i s\-[i dezvolte ;n timp din ce ;n ce mai mult
senzitivitatea.
Generaliz=nd, putem spune urm\toarele> cei foarte senzitivi au
rezultate foarte rapide, dar au probleme ;n folosirea rezultatelor (acestea
fiind vremelnice). Cei ce sunt mai pu]in senzitivi ajung mai greu la rezultate,
dar pentru ace[tia, puterea ob]inut\ ;i va ajuta s\ se transforme [i s\-i ajute [i
pe cei din jur.
Din punct de vedere al st\rii de s\n\tate, oamenii s\n\to[i vor ob]ine
mai greu rezultate deosebite. De ce? Pentru ace[tia puterea se afl\ ;n
straturile de profunzime, sus]in=ndu-le echilibrul interior [i cel exterior.
Aceste persoane vor trebui s\ dezgroape cu r\bdare pentru a g\si
;n]elepciunea [i puterea dinl\untrul lor.
:n schimb, cei bolnavi vor reu[i dup\ un interval scurt de exersare s\
manifeste rezultate deosebite, dar acestea se vor retrage repede. Pentru cei
bolnavi, punerea ;n mi[care a puterii (fie ea cea a energiei sau a con[tiin]ei)
va duce la stimularea unor zone ce altfel nu ar fi avut o func]ionare bun\
mult\ vreme. De exemplu, pentru bolnavii de ficat cre[terea brusc\ a
func]iei hepatice va stimula [i privirea. Acest lucru duce uneori la activarea
celui de-al treilea ochi (glanda pineal\). Drept urmare va apare capacitatea
de vizualizare a interiorului corpului (a oaselor, organelor interne sau a aurei
acestora). De ce se ;nt=mpl\ acest lucru ? Mult\ vreme ficatul nu a avut
suficient\ energie. Acum el prime[te dintr-odat\ foarte mult\ energie
(datorit\ practicii Qigong-ului), iar func]ia ficatului se ;mbun\t\]e[te brusc.
Deoarece vederea (at=t cea exterioar\, c=t [i cea interioar\)
este ;ntre]inut\ de ficat, cre[terea func]iei ficatului va permite
[i ;mbun\t\]irea vederii, ceea ce uneori duce la activarea privirii
interioare. :n momentul ;n care ficatul se va obi[nui ;ns\ cu folosirea
constant\ a unei cantit\]i normale de energie, func]ia celui de-al treilea
ochi se va retrage.
Pentru a ne cre[te nivelul, pentru a avea o bun\ senzitivitate, pentru a
ajunge la puterea ascuns\ ;nl\untrul nostru, va trebui s\ parcurgem un
proces de lung\ durat\. De-a lungul acestuia vor fi stimulate transform\rile
la nivelul structurii energetice a corpului, ;mbun\t\]ind func]ionarea tuturor
sistemelor corpului. Pe de alt\ parte va avea loc un proces de reglare a
con]inuturilor con[tiin]ei, de descoperire a puterilor aflate la nivelul acesteia.
Aceast\ putere va modifica structura energetic\. Noua structur\ energetic\

204

va sus]ine continuarea procesului de dezgropare a puterii de la nivelul


con[tiin]ei.
Drept urmare, ;n practic\ accentul nu se va pune pe viteza ob]inerii
unor rezultate, ci pe stabilitatea acestora! Atunci c=nd deja p\[e[ti pe Cale
fiecare pas are frumuse]ea [i importan]a sa. Dorin]a de a dob=ndi ceva, de a
ajunge repede la cap\tul drumului este caracteristic\ numai celor ce se afl\
la ;nceputul drumului. }ine]i minte urm\toarele>
Important nu este s\ dob=nde[ti, ci s\ descoperi!14
Important nu este s\ descoperi, ci cum descoperi! 15
Important nu este cum descoperi, ci ceea ce modific\ descoperirea ;n
interiorul t\u!16
Important nu este ce se modific\ ;n interiorul t\u, ci ceea ce se
modific\ ;n ceilal]i prin faptul c\ ceva s-a modificat ;n interiorul t\u!17

14

Deschiderea centrilor este mai important\ dec=t energia adus\ din exterior, energia
dob=ndit\ (creat\) de propriul corp nu se poate compara cu energia primelor zile
(energia necreat\, aflat\ la nivelul Muntelui de z\pad\ ), desc\tu[area puterilor
con[tiin]ei este de preferat puterii create prin for]a g=ndului.
15
Punerea accentului pe moral\ este cheia!
16
Realitatea unei descoperiri vine din puterea transformatoare a acesteia!
17
Transformarea ta este transformarea celorlal]i> Omul sfin]e[te locul !

205

STAREA DE RECEPTIVITATE
:n momentul ;n care vre]i s\ primi]i semnalele unui maestru (sau
energie de la acesta), sau vre]i s\-l ruga]i pe maestru s\ v\ ajute pentru a
putea vindeca afec]iunea altei persoane, sau dac\ vre]i s\ ;n]elege]i lucrurile
din trecutul sau viitorul altei persoane, trebuie s\ intra]i mai ;nt=i ;ntr-o
anumit\ stare, denumit\ ;n Qigong> stare de receptivitate (jiegongtai).
Ea mai este denumit\ [i stare de respect. Efectele intr\rii ;n aceast\
stare sunt mai mult dec=t evidente ;n momentele ;n care vre]i s\ ;nv\]a]i
particip=nd la cursuri ;n care se folose[te metoda purt\rii ;n tehnic\
(daigong) sau atunci c=nd vi se transmite o tehnic\ prin procedeul denumit
gei gong, care ;n traducere ar ;nsemna a da putere. Concret, gei gong se
execut\ foarte simplu, elevul trebuie s\ se afle ;ntr-o stare de receptivitate iar
maestrul ;i va transmite ceva (de obicei o capacitate), pur [i simplu
g=ndindu-se c\ elevul s\u are aceast\ capacitate. Cum poate ;nf\ptui
maestrul acest lucru 18 ?
Aceasta este o cu totul alt\ problem\, iar r\spunsul ]ine de stadiul
relativ avansat al maestrului [i de faptul c\ el pune mereu accentul pe moral\
;n tot ceea ce ;ntreprinde. Astfel maestrul nu se g=nde[te dec=t la lucrurile pe
care le poate face [i pe care vrea s\ le fac\, nu-[i las\ mintea s\ fie st\p=nit\
de diferite proiec]ii ( umbre ) ce ;i apar referitor la anumite ac]iuni
posibile, dar care au o probitate moral\ ce las\ de dorit sau care pur [i
simplu nu sunt posibile. Puterea g=ndului maestrului este cu at=t mai mare
cu c=t el se g=nde[te numai la lucrurile pe care le ;nf\ptuie[te. :n mintea sa
nu apar g=nduri ce nu au un suport material.
Cum se ob]ine ;n mod concret aceast\ stare de receptivitate? Se
poate lua orice pozi]ie> [ez=nd, st=nd sau culcat. Se relaxeaz\ ;ntregul corp,
iar dac\ pozi]ia este [ez=nd se a[eaz\ palmele pe genunchi, cu centrul
;ndreptat ;n sus (excep]ie fac persoanele care au hipertensiune arterial\, care
au afec]iuni ale capului sau care au probleme cu inima, ace[tia trebuind s\
]in\ palmele cu centrul ;ndreptat ;n jos). Acum sta]i foarte relaxa]i [i pe
18 :n momentul ;n care maestrul Yan Xin ]ine cursurile ;n care folose[te metoda "purt\rii ;n
tehnic\" el afirm\ c\ este suficient s\-[i proiecteze ;n minte faptul c\ el ;ncepe s\ emit\ energie [i
acest lucru se ;nt=mpl\.

206

m\sur\ ce asculta]i vocea maestrului, fie c\ el este de fa]\, fie c\ asculta]i o


;nregistrare a vocii sale, urm\ri]i senza]iile ce v\ apar ;n palme. Dup\ o
perioad\ relativ scurt\ de timp ve]i avea senza]ii relativ puternice ;n palme
sau ;n alte por]iuni ale corpului (excep]ie fac cei ce apar]in acelui procent
minoritar de 10% ce nu sunt deloc senzitivi). Senza]iile ce pot ap\rea sunt
senza]ii de c\ldur\, de furnic\turi, de r\ceal\, de distensie, de palpita]ie, de
u[urare, de greutate, [.a.m.d.
Uneori poate apare senza]ia c\ a]i intrat ;n rezonan]\ cu maestrul,
aceasta fiind o stare particular\. Cei care nu sunt foarte senzitivi nu vor avea
foarte repede senza]ii< pentru a intra mai rapid ;n starea de receptivitate, ei
trebuie s\ se g=ndeasc\ la faptul c\ se afl\ ;ntr-o pozi]ie inferioar\
maestrului, trebuie s\ reflecteze asupra motivului pentru care de[i marea se
afl\ ;n pozi]ia cea mai inferioar\ totu[i for]a ei este cea mai mare (numai
afl=ndu-se ;n aceast\ pozi]ie apa r=urilor se va scurge c\tre ea).
Dac\ ave]i o atitudine de respect fa]\ de maestru, atunci indiferent de
faptul c\ sunte]i bolnav [i maestrul v\ trateaz\, sau c\ participa]i la un curs
de-al maestrului ;n care se folose[te metoda purt\rii ;n tehnic\ sau c\
asculta]i o ;nregistrare cu cursurile maestrului sau chiar dac\ numai citi]i o
carte a maestrului, atunci rezultatele ce v\ vor ap\rea vor fi foarte rapide [i
evidente.
Care este motiva]ia acestui fapt? :n sunetele vocii maestrului se afl\
toat\ puterea lui, se afl\ semnalele sale pe care el vi le transmite< ;n r=ndurile
pe care maestrul le-a scris de asemenea se afl\ puterea sa. De aceea este
suficient s\ intra]i ;ntr-o stare de receptivitate [i ve]i putea primi aceste
semnale ale maestrului. Maestrul Yan Xin a afirmat la una din conferin]ele
sale>
Este suficient ca timp de o secund\ s\ v\ afla]i ;ntr-o stare de
receptivitate total\ pentru a primi toat\ ;nv\]\tura maestrului, toat\ puterea
pe care el a str=ns-o de-a lungul unei vie]i de practic\ ne;ntrerupt\.
Dac\ v\ afla]i ;ntr-o stare de receptivitate [i recep]iona]i semnalele
(informa]ia) maestrului, men]in=nd starea de respect semnalele recep]ionate
vor fi amplificate ;n mod natural ;n corpul vostru. Exers=nd o perioad\
;ndelungat\ ;n maniera descris\, ;n corpul vostru vor ap\rea ;n mod spontan
capacit\]ile maestrului dumneavoastr\.
:n viitor, dac\ ve]i exersa starea de receptivitate, ve]i avea parte de
multe beneficii. Ve]i putea s\ cunoa[te]i ;n mod direct energia [i nivelul pe
care ;l are o persoan\ sau alta. Dac\ merge]i ;ntr-un loc ;n care se exerseaz\
diferite practici energetice, indiferent de tipul lor (Qigong, Reiki, etc.) nu va
fi necesar s\ analiza]i ;n mod con[tient felul ;n care se practic\ acolo. Va fi

207

suficient s\ merge]i ;n acel loc, s\ intra]i ;n starea de receptivitate [i v\ ve]i


da seama foarte repede de nivelul celor de acolo, de ;nc\rc\tura energetic\,
;n acest fel cresc=nd [i nivelul dumneavoastr\.
Indiferent de tehnica pe care o exersa]i nu uita]i s\ intra]i mai ;nt=i
;ntr-o stare de receptivitate, apoi g=ndi]i-v\ la maestrul vostru. Dac\ nu ave]i
;nc\ un maestru pute]i s\ v\ g=ndi]i de exemplu la figura maestrului Yan Xin
sau a maestrului Di Yu Ming, sau la orice alt\ persoan\ considerat\ sf=nt\.
Dup\ o perioad\ scurt\ de timp ve]i sim]i for]a acestora ;nconjur=ndu-v\ [i
ajut=ndu-v\ ;n practic\. Acum pute]i s\ exersa]i tehnica concret\ pe care a]i
ales-o.
:n acest fel este posibil ca dup\ numai c=teva zile de practic\, s\
ajunge]i la rezultatele pe care al]ii le-au dob=ndit ;n ani sau chiar zeci de ani
de exersare. De exemplu, se [tie c\ ;n trecut era necesar\ o perioad\ de
antrenament dur, ce dura ;ntre un an [i trei ani, pentru a putea s\ emi]i
energie. Ast\zi, folosind metoda purt\rii ;n tehnic\ [i starea de
receptivitate, este posibil ca cei foarte senzitivi s\ poat\ emite energie dup\
o singur\ zi de antrenament, ;n timp ce cei senzitivi [i cei mai pu]ini
senzitivi ajung s\ emit\ energie dup\ c=teva zile de practic\.

208

TEORIA FUNC}ION|RII
HOLOGRAMELOR FIIN}ELOR
:n ce const\ aceast\ teorie? :n Qigong se consider\ c\ informa]iile
tuturor fiin]elor se p\streaz\ ;ntr-un fel de semnale ale bio-hologramelor
lor. :n fiecare din aceste semnale nu numai c\ se afl\ toate informa]iile [i
codul genetic al acestor forme de via]\, dar ele con]in [i toat\ puterea,
vigoarea [i capacit\]ile pe care le are acea form\ de via]\.
:n anumite condi]ii semnalele devin active, fiind transportate prin
intermediul sunetelor, al c=mpului bioelectric, biomagnetic, al luminii
emanate de aceste forme de via]\, al undelor emise, [.a.m.d. De exemplu, ;n
momentul ;n care un maestru de Qigong folose[te metoda purt\rii ;n
tehnic\ [i vorbe[te elevilor, el transmite toate g=ndurile [i puterea
informa]iilor sale prin intermediul vibra]iilor vocii. :n acest caz, undele vocii
sunt un purt\tor al ;ntregii puteri [i capacit\]i a maestrului, ele fiind d\ruite
pe aceast\ cale elevului. :n momentul ;n care elevul capteaz\ aceste semnale
- fiind ;n starea de receptivitate vor apare senza]ii foarte clare ;n interiorul
corpului s\u.
Anumite persoane ce au ajuns la un nivel superior ;n practica
Qigong-ului, afl=ndu-se ;n starea ;n care execut\ tehnica rug\rii maestrului,
reu[esc s\ intre ;n leg\tur\ cu semnalele maestrului, uneori ap\r=ndu-le chiar
[i imaginea acestuia. :n aceste momente, ele pot vorbi cu maestrul, acesta le
pred\ diferite tehnici, [.a.m.d., lucru ce pare incredibil pentru unii oameni.
Toate acestea sunt efectul func]ion\rii hologramelor fiin]elor vii. Atunci
c=nd puterea capacit\]ilor tale a atins un anumit nivel po]i transforma aceste
informa]ii ;ntr-o persoan\ vie care s\ comunice cu tine. :n momentul ;n care
capacit\]ile tale au ajuns la limita superioar\, chiar [i cei din jurul t\u vor
vedea aceast\ imagine. :n cartea Da Qigong shi chushan (Marele
maestru a cobor=t din mun]i), maestrul Zhang Hong Bao men]ioneaz\>
:n timp ce exerseaz\, unii elevi m\ invoc\ (prin intermediul
tehnicii rug\rii maestrului), iar eu le apar ;n fa]\ [i vorbesc cu ei. Felul meu
de a g=ndi, ;n]elepciunea mea, puterea mea, toate acestea se afl\ ;n acea
form\ ce este at=t de evident\< ea v\ poate preda, v\ poate ajuta s\ v\
vindeca]i, poate s\ fac\ toate lucrurile pe care eu le fac.

209

:n situa]ia ;n care to]i cei care m\ invoc\ m-ar ;ntreba ulterior dac\
mi-aduc aminte c\ ei au vorbit cu mine, oare ce le-a[ putea r\spunde?
Dac\ le-a[ spune c\ eu nu [tiu nimic de asta, s-ar sim]i dezam\gi]i,
ar considera c\ maestrul Zhang nu se afl\ ;nc\ dec=t la un anumit nivel ;n
practic\. Dac\ a[ spune c\ [tiu de acest lucru, atunci maestrul Zhang [i-ar
;n[ela elevii.
Anumite persoane o invoc\ pe Buddha GuanYin [i o pot vedea foarte
clar. :n realitate, este oare aceasta Buddha GuanYin? Nu este dec=t un
semnal al ei care s-a p\strat, c\ci Buddha GuanYin a murit de foarte mul]i
ani.
Cum de este posibil s\ invoci (s\ rogi) pe cineva? Acest lucru se
poate ;nt=mpla pentru c\ po]i recepta semnalele (informa]iile) lui care s-au
p\strat ;n spa]iu. Aceste semnale sunt un fel de hologram\ a acelei fiin]e
vii. :n momentul ;n care puterea ta a atins un anumit nivel, po]i transforma
semnalele recep]ionate ;ntr-o form\, ;n imaginea celui cu ale c\rui semnale
ai intrat ;n contact.
Acesta este principiul ce st\ la baza acestui fenomen, secretul ce a
fost p\strat mii de ani f\r\ a fi dezv\luit.

210

CELE CINCI ELEMENTE DE


LEG|TUR| DIN PRACTICA QIGONGULUI
Cele cinci elemente de leg\tur\ sunt>
Esen]a corporal\ - jing,
Energia - qi,
Spiritul - shen,
Vidul - xu,
Calea - dao.
Practica Qigong-ului presupune parcurgerea unor etape, fiecare
av=nd propria caracteristic\. Elementele de leg\tur\ sunt cele care permit
exersarea etapelor Qigong-ului>
1) exersarea esen]ei corporale (jing) pentru a fi transformat\ ;n
energie (qi) (lian jing hua qi)
2) exersarea energiei (qi) pentru a fi transformat\ ;n spirit
(shen) (lian qi hua shen)
3) exersarea spiritului (mentalului) (shen) pentru a se ;ntoarce
;n starea de vid (xu) (lian shen huan xu)
4) exersarea vidului (xu) pentru a ajunge la cale (dao) (lian xu
he dao).
Denumirile de mai sus au fost transmise de-a lungul timpului de
mae[trii de Qigong. Cum pot fi ele ;n]elese corect? Cele cinci a[a-numite
elemente de leg\tur\ din practica Qigong-ului reprezint\ obiectul
exers\rii caracteristic fiec\rei etape. Aceasta ;nseamn\ c\ ;ncep\torul va
exersa esen]a corporal\, fluidele corpului, secre]iile interne.

211

Dup\ un timp, el va trece la pasul exers\rii energiei, la ;ndep\rtarea


energiei bolnave din interiorul corpului, la deschiderea meridianelor, la
acumularea energiei pozitive (energiei adev\rate zhen qi), la colectarea
acesteia, la deplasarea ei, [.a.m.d.
Urm\torul nivel const\ ;n exersarea spiritului (a spiritului
con[tient), ;n reglarea con]inuturilor con[tiin]ei. Acum se va pune foarte
mult accentul pe moral\ pentru a putea descoperi lini[tea interioar\ [i
fericirea. Pentru cei care reu[esc s\ descopere armonia interioar\ este
posibil\ exersarea vidului, a ceea ce se afl\ dincolo de minte, de con[tient.
Pe m\sur\ ce se p\trunde ;n aceast\ lume a luminii, a purit\]ii, a fericirii,
practicantul va ajunge s\ descopere Calea, tr\ind la un nivel superior al
con[tiin]ei.
Pentru fiecare dintre etapele descrise exist\ patru aspecte ce trebuie
parcurse. Acestea sunt dup\ cum urmeaz\>
I-ul aspect> este vorba de aspectul material> acest aspect se refer\
la transform\rile materiale ce survin ;n fiecare etap\ a practicii. La fiecare
din cele cinci niveluri, puterea acestei ;nc\rc\turi materiale este din ce ;n ce
mai mare, deosebirile fiind din ce ;n ce mai fine. Fiecare materie poate s\
apar\ ;n anumite locuri ;n interiorul corpului, av=nd diferite forme.
al II-lea aspect> se refer\ la puterea care apare. Puterea pe care o
are energia este diferit\ de cea a esen]ei corporale. :n mod similar puterea
spiritului difer\ de cea a energiei [.a.m.d. Pe m\sur\ ce avanseaz\,
practicantul trebuie s\ observe diferen]ele dintre puterile ce apar.
al III-lea aspect> indic\ starea care survine la momentul
respectiv. :n func]ie de nivelul la care a ajuns, practicantul va experimenta
diferite tr\iri. Con[tiin]a sa se va adapta ;n timp cu realit\]ile pe care elevul
le descoper\. Inevitabil, practicantul va ;ncepe cu esen]a corporal\, cu
aspectul material al corpului. :n timp ;ns\, el va descoperi energia [i va
parcurge r=nd pe r=nd toate etapele Qigong-ului. Prin intermediul acestora el
va traversa diverse st\ri ale con[tiin]ei.
al IV-lea aspect> este vorba de faptul c\ ;ntr-o anumit\ stare pot s\
apar\ diferite capacit\]i deosebite. Trebuie s\ urm\ri]i ne;ncetat
transform\rile ce v\ apar, capacit\]ile deosebite ce se manifest\ la fiecare
nivel al exers\rii.
:n exersarea fiec\ruia din cele cinci elemente de leg\tur\ intervin
diferite transform\ri cu caracter material, treptat f\c=ndu-[i apari]ia anumite

212

substan]e< persever=nd ;n practic\, aceste substan]e ajung s\ poat\ fi


sim]ite sau v\zute, le poate sesiza at=t practicantul, c=t [i cei din jurul s\u.
Ele au o anumit\ form\ [i o lumin\ particular\ (ce le caracterizeaz\). Puterea
lor poate fi mai mare sau mai mic\. Starea care apare va fi diferit\ de la un
nivel la altul.
De exemplu, starea ;n care se exerseaz\ transformarea esen]ei
corporale ;n energie (lian jing hua qi) este starea ;n care se afl\ majoritatea
practican]ilor de Qigong. Atunci c=nd se ajunge la exersarea energiei pentru
a fi transformat\ ;n spirit (lian qi hua shen), starea ob]inut\ va fi total
diferit\, totul baz=ndu-se pe folosirea incon[tientului. C=nd se exerseaz\
spiritul pentru a se ;ntoarce ;n starea de vid (lian shen huan xu),
incon[tientul va fi condus pe un anumit drum, intr=ndu-se ;ntr-o stare ;n care
exersarea se va produce de la sine. Ajun[i la nivelul ;n care se exerseaz\
vidul pentru a p\[i pe Cale (lian xu he dao), practica va fi continu\, va
decurge de la sine. Cu alte cuvinte, practicantul va exersa 24 de ore pe zi
(ne;ntrerupt), ;ntr-o manier\ natural\, deoarece exersarea decurge de la sine.

213

TRATAREA CORECT| A MAESTRULUI


:n Qigong maestrul este foarte important. El nu trebuie ;ns\ perceput
;n mod simplist> maestrul nu este pur [i simplu omul care pred\ la sal\
tehnicile pe care fiecare va continua s\ le exerseze [i acas\< ;n]elegerea
corect\ a acestuia presupune acceptarea faptului c\ orice lucru sau fiin]\ pot
fi un maestru.
:ntre practica Qigong-ului [i recep]ionarea - con[tient\ sau
incon[tient\ - a unor semnale, informa]ii exist\ o str=ns\ leg\tur\. :n
mod particular, Qigong-ul pune accent pe semnalele maestrului. Numai
prin primirea acestora elevul va putea fi transformat< el va beneficia astfel de
energia transmis\ de maestru [i va dob=ndi un gongfu profund. Puterea,
semnalele sau energia exterioar\ sunt echivalentul unor agen]i catalizatori,
f\r\ de care ;n practic\ nu vor apare progrese.
Iat\ cum prezint\ maestrul Yan Xin aceast\ problem\ delicat\>
:n momentul exers\rii, lucrurile care ;]i produc senza]ii trebuie s\
le consideri a fi maestrul t\u. Reac]iile care ;]i apar se datoreaz\ faptului c\
ai intrat ;n starea de lini[te - caracteristic\ Qigong-ului - [i ai
recep]ionat informa]iile energetice ce ]i-au fost transmise. Maestrul nu
poate fi negat> imediat ce aceasta se va fi ;nt=mplat, vor disp\rea [i
semnalele primite ini]ial (ele vor fi retrase de c\tre cel ce le-a emis).
Toate lucrurile din Univers se afl\ ;ntr-un continuu schimb de informa]ii
energetice. Cei care nu exerseaz\ [i care nu sunt senzitivi nu vor putea
primi putere din mediul ;nconjur\tor. Dac\ ;ns\ ea va fi recep]ionat\,
atunci va fi asimilat\ de creier cu o vitez\ foarte mare.
Efectele maestrului pot s\-[i fac\ apari]ia indiferent dac\ el
este aproape sau se afl\ la o distan]\ considerabil\. :n momentul ;n care
mae[trii cu un gongfu superior predau unui elev ce este deja copt, ei
folosesc transmiterea unor semnale pentru a-1 ;nv\]a, [i nu neap\rat c=nd
elevul este ;n fa]a lor. Dar la un moment dat este posibil ca el s\ te ini]ieze
fiind ;n preajma ta. Dac\ atunci nu consideri c\ toat\ lumea ;]i este
maestru, acesta va trece prin dreptul t\u [i tu nu vei [tii. De exemplu,
dac\ el ;]i va spune< D\-mi lucrul acela s\ m\ uit la el [i tu nu e[ti de

214

acord, atunci totul s-a terminat. Dac\ maestrul te love[te ;n mod con[tient,
transmi]=ndu-]i o informa]ie energetic\ ;ntr-un punct de acupunctur\, [i tu
nu e[ti bucuros [i ;l insul]i (chiar [i cu g=ndul), atunci ai comis o mare
gre[eal\, ;ndep\rt=nd semnalul ce-]i fusese transmis. Aici apare problema
moralei> numai pun=nd accentul pe moral\ po]i s\ ajungi s\-1 vezi pe
maestru, indiferent dac\ se afl\ l=ng\ tine sau nu.
:nainte de a pune accentul pe moral\ exist\ ;ns\ urm\toarele
aspecte ce permit o tratare corect\ a maestrului>
1. Ini]ial trebuie s\-]i fixezi ideea c\ ;n practica ta ai un maestru<
2. To]i oamenii care te ;nva]\, semnalele pe care le observi - toate
acestea sunt maestrul t\u (inclusiv cele care ;]i apar c=nd e[ti ;ntr-o stare
confuz\)<
3. Dac\ la un moment oarecare de timp vezi un om, pe care-1
cuno[ti sau nu, [i intr=nd ;n contact cu tine sau trec=nd pe l=ng\ tine, ;n
corpul t\u apare brusc senza]ia de c\ldur\ sau de r\ceal\, sau de
furnic\turi, etc. (este posibil de asemenea, ca dup\ ce acest om a trecut s\
ai senza]iile descrise), atunci el este maestrul t\u. Cu alte cuvinte, este
suficient ca cineva s\ produc\ un efect ;n corpul t\u, pentru ca el s\-]i fie
maestru<
4. Ajung=nd ;ntr-un loc [i v\z=nd o floare, un copac sau un animal,
po]i s\ ai dintr-o dat\ un fior, o senza]ie de c\ldur\ sau r\ceal\, sau s\ nu
te sim]i bine sau s\ fii foarte fericit, sau ;]i apare o viziune> un animal, o
plant\ sau alte fiin]e sau lucruri, inclusiv o piatr\, d=ndu-]i energie,
transmi]=ndu-]i anumite informa]ii< toate acestea sunt considerate, de
asemenea, a fi maestrul t\u.
Cei care practic\ trebuie s\ fie aten]i (indiferent de timp sau loc) la
;mprejurimi, la oamenii sau la animalele din jur, observ=nd reac]iile din
propriul corp, capacit\]ile ce le apar. Ei trebuie tot timpul s\ ;n]eleag\, s\
urm\reasc\ ;n mod con[tiincios schimb\rile ce intervin. Astfel, mul]i oameni
pot ;n procesul practicii s\ beneficieze de sprijinul unor informa]ii (semnale)
energetice, ele produc=ndu-le ;n viitor o influen]\ special\.

215

MAESTRUL MANIFESTARE A DES|V+R{IRII


Odat\ Yin odat\ Yang, numim aceasta Cale.
Tratatul Transform\rilor (Yijing)
De fiecare dat\ c=nd ne preg\tim s\ practic\m, g=ndurile noastre se
;ndreapt\ spre Maestru, mul]umindu-i pentru ceea ce ne-a ;nv\]at, pentru
transform\rile pe care le-a declan[at ;n interiorul nostru, pentru faptul c\
exist\.
Maestrul este Calea pe care p\[im, este poarta c\tre tot ce este mai
minunat. El face parte din fiin]a noastr\, este perfec]iunea dinl\untrul nostru.
Compasiunea [i puritatea Maestrului sunt cele care ne ajut\ mereu [i
mereu atunci c=nd ne r\t\cim ;n c\utarea noastr\. Iubirea lui este des\v=r[it\
pentru c\ el este des\v=r[it. Maestrul se afl\ dincolo de Yin [i de Yang, el
este mereu ;n centrul osiei ce ;nv=rte Roata Yin-ului [i a Yang-ului.

DISCIPOLUL {I MAESTRUL

exist\.

Atunci c=nd vede Calea, omul superior o urmeaz\,


Omul mediu c=nd o urmeaz\, c=nd o p\r\se[te,
Omul inferior r=de de ea< pentru c\ acesta r=de de aceea Calea
Tratatul C\ii [i al Virtu]ii (Daodejing) - Lao Zi

Discipolul este cel care a auzit chemarea C\ii, ;n care aspira]ia s-a
trezit, iar sunetul ei este asurzitor. Sinceritatea sa ;i permite s\-[i modeleze
necontenit caracterul, s\ pun\ accentul pe moral\, s\ aib\ moral\, s\
contemple morala. El ;n]elege importan]a ;nv\]\turii [i a ;nv\]\torului.
Chiar [i atunci c=nd este testat, c=nd aparent Maestrul este
nemul]umit de nivelul s\u, discipolul continu\ ascultarea, persevereaz\ ;n
practic\. Ascultarea discipolului ;[i are r\d\cinile ;n credin]a sa, ;n folosirea
sufletului pentru a ;n]elege. El [tie c\ mintea [i lumea material\ sunt numai
aparen]a lucrurilor.

216

Cultiv=nd deta[area, discipolul accept\ ;n egal\ m\sur\ schimb\rile


Cerului [i ale P\m=ntului. El reu[e[te s\-[i goleasc\ inima de eu-ul s\u,
ob]in=nd ;n acest fel un caracter luminos, asemenea celui al focului.
Ating=nd acest nivel, discipolul este preg\tit pentru ac]iunile corecte,
el ;n]elege ;n ce const\ efortul corect [i are puterea de a persevera ;n el.
Acum Maestrul va deschide poarta spre ;n]elepciune, sus]in=ndu-l pe
discipol ;n practica sa.

Sufletul c\ut\torului este cel al unui discipol. El caut\ necontenit


Adev\rul. Pe tot acest drum el are parte de greut\]i [i de ajutor. Dincolo de
aparen]e, ghidarea Maestrului - [tiut sau ne[tiut - este cea care are o
semnifica]ie aparte. Maestrul este puntea dintre Adev\r [i realitatea
c\ut\torului. Prin el se manifest\ ajutorul acordat discipolului, ;ntr-o
modalitate ;n care acesta are [ansa de a-l percepe, ;ns\ nu ;ntr-un mod direct.

217

:n continuare, pentru a avea o idee mai clar\ despre felul ;n care


decurge rela]ia dintre un maestru [i discipolul s\u voi reda ;nceputul rela]iei
pe care Di Yu Ming a avut-o (copil fiind) cu unul dintre mae[trii s\i, a[a
cum o poveste[te el ;nsu[i>
Al treilea maestru a fost cel care m-a ini]iat ;n Palma celor opt
trigrame (Bagua zhang).
El m-a pus s\ m\ duc la ora 5 diminea]a ;n parc pentru a exersa.
C=nd m-am ;ntors acas\, le-am spus p\rin]ilor>
Maestrul a spus s\ merg ;n parc la 5 diminea]a.
Ei mi-au spus c\ ;n trecut a tr\it un om deosebit ce a ;nt=lnit odat\
un nemuritor. Nemuritorul l-a chemat noaptea s\ vin\ s\ exerseze. El nu a
dormit toat\ noaptea [i la ora fixat\ s-a dus s\-l ;nt=lneasc\ pe nemuritor.
Trei zile la r=nd nemuritorul nu a venit. Dar v\z=nd sinceritatea celuilalt, a
patra zi nemuritorul s-a dus la ;nt=lnire [i a ;nceput ini]ierea.
De aceea, p\rin]ii mi-au spus c\ trebuie s\ m\ trezesc devreme
pentru a fi la ora stabilit\ ;n parc. Eu am spus c\ m\ voi trezi la ora trei. Dar
p\rin]ii au spus c\ la ora trei va trebui s\ fiu acolo s\-mi a[tept maestrul.
Seara, la [apte [i jum\tate, la o or\ dup\ mas\, am ;nceput s\ practic.
Am exersat p=n\ la zece [i jum\tate, dup\ care m-am culcat. La ora trei
noaptea, mama m-a trezit>
E ora trei, scoal\-te repede, ai uitat de ceea ce trebuie s\ faci?!
M-am trezit imediat [i mi-am dat cu ap\ rece pe fa]\.
La plecare, tat\l meu mi-a dat un baston [i mi-a spus s\ am grij\ pe
drum. :n prima zi mi-a fost foarte fric\ tot drumul. Aveam senza]ia c\ sunt
mereu urm\rit. La un moment dat m-am ;ntors [i am lovit cu putere cu
bastonul. Dar nu era nimeni. Nu a fost u[or s\ ajung la locul stabilit pentru
exersare.
Odat\ ajuns, am v\zut c\ acolo nu era nimeni. Maestrul nu venise,
a[a c\ m-am a[ezat pe o movili]\. Lucrul ciudat a fost c\ palmele mele s-au
a[ezat spontan pe abdomenul inferior, ;n dreptul c=mpului de cinabru
inferior (Xia dantian). Destul de repede am sim]it o sfer\ de foc. Nu [tiam
dac\ se afl\ ;n palme sau ;n interiorul abdomenului. :nainte nici unul din
mae[trii nu m\ ;nv\]aser\ despre sfera de foc, a[a c\ mi-am spus s\ fiu atent
la ea. Dup\ cinci minute ;ntregul corp se ;nc\lzise de parc\ ar fi luat foc. :n
acea perioad\ a anului era destul de frig. Noaptea trebuia s\ te ;mbraci mult
mai gros dec=t ziua. Localnicii purtau chiar palton. Dar eu st\team acolo [i
m\ ;nc\lzisem tot< chiar ;ncepusem s\ transpir. La un moment dat am avut
senza]ia de plutire, am avut viziunea plutirii ;n ;naltul Cerului, am v\zut
Bodhisattva [i Buddha, un palat [i mai mul]i mun]i. Am v\zut totul ca [i

218

cum ar fi fost un film. Ulterior am ajuns ;n Hainan [i am v\zut ;n realitate


mun]ii pe care i-am v\zut ;n acea noapte, copil fiind.
Foarte ciudat! St=nd ;n acea noapte ;n parc, m-am sim]it foarte bine.
Atunci nu [tiam ;ns\ c\ exersez. Peste c=teva momente cineva a vorbit [i mam trezit. Am deschis ochii [i am v\zut c\ deja s-a luminat. Al\turi erau
c=]iva practican]i de arte mar]iale, ale c\ror voci m-au trezit. To]i se mirau
de atitudinea b\ie]elului care st\tea cu ochii ;nchi[i. Fiind ora [ase [i
nev\z=ndu-l pe maestru, am plecat acas\.
Ajuns acolo am vorbit cu p\rin]ii. Mama mi-a spus imediat c\ totul
este asemenea povestirii pe care mi-o spusese seara trecut\. Trebuie s\
a[tep]i trei zile! mi-a zis.
Eu am a[teptat cinci zile [i de-abia ;n a [asea zi maestrul a venit.
V\z=ndu-l, am sim]it cum mi se urc\ s=ngele la cap>
Maestrul a spus ceva [i nu s-a ]inut de cuv=nt. Eu am venit zi de zi
de la ora trei noaptea pentru a te ;nt=lni!
Maestrul m-a ;ntrebat>
}i-a fost frig?
Am r\spuns c\ nu.
Te-am a[teptat c=teva zile s\ vii s\-mi transmi]i ;nv\]\tura ta. De
ce nu ai venit?, l-am mai ;ntrebat.
Cum nu te-am ini]iat?! Nu ai stat pe movili]a asta?
Ba da!, i-am r\spuns.
{i nu ai avut senza]ia unei sfere de foc ;n interiorul abdomenului?
Ba da!
{i nu s-a extins focul c\tre ;ntregul corp [i ai ;nceput s\ transpiri?
Ba da!
Ei, acesta a fost modul ;n care eu te-am ini]iat!
:n acel moment nu am putut s\ nu m\ g=ndesc la c=t de misterios
este maestrul meu. Atunci l-am salutat drept maestru [i l-am rugat s\ m\
accepte.
Aici trebuie ;n]eleas\ distinc]ia dintre elev [i discipol. Foarte mul]i
practican]i fac aceast\ distinc]ie prin prisma rela]iei exterioare maestru
discipol. :n realitate este vorba de transformarea ce are loc ;n elev,
aduc=ndu-l la gradul de discipol. Discipolul este elevul ce a reu[it s\ se
desprind\ de eu-ul s\u, s\ treac\ dincolo de umbrele min]ii, de realitatea
acesteia. Acum el este preg\tit cu adev\rat s\ ;n]eleag\ semnele
Adev\rului, ce ;i parvin prin intermediul Maestrului.
Toat\ aceast\ transformare ;i va permite aspirantului s\ devin\
discipolul unui Maestru.

219

MAESTRUL {I CALEA CERULUI


Dar Maestrul nu este neap\rat o persoan\. Maestrul omul este
percep]ia comun\ a celor a c\ror con[tiin]\ nu poate dep\[i nivelul
con[tiin]ei materiale. Ei nu reu[esc s\ ;n]eleag\ [i s\ se deschid\ dec=t ;n
fa]a aspectelor materiale. De aceea ei au nevoie de un Maestru ;n carne [i
oase. :ncerc=nd s\-i ajute pe cei ce se afl\ la acest nivel, maestrul Yan Xin a
spus>
Atunci c=nd ne g=ndim la un maestru ar trebui s\ fim aten]i dac\
nu cumva el este firul de iarb\, b\tr=nica ce trece prin fa]a por]ii, vaca ce
pa[te lini[tit\ pe o paji[te, [.a.m.d.
Menirea acestor vorbe este de a ;ndrepta aten]ia practican]ilor
dincolo de aparen]e, c\tre interiorul fiin]ei, pentru a urm\ri tr\irile ce apar ;n
diferite situa]ii. Astfel, ei vor face un pas ;nainte, dep\[ind ;n]elegerea
comun\ a existen]ei materiale.
Pentru cei care au reu[it s\ se ;nal]e, ajung=nd undeva ;ntre Cer [i
P\m=nt, Maestrul va fi mult mai mult dec=t o persoan\. Cobor=rea Cerului,
pentru a acorda gra]ia sa, va fi felul ;n care Maestrul se va revela unor astfel
de oameni.
Cerul are grij\ de toate f\pturile, cobor=ndu-se spre acestea. Dar el
nu poate fi perceput dec=t de cei ce reu[esc s\ urce ;n ;nt=mpinarea sa.
Pentru fiin]ele P\m=ntului, ce p\streaz\ con[tiin]a materialit\]ii ca o
certitudine a existen]ei lor, nici un semn, nici un fel de minune nu este
suficient\ pentru le determina o schimbare ;n felul lor de a fi. Istoria a
demonstrat din plin acest lucru!
Drept urmare, se spune c\ Maestrul este cel ce caut\ discipolul [i nu
invers. Cerul coboar\ necontenit spre toate creaturile imprim=ndu-le
impulsul de a-[i descoperi natura lor interioar\, de a-[i g\si drumul ;n via]\.
Dup\ care urmeaz\ o perioad\ de a[teptare, de retragere, ;n care Cerul nu
mai poate fi sim]it. El ne las\ s\ alegem modul de a reac]iona la ajutorul s\u.
De aceea sfin]ii ;n]elep]i de odinioar\ au spus> Odat\ Yin odat\
Yang, numim aceasta Cale.
Despre ce Cale este oare vorba? Evident despre Calea Cerului. C\ile
autentice sunt cele ce-[i asum\ modul de manifestare a Cerului, p\str=nd
alternan]a Yin-ului [i a Yang-ului. La ;nceput, practicantul percepe Yin-ul [i
Yang-ul prin prisma felului s\u de a cunoa[te, adic\ la nivelul material. El
folose[te manifest\rile Yin-Yang la nivel corporal. Dup\ o perioad\ de
exersare, practicantul va tr\i Yin-ul [i Yang-ul la nivelul energiei. Drumul ;l

220

duce ;nainte. Pe m\sur\ ce exerseaz\, capacitatea sa de cunoa[tere se


schimb\. Ating=nd ;n]elepciunea, el ;[i va asuma ritmurile Naturii (interioare
[i exterioare) [i va ac]iona ;n conformitate cu acestea. :n timp, practicantul
va reu[i s\ tr\iasc\ realitatea Yang-ului [i a Yin-ului la nivelul con[tiin]ei
sale, pentru a intra apoi ;n medita]ie, fiin]=nd dincolo de Yin [i de Yang, ;n
spa]iul [i timpul spiritual, la originea lucrurilor.
Acum puntea a fost construit\. Idealul contopirii interiorului [i a
exteriorului a fost atins. Practicantul ;[i va ;ndrepta aten]ia asupra Maestrului
mul]umindu-i pentru gra]ia sa, pentru sprijinul acordat.

221

TEHNICA RUG|RII MAESTRULUI


Ini]ial se intr\ ;ntr-o stare de lini[te, apoi se vizualizeaz\ figura
maestrului chemat ;n sprijin< se poate de asemenea repeta ;n g=nd numele
celui chemat ;n ajutor. Cel invocat nu trebuie s\ fie neap\rat ;n via]\, [i nu
este nici m\car necesar s\ fie un om. Poate s\ fie un copac, o floare, o piatr\,
etc. :n acest sens este cunoscut cazul unui practicant de Qigong care o
ruga pe Buddha GuanYin s\-1 ;nve]e. La diferite momente de timp, ea ;i
ap\rea ;n fa]\ [i ;i preda tehnici noi. Despre aceste lucruri maestrul Yan Xin
spunea la unul din cursurile sale> Dac\ le crede]i, bine! Dac\ nu, tot bine,
c\ci ele oricum se ;nt=mpl\!
:n momentul ;n care cineva invoc\ un maestru, el va sim]i fizic
prezen]a [i ajutorul celui chemat ;n sprijin. Important este ;ns\ ca maestrul
s\ fie solicitat numai pentru a v\ ajuta ;n ac]iuni conforme cu morala. Dintre
lucrurile minunate con]inute ;n aceast\ tehnic\, pe primul plan este
;ntotdeauna aspectul moral. Nu chema]i un maestru dec=t dac\ dori]i s\
face]i o fapt\ bun\ [i dac\ pentru aceasta for]ele proprii nu sunt suficiente.
Alt lucru minunat se refer\ la caracteristicile energiei, dintre care
[ase sunt mai importante>
1) Energia se transmite prin oameni
Energia pe care oamenii o emit poate str\bate c=mpul [i corpul
fiin]elor vii. Acest lucru este posibil prin folosirea for]ei g=ndului. Pentru ca
energia s\ treac\ prin interiorul unei forme de via]\ este necesar ca persoana
care emite s\-[i foloseasc\ for]a g=ndului pentru a deplasa energia pe o
traiectorie ce str\bate traseul dorit.
2) Penetrabilitatea prin obiecte
:n mod asem\n\tor, folosind for]a g=ndului, putem trimite energie
pentru a trece prin obiecte. :n acest fel putem emite energie prin peretele
unei ;nc\peri, printr-o cl\dire sau printr-un munte. De[i aparent o astfel de
performan]\ pare dificil\, ;n realitate nu este. Capacitatea de emitere a
energiei este caracteristic\ tuturor oamenilor< ceea ce lipse[te este
antrenamentul [i nu func]ia.

222

3) Energia se p\streaz\ ;n obiecte


Deseori se folose[te metoda emiterii de energie, de semnale, c\tre un
anumit obiect. De exemplu, se poate ;nc\rca un pahar cu ceai astfel ;nc=t
imunitatea celui ce ;l va consuma s\ creasc\. Aplica]iile terapeutice ale
;nc\rc\rii diferitelor obiecte cu energie sunt multiple. :n acest mod se pot
trata insomniile, durerile, litiazele biliare sau renale, fracturile, [.a.m.d.
4) Energia se transmite instantaneu la distan]\
Datorit\ faptului c\ la un moment dat con[tiin]a practicantului se
poate deplasa cu o vitez\ mult mai mare dec=t viteza luminii sunt posibile
mai multe tipuri de ac]iuni. Unul dintre acestea este [i cel al trimiterii
energiei aproape instantaneu la o distan]\ foarte mare. Este suficient ca noi
s\ ne g=ndim la cineva aflat la o distan]\ foarte mare [i energia noastr\ va
ajunge aproape instantaneu la acea persoan\.
5) Cu ajutorul energiei se poate modifica structura materiei,
cazul extrem fiind cel al distrugerii ei (de exemplu celulele unei tumori)
Deseori, ;n procesul terapeutic este folosit\ aceast\ func]ie a energiei
pentru a trata persoane ce au ;n corpul lor diferite blocaje. Blocajele
energetice duc la stagnarea fluidelor corpului, ceea ce, ;n timp duce la
apari]ia unor forma]iuni (benigne sau maligne).
6) Cu ajutorul energiei se pot controla anumite procese (de
exemplu> viteza de deschidere a unei flori, secre]iile glandelor interne,
[.a.m.d.)
Prin intermediul energiei putem controla diferite procese ale corpului
nostru, [i nu numai. Un practicant de Qigong ;[i poate modifica secre]iile
sistemului hormonal, astfel ;nc=t acestea s\ fie normale.
De asemenea, secre]iile sistemului hormonal pot fi controlate astfel
;nc=t s\ apar\ o sc\dere a lor, fiind ;ns\ men]inute un interval mai lung de
timp. Acest lucru nu ;nseamn\ ;ns\ o hipofunc]ie ce duce la ;mboln\vire, ci
o modalitate ce permite men]inerea secre]iilor un interval de timp mai
;ndelungat, ceea ce este echivalent cu prelungirea tinere]ii.
Ac]iunea asupra sistemului hormonal nu este ;ns\ singura posibil\.
Ea a fost folosit\ doar pentru a exemplifica principiul men]ionat. Energia
poate fi utilizat\ [i pentru a controla diverse procese ce se desf\[oar\ ;n

223

afara corpului nostru fizic, cum ar fi deschiderea [i ;nchiderea unei flori,


mi[carea unor obiecte, [.a.m.d.
:n fine, al treilea lucru minunat este cel ce permite chiar sesizarea
mecanismului acestei practici> exers=nd Qigong, omul prime[te informa]iisemnale cu caracter material ce provin din interiorul organismului sau/[i din
Univers. Ele au o putere foarte mare [i sunt colectate ;n corp pentru a fi
eliberate ;ntr-o stare caracteristic\ Qigong-ului< ;n acest caz practicile
energetice se manifest\ ca o ;nv\]\tur\ ce duce la apari]ia unor capacit\]i
ie[ite din comun.

224

UN G+ND POART| CELE ZECE MII DE


G+NDURI
Deseori practican]ii au probleme de concentrare, au prea multe
g=nduri (ce nu au leg\tur\ cu exersarea) [i nu [tiu cum s\ procedeze pentru a
se apropia de starea de lini[te. Acest lucru se ;nt=mpl\ ;ns\ [i ;n via]a de zi
cu zi. :n budhism se spune c\ mintea omului este asemenea unei oglinzi ce
trebuie cur\]at\ periodic pentru a str\luci. O alt\ maxim\ afirm\ c\ natura
omului este puritatea [i fericirea, dar mizeriile de la suprafa]\ ;l ;mpiedic\
pe om s\-[i descopere adev\rata natur\. Dar oare cine nu-[i dore[te cu
adev\rat fericirea?!
G=ndurile care ne muncesc sunt de fapt umbre care scap\ spre
exterior, sunt dorin]ele, ne;mplinirile, tendin]ele sau aspira]iile pe care ni leam asumat sau cu care ne lupt\m.
Pentru a putea ;n]elege mecanismul prezentat de medicina
tradi]ional\ chinez\ [i implica]iile sale ;n practica Qigong-ului referitoare la
folosirea g=ndurilor, sunt necesare c=teva cuno[tin]e despre legea celor cinci
elemente.
Legea celor cinci elemente descrie coresponden]a ;ntre organele
interne de]in\toare de energie (rinichi, ficat, inim\, splin\, pl\m=ni) [i cele
cinci elemente (ap\ - rinichi, lemn - ficat, foc inim\, p\m=nt splin\,
metal pl\m=ni). :ntre aceste elemente exist\ mai multe tipuri de rela]ii>
generare, control, opozi]ie. Din punct de vedere al rela]iei de generare>
- apa hr\ne[te lemnul,
- lemnul d\ na[tere focului,
- focul se transform\ ;n p\m=nt (cenu[\),
- ;n p\m=nt apar metalele,
- pe metale (prin condensare) apare apa.
Din punct de vedere energetic, aceasta ;nseamn\ c\>

225

- energia eliberat\ de rinichi sus]ine ficatul,


- energia eliberat\ de ficat sus]ine inima,
- energia eliberat\ de inim\ sus]ine splina,
- energia eliberat\ de splin\ sus]ine pl\m=nii,
- energia eliberat\ de pl\m=ni sus]ine rinichii.
Pe de alt\ parte>
- sediul voin]ei se afl\ la nivelul rinichilor,
- ficatul sus]ine partea spiritual\ a con[tiin]ei noastre,
- inima este sediul min]ii, al spiritului con[tient,
- splina guverneaz\ g=ndurile,
- pl\m=nii g\zduiesc spiritul corporal.
De asemenea>
- apa (rinichii) este cea care sus]ine ;nceputul unui nou ciclu,
- lemnul (ficatul) reprezint\ capacitatea de dezvoltare, de ;nflorire,
- focul (inima) este maximul mi[c\rii,
- p\m=ntul (splina) reprezint\ ;nceputul interioriz\rii,
- metalul (pl\m=nii) reprezint\ continuarea interioriz\rii (contemplarea).
Drept urmare, voin]a va sus]ine dezvoltarea, dezvoltarea va
sprijini mintea, mintea va genera g=ndurile, g=ndurile se vor
;ndrepta c\tre corp. Acesta este modul ;n care voin]a sus]ine g=ndurile
legate de corp.
Pentru anumite persoane, voin]a este folosit\ ;ns\ pentru a
suprasolicita corpul, consum=ndu-l, ;mb\tr=nindu-l. Concret este vorba de
toate g=ndurile ce zboar\ spre idealurile exterioare (construirea unei case,
cump\rarea unei ma[ini, dob=ndirea unor bunuri, pl\cerile gusturilor, spre
tot ceea ce are leg\tur\ cu ego-ul). Acesta este a[a-numitul sens natural.

226

To]i cei ce ;l urmeaz\ ;[i ;nt\resc abilit\]ile ce ]in de lumea exterioar\,


exterioriz=ndu-[i energia, l\s=nd g=ndurile s\ se deplaseze ;n mod constant
spre exteriorul corpului. Drept urmare, ei vor fi nelini[ti]i, agita]i,
nemul]umi]i, neferici]i.
Aici cu siguran]\ vor exista oameni care nu vor ;n]elege> de ce
tendin]a de a ne ;ndrepta g=ndurile c\tre exterior nu este bun\?
Pentru a da un r\spuns corect va trebui s\ ne ;ntoarcem la unul dintre
principiile de baz\ ale Naturii>
O dat\ Yin, o dat\ Yang numim aceasta Cale!
Tratatul transform\rilor (Yijing)
La nivelul corpului, unul dintre ciclurile ;nt=lnite este [i cel ce se
desf\[oar\ la nivelul celor cinci organe interne de]in\toare de energie (al
celor cinci elemente). Acest ciclu are o parte Yang [i una Yin.
Partea Yang este cea ce debuteaz\ la nivelul Apei (rinichii, Apa
este simbolul Yin-ului, iar ;n mijlocul Yin-ului apare Yang-ul, lucru
exprimat destul de clar de trigrama Apei
), evolueaz\ prin elementul
Lemn (ficatul, a c\rei caracteristic\ este ;nflorirea, dezvoltarea) [i se
termin\ la nivelul Focului (inima).
Partea Yin ;ncepe la nivelul Focului (trigrama Focului ne arat\
Yin-ul ce exist\ ;n mijlocul Yang-ului
), traverseaz\ elementele
P\m=nt (splina, P\m=ntul este ;nceputul interioriz\rii), Metal
(pl\m=nii, caracteristica Metalului este interiorizarea, contemplarea) [i se
termin\ la nivelul Apei.
De aici reiese destul de clar faptul c\ p\strarea ritmului Yin Yang
presupune c\ de la nivelul inimii (al Focului) va ;ncepe interiorizarea.
G=ndurile pe care mintea le va accepta trebuie s\ fie deci ;ndreptate c\tre
interior, pentru a putea s\ apar\ ulterior [i contemplarea. Aceasta este natura
omului! Pentru ca omul s\ fie s\n\tos [i echilibrat, pentru a se comporta
conform cu natura sa, el va trebui s\-[i ;ndrepte g=ndurile spre interior.
Cum se poate schimba situa]ia ;ndrept\rii g=ndurilor spre
exterior?
Solu]ia se afl\ la nivelul inimii. De ce? Nici unul din celelate
elemente (cu excep]ia inimii Focului) ce apar]in ciclului celor cinci
elemente nu are vreo leg\tur\ cu exteriorul. Dar la nivelul inimii este
posibil\ o transformare. Atunci c=nd Focul inimii va l\sa lumina

227

con[tiin]ei (spiritul originar) s\ umple inima, g=ndurile ce vor apare vor fi


;ndreptate ;n mod natural asupra interiorului (spre deosebire de situa]ia
uzual\ ;n care g=ndurile noastre se ;ndreapt\ spre exterior). De unde vine
oare aceast\ lumin\ a con[tiin]ei?! Sediul s\u se afl\ ;ntre cei doi ochi, ;n
centrul vidului (denumirea confucianist\), pe terasa vie]ii (denumire
budhist\), ;n t\r=mul ancestral (denumirea taoist\).
C=t timp incon[tientul nostru nu se manifest\, iar spiritul con[tient
(mintea) ne conduce existen]a, g=ndurile ce vor apare vor fi ale min]ii
(partea superficial\ a con[tiin]ei, partea exterioar\). Atunci c=nd
incon[tientul iese c\tre suprafa]\, lumina con[tiin]ei inund\ inima. Astfel
vom ob]ine o minte ale c\rei g=nduri vor fi ;ndreptate ;n mod natural c\tre
interior, vom ob]ine o minte de lumin\. :n Tratatul de medicin\ intern\ al
:mp\ratului Galben (Huangdi Neijing) se men]ioneaz\>
C=nd mintea este concentrat\ ;n mod natural asupra interiorului,
cum ar mai putea boala s\ te atace!
Un g=nd poart\ cele zece mii de g=nduri descrie g=ndul
;ndreptat spre interior, ce poate purta cele zece mii de g=nduri ce zboar\
c\tre exterior.
:n exersare, reprezentarea mental\ folosit\ permite colectarea
energiei mentale ;n acel g=nd. Drept urmare, celelalte g=nduri, ce ]in de
lumea exterioar\, vor avea din ce ;n ce mai pu]in\ energie. :n final, g=ndul
;ndreptat spre lumea interioar\ va avea suficient\ energie pentru a putea
produce transform\ri, pentru a sus]ine ritmurile naturale.
Se poate spune c\ un g=nd poart\ cele zece mii de g=nduri
reprezint\ unul dintre principiile de baz\ din practica Qigong-ului. De
;n]elegerea sa depinde ob]inerea rezultatelor, modificarea capacit\]ii de
;n]elegere, parcurgerea drumului corect ;n exersare.

228

FORME DINAMICE DIN QIGONG

ASPIRAREA ENERGIEI {I A LUMINII


FORMA REVENIRII ENERGIEI PRIN
CELE 9 R|SUCIRI
FORMA CUR|}|RII MERIDIANELOR
FORMA CELOR OPT BROCARTURI

229

ASPIRAREA ENERGIEI {I A LUMINII


Prin aceast\ form\ se va deschide meridianul
central (ce str\bate interiorul trunchiului, al g=tului [i al
capului meridianul central se ;ntinde ;ntre v=rful
capului [i zona [ezutului, travers=nd interiorul
corpului), va cre[te cantitatea de energie a corpului, va
fi ;nt\rit\ func]ia pl\m=nilor de cobor=re a energiei spre
partea inferioar\ a corpului, va fi activat\ zona aflat\ ;n
v=rful capului, denumit\ poarta Cerului, va fi
influen]at\ pozitiv func]ionarea organelor interne pe
care le str\bat energia [i lumina atunci c=nd traverseaz\
meridianul central. Totodat\ se va uniformiza c=mpul
corpului. Aceasta este una din formele dinamice care
sunt practicate zilnic, indiferent de nivelul
practicantului.
Postura de exersare> Sta]i ;n
picioare, ;ntregul corp este relaxat, v=rful
limbii ;n cerul gurii. Bra]ele at=rn\ ;n mod
natural de o parte [i de alta a corpului.
Privirea este ;ndreptat\ ;n fa]\ ;n mod
natural. :nainte de a ;ncepe exersarea
propriu-zis\ v\ g=ndi]i c\ v\ afla]i ;n
mijlocul Universului, ;n mijlocul energiei.
V\ g=ndi]i c\ energia circul\ ;ntr-o
manier\ ne;ntrerupt\ prin exteriorul [i prin
interiorul corpului.

Fig. 1

1) Pe inspira]ie ridica]i bra]ele prin


p\r]ile laterale ale corpului p=n\ deasupra
capului. V\ imagina]i c\ bra]ele cuprind
energia [i lumina Cerului. Pe expira]ie
palmele vor cobor; spre v=rful capului,
conduc=nd energia [i lumina spre v=rful

230

capului. Palmele vor cobor; prin fa]a corpului p=n\ ;n fa]a abdomenului

Fig. 2
Fig. 3
inferior, simultan energia [i lumina vor traversa interiorul capului, al g=tului,
al trunchiului, ajung=nd ;n final ;n interiorul abdomenului inferior. Respira]i
de zece ori execut=nd mi[carea descris\.

Fig. 4

231

Fig. 5

Fig. 7

Fig. 6

2) Pleca]i din postura de exersare (Fig. 1). Pe inspira]ie duce]i


palmele c\tre ;n fa]\. V\ imagina]i c\ sunte]i un uria[ care cuprinde cu
palmele energia [i lumina Universului (Fig. 8). Pe expira]ie palmele se vor

Fig. 8

232

Fig. 9

apropia de abdomenul inferior, conduc=nd energia [i lumina spre acesta,


;mping=ndu-le ;n interiorul abdomenului inferior (Fig. 9). Respira]i de zece
ori execut=nd mi[carea descris\.
:n final se vor a[eza palmele ;n dreptul abdomenului inferior, centrul
palmelor suprapus (pentru b\rba]i palma st=ng\ ;n interior, dreapta deasupra,
pentru femei palma dreapt\ ;n interior, st=nga deasupra). Contempla]i un pic
interiorul abdomenului inferior (Fig. 10).

Fig. 10

233

FORMA REVENIRII ENERGIEI PRIN


CELE 9 R|SUCIRI
Aceast\ tehnic\ provine din mun]ii Wudang, leag\nul formelor
interne tradi]ionale chineze[ti, fiind folosit\ ;n etapa de ;nceput a practicii,
pentru a deschide meridianele bra]elor [i picioarelor, dar [i pentru a cre[te
cantitatea de energie a ;ntregului corp. Un alt efect ce apare prin exersarea ei
const\ ;n ;nt\rirea principalului centru energetic al corpului c=mpul de
cinabru inferior (Xia dantian) aflat ;n interiorul abdomenului inferior.
Tehnica este recomandat\ persoanelor ce au simptome de
insuficien]\ energetic\ general\ (obosesc repede, au senza]ia de sf=r[eal\,
extremit\]ile sunt reci, au aversiune fa]\ de frig sau ap\ rece) sau care nu au
energia rinichilor suficient de viguroas\ (au senza]ia de disconfort a spatelui,
sl\birea zonei lombare, au discopatii lombare sau hernii de disc, sl\birea
genunchilor, senza]ia de r\ceal\ ;n zona p\r]ii inferioare a spatelui, pozi]ii
incorecte ale vertebrelor, sl\birea auzului, p\rul le cade mai mult dec=t de
obicei, [.a.m.d.).
Pozi]ia de plecare> sta]i ;n picioare
av=nd ;ntregul corp relaxat. Men]ine]i v=rful
limbii ;n cerul gurii. V\ g=ndi]i c\ exersa]i ;n
mijlocul Universului, c\ energia circul\ at=t
prin exteriorul, c=t [i prin interiorul corpului.
1) Ambele bra]e se rotesc spre
exterior [i se duc prin p\r]ile laterale ale
corpului p=n\ deasupra capului< centrul
palmelor este ;ndreptat unul spre cel\lalt,
v=rfurile degetelor sunt apropiate, ridica]i
capul pentru a privi punctele Laogong din
centrul palmelor, simultan v\ ridica]i pe
v=rfuri, inspira]i. V\ imagina]i c\ energia
Soarelui [i a Lunii p\trunde prin centrul
palmelor, [i coboar\ prin partea interioar\ a
bra]elor, umple meridianele bra]elor, ajunge

234

Fig. 1

la nivelul pieptului [i coboar\ spre interiorul abdomenului inferior.

Fig. 2

Fig. 4

Fig. 3

235

Fig. 5

2) R\suci]i bra]ele c\tre exterior, bra]ele coboar\ prin p\r]ile laterale


execut=nd o mi[care de ;mpingere c\tre ;n jos. Simultan expira]i, cobor=]i pe

Fig. 6

Fig. 8

Fig. 7

236

Fig. 9

toat\ talpa [i reveni]i ;n pozi]ia ini]ial\. :n acela[i timp energia din abdomen
va umple bra]ele [i picioarele.
Se execut\ de 9 ori ridicarea [i cobor=rea bra]elor. :n final aten]ia
contempl\ interiorul abdomenului inferior.
3) A[eza]i apoi ambele palme peste abdomenul inferior, centrul
palmelor suprapus (pentru b\rba]i palma st=ng\ este ;n interior, dreapta
deasupra, pentru femei palma dreapt\ este ;n interior, st=nga este deasupra).
Descrie]i o mi[care de masare a abdomenului ;n sensul de evacuare a
intestinelor (de sub ombilic spre dreapta voastr\, c\tre zona aflat\ deasupra
ombilicului, spre st=nga voastr\, din nou spre zona aflat\ sub ombilic).
Descrie]i 9 cercuri, dup\ care ve]i schimba sensul de masare al abdomenului,
descriind de asemenea 9 cercuri. Pe toat\ durata masajului aten]ia
este ;ndreptat\ ;n interiorul abdomenului inferior. Pe inspira]ie palmele urc\,
pe expira]ie palmele coboar\. Mi[c\rile trebuie s\ fie suple [i executate ;ntro manier\ lent\.

Fig. 10

237

FORMA CUR|}|RII MERIDIANELOR


Aceast\ form\ provine din formele tradi]ionale taoiste, urm\rind
cur\]area meridianelor corpului. Primele dou\ mi[c\ri (de ridicare [i
cobor=re a bra]elor) sunt deseori echivalate cu deplasarea energiei de-a
lungul traseului micului circuit ceresc, ;n timp ce urm\toarele gesturi
stimuleaz\ traseul marelui circuit ceresc. Drept urmare, aceast\ form\ de[i
este foarte simpl\ are efecte foarte bune asupra ;ntregului corp.
Pozi]ia de ;nceput> St=nd ;n picioare, cu t\lpile dep\rtate la o
distan]\ egal\ cu l\]imea umerilor, palmele at=rn\ de o parte [i de alta a
coapselor. V=rful limbii ;n cerul gurii. Relaxa]i ;ntregul corp.
Execu]ia mi[c\rilor>
1) Inspira]i [i ridica]i palmele prin
fa]a corpului, centrul palmelor este
;ndreptat spre p\m=nt. Palmele sunt aduse
p=n\ la nivelul umerilor, distan]a dintre
palme este egal\ cu l\]imea umerilor. C=nd
inspira]i [i executa]i aceast\ mi[care
;ndrepta]i trunchiul [i umple]i-l de energie.
Respira]ia folosit\ este cea abdominal\
invers\> pe inspira]ie abdomenul se
retrage, iar pe expira]ie el se va dilata.
2) Expira]i [i cobor=]i palmele pe
traiectoria pe care au urcat (prin fa]a
trunchiului). Palmele coboar\ p=n\ ;n fa]a
abdomenului inferior. :n acela[i timp
trimite]i energia ;n interiorul abdomenului
inferior, ;n zona c=mpului de cinabru
inferior (Xia dantian) (Fig. 2 Fig. 5).

238

Fig. 1

Fig. 2

Fig. 4

Fig. 3

239

Fig. 5

3) Inspira]i [i aduce]i palmele prin p\r]ile laterale, p=n\ la nivelul


umerilor. Centrul palmelor este ;ndreptat ;n jos (Fig. 6 Fig. 8).
4) Expira]i, ;ndoi]i genunchii [i cobor=]i trunchiul, cobor=]i palmele
prin p\r]ile laterale ajung=nd ;n gestul sus]inerii unei sfere (palmele vor fi un
pic deasupra nivelului solului). V\ g=ndi]i c\ palmele men]in o sfer\ de
energie, centrul palmelor este ;ndreptat c\tre corp (Fig. 9 Fig. 10).
5) Inspira]i, v\ ridica]i ;ndrept=nd genunchii. :n acela[i timp, aduce]i
palmele prin fa]a corpului (v=rfurile degetelor sunt opuse, men]in=nd gestul
de a ]ine o sfer\< centrul palmelor este ;ndreptat spre corp [i nu spre ;n sus,
]ine]i minte acest am\nunt pentru ca, pe de o parte, forma s\ aib\ efect [i, pe
de alt\ parte s\ evita]i cre[terea tensiunii). :n final, palmele ajung deasupra
capului, centrul palmelor este ;ndreptat c\tre ;n jos, v=rfurile degetelor celor
dou\ palme sunt opuse (Fig. 11 Fig. 12).
6) Expira]i [i cobor=]i palmele prin fa]a trunchiului p=n\ ;n dreptul
abdomenului inferior. Simultan cu cobor=rea palmelor trimite]i energia din
v=rful capului prin interiorul trunchiului spre abdomenul inferior, spre
c=mpul de cinabru inferior. :n acela[i timp v\ g=ndi]i c\ energia bolnav\
este trimis\ spre t\lpi [i iese prin centrul t\lpilor c\tre exterior (Fig. 13
Fig. 14).
Executa]i pa[ii 1) 6) de trei ori apoi trece]i la pasul 7).
7) A[eza]i palmele ;n dreptul abdomenului inferior, centrul palmelor
este suprapus, femeile vor ]ine palma dreapt\ ;n interior [i cea st=ng\ ;n
exterior, b\rba]ii vor avea palma st=ng\ ;n interior [i dreapta ;n exterior.
Respira]i profund de trei ori. Pe inspira]ie contracta]i u[or zona anusului,
zona abdomenului inferior [i ridica]i u[or rinichii. Pe expira]ie relaxa]i
;ntregul corp (Fig. 15).

240

Fig. 6

Fig. 7

Fig. 8

241

Fig. 9

Fig. 11

Fig. 10

242

Fig. 12

Fig. 13

Fig. 14

Fig. 15

243

FORMA CELOR OPT BROCARTURI


BADUANJIN
Forma celor opt brocarturi (Baduanjin) reprezint\ un set de
exerci]ii foarte eficient ;n ;nt\rirea corpului [i ;n tratarea anumitor afec]iuni
cronice, precum constipa]ia [i alte afec]iuni digestive, obezitatea, artrozele,
insomnia, hemoroizii, afec]iuni circulatorii, tulbur\ri ale sistemului nervos [i
endocrin, [.a.m.d.
Unul din avantajele principale ale formei celor opt brocarturi
const\ ;n reglarea structurii energetice a ;ntregului corp, ;n ;nt\rirea energiei
organelor interne de]in\toare de energie (rinichi, ficat, inim\, splin\,
pl\m=ni). De asemenea se ating rezultate foarte bune ;n domeniul ob]inerii
unui corp gra]ios, ;n ;ndep\rtarea ]esutului adipos din zona abdomenului, a
[oldurilor, a umerilor [i bra]elor, [.a.m.d., ;n cre[terea s=nilor.
Totodat\ practicantul ;[i va ;nt\ri energia spiritual\, preg\tindu-se
astfel pentru formele meditative.
Forma celor opt brocarturi poate fi practicat\ individual, fiind
simplu de executat. Se recomand\ exersarea acestor forme diminea]a, dup\
ce efectua]i o u[oar\ ;nc\lzire.
Baduanjin este practicat ;n China de mai bine de o mie de ani,
dovedindu-[i eficien]a de-a lungul timpului. Primele ;nsemn\ri despre
formele celor opt brocarturi provin din perioada dinastiei Tang (618
907 e.n.). Formele ce sunt prezentate ;n aceast\ carte au fost preluate de la
maestrul de Taijiquan, Yang Ming Shi. Ele au fost p\strate cu mare aten]ie
de-a lungul genera]iilor de c\tre mae[trii de Qigong [i Taijiquan, fiind
practicate cu con[tiinciozitate de to]i ace[tia.

244

Forma 1> Palmele ;mpreunate sus]in cerul


Efectele formei> Execu]ia acestor mi[c\ri ajut\ la eliminarea
]esutului adipos din zona abdomenului, stimuleaz\ activitatea
sistemului digestiv, are efecte foarte bune pentru persoanele ce sufer\ de
constipa]ie sau de lipsa poftei de m=ncare. Forma are de asemenea un
efect pozitiv asupra umerilor [i bra]elor (trateaz\ ;n]epenirea bra]elor
acuzat\ ;n special de persoanele mai ;n v=rst\).
Principalul merit al acestei forme const\ ;n promovarea circula]iei
s=ngelui bogat ;n oxigen (lucru ce apare datorit\ combin\rii respira]iei cu
mi[c\rile bra]elor).
Pozi]ia de ;nceput> St=nd ;n picioare, cu t\lpile dep\rtate la o
distan]\ egal\ cu l\]imea umerilor, se ;ndoaie u[or genunchii, palmele at=rn\
de o parte [i de alta a coapselor. V=rful limbii ;n cerul gurii.
Execu]ia mi[c\rilor>
1) Aduce]i palmele spre abdomenul inferior, ;n fa]a acestuia, centrul
palmelor este ;ndreptat c\tre ;n sus. :mpreuna]i palmele, cu excep]ia
degetelor mari. Mi[carea de ascensiune a palmelor continu\ p=n\ ;n
momentul ;n care palmele ajung ;n dreptul pieptului. Inspira]i [i retrage]i
abdomenul pe durata execu]iei acestei mi[c\ri.
2) Se r\sucesc palmele c\tre piept, se ;mpreuneaz\ [i degetele mari,
apoi palmele ;ncep s\ coboare, p=n\ ;n momentul ;n care ajung ;n dreptul
abdomenului inferior< centrul palmelor este ;ndreptat c\tre ;n jos. Se expir\
[i se dilat\ abdomenul atunci c=nd se execut\ aceast\ mi[care.
3) Inspira]i [i aduce]i palmele prin fa]a corpului, p=n\ ajung
deasupra capului. C=nd se ridic\ palmele se men]ine centrul acestora
;ndreptat c\tre ;n jos. Atunci c=nd palmele ajung la nivelul fe]ei, centrul
acestora se r\suce[te c\tre ;n sus. Extinde]i un pic corpul c\tre ;napoi,
men]ine]i respira]ia [i l\sa]i energia s\ se cufunde ;n coloana vertebral\ [i ;n
bra]e, ;n palme [i ;n v=rful degetelor.

245

Fig. 1

Fig. 3

Fig. 2

246

Fig. 4

Fig. 5

Fig. 7

Fig. 6

247

Fig. 8

Fig. 9

Fig. 10
4) Desface]i palmele, expira]i [i
duce]i palmele prin lateral c\tre ;n jos,
p=n\ c=nd vor ajunge de o parte [i de alta
a coapselor.
Puncte de aten]ie> se folose[te
respira]ia abdominal\ invers\, pe
inspira]ie, abdomenul se retrage, pe
expira]ie abdomenul se dilat\.

Fig. 11

248

Forma 2> Tr\g=nd cu arcul

Pozi]ia de ;nceput> St=nd ;n picioare, cu t\lpile dep\rtate la o


distan]\ egal\ cu de dou\ ori l\]imea umerilor, genunchii sunt ;ndoi]i,
palmele at=rn\ ;n fa]a corpului, ;ntregul corp este relaxat. Respira]ia ce va fi
folosit\ este respira]ia abdominal\ invers\.
Efectele formei> Aceast\ form\ stimuleaz\ circula]ia sanguin\ [i
dezvolt\ s=nii. Mi[c\rile seam\n\ cu cele ale unei persoane ce trage cu
arcul. Acest exerci]iu este eficient ;n ;ndep\rtarea gr\simii din zona
umerilor [i a bra]elor, ;mbun\t\]e[te energia spiritual\ [i vindec\
insomnia.
Execu]ia mi[c\rilor>
1) Str=nge]i pumnii [i ridica]i bra]ele u[or, inspir=nd ;n acela[i timp.
Centrul pumnilor este ;ndreptat ;n jos (Fig. 1 Fig. 3).
2) Atunci c=nd palmele au ajuns ;n dreptul pieptului, degetele
ar\t\tor [i cel mijlociu al pumnului st=ng se vor extinde [i se vor dep\rta,
form=nd un V. Se r\suce[te palma st=ng\ [i se duce spre st=nga. :n acela[i
timp bra]ul drept se retrage spre um\rul drept. Mi[carea seam\n\ cu cea a
;ntinderii unui arc. Privirea urm\re[te V-ul format de degetele palmei
st=ngi. Pe durata acestei mi[c\ri se expir\ (Fig. 4 Fig. 6).
3) Se inspir\ [i se aduc palmele ;napoi ;n fa]a pieptului. Palma
st=ng\ se ;nchide ;n pumn (Fig. 7 Fig. 9).
4) Se expir\ [i se coboar\ palmele ;n fa]a corpului (Fig. 10 Fig.
11).
Mi[carea se va executa simetric pe ambele p\r]i, altern=nd st=nga cu
dreapta (Fig. 11 Fig. 20).

249

Fig. 1

Fig. 2

Fig. 3

Fig. 4

250

Fig. 5

Fig. 7

Fig. 6

251

Fig. 8

Fig. 9

Fig. 11

Fig. 10

252

Fig. 12

Fig. 13

Fig. 14

Fig. 15

Fig. 16

253

Fig. 17

Fig. 18

Fig. 19

Fig. 20

254

Forma 3> Ridicarea bra]ului pentru a ;mbun\t\]i


digestia

Efectele formei> Execu]ia acestei forme ;nt\re[te splina [i


stomacul. :n momentul exers\rii va avea loc un u[or masaj al stomacului [i
al splinei. Tehnica duce de asemenea la ;ndep\rtarea stress-ului [i la
cre[terea capacit\]ii de concentrare a mentalului.
Pozi]ia de ;nceput> St=nd ;n picioare, cu t\lpile dep\rtate la o
distan]\ egal\ cu l\]imea umerilor, se ;ndoaie u[or genunchii, palmele at=rn\
de o parte [i de alta a coapselor. V=rful limbii ;n cerul gurii.
Execu]ia mi[c\rilor>
1) :ndrepta]i centrul palmelor oblic c\tre ;n sus, ;n fa]\ [i duce]i
palmele ;n sus, trec=nd prin dreptul abdomenului [i ajung=nd ;n dreptul
pieptului. :n acela[i timp inspira]i [i retrage]i abdomenul c\tre interior (se
folose[te respira]ia abdominal\ invers\) (Fig. 1 Fig. 3). V\ imagina]i c\
ridica]i energia din abdomenul inferior spre interiorul pieptului.
2) Expira]i, dilata]i abdomenul, r\suci]i palmele [i cobor=]i-le la
nivelul stomacului, astfel ;nc=t centrul palmelor s\ fie ;ndreptat c\tre ;n jos
(Fig. 4 Fig. 6). Trimite]i energia din interiorul pieptului spre nivelul
stomacului.
3) Palma dreapt\ va cobor; spre partea dreapt\ a abdomenului
inferior, ca [i cum ar presa ceva c\tre ;n jos, ;n timp ce palma st=ng\ se va
r\suci (centrul palmei va fi ;ndreptat ;n sus) [i va urca p=n\ deasupra
capului. :n acela[i timp se inspir\ (Fig. 7 Fig. 8).
4) Expira]i [i cobor=]i palma st=ng\ prin lateral, st=nga, ;ntr-o
mi[care circular\ ampl\, p=n\ ajunge ;n partea st=ng\ a coapsei st=ngi (Fig.
9 Fig. 11). Este ca [i cum palma ar presa energia.

255

5) :ndrepta]i centrul palmelor oblic c\tre ;n sus [i duce]i palmele ;n


sus, trec=nd prin dreptul abdomenului [i ajung=nd ;n dreptul pieptului. :n
acela[i timp inspira]i (Fig. 12 Fig. 13). V\ imagina]i c\ ridica]i energia din
abdomenul inferior spre interiorul pieptului.
6) Expira]i, r\suci]i palmele [i cobor=]i-le la nivelul stomacului,
astfel ;nc=t centrul palmelor s\ fie ;ndreptat c\tre ;n jos (Fig. 14 Fig. 16).
Trimite]i energia din interiorul pieptului spre nivelul stomacului.
7) Palma st=ng\ va cobor; spre partea st=ng\ a abdomenului inferior,
ca [i cum ar presa ceva c\tre ;n jos, ;n timp ce palma dreapt\ se va r\suci
(centrul palmei va fi ;ndreptat ;n sus) [i va urca p=n\ deasupra capului. :n
acela[i timp se inspir\ (Fig. 17).
8) Expira]i [i cobor=]i palma dreapt\ prin lateral, dreapta, ;ntr-o
mi[care circular\ ampl\, p=n\ ajunge ;n partea dreapt\ a coapsei drepte (Fig.
18 Fig. 20). Este ca [i cum palma ar presa energia.
Repeta]i de mai multe ori aceast\ form\.

256

Fig. 1

Fig. 3

Fig. 2

257

Fig. 4

Fig. 5

Fig. 6

Fig. 7

Fig. 8

258

Fig. 9

Fig. 10

Fig. 11

Fig. 12

259

Fig. 13

Fig. 14

Fig. 15

Fig. 16

260

Fig. 17

Fig. 19

Fig. 18

261

Fig. 20

Forma 4> R\sucirea capului [i deplasarea energiei

Efectele formei> Aceast\ tehnic\ ;nt\re[te organele interne


de]in\toare de energie (rinichii, ficatul, inima, splina [i pl\m=nii) [i vindec\
afec]iunile cronice ce survin din cauza lipsei de energie din interiorul acestor
organe.
Pozi]ia de ;nceput> St=nd ;n picioare, cu t\lpile dep\rtate la o
distan]\ egal\ cu l\]imea umerilor, palmele at=rn\ de o parte [i de alta a
coapselor. V=rful limbii ;n cerul gurii. Relaxa]i ;ntregul corp (Fig. 1).
Execu]ia mi[c\rilor>
1) :ndrepta]i centrul palmelor oblic c\tre ;n sus, ;n fa]\ [i duce]i
palmele ;n sus, trec=nd prin dreptul abdomenului [i ajung=nd ;n dreptul
pieptului. :n acela[i timp inspira]i [i retrage]i abdomenul c\tre interior (se
folose[te respira]ia abdominal\ invers\), aduce]i energia din interiorul
abdomenului spre interiorul pieptului (Fig. 2 Fig. 3).
2) Expira]i, dilata]i abdomenul, r\suci]i palmele [i cobor=]i-le c\tre
zona abdomenului inferior, c\tre p\r]ile laterale ale coapselor. :n acela[i
timp, roti]i capul spre st=nga [i trimite]i cu ajutorul aten]iei energia p=n\ ;n
c\lc=iul drept (Fig. 4 Fig. 6).
3) Inspira]i, roti]i centrul palmelor oblic c\tre ;n sus, ;n fa]\ [i duce]i
palmele ;n sus, c\tre abdomen (;n acela[i timp r\suci]i capul c\tre ;n fa]\ [i
aduce]i energia din c\lc=iul drept p=n\ ;n interiorul abdomenului).
Continua]i s\ inspira]i [i s\ ridica]i palmele p=n\ ajung ;n dreptul pieptului,
energia ajunge [i ea ;n interiorul pieptului (Fig. 7 Fig. 8).
4) Expira]i, dilata]i abdomenul, r\suci]i palmele [i cobor=]i-le c\tre
zona abdomenului inferior, c\tre p\r]ile laterale ale coapselor. :n acela[i
timp, roti]i capul spre dreapta [i trimite]i cu ajutorul aten]iei energia p=n\ ;n
c\lc=iul st=ng (Fig. 9 Fig. 11).

262

5) Inspira]i, roti]i centrul palmelor oblic c\tre ;n sus, ;n fa]\ [i duce]i


palmele ;n sus, c\tre abdomen, ;n acela[i timp r\suci]i capul c\tre ;n fa]\ [i
aduce]i energia din c\lc=iul st=ng p=n\ ;n interiorul abdomenului. Continua]i
s\ inspira]i [i s\ ridica]i palmele p=n\ ajung ;n dreptul pieptului, energia va
ajunge ;n interiorul pieptului (Fig. 12 Fig. 13).
6) Expira]i, r\suci]i palmele astfel ;nc=t centrul palmelor s\ fie
;ndreptat c\tre ;n jos [i cobor=]i palmele c\tre abdomenul inferior, c\tre
p\r]ile laterale ale coapselor, energia este trimis\ spre interiorul
abdomenului inferior (Fig. 14 Fig. 18).
Executa]i de mai multe ori aceast\ form\.

Fig. 1

Fig. 2

263

Fig. 3

Fig. 5

Fig. 4

264

Fig. 6

Fig. 7

Fig. 9

Fig. 8

265

Fig. 10

Fig. 11

Fig. 13

Fig. 12

266

Fig. 14

Fig. 15

Fig. 17

Fig. 16

267

Fig. 18

Forma 5> R\sucirea capului [i balansarea cozii


pentru ;ndep\rtarea focului inimii

Efectele formei> Aceast\ form\ este eficient\ pentru ;ndep\rtarea


stress-ului [i pentru cre[terea suple]ii p\r]ii inferioare a corpului.
Men]inerea ;ndelungat\ a unei st\ri de irita]ie, sup\rare sau de
frustrare poate afecta func]ia sistemului nervos autonom [i secre]iile normale
de hormoni, ;n timp ap\r=nd diverse afec]iuni. Drept urmare, exersarea unei
forme de ;ndep\rtare a focului inimii, a tensiunilor aflate ;n casa
mentalului (medicina tradi]ional\ chinez\ descrie inima ca fiind re[edin]a
mentalului) va avea un efect benefic de preven]ie [i tratare a unor afec]iuni
psihice.
Din punct de vedere al ;nfrumuse]\rii corpului, aceast\ form\
permite ;ndep\rtarea rigidit\]ii p\r]ii inferioare a corpului, cresc=ndu-i
suple]ea.
Postura de exersare>
P\[i]i cu piciorul spre st=nga
[i ;ndoi]i genunchii pentru a ob]ine
postura
denumit\
pozi]ia
c\l\re]ului (Mabu). Privirea este
;ndreptat\ ;n fa]\, energia este
trimis\ spre ambele t\lpi, aten]ia
fiind ;ndreptat\ spre bolta plantar\
(Fig. 1).
Mi[carea spre st=nga
1) Pe inspira]ie, apleca]i u[or
trunchiul spre dreapta, folosi]i
[oldul drept ax [i v\ apleca]i ;n fa]\
[i apoi spre st=nga, extinde]i bra]ul

268

Fig. 1

drept [i ;ndoi]i cotul st=ng (capul este perpendicular pe genunchiul st=ng),


privi]i spre v=rful t\lpii drepte (Fig. 2 Fig. 5).
2) Pe expira]ie, aduce]i partea superioar\ a corpului pe o traiectorie
invers\ celei pe care a parcurs-o ;n prima parte a mi[c\rii. :n final privirea
este ;ndreptat\ c\tre ;n fa]\, partea superioar\ a corpului fiind dreapt\ (Fig. 6
Fig. 9).
Mi[carea spre dreapta
1) Pe inspira]ie, apleca]i u[or trunchiul spre st=nga, folosi]i [oldul
drept ax [i v\ apleca]i ;n fa]\ [i apoi spre dreapta, extinde]i bra]ul st=ng [i
;ndoi]i cotul drept (capul este perpendicular pe genunchiul drept), privi]i
spre v=rful t\lpii st=ngi (Fig. 10 Fig. 13).
2) Pe expira]ie, aduce]i partea superioar\ a corpului pe o traiectorie
invers\ celei pe care a parcurs-o ;n prima parte a mi[c\rii. :n final privirea
este ;ndreptat\ c\tre ;n fa]\, partea superioar\ a corpului fiind dreapt\ (Fig.
14 Fig. 17).
Repeta]i alternativ mi[carea spre st=nga [i cea spre dreapta, de mai
multe ori.

269

Fig. 2

Fig. 3

Fig. 4

Fig. 5

270

Fig. 6

Fig. 7

Fig. 8

Fig. 9

271

Fig. 10

Fig. 11

Fig. 12

Fig. 13

272

Fig. 14

Fig. 15

Fig. 16

Fig. 17

273

Forma 6> Apucarea gleznelor

Efectele formei> Acest exerci]iu este foarte bun pentru ;nt\rirea


rinichilor, dar [i pentru prevenirea constipa]iei. Dup\ o perioad\ de timp
ve]i constata c\ ave]i articula]iile mult mai suple, iar partea din spate a
corpului va fi mult mai frumoas\.
Tehnica permite masarea u[oar\ a rinichilor, ;mbun\t\]e[te
func]ionarea stomacului [i a intestinelor, ajut\ digestia [i asimilarea
elementelor nutritive. Exerci]iul este recomandat [i persoanelor ce se tem de
frig sau care au tensiunea sc\zut\.
Pozi]ia de ;nceput> St=nd ;n picioare, cu t\lpile dep\rtate la o
distan]\ egal\ cu l\]imea umerilor, palmele at=rn\ de o parte [i de alta a
coapselor. V=rful limbii ;n cerul gurii. Relaxa]i ;ntregul corp.
Execu]ia mi[c\rilor>
1) Inspira]i [i ridica]i palmele prin fa]a corpului, centrul palmelor
este ;ndreptat c\tre ;n jos. Atunci c=nd palmele ajung deasupra capului se
extinde u[or corpul c\tre ;napoi (extinde]i [i umerii [i coatele). }ine]i-v\ un
pic respira]ia (Fig. 1 Fig. 3).
2) Expira]i [i v\ apleca]i u[or c\tre ;n fa]\, din [old, men]in=nd
picioarele drepte. Atunci c=nd palmele ajung ;n dreptul solului, ele vor
apuca gleznele [i ve]i ]ine respira]ia pentru dou\ - trei secunde (Fig. 4 Fig.
7).
3) Elibera]i gleznele, inspira]i [i ;ndrepta]i treptat corpul, astfel ;nc=t
el s\ revin\ ;n pozi]ia ini]ial\. Bra]ele vor at=rna pe l=ng\ corp, ;ntregul corp
va fi relaxat (Fig. 8 Fig. 9).
Executa]i de cel pu]in trei ori aceast\ form\.

274

Fig. 1

Fig. 2

Fig. 3

275

Fig. 4

Fig. 5

Fig. 4 - lateral

Fig. 5 - lateral

276

Fig. 6

Fig. 7

Fig. 8

Fig. 9

277

Forma 7> Str=ngerea pumnilor cu ochii larg deschi[i


pentru cre[terea vigorii

Efectele formei> Aceast\ procedur\ este folosit\ pentru cre[terea


vitalit\]ii [i a vigorii. Originea acestei tehnici este ;n artele mar]iale
chineze[ti (Wushu). Practicat\ lent, aceast\ form\ permite cultivarea
spiritului [i a vigorii. Forma mobilizeaz\ o parte foarte mare din
musculatura corpului, ;nt\rind-o. Forma ajut\ persoanele slabe s\ ob]in\ un
corp bine dezvoltat. Dac\ aten]ia este concentrat\ asupra execu]iei
mi[c\rilor, forma se va dovedi eficient\ ;n sc\derea tensiunii (nu se
folose[te ;ns\ pe durata crizei de hipertensiune) [i ;n prevenirea rigidiz\rii
pere]ilor arterelor.
Postura de exersare>
P\[i]i cu piciorul spre st=nga [i ;ndoi]i genunchii pentru a ob]ine
postura denumit\ pozi]ia c\l\re]ului (Mabu). Privirea este ;ndreptat\ ;n
fa]\, aten]ia este ;ndreptat\ spre abdomenul inferior (Fig. 1).
Mi[carea spre st=nga
1) Pe inspira]ie, str=nge]i u[or palmele ;n pumni (aten]ia r\m=ne
;ndreptat\ spre interiorul abdomenului inferior) [i ridica]i ambii pumni
simultan p=n\ ;n fa]a pieptului. Privirea este ;ndreptat\ drept ;n fa]\ (Fig. 2
Fig. 3).
2) Pe expira]ie duce]i treptat pumnul st=ng spre st=nga, ;n timp ce
pumnul drept se retrage u[or spre dreapta. Privirea urm\re[te mi[carea
pumnului st=ng (Fig. 4).
3) Aduce]i u[or ambii pumni ;n fa]a pieptului, inspir=nd (Fig. 5). De
aici, ridica]i-i deasupra capului. Atunci c=nd pumnii ajung deasupra capului
ve]i opri inspira]ia [i ve]i deschide pumnii ;n palme (Fig. 6 Fig. 7). Pe
expira]ie, palmele vor cobor; pe o traiectorie circular\ mare, prin p\r]ile
laterale ale corpului (Fig. 8 Fig. 10).

278

Mi[carea spre dreapta


1) Pe inspira]ie, str=nge]i u[or palmele ;n pumni (aten]ia r\m=ne
;ndreptat\ spre interiorul abdomenului inferior) [i ridica]i ambii pumni
simultan p=n\ ;n fa]a pieptului. Privirea este ;ndreptat\ drept ;n fa]\ (Fig. 11
Fig. 12).
2) Pe expira]ie duce]i treptat pumnul drept spre dreapta, ;n timp ce
pumnul st=ng se retrage u[or spre st=nga. Privirea urm\re[te mi[carea
pumnului drept (Fig. 13).
3) Aduce]i u[or ambii pumni ;n fa]a pieptului, inspir=nd (Fig. 14).
De aici, ridica]i-i deasupra capului. Atunci c=nd pumnii ajung deasupra
capului ve]i opri inspira]ia [i ve]i deschide pumnii ;n palme (Fig. 15 Fig.
16). Pe expira]ie, palmele vor cobor; pe o traiectorie circular\ mare, prin
p\r]ile laterale ale corpului (Fig. 17 Fig. 18 Fig. 1).
Forma se execut\ alternativ pe st=nga [i pe dreapta de c=teva ori
(minim de 3 ori).
Puncte de aten]ie> Pentru reu[ita exerci]iului este foarte important
s\ relaxa]i partea superioar\ a corpului [i s\ stabiliza]i coapsele [i t\lpile.

Fig. 1

Fig. 2

279

Fig. 3

Fig. 4

Fig. 5

Fig. 6

280

Fig. 7

Fig. 8

Fig. 9

Fig. 10

281

Fig. 11

Fig. 12

Fig. 13

Fig. 14

282

Fig. 15

Fig. 16

Fig. 17

Fig. 18

283

Forma 8> Ridicarea [i cobor=rea c\lc=ielor

Efectele formei> Tehnica stimuleaz\ circula]ia sanguin\, este foarte


eficient\ pentru revenirea rapid\ dintr-o stare de oboseal\, previne
constipa]ia [i hemoroizii. :n aceast\ form\ foarte simpl\, impactul u[or
produs de o cobor=re supl\ pe toat\ talpa stimuleaz\ nu numai coloana, ci [i
toate articula]iile, musculatura [i organele interne.
Av=nd ;n vedere faptul c\ ;ntregul corp este proiectat pe t\lpi,
aceast\ mi[care de ridicare pe v=rfuri (;nso]it\ de o u[oar\ str=ngere a
solului cu buricele degetelor) [i de cobor=re pe toat\ talpa (;nso]it\ de o
relaxare a t\lpii) produce stimularea organelor interne, precum [i a
meridianelor ce trec prin picioare. Contractarea zonei anusului pe inspira]ie
previne constipa]ia [i hemoroizii [i cre[te senzitivitatea organelor sexuale.
Pozi]ia de ;nceput> St=nd ;n picioare, cu t\lpile apropiate, palmele
at=rn\ de o parte [i de alta a coapselor. V=rful limbii ;n cerul gurii. Relaxa]i
;ntregul corp (Fig. 1). :ndrepta]i v=rfurile degetelor de la palme c\tre ;n fa]\
(Fig. 2).
Execu]ia mi[c\rilor>
1) Inspira]i [i ridica]i c\lc=iele f\r\ s\ v\ pierde]i echilibrul. :n
acela[i timp pute]i contracta u[or zona anusului (Fig. 3).
2) Sta]i pu]in pe v=rfuri [i ]ine]i-v\ respira]ia.
3) Relaxa]i-v\, expira]i [i l\sa]i corpul s\ coboare, ajung=nd pe toat\
talpa. Cobor=rea trebuie s\ fie supl\, produc=nd o u[oar\ vibra]ie ;n ;ntregul
corp. Nu cobor=]i prea brusc, pentru a nu afecta sistemul osos sau creierul
(Fig. 4).

284

Fig. 1

Fig. 2

Fig. 3

Fig. 3 - lateral

285

Fig. 4

286

TEHNICI TRADI}IONALE DIN


QIGONG

TEHNICA CELOR NOU| CONTEMPL|RI


EXERSAREA INTERIORULUI
FORMA CORPULUI VIGUROS {I GRA}IOS
FORMA CULTIV|RII VIE}II
FORMA DESC|TU{|RII RESURSELOR
INTERIOARE NECUNOSCUTE

287

TEHNICA CELOR NOU| CONTEMPL|RI


Aceasta este una din tehnicile tradi]ionale chineze[ti mai vechi,
p\strate p=n\ ;n prezent. :n prima perioad\ a exers\rii, forma se ;mparte ;n
nou\ p\r]i. :n cadrul fiec\reia dintre ele, mentalul contempl\ o anumit\
zon\, de unde [i denumirea tehnicii globale. :n mod particular, prima parte
este de asemenea divizat\ ;n nou\ pa[i.
l) Contemplarea ;nchiderii (mentalul contempl\ c=mpul de
cinabru inferior - Xia dantian)
Primul pas> V\ g=ndi]i c\ sub ombilic
exist\ o sfer\ de foc, luminoas\, care lumineaz\
propriile organe interne.
Al doilea pas> V\ imagina]i c\ ;n
exteriorul corpului sufl\ un v=nt care v\ p\trunde.
Este ca [i cum v=ntul ar penetra ;ntregul corp,
p\trunz=nd ;n interiorul abdomenului inferior,
lu=nd contact cu focul din c=mpul de cinabru.
Al treilea pas> Se respir\ de cincisprezece ori, urm\rind doar
expira]ia, neacord=nd aten]ie inspira]iei. Pe expira]ie, v\ imagina]i cum prin
pielea ;ntregului corp este emis\ c=t mai departe energia sa bolnav\. Din
punct de vedere al [tiin]elor naturale, luna se schimb\ pe durata a
cincisprezece zile. La ]ar\, conform calendarului chinez tradi]ional, oamenii
;mpart anul ;n dou\zeci [i patru de intervale a c=te cincisprezece zile,
aceast\ unitate fiind considerat\ un termen solar. Iat\ deci care este
motiva]ia faptului c\ se expir\ de cincisprezece ori.
Al patrulea pas> Respira]i de dou\zeci [i opt de ori, imagin=ndu-v\
cum pe inspira]ie energia p\trunde prin to]i porii corpului, asemenea unei
ce]i confuze, de diminea]\. Expira]ia nu este luat\ ;n seam\. G=ndi]i-v\ c\
focul din abdomenul inferior arde sub ap\. :n mental, focul din abdomenul

288

inferior este asemenea focului dintr-o ap\> aceasta este o metod\ de aspirare
a energiei.
Exist\, de asemenea, o ra]iune pentru care se inspir\ de dou\zeci [i
opt de ori> ciclul menstrual al femeilor este de aproximativ dou\zeci [i opt
de zile, iar acesta are o leg\tur\ cert\ cu ciclul lunar.
Al cincilea pas> Ciocni]i din]ii unii de al]ii [i tensiona]i u[or
(ridica]i) anusul, de patruzeci [i nou\ de ori. Cele dou\ ac]iuni men]ionate
se execut\ simultan. Aceast\ tehnic\ regleaz\ organismul ;ntr-o perioad\ a
vie]ii ;n care au loc transform\ri< la femei ;n jurul v=rstei de patruzeci [i
nou\ de ani se instaleaz\ menopauza [i au loc schimb\ri generale profunde.
{i pentru b\rba]i exist\ o perioad\ omolog\, numai c\ cele dou\ intervale nu
coincid. Totu[i num\rul patruzeci [i nou\ ;[i men]ine o semnifica]ie precis\.
Al [aselea pas> :nghi]i]i de [aizeci [i patru de ori saliva. Executa]i
acest lucru folosindu-v\ [i mentalul, pentru a l\sa apa din gur\ s\ coboare
;ncet-;ncet ;n corp. :n interiorul macromoleculelor de acizi nucleici exist\
[aizeci [i patru de combina]ii posibile ;ntre o parte a elementelor care
transmit informa]ia genetic\. :n acela[i timp, prin dezvoltarea teoriei celor
opt trigrame, apar cele [aizeci [i patru de hexagrame. Iat\ justificarea
folosirii num\rului [aizeci [i patru.
Al [aptelea pas> Respira]i profund, g=ndi]i-v\ c\ energia circul\ at=t
prin interiorul, c=t [i prin exteriorul corpului. Fi]i aten]i la num\rarea
respira]iilor, o inspira]ie - o expira]ie se consider\ a fi doi timpi. Num\rul
respira]iilor - ;n maniera exprimat\ anterior - trebuie s\ fie egal cu v=rsta
persoanei care exerseaz\. Trebuie s\ v\ g=ndi]i c\ energia este inspirat\ [i
expirat\ prin tot corpul, p\trunde ;n organele interne [i este transmis\ la
nivelul tuturor celulelor.
Al optulea pas> G=ndi]i-v\ c\ sus [i jos au loc transform\ri
(adic\ ;n Cer [i pe P\m=nt). Cerul [i P\m=ntul se apropie [i se despart
necontenit. :n acela[i timp trebuie s\ v\ coordona]i astfel respira]ia> ;n
momentul inspira]iei sim]i]i cum Cerul se apropie treptat-treptat de P\m=nt<
st=nd drept pe P\m=nt, puncta]i Cerul, este ca [i cum a]i fi foarte mare,
foarte ;nalt, ca [i cum a]i fi foarte aproape de Cer. :n momentul ;n care
expira]i, v\ g=ndi]i c\ Cerul este foarte sus, iar P\m=ntul coboar\< pe m\sur\
ce trece timpul (este vorba de durata expira]iei), distan]a dintre Cer [i
P\m=nt este din ce ;n ce mai mare, v\ afla]i ;n vid. Aceasta este o metod\ de
culegere-aspirare a energiei din Cer [i de pe P\m=nt (de sus [i de jos).

289

Al nou\lea pas> G=ndi]i-v\ la figurile genera]iilor trecute ale dvs. [i


la cele ale genera]iilor ulterioare vou\. Trebuie s\ v\ g=ndi]i la genera]ia
p\rin]ilor vo[tri [i apoi la cea a copiilor vo[tri. Dac\ ave]i copii, atunci
g=ndi]i-v\ la ei. Dac\ nu, atunci g=ndi]i-v\ la copiii fratelui sau ai surorii sau
ai unor alte rude. Dac\ nu reu[i]i s\ v\ aduce]i aminte clar de nici unul dintre
ace[tia, atunci pute]i s\ v\ g=ndi]i la copilul unui prieten. Vizualiza]i
imaginea celui pe care 1-a]i ales, g=ndindu-v\ c\ el se afl\ ;n fa]a voastr\ la
aproximativ [apte pa[i [i c\ exersa]i ;n fa]a lui. Num\rul respira]iilor este
egal cu v=rsta copilului. Dac\ v=rsta acestuia nu v\ este clar\, atunci
num\rul de respira]ii va fi egal cu v=rsta proprie. Aceasta este o metod\ de
aspirare a energiei din trecut [i din viitor.
Cele descrise mai sus constituie esen]ialul tehnicii contempl\rii
;nchiderii.
2) Contemplarea originii (aten]ia observ\ c=mpul de cinabru
superior - Shang dantian)
Contemplarea originii mai este
denumit\ [i contemplarea spiritului (originar)
sau contemplarea con[tiin]ei. Numai dup\ ce
se exerseaz\ o perioad\ prima etap\ din
tehnica celor nou\ contempl\ri [i apar reac]ii,
iar aceste reac]ii sunt foarte clare, se poate
trece la urm\toarea etap\. Fiecare etap\ se
exerseaz\ cel pu]in o s\pt\m=n\, sau [apte
s\pt\m=ni, sau o perioad\ [i mai lung\.
Tehnica contempl\rii originii const\ ;n observarea c=mpului de
cinabru superior, ce se afl\ la jum\tatea distan]ei dintre spr=ncene, pu]in
mai sus de acestea, ;n interior. Aten]ia fixeaz\ lumina din c=mpul de
cinabru superior, respira]ia este profund\. Dup\ ce
persista]i o perioad\ ;n practicarea acestei etape,
pute]i trece la urm\toarea.
3)
Contemplarea
energiei
(aten]ia
urm\re[te c=mpul de cinabru mijlociu - Zhong
dantian)
Aten]ia este fixat\ asupra punctului
Shanzhong, ce se afl\ pe fa]a anterioar\ a corpului,
pe linia median\, ;n dreptul mameloanelor, la
jum\tatea distan]ei dintre ele. Trebuie s\ v\ g=ndi]i

290

la lumina existent\ ;n zona c=mpului de cinabru mijlociu (situat pe linia


median\ interioar\ a trunchiului, ;n dreptul punctului Shanzhong), s\
vizualiza]i un foc luminos. Aceasta este etapa contempl\rii energiei. Dup\ o
perioad\ suficient de lung\ de exersare a sa, se poate trece la cea de-a patra
etap\.
4) Contemplarea punctelor Laogong
Aceast\ tehnic\ mai este denumit\ [i
contemplarea omeniei (Ren - termen consacrat al
Confucianismului). Aten]ia urm\re[te cele dou\
cercuri de foc, luminoase, care se afl\ ;n centrele
palmelor. V\ concentra]i astfel mentalul o perioad\
de timp, respir=nd profund.
Centrul palmelor mai este denumit [i
poarta omului. Prin punctele Laogong, situate ;n
centrul palmelor, practicantul recep]ioneaz\
diferitele semnale ce le prime[te de la semenii s\i.
De aceea, pe durata cursurilor li se spune mereu
elevilor s\ urm\reasc\ eventualele senza]ii ce pot ap\rea ;n centrul palmelor.
Prin acest mecanism, elevii ;[i activeaz\ poarta ce permite intrarea
semnalelor transmise de maestru.
5) Contemplarea punctelor Yongquan
:n aceast\ etap\ aten]ia se fixeaz\
aspra punctelor Yongquan, aflate pe suprafa]a
t\lpilor (vezi figura).
Conduce]i respira]ia p=n\ ;n cele dou\
puncte.
:n momentul inspira]iei, aspira]i
energia, at=t prin Yongquan, c=t [i prin to]i
porii corpului, p=n\ ;n interiorul acestuia< ;n
momentul expira]iei, emite]i energie prin
punctele Yongquan.
Dup\ o perioad\ de practic\, trece]i la
etapa urm\toare.

291

6) Contemplarea zonei Yuzhen


Pentru aceast\ etap\ a exers\rii este esen]ial\
observarea zonei creierului mic, sau mai exact spus, a
zonei Yuzhen. V\ g=ndi]i c\ ;n creierul mic se afl\ o
lumin\ aurie ce str\luce[te, aten]ia fiind concentrat\
acolo pe toat\ durat\ exers\rii acestei trepte.
Respira]ia trebuie, de asemenea, s\ vizeze acest loc.
Astfel se realizeaz\ observarea zonei Yuzhen.
7) Contemplarea Huiyin-ului
Aceast\ etap\ mai poart\ [i numele de contemplarea lini[tii, a
clarit\]ii, sau contemplarea esen]ei vie]ii. Ajun[i ;n aceast\ faz\, aten]ia
trebuie mutat\ din Yuzhen ;n punctul Huiyin,
situat ;ntre picioare (la jum\tatea distan]ei
dintre anus [i organele genitale). V\ g=ndi]i c\
zona unde se afl\ punctul Huiyin emite c\ldur\
[i se contract\. Dup\ o perioad\ de exersare se
poate trece la urm\toarea etap\.
8) Contemplarea Yang-ului, luminosului (aten]ia urm\re[te
punctul Baihui)
Se fixeaz\ aten]ia asupra punctului Baihui, aflat ;n cre[tetul capului.
V\ g=ndi]i c\ acesta este luminat< ziua v\ imagina]i c\ Soarele lumineaz\
Baihui-ul, iar noaptea, c\ Luna ;[i revars\ lumina asupra sa. Pe tot parcursul
exers\rii p\stra]i ;n cre[tetul capului lumina alb\ sau galben\, dar ;n nici un
caz neagr\.
9) Contemplarea suple]ii (aten]ia urm\re[te punctul Mingmen)
Mintea este concentrat\ pe punctele Shenshu [i Mingmen. V\ g=ndi]i
c\ zona [oldului emite c\ldur\, dogore[te. Acest foc este omolog celui
descris anterior ca fiind localizat ;n zona abdomenului< astfel, ;n fa]\ se afl\

292

un foc, iar pe coloana vertebral\,


acestuia ;i corespunde alt foc.
P\stra]i aceast\ stare [i continua]i
s\ exersa]i.
Toate etapele descrise
formeaz\ metoda complet\ de
exersare a tehnicii celor nou\
contempl\ri. Bine;n]eles, aici sunt
descrise doar punctele esen]iale,
punctele pe care le urm\re[te
aten]ia [i lucrurile de baz\. Este
important\ re]inerea urm\torului
traseu standard>
Xia dantian - Shang dantian - Zhong dantian - cele dou\ Laogong
- cele dou\ Yongquan - Huiyin - Baihui - Mingmen
C=nd sunte]i la ;nceputul practicii, exersa]i o dat\ o etap\, apoi, dup\
o perioad\ trece]i la forma urm\toare. Exersa]i o etap\ cel pu]in o s\pt\m=n\
sau [apte s\pt\m=ni. Dup\ ce a]i practicat [i cea de-a noua etap\, repeta]i
totul, conform celor explicate mai sus.
Acesta este setul complet al tehnicii tradi]ionale al celor nou\
contempl\ri.

293

EXERSAREA INTERIORULUI
Aceste forme sunt predate actualmente de maestrul Yan Xin, ele
constituind un sistem complet de tehnici ce permit o bun\ exersare a
interiorului. Tehnicile pot fi exersate ;n ordinea ;n care sunt expuse mai jos,
practic=ndu-le legat, asemenea unui singur exerci]iu. Ele pot fi ;ns\ exersate
[i separat, practic=nd numai anumite por]iuni din acest sistem de tehnici.
:ncepe]i prin a respira profund, inspira]i pe nas, expira]i pe nas. Pe
toat\ durata exers\rii respira]ia trebuie s\ fie profund\, continu\ [i uniform\.
G=ndi]i-v\ c\ ;n interiorul abdomenului inferior se afl\ o floare de
lotus care, treptat - treptat, se deschide< din interiorul ei eman\ o lumin\
puternic\, aurie, care lumineaz\ organele interne. P\stra]i ;n minte acest
g=nd. Este posibil ca acum s\ v\ apar\ senza]ia unui miros parfumat sau a
celui emis de plantele medicinale. G=ndi]i-v\ la dorin]ele voastre, g=ndi]i-v\
la dorin]ele pe care le ave]i, f\r\ a le defini ;ns\ foarte concret. Dac\ sunte]i
bolnavi dori]i-v\ s\ fi]i s\n\tos, dar nu v\ g=ndi]i s\ sc\pa]i de o anumit\
boal\. Este suficient s\ ave]i aceast\ reprezentare mental\.
:n continuare, folosi]i-v\ mentalul ;n maniera ;n care vi se va indica.
Primul punct> G=ndi]i-v\ c\ v\ pot apare diferite fenomene, c\ este
posibil s\ ave]i senza]ia de disconfort. Apari]ia acestei senza]ii este
premerg\toare execu]iei mi[c\rilor involuntare (zifadonggong). Dac\
[oldul are o senza]ie de disconfort, atunci ;ncepe]i s\-l mi[ca]i u[or-u[or<
mi[ca]i-l ;n mod con[tient, apleca]i-v\ ;n fa]\ sau ;n spate. Treptat - treptat
mi[c\rile involuntare vor ;ncepe.
Al doilea punct> Pute]i de asemenea s\ v\ g;ndi]i c\ ave]i senza]ia
de furnic\turi. Apari]ia acestei senza]ii indic\ reglarea activit\]ii sistemului
nervos, fiind posibil\ amplificarea c=mpului bioelectric. Treptat, senza]ia de
furnic\turi trebuie m\rit\, ea trebuie s\ cuprind\ ;ntreg corpul.
Al treilea punct> G=ndi]i-v\ c\ este posibil s\ ave]i o senza]ie de
dilatare. La ;nceput v\ imagina]i c\ aceast\ senza]ie apare ;n palme< treptat
;ns\, v\ g;ndi]i c\ ea se va extinde, cuprinz=nd ;ntreg corpul. Evita]i s\ fi]i

294

tensiona]i pe durata exers\rii acestei senza]ii, ;n nici un caz nu trebuie s\ v\


fie team\. Reac]iile care apar sunt normale. Senza]ia de dilatare va apare
atunci c=nd se aspir\ (culege) energie, este senza]ia primirii de energie din
mediul exterior, a cultiv\rii energiei. Nu trebuie s\ percepe]i gre[it aceast\
senza]ie< ea se datoreaz\ exers\rii.
Al patrulea punct> G=ndi]i-v\ c\ ;n corp apare senza]ia de greutate<
este ca [i cum greutatea corpului ar deveni din ce ;n ce mai mare, ca [i cum
t\lpile s-ar umfla din pricina greut\]ii lor. Cei care exerseaz\ ;n picioare se
vor g=ndi ;n special la faptul c\ at=t t\lpile c=t [i picioarele sunt din ce ;n ce
mai grele, cufund=ndu-se treptat ;n p\m=nt din pricina greut\]ii lor. G=ndi]iv\ c\ sta]i asemenea unui pin, c\ sunte]i foarte relaxat.
Cei care practic\ [ez=nd, se vor g=ndi c\ sunt asemenea unui clopot
masiv< p\stra]i ;n mental greutatea [i imensitatea clopotului, c=t [i faptul c\
propriul corp at=rn\ asemenea clopotului. Corpul devine, ;n timp, din ce ;n
ce mai greu. Aceasta este o modalitate de a culege energie din exterior
folosind puterea g=ndurilor, este o tehnic\ daoyin care folose[te mentalul
pentru a ;nt\ri c=mpul electromagnetic al propriului corp.
Al cincilea punct> G=ndi]i-v\ c\ este posibil ca ;n diferite locuri ale
corpului s\ apar\ senza]ia de disconfort, de palpita]ie sau de durere. Celor
care stau ;n dreptul unor persoane bolnave le pot apare astfel de senza]ii, ele
fiind ;ns\ atenuate. :n nici un caz ;ns\ nu trebuie s\ spera]i c\ ele vor apare.
Dac\ totu[i acest lucru se ;nt=mpl\, trebuie s\ identifica]i locul unde apare
senza]ia [i s\ o opri]i.
Aici exist\ mai multe metode> una const\ ;n a respira profund, a
doua ;n a executa diferite mi[c\ri, a treia ;n a v\ bate u[or por]iunea ;n care
sim]i]i senza]ia ce a ap\rut, s\ tu[i]i sau s\ emite]i unele sunete (s\ ]ipa]i).
Cei care au senza]ia de sufocare ;n piept trebuie s\ tu[easc\ sau s\ emit\
sunete, sau s\-[i bat\ aceast\ zon\. :n nici un caz nu trebuie s\ l\sa]i aceast\
situa]ie s\ persiste, ea nu trebuie ;ndurat\.
Generaliz=nd, dac\ apar senza]ii de disconfort sau de durere, etc.
trebuie s\ v\ mi[ca]i, s\ nu l\sa]i senza]iile s\ pun\ st\p=nire pe voi (s\ nu se
instaleze ;n corpul vostru), folosi]i mi[c\rile, sunetele, pl=nsul sau r=sul,
]ipetele, tusea, b\te]i-v\ spatele sau pieptul, balansa]i trunchiul spre st=nga [i
spre dreapta, etc. p=n\ c=nd dispare senza]ia de disconfort sau de durere.
Treptat ve]i intra ;ntr-o stare ;n care v\ ve]i regla starea prin efectuarea unor
mi[c\ri. Va fi suficient s\ v\ g=ndi]i la aceste lucruri [i ele se vor petrece.
Al [aselea punct> G=ndi]i-v\ c\ ave]i senza]ia de c\ldur\ sau c\
emite]i c\ldur\, c\ ave]i temperatur\. Cei care au corpul sl\bit trebuie s\

295

foloseasc\ ;n mod deosebit aceast\ reprezentare mental\, s\ se g=ndeasc\ c\


le e foarte cald, c\ ;n interiorul abdomenului inferior se afl\ o floare de lotus
ce eman\ o lumin\ ro[iatic\, o lumin\ aurie, sub t\lpi se afl\ un foc puternic,
;n piept de asemenea dogore[te un foc, g=ndi]i-v\ c\ temperatura organelor
interne cre[te.
Astfel, treptat-treptat va apare o senza]ie de c\ldur\. Nu v\ fie team\
de aceast\ senza]ie sau de faptul c\ transpira]i. Fi]i relaxa]i. C\ldura sau
temperatura duce la ;nt\rirea capacit\]ilor pe care le are omul, la cultivarea
energiei rinichilor, la m\rirea cantit\]ii de energie Yang din corp, cre[te
capacitatea de lupt\ ;mpotriva bolilor [i stimuleaz\ capacit\]ile aflate ;n
stare latent\. De aceea, dac\ v\ este cald, nu trebuie s\ folosi]i un evantai
sau un obiect asem\n\tor pentru a v\ face v=nt< trebuie s\ v\ g=ndi]i c\
senza]ia de c\ldur\ e pozitiv\ [i normal\, c\ v\ ;nt\re[te capacit\]ile [i v\
ajut\ s\ cultiva]i o stare de vid interior. Apari]ia senza]iei de c\ldur\ sau de
temperatur\ poate fi indus\, dar poate s\ apar\ [i ;n mod natural.
Cei ce au corpul sl\bit trebuie s\ se g=ndeasc\ ;n timpul exers\rii la
faptul c\ ;ntreg corpul este foarte cald, c\ ei stau ;n mijlocul unui gheizer.
G=ndi]i-v\ c\ ;n ambele t\lpi se afl\ c=te o sfer\ de foc, razele emise de
floarea de lotus din interiorul abdomenului inferior sunt din ce ;n ce mai
c\lduroase, ;n piept [i ;n inim\ se afl\ un foc care dogore[te. Astfel, treptattreptat c\ldura va cre[te [i va putea fi men]inut\. Cele spuse mai sus sunt o
reprezentare mental\, sunt g=ndurile ce exist\ ;n mental. Cu timpul aceste
g=nduri se vor materializa prin apari]ia senza]iilor descrise. Important este
;ns\ s\ v\ concentra]i asupra reprezent\rii mentale [i nu asupra reac]iilor din
propriul corp.
:n momentul ;n care apare cu adev\rat o senza]ie de c\ldur\ ;n corp,
g=ndi]i-v\ c\ sunte]i din ce ;n ce mai viguros, g=ndi]i-v\ c\ din acel moment
nu ve]i mai r\ci cu u[urin]\, c\ nu v\ ve]i mai ;mboln\vi. Cei care sufer\ de
vidul rinichilor, de sterilitate, de impoten]\, femeile care au probleme
legate de ciclul menstrual, [.a.m.d. trebuie s\ se g=ndeasc\ c\ au un corp din
ce ;n ce mai viguros, c\ rinichii func]ioneaz\ la capacitatea lor maxim\, c\
sunt perfect s\n\to[i.
Al [aptelea punct> Pute]i de asemenea s\ v\ g=ndi]i c\ ;n corp apare
senza]ia de r\ceal\. :n timp ce particip\ la [edin]ele de purtare ;n tehnic\
sau atunci c=nd exerseaz\ dup\ ce au participat la astfel de cursuri, cei care
au anumi]i viru[i ;n organism, sau ;n al c\ror corp se petrec schimb\ri
patologice deosebite, sau al c\ror corp este viguros dar au toxine ;n s=nge,
pot s\ aib\ senza]ia c\ ;n interiorul corpului lor bate un v=nt rece.
Este ca [i cum prin palmele lor ar bate un v=nt rece, sau prin
exteriorul corpului ar bate un v=nt rece, sau din exterior ar bate un v=nt rece

296

ce ar p\trunde ;n interiorul corpului, sau ;n interiorul corpului ar ap\rea


senza]ia de r\ceal\.
Generaliz=nd, pe durata practicii pot apare senza]iile de r\ceal\ sau
de v=nt< atunci c=nd apar trebuie s\ v\ g=ndi]i c\ ;n acele momente se
elimin\ toxinele din corp, c\ are loc un proces de dezintoxicare a
organismului, sau c\ factorii negativi din mediul exterior, ce sunt lega]i de
elementul rece (Yin) [i cauzeaz\ o stare de boal\, sunt elimina]i ;n exterior
prin v=ntul rece ce pleac\ din interiorul corpului c\tre exterior.
Al optulea punct> Pute]i s\ v\ g=ndi]i c\ apare senza]ia de ame]eal\.
Faptul c\ sunte]i ame]it nu trebuie s\ v\ sperie, el indic\ posibilitatea
apari]iei mi[c\rilor involuntare. Dac\ apare ame]eala trebuie s\ v\ mi[ca]i
u[or capul, s\-l roti]i ;n mod natural. De asemenea, este posibil ca ame]eala
s\ intervin\ ;n procesul vindec\rii unor afec]iuni legate de zona cervical\ [i
de sl\birea sistemului nervos.
Anumite persoane sunt somnoroase, ele nu trebuie s\ se for]eze
pentru a domina aceast\ stare. Celor care ;n mod obi[nuit nu prea le este
somn (care au insomnii) vor fi ame]i]i ;n timp ce exerseaz\, av=nd tendin]a
de a adormi. :n aceast\ situa]ie nu trebuie s\ v\ culca]i ;n mod con[tient,
trebuie s\ dormi]i [i s\ nu dormi]i< aceasta este o stare ;n care prin exersare
se regleaz\ activitatea sistemului nervos.
Al nou\lea punct> Este posibil ca unora dintre practican]i s\ le vin\
s\ vomit\. Aceasta nu reprezint\ o problem\. Dac\ ave]i nepl\ceri cu
stomacul respira]i profund, pute]i r=g=i, umfla]i abdomenul< astfel este
posibil ca energia din stomac s\ circule f\r\ opreli[ti. Dac\ totu[i v\ vine
foarte tare s\ vomita]i, atunci nu v\ ab]ine]i [i merge]i s\ vomita]i. Dac\ v\ e
team\ c\ nu pute]i vomita, elimina]i mai ;nt=i gazele din abdomen (acest
lucru are o influen]\ pozitiv\ ;n rezolvarea problemelor gastrice datorate
acumul\rii gazelor ;n interiorul cavit\]ii abdominale). Vomita]i f\r\ nici un
fel de re]inere, c\ci dac\ v\ ab]ine]i v\ ve]i sim]i foarte r\u. Vom=nd se
elimin\ energia st\tut\ din corp, ceea ce are un efect pozitiv asupra
organismului.
Al zecelea punct> Exist\ oameni c\rora treptat-treptat, pe durata
exers\rii, corpul le va deveni foarte u[or, ajung=nd s\ leviteze. :n mod
special, atunci c=nd ;nchide]i ochii [i respira]i profund ve]i avea treptat
senza]ia c\ pluti]i. Nu v\ ;ngrijora]i dac\ se ;nt=mpl\ acest lucru. Capacitatea
de a levita exist\ ;n stare latent\ ;n fiecare dintre noi.
:nchiz=nd ochii [i exers=nd, unii oameni au senza]ia c\ pe m\sur\ ce
trece timpul corpul devine tot mai u[or [i ;ncepe s\ pluteasc\, ridic=ndu-se

297

din ce ;n ce mai sus. Pentru majoritatea practican]ilor aceasta este doar o


senza]ie, ;ns\ sunt [i oameni care leviteaz\ cu adev\rat. Indiferent dac\
levita]i sau dac\ ave]i numai senza]ia c\ se ;nt=mpl\ acest lucru, l\sa]i totul
s\ decurg\ natural.
Plutirea (fie ea realizat\ fizic sau numai ;n mental) este un proces
prin care se acumuleaz\ energie. :nchide]i ochii [i inspira]i profund, apoi pe
expira]ie v\ g=ndi]i c\ ;ntregul corp se ridic\ de pe sol [i plute[te ;n aer< pe
m\sur\ ce trece timpul el plute[te tot mai sus. Dar indiferent c=t de sus v\
ridica]i sau oric=t de departe v\ deplasa]i levit=nd (fizic sau numai ;n g=nd),
;n final trebuie s\ v\ ;ntoarce]i ;n locul din care a]i plecat. :n viitor, atunci
c=nd ve]i exersa, s\ ]ine]i minte neap\rat acest am\nunt.
:n mod particular, persoanele mai ;n v=rst\ nu pot s\ se deplaseze
a[a cum ar dori (au dificult\]i legate de reprezentarea mental\ a acestei
ac]iuni)< din cauza acestor senza]ii, ele au sentimentul c\ plutesc afl=ndu-se
;ntr-o stare confuz\, [i astfel ele trebuie s\ se ;ntoarc\ treptat-treptat ;n locul
din care au plecat.
La ;nceputul exers\rii trebuie s\ existe ;n mental g=ndul levit\rii,
faptul c\ v\ ridica]i de la p\m=nt, c\ pluti]i pe un nor alb< apoi v\ deplasa]i
;n aceast\ stare p=n\ ajunge]i de exemplu l=ng\ un copac, iar de acolo v\
;ntoarce]i ;n locul ini]ial. Aceasta este o tehnic\ de culegere a energiei din
mediul exterior. Cei care sunt bolnavi se pot g=ndi c\ umbra lor plute[te
u[or-u[or, p=n\ ajunge l=ng\ un copac mare (g=ndi]i-v\ la copacul care v\
place cel mai mult), st\ ;n fa]a copacului [i respir\ profund, este ca [i cum
;ntreaga energie bolnav\ a corpului este emis\ ;n interiorul copacului. Nu v\
g=ndi]i c\ face]i o fapt\ negativ\, c\ci ;n fapt primi]i ajutorul unui maestru.
Aceasta este o metod\ de eliminare a energiei bolnave din corp.
Al unsprezecelea punct> G=ndi]i-v\ c\ pute]i avea senza]ia de
m=nc\rime< este ca [i cum pe piele s-ar deplasa o furnic\ sau ca [i cum a]i
avea senza]ia de m=nc\rime ;n interiorul corpului, ;n organele interne. Cei
care au o deficien]\ sanguin\ sau care au afec]iuni legate de aceast\
deficien]\, sau care au boli ale inimii, sau care au boli rare, etc. pot s\ aib\
senza]ia de m=nc\rime ;n timp ce exerseaz\, aceast\ senza]ie devenind ;n
timp mai pu]in intens\. :n nici un caz nu trebuie s\ crede]i c\ exist\ vreo
insect\ care merge pe corpul vostru [i s\ duce]i m=na pentru a o ;ndep\rta.
}ine]i minte faptul c\ trebuie s\ nu face]i acest lucru.
Atunci c=nd apare senza]ia de m=nc\rime este posibil s\ ;nceap\ un
proces de dezintoxicare, de eliminare a toxinelor, este posibil s\ se regleze
schimb\rile patologice ale inimii sau s\ se cultive starea de vid. Unii oameni
pot s\ aib\ senza]ia de piele lucioas\ (ca [i cum ar fi lustruit\). Dac\ pielea
palmelor sau cea de pe fa]\ devine astfel, atunci acesta este un indiciu

298

pozitiv legat de capacitatea pielii de culegere a energiei din exterior, ap\r=nd


efecte deosebite ;n domeniul ;nfrumuse]\rii [i al ;ns\n\to[irii.
Al doisprezecelea punct> G=ndi]i-v\ c\ treptat-treptat corpul vostru
se cufund\ tot mai mult ;n jos. Cei care au hipertensiune arterial\ trebuie s\
parcurg\ cu ajutorul aten]iei traseul ce pleac\ din cre[tetul capului (din
punctul de acupunctur\ Baihui) coboar\ prin trunchi, picioare [i ajunge ;n
t\lpi, ;n punctul Yongquan (situat aproximativ ;n mijlocul t\lpii). Este ca [i
cum corpul s-ar cufunda c\tre p\m=nt.
Cei care au hipertensiune arterial\ vor parcurge ;n mental traseul de
la cap la t\lpi [i vor expira profund, neacord=nd aten]ie inspira]iei. :n
momentul expira]iei, aten]ia coboar\ din v=rful capului prin spate, de-a
lungul coloanei vertebrale, c\tre partea inferioar\ a corpului. V\ imagina]i o
ap\ rece [i curat\ (o ap\ limpede de izvor sau de p=r=u de munte) ce coboar\
pe traseul men]ionat. Astfel, corpul va avea senza]ia c\ se cufund\,
afund=ndu-se treptat ;n p\m=nt. Aceasta este una din metodele de tratare a
hipertensiunii arteriale.
Senza]iile care apar sunt normale, ele nu trebuie s\ v\ produc\
;ngrijorare sau team\. Indiferent de modul ;n care ave]i senza]ia de
cufundare, g=ndi]i-v\ c\ [ede]i ;n mod natural pe un scaun, cobor=nd ;n
aceast\ manier\. Cei s\n\to[i pot s\ se g=ndeasc\ la o cufundare p=n\ la
nivelurile foarte profunde ale p\m=ntului, cobor=nd p=n\ ;n mijlocul
z\c\mintelor metalifere [i al rocilor, aspir=nd astfel energie adev\rat\
(zhenqi) din interiorul globului p\m=ntesc. Apoi reveni]i treptat-treptat la
suprafa]\. Celor bolnavi nu li se recomand\ o reprezentare mental\ ;n care
corpul coboar\ foarte mult ;n interiorul p\m=ntului. :n momentul ;n care
;ntregul corp a cobor=t dincolo de nivelul t\lpilor, va fi adus ;napoi la
suprafa]\.
Mai sus au fost descrise dou\ reprezent\ri mentale (pentru cei
s\n\to[i [i pentru cei bolnavi). Metoda indicat\ permite culegerea
(aspirarea) de energie din jos (de la p\m=nt).
Al treisprezecelea punct> Unii oameni pot s\ aib\ senza]ia c\ le
cre[te corpul. :nchide]i ochii [i g=ndi]i-v\ c\ treptat-treptat corpul vostru
devine din ce ;n ce mai mare. :n momentul ;n care inspira]i corpul cre[te
u[or-u[or, porii ;ntregului corp se deschid, corpul devine foarte mare, foarte
;nalt< pe expira]ie ;nchide]i porii [i contracta]i corpul (deci pe expira]ie
corpul se mic[oreaz\). Aceasta este de asemenea o metod\ de colectare a
energiei. Se repet\ astfel, respir=nd ;n maniera indicat\.
:n acest proces exist\ oameni care au senza]ia c\ nu le-a crescut
corpul, ci dimpotriv\, treptat - treptat acesta s-a mic[orat. Acesta este de

299

asemenea un fenomen pozitiv, normal. Dac\ ave]i senza]ia c\ deveni]i din ce


;n ce mai mici, atunci inspira]i profund [i l\sa]i corpul s\ devin\ [i mai mic,
[i mai mic, p=n\ c=nd ajunge s\ fie asemenea florii de lotus din interiorul
abdomenului, pe care a]i avut-o ;n aten]ie la ;nceputul exers\rii. Corpul va
sta pe aceast\ floare de lotus, urm\rind modul ;n care au loc transform\rile,
cum se mic[oreaz\ din ce ;n ce mai mult, p=n\ c=nd at=t el c=t [i floarea
devin un singur punct pe care apoi nu-l mai b\ga]i ;n seam\. Aceasta este
metoda de antrenament pe care o folosesc cei care au senza]ia c\ pe durata
practicii corpul lor se mic[oreaz\. Prin metoda indicat\ se poate colecta cu
u[urin]\ energie. Totul trebuie ;ns\ s\ fie natural, nimic s\ nu fie for]at.
Dac\ ave]i senza]ia c\ ;ntregul corp se m\re[te, atunci nu folosi]i
reprezentarea mental\ ce tocmai a fost descris\. Nu ;ncerca]i s\ v\
modifica]i senza]iile numai pentru c\ v-a pl\cut o reprezentare mental\ sau
alta, sau pentru c\ ave]i impresia c\ o tehnic\ duce la rezultate mai bune
dec=t alta. Cea mai important\ este naturale]ea.
Al paisprezecelea punct> Exist\ persoane care pot s\ aib\ senza]ia
unei lumini puternice ;n interiorul c=mpului de cinabru superior (Shang
dantian) (zona ochiului pineal - ;n interiorul capului, ;n partea din fa]\, la
nivelul frun]ii) sau ;n mijlocul creierului sau ;n interiorul abdomenului
inferior sau ;n zona ombilicului sau sub ombilic.
Dac\ ;n diverse p\r]i ale corpului apare o lumin\ sau o imagine
trebuie s\ fi]i aten]i, s\ nu acorda]i aten]ie nici m\car respira]iei (ca [i cum
n-a]i respira). Aceast\ senza]ie dovede[te c\ tocmai v-au ap\rut diferite
capacit\]i.
Apari]ia, ;n momentul exers\rii, a unei imagini sau a unor raze de
lumin\, poate duce la exersarea capacit\]ii deosebite de penetrare a privirii
prin obiecte [i fiin]e sau cea de privire la distan]\ foarte mare. Nu
considera]i senza]ia descris\ ca fiind ceva iluzoriu, nu o respinge]i cu
u[urin]\.
Dac\ intervine acest fenomen nu trebuie s\ fi]i bucuro[i, nu ;ncerca]i
s\ amplifica]i senza]iile, nu le l\sa]i s\ v\ tulbure (nu le pune]i la suflet)<
privi]i cu aten]ie ;nl\untrul vostru, sufletul trebuie s\ fie ;mp\cat [i energia
;n armonie. Respira]ia devine treptat mai slab\, av=nd aparen]a unui om
care nu respir\< cu c=t p\stra]i mai mult aceast\ senza]ie cu at=t mai bine.
Observa]i ceea ce se ;nt=mpl\, nu v\ agita]i. Uneori senza]iile se
men]in, alteori se pierd, lucru ce indic\ faptul c\ respectiva capacitate nu e
;nc\ stabil\. Nu-i nimic! :n timp, exers=nd, toate capacit\]ile ce s-au ivit la
un moment sau la altul, se vor stabiliza.

300

Al cincisprezecelea punct> Exist\ oameni care pot auzi diferite


sunete, de exemplu tic\itul ceasului, sau tunete, sau vocea unei persoane
care st\ de vorb\ cu tine, etc.
Aceste sunete pot fi percepute ;n diferite locuri, ;n interiorul urechii,
;n piept, ;n abdomen sau ;n interiorul palmei, [.a.m.d. Ele nu apar tuturor [i
nu apar tuturor ;n acelea[i por]iuni ale corpului (oamenii nu sunt identici).
Dar ;n momentul ;n care apar, ele nu trebuie considerate a fi ceva iluzoriu,
ele trebuie ;n]elese, c\ci este posibil ca aceste fenomene s\ indice apari]ia
capacit\]ii de a percepe undele sunetelor emise la o distan]\ foarte mare.
Este posibil s\ auzi]i ceea ce g=ndesc al]i oameni, sau s\ sim]i]i g=ndurile
celorlal]i sau s\ v\ apar\ capacitatea de a vedea sau de a auzi la distan]\, etc.
Pe scurt, este posibil\ apari]ia unor capacit\]i considerate a fi deosebite.
:n momentul ;n care apare o astfel de capacitate, trebuie s\ uita]i de
respira]ie, ca [i cum func]ia de a respira nici nu ar exista. Aerul nu trebuie s\
mai ias\, ;nt\rind astfel semnalul ce tocmai l-a]i sim]it< el trebuie s\
devin\ clar, dar ;n nici un caz nu este permis s\ v\ stressa]i sau s\ v\ lupta]i
cu acest semnal, l\sa]i-l pur [i simplu s\ se manifeste c=t mai limpede.
Exist\ de asemenea oameni c\rora ;n timp ce practic\ le apar diferite
fenomene ie[ite din comun> este vorba de diferite g=nduri venite din
incon[tient, de un presentiment referitor la venirea cuiva sau despre felul ;n
care trebuie s\ ac]ionezi ;ntr-o anumit\ situa]ie. Toate acestea sunt generate
de o stare activ\ a incon[tientului, deci nu reprezint\ un motiv de ;ngrijorare<
aceste semnale nu trebuie nici ;ndep\rtate nici ;nt\rite (;n mod con[tient), ele
nu trebuie considerate reale de la ;nceput. Trebuie s\ le urm\ri]i treptattreptat [i numai apoi s\ le accepta]i. Acestea sunt st\ri ;n care se manifest\
capacit\]ile deosebite< numai ;n urma unui antrenament ;ndelungat ele vor
putea fi percepute corect, put=nd fi folosite.
Al [aisprezecelea punct> Treptat-treptat, unii oameni au senza]ia c\
trebuie s\ ;nceap\ s\ se mi[te, execut=nd diferite gesturi. Dac\ apare aceast\
tendin]\, atunci l\sa]i mi[c\rile s\ fie naturale, nu ;ncerca]i s\ le
controla]i. :n acest fel pot fi induse mi[c\rile involuntare.
Pe durata practicii, tuturor oamenilor le pot ap\rea mi[c\ri
involuntare. Este suficient\ men]inerea unei st\ri de lini[te< iar c=nd aceast\
stare de lini[te [i de imobilitate va ajunge la apogeu atunci vor ap\rea [i
mi[c\rile (Yin-ul extrem se transform\ ;n Yang)< dup\ o perioad\ de
execu]ie a mi[c\rilor, ele vor ;nceta, instal=ndu-se din nou imobilitatea
(Yang-ul se transform\ ;n Yin). Dac\ pe durata practicii ave]i diferite reac]ii
este foarte important s\ le urma]i ;n mod natural.

301

:n continuare, g=ndi]i-v\ c\ razele de lumin\ emise de floarea de


lotus din interiorul abdomenului vostru, c=t [i puterea lor, sunt din ce ;n ce
mai puternice.
G=ndi]i-v\ la genera]iile trecute, la faptul c\ ele au o s\n\tate
excelent\. G=ndi]i-v\ c\ ele se afl\ ;n aceast\ stare ideal\ ;n fa]a voastr\, la o
distan]\ de aproximativ [apte pa[i. Cei la care v\ g=ndi]i fac acela[i lucru pe
care ;l face]i [i voi, dac\ voi [ede]i atunci [i ei stau pe un scaun, dac\ voi
sta]i ;n picioare atunci [i ei se afl\ de asemenea ;n picioare, dac\ voi face]i
mi[c\ri ei vor executa acelea[i gesturi, [.a.m.d.
Cei de sex masculin se vor g=ndi la persoanele de sex feminin din
genera]iile trecute, iar persoanele de sex feminin vor avea ;n mental
persoanele de sex masculin din genera]iile trecute, regl=ndu-se astfel
semnalele din codul genetic, Yin-ul [i Yang-ul cultiv=ndu-se reciproc.
Respira]i profund [i g=ndi]i-v\ c\ ;n interiorul abdomenului inferior
al persoanelor din genera]iile trecute se afl\ o floare de lotus, ;n mod similar
[i ;n interiorul abdomenului vostru inferior se afl\ o floare de lotus. Respira]i
profund< pe expira]ie v\ g=ndi]i c\ floarea de lotus se deschide, iar pe
inspira]ie se ;nchide. Repeta]i astfel de un num\r de ori egal cu v=rsta pe
care o ave]i. Observa]i cum razele ce pleac\ din floarea de lotus devin din ce
;n ce mai puternice< continua]i s\ respira]i profund.
Dup\ ce a]i num\rat ;n maniera indicat\ mai sus, g=ndi]i-v\ c\
imaginea corpului vostru pleac\ [i se contope[te cu cea a persoanei din
genera]iile trecute pe care o ave]i ;n vedere ([i care st\ ;n fa]a voastr\ la
aproximativ [apte pa[i), astfel ;nc=t forma voastr\ se transform\ ;n forma
celui (celei) pe care ;l (o) ave]i ;n fa]a voastr\.
:n continuare trebuie s\ inversa]i [i s\ v\ g=ndi]i la persoana de
cel\lalt sex din genera]ia trecut\ pe care a]i ales-o. De exemplu, dac\ p=n\
acum v-a]i g=ndit la mama voastr\ [i ;n final v-a]i proiectat forma pentru a
merge [i a se contopi cu imaginea mamei, devenind imaginea mamei, ;n
continuare v\ ve]i g=ndi c\ noua form\ a voastr\ (adic\ cea a mamei) are ;n
fa]\ imaginea tat\lui vostru [i exerseaz\ num\r=nd de un num\r de ori egal
cu v=rsta voastr\. :n final, trimite]i-v\ imaginea voastr\ (cea ob]inut\ dup\
contopirea cu imaginea mamei) pentru a se uni cu imaginea tat\lui vostru,
contopindu-se cu aceasta.
Dup\ ce aceste trei umbre au devenit una singur\, mic[ora]i treptat
aceast\ umbr\ ob]inut\. Inspira]i profund de un num\r de ori egal cu v=rsta
voastr\. :n acela[i timp mic[ora]i ;n mental din ce ;n ce mai mult imaginea
umbrei, p=n\ devine mic\, [i mai mic\, p=n\ c=nd va fi asemenea unui
prunc, asemenea unui f\t, dup\ care plasa]i aceast\ imagine pe floarea de
lotus din interiorul abdomenului vostru inferior. Muta]i aceast\ imagine pe
floarea de lotus [i ;n acela[i timp inspira]i profund< g=ndi]i-v\ c\ floarea de

302

lotus se contract\ (se ;nchide), inspira]i de un num\r de ori egal cu v=rsta


voastr\. :n continuare, g=ndi]i-v\ c\ floarea de lotus se deschide (acest lucru
se ;nt=mpl\ pe expira]ie). Expira]i de un num\r de ori egal cu v=rsta voastr\
(un an se num\r\ o dat\). :n continuare g=ndi]i-v\ c\ f\tul de pe floarea de
lotus ;ncepe treptat s\ creasc\, p=n\ c=nd ajunge la m\rimea voastr\, astfel
;nc=t el este acum tu.
Acesta este un proces prin care se exerseaz\ acumularea de energie.
Cei mai ;n v=rst\ vor reu[i cu u[urin]\ s\-[i ;nt\reasc\ s\n\tatea practic=nd
acest exerci]iu, ;mbun\t\]ind func]ionarea organelor interne. Folosind
reprezentarea mental\ indicat\ vor fi ;ndep\rtate g=ndurile distractive, ve]i
intra cu u[urin]\ ;n starea de lini[te, regl=nd foarte rapid [i respira]ia. Cei
care se tem de mi[c\rile involuntare, pot exersa aceast\ reprezentare
mental\, efectele ob]inute fiind deosebite.
Dac\ vre]i s\ v\ vindeca]i o anumit\ afec]iune, persever=nd ;n
exersarea acestei forme, la un moment dat boala va disp\rea de la sine.
Dac\ vre]i s\ vindeca]i alte persoane, pute]i folosi aceast\ umbr\
pentru a-i vindeca, dar ;n general ar trebui s\ evita]i s\ face]i acest lucru.
Numai ;n momentul ;n care capacitatea pe care o ave]i a crescut, pute]i
folosi aceast\ umbr\ pentru a o trimite s\-l vindece pe cel bolnav, folosind
metoda lovirii punctelor (dianxue) sau masajul. Aceasta este una din
metodele de vindecare a persoanelor bolnave.
Acesta reprezint\ un antrenament relativ complet al interiorului<
exers=nd, rezultatele nu vor ;nt=rzia s\ apar\.

303

FORMA CORPULUI VIGUROS {I


GRA}IOS
1. Tehnica
1) Aranja]i-v\ g=ndurile. Persoanele de sex feminin se vor g=ndi la
b\rbatul pe care 1-au pl\cut cel mai mult [i pe care 1-au v\zut ;n perioada
tinere]ii lor (la televizor, la cinematograf, ;ntr-o publica]ie sau ;n realitate)<
b\rba]ii se vor g=ndi la femeia pe care au ;ndr\git-o cel mai mult c=nd erau
tineri. Ideal este ca persoana la care v\ g=ndi]i s\ fie mai t=n\r\ dec=t
dumneavoastr\.
2) P\stra]i ;n minte starea ;n care a]i fost cel mai fericit< pe fa]\
apare un u[or sur=s. Lucrul care v-a generat starea de fericire - pe care ;l
ave]i ;n mental la prima [edin]\ - trebuie men]inut pe toat\ durata practicii
acestei forme.
3) Fi]i aten]i la men]inerea unei st\ri suflete[ti deosebite (ideal ar fi
s\ p\stra]i starea sufleteasc\ pe care a]i avea-o - sau pe care a]i avut-o - ;n
momentul ;nt=lnirii cu persoana de sex opus mult visat\)< aceast\ stare nu
trebuie ;ns\ s\ fie la nici una din extreme> nici s\ nu v\ bucura]i foarte tare,
dar nici s\ nu v\ teme]i. Cei care sunt c\s\tori]i pot s\ se g=ndeasc\ la prima
;nt=lnire pe care au avut-o cu partenerul lor de via]\. :n tot acest timp nu
trebuie s\ fi]i nici tensiona]i, dar nici inactivi, p\stra]i o stare de lini[te.
4) G=ndi]i-v\ c\ sta]i ;n mijlocul unei paji[ti cu flori de toate
culorile, av=nd fa]a ;ndreptat\ spre soarele care r\sare. Respira]i profund< ;n
momentul inspira]iei g=ndi]i-v\ c\ roua de pe florile din jurul vostru se
transform\ ;ncet-;ncet ;n vapori (ca o cea]\) ce se ridic\ pe l=ng\ corpul
vostru, pe l=ng\ fa]a voastr\. Continua]i s\ respira]i profund, fi]i aten]i la
inspira]ie. Num\rul respira]iilor trebuie s\ dep\[easc\ cifra o sut\.
5) :n final, g=ndi]i-v\ c\ imaginea persoanei de sex opus - fixat\
ini]ial - sunte]i chiar voi ;n[iv\< de[i aceasta reprezint\ o contradic]ie

304

(femeile s\ se transforme ;n b\rba]i, iar b\rba]ii ;n femei) totu[i, proced=nd


astfel [i lu=nd aparen]a celeilalte persoane de sex opus, ;n dumneavoastr\ se
vor produce anumite transform\ri, ;nfrumuse]=ndu-v\< sufletul devine mai
lini[tit [i mai frumos.
:n momentul ;ncheierii formei trebuie s\ v\ g=ndi]i c\ imaginea pe
care o ave]i ;n mental este din nou cea a dumneavoastr\. P\stra]i pe toat\
durata exers\rii un u[or sur=s, fruntea fiind perfect destins\.
2. Mecanismul [i efectele formei
1) G=ndindu-v\ la imaginea t=n\r\ a persoanei de sex opus, se
ob]ine efectul punerii ;n mi[care [i aranj\rii semnalelor sexului opus din
interiorul propriului corp. B\rba]ii au cromozomi XY, iar femeile au
cromozomi XX, ambii purt=nd informa]ii din codul genetic al p\rin]ilor<
g=ndindu-v\ la persoana de sex opus aflat\ la v=rsta tinere]ii, ve]i influen]a
at=t reglarea interiorului corpului, c=t [i a acelei p\r]i a eredit\]ii ce ]ine de
sexul opus.
2) G=ndindu-v\ la soarele care se ridic\ diminea]a pe bolt\, p\str=nd
;n minte imaginea soarelui ce r\sare [i a devenirii din ce ;n ce mai prosper
pe zi ce trece, ve]i influen]a starea mentalului, ;nl\tur=nd eventualul
pesimism.
Trebuie subliniat, de asemenea, faptul c\ Qigong-ul acord\ o aten]ie
deosebit\ culegerii razelor [i semnalelor soarelui [i lunii.
3) G=ndi]i-v\ la flori proaspete. Aceste flori proaspete au o
multitudine de culori [i de substan]e volatile. Mirosul florilor p\trunde ;n
interiorul corpului dv. [i produce unele efecte particulare de ;nfrumuse]are [i
;ns\n\to[ire. :n plus, aici exist\ [i un alt aspect, al transmiterii unor
informa]ii.
Actualmente, cei ce sunt angaja]i ;n studii ce se axeaz\ pe corpul
viguros [i gra]ios pun accentul pe flori, consider=nd c\ deschiderea florilor
este perioada optim\ a existen]ei lor. Astfel, sunt influen]ate glandele cu
secre]ie intern\, concentra]ia hormonilor fiind men]inut\ la un nivel optim<
;n plus se produce [i reglarea tuturor sistemelor corpului (sistemul nervos,
sistemul circulator, sistemul endocrin, etc.), c=t [i a componentelor izolate
ale acestora (celule, organe).
:ntre metodele de colectare a energiei folosite ;n Qigong, un accent
deosebit se pune pe acumularea semnalelor din polen, din substan]ele
volatile, ;n acela[i timp colect=ndu-se [i semnalele culorilor diferitelor flori.

305

Cei care studiaz\ lumina [tiu c\ fiecare culoare are o anumit\ putere. Atunci
c=nd stai ;n mijlocul florilor, printr-o anumit\ aranjare a g=ndurilor,
recep]ionezi semnalele lor, le colectezi energia, astfel ;nc=t apare efectul
men]inerii unei aparen]e de tinere]e [i frumuse]e.
4) De ce este necesar ca roua de pe flori s\ se transforme ;n vapori,
s\ formeze cea]a? Roua florilor poart\ foarte multe lucruri. Dac\ ;n mental
ea se schimb\ ;n vapori, atunci omul poate primi multe dintre aceste
lucruri. :n acela[i timp are loc [i un antrenament al inimii (sufletului).
De exemplu, imaginea mitologic\ a unei z=ne ce plute[te ;n mijlocul norilor,
pe un cer lini[tit, ;]i d\ posibilitatea s\ sim]i c=t este de minunat paradisul,
poate induce o stare liber\ de griji [i plin\ de fericire, d\ senza]ia de plutire,
asem\n\toare celei pe care o ave]i ;ntr-o stare caracteristic\ Qigong-ului.

306

FORMA CULTIV|RII VIE}II


1. Tehnica
1) Aranja]i-v\ g=ndurile. :n momentul exers\rii ar fi bine s\ ;nchide]i
ochii, sau s\-i men]ine]i semi;nchi[i< ;ncerca]i s\ v\ aduce]i aminte de felul
cum ar\ta]i ;nainte de ;mplinirea v=rstei de [apte ani (recrea]i starea pe care
a]i avut-o la acea v=rst\).
2) G=ndi]i-v\ c\ v\ afla]i pe malul unei ape sau pe un munte ;nalt, ;n
acela[i timp p\stra]i ;n minte imaginea unui copac, a unui pin sau a unui
salc=m, g=ndi]i-v\ la copacul care v\ place cel mai mult, dar g=ndi]i-v\ la un
singur copac, nu la mai mul]i.
:n continuare, g=ndi]i-v\ la imaginea voastr\ la [apte ani, cultiv=nd
acest copac< zilnic, folosindu-v\ aten]ia, contempla]i copacul, uda]i-1 cu
pu]in\ ap\. Odat\ cu ;naintarea voastr\ ;n v=rst\ va cre[te [i copacul,
devenind foarte stufos [i plin de verdea]\.
3) Fi]i aten]i la aranjarea corpului. :n momentul inspira]iei
contracta]i Yin-ul din fa]\ (este vorba de organele genitale), ;n momentul
expira]iei nu trebuie s\ face]i nimic deosebit. Femeile vor respira de treizeci
[i [ase de ori, b\rba]ii de patruzeci [i nou\ de ori, cei ;n v=rst\ de [aptezeci
[i dou\ de ori, iar copiii de dou\zeci [i patru de ori. ;n plus, ;n mod
con[tient, se ]ine pieptul u[or suspendat, ca [i cum ar pluti< se extinde
toracele, se ridic\ u[or umerii. :n acela[i timp, ;n aceast\ regiune exist\ o
senza]ie de vid, iar pieptul este perceput asemenea unui clopot mare,
at=rn=nd ;n aer.
4) :n aceste momente folosi]i-v\ aten]ia pentru a v\ g=ndi la
mi[c\rile cu care uda]i copacul asupra c\ruia v-a]i fixat ini]ial. Limba se
rote[te u[or-u[or ;n gur\. Femeile rotesc limba ;n sensul acelor de ceasornic,
iar b\rba]ii ;n sens invers< nu se num\r\ de c=te ori se va repeta mi[carea.
A[tepta]i p=n\ ce saliva este din abunden]\, apoi ea este amestecat\ ;n gur\,
;ncet-;ncet, de treizeci [i [ase de ori de c\tre femei, de patruzeci [i nou\ de

307

ori de c\tre b\rba]i, de [aptezeci [i dou\ de ori de c\tre v=rstnici [i de


dou\zeci [i patru de ori de c\tre copii.
5) Dup\ ce a]i terminat de agitat saliva ;n gur\, o ve]i ;nghi]i treptattreptat, urm\rindu-i traseul. Imagina]i-v\ cum coboar\ pe linia median\ a
pieptului, apoi cade, pic\tur\ dup\ pic\tur\, prin centrul clopotului,
ajung=nd ;n abdomenul inferior. G=ndi]i-v\ c\ aici se afl\ un vas care are
fundul rotund, [i nu plat.
Pe parcursul exers\rii p\stra]i imaginea cultiv\rii copacului, a
modului ;n care ;l uda]i, cresc=nd treptat cantitatea de ap\ ce o pune]i la
r\d\cina lui. Apa are asupra voastr\ un efect de cultivare a vie]ii [i de
vindecare a bolilor< acela[i efect ;l produc [i semnalele care provin de la
copac. De asemenea, este foarte important\ saliva care coboar\ ;ncet, ea
av=nd un rol special.
6) Num\rul pic\turilor de saliv\ care cad ;n abdomen, este acela[i cu
num\rul manevrelor prin care se agit\ saliva ;n gur\.
Dup\ ce exersa]i astfel o perioad\ de timp, g=ndi]i-v\ c\ acel clopot
din regiunea pieptului coboar\ u[or, pieptul se relaxeaz\ treptat, vasul din
abdomen se ridic\ pu]in c=te pu]in, astfel ;nc=t, ;n final clopotul este a[ezat
pe vas, la nivelul ombilicului. Copacul pe care 1-a]i cultivat se ;ntoarce [i el
;n corpul vostru.
:n final, g=ndi]i-v\ c\ a]i terminat de exersat forma. Este foarte
important s\ ave]i aceast\ idee.
2. Mecanismul [i efectele formei
1) C=nd v\ g=ndi]i la figura voastr\ ;nainte de a ;mplini v=rsta de
[apte ani, se activeaz\ semnalul tinere]ii din propriul cod genetic, ceea ce
are un efect deosebit ;n atingerea longevit\]ii.
2) Imaginea copacului - din punct de vedere al aten]iei, apare un
efect de ;mpr\[tiere a g=ndurilor distractive, ceea ce duce la ;mpu]inarea [i
eliminarea lucrurilor care v\ deranjeaz\. :n mod deosebit, longevitatea
copacului stabilizeaz\ cu u[urin]\ ;n mentalul vostru semnalul longevit\]ii.
3) G=ndul de udare a copacului - apa este una dintre substan]ele
esen]iale necesare existen]ei vie]ii, omul neput=nd tr\i f\r\ ea. C=nd v\
g=ndi]i c\ uda]i copacul, are loc de fapt un proces de culegere (de colectare)
de energie. Metodele de culegere a energiei din Qigong sunt destul de
variate. :n cazul concret al acestei forme, sus este un clopot, iar jos este

308

vasul< se agit\ saliva [i apoi este l\sat\ s\ picure - iat\ o form\ de culegere a
energiei spre interior. Prin manevra descris\ se creeaz\ posibilitatea ca multe
energii din exteriorul corpului s\ poat\ p\trunde ;n interior, ceea ce duce la
l\rgirea canalelor prin care se asimileaz\ elementele necesare organismului,
cresc=nd [i capacit\]ile func]ionale ale organelor interne. Semnifica]ia
cultiv\rii vie]ii rezid\ ;n conservarea s\n\t\]ii.
4) Mi[c\rile de contractare a organelor genitale sunt foarte
importante. Cei care sufer\ de polu]ii nocturne se pot vindeca folosind
aceast\ tehnic\. Pentru oamenii s\n\to[i ea are un rol preventiv. Cei care au
ceea ce ;n medicina tradi]ional\ chinez\ se nume[te vidul rinichilor sau
sterilitate, pot utiliza metoda ;n scop curativ.

309

FORMA DESC|TU{|RII RESURSELOR


INTERIOARE NECUNOSCUTE
Aceasta este o metod\ relativ simplu de ;nv\]at, ce permite
desc\tu[area resurselor interioare necunoscute. Cel mai bine ar fi s\ exersa]i
zilnic, mai ales ;n zilele ce sunt considerate a fi s\rb\tori tradi]ionale.
Timpul optim de exersare este intervalul 23 - l noaptea. Dac\ aceast\ form\
este practicat\ simultan [i de prietenii sau rudele dumneavoastr\, atunci
rezultatele vor fi [i mai bune.
A[eza]i-v\ confortabil ;ntr-un loc lini[tit, pe un scaun sau pe
marginile unui pat, f\r\ ca spatele s\ fie sprijinit, genunchii sunt lipi]i [i
;ndoi]i ;n fa]\ la 90 de grade, t\lpile sunt ;n ;ntregime pe sol. Ridica]i anusul,
trunchiul este drept, pieptul u[or scobit spre interior, mu[chii spatelui sunt
u[or ;ndrepta]i ;n sus, v=rful capului este drept, b\rbia u[or retras\ spre
interior (nu este permis\ folosirea for]ei pentru aranjarea corpului ;n maniera
descris\ anterior), ochii pot fi ]inu]i deschi[i sau pot fi ;nchi[i, important\
este naturale]ea.
Palma st=ng\ se a[eaz\ cu centrul c\tre
punctul Zhongji, ce se afl\ pe linia median\
anterioar\ a corpului, la 4 cun sub ombilic - este
punctul RM3 de pe extrameridianul Renmai - <
distan]a dintre palma st=ng\ [i corp este de
aproximativ 2 cun (de 2 ori l\]imea degetului
mare). Palma dreapt\ se a[eaz\ ;n partea st=ng\
a pieptului, la o distan]\ de acesta de
aproximativ 2 cun. Centrul palmei este ;ndreptat
spre punctul Ruzhong (acest punct se afl\ pe sf=rcul st=ng) - este punctul
VI7 de pe meridianul stomacului.
Umerii, coatele, ;ncheieturile palmelor [i articula]iile degetelor
trebuie s\ fie relaxate, umerii sunt cufunda]i, iar coatele c\zute.
Dup\ ce pozi]ia corpului a fost aranjat\ conform cu cele descrise mai
sus, respira]i ;n mod natural. Fi]i aten]i la relaxarea v=rfului capului, a cefei,
a umerilor [i a coatelor.

310

:n continuare, num\ra]i ;n mod tacit num\rul respira]iilor. La ;nceput


num\ra]i numai inspira]iile, nu se num\r\ expira]iile. Dup\ ce, proced=nd
astfel, a]i ajuns la 120, schimba]i metoda de num\rare, adic\ num\ra]i numai
expira]iile, de asemenea p=n\ la 120.
:n momentul ;n care inspira]i [i num\ra]i inspira]iile, aten]ia
urm\re[te o lumin\ ce emite c\ldur\ [i este inspirat\ prin Huiyin (perineul,
punctul RM1 de pe extrameridianul Renmai) [i p=n\ ;n Baihui (v=rful
capului). :n momentul ;n care expira]i [i num\ra]i expira]iile, aten]ia
urm\re[te cum se expir\ energia prin punctul Yuzhen (;n spatele capului, ;n
dreptul v=rfului nasului). :n momentul inspira]iei [i al expira]iei ave]i grij\
ca respira]ia s\ devin\ ;nceat\, lung\, uniform\ [i profund\. Aten]ia
urm\re[te cum din punctul Laogong al palmei drepte se emite o lumin\
puternic\ ce lumineaz\ inima.
Dup\ ce a]i num\rat p=n\ la 120 ;n cele dou\ variante (pe inspira]ie
[i apoi pe expira]ie), palma st=ng\ - ce era ;n fa]a corpului, ;n dreptul
punctului Zhongji - se ridic\ u[or-u[or, pe o linie dreapt\, p=n\ deasupra
v=rfului capului, fiind la o distan]\ de aproximativ 2 cun fa]\ de acesta,
centrul palmei este orientat c\tre cap [i ;ncepe s\ traseze cercuri deasupra
lui, ;n sens invers acelor de ceasornic. Num\rul de cercuri trasate se
stabile[te ;n func]ie de starea organismului> cei s\n\to[i vor trasa 49 de
cercuri, cei bolnavi, sl\bi]i sau mai ;n v=rst\ vor trasa 7 cercuri. Aten]ia
urm\re[te energia care se scurge prin punctul Baihui.
Dup\ ce a]i terminat trasarea cercurilor, palma st=ng\ coboar\ prin
fa]a corpului, centrul palmei este orientat spre corp, aten]ia conduce energia
din Baihui p=n\ ;n zona abdomenului inferior< palma dreapt\ coboar\ ;n
acela[i timp cu palma st=ng\, oprindu-se ;n fa]a abdomenului inferior, palma
st=ng\ este ;n interior, fiind aproape de corp, palma dreapt\ este ;n exterior,
ambele palme ;[i intersecteaz\ gura tigrului (por]iunea dintre degetul mare
[i cel ar\t\tor), fiind situate ;n dreptul abdomenului inferior, la o distan]\ de
corp de aproximativ 2 cun, aten]ia colecteaz\ energia ;n c=mpul de cinabru
inferior (Xia dantian).
Aceasta este ;ntreaga form\, aici ;ncheindu-se exerci]iul.

311

METODE TRADI}IONALE DE
FOLOSIRE A MENTALULUI
PENTRU TRATAREA UNOR
AFEC}IUNI
Exerci]iu pentru tratarea bolilor de ochi

Exerci]iu pentru tratarea tumorilor


Exerci]iu pentru tratarea bolilor de inim\
Exerci]iu pentru modific\ri patologice maligne [i
alte boli rare
Exerci]iu pentru vindecarea artritei
Exerci]iu pentru vindecarea afec]iunilor
sistemului respirator

312

EXERCI}IU PENTRU TRATAREA BOLILOR


DE OCHI
Persoanele care sufer\ de miopie, glaucom sau alte boli ale ochilor,
vor ;nchide u[or-u[or ochii. De[i ochii sunt ;nchi[i, trebuie s\ v\ g=ndi]i c\
ei sunt larg deschi[i. Relaxa]i-i la maxim [i fi]i aten]i la vizualizarea unei
lumini.
Transforma]i acea lumin\ ;n Soare, ca [i cum a]i privi Soarele. Apoi
g=ndi]i-v\ la Lun\, contempl=nd lumina acesteia. :n continuare contempla]i
mental cerul ;nstelat, pres\rat cu foarte multe stele. St=nd cu ochii ;nchi[i
folosi]i-v\ aten]ia pentru a privi cele descrise mai sus. Durata de p\strare ;n
mental a fiec\rei imagini nu este fix\< totul trebuie s\ fie natural.
:n continuare g=ndi]i-v\ c\ sta]i ;n picioare ;n mijlocul unei gr\dini
pline de flori, exers=nd ;n mijlocul lor, privindu-le. Trebuie neap\rat s\ ave]i
aceast\ idee. Este ideal s\ v\ antrena]i cu adev\rat ;ntr-un loc plin cu flori.
:n momentul ;n care practica]i g=ndi]i-v\ la flori, la prospe]imea lor, la
multitudinea culorilor lor, la soiuri c=t mai variate.
:n continuare folosi]i-v\ aten]ia pentru a contempla apa, ca [i cum
for]a privirii voastre ar fi a[a de mare c\ a]i ajunge s\ pute]i vedea apa m\rii.
G=ndi]i-v\ c\ marea vine c\tre voi, p=n\ ;n fa]a voastr\, la picioarele
voastre. Sunte]i pe malul m\rii.
G=ndi]i-v\ c\ sunte]i apoi pe munte [i exersa]i.
:n continuare g=ndi]i-v\ c\ cerul este inundat de z\pad\. V\ afla]i
l=ng\ un munte ;nc\rcat de z\pad\ [i exersa]i [ez=nd sau st=nd ;n picioare.
Z\pada v-a acoperit ;ntreg corpul, iar acesta este luminos [i str\b\tut de o
senza]ie de r\ceal\. Toate oasele sunt reci, din cap se scurge o energie rece
c\tre t\lpi.
Apoi ;ncepe]i din nou s\ privi]i lumina, Soarele. G=ndi]i-v\ c\ o
lumin\ aurie, foarte puternic\, tope[te z\pada de pe corpul vostru, din jurul
vostru. Aceast\ lumin\ v\ lumineaz\ ;ntregul corp, pentru ca ;n final ea s\

313

p\trund\ ;n ochi. Acoperi]i ochii cu ambele palme, centrele lor fiind


orientate c\tre ei, f\r\ s\ atinge]i ;ns\ globii oculari. Expira]i profund [i
g=ndi]i-v\ c\ emite]i din palme ni[te raze de lumin\ ce p\trund ;n ochi.
:ntreaga energie bolnav\ a corpului este emis\ ;n exterior, c=t mai departe,
p=n\ la marginile cerului. Exersa]i repet=nd astfel respira]ia, iar for]a
privirii se va regla treptat-treptat.
:n afara celor descrise mai sus, dac\ ;n procesul practicii apar
fenomene ciudate, pe care nu vi le pute]i explica, g=ndi]i-v\ c\ [ede]i pe o
floare de lotus.

314

EXERCI}IU PENTRU TRATAREA


TUMORILOR
Aceast\ tehnic\ poate fi executat\ ;n picioare, [ez=nd comod pe
scaun sau ;n pozi]ie culcat\. Esen]ial este ca postura aleas\ s\ fie cea mai
confortabil\< ;nainte de a ;ncepe exerci]iul propriu-zis este necesar\ intrarea
;ntr-o stare de lini[te. Goli]i-v\ mintea de g=nduri, ;ncerca]i s\ elimina]i
orice tensiune din corp. Respira]ia va fi lini[tit\, calm\, u[oar\. Str\dui]i-v\
s\ ave]i o stare pozitiv\, s\ v\ sim]i]i sufletul deschis, eliberat de griji.
Se ;nchid ochii [i se respir\ profund. Dup\ aceea imagina]i-v\
fructul care v\ place cel mai mult, g=ndi]i-v\ la el. Ve]i a[eza acest fruct, cu
ajutorul mentalului, ;n afara casei voastre, pe balcon sau ;n gr\din\, pe
p\m=nt. P\stra]i-1 ;n minte, fixa]i-v\ ;n continuare aten]ia asupra lui, c=t mai
mult timp. Proced=nd astfel tumorile vor dispare.

315

EXERCI}IU PENTRU TRATAREA BOLILOR


DE INIM|
Tehnica poate fi folosit\ pentru vindecarea bolilor datorate unor
modific\ri patologice ale aparatului circulator sau unor anomalii func]ionale<
;nainte de exersare intra]i ;n starea de lini[te. Pute]i adopta orice pozi]ie vi se
pare mai comod\> ;n picioare, [ez=nd, culcat. Corpul este c=t mai relaxat,
respira]ia calm\, natural\, iar mintea eliberat\ de orice stress. Se ;nchid
ochii, se contract\ abdomenul inferior [i se inspir\ profund. G=ndi]i-v\ c\ ;n
inim\ se afl\ o minge de foc luminoas\. :n acela[i timp p\stra]i ;n minte
g=ndul plantei r\d\cina vie]ii (renshen), g=ndi]i-v\ la numele acesteia.
R\m=ne]i cu ochii ;nchi[i [i inspira]i profund, nu acorda]i aten]ie expira]iei.
Dac\ pe parcursul exerci]iului sim]i]i nevoia s\ tu[i]i, nu v\ ab]ine]i,
tu[i]i. Dac\ se ;nt=mpl\ s\ apar\ o senza]ie de sufocare, de ap\sare la nivelul
pieptului, bate]i aceast\ regiune cu palma deschis\.

316

EXERCI}IU PENTRU MODIFIC|RI


PATOLOGICE MALIGNE {I ALTE BOLI RARE
Acest exerci]iu este indicat pentru cazuri de cancer, de leucemie sau
de alte asemenea boli. Ini]ial se intr\ ;ntr-o stare de lini[te< ;nchide]i ochii [i
respira]i profund. G=ndi]i-v\ c\ to]i porii corpului sunt deschi[i, aten]ia
trebuie s\ fie ;ndreptat\ ;n mod special asupra unghiilor (pe partea
superioar\ a acestora). Fi]i aten]i la unghiile ambelor palme, c=t [i la cele ale
picioarelor. G=ndi]i-v\ c\ energia bolnav\ va fi ;mpins\ ;n exterior
(eliminat\) prin unghii, c\ ;n interiorul corpului au loc transform\ri.
:n continuare trebuie s\ v\ g=ndi]i la un foc de c\rbuni foarte
puternic, asemenea aceluia ;n care se tope[te o]elul. Imagina]i-v\ c\ tocmai
exersa]i l=ng\ un astfel de foc. Apoi g=ndi]i-v\ la cea]a ce apare diminea]a<
st=nd cu ochii ;nchi[i v\ plasa]i cu ajutorul mentalului ;n mijlocul unei ce]i
imense de diminea]\. Pe durata ;ntregului proces fi]i aten]i la expira]ie, nu
trebuie s\ acorda]i aten]ie inspira]iei.
Presupun=nd c\ ave]i modific\ri patologice deosebite, pute]i de
asemenea s\ v\ g=ndi]i c\ ;n partea st=ng\ ;n fa]\ se afl\ foarte mul]i [oareci
albi mici.

317

EXERCI}IU PENTRU VINDECAREA


ARTRITEI
Adopta]i postura preferat\, ;n picioare sau [ez=nd pe un scaun.
Elibera]i corpul de tensiuni [i mintea de orice g=nduri stress-ante. Intra]i
;ntr-o stare de lini[te [i ;nchide]i ;ncet ochii. Fiind foarte relaxat, expira]i
profund, ;ns\ nu acorda]i nici o aten]ie inspira]iei. Nu trebuie s\ v\ g=ndi]i la
propriile articula]ii, ci doar la faptul c\ sunte]i perfect s\n\tos. :n continuare,
g=ndi]i-v\ c\ sub fiecare talp\ se afl\ o sfer\ luminoas\, de foc, [i c\ un
[uvoi de energie acoper\ cele dou\ sfere. Apoi g=ndi]i-v\ c\ merge]i [i c\
t\lpile voastre calc\ pe cele dou\ sfere de foc. Focul p\trunde prin t\lpi, urc\
[i intr\ ;n oase, devenind din ce ;n ce mai fierbinte. G=ndi]i-v\ c\ toate
oasele [i articula]iile corpului au o temperatur\ foarte ridicat\.
R\m=ne]i ;n continuare cu ochii ;nchi[i [i g=ndi]i-v\ la un ]ipar.
Qigong-ul pune accent pe metoda mut\rii g=ndurilor, a distragerii
aten]iei< un g=nd interior poart\ g=ndurile exterioare. Atunci c=nd p\stra]i
;n minte anumite lucruri, aten]ia se va muta de la aspectele nepl\cute ale
vie]ii. :n toate acestea exist\ semnifica]ii ascunse!

318

EXERCI}IU PENTRU VINDECAREA


AFEC}IUNILOR SISTEMULUI RESPIRATOR
Cei ce sufer\ din cauza unor modific\ri patologice ale sistemului
respirator se vor str\dui s\ respire c=t mai profund. Corespunz\tor, se vor
m\ri [i duratele inspira]iei [i expira]iei. Metoda folosit\ este cea a respira]iei
abdominale directe> pe inspira]ie abdomenul se dilat\, iar pe expira]ie se
contract\.
Se relaxeaz\ ;ntregul corp, iar pozi]ia adoptat\ - ;n picioare, [ez=nd
sau culcat - va fi c=t mai comod\. Intra]i ;ntr-o stare de lini[te, goli]i-v\
mintea de g=nduri. Fixa]i-v\ apoi aten]ia asupra imaginii unei pisici. Privi]i
aceast\ pisic\ [i urm\ri]i-i respira]ia. Nu v\ g=ndi]i de loc la propria
persoan\, ci doar la respira]ia pisicii. P\stra]i un timp aceast\ idee.
Dup\ aceea g=ndi]i-v\ c\ v\ afla]i pe malul m\rii sau al unei alte ape
[i exersa]i acolo.
Puncte de aten]ie comune tehnicilor prezentate>
Toate tehnicile descrise anterior sunt, ;n mod normal, predate [i
exersate la [edin]ele de purtare ;n tehnic\, deci sub directa [i nemijlocita
;ndrumare a maestrului. Cunosc=nd acest aspect [i av=nd ;n vedere faptul c\
nu este tot timpul posibil\ participarea la astfel de cursuri, este necesar ca,
spa]iul ;n care se exerseaz\, s\ fie ;n prealabil aranjat din punct de vedere
energetic. Aici este vorba ;n primul r=nd de a alege un loc ce are o anumit\
;nc\rcare energetic\, care sim]i]i c\ v\ influen]eaz\ pozitiv< partea esen]ial\
este aceea de a exersa, ;nainte de ;nceperea formei propriu-zise, tehnica
rug\rii maestrului. Astfel ve]i putea avea aranjarea necesar\ a spa]iului, fiind
posibil\ ob]inerea efectelor pozitive [i progresul ;n practic\.

319

EXERCI}II PENTRU S|N|TATE


FORMA CULTIV|RII (A HR|NIRII INTERIORULUI)
C+TEVA METODE SIMPLE, RAPIDE {I
EFICIENTE DE EXERSARE A CORPULUI
EXERCI}IUL
PENTRU OCHI

CELOR

OPT

MI{C|RI

PRIVIREA LA NAS :MBUN|T|}E{TE


VEDEREA
PRIVIREA C|TRE INTERIOR PROTEJEAZ| OCHII
CUM SE POATE MEN}INE STR|LUCIREA
OCHILOR

320

FORMA CULTIV|RII (A HR|NIRII


INTERIORULUI)
Acest tip de exerci]iu se bazeaz\ pe reglarea respira]iei, repetarea ;n
minte a unor cuvinte sau fraze, men]inerea limbii ;ntr-o pozi]ie specific\ [i
direc]ionarea fluxului de energie vital\ (qi) ;n interiorul abdomenului
inferior (;n c=mpul de cinabru inferior) cu ajutorul aten]iei. Astfel, vor fi
reglate activitatea creierului [i cea a organelor interne.
1) Posturi - ele sunt ;n num\r de patru>
a) Culcat pe o parte (fig. 1)

fig. 1
Sta]i ;n pat, culcat pe o parte. Capul este u[or aplecat ;n fa]\.
Sprijini]i-1 pe o pern\, care sus]ine [i g=tul. Spatele este pu]in ;ndoit. Dac\
sunte]i pe partea dreapt\, ;ntinde]i degetele palmei drepte [i a[eza]i m=na pe
pern\, la aproximativ trei-patru centimetri distan]\ de fa]\. L\sa]i bra]ul
st=ng alungit ;n mod natural, sprijinind palma st=ng\ pe coapsa st=ng\.
Piciorul drept este ;ntins, iar cei st=ng deasupra sa, u[or ;ndoit de la
genunchi, dup\ un unghi de 120 de grade. Dac\ sta]i pe partea st=ng\,
inversa]i corespunz\tor pozi]iile membrelor, ;nchide]i u[or ochii, l\s=nd s\

321

p\trund\ doar o gean\ de lumin\. Gura va fi ;nchis\ sau deschis\, ;n func]ie


de tipul de respira]ie ales.
b) Culcat pe spate (fig. 2)
:ntinde]i-v\ ;n pat, pe spate. Capul [i g=tul se odihnesc pe o pern\.
Ambele bra]e sunt alungite de-o parte [i alta a corpului. Picioarele ;ntinse au
c\lc=iele lipite [i v=rfurile dep\rtate. Ochii [i gura se ]in a[a cum a fost
explicat pentru pozi]ia precedent\.

fig. 2

c) {ez=nd (fig. 3)
A[eza]i-v\ pe un taburet. Apleca]i u[or
capul, relaxa]i pieptul [i l\sa]i umerii s\ cad\ ;n
mod natural. Palmele se odihnesc pe genunchi.
T\lpile sunt lipite de sol [i se afl\ una fa]\ de
cealalt\ la o distan]\ egal\ cu l\]imea umerilor,
;n\l]imea scaunului trebuie s\ fie potrivit\,
astfel ;nc=t genunchii s\ se ;ndoaie dup\ un
unghi de 90 de grade. Pozi]iile ochilor [i gurii
sunt cele prezentate anterior.

322

d) Culcat pe spate pentru a acumula putere (fig. 4)


Pozi]ia este similar\ celei pentru culcat pe spate. Deosebirea
const\ ;n faptul c\, de aceast\ dat\, se folose[te o pern\ mai ;nalt\ sub cap
(de aproximativ 15 centimetri grosime) [i se pune [i o pern\ mai joas\ sub
umeri [i spate, astfel ;nc=t partea superioar\ a corpului va fi u[or ridicat\
fa]\ de cea inferioar\. Bra]ele se ;ntind pe l=ng\ trunchi [i preseaz\ coapsele
cu palmele.

fig. 4
La ;nceputul practicii este bine s\ opta]i pentru forma culcat pe o
parte sau cea culcat pe spate, adopt=nd pozi]ia cea mai comod\, cu care
v-a]i obi[nuit. Treptat, pute]i trece la forma [ez=nd, execut=nd-o alternativ
cu cea culcat. C=nd corpul este ceva mai viguros, pentru a-i m\ri puterea,
se folose[te postura d).
2) Metode de respira]ie
a) Gura este ;nchis\, f\r\ a str=nge buzele [i maxilarele. Se respir\
pe nas. Pe inspira]ie fluxul de aer este dirijat mental, p=n\ ;n dantian. Se
opre[te apoi pu]in respira]ia (apnee) [i dup\ aceea se expir\ ;ncet. Procesul
este> inspira]ie - apnee - expira]ie.
:n acela[i timp trebuie s\ repeta]i ;n minte anumite cuvinte sau fraze.
La ;nceput ve]i alege maxim trei cuvinte, apoi pute]i cre[te num\rul lor
treptat, f\r\ ;ns\ a dep\[i cifra nou\. Propozi]iile pe care vi le spune]i trebuie
s\ fie despre lini[te, calm, relaxare, frumuse]e, s\n\tate. De exemplu> sunt
calm, trebuie s\ m\ lini[tesc, ;mi relaxez corpul, organele interne se
mi[c\, dar creierul este ;n repaus, sunt s\n\tos, etc.
Repetarea cuvintelor se face corelat cu respira]ia [i mi[c\rile limbii,
;ncepe]i fraza odat\ cu inspira]ia [i sf=r[i]i-o cu expira]ia. :n acela[i timp, pe

323

inspira]ie v=rful limbii se ridic\ [i atinge palatul dur, iar pe expira]ie


coboar\, revenind ;n pozi]ie normal\.
b) Cea de-a doua metod\ de respira]ie poate fi executat\ numai pe
nas sau [i pe nas [i pe gur\, concomitent. Inspira]i [i apoi expira]i imediat,
u[or, f\r\ apnee. V\ ]ine]i respira]ia la sf=r[itul expira]iei. Procesul este>
inspira]ie - expira]ie - apnee. Fraza repetat\ mental ;ncepe cu inspira]ia [i se
termin\ la expirarea timpului de apnee. Limba se ridic\ spre palatul dur pe
inspira]ie [i coboar\ pe expira]ie.
c) Aceast\ a treia metod\ de respira]ie este pu]in mai dificil\. C=nd
inspira]i, spune]i [i primul cuv=nt din fraz\, ridic=nd ;n acela[i timp v=rful
limbii pe palatul dur. C=nd spune]i al doilea cuv=nt v\ ]ine]i respira]ia, iar
limba r\m=ne nemi[cat\. Apoi inspira]i din nou mai mult aer, pe care-l
dirija]i mental c\tre dantian, spun=nd cel de-al treilea cuv=nt. La terminarea
inspira]iei ;ncepe]i imediat s\ expira]i u[or, cobor=nd concomitent [i limba.
Procesul este inspira]ie - apnee - inspira]ie - expira]ie.
Scopul repet\rii ;n g=nd a unor fraze este de a lini[ti mintea [i de a
alunga ideile distractive. Alegerea lor depinde de fiecare subiect. Cei care
sufer\ de instabilitate nervoas\ vor repeta, de exemplu> sunt calm [i
lini[tit. Bolnavii de rinichi sau splin\ ;[i vor spune > organele interne se
mi[c\, creierul r\m=ne lini[tit. Cei sl\bi]i sau cu senza]ie de presiune ;n
piept, pot g=ndi> aerul coboar\ ;n dantian, energia vital\ se mi[c\.
Lungimea [i frecven]a respira]iilor trebuie s\ fie naturale, nu for]ate.
3) Concentrarea mentalului
Pentru a concentra aten]ia [i a elimina g=ndurile distractive, exist\
trei metode>
a) Concentrarea aten]iei pe Xia dantian
Xia dantian este zona de sub ombilic, aflat\ la o distan]\ de 3-5
centimetri fa]\ de acesta, ;n interiorul abdomenului inferior. Aici se adun\
energia ;ntregului corp [i de aici porne[te.
Fixarea aten]iei ;n Xia dantian este benefic\ pentru s\n\tate, poate
duce la ameliorarea oric\rei boli.
La ;nceputul practicii aten]ia va urm\ri zona de sub ombilic, aflat\ la
nivelul pielii. Dup\ un timp, aten]ia se va muta ;n interiorul abdomenului
inferior.

324

b) Concentrarea aten]iei pe Shanzhong


Se fixeaz\ aten]ia ;n zona aflat\ la nivelul sternului, la mijlocul liniei
ce une[te cele dou\ mameloane. Dup\ o perioad\ de practic\ (de ordinul
zilelor sau al s\pt\m=nilor) aten]ia se va fixa ;n interiorul corpului.
c) Concentrarea aten]iei asupra degetelor de la picioare
:nchide]i ochii, l\s=nd pleoapele u[or ;ntredeschise. Privi]i cu ochii
semi;nchi[i spre degetele de la picioare. Dup\ un timp ;nchide]i complet
ochii, dar continua]i s\ p\stra]i ;n minte imaginea degetelor de la picioare.
Cea mai indicat\ metod\ este cea de concentrare a aten]iei ;n Xia
dantian. Pentru femei, concentrarea ;n Xia dantian nu este recomandat\ ;n
timpul menstrua]iei, pentru c\ poate provoca hemoragii [i, de aceea, ;n
aceast\ perioad\ va fi ales punctul Shanzhong.
Cei care au o minte agitat\ [i nu pot sc\pa de g=ndurile distractive,
vor vizualiza mental degetele de la picioare.

325

C+TEVA METODE SIMPLE, RAPIDE {I


EFICIENTE DE EXERSARE A CORPULUI
Acestea se execut\ pentru a men]ine organismul ;ntr-o form\ bun\.
Pozi]ia cea mai indicat\ pentru practic\ este [ez=nd pe sol, cu picioarele
;ncruci[ate.
1) Masarea urechilor - se maseaz\ cu degetele ambele urechi, la
;nceput mai u[or, apoi din ce ;n ce mai pronun]at (fig. 5). Presa]i apoi
urechile cu palmele, av=nd degetele orientate spre spate (fig. 6). A[eza]i
degetul ar\t\tor peste cel mijlociu, care este lipit de craniu. Lovi]i de
dou\zeci [i patru de ori mijlociul cu indexul. Ve]i auzi un zgomot ca de tob\
(fig. 7).
Acest masaj stimuleaz\ urechile, prevenind [i vindec=nd afec]iunile
lor. Sunetul tobei relaxeaz\ creierul, ;mbun\t\]e[te activitatea sistemului
nervos central, a pl\m=nilor [i a inimii, ;nl\tur\ ame]eala [i durerile de cap.

fig. 5

fig. 6

fig. 7

fig. 8

2) Cl\n]\nitul din]ilor - se lovesc u[or maxilarele unele de altele,


de treizeci [i [ase de ori. Loviturile nu trebuie s\ fie prea puternice. Astfel se
;mbun\t\]e[te circula]ia sanguin\ la nivelul gingiilor, ;nt\rindu-le, [i sunt
prevenite [i cariile.
3) Mi[c\rile limbii - roti]i limba ;n gur\, mas=nd cu ea din]ii de sus
[i pe cei de jos. Executa]i optsprezece rota]ii ;n sensul acelor de ceasornic [i

326

optsprezece rota]ii ;n sens invers. :n acest fel se va str=nge mult\ saliv\. Nu


o ;nghi]i]i, cl\ti]i-v\ gura cu ea.
4) Cl\tirea gurii cu saliv\ - cl\ti]i gura cu saliva acumulat\ de
treizeci [i [ase de ori, dup\ care ;nghi]i]i ;ntreaga cantitate din trei ;nghi]ituri
mici. Imagina]i-v\ c\ saliva ;nghi]it\ coboar\ p=n\ ;n dantian. Proced=nd
astfel se ;mbun\t\]e[te secre]ia de suc gastric, cre[te apetitul [i dispar
problemele digestive.
5) Masajul nasului (fig. 8) - Freca]i-v\ degetele mari unul de
cel\lalt, p=n\ c=nd se ;nc\lzesc. Apoi plasa]i-le de-o parte [i de alta a nasului
[i masa]i nasul de optsprezece ori pe ambele laturi. :n acest fel ve]i m\ri
rezisten]a la infec]ii a c\ilor respiratorii superioare, pute]i preveni r\ceala [i
vindeca eventualele afec]iuni ale nasului.
6) Exersarea ochilor - ;nchide]i u[or ochii, ;ndoi]i degetele mari [i
folosind oasele proeminente de la nivelul lor, masa]i de optsprezece ori
pleoapele [i apoi de optsprezece ori spr=ncenele (fig. 9 - 10). }in=nd ;n
continuare ochii ;nchi[i, roti]i globii oculari de optsprezece ori ;n sensul
acelor de ceasornic [i de optsprezece ori ;n sens invers. Astfel este stimulat\
circula]ia sanguin\, se ;nt\resc mu[chii globilor oculari, put=ndu-se preveni
[i vindeca anumite afec]iuni ale ochilor [i ;mbun\t\]i vederea.

fig. 9

fig. 10

fig. 11

fig. 12

7) Masajul fe]ei (fig. 11 - 12) - freca]i-v\ palmele unele de altele


p=n\ se ;nc\lzesc. Se maseaz\ fa]a, pornind de la frunte, apoi pe ochi, nas [i
p=n\ la b\rbie. Dup\ aceea, se porne[te ;n sens invers, pe acela[i traseu, de
la b\rbie la frunte. Se repet\ de treizeci [i [ase de ori. :n acest mod fa]a va
deveni mai destins\, mai t=n\r\.

327

8) Exersarea g=tului (fig. 13 - 14) - se a[eaz\ palmele pe ceaf\,


;mpreun=nd degetele. Se preseaz\ g=tul spre fa]\, opun=nd ;n acela[i timp
rezisten]\. Se repet\ manevra de trei p=n\ la nou\ ori. Aceasta este eficient\
pentru ;mbun\t\]irea circula]iei, vindecarea durerilor de um\r [i ame]elilor.

fig. 13

fig. 14

fig. 15

fig. 16

9) Masajul umerilor (fig. 15 - 16) - masa]i-v\ um\rul st=ng cu


m=na dreapt\ de optsprezece ori [i um\rul drept cu m=na st=ng\, tot de
optsprezece ori. :n acest mod ve]i stimula circula]ia sanguin\, vindec=nd
problemele legate de articula]ia um\rului.
10) Balansarea bra]elor (fig. 17 - 18) - ;nchide]i u[or pumnii, f\r\
s\-i str=nge]i, ;ndoi]i bra]ele, form=nd un unghi de 90 de grade la nivelul
cotului. Balansa]i bra]ele ;nainte [i ;napoi, de optsprezece ori fiecare. Acest
exerci]iu ajut\ func]ionarea organelor interne [i ;nt\re[te mu[chii pectorali.

fig. 17

fig. 18

fig. 19

fig. 20

11) Masarea spatelui (fig. 19) - se freac\ palmele una de cealalt\


p=n\ se ;nc\lzesc. Se a[ez\ apoi pe spate, de-o parte [i de alta a coloanei
vertebrale [i se maseaz\ vertical, altern=nd m=inile, de optsprezece ori.
Masajul este indicat pentru dureri de spate [i amenoree.
12) Masarea coccisului (fig. 20) - se maseaz\ regiunea coccigian\,
folosind degetele ar\t\tor [i mijlociu de la ambele m=ini, execut=nd mi[c\ri

328

alternative sus-jos, de treizeci [i [ase de ori. Masajul este util pentru


vindecarea hemoroizilor.
13) Masajul Xia dantian-ului
(fig. 21 - 22) - se freac\ palmele una de
cealalt\, p=n\ se ;nc\lzesc. Se a[eaz\
palma st=ng\ ;n dreptul dantian-ului [i
se ;ncepe masarea circular\ a
abdomenului ;n jurul ombilicului, ;n
sensul acelor de ceasornic, de o sut\ de
ori. Se freac\ apoi palmele din nou una
fig. 21
fig. 22
de cealalt\. Se maseaz\ abdomenul ;n
acela[i mod, dar cu m=na dreapt\ [i ;n
sens invers rotirii acelor de ceasornic. Astfel va fi ;mbun\t\]it tranzitul
intestinal, rezolv=ndu-se o serie de probleme digestive.
14) Masajul genunchilor (fig. 23 - 24) - se maseaz\ genunchii
circular, cu ambele palme, de o sut\ de ori. Acest lucru fortific\ picioarele [i
previne artroza.
15) Masajul punctelor Yongquan (fig. 25 -26) - se freac\ mijlocul
t\lpii drepte cu indexul [i degetul mijlociu de la m=na st=ng\, de o sut\ de
ori. Se repet\ acela[i lucru pentru talpa st=ng\, cu degetele m=inii drepte.
Masajul este recomandat pentru tratarea bolilor de inim\ [i pentru ame]eli.

fig. 23

fig. 24

fig. 25

fig. 26

16) Mi[carea ]es=nd hainele (fig. 27 - 28) - [ede]i pe sol, cu


ambele picioare ;ntinse ;n fa]\, av=nd v=rful degetelor orientate ;n sus
;ndoi]i bra]ele [i roti]i palmele, orient=ndu-le cu centrul palmelor ;nainte,
;mpinge]i m=inile c\tre t\lpi, aplec=nd corpul ;n fa]\ [i expir=nd. Dup\ ce va]i ;ntins at=t c=t pute]i, roti]i palmele cu centrul palmelor orientat spre voi,

329

retrage]i m=inile la piept [i ;n acela[i timp inspira]i. Repeta]i mi[carea de


treizeci de ori. :n acest mod v\ ve]i exersa ;ntregul corp, v\ ve]i ;mbun\t\]i
func]iile metabolice [i vindeca o serie de probleme ale spatelui.
17) Rotirea corpului (fig. 29 - 30) - ;mpreuna]i palmele. Mi[ca]i
trunchiul descriind un cerc, mai ;nt=i de la st=nga la dreapta, apoi de la
dreapta la st=nga, de [aisprezece ori ;n fiecare sens. C=nd v\ apleca]i ;n fa]\
inspira]i, c=nd v\ mi[ca]i spre spate, expira]i. Aceste mi[c\ri ;nt\resc spatele
[i rinichii, stimuleaz\ activitatea organelor interne [i ajut\ ;n mod special,
digestia.

fig. 27

fig. 28

fig. 29

330

fig. 30

EXERCI}IUL CELOR OPT MI{C|RI PENTRU


OCHI
Efecte> acest exerci]iu este foarte eficient pentru vindecarea
astigmatismului.
Tehnica>
1) Privind ;n sus [i ;n jos
Se ;nchid ochii [i se mi[c\ globii oculari ;n sus [i ;n jos, de [ase ori<
ochii se deschid [i privirea este ;ndreptat\ alternativ ;n sus [i ;n jos, de [ase
ori. C=nd sunt mi[ca]i globii oculari, ;n acela[i timp trebuie reglat\ [i
respira]ia. C=nd privirea este ridicat\, se inspir\< c=nd este cobor=t\, se
expir\. Mi[carea de [ase ori a globilor oculari, ;n sus [i ;n jos, constituie o
sec]iune a exerci]iului. De asemenea, ridicarea [i cobor=rea privirii de [ase
ori constituie o sec]iune. Este necesar s\ se practice de [ase ori fiecare
sec]iune, pentru o [edin]\.
2) Privind la st=nga [i la dreapta
Se ;nchid ochii [i se mi[c\ globii oculari de la st=nga la dreapta, apoi
de la dreapta la st=nga, de [ase ori. Se deschid apoi ochii [i se mi[c\ de la
dreapta la st=nga [i ;n sens invers de [ase ori. De [ase ori formeaz\ o
sec]iune. Trebuie practicat\ de [ase ori fiecare sec]iune.
3) Privind oblic din col]ul st=ng, de sus, ;n col]ul din dreapta,
jos
Se ;nchid ochii [i se mi[c\ globii oculari din col]ul din st=nga, de sus
spre col]ul din dreapta, jos, apoi din col]ul drept, de jos spre col]ul st=ng,
sus, de [ase ori. Se deschid ochii [i se repet\ mi[carea de [ase ori, cu ei
deschi[i. Atunci c=nd se execut\ mi[carea din st=nga - sus c\tre dreapta - jos
se inspir\, iar la deplasarea invers\, se expir\. Se practic\ de [ase ori fiecare
sec]iune.

331

4) Privind oblic din col]ul drept, sus spre col]ul st=ng, jos
Se ;nchid ochii [i se mi[c\ globii oculari din col]ul drept, de sus spre
col]ul st=ng de jos [i apoi invers, de [ase ori. Se deschid ochii [i se repet\
mi[carea de [ase ori. Se inspir\ c=nd se execut\ mi[carea din col]ul drept sus
spre col]ul st=ng jos [i se expir\ c=nd globii oculari se deplaseaz\ ;n sens
invers. Se practic\ de [ase ori fiecare sec]iune.
5) Rotirea privirii ;n sensul acelor de ceasornic
Se ;nchid ochii [i se mi[c\ globii oculari dup\ circumferin]a unui
cerc, ;n sensul acelor de ceasornic, ;ncep=nd din partea st=ng\, de [ase ori.
Se deschid apoi ochii [i se repet\ mi[carea cu ochii deschi[i, tot de [ase ori.
Atunci c=nd traseul globilor oculari este st=nga - sus - dreapta, se inspir\<
c=nd ei se deplaseaz\ dreapta - jos st=nga, se expir\. Se execut\ c=te patru
sec]iuni.
6) Rotirea privirii ;n sens invers acelor de ceasornic
Se ;nchid ochii [i se mi[c\ globii oculari ;n cerc, ;n sens opus acelor
de ceasornic, pornind din partea st=ng\. Se deschid ochii [i se repet\
mi[carea de [ase ori. Atunci c=nd ochii parcurg traseul st=nga - jos - dreapta,
se face inspira]ie, ;n timp ce pe expira]ie se deplaseaz\ globii oculari ;n
sensul dreapta - sus - st=nga. Se execut\ patru sec]iuni.
7) Privind drept
Se alege un obiect aflat la distan]\, cum ar fi un trunchi de copac, un
v=rf, o cas\, etc. [i se fixeaz\ cu privirea. :n acela[i timp se respir\ natural,
num\r=nd respira]iile ;n g=nd.
8) Deschiz=nd [i ;nchiz=nd ochii
Se fixeaz\ cu privirea un obiect aflat la distan]\. Dup\ o perioad\, se
;nchid ochii, apoi se deschid, se ;nchid din nou [i iar se deschid. Ochii se
deschid pe inspira]ie, iar pe expira]ie se ;nchid, ;nchiderea [i deschiderea
ochilor formeaz\ o sec]iune. Se practic\ [aisprezece sec]iuni.
Cele opt mi[c\ri pot fi practicate st=nd ;n picioare sau [ez=nd. :n
pozi]ia st=nd ;n picioare, t\lpile sunt dep\rtate la o l\]ime de um\r,
picioarele se ;ndoaie u[or, iar palmele se ;mpreuneaz\ ;n fa]a abdomenului

332

inferior. :n pozi]ia [ez=nd, trunchiul trebuie s\ fie drept, palmele se odihnesc


pe genunchi, corpul este relaxat [i lini[tit.
C=nd globii oculari se mi[c\, respira]ia va fi calm\, u[oar\. Dup\ o
anumit\ perioad\ de practic\, pot apare senza]ii de m=nc\rimi sau furnic\turi
la nivelul ochilor [i chiar l\crimare. Este un fenomen absolut normal. Dac\
intervine o stare de ame]eal\, se va reduce num\rul de sec]iuni executate [i
mi[c\rile vor fi mai pu]in ample, efortul f\cut fiind minim.
Acest exerci]iu este foarte simplu [i poate fi practicat de c\tre
oricine, oriunde [i oric=nd. Dac\ exist\ perseveren]\, rezultatele pot apare ;n
dou\ luni.

333

PRIVIREA LA NAS :MBUN|T|}E{TE


VEDEREA
Efecte> acest exerci]iu vindec\ miopia [i ;mbun\t\]e[te vederea.
Tehnica> :n primul r=nd, mintea trebuie s\ fie calm\, eliberat\ de
orice g=nduri stressante. Degetele ar\t\toare se a[eaz\ u[or pe v=rful
nasului, iar cele mari sub b\rbie. Celelalte degete sunt ;ncruci[ate. Privirea
se fixeaz\ timp de trei - patru secunde pe degetele ar\t\toare, apoi se mut\
privirea asupra unui obiect micu] aflat la o distan]\ de dou\zeci de metri,
p=n\ c=nd acesta poate fi distins clar. Dup\ aceea, privirea se re;ntoarce la
v=rful nasului. Aceste manevre se repet\ de trei - cinci ori pentru a forma o
sec]iune a exerci]iului, dup\ care se face o pauz\ de un minut. Se practic\
trei sec]iuni.
Este necesar ca mintea s\ fie ;n permanen]\ concentrat\ asupra
exerci]iului, iar respira]ia s\ fie lung\ [i profund\. Timpul de fixare cu
privirea a v=rfului nasului nu trebuie s\ fie prea lung, pentru c\ apare
senza]ia de dilatare a ochilor. Aceast\ metod\ este simpl\ [i u[or de urmat,
;ns\ exersarea ei cere mult\ perseveren]\. Treptat, oboseala din ochi va
dispare [i vederea va deveni mai ager\.

334

PRIVIREA C|TRE INTERIOR PROTEJEAZ|


OCHII
Exerci]iul poate fi practicat [ez=nd pe un taburet, cu picioarele
sprijinite pe sol [i cu genunchii dep\rta]i la o distan]\ egal\ cu cea a
umerilor. M=inile se a[eaz\ pe coapse. Limba este rulat\ ;n gur\, astfel ;nc=t
v=rful s\u este sprijinit pe palatul dur. Corpul trebuie s\ stea c=t mai
confortabil, fiecare parte a sa s\ fie relaxat\. Ochii se ;nchid u[or. Mintea
este golit\ de orice g=nd distractiv.
Se respir\ ad=nc [i lini[tit de cinci ori, iar apoi se respir\ natural.
Privirea se ;ntoarce c\tre interior [i se fixeaz\ ;n interiorul abdomenului
inferior. Se men]ine aceast\ stare timp de cel pu]in zece minute. Dup\ aceea
se freac\ palmele p=n\ se ;nc\lzesc, se maseaz\ u[or orbitele cu palmele
(;ntr-o mi[care foarte fin\, f\r\ a folosi for]\), apoi se deschid ;ncet ochii.
:n cursul unei zile, exerci]iul se repet\ de dou\ - trei ori.

335

CUM SE POATE MEN}INE STR|LUCIREA


OCHILOR
Efecte> acest exerci]iu se adreseaz\ ;n general, persoanelor care nu
sufer\ de nici un fel de afec]iuni ale ochilor. Practic=ndu-1 zilnic, ochii vor
fi men]inu]i str\lucitori [i ageri.
Tehnica> este necesar ca exersarea s\ fie f\cut\ diminea]a, devreme,
;ntregul corp este relaxat. Se ;nchid ochii. V=rful limbii este sprijinit pe
palatul dur, se respir\ u[or [i rar. Respira]ia este condus\ mental p=n\ ;n
interiorul abdomenului inferior. Se inspir\ ad=nc, apoi se ]ine aerul ;n
pl\m=ni, se coboar\ limba ;n pozi]ia obi[nuit\ [i se expir\, toate acestea se
repet\ de [apte ori. :n continuare se maseaz\ gingiile maxilarului superior [i
inferior cu limba, p=n\ c=nd gura este plin\ cu saliv\. Se freac\ energic
palmele una de cealalt\ p=n\ se ;nc\lzesc [i se scuip\ saliva ;n palme. Se
maseaz\ cu palmele ochii ;nchi[i, ;n sens circular, de treizeci [i [ase de ori.
Se pun degetele ar\t\toare la r\d\cina nasului, l=ng\ col]ul ochiului [i se
preseaz\ punctele respective p=n\ apare o senza]ie de umflare. :n acest
moment se retrag degetele, dup\ care se preseaz\ din nou. Se execut\
aceast\ manevr\ de dou\zeci [i unu de ori.
:n continuare merge]i afar\, ;n aer liber, ;ntr-un loc ;nalt [i sta]i cu
fa]a spre r\s\rit. St=nd ;n picioare, t\lpile sunt paralele, dep\rtate la o
distan]\ egal\ cu l\]imea umerilor. Ochii privesc spre soarele care r\sare [i,
cu ajutorul mentalului, energia este acumulat\ ;n interiorul abdomenului
inferior. La un moment dat, ridica]i m=inile la nivelul umerilor, cu palmele
;ndreptate ;n jos, ;n acela[i timp inspira]i ad=nc. Apoi cobor=]i bra]ele [i
c\uta]i s\ elimina]i tot aerul din pl\m=ni, chiar [i cel rezidual. Manevra se
repet\ de [apte - dou\zeci [i unu de ori, pentru a ;ncheia exerci]iul.
Dac\ exersa]i noaptea, privirea poate fi fixat\ asupra lunii. Dac\ nu
este lun\, ve]i alege stelele. Pe perioada practicii este necesar\ reducerea
activit\]ii sexuale.

336

EXERCI}IU PENTRU CORECTAREA MIOPIEI


Trunchiul este men]inut drept, ochii sunt ;nchi[i [i ;ntregul corp
relaxat. Mintea se cufund\ ;ntr-o medita]ie lini[tit\. Energia este condus\ din
v=rful capului c\tre interiorul abdomenului inferior (Xia Dantian) [i perineu,
[i apoi ea urc\ din nou de-a lungul coloanei vertebrale, p=n\ ;n v=rful
capului, urm=nd traseul micului circuit ceresc. Apoi se practic\ exerci]iul
celor opt mi[c\ri.
La ;nceput pot s\ apar\ u[oare dureri [i ;n]ep\turi ;n ochi, sau
l\crimare abundent\. Cu timpul, toate acestea vor dispare.

337

CAPACIT|}ILE DEOSEBITE ALE


OMULUI
:n acest capitol vor fi descrise trei dintre capacit\]ile deosebite ale
omului, pentru a da posibilitatea tuturor celor interesa]i de domeniul
Qigong-ului ([i nu numai) s\-[i formeze o impresie despre ce sunt aceste
capacit\]i deosebite despre care se vorbe[te at=t de mult, [i pe care mult\
lume [i le dore[te, ne[tiind c\ de fapt ele exist\ ;n stare latent\ ;n interiorul
nostru.
A) CAPACITATEA PALMEI DE A SIM}I LOCUL BOLNAV
Aceast\ capacitate deosebit\ este folosit\ de practican]ii de Qigong
;n domeniul diagnostic\rii afec]iunilor. Felul ;n care este aplicat\ capacitatea
palmei de a sim]i locul bolnav reprezint\ o particularizare a capacit\]ii
palmei de a fi foarte senzitiv\, ea put=nd fi folosit\ pentru a c\uta o
persoan\, pentru a depista z\c\minte naturale, pentru a prezice, [.a.m.d.
Exist\ trei modalit\]i principale de manifestare a capacit\]ii
deosebite de senzitivitate a palmei>
- I-ul aspect> dup\ primirea unor semnale cu ajutorul palmei, ;n
aceasta apar diferite senza]ii energetice, cum ar fi senza]ia de c\ldur\, de
r\ceal\, de furnic\turi, de greutate, de cufundare, etc. Pe baza acestor
senza]ii [i a amplitudinii diferite a senza]iilor se pot afla lucrurile care v\
intereseaz\.
- al II-lea aspect> dup\ recep]ionarea unor semnale de c\tre palm\,
aceasta va avea senza]ia de orientare (ca [i cum ar fi atras\) c\tre un anumit
loc, ea fiind atras\ automat c\tre acel loc.
- al III-lea aspect> dup\ ce palma care are capacitatea de
senzitivitate a recep]ionat ni[te semnale, apare fenomenul vibr\rii palmei. Pe

338

baza acestor vibra]ii [i a amplitudinii diferite a vibra]iilor se pot afla


lucrurile care v\ intereseaz\.
Principiul care st\ la baza capacit\]ii deosebite de senzitivitate a
palmei> corpul omenesc este cel mai complex, cel mai performant, mai
precis [i mai bine reglat dintre sistemele fiin]elor vii. Acest sistem nu numai
c\ permite deplasarea, o mobilitate foarte mare, are capacitatea emiterii
ordonate a sunetelor (a vorbirii), etc. dar are [i anumite propriet\]i ale unui
mecanism foarte complex, cum ar fi existen]a unui ceas biologic, a unui
creier, a capacit\]ii de recep]ionare a unor semnale (dincolo de sfera
percep]iei senzoriale) [i a emiterii unor semnale, a unui calculator biologic,
[.a.m.d.
Capacitatea deosebit\ de sim]ire cu ajutorul palmei este posibil\
tocmai prin folosirea acestui mecanism de emisie - recep]ie a unor semnale
pentru a c\uta s\ afli informa]ii despre altceva. Acest mecanism de emisie al
omului este asem\n\tor cu o sta]ie de transmisie printr-o anten\, el emite tot
timpul propriile semnale. :n mod obi[nuit, aceste semnale sunt destul de
slabe [i sunt ;mpr\[tiate ;n toate col]urile Universului. Mecanismul de
recep]ie al omului seam\n\ de asemenea cu o anten\ de recep]ie, a[a cum au
sta]iile de televiziune sau cele radio< antena trebuie orientat\ astfel ;nc=t
semnalul s\ poat\ fi primit, de asemenea trebuie racordat mecanismul pe
frecven]a potrivit\ pentru a putea recep]iona semnalul, care ulterior trebuie
amplificat.
Semnalele emise de fiin]ele vii au urm\toarea caracteristic\> orice
semnal, oric=t de mic, con]ine informa]ia ;ntregului, cu alte cuvinte,
recep]ion=nd orice semnal se poate percepe ;ntregul. Capacitatea deosebit\
de sim]ire cu ajutorul palmei const\ ;n folosirea mecanismului de recep]ie
al omului ce se afl\ ([i) ;n palm\. Cu ajutorul mentalului se regleaz\
antena, pentru a putea percepe corect informa]ia, apoi, dup\ ce semnalele
ce con]in informa]ia despre ;ntreg au fost recep]ionate, ele sunt amplificate
;n palm\. Pasul urm\tor const\ ;n compararea diferitelor senza]ii pentru a
putea interpreta situa]ia cercetat\.
Aceast\ capacitate a palmei, de[i este denumit\ ca fiind o capacitate
deosebit\, ;n fapt este ;nt=lnit\ la aproximativ 95% din oameni. Problema
este c\ ea se afl\ ;n stare latent\, nefiind cultivat\. Prin practica Qigong-ului
;ns\, ea poate fi dezgropat\ pentru a fi folosit\ apoi ;n scopul afl\rii unui
num\r c=t mai mare de informa]ii, [i, bine;n]eles, ea va fi folosit\
;ntotdeauna numai pentru a face fapte bune, [i nu pentru a r\sp=ndi un nume
sau pentru a c=[tiga o stare financiar\ deosebit\.
:n trecut, cei ce doreau s\-[i descopere capacitatea palmei de a sim]i
locul bolnav treceau prin trei etape.

339

Prima etap\ consta ;n exersarea senza]iilor palmei datorate


copacilor [i plantelor. Diminea]a devreme, ;nainte de r\s\ritul soarelui, se
urm\reau senza]iile din palm\ atunci c=nd aceasta era ;ndreptat\ spre un
plop, spre un pin, spre o salcie, [.a.m.d. :n continuare se urm\reau senza]iile
din palm\ atunci c;nd aceasta era ;ndreptat\ spre diferite plante. Dup\ ce
senza]iile datorate plantelor [i copacilor ;[i f\ceau apari]ia, se trecea la etapa
a doua.
Acum erau exersate senza]iile ce ap\reau ;n palm\ [i erau datorate
geomagnetismului. Rezultatele erau mai evidente ;n cazul ;n care se alegeau
locuri ce aveau z\c\minte minerale bogate. :n momentul ;n care ap\reau
senza]ii ;n palm\ se trecea la etapa a treia.
:n aceast\ ultim\ etap\ se urm\reau senza]iile din palm\ atunci
c=nd ea trecea prin fa]a corpului altei persoane. Deplasarea se f\cea cu
vitez\ constant\, palma afl=ndu-se la aproximativ 20 de centimetri de corpul
celuilalt. Senza]iile ce apar ;n palm\ [i sunt datorate unei inimi s\n\toase
sunt de c\ldur\< pentru rinichi apare senza]ia de r\ceal\, pentru pl\m=ni de
furnic\turi, iar ;n restul corpului, dac\ nu sunt probleme, apare o senza]ie de
c\ldur\ (mai mic\ dec=t cea datorat\ inimii) uniform\. Dac\ apar alte
senza]ii dec=t cele descrise ;nseamn\ c\ ;n locul respectiv exist\ o problem\.
Dac\, de exemplu, trece]i cu palma prin dreptul rinichilor [i ave]i senza]ia c\
palma este foarte grea, atunci ;nseamn\ c\ rinichii sunt cobor=]i.
:ntregul proces descris mai sus dura aproximativ 60 de zile p=n\ ;n
momentul ;n care se parcurgeau cu succes cele trei etape. Actualmente, se
folose[te metoda purt\rii ;n tehnic\ (daigong) [i a transmiterii unei
tehnici (gei gong), astfel ;nc=t aceast\ capacitate este dezgropat\ ;ntr-o
singur\ zi, cu ajutorul maestrului ce ]ine astfel de cursuri, ea put=nd fi
folosit\ direct ;n scopul diagnostic\rii unei afec]iuni.
B) CAPACITATEA VIZUALIZ|RII AUREI
:n majoritatea religiilor exist\ picturi ale sfin]ilor ce au desenate o
aur\ ;n jurul capului. Pentru oamenii ce tr\iesc ;n epoca modern\ acest
fenomen constituie un mister. Dac\ ;ns\ exist\ persoane ce s-au hot\r=t s\
p\trund\ acest mister, ele nu vor putea s\ reu[easc\ dac\ nu recurg la
Qigong [i la anumite domenii din cercetarea [tiin]ific\ a omului.
Dup\ ce ai p\truns pe marea poart\ a Qigong-ului [i ai dob=ndit
capacitatea de vizualizare a aurei vei putea observa aura lui Lao Zi, a lui
Buddha Sakyamuni, a Fecioarei Maria, a lui Buddha Guanyin, [.a.m.d. Vei
vedea ;ns\ c\ to]i oameni au o aur\. Dup\ aceea vei observa c\ nu numai
oamenii au aur\, dar [i animalele [i plantele au o aur\. Aura este termenul ce

340

a fost conferit de oamenii de [tiin]\ luminii emanate de diferitele forme de


via]\. :n America [i ;n fosta Uniune Sovietic\ s-au f\cut cercet\ri asupra
aurei< folosind diferite aparate s-a reu[it fotografierea aurei palmelor, a unor
frunze, [.a.m.d.
Aceast\ aur\ este de fapt un c=mp, c=mp ce a c\p\tat denumirea de
aur\ din spate. Denumirea a fost folosit\ ;n ]\rile sus-men]ionate, fiind
motivat\ de faptul c\ aura ap\rea ca [i cum ar fi ceva ce exista ;n spatele
fiin]elor. :n China ;ns\, ;n urma cercet\rilor, s-a observat c\ aceast\ aur\
apare [i dac\ prive[ti din spatele fiin]elor. :n antichitate, ;n China a existat
denumirea de nor de energie pentru aceast\ aur\. :n prezent s-a adoptat
denumirea de c=mp al omului, consider=ndu-se denumirea de aur\ din
spate ca nefiind conform\ cu realitatea. Care sunt ;ns\ avantajele
vizualiz\rii aurei? Mai jos vor fi descrise c=teva aspecte mai importante.
- I-ul aspect> prin intermediul vizualiz\rii aurei se poate cunoa[te
starea de s\n\tate a unei persoane< acest lucru se face pe baza culorii aurei, a
m\rimii [i a formei sale.
- al II-lea aspect> vizualiz=nd aura unei persoane poate fi cunoscut
nivelul s\u energetic, c=t [i puterea pe care o posed\. De exemplu, aura lui
Buddha Sakyamuni, c=t [i cea a lui Buddha Guanyin, are cinci culori, fiind
asem\n\toare unui curcubeu.
- al III-lea aspect> prin vizualizarea aurei poate fi cunoscut\
calitatea energiei unei persoane, caracterul s\u, c=t [i locul unde se afl\. :n
celebra carte :nsemn\ri istorice, redactat\ de Si Ma Qian, se poveste[te
faptul c\ ;n perioada dinastiei Qin (221 - 207 ;.e.n.), la curtea ;mp\ratului se
aflau c=teva persoane ce puteau s\ vad\ aura. Acestea au observat c\ ;n locul
;n care tr\ia o anumit\ persoan\, pe nume Liu Bang, se putea vedea un nor
de energie foarte curios, parc\ ar fi avut cinci culori. Acesta se datora
c=mpului persoanei respective.
:n momentul ;n care intr\ ;ntr-o stare de lini[te, c=mpul omului se
extinde p=n\ la c=]iva metri. Dac\ starea de lini[te se stabilizeaz\ sau dac\
se exerseaz\ ;n timpul somnului, c=mpul omului se va extinde pe distan]e
foarte mari, ca [i cum n-ar avea limite. Acest c=mp are [i proprietatea de a
penetra obiectele [i fiin]ele, astfel ;nc=t el poate fi vizualizat de la distan]e
foarte mari de c\tre cei ce au aceast\ capacitate.
- al IV-lea aspect> prin intermediul capacit\]ii de vizualizare a aurei
poate fi perceput\ intensitatea aurei unui anumit loc, a geomagnetismului

341

sau a ;nc\rc\turii sale electrice. :n acest fel se poate [ti dac\ un loc este bun
pentru exersare sau nu.
:n momentul ;n care se folose[te capacitatea de vizualizare a aurei
pentru a stabili starea de s\n\tate a unui om se porne[te de la culoarea aurei
acestuia. Dac\ aura are culoarea alb-aurie, atunci starea de s\n\tate a
persoanei respective este destul de bun\. :n situa]ia ;n care aura are culoarea
cenu[ie, se consider\ c\ omul respectiv este bolnav< cu c=t este mai ;nchis\
culoarea, cu at=t este mai grav\ afec]iunea. Dac\ deasupra capului unei
persoane se constat\ existen]a unei aure negre, atunci, din p\cate, persoana
respectiv\ nu mai are mult de tr\it.
:n practic\, vizualizarea culorii aurei este foarte important\ ;n
cazurile ;n care se ;ncearc\ tratarea unor pacien]i< dac\ aura lor nu este
neagr\ atunci ace[tia pot fi vindeca]i. :n cazul nefericit ;n care aura lor este
deja neagr\, oric=t de mult am ]ine la ace[tia, nu-i vom putea ajuta cu nimic.
Un alt lucru important pentru efectuarea tratamentelor este vizualizarea
por]iunilor corpului a c\ror aur\ este cenu[ie. Din aceste por]iuni este
necesar\ ;ndep\rtarea energiei bolnave (folosind de exemplu tehnica
nemuritorului care scoate boala din corp - shenxian yi ba zhua). :n
momentul ;n care scoate]i energia bolnav\ din corpul celui suferind pute]i
vizualiza culoarea ei (este cenu[ie).
:n cazul ;n care dori]i s\ cunoa[te]i capacitatea [i nivelul energetic al
unei persoane, c=t [i nivelul s\u de ;n]elegere, atunci pute]i de asemenea s\
observa]i culoarea aurei sale. Oamenii bolnavi au aura cenu[ie. Dup\ ce el
se ;ns\n\to[e[te (practic=nd Qigong - sau prin alte metode) aura sa devine
alb-aurie. Continu=nd s\ exerseze culoarea aurei sale se va schimba treptat,
ajung=nd s\ fie ro[ie. Persever=nd ;n practic\, aura sa va c\p\ta culoarea
galben deschis, [i apoi galben auriu. Avans=nd, aura sa va deveni verde,
apoi albastr\, pentru ca ;n cele din urm\ s\ fie purpurie. :n momentul ;n care
se ajunge la culoarea purpurie a aurei, nivelul persoanei respective este
destul de ridicat. Uneori, dup\ o perioad\ de timp, aura practicantului ce are
culoarea purpurie se preschimb\, lu=nd forma unui curcubeu compus din
cinci sau [ase culori. Actualmente, ;n China tr\iesc c=]iva mae[trii de
Qigong, fondatori ai unor [coli, a c\ror aur\ este format\ din mai multe
culori.
:ns\ mae[trii cu un gongfu adev\rat consider\ c\ nu este potrivit s\[i fac\ cunoscut nivelul la care se afl\, astfel ;nc=t ei intr\ adesea ;ntr-o stare
de ;nchidere ;n momentul ;n care se ;nt=lnesc cu al]i oameni. :n aceste
momente, cei din jur v\d aura maestrului ca av=nd culoarea alb-aurie sau
galben aurie. Exist\ ;ns\ [i por]iuni ale corpului ;n care nu se poate schimba
culoarea aurei, ea av=nd culoarea real\.

342

C) CAPACITATEA DE PENETRARE A PRIVIRII


Con]inutul acestei capacit\]i este asimilat celui descris ;n
am\nun]ime ;n capacitatea ochiului ceresc (tianyan gong), din tehnicile
budhiste, mai exact din capacitatea celor cinci ochi deschi[i. :n tehnicile
daoiste se ;nt=lne[te denumirea deschiderea ochiului ceresc (kai
tianmu). :ns\, indiferent de numele folosit, con]inutul este asem\n\tor. :n
continuare, voi prezenta integral capacitatea celor cinci ochi deschi[i din
tehnicile budhiste.
Cei cinci ochi deschi[i constituie una din formele budhiste ;n care,
conform exprim\rii chineze[ti, se poate exersa gongfu-ul. Ea indic\
capacit\]ile sim]ului vizual ([i nu numai) ce ;i apar omului prin exersarea
Qigong-ului. Cei cinci ochi deschi[i sunt dup\ cum urmeaz\>
- deschiderea mu[chilor ochiului,
- deschiderea ochiului ceresc,
- deschiderea ochiului ;n]elepciunii,
- deschiderea ochiului magic,
- deschiderea ochiului budhist.
Aceast\ form\ este un exemplu tipic pentru felul ;n care sunt
parcurse toate etapele - p=n\ la iluminare - de c\tre un practicant perseverent
al tehnicilor de eliberare.
1) Deschiderea mu[chilor ochiului (rou yan tong)
Dup\ apari]ia acestei capacit\]i privirea este mult mai bun\ dec=t cea
a majorit\]ii oamenilor. :n mod normal, oamenii percep lucrurile care se afl\
la o distan]\ mic\, [i nu pe cele situate la o dep\rtare considerabil\< pot s\
observe imaginile aflate ;n lumin\, dar au probleme ;n a le distinge pe cele
din ;ntuneric, v\d ;n fa]\ [i nu ;n spate, [.a.m.d. Capacitatea deschiderii
mu[chilor ochiului permite vizualizarea lucrurilor din apropiere, c=t [i a
celor de la distan]\< acum nu mai exist\ problema miopiei sau a
presbitismului, ochiul fiind foarte senzitiv. :n func]ie de nivelul fiec\ruia vor
interveni diferite transform\ri ;n planul vizual, astfel ;nc=t cel care a ajuns

343

aici va putea vedea mult mai departe dec=t majoritatea semenilor s\i<
afec]iunile ochilor - precum astigmatismul, miopia, etc. - se vor vindeca de
la sine.
2) Deschiderea ochiului ceresc (tianyan tong)
Av=nd funda]ia construit\ de capacitatea anterioar\, se progreseaz\
;n practic\ pentru a ajunge la deschiderea ochiului ceresc. Criteriile
generale ale deschiderii ochiului ceresc constau ;n posedarea capacit\]ii de
penetrare a privirii (prin obiecte [i fiin]e) [i a privirii la distan]\. Acestea
sunt dou\ capacit\]i deosebite [i indic\ deschiderea zonei ochiului ceresc
(tianmu), ce se afl\ ;n interiorul creierului, sau deschiderea efectorilor unor
zone str\lucitoare ale corpului omenesc sau a celor cu lumin\ rece.
Manifest\rile comune ale acestor capacit\]i constau ;n apari]ia unor
similitudini ;ntre zona capului [i o surs\ de lumin\ infraro[ie< astfel, exist\
posibilitatea de a vedea la distan]\ foarte mare [i de a traversa cu privirea
prin obiecte [i fiin]e (un exemplu des ;nt=lnit este cel al persoanelor care pot
vizualiza organele interne).
:n interiorul corpului omenesc exist\ aproximativ 300 de puncte de
acupunctur\. :n general, toate aceste puncte emit lumin\. :n mod normal,
oricare din zonele care emit lumin\ pot s\ ajung\ la capacitatea vizual\ ce
tocmai a fost descris\. Majoritatea oamenilor folosesc ;ns\ zona celui de-al
treilea ochi - este vorba de ochiul pineal - (sau a punctului Yuzhen, sau a
Shanzhong-ului - este vorba de Dantian-ul mijlociu - sau pe cea a punctelor
Laogong) pentru a vedea. Exist\ de asemenea oameni care-[i folosesc ;n
acela[i scop unele puncte de pe spate, sau din v=rfurile degetelor.
:n unele temple budhiste se ;nt=lne[te o Boddhisattva cu o mie de
m=ini [i o mie de ochi< pe corpul ei se afl\ mai mult de 40 de zone ce emit
lumin\. :n plus, razele emise de fiecare loc pleac\ pe 25 de direc]ii diferite.
Astfel, din punct de vedere al Qigong-ului, boddhisattva cu o mie de m=ini
[i o mie de ochi posed\ nenum\rate minuni.
:n deschiderea ochiului ceresc exist\ trei p\r]i importante>
- privirea interioar\,
- penetrarea privirii,
- privirea la distan]\.

344

Privirea interioar\ se refer\ la faptul c\ ;n momentul exers\rii


privirea se ;ntoarce spre interior [i poate fi vizualizat interiorul propriului
corp. Pot fi v\zute organele interne, structura osoas\ c=t [i felul ;n care
circul\ energia ;n corp.
Penetrarea privirii are trei aspecte>
- I-ul aspect se refer\ la penetrarea privirii prin oameni<
- al II-lea aspect men]ioneaz\ penetrarea privirii ;n interiorul
p\m=ntului<
- al III-lea aspect con]ine penetrarea privirii prin ziduri (obiecte).
Penetrarea privirii prin oameni se ;nt=lne[te atunci c=nd se face o
examinare, nefiind necesar ca pacientul s\ se dezbrace. Astfel se poate spune
cum arat\ suprafa]a pielii sale, organele interne, structura osoas\, [.a.m.d.
Penetrarea privirii ;n interiorul p\m=ntului permite vizualizarea
unor lucruri din interiorul p\m=ntului, pe care nu le putem percepe folosind
capacitatea mu[chilor ochiului.
Prin penetrarea privirii prin ziduri se poate afla ceea ce se
;nt=mpl\ ;n alt\ camer\, ;n toate celelalte camere. :n realitate s-a ajuns deja
la penetrarea privirii la distan]\.
Privirea la distan]\ era denumit\ ;n trecut ochiul care vede pe zece
mii de li, ea ap\r=nd uneori simultan cu capacitatea de previziune.
Deschiderea ochiului ceresc nu poate fi ;ns\ considerat\ dec=t
prima sau a doua etap\ ;n exersarea gongfu-ului. C\ci acum apare
posibilitatea de a vedea, dar ea nu este neap\rat dublat\ [i de capacitatea de
;n]elegere a lucrurilor [i a fenomenelor observate. Este ca [i cum ai privi un
lucru despre care nu po]i s\ [ti dec=t ce form\ are, dac\ e p\trat sau rotund,
dac\ este negru sau ce alt\ culoare are, [.a.m.d.< nu po]i s\ faci dec=t o
descriere exterioar\, dar nu po]i spune nimic despre semnifica]ia lui.
3) Deschiderea ochiului ;n]elepciunii (hui yan tong)
Odat\ ajun[i la deschiderea ochiului ceresc, pasul urm\tor este
desc\tu[area ochiului ;n]elepciunii. :n trecut, unii mae[trii explicau
comportamentul pe care trebuie s\-l aib\ cei ce ajungeau la acest nivel> cei
ce puteau s\ vad\ corect un anumit loc, sau care puteau s\ penetreze cu
privirea prin diferite obiecte sau fiin]e, trebuiau s\ se str\duiasc\ s\
foloseasc\ c=t mai pu]in aceste capacit\]i. Capacit\]ile existau, dar nu erau

345

folosite. Numai l\s=ndu-le ;n stare latent\, nefolosindu-le, gongfu-ul


devenea din ce ;n ce mai profund, pentru ca ;n cele din urm\ s\ se ajung\ la
deschiderea ochiului ;n]elepciunii.
Mecanismul const\ ;n apari]ia unor acumul\ri cantitative - la nivelul
fiec\rei capacit\]i - care ulterior genereaz\ transform\ri calitative. De aceea,
era necesar\ nefolosirea capacit\]ilor dob=ndite, tocmai pentru a permite
acumul\rile ce duc ulterior la apari]ia transform\rilor calitative.
Deschiderea ochiului ;n]elepciunii are patru categorii de capacit\]i.
Numai dup\ ce ele au fost atinse se poate spune c\ ochiul ;n]elepciunii a
fost deschis ;n ;ntregime. Cele patru capacit\]i sunt>
- ochii multiplii,
- ochiul care analizeaz\,
- ochiul care caut\,
- ochiul care prevede.
a) Ochii multiplii - aceasta se refer\ la posibilitatea de a vedea
tridimensional, de a vedea din orice unghi - ca [i cum ar exista surse de
lumin\ orientate pe mai multe direc]ii -. :n mod normal, oamenii v\d ;ntr-un
singur plan, neput=nd vizualiza lucrurile ce se afl\ mai sus sau mai jos.
Ochii multiplii permit vederea tridimensional\, ;ns\ acesta nu este
considerat nici pe departe a fi un rezultat perfect, c\ci acum nu po]i dec=t s\
vezi ;ntreaga form\ a unui lucru, dar nu po]i s\ tragi concluzii.
:n completarea acestei capacit\]i vine aceea a ochiului ce
analizeaz\.
b) Ochiul care analizeaz\ - acum exist\ posibilitatea analizei.
Dintr-o privire po]i [ti ce lucru este acela, cum se cheam\ [i ce semnifica]ie
are. De exemplu> chiar dac\ cineva nu a ;nv\]at cuv=ntul ceainic,
folosindu-[i capacitatea, el poate ca printr-o singur\ privire s\ ;n]eleag\
aceast\ no]iune, c\ci ;n spa]iul ;nconjur\tor, ;n Univers, exist\ mul]i oameni
care au acest semnal< p\rin]ii s\i i-au l\sat de asemenea ;n corpul s\u
informa]iile - semnalele ce ]in de cunoa[terea ceainicului. El poate s\-[i
foloseasc\ informa]iile codului genetic din propriul corp, poate s\ fac\ uz de
experien]a [i ;n]elepciunea celor zece mii de genera]ii anterioare pentru a
judeca (interpreta) lucrurile, pentru a le analiza, astfel ;nc=t este suficient\ o
singur\ privire pentru a [ti despre ce este vorba.

346

Sunt oameni care spun> cum este posibil s\ [ti f\r\ a fi studiat?
Tocmai din cauza acestui fenomen foarte multe persoane nu ;n]eleg Qigongul, c\ci ei nu reu[esc s\ priceap\ ;n ce constau capacit\]ile deosebite. :n
realitate, pornind de la explica]iile Qigong-ului, nu este vorba de a [ti f\r\ s\
;nve]i, ci de a folosi ;nv\]\tura pe care o po]i primi de la genera]iile trecute
sau de la alte persoane contemporane cu tine.
:n spa]iu exist\ semnalele celorlal]i oameni< este ca [i cum ai putea
intra ;ntr-o re]ea de calculatoare [i ai avea acces la toate informa]iile de
acolo. Aceasta este deschiderea ochiului ce analizeaz\.
c) Ochiul care caut\ - acum se poate investiga trecutul, se pot
p\trunde procesele ce au avut loc ;nainte. :n afara prezentului, se consider\
c\ pot fi v\zute [i semnalele - umbrele [i sunetele ce au r\mas din
trecut. De exemplu, privind un pahar de por]elan po]i spune ce era acesta
acum zece ani, sau unde se aflau componentele sale pe acea vreme, [.a.m.d.
Actualmente, unele ziare din China au relatat cazul unor mae[trii de Qigong
care pot nu numai s\ fac\ o diagnosticare complet\ a bolii, dar pot s\ vad\ [i
evolu]ia ei< toate aceste fenomene apar]in deschiderii ochiului care caut\.
d) Ochiul care prevede - este vorba de prezicerea viitorului, de
p\trunderea ;n timpul ce va veni. Evolu]ia oric\rui lucru are o anumit\
direc]ie [i tendin]\. Schimb\rile, de asemenea, au ini]ial un caracter
cantitativ [i apoi unul calitativ. Ating=nd nivelul (gongfu-ul) ochiului care
poate prevedea, poate fi vizualizat orice proces al transform\rilor
cantitative (exact ;n acela[i mod ;n care doctorul Bian Que a f\cut
prezicerile referitoare la evolu]ia bolii marchizului Huan)< ;n aceea[i
manier\ se fac prezicerile referitoare la siguran]a unei construc]ii.
Ceea ce este important de re]inut este faptul c\ natura afirma]iilor de
acest gen, a unor persoane cu un nivel (gongfu) avansat, este diferit\ de cea
a oamenilor obi[nui]i. Prin exersarea formelor energetice se ajunge la
posibilitatea de a cerceta lucrurile ;ntr-o manier\ proprie. Cu c=t gongfu-ul
este mai profund cu at=t determin\rile vor fi mai ferme, mai corecte. :n nici
un caz aceasta nu trebuie confundat\ cu o ghicire norocoas\ a viitorului, ci
este vorba de emiterea unor concluzii dup\ analizarea - printr-o metod\
proprie - a lucrurilor din mediul ;nconjur\tor [i a celor din interiorul
corpului.
Dac\ - folosind gongfu-ul - poate fi vizualizat un lucru, [i dac\ se
poate vorbi despre trecutul, prezentul [i viitorul s\u, atunci ;nseamn\ c\ a
avut loc o deschidere complet\ a ochiului ;n]elepciunii.

347

4) Deschiderea ochiului magic (fayan tong)


Aici exist\ dou\ capacit\]i ce trebuie atinse> ochiul ce are putere
[i ochiul care folose[te. Prima se refer\ la atingerea unei anumite puteri a
ochiului, iar cea de-a doua descrie posibilitatea de a folosi lucrurile, de a le
corecta.
Gongfu-ul ochiului ;n]elepciunii permite doar vizualizarea, ;n timp
ce prin deschiderea ochiului magic nu numai c\ exist\ ;n]elegerea
lucrurilor, dar se [i poate ac]iona asupra lor. De exemplu, cineva care a ajuns
la acest nivel va putea s\ rup\ o s=rm\ prin simpla fixare a aten]iei asupra ei,
[.a.m.d. Toate acestea nu sunt magie (de[i aparen]ele a[a arat\), ci ceea ce
chinezii denumesc gongfu. :n trecut exista zicala> marginile Cerului nu pot
fi divulgate, despre care se spune c\ nu poate fi ;n]eleas\ cu adev\rat de
oamenii obi[nui]i (adev\rata ei semnifica]ie nu poate fi perceput\ dec=t pe
baza unei bogate experien]e interioare).
5) Deschiderea ochiului lui Buddha (foyan tong)
Puterea ochiului magic deschis este deja foarte mare< ea permite
ac]iunea asupra lucrurilor, asupra evenimentelor. Totu[i acest nivel nu este
considerat ca fiind foarte avansat, c\ci ac]iunea nu este posibil\ dec=t prin
folosirea con[tient\ a ceea ce chinezii denumesc ;n formele energetice prin
gong (termen ce descrie ceva ce apare ;n procesul practicii, prin exersarea
corpului - ;n prima etap\ -, apoi prin punerea ;n mi[care a energiei - ;n a
doua etap\ -, prin folosirea spiritului - ;ntr-o a treia faz\ -, [i, ;n fine, prin
men]inerea ;ndelungat\ a mentalului ;ntr-o stare de vid - este etapa exers\rii
vidului -) ;n momentul ;n care prive[ti ceea ce vrei s\ schimbi (a vedea
presupune folosirea capacit\]ilor descrise anterior). Altfel, privind lucrurile
;n mod obi[nuit (f\r\ a folosi gong) nu apare nici o schimbare. De aceea,
gongfu-ul trebuie s\ devin\ [i mai profund, ajung=nd la deschiderea
ochiului lui Buddha.
:n momentul ;n care se deschide ochiul lui Buddha, razele de
lumin\ emise de corp sunt foarte puternice. Oricine este privit de o astfel de
persoan\ (sau mai bine zis, oricine se afl\ sub razele emise de o astfel de
persoan\) va avea beneficii neb\nuite. Deci, acum nu mai este necesar\
emiterea con[tient\ de gong pentru a rezolva problemele existente. Este
suficient\ prezen]a celui ce a atins acest nivel pentru ca lucrurile s\ se
aranjeze de la sine (sunt binecunoscute cazurile unor persoane considerate
sfinte, a c\ror prezen]\ permitea instalarea spontan\ a unei st\ri de lini[te,
vindecarea unor afec]iuni, cre[terea capacit\]ii de ;n]elegere, [.a.m.d).

348

Acestea sunt descrierile gongfu-ului deschiderii celor cinci ochi


budhi[ti. Nivelurile gongfu-ului din Qigong sunt unul mai avansat dec=t
cel\lalt< cu c=t ajungi mai sus cu at=t vor apare - ;n mod natural - mai multe
capacit\]i. Puterea latent\ din interiorul omului este foarte mare< procesul de
dezgropare a acestei puteri latente este tocmai calea folosit\ de practicantul
tehnicilor de eliberare.

349

PATRU TEHNICI DE TRATARE A


AFEC}IUNILOR DIN {COALA
MAESTRULUI ZHANG HONG BAO
1) Nemuritorul ce scoate boala din corp (shenxian yi ba zhua)
Modalitatea concret\ de execu]ie a acestei tehnici este urm\toarea>
se folose[te tehnica scoaterii din interiorul corpului a energiei bolnave
(bing qi), fiind tras\ afar\ din corp [i trimis\ apoi c=t mai departe. Duce]i
palma cu centrul ;ndreptat spre locul unde se afl\ energia bolnav\ ;n corpul
persoanei pe care dori]i s\ o ajuta]i. :n momentul ;n care palma ajunge la o
distan]\ de aproximativ 30 de centimetri de corp, ;ndrepta]i v=rfurile
degetelor spre corp [i g=ndi]i-v\ c\ ele intr\ ;n interiorul corpului [i apuc\
energia bolnav\ ce se afl\ acolo. Apoi executa]i o manevr\ de tragere,
dep\rt=ndu-v\ palma de corpul pacientului [i g=ndindu-v\ c\ ;n acela[i timp
trage]i afar\ din corp toat\ energia bolnav\, pe care a]i apucat-o cu degetele.
Manevra de tragere se execut\ pe o linie dreapt\, palma ;ndep\rt=ndu-se pe
o traiectorie rectilinie de corpul celui bolnav. Se trage p=n\ ;n momentul ;n
care a]i deplasat la maxim palma care scoate energia bolnav\ din corpul
celui suferind (]ine]i minte faptul c\ palma ce execut\ manevra de extragere
a energiei bolnave din corp se deplaseaz\ pe o linie dreapt\). Imediat dup\
aceasta executa]i o mi[care de scuturare, c\tre p\m=nt, a palmei cu care a]i
scos energia bolnav\, arunc=nd aceast\ energie negativ\ c=t mai ad=nc ;n
p\m=nt. :n acela[i timp v\ folosi]i [i mentalul pentru a arunca energia
bolnav\ c=t mai ad=nc ;n p\m=nt< g=ndi]i-v\ c\ energia bolnav\ se va duce
c=t mai ad=nc ;n p\m=nt.
Trebuie neap\rat ca ac]iunea palmei s\ fie dublat\ [i de ac]iunea
mentalului. Caracteristica principal\ a energiei bolnave este aceea c\
stagneaz\ ;ntr-un loc. Pentru a fi mutat\ din acel loc nu este suficient\
ac]iunea palmei, ea trebuie ;nso]it\ de ac]iunea mentalului. Dac\ nu
proceda]i ;n acest fel [i reu[i]i numai s\ scoate]i energia bolnav\ din corpul
pacientului, dar nu o arunca]i c=t mai ad=nc ;n p\m=nt, ea va r\m=ne ;n
;nc\perea ;n care a]i efectuat tratamentul. Din acest motiv ea ar putea cu
u[urin]\ s\ p\trund\ din nou ;n corpul celui pe care tocmai a]i ;ncercat s\-l

350

ajuta]i sau ;n corpul altor persoane. Iar acest lucru nu este deloc conform cu
morala.
:n momentul ;n care efectua]i manevra de tragere din corp a energiei
bolnave ve]i avea senza]ia c\ ave]i ;ntre degete ceva pe care ;ncerca]i s\-l
;ndep\rta]i de corpul pacientului. Pacientul va avea senza]ia c\ trage]i
ceva afar\ din corpul lui. Toate acestea sunt indicii c\ metoda pe care o
folosi]i este eficient\, d=nd rezultate.
:n momentul ;n care executa]i aceast\ tehnic\ este posibil ca ;n
centrul palmei s\ v\ apar\ diferite senza]ii (de r\ceal\, de palpita]ie, etc.).
Ele sunt de asemenea semne ale eficien]ei tratamentului< ;n aceste momente
energia bolnav\ p\r\se[te corpul celuilalt. Dac\ pacientul este extrem de
senzitiv este suficient s\ executa]i de c=teva ori aceast\ manevr\ [i
rezultatele vor ap\rea. Pentru celelalte cazuri ;ns\, este necesar\ repetarea
pentru o perioad\ mai ;ndelungat\ a tehnicii.
Dup\ ;ndep\rtarea energiei bolnave din corpul celui suferind, acesta
se va sim]i mai bine, av=nd sentimentul unei u[ur\ri, durerea disp\r=ndu-i.
Un factor important ;n reu[ita tehnicii nemuritorului ce scoate boala afar\
din corp este folosirea for]ei mentalului, a g=ndului. Cu c=t ve]i exersa mai
mult aceast\ tehnic\ cu at=t for]a mentalului va deveni mai puternic\ [i ve]i
avea [anse mai mari pentru a-i trata pe cei bolnavi. Aceasta este de
asemenea o tehnic\ de ;nt\rire a for]ei g=ndului.
:n trecut, ;n China, aceast\ tehnic\ se numea marele spirit ce se
mi[c\ ;ntr-o parte [i-n alta, fiind considerat\ o modalitate de a scoate din
corpul celui bolnav dr\cu[orul ce se ascundea acolo. Majoritatea oamenilor
nu ;n]elegeau principiul ce st\ la baza acestei tehnici [i considerau c\
mi[c\rile palmei erau asemenea invoc\rii unui spirit pentru a scoate din
corpul celui bolnav dracul ce s\l\[luia ;n\untru. :n general, maestrul de
Qigong nici nu ;ncerca s\ explice mecanismul procedeului, mul]umindu-se
numai s\-l aplice cu succes. :n ;nsemn\rile istorice p\strate se specific\
multe cazuri ;n care s-a folosit eficient tehnica nemuritorului ce scoate
boala din corp.
:n majoritatea [colilor de Qigong exist\ acest procedeu, el fiind ;n
general numit scoaterea energiei bolnave. :n [colile mai noi denumirea
tehnicii s-a schimbat, ;ns\ con]inutul a r\mas acela[i.
Apare ;ntrebarea fireasc\> cum de aceast\ tehnic\ poate s\ vindece
diferite afec]iuni? Pentru a r\spunde este necesar\ clarificarea unor no]iuni
ce ]in de energia bolnav\. Un corp s\n\tos este acela ;n care energia circul\
f\r\ opreli[ti, str\b\t=nd cele 12 meridiane principale pe durata celor 24 de
ore ale unei zile. :n momentul ;n care apare o stagnare a energiei ;ntr-o
anumit\ zon\ a corpului exist\ premisele apari]iei bolilor. Exist\ mai multe
cauze ce pot duce la stagnarea energiei< ceea ce ne intereseaz\ ;ns\ pe noi

351

acum este varianta care se profileaz\ pentru a readuce corpul ;n starea sa


optim\ de func]ionare.
Tehnica nemuritorului care scoate boala din corp este una din
solu]iile posibile. Ea se execut\ prin combinarea for]ei mentalului, a
g=ndului, cu mi[c\rile exterioare ale palmei. Cu c=t for]a mentalului este mai
mare, cu at=t cresc [ansele de reu[it\. Omul s\n\tos are un c=mp care este
vizualizat sub forma unei aure de culoare alb-aurie. :n momentul ;n care
apare o stagnare de energie, culoarea aurei se va modifica, ajung=nd cenu[ie.
Cu c=t este mai grav\ afec]iunea cu at=t este mai ;nchis\ culoarea cenu[ie a
aurei din acel loc. Atunci c=nd se folose[te tehnica nemuritorului ce scoate
boala din corp, persoanele care pot vizualiza aura vor vedea culoarea
cenu[ie a energiei pe care o scoate palma terapeutului afar\ din corpul celui
bolnav. C=nd tratamentul s-a terminat [i energia bolnav\ a fost extras\ ;n
;ntregime din corp, aura corpului va reveni la culoarea pe care o avea c=nd
se afla ;n starea de s\n\tate.
Aceast\ tehnic\ este extrem de eficient\ ;n tratarea tumorilor, a
durerilor de cap, a bolilor sistemului digestiv, a afec]iunilor aparatului urogenital [i a celor oftalmologice, etc.
2) Tehnica de tratare a palmei magice (mo zhang liao fa)
Tehnica de tratare a palmei magice este una din metodele de
tratament ce a fost p\strat\ [i folosit\ ;n mod curent ;n templele budhiste.
Execu]ia ei este foarte simpl\19, se a[eaz\ palma pe locul bolnav, apoi
trebuie s\ ad\uga]i urm\torul g=nd> boala se diminueaz\, durerile dispar,
corpul se reface ;n ;ntregime. Palma se ]ine astfel circa 10 - 15 minute.
Rezultatele sunt mult mai bune dac\ se freac\ palmele cu putere ;nainte de a
a[eza palma pe locul bolnav.
:n momentul ;n care inten]iona]i s\ folosi]i tehnica de tratament a
palmei magice trebuie s\ ave]i grij\ ca ;nainte de a ;ncepe tratamentul s\
vede]i c=t este de grav\ afec]iunea celui ;n cauz\. Pentru aceasta folosi]i
metoda examin\rii bolilor prin senza]iile palmei< dac\ senza]iile ce v\ apar
;n palm\ sunt de furnic\turi [i de r\ceal\ ;n acela[i timp, atunci ;nseamn\ c\
boala persoanei respective este destul de grav\.
:n acest caz nu v\ gr\bi]i s\ a[eza]i palma pe locul bolnav< mai ;nt=i
;ndep\rta]i o parte din energia bolnav\ din corpul pacientului, prin
intermediul tehnicii nemuritorului care scoate boala din corp. Testa]i apoi

19 :n Qigong exist\ urm\toarea opinie> cu c=t este mai avansat\ o tehnic\, cu at=t este
mai simpl\

352

senza]iile care v\ apar ;n palm\ [i, dac\ este cazul, repeta]i din nou tehnica
nemuritorului care scoate boala din corp. C=nd senza]iile de furnic\turi [i
de r\ceal\ s-au diminuat foarte mult pute]i s\ trece]i la tehnica de tratament
a palmei magice.
:n cazul ;n care nu ve]i proceda ;n maniera descris\ anterior [i ve]i
a[eza direct palma pe locul bolnav, energia bolnav\ a pacientului, fiind
foarte puternic\, va intra ;n corpul vostru. Ve]i avea senza]ia de r\ceal\ ;n
palm\, iar apoi ;n tot bra]ul. Dac\ senza]ia va ajunge la um\r trebuie
neap\rat s\ v\ opri]i, de[i preferabil ar fi s\ v\ opri]i ;n momentul ;n care ea
a trecut de cot. :n momentul imediat urm\tor trebuie s\ ;ndep\rta]i energia
bolnav\ din propriul corp. Scutura]i cu putere palma [i bra]ul, g=ndindu-v\
c\ energia bolnav\ pleac\ c=t mai departe de corpul vostru, cufund=ndu-se
c=t mai ad=nc ;n p\m=nt.
Pentru ca aceast\ tehnic\ s\ dea rezultate este necesar ca pacientul s\
fie relaxat. :n momentul ;n care pune]i palma pe corpul celui bolnav nu este
necesar s\ a[eza]i palma direct pe pielea acestuia, este suficient s\ pune]i
palma pe ;mbr\c\mintea sa.
3) Tratamentul neclar pentru afec]iunile neclare (hutu yi zhi
hutu bing)
:n medicina alopat\ nu se prescriu medicamente sau nu se recurge la
opera]ie p=n\ c=nd nu s-a pus un diagnostic. :n medicina tradi]ional\ chinez\
exist\ de asemenea mai multe metode (inspec]ia, ascultarea [i mirosirea,
chestionarea, palparea) ;n urm\ c\rora se stabile[te diagnosticul. Folosirea
tratamentului neclar pentru afec]iunile neclare presupune faptul c\ boala
este tratat\, de[i numele bolii nu este cunoscut cu exactitate. Aceast\ metod\
nu presupune cunoa[terea foarte am\nun]it\ a afec]iunii, este suficient\
localizarea ei, a por]iunii ;n care ea se manifest\. :n continuare se aplic\ una
sau alta din tehnicile de palm\ cunoscute (nemuritorul scoate boala din
corp, tehnica de tratare a palmei magice, etc.).
{i ;n acupunctur\ se ;nt=lne[te o situa]ie similar\. :n afara celor 365
de puncte de acupunctur\, exist\ un alt num\r de puncte dureroase, ce sunt
folosite pentru tratament. :n Qigong, ele sunt denumite puncte a, c\tre ele
emi]=nd energie, sau extr\g=nd din ele energia bolnav\, sau se folose[te
tehnica de tratare a palmei magice, sau alte tehnici avansate ;n scopul
readucerii st\rii de s\n\tate. Aceast\ metod\ este des ;nt=lnit\ ;n cazul
afec]iunilor acute, a celor care sunt dificil de diagnosticat, a bolilor
complicate, [.a.m.d.

353

4) Tehnica f\r\ tehnic\ de ;ndep\rtare a bolilor (wu yi qu bing


fa)
:n realitate, ;n acest procedeu exist\ o tehnic\, de care se face uz
pentru tratarea unei anumite categorii de afec]iuni. Tehnica f\r\ tehnic\ de
;ndep\rtare a bolilor este eficient\ pentru cazul persoanelor care sunt foarte
stressate sau care au diferite blocaje ale meridianelor. :n momentul ;n care
sistemul nervos este extrem de excitat energia se blocheaz\, iar ;n corp pot
ap\rea dureri. :n aceste situa]ii este posibil ca tratamentul prin acupunctur\
sau cel alopat s\ nu dea rezultate.
Aplicarea tehnicii f\r\ tehnic\ presupune c\ ;l pune]i pe cel bolnav
s\ se relaxeze, s\ stea lini[tit un pic, vorbi]i cu el despre lucruri care ;l
destind, ;i relaxa]i ;ntreg corpul, astfel ;nc=t starea de tensiune a sistemului
nervos dispare< nu este necesar\ prescrierea vreunui medicament [i nici
emiterea de energie c\tre vreo regiune a corpului celui bolnav. Dup\ o scurt\
perioad\ de timp pacientul se va sim]i mult mai bine, nemaiacuz=nd nici o
problem\.
Principiul ce st\ la baza acestei metode este deblocarea
meridianelor. :n mod normal, meridianele omului sunt deschise, energia
circul=nd f\r\ dificultate prin ele. :n medicina tradi]ional\ chinez\ exist\
urm\torul principiu> dac\ meridianele sunt deschise, ;n corp nu exist\ nici
o durere< dac\ ;n corp a ap\rut vreo durere, atunci meridianele nu sunt
deschise ;n totalitate.
Atunci c=nd omul este tensionat, meridianele sale se blocheaz\. Cei
care nu practic\ Qigong-ul (sau alt\ disciplin\ asem\n\toare), de[i cunosc
cuv=ntul relaxat, nu reu[esc s\ se relaxeze cu adev\rat.
Cei care au astfel de probleme sunt cu prec\dere persoane ce au
func]ii de r\spundere sau care desf\[oar\ pe o perioad\ ;ndelungat\ o
activitate ce ;i solicit\ foarte mult. Adesea, ace[tia intr\ ;ntr-o stare de
tensiune, av=nd chiar insomnii.
:n momentul ;n care pacientul [tie c\ ;l tratezi sau atunci c=nd
dore[te s\-l vindeci, el intr\ ;ntr-o stare de receptivitate, de aranjare a
interiorului. Vorbind acum cu el despre lucruri pozitive, semnalele ce i-au
cauzat starea de tensiune se vor muta din mental, apoi va surveni o relaxare
a ;ntregului corp, c=t [i deblocarea meridianelor. Dup\ deschiderea
meridianelor, corpul va fi din nou s\n\tos, afec]iunea disp\r=nd.

354

QIGONG-UL WUSHU-ULUI
Wushu-ul, sau sistemul artelor
mar]iale chineze[ti, are o lung\ istorie
(aproximativ 2000 - 3000 de ani). De
multe ori se spune c\ Qigong-ul este o
parte component\ a Wushu-ului. Exist\
;ns\ [i p\rerea c\ Wushu-ul ar apar]ine
Qigong-ului. Acestea sunt bine;n]eles,
opiniile extreme. Adev\rul este ca
;ntotdeauna, pe undeva, la mijloc.
Qigong-ul este folosit de c\tre
practican]ii artelor mar]iale ;n scopul
;nt\ririi mentalului, cre[terii capacit\]ii
de concentrare, favoriz\rii circula]iei
energetice [i dob=ndirii abilit\]ii de a
emite energie ;n momentul impactului, al
execu]iei
loviturilor.
Astfel,
un
practicant de arte mar]iale (Wushu)
trebuie s\ aib\ mi[c\rile pline,
;nc\rcate energetic. Dup\ ce au v\zut diferite filme de Wushu, mul]i s-au
;ntrebat cum poate un lupt\tor s\ primeasc\ at=tea lovituri [i s\ aib\ ;n
continuare o asemenea vigoare. Este evident c\ o parte din r\spunsul la
;ntrebare se afl\ ;n scenariul filmului, ;ns\, ;n general, toate aceste lucruri
sunt posibile [i ;n lupta real\, pentru o persoan\ care se antreneaz\ cu
adev\rat.
:n Qigong exist\ exerci]ii speciale, de durificare a corpului, care duc
la ob]inerea unor rezultate oarecum spectaculoase, at=t ;n domeniul
spargerilor, c=t [i ;n cel al rezisten]ei la loviturile primite. Ele urm\resc ;n
principiu formarea centrilor energetici, cel pu]in al cunoscutului c=mp de
cinabru inferior (Xia dantian), care este vizat ;n primul r=nd. Prin
antrenamentele de Qigong, lupt\torul caut\ s\ asigure o bun\ circula]ie a
energiei prin corp, pentru a o putea mobiliza [i a o aduce foarte rapid c\tre
partea cu care va lovi.
O alt\ finalitate este aceea de a m\ri [i capacitatea de cufundare a
energiei, de absorb]ie a energiei primite ;n urma unei lovituri. Toate acestea

355

;i determin\ pe unii s\ considere Qigong-ul ca fiind o parte integrant\ a


Wushu-ului.
Pe de alt\ parte, el duce la abilitatea control\rii interiorului [i a
influen]\rii exteriorului corpului. Exist\, de exemplu, exerci]ii despre care se
spune c\, dac\ sunt practicate o perioad\ de timp, permit unui om s\ fac\
fa]\ unui eventual atac, put=nd s\ ]in\ piept mai multor adversari periculo[i
[i ;narma]i, f\r\ ca el s\ cunoasc\ vreo tehnic\ de lupt\. Cum reu[e[te
practicantul de Qigong s\ rezolve o astfel de situa]ie? La aceast\ ;ntrebare
to]i mae[trii r\spund invariabil> F\ exerci]iul ce ]i-a fost indicat [i
r\spunsul va veni de la sine. Ob]inerea unor asemenea performan]e i-a
determinat pe unii s\ afirme c\ Wushu-ul apar]ine Qigong-ului, sau c\ este
inclus ;n Qigong.
Pentru a clarifica pu]in aceast\ problem\, vom ;ncepe prin a face o
comparare a scopurilor declarate ale celor dou\ domenii. Astfel, Wushu-ul
vizeaz\ trei aspecte>
- Cultivarea s\n\t\]ii,
- M\iestria,
- Aplicabilitatea mar]ial\.
Antrenamentul este diferit organizat, ;n func]ie de scopul urm\rit.
Este ;ns\ foarte adev\rat c\ un lupt\tor trebuie s\ fie s\n\tos, pentru c\
altfel, cum ar mai avea vigoare loviturile sale?
Cei care pun accentul pe m\iestrie exerseaz\ ;n pozi]ii foarte joase [i
execut\ fiecare mi[care de sute de ori, ;ncerc=nd s\ o ;mping\ dincolo de
limitele normale. Ei reprezint\ excep]iile stilului. Practicantul obi[nuit nu
trebuie ;ns\ s\ ;ncerce s\ se antreneze ;ntr-o astfel de manier\. Deci, pot fi
persoane care doresc ;n primul r=nd s\ se men]in\ ;n form\, [i atunci vor
viza aspectul s\n\t\]ii, altele urm\resc s\ ating\ m\iestria ;n stilul practicat
[i vor fi ;ndruma]i ;n mod special pe acest f\ga[.
:n fine, nu pu]ini sunt cei ce doresc s\ exceleze ;n lupt\. S-a
constatat c\ o practic\ sistematic\ [i perseverent\ a Wushu-ului, efectuat\
sub o ;ndrumare atent\, duce la urm\toarele rezultate>

356

- crearea unui corp armonios dezvoltat, mai ales dac\ este practicat
;nc\ din perioada copil\riei<
- coordonarea mi[c\rilor trunchiului cu cele ale membrelor [i cu
privirea<
- cre[terea aten]iei [i m\rirea capacit\]ii de concentrare<
- reglarea circula]iei energetice [i sanguine, p\strarea st\rii de
s\n\tate a corpului<
- evitarea [i ;ndep\rtarea stress-ului (prin inhibarea anumitor p\r]i
ale cortexului cerebral [i excitarea altora), vindecarea bolilor ce au la baz\
afec]iuni ale sistemului nervos [i respirator<
- anumite stiluri (de exemplu Taijiquan-ul) influen]eaz\ secre]iile
hormonale, duc=nd la prelungirea tinere]ii [i la rezolvarea ;ntr-o manier\
naturist\ a bolilor cu origine endocrin\<
- practicate perseverent, toate stilurile duc la o eficacitate ;n lupt\,
ele fiind ;ns\ folosite numai ;n scopul ap\r\rii<
- modelarea caracterului [i ;nt\rirea moralei.
Qigong-ul are trei p\r]i importante>
- ;nt\rirea corpului [i a sufletului, prelungirea vie]ii [i atingerea
longevit\]ii<
- descoperirea [i amplificarea capacit\]ilor deosebite ale omului<
- modelarea caracterului [i capacitatea de control a moralei.
Din descrierile de mai sus se observ\ clar at=t punctele comune, c=t
[i diferen]ele ce exist\ ;ntre artele mar]iale chineze[ti (Wushu) [i Qigong.
Pentru exemplificarea corect\ a modului ;n care este folosit Qigongul ;n Wushu, am ales c=teva exerci]ii apreciate, care apar]in formelor externe
de la templul Shaolin.
Salcia unduit\ de v=nt aceast\ form\ este una din tehnicile de
m=n\, fiind [i forma de ;nceput a exers\rii bra]elor. Corpul este drept,
asemenea unui st=lp< ini]ial se pune ;n mi[care energia. Aten]ia urm\re[te
interiorul abdomenului inferior. Energia, condus\ de mental, urc\ ;n Baihui
(cre[tetul capului), apoi coboar\ c\tre inim\, se scurge ;n ambele bra]e,
ajung=nd ;n punctul Waiguan. De aici, ea este condus\ c\tre v=rfurile
degetelor.
Tehnica propriu-zis\ este urm\toarea> se adopt\ pozi]ia din figura l,
bra]ele sunt u[or ;ndoite din coate, degetele sunt extinse. Folosind
articula]iile drept ax de rota]ie, ambele palme descriu ;n acela[i timp, un cerc
spre st=nga, jos, dreapta, sus, apoi unul ;n sens invers. Se execut\ mi[c\ri

357

succesive de descriere a cercurilor, ;n modul indicat, o dat\ ;ntr-un sens, o


dat\ ;n cel\lalt sens, timp de o jum\tate de or\. :n prima perioad\ mi[c\rile
sunt ;ncete, apoi, ;n timp cre[te viteza de execu]ie, ajung=nd ca ele s\ fie
asemenea focului ce se rote[te< ;ncep\torii vor exersa de fiecare dat\ timp
de o jum\tate de or\, cresc=nd treptat durata la o or\. Pentru aceast\ form\,
perioada optim\ de antrenament este dup\ masa de pr=nz, bine;n]eles la un
anumit interval distan]\ dup\ terminarea ei. Practic=nd un timp mai
;ndelungat exerci]iul, m=inile vor deveni foarte suple, av=nd capacitatea de a
se mi[ca extrem de rapid, de a ac]iona cu viteza curentului electric.
Pumnul de diamant - aceasta este una dintre tehnicile de nivel
mediu, relativ dificil\. Pentru a ajunge la forma final\, cea din figura 4, mai
;nt=i se parcurge un anumit drum, care nu este deloc scurt [i nici u[or.
Ini]ial se adopt\ pozi]ia din figura 2, ;n care ambele palme sunt ;n
;ntregime pe sol. Picioarele se sprijin\ de un zid sau de un copac, limba se
]ine cu v=rful pe palatul dur. Energia se adun\ ;n interiorul abdomenului
inferior (pe inspira]ie), pentru ca apoi s\ plece ;n ambele bra]e, cobor=nd ;n
palme (pe expira]ie). Se men]ine pozi]ia circa cinci minute, dup\ care
picioarele revin pe sol, iar dup\ o scurt\ pauz\ se reia exerci]iul. Forma se
repet\ de cinci sau [apte ori.
Timpul optim de exersare este diminea]a, ;n jurul orei patru. Dup\ o
lun\ de antrenament, picioarele vor deveni foarte agile, aduc=ndu-se cu
u[urin]\ ;n sus, pentru a se sprijini de zid. Treptat, aceast\ necesitate va
dispare, palmele ajung=nd s\ poat\ sus]ine ;ntreaga greutate a corpului, la
;nceput un timp mai scurt - circa un minut - iar apoi din ce ;n ce mai mult,
p=n\ se ajunge la zece minute.
Urm\torul pas este schimbarea palmelor ;n pumni. Dup\ c=teva luni
de practic\, un singur pumn va fi suficient pentru a sus]ine greutatea
;ntregului corp. Acela este denumit pumnul de diamant (figura 3).
Degetul de diamant - la sf=r[itul unei lungi perioade de
antrenament ;n tehnica pumnului de diamant, dup\ ce gongfu-ul a devenit
profund, se poate trece la exersarea acestei tehnici. Pumnul este cu patru
degete str=nse, ;n timp ce indexul este ;ntins< dup\ ce energia se adun\ ;n
dantian, ea este trimis\ c\tre acest deget. Corpul este drept, limba are v=rful
sprijinit pe palatul dur, picioarele sunt extinse (figura 4). Timpul optim de
exersare al acestei forme este, de asemenea, la ora patru diminea]a, [i este
necesar ca ea s\ fie practicat\ zilnic.

358

fig. 1

fig. 2

fig. 3

fig. 4

Formele u[oare - despre aceste tehnici vom vorbi ;nf\]i[;ndu-v\


modul ;n care s-a antrenat renumitul maestru Zhen Jun, personalitate a
artelor mar]iale ce a tr\it ;n timpul dinastiei Qing.
La v=rsta de [ase ani a intrat la templul Shaolin, rug=ndu-1 pe
c\lug\rul Chun Zhi Da (:n]elepciune pur\) s\-1 c\l\uzeasc\ ;n practica
artelor mar]iale (Wushu). La v=rsta de opt ani ;ncepe antrenamentul, ;[i leag\
de fiecare picior o greutate, care la ;nceput a fost mai mic\ (aproximativ de
250 de grame).
C=nd Zhen Jun era de 20 de ani, greutatea ajunsese la un kilogram [i
jum\tate. T=n\rul se trezea ;n fiecare diminea]\ la ora patru [i repeta
anumite tehnici de picioare, ;nv\]ate de la maestrul s\u. Executa s\rituri at=t
pe ambele picioare, c=t [i pe un singur picior. Acela[i lucru ;l f\cea [i seara,
dup\ ce toat\ lumea se culcase. Atunci c=nd era s\n\tos se antrena intens,
dac\ suferea de vreo boal\ - care nu era grav\ - persista ;n practic\, iar dac\
se ;mboln\vea grav, continua totu[i s\ se antreneze. Astfel, ;n acea vreme, el
a ajuns s\ fie un maestru vestit pentru tehnicile sale de picioare - care erau
extrem de puternice - c=t [i pentru s\riturile foarte ;nalte [i mersul rapid,
asemenea v=ntului.

359

SCURT ISTORIC AL PRACTICILOR


REUNITE SUB DENUMIREA QIGONGULUI
Qigong-ul, care ;n traducere ;n limba rom=n\ are ;n]elesul de forme
energetice, are o lung\ istorie ;n China. El constituie un set de exerci]ii
tradi]ionale ce a fost folosit de-a lungul secolelor pentru p\strarea s\n\t\]ii [i
vindecarea bolilor, pentru descoperirea [i ;nt\rirea capacit\]ilor deosebite ale
omului, pentru modelarea caracterului [i posibilitatea control\rii moralei.
Referitor la originea sa, se poate indica perioada dinastiei Zhou
(1100 - 221 ;.e.n.). Conform cercet\rilor efectuate de binecunoscutul istoric
Guo Mo Ruo (pre[edintele Academiei de {tiin]e din China), primele
;nsemn\ri asupra exerci]iilor energetice au ap\rut ;n scrierile pe bronz
(jinwen). Spre mijlocul [i sf=r[itul acestei dinastii, adic\ ;n perioada
Prim\verii [i a Toamnei (Chunqiu) [i a Statelor Combatante (Zhanguo)
(770 - 221 ;.e.n.) datorit\ numeroaselor [coli de g=nditori ce existau, au fost
ob]inute progrese ;n multe domenii, printre care [i ;n cel al exerci]iilor
energetice.
:n acea vreme apare [i Tratatul transform\rilor (Yi jing), unul din
cele cinci tratate clasice ale culturii chineze (;n afara lor mai exist\ ;nc\ cinci
c\r]i - tot clasice - ale lui Kong Zi, sau Confucius, cum este el cunoscut).
:n Tratatul transform\rilor (Yi jing) se vorbe[te despre cele trei
comori ale Cerului>
- Soarele,
- Luna,
- Stelele.
Totodat\ sunt men]ionate [i cele trei comori ale corpului omenesc>
- Esen]a corporal\ (jing),
- Energia (qi),
- Spiritul (shen).

360

:n acea vreme un sistem foarte popular de exerci]ii, apar]in=nd


Qigong-ului, era Daoyin-ul (conducerea energiei). :n acest sens a fost
g\sit\ o relicv\ cultural\, dat=nd din perioada Statelor Combatante
(Zhanguo), ce expune mecanismul Daoyin-ului>
F\ o inspira]ie ad=nc\ [i cufund-o ;n Xia dantian (c=mpul de
cinabru). Re]ine respira]ia pentru un timp [i apoi expir\ p=n\ c=nd
energia urc\ ;n v=rful capului. :n acest mod, energia Yang va urca [i cea
Yin va cobor;.
Acei a c\ror energie Yang [i Yin circul\ ;n mod normal, vor tr\i
mult\ vreme, ceilal]i vor muri repede.
Trebuie men]ionat c\ ;n exerci]iile de Qigong exist\ dou\ trasee
importante, denumite Micul circuit ceresc [i Marele circuit ceresc, de-a
lungul c\rora trebuie condus\ energia. Pe aceste circuite se g\sesc [i
punctele de acupunctur\ Baihui (situat ;n v=rful capului) [i Yongquan (;n
centrul labei piciorului). Atunci c=nd se face specifica]ia energia Yang va
urca [i cea Yin va cobor;, este vorba despre aducerea energiei ;n cele dou\
puncte. De aici reiese o bun\ cunoa[tere a medicinei ;n acea perioad\, astfel
c\ ;n momentul descrierii exerci]iilor nu era necesar\ specifica]ia men]ionat\
anterior.
Dintre obiectele ce au fost bine conservate, printre cele g\site la
Changsha - capitala provinciei Hunan -, sunt multe ;nsemn\ri medicale [i
pasaje despre Daoyin. Acestea dateaz\ din dinastia Han de Vest (206 - 24
;.e.n.). Printre ele au fost descoperite 44 de piese pictate diferit, reprezent=nd
b\rba]i [i femei execut=nd diferite mi[c\ri de Daoyin. Unele din acestea
imitau mi[c\rile tigrului, ursului, maimu]ei [i p\s\rilor. Acest tip de exerci]ii
a fost denumit ulterior Wuqinxi sau jocul celor cinci animale. Toate aceste
mi[c\ri erau combinate cu controlul respira]iei pentru a se ob]ine un efect
maxim.
:ntr-una din c\r]ile clasice, Huangdi Neijing (Tratatul de
medicin\ intern\ al ;mp\ratului Galben), oper\ ce dateaz\ din perioada
Statelor combatante, exist\ un pasaj ;n care se men]ioneaz\>
Trebuie s\ respir\m esen]a vie]ii, s\ regl\m respira]ia [i s\
p\str\m mu[chii relaxa]i.
:ntr-o alt\ sec]iune se spune>

361

Cei care au probleme cu rinichii pot face urm\torul exerci]iu


pentru a se vindeca> diminea]a devreme sta]i cu fa]a orientat\ spre sud [i
respira]i de [apte ori, f\r\ s\ v\ g=ndi]i la nimic.
:ncep=nd cu dinastia Han de Est (25 - 220 e.n.), odat\ cu aducerea ;n
China de c\tre budhi[tii indieni a unor tehnici din India, s-a procedat la
asimilarea [i combinarea acestora cu Daoyin-ul, de aici rezult=nd o
dezvoltare practic\ [i teoretic\ a Qigong-ului.
Se spune c\ ;n timpul dinastiilor de Nord [i de Sud (420 - 589 e.n.)
un c\lug\r indian (Bodhidharma) a venit ;n China [i a adus ;n templul
Shaolin din mun]ii Song, provincia Henan, ceea ce va deveni budhismul zen
(sau chan cum este el cunoscut ;n chinez\). El a dezvoltat un set de exerci]ii
pentru p\strarea s\n\t\]ii, combin=nd Qigong-ul cu Wushu-ul.
De la dinastia Han (206 - 220 e.n.) p=n\ la dinastia Tang (618 - 907
e.n,), Qigong-ul a fost utilizat pentru tratamente medicale [i mul]i medici
celebri au fost ;n acela[i timp [i mae[trii de Qigong.
Hua Tuo (? - 208 e.n.), un doctor vestit, [tia s\-[i p\streze s\n\tatea
[i ar\ta ca un om puternic [i s\n\tos chiar [i la b\tr=ne]e. El a asimilat
Daoyin-ul existent ;n acea perioad\ [i 1-a ;mbun\t\]it, folosind teoria
tradi]ional\ chinez\ referitoare la meridianele [i punctele de acupunctur\
(jingluo). Hua Tuo a l\sat discipolilor s\i un sistem clar de exerci]ii, sistem
ce poart\ denumirea de wuqinxi (jocul celor cinci animale). El s-a p\strat
p=n\ ;n ziua de azi [i este practicat la scar\ foarte mare ;n China.
Chao Yuan Fang, un faimos medic din dinastia Sui (581 - 618 e.n.),
spunea c\ atunci c=nd cineva st\p=ne[te Qigong-ul poate face emisie de
energie - cunoscut\ sub denumirea de waiqi - pentru a-i vindeca pe al]ii.
Sun Simiao (581 - 682 e.n.), un alt doctor renumit care a tr\it peste o
sut\ de ani, a efectuat numeroase studii ;n domeniul medicinii. :n O sut\ de
prescrip]ii, lucrare ce ;i apar]ine, el a descris teoria [i modul de practic\ al
Daoyin-ului
:n timpul dinastiei Song (960 - 1279 e.n.) mul]i dintre confuciani[tii
care nu au reu[it la examene la Curtea Imperial\ s-au re;ntors la profesia lor
medical\. Ne;ntreprinz=nd dec=t studii teoretice [i neglij=nd partea practic\,
Qigong-ul a fost ;ntr-o u[oar\ dec\dere ;n acea perioad\. Dar, din fericire,
cercet\ri ;n sfera Qigong-ului au fost ;ntreprinse ;n cercurile religioase, unde
a fost ;mbinat\ practicarea exerci]iilor de Wushu cu cele de respira]ie. De la
dinastia Song p=n\ la sf=r[itul dinastiei Qing (960 -1911 e.n.), Qigong-ul a
avut o dezvoltare rapid\ din punct de vedere al practicii c=t [i al teoriei,
f\c=ndu-[i apari]ia numeroase lucr\ri ;n domeniu. Ele au permis
consolidarea bazei teoretice, lucru petrecut ;ns\ ;ntr-o armonioas\
;ntrep\trundere a teoriei cu practica. Pentru a da o idee mai clar\ asupra

362

tehnicilor ce se exersau ;n acea perioad\ voi descrie ;n continuare tehnica


ro]ii ce se ;nv=rte[te de la sine, ap\rut\ ;n timpul dinastiei Ming (1368 1644 e. n.), ;n tratatul care-i poart\ numele.
Rotirea nesf=r[it\ a perlei sau tehnica ro]ii ce se rote[te de la
sine este cunoscut\ ;n budhism sub numele de tehnica ro]ii, ;n daoism i
se spune circuitul ceresc 20, iar ;n confucianism - a merge prin curtea
principal\.
Tehnica este urm\toarea>
pozi]ia [ez=nd, la ;nceput se
folose[te mentalul, spre final ;ns\ el
nu mai exist\. Ini]ial, folosind
aten]ia se pune ;n mi[care energia
(qi-ul), conduc=nd-o pe o traiectorie
circular\, descriind la ;nceput cercuri
mai mici, apoi din ce ;n ce mai mari,
pornind din centru c\tre exterior. Se
repet\ ;n g=nd urm\toarele>
Tigrul

alb

p=nde[te

la

r\s\rit,

Dragonul negru este ascuns


la apus.
Textul ;n chinez\ este>
Bai hu yin yu dong fang, (pai hu in iu tung fang)
Qing long qian yu xi wei (cing lung cien iu si uei).
Spun=nd un cuv=nt energia descrie un cerc. Fraza de mai sus se
roste[te ;n total de 36 de ori. Apoi, pornind de la exterior c\tre interior, de la
o traiectorie circular\ mare la o traiectorie circular\ mic\, se repet\ ;n g=nd>
Dragonul negru este ascuns la apus,
Tigrul alb p=nde[te la r\s\rit.
:n chinez\>

20

- A nu se confunda cu tehnica micului (sau marelui) circuit ceresc

363

Qing long qian yu xi wei, (cing lung cien iu si uei)


Bai hu yin yu dong fang (pai hu in iu tung fang).
Propozi]ia se repet\ de asemenea de 36 de ori, energia re;ntorc=nduse la originea ei, revenindu-se la Taiji. Acesta este denumit un circuit
ceresc. Dup\ un timp de practic\, nu va mai fi necesar\ folosirea
mentalului, rotirea efectu=ndu-se ;n mod natural, la nesf=r[it.
:n Qigong se spune c\ exis\ trei metode ce pot ajuta la concentrarea
aten]iei>
1) repetarea verbal\ a unor cuvinte (sau simpla num\rare a
respira]iilor de exemplu),
2) imaginarea unui peisaj natural minunat (z\pada pe v=rful unui
munte, un lac lini[tit, r\s\ritul soarelui la mare, etc.),
3) urm\rirea traseului pe care ar trebui s\-1 parcurg\ energia ;n
exerci]iul respectiv.
Prima metod\ este ;nt=lnit\ deseori ;n budhism, [i const\ ;n recitarea
de sutre< ea se reg\se[te ;ns\ ;n multe alte practici, de exemplu num\rarea
m\t\niilor din cre[tinism. Dup\ ce aten]ia are capacitatea de concentrare
(men]inerea pentru un anumit timp a unui g=nd, a unei imagini particulare,
etc.), m\rind treptat durata de execu]ie a exerci]iului, aceast\ capacitate
cre[te, gongfu-ul devine profund [i se ajunge la ceea ce este cunoscut sub
numele de medita]ie (un flux continuu al con[tiin]ei). :n acest proces este
important s\ ;n]elege]i diferen]a dintre concentrare (care este o activitate ce
solicit\ un anumit efort) [i medita]ie (dup\ ce timpul de concentrare este
destul de lung va apare fluxul continuu al con[tiin]ei, ce nu necesit\ vreun
efort con[tient). Procedeul din budhism, ce const\ ;n recitarea de sutre,
permite dob=ndirea ini]ial\ a unei anumite capacit\]i de concentrare, datorit\
parcurgerii continue a textului. Ulterior ;ns\, aten]ia se mut\ c\tre locul de
unde pleac\ sunetele, [i urm\re[te modul ;n care se realizeaz\ aceasta< ;n
final se ajunge la starea de contemplare pur\.
:n cazul tehnicii descrise mai sus se ;nt=lnesc toate cele trei metode
men]ionate anterior.
:n epoca modern\ s-a stabilizat terminologia actual\, practicile
energetice fiind reunite ;ntr-un domeniu ce poart\ numele de Qigong. :n
ultima perioad\, datorit\ deschiderii Chinei au ap\rut foarte mul]i mae[trii
de Qigong care, pun=nd accentul pe moral\, au ;n]eles s\ fac\ c=t mai multe
fapte bune, s\-[i predea ;nv\]\tura unui num\r c=t mai mare de oameni
(acest lucru trebuie ;n]eles la justa lui valoare, c\ci ;n trecut a existat un
mare grad de conservatorism ;n astfel de practici). :n interiorul [i ;n afara
Chinei s-au fondat numeroase asocia]ii de Qigong, centre de cercetare,

364

[.a.m.d.. Ast\zi, tot mai mult\ lume ;n]elege s\ foloseasc\ bog\]ia


acumulat\ ;n domeniul practicilor energetice. Qigong-ul, dincolo de aspectul
tehnic, este asemenea unei perle [lefuite de genera]ie dup\ genera]ie.

365

ANEXA 1> INTERVIU CU MAESTRUL


YAN XIN21
I> Bun\ ziua, maestre Yan! M\ bucur c\ am posibilitatea s\ v\
rev\d ast\zi, dup\ ultima noastr\ ;ntrevedere, de la care a trecut mai bine
de o lun\. De[i am discutat azi la telefon mai mult de o jum\tate de or\, am
constatat c\ sunt probleme care nu se pot l\muri dec=t v\z=ndu-v\. :n
principal este vorba de unele chestiuni referitoare la cursurile de purtare
;n tehnic\ (dai gong). Foarte mul]i din cei ce au participat la cursurile
dumneavoastr\ mi-au comunicat reac]iile pe care le-au avut ;n urma
acestor cursuri. Voi folosi prilejul de ast\zi pentru a v\ ruga s\ le l\muri]i.
De exemplu, foarte multe persoane care au ascultat casete audio sau s-au
uitat la casete video pe care erau ;nregistrate cursurile dumneavoastr\ au
avut senza]ii puternice, ce au culminat ;n unele cazuri cu a[a-numitele
mi[c\ri involuntare (zifadong gong). Ascult=nd ;ns\ alte casete nu s-a
;nt=mplat nimic similar. V\ rog s\ vorbi]i un pic despre acest lucru.
R> Apari]ia acestui fenomen este posibil\ deoarece aunci c=nd ]in un
curs [i folosesc metoda purt\rii ;n tehnic\, nu m\ limitez numai la a vorbi.
Cursurile de purtare ;n tehnic\ pot produce o anumit\ stare, caracteristic\
Qigong-ului, ;n care oamenii nu se pot afla ;n mod obi[nuit.
Pe baza analizelor efectuate de oamenii de [tiin]\, se afirm\ c\ to]i
oamenii au un c=mp biomagnetic. Cei ce au dep\[it perioada de ;nceput a
practicii Qigong-ului, intr=nd ;ntr-o stare caracteristic\ Qigong-ului, vor
avea modific\ri cantitative sau calitative ;n structura c=mpului biomagnetic.
Astfel, pe durata cursurilor de purtare ;n tehnic\, ;n afara schimb\rilor pe
care le genereaz\ undele sunetelor (schimb\ri ce nu apar ;n mod normal
atunci c=nd cineva se limiteaz\ numai la a explica ceva), pot apare
transform\ri ale c=mpului energetic, sau, cu alte cuvinte, ale c=mpului
bioelectric. Aceste transform\ri con]in o cert\ ;nc\rc\tur\ de semnale. De
aceea, este posibil ca ;nregistr\rile audio sau video pe care au fost
;nregistrate sunetele sau imaginile de la un curs ;n care se folose[te metoda
purt\rii ;n tehnic\ s\ con]in\ semnalele produse ;n momentul ;n care a
avut loc cursul respectiv. Dac\ semnalele se afl\ pe casete sau nu, acest
21

Acest interviu a fost publicat ;n lucrarea "Qigong yu pianshu", Ed. Zhongguo Yiyao
Keji, 1990.

366

lucru mai r\m=ne de v\zut. Probabilitatea ca lucrurile s\ fie ;ntr-adev\r a[a


este foarte mare, c\ci reac]iile men]ionate de cei ce au ascultat astfel de
casete sunt foarte numeroase.
Referitor la motivul pentru care acest lucru nu se ;nt=mpl\ [i ;n
momentul ;n care ascult\m altfel de ;nregistr\ri, se poate spune c\ acesta
este acum evident> ;n mod normal, atunci c=nd vorbesc, oamenii nu se afl\
;ntr-o stare caracteristic\ Qigong-ului< ei nu folosesc metoda purt\rii ;n
tehnic\. De aceea, nici ;nregistr\rile vocii lor nu vor putea produce vreun
rezultat deosebit.
Dar nu to]i cei ce ascult\ ;nregistr\ri ale cursurilor la care se
folose[te metoda purt\rii ;n tehnic\ vor avea senza]ii puternice (ce pot
uneori culmina cu mi[c\rile involuntare). La fel stau lucrurile [i pentru cei
ce particip\ direct la aceste cursuri. Numai cei senzitivi, sau cei ce au o
anumit\ baz\ ;n practicile energetice, sau cei ce au capacit\]i deosebite, sau
cei ce au o atitudine corect\, etc., ei bine, to]i ace[ti oameni vor avea senza]ii
evidente dup\ o perioad\ relativ scurt\.
Exist\ persoane foarte senzitive, care ;n urma ascult\rii unei casete
;n care se folose[te purtarea ;n tehnic\ ;ncep s\ simt\ por]iunile ;n care
exist\ blocaje ale meridianelor (jingluo) pentru cei din jur. Ei ;[i dau seama
care sunt locurile prin care energia circul\ mai greu, sau unde s-a blocat,
[.a.m.d.. Ei simt nevoia s\ rezolve aceste probleme [i intr\ treptat ;ntr-o stare
caracteristic\ Qigong-ului.
Cei ce ascult\ ;ns\ o caset\ cu o [edin]\ de purtare ;n tehnic\ [i nu
au reac]ii, trebuie s\ verifice dac\ ;ndeplinesc condi]iile necesare unei bune
practici a Qigong-ului (relaxare, naturale]e, intrarea ;ntr-o stare de lini[te,
etc.). Apari]ia senza]iilor este foarte normal\.
I> Particip=nd la cursurile dumneavoastr\ sau ascult=nd casete cu
aceste cursuri, exist\ oameni care aud anumite sunete sau care v\d diferite
imagini (au viziuni). C=nd se ;nt;mpl\ acest lucru, unii se bucur\, al]ii se
sperie. Care este atitudinea corect\, [i ce trebuie f\cut pentru a avansa ;n
practic\?
R> :n momentele ;n care se ;nt=mpl\ aceste lucruri nu trebuie s\ v\
gr\bi]i s\ le accepta]i, dar nici s\ le respinge]i< nu trebuie s\ v\ folosi]i
g=ndurile pentru a prelua imaginea sau sunetul ap\rut, dar nici nu este bine
s\ v\ teme]i de ele [i s\ le ;ndep\rta]i. Atunci c;nd apar, trebuie s\ continua]i
s\ fi]i lini[ti]i, s\ v\ controla]i emo]ional. Trebuie s\ fie asemenea unei
plimb\ri pe o strad\, unde vede]i foarte multe lucruri, foarte mul]i oameni, [i
toate acestea nu v\ afecteaz\. Considera]i imaginile care v\ apar ca fiind
ni[te umbre, asemenea proiec]iilor ce dau na[tere unui film. Pe m\sur\ ce

367

sunetele sau imaginile intervin pe durata practicii nu trebuie s\ v\ ;ndrepta]i


;n mod special aten]ia asupra lor, pentru a le c=nt\ri (a le analiza), trata]i-le
ca pe ni[te umbre ce nu au nici o leg\tur\ cu voi. Nu ;ncerca]i s\ le p\stra]i
[i nici s\ le modifica]i. Astfel, ve]i putea exersa lini[ti]i ;n continuare.
Cum trebuie interpretate imaginile sau sunetele ce v\ apar? Ele
trebuie considerate ca fenomene normale ce survin pe durata practicii. Este
vorba de principiul de la natural c\tre natural (zi ran er ran). Prin practic\,
astfel de fenomene apar unui num\r destul de mare de oameni. Dac\ ;ns\ nu
apar, ;n nici un caz nu le c\uta]i, nu vi le dori]i.
Uneori, v\ pot ap\rea figurile unor mae[trii din trecut care exerseaz\.
Acest fenomen e considerat de unii ca fiind pozitiv, ca fiind vorba de un
maestru care v\ ;nva]\. Pute]i s\ p\stra]i ;n mental acest g=nd sau pute]i s\
v\ cufunda]i ;n practic\. Indiferent de sunetele pe care le auzi]i, nu v\
speria]i. La un moment dat, imaginile sau sunetele pe care le-a]i ;nt=lnit se
pot modifica. Este vorba de trecerea ;ntr-o alt\ etap\ a practicii.
Ceea ce trebuie s\ ave]i ;n vedere este aspectul moralei, s\ face]i c=t
mai multe fapte bune, s\ acumula]i c=t mai multe merite. Cu c=t ve]i face
mai multe fapte bune, cu at=t imaginea va deveni mai mare. Cu c=t ve]i
acumula mai multe merite, cu at=t imaginile sau sunetele se vor transforma.
La ;nceput ele sunt ni[te umbre, apoi sunt ni[te umbre ce au putere. Acest
lucru ;l ve]i sim]i treptat ;n practica voastr\. Continua]i s\ exersa]i [i s\
pune]i accentul pe moral\.
I> Maestre Yan, se [tie c\ practica duce la ;nt\rirea spiritului, la
apari]ia vigorii, iar c=nd vigoarea este abundent\ omul nu mai are nevoie
s\ doarm\ a[a de mult. :n trecut se spunea> Cei care au vigoare (energie)
nu se g=ndesc la somn. Exist\ persoane care, de[i au exersat, nu pot s\
doarm\, dar nici nu au energie. Ace[tia nu se simt deloc bine. Ce trebuie ei
s\ fac\?
R> Exist\ credin]a cum c\ la baza longevit\]ii stau dou\ lucruri> s\
m\n=nci pu]in [i s\ dormi pu]in.
M=nc=nd pu]in, se ;mbun\t\]e[te func]ionarea organelor interne,
cresc=nd [i capacitatea lor de asimilare. Dormind pu]in, celulele din
straturile profunde ale creierului mare pot fi mai bine folosite (pot fi folosite
mai multe dintre ele), inclusiv celulele creierului ce ]in de men]inerea vie]ii,
ating=ndu-se astfel longevitatea.
Atunci c=nd dormi]i pu]in [i starea spiritului este bun\, se poate
spune c\ totul este ;n regul\. Dac\ ;ns\ dormi]i pu]in [i sim]i]i c\ nu ave]i
vigoare, atunci trebuie analizate mai multe aspecte, dintre care cel mai
important este acela al ambi]iilor (aspira]iilor, grijilor) care v\ apas\.

368

Astfel, dac\ ave]i insomnie vi se recomand\ intensificarea eforturilor


pentru a practica mai bine [i mai mult. Numai c=nd vigoarea apare ;n corp se
poate considera c\ a dormi pu]in este un lucru normal. Asta ;nseamn\ c\ a]i
intrat ;ntr-o stare de destindere, de fericire, iar activitatea unora dintre celule
creierului s-a ;mbun\t\]it. Drept urmare apare un efect de cre[tere a
memoriei [i a capacit\]ii de sintetizare a lucrurilor, de m\rire a
senzitivit\]ii. :n aceste condi]ii reducerea duratei de somn nu afecteaz\
organismul.
Sunt oameni care consider\ c\ omul se odihne[te foarte pu]in cu
adev\rat. Se consider\ c\ pe durata somnului omul viseaz\, cu excep]ia unui
interval foarte mic, de aproximativ 14 - 16 secunde. Cei care se pl=ng de
insomnie ;n nici un caz nu dorm mai pu]in de 14 - 16 secunde. Din punct de
vedere al practicilor energetice, sc\derea intervalului ;n care dormim nu este
privit\ drept o boal\. Problema este cea a st\rii mentale, a oboselii. Iat\ ceea
ce trebuie rezolvat!
Nu conteaz\ dac\ apare senza]ia lipsei de somn, important este s\ nu
intervin\ teama de a nu putea dormi, care genereaz\ treptat o stare de stress.
Dac\ insomnia este privit\ ca o boal\, atunci ;n mental se instaureaz\ o stare
de nelini[te, consum=ndu-se o cantitate mare de energie. Solu]ia este deci
aceea de a nu considera insomnia ca fiind o boal\, [i de a-]i ;ndrepta aten]ia
asupra aspectului st\rii mentalului [i a vigorii. Dac\ exersezi sau faci orice
alt lucru av=nd sufletul destins totul va fi bine.
Mai este o situa]ie despre care a[ vrea s\ vorbesc> unora dintre
practican]i le apare, ;n timp ce exerseaz\, o senza]ie de suferin]\, de
durere. :n primul r=nd, acesta trebuie considerat ca fiind un fenomen normal
ce se datoreaz\ practicii. :n al doilea r=nd, este posibil ca ;n acele momente
s\ ]i se deschid\ ni[te canale ce au fost blocate, sau este posibil s\-]i vindeci
o anumit\ afec]iune, sau e posibil s\ vindeci boala altcuiva, ce ;]i este mai
mult sau mai pu]in apropiat. Exist\ oameni care ;n timp ce exerseaz\ au o
senzitivitate foarte mare. De aceea ei simt ;n propriul corp durerile pe care le
au alte persoane care sunt bolnave. :n momentul ;n care practic\, lor le pot
ap\rea diferite senza]ii nepl\cute. Unora le apare o senza]ie de furie, sau le
vine s\ pl=ng\ sau s\ ]ipe. Ace[tia nu trebuie s\ lupte contra senza]iilor
ap\rute, dar nici s\ ;ncerce s\ le dezvolte.
:n general, ;n locul ;n care apare o durere exist\ o neregul\, fie ;n
propriul corp, fie ;n al altcuiva ce se afl\ ;n apropiere. Uneori ;ns\,
afec]iunea este localizat\ exact ;n partea opus\ fa]\ de locul ;n care a fost
sim]it\ senza]ia nepl\cut\ (partea opus\ se refer\ la unul din cuplurile> st;nga
- dreapta, sus - jos, fa]\ - spate, interior - exterior). Senza]ia ap\rut\ trebuie
considerat\ ca fiind un semn pozitiv al regl\rilor care au loc ;n organism (;n
cazul ;n care este vorba de propriul corp) sau al faptului c\ ac]iona]i ;n mod

369

pozitiv asupra altor persoane, ;nf\ptuind astfel c=t mai multe fapte bune. :n
acest fel ;n suflet nu va apare nici un fel de suferin]\, doar corpul va fi cel
care va avea o stare de inconfort.
Pe de alt\ parte, senza]iile descrise mai sus vor apare numai dup\ un
interval sus]inut de exersare. Dup\ ce apar, se recomand\ efectuarea
anumitor mi[c\ri> pute]i bate u[or locul ;n care ave]i o senza]ie de durere sau
de disconfort, pute]i s\ v\ extinde]i [oldul sau s\ executa]i diverse mi[c\ri ;n
mod con[tient. Dac\ sim]i]i o ap\sare sau o stare proast\ psihic\ pute]i s\
emite]i anumite sunete (s\ ]ipa]i), dac\ v\ vine s\ pl=nge]i, face]i acest lucru
f\r\ nici o re]inere. Astfel, ve]i efectua o reglare a semnalelor ap\rute.
Este vorba de a respecta principiul naturale]ei.
Aceasta nu ;nseamn\ ;ns\ s\ faci tot ceea ce-]i trece prin cap. De
exemplu, dac\ sim]i o tensiune ;n ochi nu trebuie s\ te gr\be[ti s\ ;i ba]i
(cum ai putea face cu alte regiuni ale corpului) sau s\ ;i ape[i< ei trebuie
masa]i u[or, sau se pot masa diferite puncte de acupunctur\ situate ;n zona
lor. Trebuie masate zonele sau punctele care ]in de reglarea unor afec]iuni.
:n afara acestei metode mai exist\ [i altele. De exemplu, cele care ]in
de ceea ce se cheam\ a transforma cu ajutorul g=ndului, a transforma cu
ajutorul sunetelor, a transforma cu ajutorul semnalelor. S\ lu\m cazul
concret al insomniei, trebuie s\ v\ concentra]i aten]ia asupra punctelor
Yongquan (aflate aproximativ ;n centrul labei piciorului) [i s\ v\ g;ndi]i c\
;n aceste puncte exist\ ni[te raze luminoase, care se rotesc ;n cerc de 49 de
ori sau de 36 de ori. Sau v\ pute]i g=ndi c\ ;n zona ombilicului exist\ de
asemenea ni[te raze luminoase care descriu cercuri av=nd ombilicul drept
centru. Este suficient s\ v\ g=ndi]i ;n aceast\ manier\ [i problema se va
rezolva. Principiul const\ ;n concentrarea aten]iei ;ntr-o manier\ natural\
;ntr-un loc din corp care este dep\rtat fa]\ de creier< aceasta produce relaxare
[i destindere, duc=nd la efectul scontat.
I> :n ziua de azi, ;nt=lnim un aspect care-i preocup\ pe majoritatea
iubitorilor Qigong-ului> este vorba de problema capacit\]ilor deosebite.
Exist\ persoane c\rora, dup\ ce au participat la cursurile pe care le ]ine]i
sau dup\ ce au ascultat o caset\ cu unul din cursurile dumneavoastr\, le-au
ap\rut diferite capacit\]i ie[ite din comun. Dar nu pu]ini dintre ace[tia s-au
sim]it foarte obosi]i dup\ ce au folosit capacit\]ile dob=ndite. De aceea se
na[te o ;ntrebare fireasc\> cum ;]i po]i proteja corpul [i propriile
capacit\]i?
R> Aceasta este o chestiune destul de comun\. Multor practican]i de
Qigong le-au ap\rut ;n urma exers\rii diferite capacit\]i, precum cea de
penetrare cu ajutorul privirii, de diagnosticare [i de vindecare a unei boli, de

370

vizualizare la distan]e foarte mari, etc. Av=nd atitudinea pozitiv\ dat\ de


practica Qigong-ului, ei s-au gr\bit s\-i vindece pe cei bolnavi sau s\-i ajute
;n a-[i diagnostica corect o afec]iune, ignor=nd ;ns\ o vorb\ din trecut>
c=nd ai o capacitate trebuie s\ nu o folose[ti, apoi s\ o folose[ti foarte
pu]in, s\ evi]i s\ o folose[ti.
Imediat dup\ ce ;]i apare o capacitate, trebuie s\ faci tot posibilul s\
nu o folose[ti, numai astfel vei putea acumula putere, ;nt\rind capacitatea ce
ai dob=ndit-o. Dup\ ce capacitatea a devenit mai stabil\ trebuie s\ o folose[ti
foarte pu]in, s\ evi]i s\ faci uz de ea, c\ci folosirea capacit\]ilor din Qigong
presupune emiterea de energie exterioar\ (este vorba de waiqi). Aceast\
energie exterioar\ este privit\ de medicina tradi]ional\ chinez\ ca fiind
tocmai partea esen]ial\ a energiei interne (neiqi) a omului, iar folosirea
acestei p\r]i esen]iale din interiorul corpului duce la sl\birea lui. Dac\ se
folose[te cu adev\rat emisia de energie exterioar\ pentru a vindeca o boal\,
atunci omul respectiv consum\ o putere deosebit\, ceea ce se repercuteaz\ ;n
mod inevitabil asupra organismului. :n aceast\ situa]ie oboseala este foarte
normal\.
Cum ne putem proteja? Foarte simplu, folosind c=t mai pu]in
capacit\]ile pe care tocmai le-am dob=ndit. C=t timp capacit\]ile nu sunt ;nc\
stabilizate (puternice) trebuie s\ facem tot posibilul pentru a le cunoa[te, dar
s\ nu le folosim. C=nd ele au devenit mai puternice, pot fi folosite, ;ns\
neap\rat cu re]inere.
:n momentul ;n care v\ hot\r;]i s\ folosi]i o capacitate ave]i grij\ s\
v\ opri]i ;nainte de a v\ sim]i obosi]i. Ideal ar fi s\ nu folosi]i emisia de
energie exterioar\ pentru a ac]iona.
Dac\ vre]i s\ vindeca]i pe cineva, ajuta]i-l s\ exerseze singur, s\
reu[easc\ ;n practica sa. :n anumite situa]ii ;ns\, emiterea de energie
exterioar\ este justificat\ [i chiar necesar\. Limita]i-v\ la a emite energie
numai ;n astfel de situa]ii.
O ;ntrebare fireasc\ ce apare este> Qigong-ul pune accentul pe
moral\, cer=ndu-ne s\ facem c=t mai multe fapte bune, s\ ajut\m c=t mai
mul]i oameni< cum se face lucrul acesta [i care e leg\tura cu emiterea de
energie exterioar\?
Aici ideea este de a face uz de metodele obi[nuite [i nu neap\rat de a
folosi puterea energiei. Ce se va ;nt=mpla dac\ v\ irosi]i energia adev\rat\
(zhenqi)? Este oare bine? Capacit\]ile sunt utile pentru a v\ putea studia
mai bine [i pentru a v\ men]ine s\n\tatea, pentru a atinge longevitatea. Cu
c=t v\ ve]i cunoa[te mai bine [i ve]i fi mai puternic, cu at=t ve]i putea face
mai multe fapte bune. Numai v\z=nd astfel lucrurile ve]i putea [i s\ pune]i
accentul pe moral\, [i s\ v\ proteja]i s\n\tatea!

371

ANEXA 2> NATURALE}EA CORPULUI {I A


INIMII , :N}ELEPCIUNEA SINELUI
- Maestrul Di Yu Ming despre esen]ialele exers\rii formelor statice -

Atunci c=nd exerseaz\, unii dintre practican]i nu reu[esc s\


st\p=neasc\ manifest\rile ce intervin, av=nd tot felul de reac]ii. Sunt nervo[i
[i confuzi [i nu cunosc motiva]ia acestei st\ri. Unii dintre ei au venit [i m-au
;ntrebat> Nu cumva am ajuns la manifest\ri negative ?! Este posibil ca
formele ilumin\rii pe care le practic s\ nu fie bune?
Nu este a[a! Starea interioar\ nu este cea corect\. Pe durata
exers\rii exist\ cerin]a relax\rii corpului [i a mentalului. Nu numai corpul
trebuie s\ fie lipsit de tensiuni, ci [i mintea trebuie s\ fie total relaxat\.
Atunci c=nd la nivel mental exist\ tensiuni [i ;ncerca]i s\ v\ relaxa]i este
foarte posibil ca la nivelul corpului s\ apar\ un u[or tremur sau altfel de
manifest\ri similare. De aceea, chiar de la ;nceput, practican]ii trebuie s\
aib\ sufletul ;mp\cat [i energia ;n armonie . Atunci c=nd ajunge]i la
nivelul la care produce]i putere (gong), cu at=t mai mult va trebui ca
sufletul s\ fie ;mp\cat [i energia ;n armonie, corpul va fi relaxat iar sufletul
va p\rea cu mult mai vast dec=t corpul. Numai men]in=nd o stare de pace
interioar\ vom putea evita o stare de tensiune, de nervozitate.
Pentru a v\ relaxa corpul [i inima [i a v\ regla starea interioar\,
indiferent dac\ sunte]i sau nu practicant de qigong (ast\zi se afl\ aici [i
persoane ce nu au mai exersat anterior forme energetice), pute]i ;ncerca dup\ ce v\ ;ntoarce]i ast\zi acas\ - s\ folosi]i urm\toarea procedur\>
a[tepta]i un moment ;n care nu v\ mai deranjeaz\ nimeni, a[eza]i-v\ pe
scaun sau pe marginea patului, sau pe covor, ;ncruci[a]i picioarele ( ;n
postura turce[te , semilotus sau lotus), a[eza]i palmele deasupra
coapselor, cu centrul ;n sus, ;nchide]i ochii, relaxa]i corpul [i sufletul. V\
g=ndi]i c\ porni]i relaxarea de la pielea capului c\tre oasele capului, c\tre
interiorul creierului. Treptat, treptat relaxa]i toate p\r]ile specificate. Este ca
[i cum [i sufletul s-ar relaxa, devenind din ce ;n ce mai vast, mai luminos.
Relaxa]i-v\ ;n acest mod timp de 15 20 de minute sau chiar o jum\tate de
or\. Senza]iile de acum vor fi diferite de cele pe care le-a]i avut ;nainte.
Dac\ ;n prima zi nu ave]i rezultate atunci persevera]i ;n practic\. Dup\ 3 zile

372

ve]i avea cu siguran]\ rezultate. Dac\ dup\ 3 zile nu ave]i rezultate, data
viitoare c=nd m\ ve]i ;nt=lni s\ nu m\ saluta]i! (R=sete)
Cu siguran]\ ve]i avea rezultate. V\ spun acest lucru din proprie
experien]\, dar [i din experien]a unui num\r foarte mare de elevi. Dac\ ;n
fiecare zi ve]i exersa timp de o jum\tate de or\, atunci ve]i vedea c\ ve]i
avea toat\ ziua o stare de plenitudine, ve]i fi foarte viguro[i. V\ ve]i sim]i
chiar mai bine dec=t dac\ a]i consuma medicamente de ;nt\rire. De exemplu,
sunt persoane care consum\ r\d\cina vie]ii (ginseng) [i au tot felul de
efecte adverse, au hemoragii nazale sau au crize de hipertensiune, [.a.m.d.
Dar dac\ ve]i practica qigong conform cu metoda pe care v-am indicat-o, nu
vor ap\rea efecte negative, ve]i avea numai beneficii, iar rezultatele ob]inute
vor fi foarte clare. De exemplu, exersa]i seara ;nainte de culcare o jum\tate
de or\ (exers=nd un pic mai mult, bine;n]eles c\ rezultatele vor fi [i mai
bune) iar somnul va fi extrem de reconfortant [i de odihnitor.
Sunt persoane care muncesc foarte mult [i nu practic\ nimic. :n
timpul somnului ei sunt foarte agita]i, iar diminea]a se scoal\ obosi]i.
Deoarece programul de munc\ este fix, ei nu pot s\ nu se dea jos din pat.
Toat\ ziua ;ns\ nu se simt deloc confortabil. Dac\ ;ns\ ;nainte de culcare a]i
exersa jum\tate de or\, chiar [i visele vor fi foarte lejere. La trezire v\ ve]i
sim]i relaxa]i [i cu capul foarte clar. Apar sau nu astfel de rezultate?
Pute]i ;ncerca. Eu v\ spun c\ sunt. :n acest mod ve]i cre[te foarte mult
calitatea vie]ii [i a muncii dumneavoastr\. Dac\ ini]ial avea]i neap\rat
nevoie de un interval de odihn\ dup\ masa de pr=nz, dup\ ce ve]i ;ncepe
practica ve]i constata c\ acesta nu mai este necesar, indiferent de profesia pe
care o ave]i (de natur\ fizic\, intelectual\, artistic\, [.a.m.d.). Practica v\ va
fi tuturor de folos.
Pe de alt\ parte, exist\ oameni care doresc s\ se relaxeze, dar din
cauza vie]ii stressante, ei nu reu[esc deloc s\ se destind\, s\ se apropie de
starea caracteristic\ practicii. Oare ce se poate face? Pe baza propriei
experien]e v\ pot spune o metod\ care v\ va ajuta s\ dep\[i]i aceast\
situa]ie.
Via]a unui om trece foarte repede, asemenea v=ntului ce bate cu
putere. Nici nu v\ da]i seama c=nd au trecut c=]iva ani, iar uneori c=teva zeci
de ani. Din trecut [i p=n\ ;n prezent toate nenorocirile, toate dezastrele din
Univers au avut deja loc. :ntorc=nd paginile istoriei putem observa c\
dificult\]ile care apar nu sunt numai ale unei singure persoane, iar
dificult\]ile majore, care implic\ un num\r mare de oameni, trec [i ele.
Toate trec! Dumneavoastr\ trebuie s\ v\ ;nt\ri]i singuri, s\ descoperi]i
lucrurile cu adev\rat importante. Numai ;n acest fel sufletul dumneavoastr\
se poate relaxa, v\ pute]i relaxa ;n ;ntregime.

373

:n popor se spune c\ trebuie s\ v\ sf\tui]i singuri. :n acest fel pute]i


intra ;ntr-o stare de lini[te, de ;mp\care. De aceea ;n practic\, ;n special ;n
cea a formelor ilumin\rii, starea sufleteasc\ este cea mai important\. Dac\
de exemplu, sunte]i un ofi]er al armatei, iar starea dumneavoastr\ sufleteasc\
nu este foarte bun\, pute]i oare conduce cu eficien]\ o unitate? V\ pute]i
adresa cu claritate unui colectiv aflat ;ntr-o situa]ie de criz\?! Pu]in probabil.
S\ presupunem c\ sunte]i un expert sau o persoan\ de conducere ;ntr-o
anumit\ firm\ [i trebuie s\ participa]i la o negociere. Dac\ sunte]i nervos ;n
momentul ;n care v\ ;nt=lni]i cu ceilal]i negociatori [i ;n plus v\ mai face]i [i
griji referitor la plusul de competen]\ pe care a]i auzit c\ l-ar avea partea
opus\, atunci este foarte probabil ca ;n momentul ;nt=lnirii s\ nu v\ pute]i
controla nici b\t\ile inimii, nici sentimentele [i nici logica.
Practican]ii ce ajung la un nivel avansat ating o stare superioar\ de
lini[te, de stabilitate. Unul dintre nivelurile superioare ale formelor
ilumin\rii const\ ;n atingerea vidului, a stabilit\]ii< un alt nivel ([i mai
avansat) duce la eliberare! Sper ca toat\ lumea s\ poat\ s\ avanseze ;n
practic\, s\ ating\ nivelurile superioare, p\trunz=nd treptat ;n interiorul
vidului [i al stabilit\]ii! S\ nu v\ enerva]i atunci c=nd ;nt=lni]i dificult\]i, s\
nu v\ pierde]i echilibrul interior< iar ;n situa]iile obi[nuite s\ v\ conduce]i
singuri pentru a atinge starea de vid, de stabilitate. Raporta]i-v\ ;ntr-o
manier\ uniform\ la tot ceea ce se ;nt=mpl\. Aceasta nu ;nseamn\ c\
profesorul v-a ;nv\]at s\ nu v\ pese de nimic, ci s\ ave]i o atitudine
echilibrat\ at=t ;n fa]a lucrurilor bune, c=t [i ;n fa]a necazurilor. Problemele
mari ce apar ;n exersare sunt asemenea unor pale de v=nt> ele vor trece
foarte repede dac\ ne men]inem starea de echilibru interior. Dup\ ce
termin\m exersarea, ne concentr\m asupra lucrurilor exterioare, ;ndeplinind
ceea ce avem de ;ndeplinit, p\str=ndu-ne de asemenea echilibrul interior.

374

ANEXA 3> TEORIA YIN-YANG {I MEDICINA


TRADI}IONAL| CHINEZ|
Teoria Yin - Yang este o structur\ conceptual\, utilizat\ ;n vechea
Chin\ pentru a analiza [i observa lumea natural\. Ea a ;nceput s\ se
contureze ;n timpul dinastiilor Yin [i Zhou (sec. XVI - 221 ;.e.n.), termenul
de Yin - Yang fiind pentru prima oar\ men]ionat ;n Tratatul
transform\rilor (Yijing)>
Yin - Yang reflect\ toate formele [i caracteristicile existente ;n
Univers.
Lucrarea respectiv\ a fost denumit\ ini]ial Zhou Yi, pentru c\ ;n acea
vreme c\r]ile purtau numele dinastiilor corespunz\toare, ;n timpul c\rora
erau scrise. Ulterior, cele mai importante au devenit tratate (jing). Deci Zhou
Yi s-a preschimbat ;n Yi Jing (Tratatul transform\rilor).
:n perioadele Prim\verii [i a Toamnei (770-476 ;.e.n.) [i a Statelor
combatante (475-221 ;.e.n.) teoria Yin-Yang a fost profund implicat\ ;n
toate sistemele de g=ndire. :n capitolul cinci al c\r]ii :ntreb\ri
fundamentale (Suwen) se men]ioneaz\>
Yin [i Yang sunt legile Cerului [i P\m=ntului, marea structur\ a
orice (exist\), p\rin]ii schimb\rii, r\d\cina [i ;nceputul vie]ii [i al mor]ii.
:n acest citat apare clar ideea c\ toate fenomenele naturale [i st\rile
primordiale ;[i au r\d\cina ;n Yin-Yang [i pot fi analizate cu ajutorul
acestora. Yin-Yang reprezint\ un concept filozofic, un mijloc de a
generaliza cele dou\ principii opuse care se reg\sesc ;n toate fenomenele
lumii naturale. Ele pot reprezenta dou\ naturi opuse sau dou\ aspecte
diferite ale aceluia[i fenomen. Astfel, vechii chinezi, ;n cursul vie]ii [i al
muncii lor de zi cu zi, au ajuns s\ ;n]eleag\ c\ tot ceea ce exist\ poate fi
privit ca av=nd un caracter dual> ziua [i noaptea, lumina [i ;ntunericul,
mi[carea [i repaosul, c\ldura [i frigul, etc, [i au cuprins acest aspect ;n
no]iunea de Yin-Yang. Capitolul cinci al c\r]ii :ntreb\ri fundamentale
(Suwen) spune>
Apa [i focul sunt simbolurile Yin-ului [i respectiv, Yang-ului.

375

Aceasta ;nseamn\ c\ ele reprezint\ cele dou\ laturi opuse, primare,


ale unei contradic]ii [i c\, raportat la propriet\]ile lor, orice apar]ine
mediului natural poate fi clasificat ca fiind Yin sau Yang. Acele lucruri care
au propriet\]ile de baz\ ale focului - mi[carea, c\ldura, lumina, exteriorul,
excitarea, puterea - sunt Yang< acelea care au caracteristicile esen]iale ale
apei - repausul, r\ceala, ;ntunericul, interiorul, inhibi]ia, sl\biciunea - apar]in
Yin-ului. :mp\r]irea poate fi f\cut\ [i pentru func]ii sau propriet\]i ale
organismului. De exemplu, energia corpului (qi) care are func]ie de ;nc\lzire
[i motrice, este Yang, iar cea cu func]ie trofic\ [i de regenerare este Yin.
Natura Yin sau Yang a unui fenomen nu este absolut\, ci relativ\.
Aceast\ relativitate este reflectat\ ;n dou\ moduri> pe de-o parte, ;n anumite
condi]ii, Yin-ul se poate transforma ;n Yang [i viceversa, iar pe de alt\ parte
orice fenomen poate fi ;mp\r]it la infinit ;n apectele sale Yin [i Yang. De
exemplu, ziua este Yang [i noaptea Yin [i totu[i divizarea poate continua>
diminea]a este Yang, deci Yang ;n Yang, iar dup\-amiaza este Yin, deci Yin
;n Yang< prima parte a nop]ii este Yin ;n Yin, iar a doua jum\tate a nop]ii
este Yang ;n Yin. Aceast\ diferen]iere a lumii naturale, ;n func]ie de cele
dou\ laturi opuse, poate fi continuat\ practic la nesf=r[it. Se poate vedea
deci c\ Yin-ul [i Yang-ul sunt opuse ca natur\ dar, ;n acela[i timp,
interdependente [i complementare, ele exist=nd ;n natura tuturor lucrurilor.

PRINCIPII DE BAZ| ALE TEORIEI YIN-YANG


Opozi]ia Yin-Yang
Teoria Yin-Yang sus]ine faptul c\ orice fenomen natural, oricare
dintre cele zece mii de fiin]e, posed\ dou\ aspecte opuse, unul Yin [i
cel\lalt Yang. Aceast\ opozi]ie a celor dou\ categorii const\ mai ales ;n
capacitatea lor de a se lupta una cu cealalt\, control=ndu-se astfel
reciproc. De exemplu c\ldura (Yang) poate ;nl\tura frigul (Yin), ;n timp ce
frigul face s\ scad\ ar[i]a. Acest lucru se petrece [i ;n organismul uman,
unde aceast\ contradic]ie Yin-Yang men]ine echilibrul fiziologic. Dac\
dintr-o cauz\ oarecare, raportul normal Yin-Yang se modific\, ap\r=nd un
exces de Yin sau de Yang, se instaleaz\ starea de boal\, ca urmare a
distrugerii balan]ei fiziologice. Capitolul cinci al c\r]ii :ntreb\ri
fundamentale (Suwen) spune>
Atunci c=nd Yin-ul predomin\, Yang-ul se va ;mboln\vi< atunci
c=nd Yang-ul predomin\, Yin-ul se va ;mboln\vi.

376

Interdependen]a Yin-Yang
De[i Yin [i Yang se opun, ;n acela[i timp, ;ntre ele exist\ o rela]ie de
interdependen]\, pentru c\ nimic nu poate exista ;n izolare. F\r\ Yin nu
poate fi Yang, f\r\ Yang nu poate fi Yin, f\r\ mi[care nu poate exista
repaus, f\r\ frig nu poate s\ apar\ c\ldura. Yang-ul est condi]ionat de
existen]a Yin-ului [i invers. :n capitolul cinci al :ntreb\rilor fundamentale
se men]ioneaz\>
Yin-ul r\m=ne ascuns ;n interior, pentru a ac]iona asemenea unui
ap\r\tor al Yang-ului, iar Yang-ul st\ ;n afar\, ac]ion=nd ca un servitor al
Yin-ului.
:n corpul omenesc>
- Yin-ul corespunde substan]elor nutritive (aspectele materiale)
- Yang-ul corespunde activit\]ilor fiziologice (func]iile).
Substan]ele nutritive r\m=n ;n interior, conform principiului enun]at
;n paragraful anterior, iar activit\]ile fiziologice se manifest\ la exterior,
mediind rela]ia cu acesta.
Raportul de consum-alimentare [i intertransformare dintre Yin
[i Yang
Cele dou\ aspecte Yin-Yang cuprinse ;ntr-un fenomen nu sunt fixe,
ci se afl\ ;ntr-o permanent\ rela]ie de consum-alimentare. De exemplu,
diverse activit\]i fiziologice din organism (Yang) consum\ ;n mod necesar
anumite substan]e nutritive (Yin). Acesta este procesul de consumare a Yinului pentru a genera Yang-ul [i reprezint\ o schimbare cantitativ\. :n
condi]ii normale exist\ un echilibru al raportului de consum alimentare.
Dereglarea echilibrului va duce la un exces de Yin sau de Yang [i deci, la
apari]ia bolii.
Din punct de vedere calitativ poate exista un proces de
intertransformare Yin-Yang, generat de anumite condi]ii speciale. Astfel, ;n
cartea :ntreb\ri fundamentale se men]ioneaz\>
Yang-ul extrem produce ;n mod necesar Yin-ul, iar Yin-ul extrem
produce ;n mod necesar Yang-ul, ... Frigul excesiv va da na[tere c\ldurii,
iar c\ldura excesiv\ se va transforma ;n frig.

377

Aceste prefaceri sunt posibile numai prin ac]iunea combinat\ a unor


factori interni [i externi. Un exemplu ar fi stare febril\ a organismului.
C\ldura excesiv\ care apare afecteaz\ qi-ul (energia) antipatogen al
corpului. Dac\ febra persist\, va avea loc, la un moment dat, o sc\dere
brusc\ a temperaturii, pulsul devine slab, apare paloarea [i r\cirea
membrelor. :n acest caz Yang-ul s-a transformat ;n Yin.
Divizibilitatea infinit\ a Yin-ului [i Yang-ului
Deoarece Yin-ul [i Yang-ul sunt ;ntr-o continu\ transformare, se
poate vorbi la un moment dat despre relativitatea existen]ei acestora. :n
capitolul [ase al :ntreb\rilor fundamentale se spune>
Yin-ul [i Yang-ul pot ajunge la zece< se pot extinde la o sut\, la o
mie, la zece mii, la infinit, dar de[i sunt infinit divizibile, ele se bazeaz\ pe
un singur principiu important.
:n func]ie de anumite condi]ii, Yin-ul [i Yang-ul se pot extinde la
trei niveluri. Capitolul [aizeci [i [ase al c\r]ii :ntreb\ri fundamentale
noteaz\> Energia Yin-ului sau Yang-ului poate fi mai mare sau mai mic\.
De aceea exist\ trei Yin [i trei Yang. Ace[tia sunt> TaiYin (Marele Yin sau
Al treilea Yin), ShaoYin (Yin-ul sc\zut sau Al doilea Yin), JueYin ( Yin-ul
;n declin sau Primul Yin), TaiYang (Marele Yang sau Al treilea Yang),
Yangming (Yang-ul extrem sau Al doilea Yang) [i ShaoYang (Yang-ul
sc\zut sau Primul Yang). Cei trei Yin [i cei trei Yang vor fi folosi]i pentru a
denumi meridianele corpului, ;n func]ie de caracterul lor.
Yin-Yang ;n medicina tradi]ional\
Teoria Yin-Yang str\bate ;ntregul sistem al g=ndirii chineze fiind, ;n
mod firesc, prezent\ [i ;n medicina tradi]ional\. Ea explic\ structura
organic\, func]iile fiziologice [i modific\rile patologice ale organismului
uman, reprezent=nd un ghid pentru stabilirea diagnosticului [i tratament.
Leg\tura dintre teoria Yin-Yang [i medicina tradi]ional\ chinez\ este
structurat\ [i prezentat\ ;n lucrarea Zhenjiu xue (Studiul acupuncturii [i al
moxei).
Yin-Yang [i structura organic\ a corpului omenesc
Ceea ce este caracteristic medicinei tradi]ionale chineze [i o face s\
difere de medicina din Vest, este modul de percepere a organismului uman,

378

ca un tot unitar. Aceasta este doar reflectarea mentalit\]ii chineze de a nu


frac]iona, nici m\car pentru a analiza, cele zece mii de lucruri.
Toate ]esuturile [i organele corpului sunt ;ntr-o str=ns\ rela]ie unele
cu altele [i pot fi ;mp\r]ite ;n Yin [i Yang.
:n termenii localiz\rii anatomice>
- partea superioar\ a corpului este Yang,
- cea inferioar\ este Yin<
- exteriorul organismului este Yang,
- interiorul Yin.
Din punct de vedere al naturii activit\]ii lor fiziologice, organele
zang (inima, pl\minii, rinichii, ficatul [i splina) sunt Yin, iar cele fu (vezica
urinar\, stomacul, intestinul gros, intestinul sub]ire, vezica biliar\ [i trei
focare) sunt Yang.
Merg=nd mai departe, ;n fiecare din organele zang-fu exist\ aspecte
Yin [i aspecte Yang (ficat Yin [i ficat Yang, pl\m=ni Yin [i pl\m=ni Yang,
etc.).
Sistemul meridianelor cuprinde dou\ categorii> meridiane Yin [i
meridiane Yang.
Astfel, opozi]ia Yin-Yang se manifest\ ;n toate structurile din corp.
Capitolul dou\zeci [i cinci al :ntreb\rilor fundamentale spune>
Omul are o form\ fizic\ ce este inseparabil\ de Yin [i Yang.
Yin-Yang [i func]iile fiziologice ale corpului omenesc
C=nd Yin-ul este stabilizat [i Yang-ul bine conservat, spiritul va fi
;n armonie< separarea Yin-ului [i Yang-ului va provoca dispersarea energiei
esen]iale.
Din punct de vedere al teoriei Yin-Yang, activit\]ile normale ale
corpului omenesc se bazeaz\ pe unitatea [i echilibrul contrariilor. Fiziologia
organismului depinde de suportul substan]elor nutritive. F\r\ ele nu exist\
baza necesar\ desf\[ur\rii proceselor metabolice. :n acela[i timp, aceste
procese reprezint\ mijlocul ce face posibil\ producerea substan]elor
nutritive. Deci Yin-ul [i Yang-ul se ajut\ reciproc, ac]ion=nd ;mpreun\

379

pentru a proteja organismul de invazia factorilor patogeni [i pentru a


men]ine un echilibru relativ ;n corp. Dac\ dintr-o cauz\ sau alta Yin-ul [i
Yang-ul ;nceteaz\ de a se sus]ine reciproc, activit\]ile vitale se vor opri.
YinYang [i spiritualitatea
:n capitolul cinci al Tratatului de medicin\ intern\ al :mp\ratului
Galben (Huangdi Neijing) se men]ioneaz\>
Yin-ul [i Yang-ul sunt Calea (Dao) Cerului [i a P\m=ntului. Ele
sunt originea tuturor lucrurilor, p\rin]ii transform\rilor, originea na[terii [i
a mor]ii, comoara ce ascunde lumina sacr\ a spiritului (originar). . . . Yangul d\ na[tere, Yin-ul ;mpline[te . . .
Tratatul transform\rilor (Yijing) ne spune>
Odat\ Yin odat\ Yang, numim aceasta Cale.
Alternan]a Yin-ului [i a Yang-ului este Calea Cerului, pe care omul
;n]elept [i-o asum\. Cerul coboar\ spre noi [i ne d\ un impuls creator, astfel
;nc=t Yang-ul se manifest\. :n aceste momente ne sim]im proteja]i, credin]a
noastr\ spore[te, avem senza]ia c\ [ansa ne-a sur=s. Orice am face suntem
sprijini]i.
Apoi Cerul se retrage, l\s=ndu-ne singuri> este momentul Yin-ului.
Acum, omul ;n]elept [tie c\ este intervalul ;n care el trebuie s\ ;mplineasc\
impulsul pe care l-a primit de la Cer, chiar dac\ Cerul nu se mai manifest\.
De[i se simte abandonat, ;n]eleptul nu uit\ legea alternan]ei Yin-ului [i a
Yang-ului, are credin]\ [i duce la bun sf=r[it sarcina Creatorului.
Yin-ul se refer\ [i la starea omului, care trebuie s\ fie receptiv la
ceea ce a primit [i s\ urmeze Calea Cerului [i nu impulsurile ego-ului s\u,
pe care le simte atunci c=nd Cerul s-a retras. :n acest mod, ;n mijlocul Yinului va apare Yang-ul, omul lini[tit [i liber de eu-ul s\u va reu[i s\ lase
voin]a Cerului s\ se ;mplineasc\ prin intermediul s\u. Astfel, via]a va trece
p\[ind necontenit pe Cale, pentru ca ;n timp s\ ne putem contopi cu ea.

380

ANEXA 4> TEORIA CELOR CINCI ELEMENTE


Cele cinci elemente se refer\ la cinci categorii din lumea natural\ [i
anume> lemnul, focul, p\m=ntul, metalul [i apa. Teoria lor consider\ c\ toate
fenomenele din Univers corespund ;n Natur\ unuia sau altuia dintre aceste
elemente [i c\ ele se afl\ ;ntr-o mi[care [i transformare continu\.
Teoria celor cinci elemente a ap\rut ;n China ;n perioada dinastiilor
Yin [i Zhou (sec.XVI - 221 ;.e.n.). Ea ;[i are ;ns\ r\d\cinile ;n vremuri
str\vechi c=nd chinezul, fire contemplativ\, observa [i nota cele mai subtile
schimb\ri ale Naturii, orient=ndu-[i via]a [i activit\]ile ;n func]ie de acestea.
Lemnul, focul, p\m=ntul, metalul [i apa sunt considerate ca fiind cinci
materiale indispensabile pentru men]inerea a tot ce este viu, reprezent=nd
totodat\ [i st\rile care stau la baza transform\rilor universale din Natur\. :n
lucrarea Colec]ia de lucruri str\vechi se spune>
Hrana depinde de ap\ [i de foc. Produc]ia depinde de metal [i de
lemn. P\m=ntul d\ na[tere tuturor (lucrurilor). Ele sunt folosite de popor.
De[i au caracteristici diferite, cele cinci elemente depind unul de
cel\lalt [i sunt inseparabile. Oamenii cuno[teau rela]iile dintre ele, ;nc\ din
cele mai vechi timpuri [i le foloseau pentru a explica fenomenele lumii
naturale. Conceptul primitiv al celor cinci elemente s-a dezvoltat ulterior
;ntr-o teorie complex\, care ;mpreun\ cu teoria Yin-Yang a servit drept
metod\ [i instrument teoretic pentru analizarea [i ;n]elegerea tuturor
fenomenelor.
:n medicina tradi]ional\ chinez\ ea este aplicat\ pentru a explica
natura organelor zang-fu, leg\turile dintre ele precum [i rela]iile dintre om [i
lumea natural\.
Clasificarea fenomenelor conform celor cinci elemente
:nc\ din preistorie, omul a realizat c\ lemnul, focul, p\m=ntul,
metalul [i apa sunt indispensabile pentru via]a sa de zi cu zi [i c\ ele au
naturi diferite. De pild\, caracteristica lemnului este cre[terea [i ;nflorirea,

381

cea a focului este c\ldura [i lumina< p\m=ntul d\ na[tere tuturor lucrurilor,


iar metalul se cufund\ (tras de propria sa greutate)< caracteristica apei este
r\ceala [i fluiditatea, ea lu=nd forma recipientului ;n care este pus\.
:n antichitate, medicii au aplicat teoria celor cinci elemente ;n studiul
]esuturilor [i organelor, stabilind anumite coresponden]e ;n func]ie de natura,
forma [i func]ia fiec\rui organ, ;ntre el [i un anumit element. Aceast\
clasificare este tratat\ foarte am\nun]it ;n cel de-al cincilea capitol al
:ntreb\rilor fundamentale prezent=nd rela]ia meridian-organ-element (vezi
schemele).

Rela]iile dintre cele cinci elemente

Generare
Dominare
normal\
Opozi]ie

:n schema de mai sus sunt descrise rela]iile dintre cele cinci


elemente, faptul c\ fiecare element hr\ne[te elementul urm\tor (de exemplu
apa hr\ne[te lemnul), controleaz\ un alt element (apa controleaz\
focul) men]in=nd un echilibru fragil, ce poate fi afectat atunci c=nd
elementul ce ar trebui dominat are un exces [i se ;ntoarce ;mpotriva
elementului ce ar trebui s\-l domine, cre=nd o opozi]ie.

382

LEGEA MI{C|RII CELOR CINCI ELEMENTE


Legea mi[c\rii celor cinci elemente este caracterizat\ prin
urm\toarele rela]ii>
Generarea unui element din cel\lalt
Interac]iune
Dominare
Opozi]ie
Rela]ie tip mam\ - fiu
Generarea unui element din cel\lalt
Generarea unui element de c\tre cel\lalt se refer\ la rela]ia de
generare a unui element de c\tre elementul anterior>
- Apa hr\ne[te lemnul
- Lemnul alimenteaz\ focul
- Focul na[te p\m=ntul (cenu[a)
- :n p\m=nt apar metalele
- Metalul (prin condensare) duce la apari]ia apei
Atunci c=nd aceast\ rela]ie de generare este aplicat\ organelor
interne de]in\toare de energie> rinichi, ficat, inim\, splin\ [i pl\m=ni, ea se
refer\ la faptul c\ energia unui organ va sus]ine func]ionarea unui alt organ.
Concret, energia rinichilor (ap\) va sus]ine func]ionarea ficatului
(lemn), energia ficatului (lemn) va sprijini func]ionarea inimii (foc), energia
inimii (foc) va sus]ine func]ionarea splinei (p\m=nt), energia splinei
(p\m=nt) va sus]ine func]ionarea pl\m=nilor (metal), iar pl\m=nii (metal), la
r=ndul lor, vor sprijini func]ionarea rinichilor (ap\).
Atunci c=nd vorbim despre energia unui organ ne referim la energia
produs\ de celulele acelui organ. Celulele, ce au caracter Yin, produc
energie, ce are caracter Yang. Este vorba despre procesul descris de teoria
Yin Yang>
:n mijlocul Yin-ului apare Yang-ul.
Aceea[i teorie mai precizeaz\>
Yang-ul activeaz\ Yin-ul,

383

Acest lucru se traduce prin faptul c\ energia produs\ de celulele unui


organ va sus]ine func]ionarea celulelor organului urm\tor (conform rela]iei
de generare a celor cinci elemente).
Pe scurt putem spune c\ rela]ia de generare se reduce la cele descrise
mai sus, [i anume, energia produs\ de celulele unui organ va sus]ine
func]ionarea celulelor organului urm\tor.
Interac]iune
Interac]iunea dintre cele cinci elemente presupune [i existen]a unor
tendin]e opuse ale acestora, prin care ele se controleaz\ reciproc>
- Apa stinge focul
- Focul tope[te metalul
- Metalul taie lemnul
- Lemnul domin\ p\m=ntul pe care cre[te
- P\m=ntul ;ndiguie[te apa
Aspectele gener\rii unui element din cel\lalt [i cel de interac]iune
sunt inseparabile. Dac\ nu ar exista na[terea nu ar mai ap\rea cre[terea [i
dezvoltarea< f\r\ interac]iune nu ar mai exista echilibru [i coordonare pe
durata cre[terii [i a transform\rii. Echilibrul relativ men]inut ;ntre generare
[i interac]iune este cel care face posibil\ cre[terea normal\ [i dezvoltarea.
Interac]iunea dintre organele interne presupune faptul c\ rinichii
(apa) controleaz\ inima (foc), inima (foc) controleaz\ pl\m=nii (metal),
p\m=nii (metal) controleaz\ ficatul (lemn), ficatul (lemn) controleaz\ splina
(p\m=nt), iar splina (p\m=nt) va controla rinichii (apa).
Rela]ia de interac]iune are loc prin intermediul Yin-ului (c=mpului
sau fluidelor) organelor respective. De exemplu, c=mpul pl\m=nilor
controleaz\ c=mpul ficatului, c=mpul inimii controleaz\ c=mpul pl\m=nilor,
c=mpul ficatului controleaz\ c=mpul splinei, Yin-ul (fluidele) rinichilor
hr\nesc Yin-ul inimii, pentru ca acesta s\ poat\ controla Yang-ul (energia)
inimii (sl\birea Yin-ului duce la hiperactivitatea Yang-ului), [.a.m.d.

384

Dominarea [i opozi]ia
Atunci c=nd exist\ un exces sau o insuficien]\ a oric\ruia dintre cele
cinci elemente, vor ap\rea rela]ii anormale de generare [i de interac]iune,
acestea fiind cunoscute prin termenii de dominare [i de opozi]ie.
Dominarea presupune un atac asupra p\r]ii care este controlat\, din
cauza sl\birii acesteia. Din aceast\ cauz\, rela]iile de control se vor
transforma ;n rela]ii de dominare.
De exemplu, metalul controleaz\ lemnul. :n situa]ia ;n care lemnul
este sl\bit metalul ;l va domina. Atunci c=nd vorbim despre organele interne,
putem specifica faptul c\ un c=mp prea puternic al pl\m=nilor (metal),
cauzat de o mai slab\ func]ie de deschidere a celulelor pl\m=nilor
(bloc=ndu-se func]ia de deschidere a celulelor pl\m=nilor, energia acestora
nu va mai putea fi eliberat\, astfel ;nc=t, ;n timp, c=mpul pl\m=nilor va
cre[te foarte mult) va afecta c=mpul ficatului (lemn), ceea ce poate duce ;n
timp la sc\derea func]iei hepatice.
Un alt exemplu, focul controleaz\ metalul. Sl\birea metalului duce
la dominarea acestuia de c\tre foc.
- Insuficien]\ ap\> P\m=ntul domin\ apa
- Insuficien]\ lemn> Metalul domin\ lemnul
- Insuficien]\ foc> Apa domin\ focul
- Insuficien]\ p\m=nt> Lemnul domin\ p\m=ntul
- Insuficien]\ metal> Focul domin\ metalul
Opozi]ia se refer\ la schimbarea sensului normal al interac]iunii, din
cauza excesului elementului ce ar trebui s\ fie controlat. :n acest fel,
elementul care ;n mod normal este controlat se va ;ntoarce ;mpotriva
elementului ce ;l controla [i i se opune.
De exemplu, apa controleaz\ focul. :n situa]ia ;n care focul devine
foarte puternic, el se va ;ntoarce ;mpotriva apei [i va exista rela]ia focului ce
se opune apei.
Un alt exemplu, metalul taie (controleaz\) lemnul. Excesul lemnului
duce la opozi]ia acestuia ;mpotriva metalului.
Opozi]ia presupune un exces al elementului controlat, ceea ce
determin\ ;ntoarcerea sa ;mpotriva elementului ce ar trebui s\-l controleze ;n
mod normal.

385

- Exces ap\> Apa se opune p\m=ntului


- Exces lemn> Lemnul se opune metalului
- Exces foc> Focul se opune apei
- Exces p\m=nt> P\m=ntul se opune lemnului
- Exces metal> Metalul se opune focului
Rela]ia tip mam\ - fiu
:n ciclul celor cinci elemente, fiecare element se na[te din cel
precedent, este fiul celui dinaintea sa, iar acesta, la r=ndul s\u, ;i este
mam\.
Aceast\ rela]ie poate fi afectat\ ;n ambele sensuri> mama afecteaz\
fiul [i fiul afecteaz\ mama.
De exemplu, apa poate afecta lemnul (mama afecteaz\ fiul), dar [i
lemnul poate afecta apa (fiul afecteaz\ mama).
:n continuare vor fi prezentate dou\ tabele ;n care vor fi descrise
rela]iile din interiorul omului (vezi pag. 387) [i de la nivelul Naturii (pag.
388), conform cu legea celor cinci elemente.

386

387

SPLIN|

PL|M+NI

P|M+NT

METAL

FICAT

LEMN

INIM|

RINICHI

AP|

FOC

ORGANE
ZANG

CELE CINCI
ELEMENTE

OCHI

VEZICA
BILIAR|

GUR|

NAS

STOMAC

INTESTIN
GROS

LIMB|

URECHE

VEZICA
URINAR|

INTESTIN
SUB}IRE

ORGANE
DE SIM}

ORGANE
FU

G+NDURI
EXCESIVE
NECAZ {I
MELANCOLIE
PIELE {I
P|R

BUCURIE

FURIE

TEAM| {I
SPAIM|

SENTIMENTE

MU{CHI

VASE

TENDON

OS

}ESUTURI

388

DULCE

CONDIMENTAT

CENTRU

VEST

ACRU

EST

AMAR

S|RAT

NORD

SUD

GUST

DIREC}IE

ALB

GALBEN

RO{U

VERDE

NEGRU

CULOARE

SECERI{UL

COACERE

CRE{TERE

GERMINA]IE

DEPOZITARE

CRE{TERE {I
DEZVOLTARE

USC|CIUNE

UMEZEAL|

C|LDUR|

V+NT

FRIG

FACTORII
MEDIULUI
:NCONJUR|TOR

TOAMN|

VAR| T+RZIE

VAR|

PRIM|VAR|

IARN|

ANOTIMPURI

ANEXA 5> ENERGIA (QI), S+NGELE


(XUE) {I FLUIDELE CORPULUI
(JINGYE)
Energia, s=ngele [i a[a-numitele fluide ale corpului omenesc sunt
considerate de medicina tradi]ional\ chinez\ ca fiind substan]e fundamentale
ce ;ntre]in activit\]ile vitale ale organismului uman. Ele reprezint\ suportul
material al fiziologiei organelor zang-fu, ]esuturilor [i meridianelor.
ENERGIA (Qi)
Vechea g=ndire chinez\ consider\ Qi-ul ca fiind substan]a
fundamental\ din care este alc\tuit Universul, toate fenomenele fiind, de
fapt, mi[c\ri [i transform\ri ale sale.
Acest mod de a privi lucrurile a influen]at ;ntr-o mare m\sur\ teoria
medical\ tradi]ional\. Din punct de vedere al medicinei, cuv=ntul Qi
denume[te substan]ele esen]iale ale corpului omenesc, care sus]in activit\]ile
vitale< deci Qi-ul este prea rarefiat pentru a putea fi vizualizat, iar
existen]a sa se manifest\ prin func]iile organelor interne. Toate procesele
organismului sunt explicate prin schimb\rile [i mi[carea Qi-ului.
Clasificarea [i producerea Qi-ului ;n corp
Energia din corp, ;n func]ie de surs\, func]ie [i distribu]ie este
denumit\ diferen]iat, ceea ce sugereaz\ anumite nuan]e calitative, folosind
urm\toarea terminologie>
- Yuanqi (energie primordial\),
- Zongqi (energie pectoral\),
- Yingqi (energie trofic\)
- Weiqi (energie de ap\rare).

389

Din punct de vedere al sursei, exist\ ;mp\r]irea ;n energie


congenital\ [i energie dob=ndit\. Dup\ na[tere, Zongqi, Yingqi [i Weiqi vor
proveni din esen]a nutritiv\ [i din respira]ie, fiind considerate ca urmare,
drept energii dob=ndite.
Energia congenital\ [i cea dob=ndit\ depind una de cel\lalt\ ;n
producere [i ;ntre]inere. Energia congenital\ stimuleaz\ [i dezvolt\ func]iile
organelor zang-fu [i ]esuturilor care, ;n schimb, produc energie dob=ndit\.
Pe de alt\ parte, energia dob=ndit\ hr\ne[te permanent [i
suplimenteaz\ energia congenital\. Deci exist\ o rela]ie de interdependen]\>
energia congenital\ dezvolt\ energia dob=ndit\ care, la r=ndul ei, o ;ntre]ine.
Energia (Qi) poate descrie func]ionalitatea organelor zang-fu [i
meridianelor. Yuanqi (energia congenital\) provine din esen]a congenital\ [i
trebuie permanent ;ntre]inut\ [i hr\nit\ de energia ob]inut\ din alimente [i
respira]ie. Yuanqi ;[i are r\d\cina ;n rinichi [i se r\sp=nde[te ;n ;ntregul corp
prin cele trei focare. Ea stimuleaz\ [i dezvolt\ activit\]ile organelor zangfu [i ]esuturilor al\turate, care sunt cu at=t mai viguroase cu c=t acest tip de
energie este mai abundent\. Orice insuficien]\ congenital\ a Yuanqi-ului sau
vreo deficien]\ ap\rut\ ;n urma unei boli, duce la o serie de manifest\ri
patologice.
Zongqi (energie pectoral\) ia na[tere din combinarea qingqi (energie
curat\), care este inspirat\ de pl\m=ni, cu qi-ul provenit din esen]a hranei,
care este produs de splin\ [i stomac. Zongqi se acumulaz\ la nivelul
pieptului, de aceea mai este denumit\ [i energie pectoral\. Func]iile sale
sunt>
a) Favorizeaz\ func]ionarea pl\m=nilor, control=nd respira]ia.
Puterea sau lipsa de vigoare a respira]iei [i vorbirii sunt func]ii ale calit\]ii [i
cantit\]ii acestei energii.
b) Sus]ine func]ia inimii de guvernare a s=ngelui [i vaselor sanguine.
Circula]ia, r\ceala [i c\ldura din organism, abilitatea de a mi[ca cele patru
membre, toate se leag\ de Zongqi.
Yingqi (energia trofic\) deriv\ din qi-ul extras din principiile
alimentare de c\tre splin\ [i stomac. Func]ia sa primar\ este de a produce
s=ngele [i de a circula ;mpreun\ cu acesta. Pentru a eviden]ia str=nsa
leg\tur\ dintre acest tip de energie [i s=nge, se folose[te termenul de s=ngehran\.
Weiqi (energia defensiv\) este de asemenea provenit\ din energia
esen]ei nutritive, dar spre deosebire de Yingqi, circul\ prin afara vaselor
sanguine. Func]ia sa este de a proteja suprafa]a muscular\, de a ap\ra corpul

390

de ac]iunea factorilor patogeni externi, de a controla ;nchiderea [i


deschiderea porilor, de a ;mprosp\ta pielea [i p\rul, de a controla
temperatura corpului [i a ;nc\lzi organele zang-fu.
Func]iile energiei
Energia activeaz\ intens la nivelul organismului, r\sp=ndindu-se cu
u[urin]\ ;n toate zonei sale. Nu exist\ nici o por]iune a corpului omenesc
unde s\ nu existe energie sau aceasta s\ nu poat\ p\trunde. Dac\ mi[carea
energiei ;nceteaz\, atunci se opresc [i toate activit\]ile vitale. C=nd energia
este abundent\, ea asigur\ o stare bun\ a s\n\t\]ii, c=nd este insuficient\,
apare sl\biciunea. :n Tratatul problemelor medicale se spune>
Energia (qi) este r\d\cina corpului omenesc, iar trunchiul [i
frunzele se usuc\ f\r\ r\d\cin\.
Func]iile sale sunt>
a) Func]ia de dezvoltare
Cre[terea [i dezvoltarea organismului, fiziologia organelor zang-fu [i
meridianelor, circula]ia sanguin\ [i distribu]ia fluidelor corporale sunt toate
dependente de func]ia stimulatoare a energiei. Deficien]ele energetice care
afecteaz\ dezvoltarea pot duce la apari]ia unor modific\ri patologice>
cre[tere ;nt=rziat\, hipofunc]ie a organelor zang-fu [i meridianelor, disfunc]ii
ale transform\rii [i distribu]iei fluidelor corpului.
b) Func]ia de ;nc\lzire
Temperatura normal\ a corpului este men]inut\ [i ajustat\ de c\tre
energie (Qi). :n Tratatul problemelor medicale se spune c\>
Qi-ul domin\ ;nc\lzirea corpului.
Insuficien]a energiei Yang poate duce la tulbur\ri ale men]inerii
homeotermiei, ap\r=nd intoleran]a la frig [i senza]ia de r\ceal\ ;n cele patru
membre.

391

c) Func]ia de ap\rare
Energia ap\r\ suprafa]a corpului, ;mpiedic=nd p\trunderea factorilor
patogeni exogeni. Capitolul [aptezeci [i doi din :ntreb\ri fundamentale
spune>
Existen]a energiei antipatogene ;n interior previne invadarea
organismului de c\tre germeni patogeni.
Dac\ boala s-a instalat, acest tip de energie are [i rolul de a lupta
;mpotriva ei p=n\ la eliminare [i ;ns\n\to[irea organismului.
d) Func]ia de control
Energia verific\, regleaz\ [i controleaz\ anumite substan]e din corp
[i produ[i metabolici, precum [i procese ca> circula]ia sanguin\, transpira]ia,
mic]iunea, emisia de lichid seminal, etc. Dac\ aceast\ func]ie este perturbat\
pot apare>
- excesul de transpira]ie,
- incontinen]a urinar\,
- ejaculare prematur\, etc.
e) Transform\rile energetice (Qihua)
Acest fenomen are dou\ sensuri> ;n primul r=nd se refer\ la
intertransform\rile esen]\ (jing), energie (qi), s=nge (xue) [i fluid corpral
(jingye). Conform capitolului cinci al :ntreb\rilor fundamentale,
... Esen]a (Jing) este transformat\ ;n energie (Qi).
Wang Bing, un medic din timpul dinastiei Tang, nota>
Activit\]ile energiei (Qi) produc esen]\ (Jing)< un aport potrivit de
esen]\ hr\nitoare permite cre[terea energiei.
:n al doilea r=nd, termenul de transform\ri energetice (Qihua)
implic\ analiza fiziologiei organelor interne. Capitolul opt al :ntreb\rilor
fundamentale spune>

392

Vezica urinar\ acumuleaz\ lichide corporale, care sunt apoi


excretate prin intemediul activit\]ilor energiei (Qi).
Aceasta se refer\ la capacitatea energiei de a controla emisia de
urin\.
f) Func]ia trofic\
Principala form\ prin care se realizeaz\ aceast\ func]ie este Yingqi,
care curge prin vasele sanguine, constituind o parte a s=ngelui. Ea se
r\sp=nde[te ;n tot organismul, hr\nindu-1.
Toate aceste func]ii ale energiei sunt str=ns legate ;ntre ele, realiz=nd
o armonizare deplin\ ;n desf\[urarea lor.
S+NGELE (Xue)
Formarea [i circula]ia s=ngelui
O parte important\ din componentele sanguine deriv\ din esen]a
nutritiv\ ce se formeaz\ la nivelul stomacului [i splinei. Aceste dou\ organe
sunt considerate a fi sursa qi-ului [i s=ngelui. Capitolul treisprezece din
lucrarea Axa miraculoas\ spune>
C=nd focarul de mijloc prime[te esen]a hranei, el o va preschimba
;ntr-un lichid ro[u, numit s=nge.
Capitolul [aptezeci [i unu al aceleia[i c\r]i noteaz\>
Yingqi circul\ prin vase pentru a fi transformat\ ;n s=nge.
Esen]a [i s=ngele se pot transforma una ;n cealalt\ a[a dup\ cum se
men]ioneaz\ ;n Tratatul de medicin\ general\ al lui Zhang>
Dac\ s=ngele nu este consumat, el se transform\ ;n esen]\ la
nivelul rinichilor< dac\ esen]a nu se pierde, ea se transform\ ;n s=nge, ;n
ficat.

393

Folosindu-se esen]a nutritiv\ [i esen]a rinichiului drept baz\, s=ngele


este produs prin activitatea urm\toarelor organe interne> splin\, stomac,
inim\, pl\m=ni, ficat [i rinichi.
Dup\ ce a fost format, s=ngele circul\ prin sistemul de vase sanguine
datorit\ for]ei propulsatoare a inimii. De asemenea, splina controleaz\
s=ngele, ;mpiedic=nd ie[irea sa din vase. Ficatul asigur\ continuitatea
fluxului energetic, stocheaz\ s=ngele [i ;i regleaz\ debitul. Coordonarea
activit\]ii acestor trei organe (inim\ - splin\ - ficat) asigur\ o circula]ie
sanguin\ normal\, iar afectarea oric\reia dintre ele poate duce la tulbur\ri
grave.
Func]iile s=ngelui
S=ngele circul\ ;n tot organismul, at=t ;n interiorul organelor interne,
c=t [i ;n exteriorul lor, ;n mu[chi, tendoane, oase, piele, asigur=nd hr\nirea [i
;mprosp\tarea ]esuturilor. :n capitolul zece al :ntreb\rilor fundamentale se
vorbe[te de ;ndeplinirea acestei func]ii ;n cazul ochilor [i al celor patru
membre>
C=nd ficatul prime[te s=ngele, el na[te vederea< c=nd picioarele
primesc s=ngele, ele sunt capabile s\ mearg\< c=nd palmele primesc
s=ngele, ele pot s\ ]in\< c=nd degetele primesc s=ngele, ele pot apuca.
De asemenea, s=ngele este un element fundamental [i pentru
activitatea mental\. :n raport cu cantitatea [i calitatea sa, creierul va
func]iona mai bine sau mai r\u. Un aport bun de s=nge asigur\ o minte clar\
[i un spirit viguros. Problemele care apar - legate de s=nge sau de organele
ce ;l produc [i ajut\ la ;ndeplinirea func]iilor acestuia - pot duce la tulbur\ri
mentale, mai mult sau mai pu]in grave.
FLUIDELE CORPULUI (Jingye)
:n medicina tradi]ional\ chinez\ acest termen ;nglobeaz\> saliva,
sucul gastric, sucul intestinal, lichidul de la nivelul articula]iilor, lacrimile,
mucusul nazal, sudoarea [i urina.
Fluidele corpului se formeaz\ ;n urma digestiei [i absorb]iei hranei.
Distribu]ia [i excre]ia lor sunt controlate de splin\, pl\m=ni [i rinichi. Dintre
acestea, activitatea rinichiului este cea mai important\. Procesul este destul
de complicat [i include [i alte organe interne. Afectarea acestora poate duce
la tulbur\ri generale ;n organism, ap\rute prin deficien]e de excre]ie [i

394

distribu]ie a fluidelor corpului. Este valabil [i enun]ul reciproc< atunci c=nd,


dintr-un motiv sau altul, se modific\ fluidele corpului, acest lucru se traduce
prin ;mboln\virea organelor interne.
Natura, forma, localizarea diverselor tipuri de fluide sunt foarte
variate. Ele sunt reunite ;n limba chinez\ ;n termenul de jingye.
Jing se folose[te pentru lichidele limpezi [i cu fluiditate crescut\,
distribuite la suprafa]a mu[chilor [i care au rol trofic, cele de men]inere a
suple]ei pielii [i temperaturii constante.
Fluidele mai v=scoase [i mai grele sunt denumite cu termenul ye. Ele
se pot g\si la nivelul articula]iilor, creierului [i m\duvei, av=nd, de
asemenea, rol trofic [i de ;mprosp\tare a ]esuturilor. Pentru c\ at=t jing, c=t
[i ye deriv\ din esen]a nutritiv\, ele se pot transforma una ;n cealalt\.
Rela]iile energie - s=nge - fluidele corpului
:ntre energie, s=nge [i fluidele corpului exist\ o rela]ie foarte str=ns\,
ele control=ndu-se [i stimul=ndu-se reciproc.
Rela]ia energie - s=nge
Energia ;mpreun\ cu s=ngele formeaz\ baza activit\]ii fiziologice a
corpului. Ele provin din esen]a nutritiv\ [i din energia esen]ial\ a rinichilor.
Producerea lor depinde de func]ionarea pl\m=nilor, splinei [i rinichilor.
Energia (Qi) este Yang [i are ;n special rol de ;nc\lzire [i dezvoltare
a for]ei, iar s=ngele este Yin [i are rol trofic [i de ;ntre]inere. Rela]ia dintre
ele poate fi exprimat\ astfel>
Energia este comandantul s=ngelui, s=ngele este mama energiei.
Energia este comandantul s=ngelui sugereaz\ faptul c\ esen]a Yin
care st\ la baza form\rii s=ngelui este transformat\ ;n acesta prin intermediul
energiei (Qi), atunci c=nd exist\ din abunden]\. De asemenea se spune c\
circula]ia energiei duce la circula]ia sanguin\, pentru c\ energia inimii
domin\ curgerea s=ngelui prin sistemul vascular, energia pl\m=nilor asigur\
distribu]ia sa normal\, iar energia ficatului men]ine fluxul energetic continuu
prin tot organismul.
S=ngele este mama energiei se refer\ la faptul c\ energia nu poate
s\ ;ntre]in\ activit\]ile fiziologice ;n diverse por]iuni ale corpului dac\ nu
prime[te suficient\ hran\ de la s=nge.

395

Rela]ia energie - fluidele corpului


Energia difer\ de fluidele corpului ca natur\, form\ [i activitate
fiziologic\. :ntre ele exist\ asem\n\ri din punct de vedere al form\rii,
circula]iei [i distribu]iei. Am=ndou\ ;[i au originea ;n esen]a nutritiv\ [i
circul\ prin ;ntreg organismul. Generarea, vehicularea [i excre]ia fluidelor
corpului depinde de fluxul de energie, neput=nd fi separate de energia
urm\toarelor organe zang-fu> pl\m=ni, ficat, rinichi, vezic\ [i trei focare
(sanjiao). Dac\ energia este insuficient\, pot apare pierderi ale fluidelor
corpului. Pe de alt\ parte, pierderea masiv\ de fluid va duce la disiparea
energiei. De asemenea, acumularea excesiv\ de fluid poate st=njeni
circula]ia energiei [i afecta unele organe zang-fu.
Rela]ia s=nge - fluidele corpului
At=t s=ngele c=t [i fluidele corpului au func]ie trofic\ [i de
;ntre]inere [i sunt considerate Yin. Fluidele din corp reprezint\ de fapt o
parte din s=nge care iese din sistemul vaselor sanguine. Poate avea loc ;ns\
[i transformarea invers\. Dat\ fiind o str=ns\ interdependen]\, ;n cazul
s=nger\rilor masive de exemplu, se simte lipsa de fluid al corpului,
manifest=ndu-se senza]ia de sete, piele uscat\, urin\ ;n cantit\]i reduse. De
asemenea, pierderea de fluid duce la o sc\dere a volumului de s=nge.

396

DE ACELA{I AUTOR>

1. Dietoterapie Alimenta]ia ;n medicina tradi]ional\ chinez\ 1995, Editura Licorna


2. Templul Shaolin, budhismul zen [i artele mar]iale vol. 1
1995, vol. 2 1996, Editura Licorna
3. Daoismul prin scrierile [i practicile sale 1995, Editura
Licorna

4. Medicina tradi]ional\ chinez\ [i Qigong-ul terapeutic


2002, Editura Licorna

5. Terapie [i spiritualitate chinez\ 2003, Editura Licorna

397

398

BIBLIOGRAFIE
1. "Baihua Yijing" Sun Zhen Sheng, 1989, Editura Zhongguo
Wenhua
2. "Chinese Acupuncture and Moxibustion" Cheng Xin Nong, 1987,
Editura Foreign Languages Press
3. "Chinese Plum Blossom Needle Therapy" Zhong Mei Quan,
1984, Editura The People's Medical Publishing House
4. "Chinese Qigong Therapy" Zhang Ming Wu, Sun Xing Yuan,
1985, Editura Shandong Science and Technology
5. "Chinese Qigong Waiqi Therapy" Bi Yong Sheng, 1992, Editura
Shandong Science and Technology
6. "Dietoterapie Alimenta]ia ;n medicina tradi]ional\ chinez\" Cezar Culda, 1995, Editura Licorna
7. "Medicina tradi]ional\ chinez\ [i Qigong-ul terapeutic" Cezar
Culda, 2002, Editura Licorna
8. "Meridian Qigong" Li Ding, 1988, Editura Foreign Languages
Press Beijing
9. "Optimum Time for Acupuncture" Liu Bing Quan, 1988, Editura
Shandong Science and Technology
10. "Qigong Essentials for Health Promotion" Jiao Guo Rui, 1990,
Editura China Reconstructs Press
11. "Qigong yu Pianshu" Li Zheng, Si Ma Nan, 1990, Editura
Zhongguo Yiyao Keji
12. Templul Shaolin, budhismul zen [i artele mar]iale Cezar Culda,
vol. 1 1995, vol. 2 1996, Editura Licorna
13. Terapie [i spiritualitate chinez\ - Cezar Culda, 2003, Editura
Licorna
14. "Therapeutic Breathing Exercise" K. K. Wu, 1984, Editura Hai
Feng Publishing Company
15. "Yan Xin Qigong Xianxiang" Li Lun, 1989, Editura Beijing
Gongye Daxue
16. "Yan Xin Qigong Gongli Gongfa Jingxuan" 1998, Editura
Zhongguo Youyi Chuban Gongsi
17. "Zhonguo Zhenjiuxue Tujie Cidian" Zhang Rui Fu, Wu Xiu Fen,
Nissi S. Wang, 1987, Editura Renmin Weisheng

399

FUNDA}IA ROM+N| DE QIGONG

V| A{TEAPT| S| LUA}I PARTE LA ACTIVIT|}ILE SALE>


CURSURI
SEMINARII
EXERS|RI
STAGII

sus]inute de un colectiv condus de Cezar Culda, pre[edintele


Funda]iei Rom=ne de Qigong, directorul departamentului stilurilor
interne din cadrul Federa]iei Rom=ne de Arte Mar]iale
Tel> 0722.93.50.40
e-mail> infoqigong@yahoo.com
www.qigong.ro
www.infoqigong.eu

400