Sunteți pe pagina 1din 398

CCUUPPRRIINNSS

PREFA}| ……………………………………………………

9

CUV+NT INTRODUCTIV……………………………………

10

CAP. 1. Introducere ;n practicile energetice tradi]ionale chineze[ti

…………………………

12

CAP. 2. Trei personalit\]i ale Qigong-ului> Yan Xin,

Zhang Hong Bao, Di Yu Ming

……………………

20

CAP. 3. Principii [i mecanisme ale practicilor energetice

32

Nou\ mecanisme de ac]iune ale Qigong-ului asupra corpului uman …………………………………………

33

Cele zece principii fundamentale ale Qigong-ului …….

53

Qigong-ul reflectat ;n experimentele [tiin]ifice ………

62

CAP. 4. Practicile energetice la diferite v=rste ………………

66

Practica Qigong-ului la copii …………………………

67

Practica Qigong-ului la tineri ………………………….

82

Practica Qigong-ului la adul]i ………………………….

85

Practica Qigong-ului la v=rstnici ……………………….

87

CAP. 5. Primii pa[i ;n practica Qigong-ului …………………

89

3

CAP. 6. Sistemul meridianelor [i “micul” [i “marele circuit ceresc” ………………………………………….

92

CAP. 7. Complexul exerci]iilor “micului circuit ceresc” ………

119

CAP. 8. Cele trei niveluri ale Qigong-ului ……………………

133

CAP. 9. Aspectele esen]iale ale reu[itei ;n practica Qigong-ului

140

Opt condi]ii necesare pentru o bun\ practic\ a Qigong-ului (maestrul Zhang Hong Bao)……………….

141

Punctele esen]iale ale exers\rii Qigong-ului (maestrul Yan Xin) ……………………………………

147

Esen]ialele practicii Qigong-ului (maestrul Di Yu Ming)

152

CAP. 10. Relaxarea, lini[tea, naturale]ea ………………………

160

CAP. 11. Alegerea timpului, locului [i direc]iei de exersare ;n practica Qigong-ului ………………………………………….

165

CAP. 12. Cele 12 diagrame …………………………………….

169

CAP. 13. Aranjarea pozi]iei, a respira]iei [i a mentalului ……

177

CAP. 14. Antrenamentul celor 24 de factori ce intervin pe durata practicii Qigong-ului …………………………………….

189

CAP. 15. Cele cinci scurt\turi din Qigong ……………………

197

CAP. 16. Despre ;mp\r]irea practican]ilor ;n func]ie de senzitivitate …………………………………………………

200

CAP. 17. Starea de receptivitate ………………………………

206

CAP. 18. Teoria func]ion\rii hologramelor fiin]elor ……………

209

CAP. 19. Cele cinci „elemente de leg\tur\” din practica Qigong-ului …………………………………………….

211

4

CAP. 20. Tratarea corect\ a maestrului …………………………

214

CAP. 21. Tehnica rug\rii maestrului ……………………………

222

CAP. 22. „Un g=nd poart\ cele zece mii de g=nduri” …………

225

CAP. 23. Forme dinamice din Qigong ………………………….

229

Aspirarea energiei [i a luminii ………………………….

230

Forma revenirii energiei prin cele 9 r\suciri ……………

234

Forma cur\]\rii meridianelor ……………………………

238

Forma celor „opt brocarturi” (Baduanjin) ………………

244

CAP. 24. Tehnici tradi]ionale din Qigong ………………………

287

Tehnica celor 9 contempl\ri …………………………….

288

Exersarea interiorului ……………………………………

294

Forma corpului viguros [i gra]ios ……………………….

304

Forma cultiv\rii vie]ii …………………………………

307

Forma desc\tu[\rii resurselor interioare necunoscute ….

310

CAP. 25. Metode de folosire a mentalului pentru tratarea unor afec]iuni …………………………………………………….

312

Exerci]iu pentru tratarea bolilor de ochi …………………

312

Exerci]iu pentru tratarea tumorilor ………………………

315

Exerci]iu pentru tratarea bolilor de inim\ ……………….

316

5

Exerci]iu pentru modific\ri patologice maligne [i alte boli rare ……………………………………………

317

Exerci]iu pentru vindecarea artritei ………………………

318

Exerci]iu pentru vindecarea afec]iunilor sistemului respirator ……………………………………….

319

CAP. 26. Exerci]ii pentru s\n\tate ……………………………….

320

Forma cultiv\rii (a hr\nirii interiorului) ……………….

321

C=teva metode simple, rapide [i eficiente de exersare a corpului ……………………………………

326

Exerci]iul celor opt mi[c\ri pentru ochi ……………….

331

Privirea la nas ;mbun\t\]e[te vederea …………………

334

Privirea c\tre interior protejeaz\ ochii …………………

335

Cum se poate men]ine str\lucirea ochilor ……………

336

Exerci]iu pentru corectarea miopiei ……………………

337

CAP. 27. Capacit\]ile deosebite ale omului ……………………

338

CAP. 28. Patru tehnici de tratare a afec]iunilor din [coala maestrului Zhang Hong Bao ……………………………………

350

1) „Nemuritorul ce scoate boala din corp” ………………

350

2) „Tehnica de tratare a palmei magice” ………………

352

3) „Tratamentul neclar pentru afec]iunile neclare” ……

353

4) „Tehnica f\r\ tehnic\ de ;ndep\rtare a bolilor” ………

354

CAP. 29. Qigong-ul artelor mar]iale …………………………….

355

6

CAP. 30. Scurt istoric al practicilor reunite sub denumirea Qigong-ului …………………………………………

360

Anexa 1> Interviu cu maestrul Yan Xin ………………………….

366

Anexa 2> Naturale]ea corpului [i a « inimii »,

;n]elepciunea Sinelui - maestrul Di Yu Ming despre esen]ialele exers\rii formelor statice …………………

372

Anexa 3> Teoria Yin Yang [i medicina tradi]ional\ chinez\

375

Anexa 4> Teoria celor cinci elemente …………………………

381

Anexa 5> Energia (Qi), s=ngele [i fluidele corpului …………

389

7

Aceast\ carte reprezint\ un omagiu adus mae[trilor>

Aceast\ carte reprezint\ un omagiu adus mae[trilor> Yan Xin Zhang Hong Bao Di Yu Ming 8

Yan Xin

Aceast\ carte reprezint\ un omagiu adus mae[trilor> Yan Xin Zhang Hong Bao Di Yu Ming 8

Zhang Hong Bao

Aceast\ carte reprezint\ un omagiu adus mae[trilor> Yan Xin Zhang Hong Bao Di Yu Ming 8

Di Yu Ming

8

PPrreeffaa]]\\

Prima [i a doua edi]ie a acestei c\r]i au v\zut lumina tiparului în 1994, respectiv 1997, într-un tiraj de 10.000 de exemplare. Prezenta edi]ie (a 3-a) ce cuprinde cele dou\ volume, publicate ini]ial separat, a fost rev\zut\ [i ad\ugit\, prin introducerea unor capitole noi [i dezvoltarea celor anterioare. Astfel, au fost introduse urm\toarele capitole>

Practicile energetice la diferite vârste

- Practica Qigong-ului la copii

- Practica Qigong-ului la tineri

- Practica Qigong-ului la adul]i

- Practica Qigong-ului la vârstnici

Primii pa[i în practica Qigong-ului

Cele 12 diagrame

Despre împ\r]irea practican]ilor în func]ie de senzitivitate

„Un gând poart\ cele zece mii de gânduri”

Forme dinamice din Qigong

- Aspirarea energiei [i a luminii

- Forma revenirii energiei prin 9 r\suciri

- Forma cur\]\rii meridianelor

- Forma celor „opt brocarturi” (Baduanjin)

Naturale]ea corpului [i a « inimii », în]elepciunea Sinelui -

Maestrul Di Yu Ming despre esen]ialele exers\rii formelor statice

De asemenea, majoritatea capitolelor au fost revizuite, unele dintre ele având [i ad\ugiri semnificative. Au fost introduse numeroase informa]ii despre maestrul Di Yu Ming, a c\rui [coal\ („Formele Ilumin\rii”) a atins o dezvoltare record (zeci de milioane de practican]i în întreaga lume). Cartea v\ invit\ s\ descoperi]i principalul aport al maestrului Di Yu Ming, ce nu se rezum\ numai la aspectul terapeutic, ci ]ine [i de modificarea con[tiin]ei oamenilor, de descoperirea lini[tii [i a fericirii.

Sper ca în acest fel, „Lumea minunat\ a Qigong-ului” s\ v\ ajute s\ fi]i mai s\n\to[i [i mai ferici]i, s\ v\ trezeasc\ aspira]ia cunoa[terii interioare!

9

CUV+NT INTRODUCTIV

„C=nd vei fi complet eliberat de dorin]e [i ambi]ii, vei ajunge cu adev\rat la energia vital\ pur\. C=nd mintea este concentrat\ ;n mod natural asupra interiorului, cum ar mai putea boala s\ te atace!”

(Huang Di Neijing - Manualul de medicin\ intern\ al ;mp\ratului Galben)

:n mod obi[nuit, percep]ia omului este legat\ de sim]urile sale (pip\it, miros, auz, v\z, gust). Pe m\sur\ ce trece prin experien]a vie]ii unele sim]uri se ascut, altele se tocesc. Treptat ;ns\, el se las\ subjugat de tot ceea ce ;l leag\ de „esen]a corporal\”. Cu alte cuvinte, privind plantele, animalele sau lucrurile pe care le observ\ zilnic, semenii cu care intr\ ;n contact, el vede ;n toate acestea numai „suprafa]a”, „;nveli[ul”, „forma”. Percep]ia comun\ fiind cea senzorial\, nici nu ar fi de a[teptat o alt\ atitudine fa]\ de propria persoan\ [i fa]\ de exteriorul s\u. S\ presupunem ;ns\ c\ de la o v=rst\ fraged\ copiii ar sta ;ntr-un mediu care le-ar determina o alt\ senzitivitate. S\ presupunem c\ ei ar ;nv\]a c\ dincolo de form\ exist\ un suport energetic al tuturor fiin]elor [i s-ar deprinde ;n timp cu senza]iile energetice, observ=nd c\ energia emis\ de om este cald\ sau rece - func]ie de modul ;n care se realizeaz\ acest lucru, etc. Totodat\, li s-ar da posibilitatea s\ ;n]eleag\ leg\tura dintre energie [i g=nduri (mental). A[a ar putea apare o alt\ modalitate de „cunoa[tere”. Astfel, la un moment dat (atunci c=nd incon[tientul iese c\tre suprafa]\) va fi suficient\ recrearea ;n mental a imaginii unui copac sau a unui lac, sau a lunii, sau a soarelui, [.a.m.d. pentru a sim]i fizic caracterul energiei degajat de acestea. Deseori, metoda se folose[te pentru a [ti dac\ un om este bun sau r\u, dac\ este bolnav sau s\n\tos. Treptat, prin aceste ;nv\]\turi [i-ar face apari]ia capacit\]ile deosebite pe care omul le-a pierdut de-a lungul istoriei sale (ele sunt ;n num\r destul de mare, de exemplu> capacitatea de a sim]i mirosuri de la o distan]\ foarte mare, capacitatea de a emite energie folosind mentalul, capacitatea de a sim]i cu ajutorul palmei - se poate sim]i interiorul corpului, c=t [i exteriorul s\u, se pot c\uta cu palma diferite obiecte, persoane sau

10

z\c\minte naturale - capacitatea de penetrare a privirii (prin obiecte [i persoane), capacitatea de a auzi sunete de la o distan]\ foarte mare, capacitatea de a vedea ;n timp (;n trecut sau ;n viitor), capacitatea de a aduce obiecte dintr-un loc ;ntr-altul, care se afl\ la o distan]\ foarte mare - ele dispar de undeva [i apar simultan altundeva -, capacitatea de levitare, cea de a se deplasa levit=nd, capacitatea de a trece prin zid, de a citi g=ndurile celorlal]i, etc.). {i toate acestea ar putea evolua, merg=nd pe drumul descris de clasicii chinezi prin cuv=ntul Cale (Tao). Cine nu [i ar dori pentru copiii s\i o astfel de ;nv\]\tur\? Cresc=nd, ace[tia ar urma Calea [i morala ei. Indiferent de capacit\]ile pe care le-ar avea, ei ar [ti c\ „dincolo de mun]i se ;nal]\ al]i mun]i”, ar ;n]elege sensul evolu]iei de la „Nimicul Absolut” (Wuji) la „Supremul Absolut” (Taiji), ar pune morala (de) pe primul loc. Acesta este drumul descris de practicile energetice tradi]ionale chineze[ti, cunoscute sub numele de Qigong, [i poate fi urmat de oricine, indiferent de v=rst\, sex sau ras\>

„Qigong-ul este chinezesc, dar apar]ine lumii ;ntregi”.

Prin istoria sa ;ndelungat\ (are peste trei mii de ani de existen]\), prin profunzimea rezultatelor la care a ajuns, prin conexiunile cu celelalte domenii tradi]ionale chineze[ti, Qigong-ul se constituie ;ntr-o reprezentant\ a culturii chineze>

„Cultura chinez\ este cultura qi-ului (energiei)”.

11

INTRODUCERE :N PRACTICILE ENERGETICE TRADI}IONALE CHINEZE{TI

Atunci c=nd Paul Brunton a descris „India secret\”, Occidentul a sim]it o atrac]ie deosebit\ fa]\ de profunzimile sufletului, a[a cum se l\sau ele a fi descoperite de practicile indiene. De atunci a ap\rut un miraj al Orientului, India ni s-a dezv\luit prin ;n]elepciunea Vedelor, a Bhagavadgitei [i a Samkhyiei karika, prin minunata odisee Ramayana, dar mai ales prin tehnicile yoghine. China a fost de-a lungul timpului asemenea unui dragon misterios, un t\r=m unde oamenii tr\iesc vreme ;ndelungat\ [i mediteaz\ asupra transform\rilor, o ]ar\ ;n care cei bolnavi se trateaz\ prin metode neobi[nuite, de multe ori cu ajutorul unor ace, alteori f\c=nd zilnic exerci]ii ce fascineaz\ prin ritmul [i con]inutul lor. Ast\zi, formele tradi]ionale orientale au r\mas la fel de apreciate [i c\utate. Num\rul lucr\rilor ce ne dezv\luie lumea indian\ este ;ns\ deosebit de mare fa]\ de pu]inele publica]ii care vorbesc despre ;nv\]\tura [i practicile „]\rii de mijloc” (China). Aceast\ carte vine s\ umple o parte din golul format, descriind sistemul practicilor energetice tradi]ionale chineze[ti, cunoscut sub numele de Qigong.

:n antichitate, Qigong-ul era „;nv\]\tura contopirii omului cu cerul” (Tian ren he yi). Azi, con]inutul s\u are trei p\r]i importante>

1) ;nt\rirea corpului [i a sufletului, prelungirea vie]ii [i

atingerea longevit\]ii,

2) descoperirea capacit\]ilor deosebite ale omului [i consolidarea

lor,

3) modelarea caracterului [i capacitatea de control a moralei.

12

:n trecut nu exista ideea general\ de Qigong. De fapt, acest termen este relativ recent. Din cele mai vechi timpuri au ap\rut diferite denumiri pentru practicile care au fost reunite actualmente ;n domeniul larg al Qigong-ului. Dintre ele, cele mai importante sunt>

Tuna” (metod\ de respira]ie profund\, care duce la schimbarea

„vechiului” organism cu unul „nou”),

DaoYin” (practic\ de conducere a energiei de-a lungul

meridianelor),

Yangxin” (cultivarea sufletului)”,

Yangqi” (cultivarea energiei),

Zhiqi Yangxin zhi shu” (tehnicile de vindecare energetic\ [i de

cultivare ale sufletului).

Mul]i mae[trii consider\ ;ns\ c\ termenul Qigong - care se traduce mot-a-mot prin „forme energetice” - nu este complet relevant pentru con]inutul s\u. Pentru a ;n]elege re]inerea manifestat\ fa]\ de terminologia adoptat\ este necesar\ prezentarea etapelor parcurse de un practicant ;n evolu]ia sa. Ele sunt ;n num\r de patru>

1) „exersarea esen]ei corporale (jing) pentru a fi transformat\ ;n

energie (qi)” (lian jing hua qi),

2) „exersarea energiei (qi) pentru a fi transformat\ ;n spirit (shen)”

(lian qi hua shen),

3) „exersarea spiritului (mentalului) (shen) pentru a se ;ntoarce ;n

starea de vid (xu)” (lian shen huan xu),

4) „exersarea vidului (xu) pentru a ajunge la Cale (dao)” (lian xu he

dao).

13

sensul invers” al „C\r]ii complete

despre via]\”, ap\rut\ ;n anul 1615, ;n perioada dinastiei Ming, se fac urm\toarele descrieri>

:n capitolul „Sensul natural -

Sensul natural> „Sufletul se na[te ;n natur\, mentalul se na[te ;n suflet (conform medicinei tradi]ionale chineze inima g\zduie[te mintea), ;n mental apar sentimentele, sentimentele nasc absurdit\]ile”. Sensul invers> „Examinarea absurdit\]ilor duce la sentimente, sentimentele se ;ntorc c\tre mental, adunarea mentalului lini[te[te sufletul, sufletul se ;ntoarce ;n natur\”.

:n celebrul „Tratat asupra c\ii [i virtu]ii” (Dao de jing) al lui Lao Zi, se spune>

„Dao este p\rintele Unului, din Unu purcede Doi, din Doi Trei, Trei d\ na[tere celor zece mii de fiin]e, cele zece mii de fiin]e se sprijin\ pe Yin ;mbr\]i[=ndu-l ;n acela[i timp pe Yang, ele sunt pline de energie (qi) [i formeaz\ armonia”.

Astfel, apar urm\toarele echival\ri>

Dao - Vidul Original (Wuji) (Nimicul Absolut), Unu - Suflul Original (Taiji) (Supremul Absolut), Doi - Yin [i Yang (cele dou\ forme ale Fiin]ei), Trei - Yin, Yang [i Vidul Median (Vidul ce face posibil\ transformarea).

Via]a evolueaz\ ;n a[a-numitul sens normal (natural), al c\rui rezultat este na[terea omului, crearea celor zece mii de fiin]e (multitudinea formelor de via]\ existente ;n Univers)>

„Din Haosul Primordial apare Taiji-ul, Taiji-ul creaz\ cele dou\ forme ale Fiin]ei (Yin [i Yang), cele dou\ forme ale Fiin]ei dau na[tere celor patru Anotimpuri (iarna, prim\vara, vara, toamna), cele patru Anotimpuri genereaz\ cele opt trigrame (cerul, p=m=ntul, tunetul, v=ntul, apa, focul, muntele, lacul), din cele opt trigrame evolueaz\ cele 64 de hexagrame”.

(Yi Jing - „Tratatul transform\rilor”)

14

„Forma devine esen]\ (jing), esen]a se transform\ ;n energie (qi), energia ;n spirit (shen), iar spiritul se ;ntoarce ;n vid (xu)” - Acesta este sensul invers, pe care practicantul de Qigong trebuie s\-1 parcurg\, ajung=nd la starea de Buddha, de iluminat, de nemuritor.

ajung=nd la starea de Buddha, de iluminat, de nemuritor. Astfel, este evident faptul c\ termenul de

Astfel, este evident faptul c\ termenul de „forme energetice” - Qigong, are leg\tur\ - ;n cazul cel mai fericit - numai cu primele dou\ etape>

1) transformarea esen]ei corporale ;n energie, 2) transformarea energiei ;n spirit.

15

Drept urmare, av=nd ;n vedere [i ultimele dou\ etape>

3) exersarea spiritului pentru a se ;ntoarce ;n starea de vid, 4) exersarea vidului pentru a ajunge la Cale (Dao),

;mi permit ca referitor la denumirea acestui domeniu, s\-1 parafrazez pe Lao Zi>

„Numele care poate fi numit, nu este permanentul nume”.

La una din conferin]ele despre fenomenele deosebite care apar ;n Qigong, maestrul Yan Xin afirma>

„Qigong-ul este o practic\ ce duce la men]inerea unui cert echilibru ;ntre interiorul omului [i lumea exterioar\. Pasul urm\tor const\ ;n apari]ia unor transform\ri, ;n acumularea [i folosirea „substan]elor” („semnalelor”) cu puteri foarte mari, at=t din interiorul corpului c=t [i din afara sa. Mai concret, Qigong-ul duce - prin intermediul metodei exers\rii - la ob]inerea de c\tre om a unor informa]ii cu caracter material, ce provin din Universul interior [i din cel exterior, urm=nd ca aceste informa]ii cu o putere foarte mare s\ fie eliberate ;ntr-o anumit\ stare, caracteristic\ Qigong-ului. Manifest=ndu-se astfel, Qigong-ul este o ;nv\]\tur\ ce duce la apari]ia unor capacit\]i ie[ite din comun.

Privit ;n general, Qigong-ul este o modalitate de exersare a corpului [i a „inimii” (sufletului), de cultivare a naturii [i a vie]ii, o metod\ ideal\ de transformare a organismului, de men]inere a unei bune st\ri de s\n\tate, de vindecare a bolilor [i de atingere a longevit\]ii, o art\ demonstrativ\, o „tehnic\ de desc\tu[are a ;n]elepciunii”. De asemenea, el este o [tiin]\ ce ;nglobeaz\ mai multe [tiin]e, legat\ ;ndeosebi de actualele [tiin]e naturale [i sociale, este „tehnica avansat\ a tehnicilor avansate actuale”.

A[a-numita „inim\”, din exprimarea „exersarea corpului [i a inimii”, nu se refer\ la organul anatomic respectiv, ci are un caracter mult mai cuprinz\tor. Ea con]ine suma tuturor func]iilor tuturor sistemelor omului, incluz=nd [i ;ntreaga activitate a con[tiin]ei. Exersarea „inimii” este echivalent\ cu antrenarea tuturor func]iilor psihicului, inclusiv con[tiin]a ce ]ine de interiorul corpului, dar [i pe cea a exteriorului corpului.”

16

La prima vedere, prezentarea de mai sus atrage aten]ia prin accentul deosebit pus pe „con[tiin]\”, [i pe „semnalele” - „informa]iile” - „substan]ele” cu putere foarte mare pe care omul le ;nmagazineaz\ [i le poate apoi elibera ;ntr-o anumit\ stare. :n accep]iunea Qigong-ului, „con[tiin]a” are mai multe niveluri. Primele cinci sunt cele ce ]in de con[tient. Nivelul 6 este subcon[tientul, nivelul 7 este o con[tiin]\ cu puteri foarte mari, iar cel de-al 8-lea nivel este cel ;n care s-au acumulat toate informa]iile ;ntregii experien]e, a ;ntregii practici, a ;n]elepciunii dob=ndite ;n cursul procesului de dezvoltare a omului (de-a lungul tuturor vie]ilor pe care le-a tr\it). Accesul la aceste profunzimi ale con[tiin]ei duce la posibilitatea de a controla procesele din interiorul corpului, de a vindeca bolile [i de a men]ine s\n\tatea. Totodat\ ;[i fac apari]ia numeroase capacit\]i ie[ite din comun, proces ce a fost descris destul de clar de maestrul Yan Xin>

„Exersarea corpului din Qigong este deosebit\ fa]\ de cea ;nt=lnit\ ;n alte discipline< aici lucrul de baz\ nu este cultivarea mu[chilor, a oaselor [i articula]iilor, a pielii, [.a.m.d., ci const\ tocmai ;n exersarea structurii moleculare [i electrice a interiorului corpului, proces ce nu poate fi vizualizat ;n mod normal de c\tre oameni.

:n Qigong, antrenarea corpului nu se reduce la practicarea unor mi[c\ri< esen]ial este ca prin folosirea func]iilor „inimii”, prin „informa]ia” sau prin puterea „semnalelor” stocate, s\ se ating\ scopul exers\rii corpului.

Omul, datorit\ influen]ei „primelor zile” (a ;nc\rc\turii cu care se na[te, a poten]ialului genetic), c=t [i a mediului ;nconjur\tor, are unele structuri moleculare [i electrice din interiorul corpului care nu au o aranjare optim\. Prin practic\ se ajunge la o punere ;n ordine a acestora, elimin=ndu-se foarte rapid dezordinea care exist\ la unele niveluri, ating=ndu-se o stare fiziologic\ ideal\.

Ce ;nseamn\ o stare fiziologic\ ideal\? Prin reducerea consumului de oxigen, de s=nge, de c\ldur\, [.a.m.d., scade ;ntreg nivelul ;nlocuirilor de baz\, omul afl=ndu-se ;ntr-o stare de economisire superioar\. Astfel, se regleaz\ multe din func]iile sale. Exersarea corpului din Qigong - prin sc\derea consumurilor - produce de asemenea un efect de aranjare, de odihn\, de ameliorare a func]ion\rii organelor interne.

17

Sc\z=nd func]iile de consum, ;n mod natural vor cre[te cele de stocare. Presupun=nd c\ vor sc\dea func]iile de consum [i vor cre[te cele de acumulare, va apare un surplus de „putere”, care va fi [i el stocat. C=nd se ajunge la o anumit\ cantitate a puterii acumulate se face un salt de la schimb\ri cantitative la schimb\ri calitative. Dac\ puterile latente se unesc cu cele acumulate de propriul corp, atunci ac]ion=nd ;mpreun\, ;ncepe procesul de descoperire a capacit\]ilor deosebite ale omului.”

Qigong-ul este o metod\ de exersare ideal\. Caracteristicile sale pot fi reunite ;n urm\toarele cuvinte> „comod, benefic ;n]elepciunii”.

„Comod” se refer\ la faptul c\ nu sunt necesare condi]ii speciale (aparatur\, loc sau ;mbr\c\minte deosebit\) pentru a practica> se poate exersa indiferent de v=rst\, sex, starea corpului, ;ntr-o ;nc\pere sau ;n aer liber, pe vreme frumoas\ sau ur=t\, [ez=nd, merg=nd, culcat, ;n timpul lucrului sau al repausului, s.a.m.d.

„Benefic ;n]elepciunii” arat\ c\ prin exersare se ajunge la schimbarea capacit\]ii de cunoa[tere a omului (se activeaz\ straturile profunde ale „con[tiin]ei”), ating=ndu-se ;n]elepciunea. Practica regulat\ duce la ob]inerea unei st\ri ;n care sufletul e lini[tit [i energia ;n armonie, are efecte benefice asupra „inimii”, conduce la ;nf\ptuirea de c=t mai multe fapte bune.

Se spune c\ exist\ c=teva „chei” ale Qigong-ului. Prima este morala (de). Aspectul moralei con]ine> g=ndurile, ac]iunile [i caracterul. Toate acestea trebuie s\ fie conforme cu morala. De exemplu> este posibil ca undele g=ndurilor s\ influen]eze al]i oameni< ;n mod particular, cei care ajung la capacitatea deosebit\ de a fi senzitivi g=ndurilor, pot s\ [tie ce g=ndesc ceilal]i. Dar indiferent dac\ e[ti senzitiv sau nu la g=ndurile altora, acestea ;i influen]eaz\ pe cei din jur. De aceea, dac\ ai anumite porniri sau nu te sim]i bine, este foarte posibil ca explica]ia s\ fie mediul ;n care te afli. Din aceste considerente, Qigong-ul afirm\ c\ a avea g=nduri ce nu sunt conforme cu morala sau a nu avea o atitudine optimist\, [.a.m.d. poate s\ conduc\ la influen]area negativ\ a celor din jurul t\u. O alt\ „cheie” a Qigong-ului este „;n]elegerea” (wuxing). Se spune c\ trebuie s\ p\trunzi tot ceea ce ]i se ;nt=mpl\, s\ po]i observa schimb\rile cele mai ne;nsemnate ce survin de la o zi la alta. Dezvolt=ndu-]i capacitatea de aten]ie vei putea sesiza momentele ;n care apar transform\rile. Vei putea sim]i sentimentele negative ;nainte ca ele s\ poat\ pun\ st\p=nire ;n ;ntregime pe tine. De exemplu, atunci c=nd vei sim]i cum „]i se urc\ s=ngele

18

la cap”, vei fi imediat con[tient c\ e[ti pe punctul de a te ;nfuria. :n mod similar vei putea sim]i triste]ea, melancolia, ;ngrijorarea, teama sau spaima. :n toate aceste situa]ii, ;n func]ie de momentul ;n care vei percepe modificarea st\rii interioare vei avea diferite solu]ii pentru a putea r\m=ne lini[tit [i ;mp\cat. Prin exersarea formelor energetice, incon[tientul iese c\tre suprafa]\ [i ne ajut\ s\ ne dezvolt\m capacitatea de ;n]elegere ce se afl\ dincolo de con[tient, de minte. Drept urmare practicantul parcurge un proces de desc\tu[are a ;n]elepciunii, de transformare a con[tiin]ei. Exist\ persoane ce se nasc av=nd capacit\]i deosebite, altora acestea le apar ;n mod aleator. Qigong-ul ofer\ o metod\ prin care fiecare poate s\-[i descopere capacit\]ile pe care le are [i s\ le foloseasc\ ;n mod benefic. Sunt capacit\]i pe care le posed\ toat\ lumea (cum ar fi cea de a emite energie, de a vizualiza aura, de a sim]i cu palma por]iunile bolnave din propriul corp sau din cel al altor persoane, etc.), numai c\ ele sunt necultivate. Exist\ ;ns\ [i capacit\]i care apar numai unui procent foarte mic de oameni (de exemplu> „deschiderea ochiului pineal” - ;n acest moment po]i s\-]i vizualizezi propriile organe interne c=t [i pe cele ale celor din jur, de asemenea ajungi s\ vezi dincolo de timp [i spa]iu, capacitatea de a citi g=ndurile celorlal]i, etc.). Se pare ;ns\ c\ omul are foarte multe capacit\]i. De aceea se [i spune c\ nu este important nivelul atins ;n practic\< indiferent de „puterile” care ;]i apar ;ntotdeauna vor exista altele [i mai mari. Ceea ce primeaz\ cu adev\rat este morala!

19

TTRREEII PPEERRSSOONNAALLIITT||}}II AALLEE QQIIGGOONNGG--UULLUUII>>

YAN XIN

ZHANG HONG BAO

DI YU MING

20

Maestrul YAN XIN

:n lucrarea „Qigong-ul [i tehnicile ;n[el\toare” (Qigong yu pianshu) se spune>

„:n China exist\ maxim zece oameni de talia lui majoritatea acestora tr\ind ;n mun]i”.

Yan Xin,

.

.

.

,

majoritatea acestora tr\ ind ;n mun]i”. Yan Xin, . . . , Maestrul Yan Xin a

Maestrul Yan Xin a st=rnit o mare v=lv\ ;n China. Prin cursurile pe care le-a ]inut, prin num\rul impresionant de participan]i (peste zece mii/ [edin]\), prin experimentele [tiin]ifice care au fost efectuate cu al]i cercet\tori (Yan Xin este de profesie medic) [i al c\ror subiect a fost, el a ajuns s\ fie considerat un fenomen.

21

:n realitate, ceea ce a atras admira]ia [i aprecierea tuturor este gongfu-ul s\u profund (termenul gongfu desemneaz\ munca depus\ de cineva, c=t [i rezultatele ob]inute ;n urma perseveren]ei< acest cuv=nt este folosit ;n orice domeniu> buc\t\rie, caligrafie, arte mar]iale, activitate [tiin]ific\, etc. Din p\cate, el este cunoscut ;n Occident numai pentru lumea artelor mar]iale, care au [i fost uneori gre[it denumite prin acest termen). Din m\sur\torile efectuate de un colectiv de zece oameni de [tiin]\ de la Universitatea Qinghua, a reie[it c\ atunci c=nd maestrul Yan Xin ]ine un curs, el emite energie pe o raz\ de aproximativ dou\ mii de kilometri. Pe toat\ aceast\ suprafa]\ apar efectele specifice ce survin ;n cazul emisiei de energie (qi). Speciali[tii de la Universitatea Qinghua au urm\rit ;n mod deosebit schimb\rile ce au intervenit la nivel molecular, ;n timpul efectu\rii experimentelor (vezi Capitolul> Qigong-ul reflectat ;n experimentele [tiin]ifice). Varietatea cazurilor vindecate (de la o simpl\ r\ceal\ p=n\ la fracturi evidente) a determinat organizarea unor conferin]e ;n care maestrul Yan Xin a explicat pe larg mecanismul de ac]iune al acestor practici. Metoda folosit\ este aceea de „purtare ;n tehnic\(daigong). Iat\ cum a fost ea descris\ chiar de c\tre maestrul Yan Xin>

„A[a-numitele cursuri de purtare ;n tehnic\ (daigong) con]in dou\ aspecte importante. Primul se refer\ la faptul c\ ;n momentul ;n care predau, eu ;nsumi intru ;ntr-o stare ;n care emit ceea ce se chem\ „gong” (termenul „gong” indic\ ceva ce a ap\rut prin exersarea energiei). Atunci c=nd ;i tratez pe cei bolnavi sau c=nd efectuez unele teste cu caracter [tiin]ific, ;mi folosesc creierul pentru a emite< este suficient s\ am aceast\ idee pentru a intra ;ntr-o stare de emisie.

:n Qigong, energia emis\ este denumit\ „energie exterioar\(waiqi) [i ea nu poate fi vizualizat\ de majoritatea oamenilor. Eu folosesc aceast\ stare - ;n care pe m\sur\ ce explic unele aspecte emit [i energie - pentru a produce anumite reac]ii ;n ascult\tori, ;n mod special ;n cei foarte senzitivi dar [i ;n cei cu o senzitivitate obi[nuit\.

Astfel, o parte din ei intr\ ;ntr-o stare ;n care au „mi[c\ri involun- tare” (zifa donggong - termen ce se refer\ la apari]ia unor mi[c\ri spontane, involuntare, ;ntr-o form\ ;n general neobi[nuit\. Dup\ terminarea [edin]ei toate aceste gesturi sunt uitate). De exemplu> sunt persoane care ;[i p\r\sesc scaunul, unii au mi[c\ri de unduire [i scuturare, al]ii ;ncep s\-[i mi[te palmele [i corpul, exist\ oameni care pl=ng, r=d sau strig\, ;n corpul unora apare senza]ia de c\ldur\, sau de r\ceal\, sau de palpita]ii, sau de

22

furnic\turi, sau de greutate sau de plutire, de m\rire sau de mic[orare, de stabilitate, sau de cufundare, sau de temperatur\, sau au senza]ia de ame]eal\, sau de vom\, sau de tuse, unii ;ncep s\ leviteze sau ;[i pierd cuno[tin]a, uneori apar raze de lumin\ sau zgomote ;n jurul corpului lor.

apar raze de lumin\ sau zgomote ;n jurul corpului lor. Exist\ oameni care fac mi[c\ri foarte

Exist\ oameni care fac mi[c\ri foarte ample, corpul descriind ;n mod inexplicabil gesturi de leg\nare ;n toate direc]iile, sau sunt persoane care ;ncep s\ danseze folosindu-[i at=t m=inile c=t [i picioarele - unele danseaz\ gra]ios cu o frumuse]e rar ;nt=lnit\ - altele c=nt\, altele ;ncep s\-i vindece pe cei din jur sau ;[i maseaz\ propriul corp, sau folosesc metoda „dianxue” (lovirea punctelor) pentru a-i vindeca pe ceilal]i, sau exerseaz\ tehnica „dianxue” ;n aer, sau iau posturi foarte neobi[nuite [i curioase< apar tot felul de fenomene. Aceasta indic\ fapul c\ ''purtarea ;n tehnic\”, prin emiterea „energiei exterioare”, prin conducerea [i manevrarea ei ;ntr-o manier\ specific\, produce anumite capacit\]i ie[ite din comun ;n persoanele care fac parte din asisten]\, duce la desc\tu[area unor for]e [i energii aflate ;n stare latent\, astfel ;nc=t ;n corp vor ap\rea schimb\ri neb\nuite.

23

Un alt aspect se refer\ la faptul c\ ;n momentul ;n care ]in cursurile de „purtare ;n tehnic\” predau [i metode concrete de exersare, cer=nd asisten]ei ca din c=nd ;n c=nd s\ men]in\ anumite pozi]ii sau s\-[i coordoneze activitatea mental\ conform cu cerin]ele formelor pe care le practic\. :n momentul ;n care eu m\ aflu ;ntr-o stare particular\ [i predau metodele, punctele esen]iale [i secretele succesului ;n exersarea unor tehnici, iar asisten]a exerseaz\, se ajunge la rezultate cu mult superioare celor ce s-ar ob]ine ;n cazul ;n care oricine din asisten]\ ar citi toate acestea dintr-o carte.

Din

zical\>

experien]a

Qigong-ului

din

trecut

ne-a

r\mas

urm\toarea

''Lucrul fals se transmite prin zece mii de volume, Adev\rul - printr-o singur\ vorb\”.

:ncep\torul, pentru a fi condus „dincolo de poart\”, trebuie s\ primeasc\ instruc]iuni verbale< este necesar\ conducerea sa („gura transmite - sufletul prime[te”) de c\tre persoane ce au un anumit nivel. A[a- numita „transmitere de c\tre suflet” se refer\ la folosirea unei capacit\]i deosebite pentru a transmite metoda de exersare a tehnicilor. Tehnica este pe planul doi, transmiterea (a ceea ce este cunoscut sub numele de gong) este esen]ial\. Ea poate fi comparat\ cu ob]inerea unor obiecte din metal> ini]ial ele trebuie supuse unor temperaturi foarte mari, p=n\ c=nd ajung ;n starea fluid\, abia apoi vor putea lua formele dorite. Pentru practican]ii de Qigong esen]ial\ este primirea de energie, astfel ;nc=t ;n interiorul corpului se vor produce unele schimb\ri subtile, pornind de la transform\ri cantitative p=n\ la schimb\ri calitative, ap\r=nd transformarea cunoscut\ sub numele de „trecerea de poart\” (ce indic\ dep\[irea etapei de ;nceput).

Vorbind ;n general, ;n cursurile ;n care folosesc metoda „purt\rii ;n tehnic\”, un aspect se refer\ la faptul c\ pe m\sur\ ce dau explica]ii, intru ;ntr-o stare ;n care emit, ceea ce duce la influen]area celor din asisten]\ (astfel ;nc=t vor apare unele reac]ii)< cel\lalt aspect const\ ;n predarea unor metode concrete de exersare> acestea sunt cele dou\ p\r]i importante ale „purt\rii ;n tehnic\”.”

Maestrul Yan Xin este de asemenea cunoscut [i ;n lumea artelor mar]iale. :n tinere]e, el a fost elevul maestrului-c\lug\r Hai Deng, din renumitul templu Shaolin. Actualmente, el s-a oprit din practica wushu-ului [i [i-a concentrat eforturile ;n domeniul Qigong-ului.

24

Maestrul ZHANG HONG BAO

Unul dintre „cei zece oameni de talia lui Yan Xin” este [i maestrul Zhang Hong Bao.

de talia lui Yan Xin” este [i maestrul Zhang Hong Bao. El este ;ntemeietorul [colii „Formelor

El este ;ntemeietorul [colii „Formelor chineze[ti de p\strare a s\n\t\]ii [i Qigong-ul benefic ;n]elepciunii” (Zhonghua Yangsheng yizhi gong).

De[i foarte t=n\r, nivelul atins ;n practic\ de Zhang Hong Bao este comparabil cu cel al vechilor mae[trii. {coala fondat\ de maestrul Zhang a cunoscut o dezvoltare deosebit\, ;ncep=nd cu anul 1987. P=n\ de cur=nd, numai ;n China existau peste 16 milioane de practican]i ;nregistra]i. Ea a culminat cu fondarea unui Institut de Qigong (chinezo american), la Beijing.

25

:n predare, metoda folosit\ de maestrul Zhang [i de discipolii s\i se bazeaz\ de asemenea pe „purtarea ;n tehnic\”. :n mod particular ;ns\, accentul nu este pus pe apari]ia mi[c\rilor involuntare (care se ;nt=lnesc la maestrul Yan Xin), ci se folose[te emiterea de energie pentru a transmite unele capacit\]i cursan]ilor, c=t [i pentru a-i ajuta s\ avanseze ;n practic\.

„Formele chineze[ti de p\strare a s\n\t\]ii [i Qigong-ul benefic ;n]elepciunii” au fost create prin eliminarea din formele tradi]ionale a celor ce aveau numai un rol decorativ. Acestea din urm\ ;nt=rziau ob]inerea rezultatelor, dar d\deau posibilitatea maestrului de a putea observa discipolii un timp mai ;ndelungat (cei care nu corespundeau, nu erau ghida]i ;n tehnicile esen]iale). Con]inutul lor se constituie ;ntr-un set de metode ideale prin care practicantul ;[i exerseaz\ fizicul [i psihicul, prevenind [i vindec=nd

bolile, protej=nd [i ;nt\rind s\n\tatea, fiind benefice pentru prelungirea vie]ii

[i atingerea ;n]elepciunii.

{coala maestrului Zhang Hong Bao pune accentul ;n mod deosebit pe dezvoltarea capacit\]ilor speciale ale omului (teyi gongneng - examinarea bolilor cu ajutorul palmei, vizualizarea aurei corpului omenesc, p\trunderea

privirii prin obiecte [i fiin]e, etc.). Ea poate fi practicat\ cu succes de b\rba]i

[i femei, b\tr=ni [i copii. Caracteristicile principale ale „Formelor chineze[ti

de p\strare a s\n\t\]ii [i Qigong-ului benefic ;n]elepciunii” sunt> avansarea rapid\ ;n practic\, efecte remarcabile ;n vindecarea bolilor, atingerea ;ntr-un interval scurt de timp a unui nivel avansat (cu excep]ia celor care au meridianele jingluo foarte ;ncete), manifestarea capacit\]ilor speciale ale omului ;n func]ie de particularit\]ile energetice individuale.

Pentru o perioad\ de timp, maestrul Zhang Hong Bao s-a retras ;n mun]i, tr\ind izolat. Ulterior (anul 1999), el a plecat ;n Statele Unite ale Americii.

26

Maestrul DI YU MING

Maestrul Di Yu Ming este un iluminat! Printr-o practic\ ne;ntrerupt\ de 18 ani, sub ;ndrumarea a 200 de mae[trii, la ;nceputul anilor ’90 (august 1991), maestrul Di Yu Ming a atins idealul practicilor spirituale iluminarea. Ulterior el a fondat [coala „Formelor Ilumin\rii” (Puti gong).

practicilor spirituale – iluminarea . Ulterior el a fondat [coala „Formelor Ilumin \ rii” ( Puti

27

Actualmente, ;n ;ntreaga lume exist\ c=teva zeci de milioane de practican]i ai acestor forme.

Vorbind despre crezurile sale, maestrul Di Yu Ming s-a dest\inuit>

Un maestru de Qigong nu poate trata zilnic prea multe persoane. Chiar dac\ a]i a[tepta cu r\bdare s\ v\ vindec, eu tot nu a[ putea vindeca ;ntr-o zi foarte mul]i oameni. Ce se poate face ;ntr-o astfel de situa]ie?

Solu]ia mea este de a v\ transmite tuturor o anumit\ putere, de a v\ transforma ;ntr-o mul]ime de « Di Yu Ming ». Ast\zi predau unui num\r de o mie de persoane, deci o mie de oameni se pot transforma ;n « Di Yu Ming », dac\ predau unei mul]imi [i mai mari, atunci [i mai mul]i oameni pot deveni « Di Yu Ming ». Astfel, ;n aceast\ existen]\ voi putea ;ndep\rta o parte din necazurile pe care le ave]i, cresc=nd lumina [i c\ldura sufletului vostru.

Bine;n]eles, aceasta este dorin]a sufletului meu. Oare se poate ea realiza? Eu tocmai muncesc din greu pentru a o ;mplini. Cu to]ii a]i auzit de Buddha GuanYin, ce are o mie de bra]e. De unde are oare ea at=tea bra]e?

Acum deja foarte mul]i oameni au evoluat, s-au transformat. Dintre practican]ii « Formelor Ilumin\rii » o mare parte au posibilitatea de a le transmite mai departe, au un anumit nivel. Ei ;ndep\rteaz\ o parte din greut\]ile existente, ceea ce este ceva mai bine dec=t dac\ [i-ar p\stra gongfu-ul pentru ei ;n[i[i. Nivelul meu este mic, dar el are o oarecare eficien]\. Forma ;n care v\ transmit putere este [i mai simpl\> dac\ v\ spun c\ ave]i o anumit\ putere, puterea respectiv\ este deja a voastr\. A[a de simpl\ este modalitatea mea de ac]iune. De aceea, eu ;i trimit pe discipolii mei s\ transmit\ mai departe puterea, s\ ;mplineasc\ dorin]a ce pleac\ din sufletul meu sincer> de a v\ aduce bun\tate [i fericire !

din sufletul meu sincer> de a v\ aduce bun\tate [i fericire ! ” Simbolul {colii “Formelor

Simbolul {colii “Formelor Ilumin\rii”

28

Participan]ii la unul dintre cursurile maestrului Di Yu Ming a[tept=nd gra]ia maestrului Datorit\ talentului s\u

Participan]ii la unul dintre cursurile maestrului Di Yu Ming a[tept=nd gra]ia maestrului

Datorit\ talentului s\u ;n domeniul muzical, maestrul Di Yu Ming folose[te [i metoda terapiei prin muzic\, interpret=nd diferite piese aranjate special pentru el. Multe din textele melodiilor sunt compuse chiar de c\tre maestrul Di Yu Ming.

piese aranjate special pentru el. Multe din textele melodiilor sunt compuse chiar de c\tre maestrul Di

29

Referitor la Formele Ilumin\rii, maestrul Di Yu Ming a spus>

”V-am transmis aceast\ metod\> gândi]i-v\ la ea ca la un fel de Qigong, pe care îl practica]i pentru s\n\tatea corpului. :n realitate, ea este

o cale [i o scurt\tur\ pentru a ne dezvolta mintea [i sufletul [i a ne trezi c\tre adev\r. Ea reune[te experien]a str\mo[ilor care au atins Iluminarea

[i a fost încredin]at\ de Buddha. {i astfel, ea permite unui om obi[nuit s\

ob]in\ în scurt timp rezultate imense. Pentru cei cu o bun\ capacitate de în]elegere, pentru cei care se str\duiesc [i muncesc din greu s\ ob]in\ în]elepciunea [i Iluminarea [i pentru cei care au o rela]ie predestinat\, îndrumarea direct\ [i binecuvântarea Maestrului-profesor îi va ajuta s\ progreseze rapid [i s\ intre într-o stare lipsit\ de griji. În acel moment, nimic nu ;i va mai sup\ra.

Pentru a atinge o stare [i mai avansat\, este necesar s\ lucr\m [i

în alte zone. Trebuie s\ l\s\m s\ creasc\ în inima noastr\ bun\tatea [i mila

[i pasiunea pentru tot ce e viu> oamenii [i toate fiin]ele vii din jurul nostru.

S\ iubim animalele, florile [i plantele ele sunt fiin]e vii, în mod fundamental egale cu noi. To]i avem la origine acelea[i elemente de baz\. A

le ucide e ca [i cum ne-am ucide pe noi în[ine. Când animalele se ucid ;ntre

ele, apare aversiunea [i ura, asemenea unei otr\vi, care se împr\[tie în întregul corp. În mod asem\n\tor, atunci când simte impulsul de a ucide, uciga[ul genereaz\ otrav\ în propriul s\u sânge. În plus, el va fi înconjurat de aversiunea [i ura ap\rut\ în victima sa> mintea lui va fi adesea tulburat\ [i plin\ de nelini[te, otrava din interiorul corpului s\u îl va devora constant. La suprafa]\, noi constat\m c\ via]a lui este lipsit\ de [ans\, iar r\ul [i maladiile se strâng în jurul s\u asemenea unui cerc. Pe de alt\ parte, atunci când iubim tot ce e viu, ceea ce câ[tig\m în schimb e iubirea tuturor acestor fiin]e. Sentimentul c\ via]a e pur\, adev\rat\, curat\, lin\ [i norocoas\, reprezint\ binele [i gra]ia reîntoarse

c\tre noi dinspre ele. În]elege]i?

De-a lungul drumului cultiv\rii interioare [i a practic\rii « C\ii spre Iluminare », trecem prin teste, în diferite etape. Anumite persoane nu pot dep\[i aceste teste. Unii oameni nu pot face fa]\ testelor pe termen lung. Ei par a fi, mai ales, lacomi [i materiali[ti. Au mers bine la început, s-au mi[cat cu u[urin]\ în continuare, iar uneori au putut sim]i cum progreseaz\ în mod evident [i rapid. Dar, uneori, dup\ un progres rapid, persoana î[i pierde capacitatea de a sim]i [i devine arid\ [i goal\> mintea ei intr\ în deriv\. Aceasta este etapa dinaintea deschiderii ei c\tre în]elepciune, dup\ practica sa îndelungat\. Este, de asemenea, un test dat de Maestrul t\u

30

înainte de a-]i conferi mai multe merite, pentru a confirma faptul c\ mintea [i inima ta r\mân blânde, calme, pa[nice [i sincere.

Anumi]i oameni, instabili, se afl\ într-o c\utare superficial\, de-a lungul C\ii. Ast\zi, aud despre Maestrul X c\ ar avea mari capacit\]i> f\r\ a cunoa[te adev\rul, se duc [i-l caut\. În ziua urm\toare, cineva le spune despre un alt maestru foarte renumit< din nou, ei se duc s\ îngenuncheze [i în fa]a acestuia. Goana lor, ba aici, ba acolo, îi aduce la confuzie [i epuizare.

Stabilizeaz\-]i corpul [i mintea, opre[te-te din alergare! Permite-i min]ii tale instabile s\ aib\ o cas\, nu o mai l\sa s\ r\t\ceasc\ f\r\ ]el! Cât de lung\ este via]a ta? Azi, î]i spun toate aceste cuvinte din inim\ [i î]i transmit metoda “C\ii spre Iluminare” datorit\ marii compasiuni pe care o simt. Tu [i eu suntem aceea[i fiin]\. A te salva pe tine este ca [i cum m-a[ salva pe mine însumi [i pe membrii familiei mele. Atâta timp cât e[ti calm [i lini[tit [i te gânde[ti la calea noastr\, punctele cheie fundamentale sunt> a respecta, a reflecta [i a examina. La fiecare pas, ilumina]ii 1 , fiin]ele superioare, te vegheaz\, protejându-te. {tii asta?”

.

.

.

”De ce trebuie s\ ne cultiv\m natura interioar\? Pentru c\ vrem s\ ne îndep\rt\m de durere [i suferin]\ [i s\ g\sim adev\rata fericire. Apoi ne putem întoarce cu fa]a spre eternitate. Practica “C\ii spre Iluminare” este procedeul prin care avans\m spre acest destin. Dac\ nu practic\m, nu vom avea în noi capacitatea pentru adev\rata în]elegere [i realizare. Atunci când într-adev\r în]elegi [i e[ti treaz, focul în]elepciunii se ridic\, arzând pân\ în temelii toate grijile tale.”

1 Ace[tia sunt denumi]i ;n tradi]ia chinez\ prin termenul de ”Fo” – Buddha [i ”Pusa” - Boddhisattva

31

PPRRIINNCCIIPPIIII {{II MMEECCAANNIISSMMEE AALLEE PPRRAACCTTIICCIILLOORR EENNEERRGGEETTIICCEE

NOU| MECANISME DE AC}IUNE A QIGONG- ULUI ASUPRA CORPULUI UMAN

CELE ZECE PRINCIPII FUNDAMENTALE ALE QIGONG-ULUI

QIGONG-UL REFLECTAT :N EXPERIMENTELE {TIIN}IFICE

32

NOU| MECANISME DE AC}IUNE A QIGONG-ULUI ASUPRA CORPULUI UMAN

Despre „miracolul” Qigong-ului, despre efectele sale asupra organismului [i nu numai, s-au scris foarte multe materiale, majoritatea provenind din ]ara sa de origine, China. Treptat ;ns\, interesul pentru acest domeniu a crescut ;n lume [i este ;n prezent ;n continu\ ascensiune. La ora actual\ se [tie c\ prin Qigong se pot vindeca boli, iar practican]ii dob=ndesc de obicei unele capacit\]i considerate paranormale. S-a dezvoltat o ;ntreag\ teorie a Qigong-ului, pentru c\ ;n afar\ de abordarea sa practic\ exist\ [i una teoretic\, [tiin]ific\. Dar care sunt principiile si mecanismele de ac]iune ce stau la baza acestor fenomene? R\spunsul nu este deloc simplu, ci dimpotriv\, foarte complex. :n prezent, ;n China [i ;n afara ei exist\ echipe de savan]i care ;[i dedic\ studiul clarific\rii unor probleme ce pentru omul obi[nuit par adev\rate minuni. Iat\ punctul de vedere al maestrului Yan Xin, cu privire la c=teva dintre mecanismele de ac]iune ale Qigong-ului la nivelul organismului uman, prezentat de domnia sa la una din conferin]ele sus]inute>

„Mecanismele de ac]iune ale Qigong-ului asupra corpului uman

sunt>

1) Perfec]ionarea [i reglarea activit\]ii sistemului nervos

2) Perfec]ionarea [i reglarea activit\]ii sistemului circulator

3) Perfec]ionarea [i reglarea activit\]ii sistemului respirator

4) Perfec]ionarea [i reglarea activit\]ii sistemului digestiv

5) Perfec]ionarea [i reglarea activit\]ii sistemului endocrin

6) Coordonarea [i influen]area transform\rilor ce au loc la nivel

muscular [i osos

33

7) Reglarea temperaturii centrale [i periferice a corpului 8) Reglarea poten]ialului electric la nivelul pielii [i modificarea impedan]ei corpului 9) Perfec]ionarea [i reglarea activit\]ii sistemului imunitar

34

1) PERFEC}IONAREA {I REGLAREA ACTIVIT|}II SISTEMULUI NERVOS

Creierul este format dintr-un num\r imens de celule, dintre care numai o mic\ parte (3 5 %) sunt folosite. :n cazul cel mai fericit nivelul se poate ridica la 30%. :n general, dup\ o anumit\ v=rst\, oamenii constat\ c\ le-a sc\zut foarte mult capacitatea de memorare. Aceast\ categorie de persoane, care formeaz\ majoritatea popula]iei, folosesc ;ntreaga lor via]\ un procent minim de neuroni. Se pune deci problema> Cum ar putea fi folosite ;n mod curent celulele din creier ce vie]uiesc ;n stare latent\ (din punct de vedere func]ional)? Cercet\rile efectuate de savan]i au demonstrat faptul c\ atunci c=nd un individ se afl\ ;ntr-o stare caracteristic\ Qigong-ului (de lini[te, de stabilitate) neuronii din straturile profunde ale creierului intr\ ;ntr-o stare de excita]ie deosebit\, valorile poten]ialelor de ac]iune ;nregistrate fiind mai ridicate dec=t ;n mod obi[nuit. :ntr-o astfel de stare, ;nsumarea activit\]ii neuronale din zonele respective, duce la formarea unor curen]i bioelectrici foarte puternici. Dac\ ;n acel moment aten]ia este dirijat\ spre o anumit\ por]iune din organism pentru a o contempla, ;n zona respectiv\ apar modific\ri traduse prin cre[terea bioelectricit\]ii locale. :n aceste condi]ii, macromoleculele din fluidele corpului, sub influen]a intensit\]ii c=mpului electric (mai ridicat fa]\ de valorile normale), se pot asambla, form=nd corpusculi. Starea se generalizeaz\ treptat, ap\r=nd ;n tot corpul o „supra;nc\rcare electric\” a sistemelor coloidale. Drept urmare, ]esuturile neuronale din creier vor fi [i mai mult stimulate, av=nd loc o „eliberare de putere” ce activeaz\ 80 90 % din celulele nervoase care ;n mod obi[nuit se afl\ ;n stare latent\, nefiind folosite. Acum pot apare a[a- numitele capacit\]i deosebite sau paranormale. Aceast\ faz\ corespunde cu „Forma interioar\ a stabiliz\rii [i transform\rii” din budhism, numit\ de unii [i „Forma ;n]elepciunii” (Zhihui Gong), „Tehnica desc\tu[\rii ;n]elepciunii” (Kaizhi Gong) sau „Forma capacit\]ilor ;n]elepciunii” (Zhineng Shu).

35

Av=nd ;n vedere cele prezentate anterior, putem deduce c\ Qigong- ul este de mare ajutor elevilor [i studen]ilor, f\c=ndu-le posibil\ atingerea unor performan]e deosebite, [i nu mai pu]in oamenilor de [tiin]\, c\rora le poate m\ri capacitatea de concentrare [i clarviziunea. Prin studii neurologice efectuate pe diferi]i subiec]i practican]i de Qigong a fost observat faptul c\ electroencefalograma ;nregistrat\ ;n timpul exers\rii are acela[i aspect cu aceea a unui copil, indiferent de v=rsta practicantului respectiv. Astfel, graficul ob]inut ;n starea caracteristic\ Qigong-ului prezint\ unde de amplitudine mai mare [i cu ritm mai lent (frecven]a este mai mic\). :n mod obi[nuit, pentru adul]i electroencefalograma nu are acest aspect, similar cu cel al copilului, nici ;n somn, nici ;n cazul desf\[ur\rii vre- unui alt tip de activitate. Qigong-ul este deci o metod\ ideal\ de exersare a creierului, duc=nd la „desc\tu[area ;n]elepciunii”. El poate regla, de asemenea, [i activitatea nervoas\ ;n afara axului cerebrospinal, ac]ion=nd la nivelul sistemului nervos vegetativ (de exemplu, reduce activitatea sistemului nervos vegetativ simpatic). Pe aceast\ cale se realizeaz\ un control al fiziologiei organelor interne ;n ansamblu. De aceea, oamenii care sufer\ de diverse boli, ;ncep=nd cu cele mentale (psihoze, nevroze, depresii nervoase) [i termin=nd cu diferite afec]iuni ale organelor interne, pot practica Qigong-ul [i rezultatele care nu vor ;nt=rzia s\ apar\ vor fi mai mult dec=t mul]umitoare. :n alt\ ordine de idei, prin tehnica angiografiei s-a descoperit c\ ;n starea caracteristic\ Qigong-ului circula]ia sanguin\ la nivel cerebral este mult ;mbun\t\]it\ ;n zona frun]ii, ;n straturile mai profunde. Regiunea respectiv\ coincide localiz\rii „c=mpului de cinabru superior” sau celui „de- al treilea ochi”. Stimularea acestei zone este cea care duce la diferite capacit\]i deosebite. Despre func]iile acestui „al treilea ochi” se cunosc p=n\ ;n prezent destul de pu]ine lucruri. Cert este ;ns\ faptul c\ prin „deschiderea” sa, unele persoane pot s\ vad\ prin obiecte, pot privi chiar organele interne din propriul corp sau din cele ale altora, pot muta obiecte f\r\ s\ le ating\,

[.a.m.d. Studiul fiziologiei sistemului nervos a demonstrat existen]a unei st\ri de inhibi]ie protectoare a cortexului cerebral, un fel de repaus al activit\]ii corticale, ca apare la practicantul de Qigong ;n timpul exers\rii. Se spune c\ ;n mod obi[nuit, pe parcursul a 24 de ore, scoar]a cerebral\ intr\ ;n aceast\ stare pe un timp de numai 14 16 secunde. Cu alte cuvinte, chiar dac\ omul doarme toat\ ziua, creierul s\u nu se odihne[te cu adev\rat dec=t 14 16 secunde. Durata de repaus poate fi m\rit\ prin practicarea exerci]iilor de Qigong. A[a se explic\ faptul c\, de[i maestrul

36

Hai Deng nu a dormit timp de 60 de ani, el s-a bucurat de o s\n\tate perfect\. Din cele men]ionate reiese evident c\ practicarea Qigong-ului activeaz\ neuronii din creier care ;n mod obi[nuit nu sunt folosi]i, at=t prin ;mbun\t\]irea circula]iei sanguine c=t [i prin stimularea activit\]ii bioelectrice a celulelor aflate ;n straturile profunde. Acest lucru nu poate fi ob]inut prin nici o alt\ metod\ de antrenament. Cresc=nd capacitatea creierului, pe de o parte se realizeaz\ un reglaj general ;n organism, prin intermediul sistemului nervos central [i al sistemului nervos vegetativ, iar pe de alt\ parte apar acele capacit\]i deosebite ale omului [i se produce ceea ce ini]ia]ii numesc „desc\tu[area ;n]elepciunii”.

37

2) PERFEC}IONAREA {I REGLAREA ACTIVIT|}II SISTEMULUI CIRCULATOR

S-a observat faptul c\ ;n organismul practican]ilor de Qigong aprovizionarea cu s=nge se realizeaz\ automat, foarte rapid, ;n func]ie de necesit\]i. :n momentul ;n care omul se odihne[te necesarul de s=nge este mai mic, aportul este mai slab [i scade activitatea cardiac\. Dac\ ulterior apare ;n organism nevoia unei cantit\]i sporite de s=nge, aprovizionarea va cre[te corespunz\tor. Qigong-ul poate s\ modifice pragul de sensibilitate al receptorilor de la nivelul vaselor sanguine, m\rind foarte mult senzitivitatea lor. Drept urmare, ;n sistol\, c=nd inima pompeaz\ s=nge ;n vase, ele se dilat\ rapid, iar ;n diastol\ revin cu u[urin]\ la dimensiunea ini]ial\, av=nd o elasticitate deosebit de bun\, indiferent de v=rst\.

:n acest mod va fi eliminat\ problema rigidiz\rii pere]ilor vaselor sanguine, ce apare odat\ cu trecerea anilor, iar bolile de tipul aterosclerozei, afec]iunile coronariene, precum [i accidentele vasculare, nu mai constituie un pericol.

Printr-o astfel de practic\ se realizeaz\ [i o foarte bun\ aprovizionare cu s=nge a celulelor aflate ;n ]esuturi mai profunde. :n fapt circula]ia sanguin\ este perfect\ ;n tot corpul, men]in=ndu-i tinere]ea, vigoarea [i

gra]ia. Buletinul Informativ al Institutului de Cercetare [i Tratament a Hipertensiunii arteriale din Shanghai relateaz\ despre cazul a 100 de persoane suferind de aceast\ boal\, care au reu[it s\ men]in\ timp de cinci minute o stare de lini[te mental\ [i corporal\, valoarea tensiunii lor ;ncep=nd s\ scad\ progresiv. Dup\ numai 20 de minute, presiunea sanguin\ a ajuns la limite normale, efectul [edin]ei de Qigong fiind acela[i cu cel ob]inut la 3 ore de la administrarea unor medicamente folosite ;n cazul tratamentului hipertensiunii arteriale. La 97 din cele 100 de persoane urm\rite, boala a fost vindecat\ complet, hipertensiunea reinstal=ndu-se ulterior doar la trei dintre ele.

38

Prin Qigong se poate ac]iona nu numai asupra aparatului circulator,

ci

[i asupra compozi]iei s=ngelui. Atunci c=nd o persoan\ exerseaz\ sau intr\

;n

contact cu un maestru de Qigong, se poate produce o cre[tere a num\rului

celulelor sanguine. :n ziarul „Lumina” (Guangming Ribao) a ap\rut la un moment dat un articol intitulat „Qigong-ul nu este ;n contradic]ie cu [tiin]a”, care prezenta rezultatele unor experimente efectuate la un Institut de Cercetare din provincia Zhejiang. Tema principal\ este legat\ de evolu]ia num\rului celulelor sanguine ;n corpul unor bolnavi trata]i prin Qigong. Astfel, dup\ se maestrul respectiv emitea energie pentru a-i trata pe cei bolnavi, num\rul celulelor sanguine ale celor suferinzi cre[tea, procesul continu;ndu-se o

perioad\ de timp [i dup\ ;ntreruperea emisiei energetice. Simultan s-a observat c\ num\rul celulelor sanguine din corpul maestrului care aplica tratamentul, sc\dea. De ce apare acest fenomen? Printr-o emisie energetic\ puternic\ spre organismul uman, ;n acesta se ob]ine o ;mbun\t\]ire a func]iei hematopoetice a m\duvei osoase, cresc=nd num\rul elementelor figurate sanguine. Cre[terea se men]ine [i dup\ terminarea [edin]ei de Qigong. Maestrul consum\ ;ns\ pentru emisia de energie o cantitate foarte mare de „putere”, de Zhen Qi (energie adev\rat\), iar ;n organismul s\u acest lucru se traduce prin sc\derea num\rului de celule sanguine. Ele vor fi ref\cute ulterior, treptat treptat, prin practic\. Un alt aspect important ce a fost studiat este cel legat de concentra]ia unor microelemente ;n s=nge [i, ;n func]ie de aceasta, de modul ;n care Qigong-ul poate prelungi tinere]ea [i via]a. Nu exist\ nici o leg\tur\ ;ntre cantitatea de substan]e nutritive din s=nge sau num\rul elementelor figurate [i longevitate, la omul s\n\tos ele fiind relativ constante, de la tinere]e p=n\ la b\tr=ne]e. Pentru microelemente situa]ia este ;ns\ cu totul alta> ele sunt mult mai reduse (din punct de vedere cantitativ) ;n s=ngele persoanelor ;n v=rst\ dec=t ;n cel al tinerilor. Din cele 14 microelemente esen]iale din organism,

zincul este cel mai important. Prin practicarea Qigong-ului sau prin recep]ia energiei emise de un maestru de Qigong, concentra]ia de zinc din s=nge cre[te. Zincul este o coenzim\ foarte important\, el regl=nd activitatea unor enzime din corp, fiind deci un factor esen]ial pentru desf\[urarea proceselor metabolice. Cre[terea con]inutului de zinc din organism accelereaz\ metabolismul, duc=nd la vindecarea unor afec]iuni, la prelungirea tinere]ii,

la atingerea longevit\]ii.

39

3) PERFEC}IONAREA {I REGLAREA ACTIVIT|}II SISTEMULUI RESPIRATOR

Prin atingerea unei st\ri caracteristice Qigong-ului scade cantitatea de oxigen consumat\ de organism [i cre[te eficien]a modului de utilizare a oxigenului absorbit (inspirat). De fapt este vorba nu de c=t oxigen se consum\, ci de cum este el folosit. De exemplu, un alerg\tor de curs\ lung\ are o activitate intens\ a pl\m=nilor [i aparatul s\u respirator trebuie s\ aib\ o stare de s\n\tate perfect\. Pentru efortul pe care-l face el consum\ ;ns\ mult oxigen. Acest om nu ar putea ;ns\ s\ reziste mult timp sub ap\, de[i capacitatea sa pulmonar\ este mare, mai mare dec=t cea a unui om neantrenat. Un practicant de Qigong, ajuns la un anumit nivel ;n practica sa [i care a exersat ;n mod special tehnici respiratorii, poate rezista f\r\ probleme mai multe ore sub ap\. Exist\ persoane care au stat ;ngropate ;n p\m=nt 6 7 zile, respir=nd ;ntr-o manier\ proprie ;n tot acest r\stimp, [i pe care lipsa oxigenului din mediu nu le-a afectat ;n nici un fel. Aceste fenomene nu pot fi explicate din punct de vedere al fiziologiei aparatului respirator al omului obi[nuit. Exist\ ;ns\ o explica]ie pe care o d\ Qigong-ul. Pe de o parte, acest tip de practic\ poate cre[te capacitatea pulmonar\ [i, implicit, cantitatea de oxigen inspirat\. Problema esen]ial\ const\ ;ns\ ;n modul ;n care este el folosit, c=t [i g\sirea unei c\i de men]inere a func]iilor vitale printr-un consum minim de oxigen. :n medicina tradi]ional\ chinez\ se spune> „Pl\m=nul este ;ndreptat spre cele o sut\ de meridiane.” Orice practicant de Qigong [tie c\ pentru a exersa nu are nevoie de spa]iu ;n aer liber [i nici m\car de un loc bine aerisit. Sunt mae[trii care tr\iesc ;n grote, unde adesea se formeaz\ cea]\ [i atmosfera este foarte ;nc\rcat\. Organismul lor nu este afectat de acest lucru, pentru c\ ei folosesc o cantitate foarte mic\ de oxigen pentru ;ntre]inerea func]iilor vitale. Nu demult, am vindecat un om care era bolnav [i avea ;n permanen]\ nevoie de tubul de oxigen. :ntr-o zi i-am f\cut o vizit\. La c=teva minute de la ;nceperea conversa]iei, omul [i-a scos tubul. Din clipa aceea nu l-a mai folosit niciodat\. C=nd [i-a dat seama ce s-a ;nt=mplat a r\mas foarte mirat, dar eu i-am explicat> „Problema era aceea c\ nu mai puteai folosi oxigenul

40

primit. Eu am ac]ionat asupra ta, cresc=ndu-]i capacitatea de absorb]ie a oxigenului, astfel ;nc=t s\-]i fie suficient\ o cantitate mai mic\. Nu aveai oricum nevoie de tub, ;n mediu exist\ destul oxigen. Dac\ nu po]i folosi un lucru, degeaba iei o cantitate oric=t de mare din el!”

41

4) PERFEC}IONAREA {I REGLAREA ACTIVIT|}II SISTEMULUI DIGESTIV

Dup\ un timp suficient de practic\ a Qigong-ului apar unele modific\ri la nivelul sistemului digestiv. :n primul r=nd se produce o stimulare a secre]iei sucului gastric [i intestinal, precum [i a salivei. Mi[c\rile peristaltice se intensific\, facilit=nd tranzitul. :n afar\ de faptul c\ sunt ;n cantitate mai mare, sucurile digestive

[i saliva con]in [i o concentra]ie sporit\ de proteine enzimatice (amilaza

salivar\ are o activitate deosebit\), iar pe l=ng\ acestea, ;n saliv\ exist\ [i o serie de substan]e cu ac]iune bactericid\ puternic\ (care previn infec]iile

gingiilor, faringita, amigdalita, enterogastrita) [i un procent important de microelemente. Pentru practican]ii de Qigong saliva este un fluid foarte pre]ios, fiind denumit [i „saliva de aur [i jad” (jin jin yu ye)< ea nu trebuie ;n nici un caz scuipat\ [i poate fi folosit\ la cl\tirea gurii. Exist\ unele tehnici prin care saliva este colectat\, se amestec\ de 36 de ori, se cl\te[te gura cu ea de 36 de ori, apoi se rote[te limba de 36 de ori [i, ;n final, se ;nghite totul din trei ;nghi]ituri. De[i prin exersarea Qigong-ului cre[te cantitatea de suc gastric, nu apare niciodat\ hiperaciditatea. :n stomac se secret\ acidul clorhidric, ceea ce duce la valori foarte sc\zute ale pH-ului mediului. Persoanele care sufer\ de hiperaciditate, chiar [i de forme mai grave, cum ar fi gastritele hiperacide sau ulcerul gastroduodenal, nu trebuie s\ aib\ nici o team\. Prin practica Qigong-ului valoarea pH-ului va fi readus\ la valori normale prin reglarea echilibrului acido-bazic, astfel ;nc=t bolile respective nu numai c\ nu vor fi agravate, ci chiar se vor vindeca. Unele cercet\ri au eviden]iat faptul c\ sucurile gastro-intestinale aflate ;n tubul digestiv al practican]ilor de Qigong con]in pe l=ng\ enzimele

[i s\rurile obi[nuite, o serie de substan]e care au o valoare nutritiv\ ridicat\,

pe care ei le pot folosi. Acestea sunt considerate surse foarte valoroase de energie, iar c\ile pe care ele se transform\ [i intr\ ;n circuitul metabolic difer\ de calea digestiv\ cunoscut\. :n acest caz se spune c\ se deschide poarta resurselor nutritive de rezerv\, corpul nemaiav=nd nevoie de surse exogene de hran\. Pentru unii

42

oameni, acela[i lucru este valabil [i pentru ap\. Exist\ persoane care nu au nevoie s\ bea ap\, ele men]in=ndu-[i umiditatea constant\ ;n corp prin schimburi la nivelul pielii. Toate par greu de crezut, chiar greu de imaginat pentru oamenii care nu au p\truns sensul ad=nc al acestor lucruri< totu[i ele au o baz\ real\. Prin practica Qigong-ului sunt posibile multe astfel de „minuni”. Natura a creat totul cu foarte mare rezerv\. Chiar [i persoanele care nu sunt practicante de Qigong pot rezista f\r\ s\ m\n=nce trei, cinci, [apte, dou\zeci de zile sau chiar mai mult. Cei antrena]i ajung prin post la ;nt\rirea [i purificarea organismului, la stabilizarea mentalului. Omul consum\ totdeauna mult mai mult\ hran\ dec=t are nevoie. Cheltuie foarte mult\ energie ;n procesul diger\rii unui volum prea mare de alimente. Ceea ce ar fi de dorit ar fi ca aportul s\ fie minim, iar eficien]a cu care este folosit s\ fie maxim\. Prin practica Qigong-ului se poate aduce sistemul digestiv la acest nivel de „func]ionare ideal\”, permi]=nd organismului s\ intre ;ntr-o form\ propice apari]iei unor capacit\]i deosebite.

43

5) PERFEC}IONAREA {I REGLAREA ACTIVIT|}II SISTEMULUI ENDOCRIN

Exersarea Qigong-ului influen]eaz\ ;ntregul sistem endocrin, modific\ func]ionarea glandelor cu secre]ie intern\ [i se spune c\ „prelunge[te via]a hormonilor”. De exemplu, glandele suprarenale ale practican]ilor de Qigong au o activitate diminuat\, iar nivelul secre]iilor lor scade. Acela[i lucru se ;nt=mpl\ [i cu hipofiza [i chiar [i cu alte glande endocrine. Exprimarea pe care am folosit-o> „nivel sc\zut al secre]iilor, „activitate diminuat\”, ar putea duce la concluzia c\ apare un deficit hormonal. Este o eroare! Secre]ia este diminuat\, dar se men]ine un timp mai ;ndelungat. Organismul celui care se afl\ ;ntr-o anumit\ etap\ a practicii nu mai are nevoie de o cantitate mare de hormoni, ci de una sc\zut\, realiz=ndu-se un fel de „economisire” a secre]iei. Astfel, se [tie c\ femeile ajunse la v=rsta de 49 de ani intr\ de obicei la menopauz\, menstrua]ia dispare [i ;n organsim se produce o mare „dezordine” hormonal\. Pentru persoanele care practic\ Qigong acest lucru nu este neap\rat valabil, exist=nd femei care pot r\m=ne ;ns\rcinate chiar [i la 60 de ani. Faptul este posibil prin men]inerea secre]iilor hormonale corespunz\toare o perioad\ mult mai ;ndelungat\ dec=t ;n mod obi[nuit. Un alt aspect este acela de vindecare al unor afec]iuni care au o baz\ hormonal\> miocardita, artroza, poliartrita, [.a.m.d. Atunci c=nd apar tulbur\ri ale sistemului endocrin, ele duc la dezechilibre func]ionale ;n toate aparatele [i sistemele corpului, pentru c\ glandele au un rol reglator al fiziologiei multor organe. Exist\ persoane care sufereau de mult timp de dureri articulare, [i care, ;n urma [edin]elor de Qigong, s-au vindecat. Explica]ia const\ ;n faptul c\ prin acest tip de terapie s-a restabilit echilibrul hormonal ;n organismele respective. Multor bolnavi de artrit\ li se administreaz\ un tratament pe baz\ de hormoni, lucru ce poate deveni la un moment dat extrem de periculos, pentru c\ excesul unor astfel de substan]e determin\ uneori apari]ia altor afec]iuni, c=t se poate de serioase.

44

Practica Qigong-ului ;l ajut\ pe om s\ se ;ns\n\to[easc\, f\r\ nici un fel de efect secundar nedorit, organismul fiind reglat astfel ;nc=t s\ func]ioneze ;ntr-un mod ideal. La v=rsta de 14 18 ani, tinerele fete cunosc o perioad\ mai dificil\ ;n dezvoltarea lor. Schimb\rile care se petrec ;n organism sunt foarte profunde [i ele se leag\ de instalarea ciclului menstrual. Acum apar tulbur\ri mai mult sau mai pu]in grave, care pot fi ;ns\ evitate prin practicarea Qigong-ului de c\tre fata respectiv\ sau de c\tre p\rin]ii ei. Se spune c\ Qigong-ul prelunge[te tinere]ea> at=t timp c=t ;n organism sunt secreta]i hormonii care ;n mod normal exist\ la organismele tinere, bine;n]eles c\ tinere]ea va fi prelungit\.

45

6) COORDONAREA {I INFLUEN}AREA TRANSFORM|RILOR CE AU LOC LA NIVELUL SISTEMELOR MUSCULAR {I OSOS

Practica Qigong-ului ;nt=rzie procesul de ;mb\tr=nire a oaselor. :n mod obi[nuit, odat\ cu ;naintarea ;n v=rst\, oasele ;[i pierd flexibilitatea, devin foarte fragile [i se pot rupe cu u[urin]\. Fracturile se vindec\ la o v=rst\ ;naintat\ mult mai greu dec=t ;n tinere]e. Corpul este acum greoi, omul ;[i pierde agilitatea, deplas=ndu-se cu dificultate. Aceste probleme pot fi ;ns\ evitate. De exemplu, la 87 de ani maestrul Hai Deng s\rea cu u[urin]\ pe st=lpii pe care exersa tehnica „St=lpul florii de prun” (Meihua Zhuang)< ace[ti st=lpi aveau o ;n\l]ime considerabil\. Dup\ ce termina exerci]iul, cobora f\r\ nici o dificultate, mi[c\rile sale fiind rapide, precise [i agile ca [i ale unui copil. Faptul c\ un om at=t de ;n v=rst\ nu-[i pierduse flexibilitatea oaselor [i-[i putea controla at=t de bine corpul are o semnifica]ie profund\. Exist\ ;n organismul uman por]iuni care se osific\ dup\ na[tere (cum ar fi de exemplu fontanela) sau oase care apar ulterior (de exemplu din]ii). Ele trebuie exersate ;n mod special, iar Qigong-ul are unele tehnici speciale pentru atingerea acestui scop. De exemplu, maxilarele se lovesc unul de cel\lalt, ciocnind din]ii, iar mae[trii mai ;n v=rst\ au obiceiul de a-[i lovi elevii ;n moalele capului, cu palma sau cu bastonul, atunci c=nd ace[tia fac vreo gre[eal\. Nu este vorba doar de o simpl\ pedeaps\, ci de un mod de a exersa oasele capului. Este deci clar c\ cei care au diverse afec]iuni, mai mult sau mai pu]in grave ale sistemului osos, le pot vindeca prin practicarea Qigong-ului sau apel=nd la un maestru de Qigong, pentru tratament. :n provincia Liaoning am ;nt=lnit o femeie pe nume Yang, ce avea v=rsta cuprins\ ;ntre 40 [i 50 de ani. Ea suferea de o boal\ ce consta ;n proliferarea necontrolat\ a ]esutului osos, astfel ;nc=t la genunchi ;i crescuser\ doi „pinteni” de 6 – 7 milimetri, care o deranjau foarte tare. A venit la mine, ;mpreun\ cu so]ul ei, rug=ndu-m\ s\ o vindec. I-am r\spuns> „Te voi vindeca, ;ns\ eu folosesc o metod\ mai neobi[nuit\< va trebui s\ ai mult curaj [i s\ fii foarte hot\r=t\.”

46

„Nu-i nici o problem\”, mi-a r\spuns femeia, iar eu i-am atras din nou aten]ia> „Trebuie s\ faci exact ceea ce-]i voi spune!” „Bine”, a zis femeia. „Am s\ te examinez, dar mai ;nt;i trebuie s\ ie[i pu]in pe strad\ s\ te plimbi, s\ alergi. Apoi ;ntoarce-te s\ te vindec. Po]i s\ mergi?” „Da”, apoi ea a ie[it. Era sear\ [i purta o pereche de pantofi cu tocuri de ;n\l]ime medie. So]ului ei i-a fost team\ c\ s-ar putea s\ cad\, ;ns\ eu i- am spus> „Nu te mai g=ndi la asta!” Dup\ 20 30 de minute femeia s-a ;ntors alerg=nd. Era foarte fericit\ [i, pe m\sur\ ce alerga, era din ce ;n ce mai relaxat\. V\z=nd-o c\ se ;ntoarce, so]ul ei i-a strigat> „Opre[te-te! Stai jos! Stai repede jos! Mi[c\-]i genunchii,vezi dac\ mai ai ceva sau nu!” Imediat ce a rostit aceste cuvinte au [i ap\rut necazurile, din cauza faptului c\ el nu a avut capacitate de ;n]elegere, nu a pus bine problema, [i o parte din „semnalele” pe care le-am transmis s-au pierdut. Atunci i-am spus din nou femeii s\ alerge, [i nu pentru a o pedepsi, ci pentru a-i trimite iar\[i anumite „semnale”. :n jum\tatea de or\ ce a urmat acestui incident, b\rbatul nu a mai scos nici un cuv=nt, iar c=nd so]ia sa s-a ;ntors era complet vindecat\. Am ;nt=lnit odat\ o fat\ care la na[tere avusese o problem\ la coloana vertebral\, ce trecuse neobservat\ de c\tre medici [i deci r\m\sese netratat\ corespunz\tor. Acum copilul ajunsese s\ aib\ o form\ avansat\ de scolioz\ de tip „S”. Tat\l ei m-a rugat s-o vindec. Ambii p\rin]i cuno[teau metoda mea de tratament, [tiau c\ pot s\ ac]ionez asupra pacientului ;n timpul unei conversa]ii banale sau de la distan]\. C=nd am ajuns la locuin]a lor, omul m-a rugat s\ m\ uit la copil, ;ns\ nu a pomenit nimic despre suferin]a ei. {tia c\ mie nu-mi place s\ se discute despre boal\, pentru c\ ;n acel moment semnalul bolii este amplificat, devine foarte puternic [i persoana ;n cauz\ cu greu mai poate fi vindecat\. I-am spus aproape imediat> „Nu-i nici o problem\. E normal\!” Mama fetei tocmai se preg\tea s\-mi vorbeasc\ despre afec]iunea fetei, ;ns\ b\rbatul a oprit-o, spun=ndu-i> „Du-te imediat [i uit\-te la coloana fiicei noastre. Dac\ doctorul Yan Xin a spus c\ nu are nimic, atunci este sigur vindecat\!” Femeia a descoperit spatele fetei [i a v\zut c\ era perfect drept. Prin metodele din Qigong se poate ac]iona asupra oaselor, „rearanj=ndu-le” atunci c=nd este nevoie. :n unele cazuri ;ns\, osatura se

47

modific\ ;n urma unei reac]ii de autoprotejare a organismului< ;n aceste situa]ii nu se ia nici o m\sur\. Qigong-ul are o mare influen]\ [i asupra sistemului muscular. Exersarea practicilor interne (Nei Gong) are efecte mai puternice fa]\ de artele mar]iale (Wushu). Practican]ii de Qigong au o putere neobi[nuit\ ;n membre, mai ales ;n bra]e. La un anumit nivel ei pot folosi o for]\ de zece ori mai mare fa]\ de aceea a unui practicant de arte mar]iale. Astfel se explic\ faptul c\ la 80 de ani maestrul Hai Deng era deosebit de puternic. De aceea, ;n]elep]ii din vechime spuneau>

„Exersarea artelor mar]iale f\r\ practica formelor interne nu va duce la nimic spre b\tr=ne]e< prin exersarea formelor interne f\r\ practicarea artelor mar]iale, lucrurile minunate nu se vor putea ivi ;n ;ntregime.”

Legat de aceast\ problem\, mai exist\ [i un alt aspect> prin practicarea tehnicilor de Qigong, la nivelul creierului, intestinelor [i al altor zone din organism, este produs ;n cantitate mare un anumit compus ce are un efect analgezic extrem de puternic, mai mare de c=teva ori dec=t cel al morfinei. :n mod obi[nuit, aceast\ substan]\ exist\ ;n corp, dar ;n concentra]ii foarte reduse. Qigong-ul cre[te nivelul producerii ei [i de aceea, practican]ii formelor interne nu se tem s\ primeasc\ nici o lovitur\. Un alt mod de autoprotejare este [i apari]ia unor semnale magnetice care ap\r\ organismul, av=nd de asemenea un rol analgezic.

48

7) REGLAREA TEMPERATURII CENTRALE {I PERIFERICE A CORPULUI

Anumite fenomene foarte neobi[nuite - faptul c\ practican]ii de Qigong pot atinge cu limba o bar\ de metal incandescent, pot p\[i pe c\rbuni aprin[i sau pot ]ine ;n palm\ o bucat\ de metal ;ncins sunt deja foarte bine cunoscute. Aceste capacit\]i sunt dob=ndite prin capacitatea de a controla temperatura la nivelul pielii. Exist\ persoane care, atunci c=nd simt c\ le cre[te temperatura, pot readuce temperatura central\ a corpului la nivelul normal. :ntr-o zi am predat unui om bolnav tehnica cobor=rii temperaturii corpului [i de atunci el a ;nceput s\ exerseze regulat. Cu c=t avansa ;n practic\, cu at=t se sim]ea mai bine, av=nd senza]ia c\ prin corp ;i circul\ un curent de energie care ;mpinge spre exterior energia turbionar\, determin=nd-o s\ ias\ prin degetul mare. Dup\ un timp, persoana respectiv\ s-a ;mboln\vit de viroz\ [i i-a crescut din nou febra. :n loc s\ ia medicamente, a[a cum obi[nuia ;nainte, s- a a[ezat pur [i simplu pe un scaun [i, dup\ ce a intrat ;ntr-o stare de lini[te, [i-a spus> „Deoarece am febr\ ;l rog pe maestrul Yan Xin s\-mi scad\ temperatura corpului.” Omul [i-a revenit destul de repede la normal. Este important faptul c\ el a putut s\ intre ;ntr-o stare de lini[te, fiind astfel preg\tit s\ recep]ioneze semnalele necesare pentru vindecare.

49

8) REGLAREA POTEN}IALULUI ELECTRIC LA NIVELUL PIELII {I MODIFICAREA IMPEDAN}EI CORPULUI

:ntr=nd ;ntr-o stare caracteristic\ Qigong-ului se poate folosi aten]ia pentru a modifica poten]ialul electric [i rezisten]a pielii, inclusiv forma undei, amplitudinea, perioada, [.a.m.d. :n continuare voi explica experien]ele pe care le vom face ast\zi. :n m=na st=ng\ am un fir bun conduc\tor de electricitate, iar ;n m=na dreapt\ am un fir legat la mas\. Tensiunea este de 220 de vol]i. {tiin]a ne ;nva]\ c\ atunci c=nd un curent de 220 de vol]i trece prin corpul omenesc, acesta fiind ;n contact [i cu firul sub tensiune [i cu firul de mas\, este suficient un interval foarte scurt (de ordinul secundelor) pentru ca inima s\ se poat\ opri. Experien]a actual\ vine s\ arate cum, prin practica Qigong-ului, se poate schimba poten]ialul electric [i impedan]a corpului, astfel ;nc=t curentul s\ nu poat\ face r\u organismului. :n plus eu folosesc acest prilej pentru a exersa, demonstr=nd c\ poate exista chiar [i un efect benefic. Trimi]=nd foarte pu]in curent electric prin corp, acesta va ac]iona pozitiv asupra inimii, iar persoanele care nu au o circula]ie foarte bun\ la nivel cerebral vor avea senza]ia c\ li s-a limpezit capul. Iat\ experimentul> Eu iau ;n m=n\ un fir sub tensiune [i las o parte din curentul electric s\ treac\ prin corpul meu [i s\ ajung\ la altcineva care m\ ]ine de m=n\, iar cu cealalt\ m=n\ ]ine un fir legat la mas\. Persoana respectiv\ va avea senza]ia de furnic\turi, dar nu va fi curentat. :n acela[i timp se va pune pe corpul meu un creion de m\surat tensiunea, care se va aprinde. Apoi creionul se va pune corpul celeilalte persoane [i se va vedea c\ nu se mai aprinde. Dup\ ce a trecut prin corpul meu, curentul electric se modific\, astfel ;nc=t ;n momentul intr\rii ;n corpul celeilalte persoane va avea 36 de

vol]i. Dup\ aceea voi pune pe altcineva s\ ia firul sub tensiune [i s\ intre ;n contact cu persoana care ]ine firul de mas\ (eu nu ;i voi atinge). Am=ndoi vor avea senza]ia de furnic\turi. Pun=nd creionul de tensiune pe oricare dintre ei, nu se va aprinde pe nici unul. Acest lucru indic\ faptul c\ eu pot

50

modifica tensiunea curentului electric [i f\r\ contact direct, pur [i simplu folosindu-mi aten]ia (g=ndurile). Aceste experimente nu au leg\tur\ cu capacit\]ile deosebite, ci pur [i simplu demonstreaz\ modalitatea de ac]iune a g=ndurilor asupra curentului electric.

51

9) PERFEC}IONAREA {I REGLAREA ACTIVIT|}II SISTEMULUI IMUNITAR

Perfec]ionarea [i reglarea activit\]ii sistemului imunitar con]ine aspectul imunit\]ii umorale (al fluidelor corpului) [i cel al imunit\]ii celulare. Studiile ;ntreprinse au demonstrat c\ practica Qigong-ului sau intrarea ;n contact cu mae[trii de Qigong poate duce la cre[terea semnificativ\ a leucocitelor, a puterii de fagocitare, c=t [i a num\rului acestora. Acest lucru se produce prin sc\derea ritmului de distrugere a fagocitelor (cele mai importante dintre leucocite) de la nivelul splinei. :n acest mod va cre[te capacitatea de prevenire a apari]iei afec]iunilor, dar [i cea de lupt\ ;mpotriva afec]iunilor instalate. Aceste schimb\ri survin ;n interiorul corpului ;n func]ie de necesit\]i. Practicantul de Qigong are o bun\ capacitate de autoreglare a func]ion\rii sistemului imunitar. Atunci c=nd este necesar\ cre[terea leucocitelor, acest proces va fi stimulat automat. :n momentul ;n care nu mai este necesar\ o atitudine foarte activ\ a sistemului imunitar, acesta ;[i va sc\dea automat activitatea. Perfec]ionarea [i reglarea activit\]ii sistemului imunitar se refer\ tocmai la capacitatea acestuia (stimulat\ de practica Qigong-ului) de a-[i modifica activitatea ;n func]ie de necesit\]i. Acest tip de autoreglare nu poate fi indus prin nici un fel de medica]ie. Medicamentele moderne nu pot dec=t sau s\ creasc\ r\spunsul sistemului imunitar ;n fa]a afec]iunilor, sau s\ provoace numai o inhibi]ie a acestuia.

52

CELE ZECE PRINCIPII FUNDAMENTALE ALE QIGONG-ULUI

Qigong-ul este un domeniu ;n care capacitatea de ;n]elegere este esen]ial\. Intr=nd ;n contact cu cuno[tin]ele teoretice vi se vor deschide por]i neb\nuite ;n momentul ;n care practica]i. Este posibil ca la un moment dat, persever=nd ;n exersarea unei tehnici, rezultatele s\ se lase a[teptate sau s\ ave]i senza]ia c\ v\ plictisi]i (de[i pozi]ia pe care o men]ine]i este destul de dificil\ [i ar trebui s\ v\ stimuleze circula]ia energetic\). :n aceste momente, dac\ a]i citit mai mult\ teorie sau dac\ a]i intrat ;n contact cu mecanismele ce stau la baza Qigong-ului, este posibil ca unele din lucrurile pe care le-a]i ;nt=lnit ;n c\r]i sau le-a]i auzit la expunerile despre Qigong s\ fie cheia pentru a putea avansa. Niciodat\ cuno[tin]ele teoretice nu sunt prea multe. Trebuie s\ ;ncerca]i s\ v\ perfec]iona]i continuu, s\ ave]i o nepotolit\ sete de cunoa[tere, numai astfel ve]i putea recep]iona c=t mai multe „semnale” din mediul exterior, numai ;n acest fel ve]i putea primi din ce ;n ce mai mult\ energie. O problem\ ar fi cazul ;n care ;ns\, cuno[tin]ele teoretice sunt ceva ce nu reu[esc dec=t s\ oboseasc\ mintea, nereu[ind s\ v\ st=rneasc\ interesul. De aceea, c=nd ;ncerca]i s\ v\ familiariza]i cu ceva nou, deschide]i-v\ mai ;nt=i sufletul [i apoi pleca]i ;n procesul de c\utare.

1. Principiul relax\rii 2

Acest principiu are ;n vedere relaxarea, lini[tea [i naturale]ea ce trebuie s\ apar\ pe durata practicii< spiritul trebuie s\ fie relaxat, sentimentele [i g=ndirea trebuie s\ fie destinse, mu[chii relaxa]i, organele interne de asemenea. Tensiunea nu duce dec=t la blocarea energiei [i la apari]ia bolilor. Relaxa]i-v\ corpul [i sufletul [i boala nu se va apropia de voi. C=nd ;ncepe]i exersarea nu uita]i s\ v\ relaxa]i. De multe ori, pe durata zilei apar nenum\rate tensiuni ;n corp. Pentru a le ;nl\tura [i a v\ relaxa este

2 Aceste principii sunt prezentate ;n conformitate cu ;nv\]\tura maestrului Yan Xin

53

bine uneori s\ face]i c=teva mi[c\ri, s\ v\ bate]i u[or cu palmele por]iunile tensionate, s\ respira]i profund de c=teva ori, s\ v\ sp\la]i pe fa]\ cu ap\ proasp\t\, s\ v\ uita]i la un peisaj frumos sau la o fotografie a unei persoane dragi. :n acest fel, ve]i c\p\ta starea premerg\toare exers\rii [i ve]i putea ;ncepe s\ v\ relaxa]i. Nivelul metabolismului bazal al persoanelor care au intrat ;ntr-o stare avansat\ de relaxare are o sc\dere evident\, func]iile de consum se reduc, iar cele de acumulare cresc. :n aceast\ stare, puterile omului aflate ;n stare latent\ ies cu u[urin]\ ;n exterior sau pot fi stimulate foarte u[or.

2. Principiul regl\rii

Qigong-ul pune accent pe anumite „regl\ri”, cum ar fi cea a pozi]iei, a respira]iei [i a mentalului. Esen]ial\ este reglarea st\rilor tensionale de la nivelul cortexului cerebral, fiind necesar\ ie[irea c\tre suprafa]\ a incon[tientului. Numai prin anumite regl\ri vor apare transform\ri care s\ pun\ ;n ordine fiziologia omului. :n acest fel vor apare efecte deosebite, practica perseverent\ duc=nd la rezultate ie[ite din comun. De ce sunt oare at=t de importante regl\rile pe care trebuie s\ le aib\ ;n vedere practicantul de Qigong? R\spunsul nu este foarte complicat [i ]ine tocmai de mecanismul de ac]iune al Qigong-ului. Dac\ postura este corect\, respira]ia profund\, continu\ [i u[oar\, iar aten]ia este concentrat\ ;n mod natural, atunci tensiunile vor disp\rea iar incon[tientul va ie[i la suprafa]\. Exersarea ;ncepe cu adev\rat numai dup\ ce s-au realizat regl\rile necesare.

3. Principiul stimul\rii puterilor

:n Qigong exist\ metode prin care sunt activate puterile din interiorul nostru, aflate ;n stare latent\. Procesul are loc prin stimularea practicantului de c\tre un maestru cu puteri superioare sau prin influen]a unor „semnale” deosebite, recep]ionate din mediul ;nconjur\tor. Puterile aflate ;n stare latent\ sunt foarte mari. Cu to]ii am auzit vorbindu-se despre diferite situa]ii ;n care unele persoane, fiind ;ntr-o situa]ie dificil\, au f\cut lucruri pe care ;n mod obi[nuit nici nu s-ar g=ndi c\ ar putea s\ le fac\. Aceste puteri exist\ ;n fiecare dintre noi, numai c\ ele se afl\ ;n stare latent\, sunt puteri latente ale incon[tientului. Prin practica Qigong-ului ele pot fi stimulate, f\c=ndu-[i deseori apari]ia sub forma unor capacit\]i deosebite. Fundamentele capacit\]ilor ie[ite din comun se afl\ de

54

fapt ;n fiecare dintre noi, iar stimularea [i manifestarea lor depinde de hot\r=rea fiec\ruia de a practica. :n momentul ;n care te-ai decis s\ ;ncepi exersarea este foarte posibil\ activarea unor „semnale” [i a unor puteri din interiorul corpului, pe care nu le-ai folosit niciodat\ p=n\ atunci. Fiind stimulate, ele sufer\ transform\ri [i ;[i fac apari]ia sub forma capacit\]ilor deosebite.

4. Principiul puterii c=mpului transmis de om

To]i oamenii au un c=mp bioelectric [i biomagnetic, to]i pot s\ genereze un c=mp propriu, denumit „c=mpul” organismelor vii. Intr=nd ;ntr- o stare caracteristic\ Qigong-ului [i folosind diverse reprezent\ri mentale (diferite g=nduri), puterea acestui c=mp poate fi transmis\ prin spa]iu prin intermediul unor c=mpuri particulare, cum ar fi> c=mpul electric, c=mpul magnetic, c=mpul gravita]ional, c=mpul mezotronic, c=mpul cuantic, etc. Existen]a acestor c=mpuri este pe deplin acceptat\ de fizica modern\. Atunci c=nd omul se afl\ ;n starea caracteristic\ Qigong-ului, c=mpul s\u se intensific\ [i bine;n]eles c\ el poate folosi spa]iul pentru a transmite mesaje cu ajutorul acestui c=mp, ;ntr-o manier\ similar\ celei ;n care sunt transmise emisiunile radio sau cele prin re]eaua de televiziune (nu este vorba de transmisia prin cablu). Deosebirea const\ ;n faptul c\ ;n cazul Qigong-ului transmisia sufer\ influen]a unor factori ce ]in de cel ce transmite [i de cel ce recep]ioneaz\, de exemplu, de doctor [i de pacient, de maestru [i de discipol, etc. :n principal este vorba de influen]a unor factori psihologici [i fiziologici ce ]in de cel ce emite [i de cel ce dore[te s\ primeasc\. :n cazul particular al trat\rii unei afec]iuni prin aceast\ metod\, mai intervine [i influen]a unor factori psihologici [i fiziologici ce ]in [i de membrii familiei celui bolnav. Dac\ ace[tia din urm\ nu au o p\rere bun\ despre aceast\ metod\ de vindecare sau dac\ ei consider\ boala ca fiind foarte grav\ [i foarte greu de vindecat, atunci rezultatele nu pot fi prea bune. Ceea ce mai trebuie specificat este faptul c\ energia emis\ de un practicant de Qigong are [i capacitatea de penetrare, ea poate trece prin obiecte, put=nd str\bate chiar [i un munte. Aceasta este o deosebire esen]ial\ fa]\ de emisia prin intermediul undelor, folosit\ ;n televiziune.

55

5.

Principiul

mi[c\rilor

direc]ionate

electronilor ;n interiorul corpului

ale

moleculelor

[i

Sub ac]iunea Qigong-ului, ;n moleculele din corpul omenesc apare o mi[care dirijat\ a electronilor, ceea ce poate duce la formarea unui curent de particule ce se deplaseaz\. Efectul este acela al ;nt\ririi func]iilor omului, ;mbun\t\]indu-se considerabil starea organismului.

6. Principiul bio-entropiei

Sub ac]iunea Qigong-ului apar schimb\ri ;n bio-entropia omului, semnal=ndu-se adesea o sc\dere a gradului ei de cre[tere progresiv\. Prin activitatea zilnic\ pe care o depune, omul ajunge ;ntr-o stare de oboseal\, de stress, de surescitare a cortexului cerebral, de tensionare a sistemului nervos. Intr=nd ;ntr-o astfel de stare, moleculele din corp nu mai au o aranjare ordonat\, regulat\, intervenind o stare de dezordine. Prin practica Qigong-ului, moleculele din corp cap\t\ o mi[care ordonat\, ceea ce genereaz\ o anumit\ reglare a interiorului corpului, astfel ;nc=t se pleac\ dintr-o stare de dezordine pentru a se ajunge ;ntr-o stare ;n care nu mai exist\ dezordine. Acest lucru nu poate fi ;nf\ptuit prin alte practici, nici prin gimnastic\, nici prin alerg\ri, nici prin repaus, nici prin alimenta]ie.

7. Principiul bioplasmei

Prin Qigong se poate produce intrarea anumitor lucruri ;n a patra stare a materiei - plasma. :n momentul ;n care a ap\rut a patra stare a materiei cre[te ;n mod evident func]ia de stocare la nivel celular. :n acela[i timp apare fenomenul compunerii (amestec\rii) celulelor. Dup\ aceasta intervine un proces de ionizare invers\, un ion absoarbe un electron, stimuleaz\ un atom de Titan, apoi apare o emisie de fotoni, simultan eliber=ndu-se [i un surplus de energie. De aceea, exers=nd omul poate la un moment dat s\ emit\ lumin\. Aceast\ lumin\ a avut de-a lungul timpului mai multe denumiri< actualmente ea este cunoscut\ sub numele de aur\. :n realitate, to]i oamenii elibereaz\ continuu fotoni. Energia exterioar\ emis\ de practican]ii de Qigong are [i lumin\ [i putere. Capul omului poate emite foarte mult\ lumin\, iar fiecare raz\ de lumin\ emis\ poate avea foarte mult\ putere. Vorbind ;n general despre caracteristicile luminii>

56

- lumina ro[ie are capacitatea de penetrare (asem\n\toare

fluoroscopiei),

- lumina albastr\ are proprietatea de a vedea marea (oceanul) sau de

a penetra flora, de a penetra apele din re]eaua subteran\,

- lumina neagr\ poate vizualiza z\c\mintele de petrol [i de c\rbune<

- lumina galben\ poate vedea depozitele de cupru [i pe cele de aur,

etc.

- lumina gri (cenu[ie) poate vedea stelele.

Oamenii sunt foarte diferi]i, astfel ;nc=t [i capacit\]ile lor sunt foarte diferite. Oamenii cu un anumit nivel ;n practic\ (cu un gongfu avansat) pot emite lumin\ [i o pot [i aduce ;napoi. Puterea acestei lumini este relativ mare, ea poate str\punge o]elul [i plumbul, ;ns\ ea nu face r\u (nu r\ne[te oamenii), ea are proprietatea de a purta g=ndurile. Astfel, dac\ o asemenea lumin\ p\trunde ;n corpul t\u [i apoi se ;ntoarce de unde a venit, bine;n]eles c\ ea poate penetra organele tale interne. Omul poate emite lucruri cu o putere foarte mare, aceasta fiind o func]ie a sa, o func]ie de consum. Dac\ nu este exersat\ ea se pierde, principiul fiind asem\n\tor cu cel al sc\derii producerii celulelor sanguine.

8. Principiul autocontrol\rii sistemelor

Corpul omenesc este un sistem care are capacitatea de autoreglare. Sub ac]iunea Qigong-ului, puterea de autocontrol a omului cre[te considerabil, este ca [i cum inima ar avea capacitatea de a-[i regla singur\ b\t\ile. Prin practica Qigong-ului poate rezulta o ;nt\rire reciproc\ a semnalelor chimice ale omului [i a structurii celulare. Sub aceast\ ac]iune, rezult\ o supersenzitivitate fa]\ de semnalele aferente. Dup\ ;nt\rirea semnalelor aferente, se vor ;nt\ri reac]iile biochimice ale omului. Reac]iile fiziologice [i transform\rile se amplific\, regl=ndu-se astfel ;ntr-o manier\ natural\ fiziologia, elimin=ndu-se boala. Referitor la senzitivitatea fa]\ de semnalele aferente, exist\ o zical\ pomenit\ adesea de mae[trii de Qigong>

„Trebuie s\ [tii dac\ ;n preajma ta zboar\ vreo insect\ sau dac\ vreo [op=rl\ se t=r\[te pe p\m=nt, dar aceasta nu pentru c\ le-ai auzi, ci

57

pentru c\ po]i sim]i ;n corpul t\u semnalele lor< po]i s\ [tii chiar [i ceea ce g=ndesc ceilal]i. Dar bine;n]eles, nu to]i oamenii reu[esc aceste lucruri.”

9. Principiul punerii ;n ordine

Sub ac]iunea Qigong-ului, apar numeroase aranj\ri. Concret este vorba de trei aspecte>

- punerea ;n ordine a structurii spa]iului,

- punerea ;n ordine a timpului,

- punerea ;n ordine a func]iilor.

Punerea ;n ordine a structurii spa]iului se refer\ la urm\toarele> sistemul celular al omului, sistemul osos [i cel al organelor interne, inclusiv structura molecular\ [i electric\, etc. :n general, aceste sisteme au o anumit\ regularitate. Prin problemele pe care omul le ;nt=lne[te, prin g=ndurile stressante, intervine o dereglare, apare oboseala [i uneori chiar [i boala. De asemenea, deseori ;n urma transform\rilor atmosferice sau ale presiunii atmosferice sau ale climatului sau ale schimb\rilor din Univers survine o dereglare a structurilor men]ionate. :n timpul ;n care omul se odihne[te are loc o anumit\ reglare a dezordinilor ce au ap\rut ;n organism, ;ns\ viteza acestora este foarte mic\. Intr=nd ;ns\ ;n starea caracteristic\ Qigong-ului, omul poate constata faptul c\ viteza de reglare a acestor dezordini cre[te foarte mult fa]\ de situa]ia normal\. Datorit\ acestui fapt, Qigong-ul este numit uneori „o for]\ ideal\. Prin folosirea medicamentelor sau a altor metode nu este posibil\ o reglare at=t de rapid\ ca cea ob]inut\ prin Qigong.

Reglarea structurii timpului se refer\ la ceasul biologic al omului. Fiecare om are un ceas biologic< este ca [i cum la o anumit\ or\ ar c=nta coco[ul. Pe durata unei zile, a unei luni, a unui an, a ;ntregii vie]i exist\ anumite momente care declan[eaz\ unele procese. De exemplu, la aproximativ 14 ani fetelor le vine ciclul, la 49 de ani acesta ;ncepe s\ se opreasc\> este ca [i cum ar fi sunat un ceas care anun]\ schimb\rile ce vor interveni. Astfel, la nou\ luni dup\ ce femeia r\m;ne ;ns\rcinat\ se na[te copilul< acesta trece prin perioada c=nd este sugar, apoi devine bebelu[,

58

copil, adult, ajunge la v=rsta medie [i la cea a b\tr=ne]ii. Un alt exemplu este cel al perioadelor din timpul zilei ce au un efect asem\n\tor asupra omului< exist\ teoria ziwu ce se refer\ la intervalele 23 - 1 [i respectiv 11 - 13, ;n care are loc ;n interiorul corpului transformarea Yang-ului ;n Yin [i a Yin- ului ;n Yang. Folosind acest principiu se consider\ c\ efectele ;n tratarea unor afec]iuni sunt mult mai bune ;n cazul ;n care se administreaz\ medicamente sau se efectueaz\ acupunctura ;n anumite perioade ale zilei. :ntr-un articol ap\rut ;n Fran]a ;n 1959, se specifica efectul sporit ;n cazul folosirii acupuncturii ;n intervalul wu pentru tratarea pacien]ilor bolnavi de inim\. Se [tie c\ nu este suficient s\ lua]i un medicament indicat ;n cazul unei anumite afec]iuni, trebuie s\-l lua]i [i la o anumit\ or\, astfel rezultatele vor fi evident mai bune. Practican]ii de Qigong pot influen]a ceasul biologic, exact a[a cum ceasornicarul poate s\ fac\ un ceas s\ mearg\ mai ;ncet sau mai repede. Exist\ oameni care practic\ Qigong-ul seara, intr=nd ;ntr-o stare avansat\ de lini[te. Dup\ o perioad\, ce lor le-a p\rut doar o clip\, s-a [i luminat de ziu\. Bodhidharma a stat ;n fa]a unui zid timp de nou\ ani de zile [i a meditat ;n aceast\ pozi]ie. Pentru to]i ceilal]i au trecut cu adev\rat nou\ ani, pentru el au trecut poate numai c=teva zile. Maestrul Hai Deng de la templul Shaolin, nu a dormit ultimii 60 de ani din via]\< de asemenea numero[i c\lug\ri daoi[ti nu au dormit perioade ;ndelungate din via]a lor. Toate acestea au o cert\ leg\tur\ cu reglarea ceasului biologic. Se face adesea urm\toarea compara]ie> cei care exerseaz\ Qigong sunt asemenea celui care ia avionul pentru a ajunge la o destina]ie foarte dep\rtat\, cei care nu practic\ se aseam\n\ cu un om care parcurge pe jos toat\ aceast\ distan]\ imens\. Zbur=nd cu avionul ajungi ;n locul dorit ;n c=teva ore, merg=nd pe jos ai ;ns\ nevoie de c=teva zile. To]i oamenii au acest ceas biologic, c=t [i posibilitatea de a-l controla, dac\ o fac sau nu asta depinde de fiecare ;n parte.

Punerea ;n ordine a func]iilor omului, se refer\ la faptul c\ a[a- numitele capacit\]i deosebite pot ap\rea numai dup\ o anumit\ reglare. Conform explica]iilor medicinei clasice, schimb\rile [i afec]iunile care survin sunt cauzate adesea de anumi]i factori psihologici. Altfel spus, dac\ starea emo]ional\ nu este echilibrat\, atunci aceasta va influen]a func]ionarea normal\ a organismului. Schimb\rile ce survin sunt mai ;nt=i calitative apoi cantitative, instaur=ndu-se ;n cele din urm\ boala. Pentru acest motiv, ;n medicina clasic\ se pune un accent deosebit pe modificarea pozitiv\ a st\rii psihice a bolnavului.

59

:n Qigong ;ns\, atunci c=nd vindecarea se bazeaz\ exclusiv pe ac]iunea terapeutului, lucrurile sunt un pic diferite. Vindecarea bolilor cu ajutorul unui maestru de Qigong presupune faptul c\ bolnavul nu trebuie s\ fie interesat de felul ;n care maestrul ;i vindec\ boala, de momentul de timp ;n care aceasta se ;nt=mpl\, e suficient ca bolnavul s\ ac]ioneze conform cu cele spuse de maestru< scopul lor trebuie s\ fie acela[i. :n al doilea r=nd exist\ procesul de reglare la nivel fiziologic. :n momentul ;n care scopul declarat este acela[i, maestrul poate ac]iona asupra bolnavului, aceast\ ac]iune devenind eficient\. De-abia al treilea pas este cel al schimb\rii st\rii suflete[ti. Boala este acum aproape vindecat\, pacientul este ;ntrebat cum se simte, este pus s\ se ridice [i s\ mearg\.

10. Principiul c=mpului electromagnetic

Sub ac]iunea Qigong-ului, moleculele de ADN ale omului pot s\ intre ;n rezonan]\ electromagnetic\. To]i oamenii au ;n corp acid dezoxiribonucleic - ADN< sub ac]iunea Qigong-ului aceste macromolecule pot produce intrarea ;n rezonan]\ a ;ntregului interior al corpului. Oamenii pot de asemenea s\ intre ;n rezonan]\ ;ntre ei. Pentru cei care particip\ la un curs ;n care se folose[te „purtarea ;n tehnic\este suficient\ intrarea ;ntr-o stare de lini[te pentru a intra ;n rezonan]\. :n momentul ;n care cineva ascult\ un astfel de curs, el va putea intra ;n rezonan]\ [i de asemenea va putea induce diferite efecte< acesta este efectul „cuplului”. S-a observat c\ ;n emisia de energie exterioar\ se petrece urm\torul fenomen> sub ac]iunea Qigong-ului mici molecule intr\ ;n rezonan]\ electromagnetic\ [i transmit putere - acesta reprezent=nd efectului cuplului elctromagnetic. Fenomenul descris este cel ce permite intrarea ;n rezonan]\ a doi oameni, a trei oameni sau a mai multor oameni. Este ca [i cum c=mpul fiec\rei persoane s-ar uni cu cel al altor persoane ce se afl\ ;n acel loc. Astfel, ;n acest spa]iu pot fi persoane care s\ aib\ rezultate bune [i, de asemenea, pot fi persoane care s\ nu aib\ rezultate, acest lucru depinz=nd de intrarea sau nu ;n rezonan]\ cu cei afla]i ;n acel loc. :n Harbin tr\ie[te o femeie care, cu ceva timp ;n urm\, a venit la un curs al maestrului Yan Xin aduc=nd cu ea un copil mic care-[i pierduse vederea, nemaiput=nd vedea cu nici unul dintre ochi. Femeia nu a mai g\sit bilete pentru a putea intra la cursuri. Cu greutate, ea a reu[it totu[i s\-i conving\ pe cei de la poart\ s\ o lase s\ intre. A ascultat de dou\ ori la r=nd cursurile, ;mpreun\ cu copilul pe care l-a adus, iar dup\ ce s-a ;ntors la Harbin situa]ia copilului s-a ;mbun\t\]it. Actualmente copilul vede foarte bine cu un ochi, ;n timp ce cel\lalt ochi este [i el mult mai bine.

60

Cum poate fi privit acest rezultat pozitiv? Femeia [i copilul erau foarte sinceri ;n dorin]a lor [i, chiar dac\ nu au g\sit locuri [i au stat ;n picioare, ei au respectat cerin]ele exers\rii, chiar [i pozi]ia palmelor ;ndreptate cu fa]a ;n sus. Exist\ ;ns\ [i oameni care vin la cursuri dar care nu ascult\ cu aten]ie< uneori sunt aten]i, alteori las\ mintea s\ le zboare aiurea. C=nd maestrul solicit\ cursan]ilor s\ ]in\ palmele ;ntr-un anumit fel (de exemplu cu centrul ;ndreptat ;n sus), el face acest lucru pentru ca semnalele pe care le transmite s\ amplifice c=mpul magnetic al participan]ilor. Cei care nu procedeaz\ ;n acest mod vor primi semnale foarte slabe. Aceasta ;nseamn\ nesincronizare, iar nesincronizarea nu permite intrarea cu u[urin]\ ;n rezonan]\. Drept urmare, rezultatele vor fi bune numai pentru elevul care se sincronizeaz\ cu maestrul, c=mpul elctromagnetic al am=ndorura sincroniz=ndu-se, influen]=ndu-l pe elev [i d=ndu-i o putere foarte mare. De aceea, Qigong-ul pune un accent deosebit pe coordonare.

61

QIGONG-UL REFLECTAT :N EXPERIMENTELE {TIIN}IFICE

Rolul terapeutic al Qigong-ului este ast\zi incontestabil. Sunt nenum\rate cazuri de bolnavi ce sufer\ de afec]iuni extrem de diverse - fracturi, paralizii, hiper- [i hipotensiune, cancer, boli endocrine, nevroze, psihoze, etc. - ;n faze diferite de agravare, pentru care medicina actual\ nu a putut face nimic, dar pe care energia emis\ de un maestru de Qigong i-a vindecat. S-a pus problema studierii ;n profunzime a fenomenului, a abord\rii sale prin metodele cercet\rii [tiin]ifice moderne. Care este de fapt efectul qi-ului emis? La Universitatea Qinghua, au fost ;ntreprinse o serie de experimente, realizate cu colaborarea celebrului maestru de Qigong, doctorul Yan Xin - care este ;n acela[i timp [i medic ;n accep]iunea modern\ a titlului, av=nd studii de medicin\ occidental\. :nc\ din anul 1986, un colectiv de cercet\tori de la acest institut, format din profesori provenind de la diferite catedre, a ini]iat un program de studiere a efectelor energiei emise de c\tre mae[trii de Qigong la nivelul structurii moleculare a materiei. Determin\rile au fost f\cute la ;nceput pentru ap\, analiz=ndu-se a[a-numita „ap\ informa]ional\”. Aceasta este un lichid cu propriet\]i speciale, curative, creat prin emisie de qi asupra apei obi[nuite. Cel ce a f\cut posibil\ aceast\ cercetare a fost maestrul Yan Xin. Primele experien]e au fost ini]iate la ;nceputul iernii> era o zi friguroas\, afar\ erau -5 grade Celsius, dar Yan Xin purta o ;mbr\c\minte sub]ire [i u[oar\. Determin\rile au constat ;n ;nregistrarea spectrelor Raman al apei obi[nuite [i al „apei informa]ionale”, folosind drept surs\ de excita]ie laserul.

:n momentul intr\rii ;n laborator, maestrul a ;nceput s\ emit\ energie f\r\ s\ spun\ nimic celorlal]i. Atunci c=nd i s-a cerut permisiunea s\ fie stins\ lumina, el a fost imediat de acord. Dar oric=t au ;ncercat cei din echipa de lucru, lumina nu s-a stins, ceea ce f\cea imposibil\ desf\[urarea experien]elor. Atunci Yan Xin s-a apropiat de comutator, 1-a atins u[or cu m=na [i toate luminile s-au stins. Era oare vorba de un preludiu al minunilor ce aveau s\ se ;nt=mple pe parcursul experimentelor?

62

Posibil. Demonstra]ia maestrului a ;nceput ;nc\ ;nainte de pornirea

determin\rilor propriu-zise. Mai ;nt=i s-a ;ndreptat c\tre unul din aparatele

de ;nregistrare grafic\ a spectrelor moleculare si a mi[cat acul prin emisie de

energie, tras=nd diverse curbe. Apoi a f\cut acela[i lucru, dep\rt=ndu-se ;ns\

de aparat la o distan]\ mai mare de zece metri. Dup\ aceea s-a trecut la ;nregistr\rile propriu-zise. Apa este principalul constituent al organismului uman, ea reprezent=nd 65% din masa corpului adultului [i 90% din masa nou- n\scutului. Ea nu numai c\ este mediul ;n care se petrec toate procesele biochimice [i biofizice din organism, dar este [i un factor esen]ial ;n lan]ul reac]iilor metabolice. „Apa informa]ional\” este un lichid cu propriet\]i

speciale, folosit ca remediu tradi]ional pentru efectul s\u curativ, privit de c\tre unii ca fiind de-a dreptul miraculos. Principiul spectroscopiei Raman se bazeaz\ pe urm\torul fenomen>

la iradierea unei probe cu laser, o parte din radia]iile emise ulterior de c\tre

aceasta au o frecven]\ diferit\ de cea a radia]iei absorbite, care depinde exclusiv de structura substan]ei de cercetat. Fenomenul a fost observat de fi- zicianul indian Raman, ;n anul 1928. :n prezent, spectroscopia Raman este folosit\ pentru a studia diverse grup\ri intramoleculare, unele leg\turi chimice, precum [i ;n determin\ri cantitative pentru amestecuri de substan]e. Experimentele efectuate de grupul de cercet\tori ;mpreun\ cu maestrul Yan Xin s-au desf\[urat la Centrul de analiz\ instrumental\ al Universit\]ii Qinghua. Pentru a garanta stricte]ea determin\rilor [i corectitudinea rezultatelor, nici maestrul, nici [eful grupului de cercetare nu

au participat la prepararea probelor. Au fost supuse analizei dou\ loturi, fiecare con]in=nd dou\ sau trei probe de ap\. Dup\ o prim\ ;nregistrare, lotul l a fost pus de-o parte, iar lotul 2 a fost dat maestrului. Acesta a ]inut ;n m=n\ vasele, le-a privit pu]in [i apoi a spus> „Bine. Acum pute]i repeta analiza.” A fost ;nregistrat din nou spectrul Raman pentru cele dou\ loturi de probe. Graficul ob]inut ;n cazul apei netratate a r\mas neschimbat< probele care au fost supuse emisiei energetice, con]in=nd „ap\ informa]ional\”, au avut un spectru Raman evident modificat fa]\ de cel ini]ial. A ap\rut clar faptul c\ se petrecuser\ transform\ri la nivel molecular. Ulterior a fost ini]iat un alt experiment> ;ntr-un vas cu pere]ii de cuar]

a fost pus un amestec de hidrogen [i monoxid de carbon. :n condi]ii normale, cele dou\ gaze nu reac]ioneaz\. Pentru a se produce reac]ia este nevoie de temperaturi foarte ridicate (arc electric), sau presiuni mari [i catalizatori. :n vasul de reac]ie nu existau catalizatori, iar presiunea [i temperatura erau cele ale mediului ambiant. Yan Xin a emis energie asupra

63

containerului timp de cinci minute, apoi i-a rugat pe colegii s\i s\ efectueze o analiz\ prin spectroscopie ;n infraro[u a gazului din interior. Rezultatul determin\rii a indicat prezen]a unui compus nou< deci reac]ia chimic\ avusese loc [i ea fusese indus\ doar prin emisie energetic\. Pentru a valida reac]iile ob]inute, experimentele au fost repetate. De data aceasta, maestrul a ac]ionat simultan asupra probelor de ap\ [i asupra vasului cu amestecul de gaze, din afara laboratorului, de la o distan]\ de [apte kilometri. Noile rezultate au fost o confirmare a celor ob]inute anterior. S-au f\cut apoi acela[i tip de determin\ri pentru diferite substan]e> solu]ii saline, solu]ii de glucoz\, antibiotice, etc. :n toate cazurile s-a constatat c\, sub influen]a energiei emise de maestru se modific\ structura molecular\, chiar [i atunci c=nd acesta ac]ioneaz\ de la o distan]\ de c=teva zeci de kilometri. Ulterior s-a descoperit faptul c\ ;n momentul emiterii de energie au loc modific\ri ;n structura materiei pe o raz\ de dou\ mii de kilometri. Unul dintre obiectivele acestui program de cercetare a fost [i ob]inerea de date privind bazele moleculare ale mecanismelor terapiei prin Qigong. :n acest scop s-a observat modul ;n care ac]ioneaz\ qi-ul emis asupra macromoleculelor ce intr\ ;n alc\tuirea materiei vii. :n februarie, 1987 a fost ini]iat un experiment prin care se studia influen]a energiei emise prin Qigong asupra lipozomilor. Ace[tia sunt ob]inu]i artificial, ;n laborator [i au o structur\ dublu stratificat\, asem\n\toare membranelor celulare, dar mult mai simpl\. Yan Xin a fost condus ;n alt\ camer\ de unde urma s\ ac]ioneze asupra probei. El a propus ;ns\ ca distan]a s\ fie mai mare, astfel ;nc=t membrii echipei de cercetare au luat o ma[in\ [i s-au deplasat ;n afara Institutului, ajung=nd la o dep\rtare de zece kilometri. :nregistr\rile spectrelor ;n vizibil [i ultraviolet ale probelor au demonstrat faptul c\ sub influen]a qi-ului macromoleculele din structurile membranare au suferit unele transform\ri. S-a repetat experien]a de la o distan]\ de cincisprezece kilometri, iar rezultatele au fost acelea[i. Ulterior, au fost luate ;n analiz\ probe de acizi nucleici, at=t ADN (acid deoxiribonucleic), c=t [i ARN (acid ribonucleic). ADN-ul este cel ;n care este stocat\ informa]ia genetic\, iar ARN-ul este responsabil de sinteza proteic\. O schimbare ;n structurile lor provoac\ transform\ri profunde ;n organism. Testele s-au f\cut pe ADN extras din timus de vi]el [i pe ARN de drojdie. Lotului de probe ce urma s\ fie „tratat” energetic i s-a ad\ugat un lot „de control” despre a c\rui existen]\ maestrului nu i s-a spus, dar care a fost plasat pe aceea[i mas\. Din nou Yan Xin a fost dus la o distan]\ de c=]iva kilometri pentru a emite energie. Determin\rile spectrale ulterioare au demonstrat c\ modific\rile au avut loc numai ;n probele despre a c\ror existen]\ maestrul [tia< celelalte nu au suferit nici o schimbare structural\.

64

Acest lucru demonstreaz\ faptul c\ energia poate fi strict dirijat\, ac]ion=nd cu foarte mare precizie, exact ;n locul ;n care maestrul dore[te. S-a pus apoi problema capacit\]ii de a influen]a prin emisie de qi reac]iile compu[ilor organici. S-a preparat ;ntr-o eprubet\ un amestec de n- hexan [i brom. Solu]ia are o culoare ro[u ;nchis, ;ns\ prin expunere la lumin\, compu[ii reac]ioneaz\ [i culoarea se schimb\. Vasul con]in=nd proba pentru testare a fost ;nf\[urat ;ntr-o foaie de celuloid [i pus\ la ;ntuneric. Yan Xin a emis energie asupra ei [i, dup\ o perioad\, control=ndu- se culoarea solu]iei s-a observat ca aceasta se modificase< reac]ia avusese deci loc, la ;ntuneric total, fiind ini]iat\ de energia emis\. Ceea ce era mai curios era faptul c\ ea se produsese doar ;n dou\ treimi din por]iunea superioar\ a eprubetei, dar amestecul r\m\sese acela[i la fundul vasului. S\ fie oare vorba despre capacitatea de a dirija cu foarte mare precizie energia emis\?

Toate experien]ele efectuate de grupul de cercet\tori de la Universitatea Qinghua au reprezentat ;nceputul unui drum care va duce, mai devreme sau mai t=rziu, ;n m\sura ;n care este posibil, la clarificarea mecanismelor moleculare ce stau la baza proceselor care au loc ;n momentul tratamentului prin Qigong.

65

PPRRAACCTTIICCIILLEE EENNEERRGGEETTIICCEE QQIIGGOONNGG LLAA DDIIFFEERRIITTEE VV++RRSSTTEE

PRACTICA QIGONG-ULUI LA COPII

PRACTICA QIGONG-ULUI LA TINERI

PRACTICA QIGONG-ULUI LA ADUL}I

PRACTICA QIGONG-ULUI LA V+RSTNICI

66

PPRRAACCTTIICCAA QQIIGGOONNGG--UULLUUII LLAA CCOOPPIIII

1) Practica Qigong-ului este benefic\ dezvolt\rii armonioase a corpului. Qigong-ul con]ine at=t forme dinamice, c=t [i forme statice. Ele ;i ajut\ pe copii s\-[i formeze corpul, astfel ;nc=t la ;nceputul adolescen]ei s\ fie s\n\to[i, echilibra]i, viguro[i. Prin exersarea Qigong-ului, copiii vor avea ;n primul r=nd o bun\ func]ionare a organelor interne. Acest lucru este posibil datorit\ faptului c\ Qigong-ul permite activarea celulelor din straturile de profunzime ale corpului, de la nivelul organelor interne. Odat\ ce func]ionarea interiorului a fost ;mbun\t\]it\, vor apare schimb\ri evidente [i ;n sistemele principale ale corpului. De exemplu, rinichii sunt cei care guverneaz\ oasele, controleaz\ metabolismul apei, se manifest\ ;n p\rul de pe cap, guverneaz\ cre[terea [i dezvoltarea ;ntregului corp. :n momentul ;n care energia rinichilor este viguroas\, oasele vor fi puternice [i nu vor ap\rea deforma]ii ale coloanei vertebrale. De asemenea, corpul se va dezvolta armonios, podoaba capilar\ va fi bogat\, auzul va fi foarte bun (rinichii se „deschid” la nivelul urechilor). Un alt exemplu> ficatul este cel ce asigur\ libera circula]ie a energiei din interiorul corpului, stocheaz\ s=ngele, controleaz\ tendoanele, se manifest\ la nivelul unghiilor, se „deschide” la nivelul ochilor. O bun\ func]ionare a ficatului se va reg\si ;n articula]ii puternice, unghii s\n\toase, privirea foarte bun\, eliberarea corespunz\toare a s=ngelui c\tre extremit\]i pe durata efortului fizic, [.a.m.d. Din punct de vedere al pl\m=nilor, ei guverneaz\ energia [i respira]ia, controleaz\ pielea, glandele sudoripare [i p\rul de pe suprafa]a corpului, se deschid la nivelul nasului, guverneaz\ vocea, [.a.m.d. :n cazul ;n care func]ia de ;nchidere [i de deschidere a celulelor pl\m=nilor va fi ;mbun\t\]it\ este evident c\ pielea va fi mai fin\, func]ia de eliminare a toxinelor prin transpira]ie va fi mai bun\, schimb\rile de voce ce apar pe durata copil\riei vor putea fi bine sus]inute, va cre[te cantitatea de oxigen din s=nge, [.a.m.d.

67

Splina este unul dintre organele a c\rui func]ionare este

mult ;mbun\t\]it\ prin practica Qigong-ului. Energia splinei are leg\tur\ cu bra]ele [i picioarele. Execu]ia unor forme dinamice permite activarea membrelor [i cre[terea energiei splinei. Splina este foarte important\ ;n copil\rie, deoarece func]ia de transformare [i de transport

a elementelor nutritive ;n interiorul

corpului este guvernat\ de c\tre splin\. O persoan\ cu o splin\ s\n\toas\ va avea o bun\ poft\ de m=ncare. Se [tie c=t de dificili sunt uneori copiii la mas\< acest neajuns este repede ;nl\turat atunci c=nd splina este stimulat\ energetic. Totodat\, musculatura, men- ]inerea s=ngelui ;n interiorul vaselor sanguine, sunt de asemenea con- trolate cu ajutorul splinei. Pentru ca masa muscular\ a copiilor s\ fie bine dezvoltat\ este necesar\ stimularea splinei.

anumite

probleme des ;nt=lnite ;n copil\rie,

constipa]ia sau diareea, sunt cauzate de o insuficien]\ energetic\ a splinei.

La sugari, diareea este extrem de periculoas\. :n cazul acestora se folose[te

men]inerea palmelor ;n dreptul ficatului [i a splinei pentru a le echilibra energetic, se recurge la masarea anumitor puncte ce ]in de tonifierea splinei

la masarea anumitor puncte ce ]in de tonifierea splinei De asemenea, [.a.m.d. Dincolo de ;mbun\t\]irea func]ion\rii

De

asemenea,

[.a.m.d. Dincolo de ;mbun\t\]irea func]ion\rii organelor interne, practica Qigong-ului permite deplasarea s=ngelui oxigenat spre extremit\]i, ;nt\rirea articula]iilor [i a sistemului osos, cre[terea imunit\]ii, [.a.m.d.

2) Qigong-ul ajut\ la poten]area capacit\]ii de cunoa[tere, astfel ;nc=t foarte mul]i copii vor avea rezultate deosebite ;n procesul ;nv\]\rii. :n Qigong exist\ tehnici ce permit activarea unui num\r mai mare din celulele creierului, astfel ;nc=t s\ fie ;mbun\t\]ite rezultatele la ;nv\]\tur\. Medicina tradi]ional\ chinez\ ne prezint\ creierul precum „un ocean de m\duv\ sus]inut de c\tre rinichi”. Drept urmare, prin stimularea energetic\ a rinichilor va fi sus]inut\ [i func]ionarea creierului.

68

Qigong-ul con]ine [i modalit\]i de men]inere a palmelor ce permit crearea unui anumit c=mp, deplasarea energiei prin interiorul corpului ;n vederea echilibr\rii acestuia. Prin modalit\]i specifice de men]inere a palmelor pot fi echilibrate cele dou\ emisfere cerebrale, pot fi activate celulele rinichilor pentru a cre[te energia produs\ de ace[tia, se poate deplasa energia de la nivelul rinichilor spre zona creierului, [.a.m.d.

3) Practic=nd Qigong-ul copii ;[i pot stimula diferite capacit\]i deosebite. Aproape to]i copiii au capacit\]i deosebite. Spre deosebire de celelalte v=rste, perioada copil\riei poate fi caracterizat\ prin puritate. :n aceast\ situa]ie exersarea Qigong-ului stimuleaz\ cu u[urin]\ capacit\]ile deosebite aflate ;n stare latent\. Pentru copii, exersarea Qigong-ului este mult mai u[oar\ dec=t pentru celelalte categorii de v=rst\. Ei se pot concentra mai repede, glanda lor pineal\ este activ\, tensiunile de la nivelul con[tiin]ei copiilor sunt mult mai reduse dec=t la adul]i sau v=rstnici, capacitatea figurativ\ este mai mare ;n copil\rie, etc. Datorit\ acestor avantaje, copiii se pot relaxa cu u[urin]\, pot intra foarte repede ;ntr-o stare de lini[te, de fericire, incon[tientul lor deschiz=ndu-[i por]ile. Odat\ ce acest lucru se ;nt=mpl\, apar [i numeroase capacit\]i deosebite.

lucru se ;nt=mpl\, apar [i numeroase capacit\]i deosebite. 4) Practica Qigong-ului produce modelarea ideal\ a

4) Practica Qigong-ului produce modelarea ideal\ a caracterului. Pe m\sur\ ce corpul este ;n cre[tere se dezvolt\ ;n]elegerea, se formeaz\ caracterul. Acest din urm\ aspect este foarte important pentru copil, pentru evolu]ia ulterioar\ a adultului. :n Qigong exist\ o zical\>

“Cu c=t mai devreme, cu at=t mai bine!”

Printre primele lucruri pe care le deprinde un practicant de Qigong se afl\ morala. :n Qigong se spune> „morala este cheia de aur ce deschide

69

marea poart\ a Qigong-ului”. Cultiv=nd g=ndurile bune, atitudinea corect\, con[tiin]a practicantului se structureaz\ ;ntr-o modalitate ideal\. Practicantul este obi[nuit s\ nu accepte dec=t g=ndurile bune, s\ spun\ adev\rul, s\ ;nf\ptuiasc\ ac]iunile pe care [i le-a propus. :n acest mod, lucr=nd cu g=nduri morale, rostind adev\rul, duc=nd la bun sf=r[it ac]iunile pe care le-a acceptat la nivel mental, ;n timp, ;n c=mpul con[tiin]ei sale apare o putere ce-l ajut\, model=ndu-i capacitatea de ;n]elegere, sporindu-i capacitatea de ac]iune.

con[tiin]ei sale apare o putere ce-l ajut\, model=ndu-i capacitatea de ;n]elegere, sporindu-i capacitatea de ac]iune. 70

70

TEHNICI DE QIGONG PENTRU COPII

Copiii exerseaz\ cel mai bine ;n compania p\rin]ilor sau a unor persoane cu care se ;n]eleg foarte bine (bunici, alte rude, educatoarea de la gr\dini]\, [.a.m.d.). Leg\tura sufleteasc\ ;ntre copii [i profesorul lor este unul din punctele cheie ;n reu[ita ;n practic\. Ideal ar fi ca unul dintre p\rin]i s\ fie pe post de profesor. Copiii sunt foarte senzitivi [i au un spirit de imita]ie foarte mare. Ei simt cu u[urin]\ starea interioar\ a celor din jur. De aceea primul pas ;n predarea Qigong-ului c\tre copii presupune ca profesorul lor s\ se afle ;ntr-o stare de lini[te, de ;mp\care, liber\ de orice tensiuni sau griji. Persoana respectiv\ trebuie s\ aib\ aceast\ stare de fiecare dat\ c=nd se ;nt=lne[te cu copiii c\rora le pred\. :n situa]ia ;n care unul din p\rin]i are rolul de profesor este evident c\ el trebuie s\ fie un model pentru copilul s\u. Acest lucru este valabil pe toat\ durata zilei, nu numai la [edin]ele de practic\. Starea interioar\, inflexiunile vocii, gesturile descrise, toate acestea trebuie s\ fie armonioase, s\ inspire lini[te [i stabilitate. :n aceast\ situa]ie, copilul se va bucura s\ v\ ;nt=lneasc\, s\ stea ;mpreun\ cu dvs, ;[i va dori chiar compania dvs.

:nainte de ;nceperea exers\rii trebuie s\ v\ juca]i pu]in cu copiii sau s\ glumi]i cu ei, s\-i ajuta]i s\ se simt\ ;n elementul lor, s\ aib\ corpul relaxat.

Aranjarea pozi]iei> cu r\bdare ;i ve]i ar\ta copilului pozi]ia folosit\ ;n tehnica pe care o ve]i practica. Ve]i pune accent pe men]inerea spatelui drept, pe faptul c\ v=rful capului trebuie men]inut u[or ;ndreptat ;n sus, iar b\rbia retras\ spre interior. Apoi ;i ve]i ar\ta modalitatea ;n care se vor a[eza palmele> ;n general nu se folosesc modalit\]i complicate de men]inere a palmelor. Pute]i recurge la exersarea ;n forma [ez=nd, pe un scaun sau un taburet. Deoarece copiii au o bun\ mobilitate se poate folosi [i postura [ez=nd „turce[te”, „semilotus” sau chiar „lotus”. }ine]i ;ns\ minte principiul imita]iei, pe care copiii ;l folosesc din plin. Drept urmare, nu-i recomanda]i copilului s\ stea dec=t ;n pozi]iile pe care le pute]i adopta [i dumneavoastr\.

Reglarea respira]iei> se recomand\ folosirea respira]iei naturale. Dup\ un timp pute]i ad\uga tehnici de coordonare a respira]iei cu reprezentarea mental\. De exemplu, pe inspira]ie copilul se poate g=ndi la

71

imaginea Soarelui ce p\trunde prin mijlocul frun]ii, pe expira]ie imaginea Soarelui va cobor; spre interiorul abdomenului inferior. Atunci c=nd apar probleme ale respira]iei (de exemplu> observa]i faptul c\ respira]ia copilului se aude - ;n mod normal sunetul respira]iei nu ar trebui s\ se aud\ -) ve]i corecta ;n primul r=nd pozi]ia corpului copilului, ve]i avea grij\ ca trunchiul s\u s\ fie drept, iar v=rful capului s\ fie ;ndreptat c\tre cer. Deseori aplecarea trunchiului c\tre ;n fa]\ provoac\ o presiune ;n interiorul pieptului, ce afecteaz\ continuitatea respira]iei.

Reglarea st\rii interioare [i a mentalului> ;n general copiii au o bun\ stare interioar\. :n cazul ;n care copilul a f\cut de cur=nd ni[te “boac\ne” este foarte posibil ca aten]ia lui s\ nu se poat\ concentra cu u[urin]\ pe durata exers\rii. Ve]i folosi acest prilej pentru a-l ajuta pe copil s\ observe diferen]a ce apare ;n starea sa interioar\ atunci c=nd face fapte bune, fa]\ de momentele ;n care nu are o atitudine pozitiv\. Acum este momentul s\-i explica]i copilului faptul c\ to]i oamenii caut\ s\ se simt\ bine, s\ fie ferici]i, dar aceast\ fericire nu poate fi atins\ ;n detrimentul celorlal]i. :ntreba]i-l dac\ el crede c\ ar putea s\ fie fericit atunci c=nd p\rin]ii, bunicii sau prietenii s\i ar fi neferici]i. Ajuta]i-l s\ tr\iasc\ momente de fericire ;mpreun\ cu cei din jurul s\u, pentru a experimenta faptul c\ “fericirea celorlal]i este [i fericirea lui”. :n acest sens pute]i organiza excursii ;n grup la munte sau la mare sau alte activit\]i asem\n\toare. Alege]i-v\ ;ns\ cu grij\ grupul, pentru ca acesta s\ fie omogen. Un alt aspect important referitor la reglarea mentalului pe durata exers\rii ]ine de ;n]elegerea corect\ a reprezent\rii mentale pe care copilul trebuie s\ o aib\ ;n fiecare tehnic\. :nainte de a practica ;i ve]i explica fiecare reprezentare mental\. Dac\ reprezent\rile mentale au leg\tur\ [i cu diferite por]iuni ale corpului este bine s\ ave]i un dialog cu copilul, pentru a- l ajuta s\-[i cunoasc\ mai bine corpul. Orice i-a]i explica, va trebui ;ns\ ca la sf=r[it s\ ;l ;ncuraja]i pe copil s\ v\ spun\ ce a ;n]eles. :n acest fel v\ ve]i asigura de corectitudinea reprezent\rii pe care copilul o va folosi, [i ;n plus, va cre[te [i comunicarea dintre dumneavoastr\ [i el. :n practicile energetice, comunicarea nu se reduce numai la schimbul de idei, ci implic\ [i participarea sufleteasc\, deschiderea ce apare ;ntre cele dou\ p\r]i. Copiii fiind mult mai sinceri dec=t adul]ii, se vor deschide cu adev\rat atunci c=nd vor accepta s\ comunice cei din jur. :n acest sens este suficient s\ v\ adreseze o vorb\, uneori chiar [i numai o privire. }ine]i ;ns\ minte> comunicarea ]ine foarte mult [i de starea dumneavoastr\ interioar\. Atunci c=nd sunte]i lini[tit, ;mp\cat, fericit, copilul va sim]i tendin]a de a comunica cu dumneavoastr\. Dar dac\ ve]i fi agitat [i nelini[tit, chiar dac\ ve]i z=mbi, copilul nu se va sim]i ;n largul s\u

72

al\turi de dumneavoastr\. De aceea, ;nainte de a exersa ;mpreun\ cu copilul va fi necesar\ practicarea individual\ a unor tehnici de relaxare, de lini[tire, de „cur\]are”. Dac\ sim]i]i c\ starea dumneavoastr\ interioar\ este potrivit\ pentru copil, dac\ v\ dori]i ca [i el s\ aib\ aceea[i tr\ire, atunci pute]i ;ncepe exersarea. Un alt aspect important ;n predarea Qigong-ului c\tre copii este cel ce ]ine cont de v=rsta lor. :n func]ie de v=rsta acestuia se va folosi un limbaj diferit (de exemplu, pentru copilul ce nu are ;nc\ 8 ani, ve]i spune „burtic\”, „m=nu]\”, [.a.m.d.), ve]i face referiri la diferite p\r]i ale naturii ce ;i sunt familiare acestuia, ;i ve]i aduce aminte de tr\s\turile de caracter ale unor personaje din pove[tile pe care le-a parcurs, [.a.m.d.

RELAXAREA

Postura de exersare> se poate folosi postura [ez=nd, dar [i cea culcat. Atunci c=nd se exerseaz\ [ez=nd, t\lpile trebuie s\ fie ;n ;ntregime pe sol, av=nd ;ntre ele o distan]\ egal\ cu l\]imea umerilor (dar pute]i de asemenea s\ practica]i [ez=nd „turce[te” sau ;n semilotus). Palmele se a[eaz\ deasupra coapselor, cu centrul ;ndreptat c\tre ;n sus, spatele este drept, v=rful capului este ;ndreptat ;n sus, iar b\rbia u[or retras\ c\tre interior, umerii sunt relaxa]i. Pentru pozi]ia culcat se adopt\ pozi]ia culcat cu fa]a ;n sus, bra]ele de o parte [i de alta a corpului, u[or dep\rtate fa]\ de trunchi, centrul palmelor ;ndreptat ;n sus. Se recomand\ ca exersarea s\ se execute ;ntr-un spa]iu f\r\ prea mult\ lumin\, dar ;n nici un caz ;n ;ntuneric total. De asemenea, ar fi bine ca ;nc\perea folosit\ s\ fie departe de eventualele surse de zgomot, copilul fiind foarte sensibil la ie[irea brusc\ dintr-o stare de relaxare. :nainte de ;nceperea exers\rii trimite]i copilul la toalet\, pentru a se sim]i total destins pe durata relax\rii.

Execu]ia tehnicii> persoana ce conduce exersarea va folosi un ton uniform pentru a rosti diferitele fraze ce descriu execu]ia tehnicii. Ve]i rosti>

„Inspir\ [i expir\ profund de mai multe ori. Inspir\ - expir\, inspir\ - expir\, inspir\ - expir\. Pe inspira]ie vei fi din ce ;n ce mai lini[tit, vei rosti ;n g=nd cuv=ntul

« lini[tit ». Pe expira]ie vei fi din ce ;n ce mai relaxat, vei rosti ;n g=nd cuv=ntul

« relaxat ».”

73

Dup\ un timp (dou\ - trei minute) ve]i interveni din nou>

„Vei continua s\ te relaxezi, Pe inspira]ie vei rosti ;n g=nd cuv=ntul « lini[tit », Pe expira]ie vei relaxa por]iunile corpului pe care ]i le voi spune> Lini[tit, capul relaxat, Lini[tit, g=tul relaxat, Lini[tit, bra]ele relaxate, Lini[tit, palmele relaxate, Lini[tit, pieptul relaxat, Lini[tit, abdomenul relaxat, Lini[tit, spatele relaxat, Lini[tit, picioarele relaxate, Lini[tit, genunchii relaxa]i, Lini[tit, gleznele relaxate, Lini[tit, t\lpile relaxate, :ntregul corp este foarte u[or, Din ce ;n ce mai u[or, Este ca [i cum ai pluti. Lini[tit relaxat, Lini[tit relaxat, Lini[tit – relaxat.”

Acum ve]i executa forma de ;ncheiere>

„Te preg\te[ti pentru a ;ncheia relaxarea, Respir\ profund de trei ori, deschide u[or ochii (a[tepta]i p=n\ a executat cele trei respira]ii [i a deschis ochii), U[or u[or vei ;ncepe s\-]i mi[ti degetele de la t\lpi, de la palme, Acum vei mi[ca u[or antebra]ele, vei ;ndoi genunchii.”

Dac\ tehnica a fost executat\ ;n pozi]ia culcat, ;i ve]i spune s\ se ridice [i s\ se a[eze ;n postura [ez=nd. :n continuare ve]i freca palmele ar\t=ndu-i [i lui cum s\ fac\ acest lucru. Atunci c=nd palmele s-au ;nc\lzit, v\ ve]i masa fa]a cu palmele, mai ;nt;i de sus ;n jos (de la frunte spre b\rbie), apoi de jos ;n sus (de la b\rbie spre frunte), dup\ care ve]i descrie o mi[care circular\ a palmelor de- a lungul t=mplelor, a p\r]ilor laterale ale obrajilor spre b\rbie. Aceasta este o manevr\ complet\ de masare a fe]ei. Repeta]i de c=teva ori acest masaj al fe]ei.

74

:n continuare masa]i cu buricele degetelor zona p\rului, pornind de la frunte spre partea din spate a capului. Masa]i zona p\rului pe linia median\ a capului, apoi prin p\r]ile laterale, pe deasupra urechilor. Trebuie s\ folosi]i pu]in\ for]\ c=nd executa]i acest masaj. De asemenea v\ ve]i g=ndi c\ palmele sunt formate din lumin\. Av=nd palmele u[or curbate [i relaxate b\te]i u[or u[or capul, din partea din fa]\ c\tre cea din spate. Partea din spate a capului trebuie b\tut\ mai u[or dec=t cea din fa]\. Masa]i urechile cu degetul mare [i cel ar\t\tor. Masajul se execut\ de sus ;n jos [i de la exterior c\tre interior. Dup\ ce a]i masat de mai multe ori urechile, trage]i de lobul urechilor ;n jos de mai multe ori. Masa]i zona cefei, partea dintre baza g=tului [i umeri. R\suci]i capul spre st=nga, spre dreapta de mai multe ori. Roti]i de mai multe ori b\rbia cu o mi[care c=t mai ampl\, pe inspira]ie b\rbia coboar\, pe expira]ie urc\. B\te]i cu palmele bra]ele (de la umeri spre palme), b\te]i p\r]ile laterale ale trunchiului, b\te]i zona rinichilor. Masa]i zona rinichilor, partea din spate a oaselor bazinului (p=n\ c=nd aceasta se ;nc\lze[te). Cu palmele relaxate, b\te]i picioarele de sus ;n jos, pe toate p\r]ile. Dup\ ce a]i terminat forma de ;ncheiere v\ ridica]i u[or (nu este bine ca la sf=r[itul exers\rii mi[c\rile s\ fie bru[te). Atrage]i-i aten]ia [i copilului s\ evite ;ncheierea brusc\ a exers\rii.

Puncte de aten]ie> relaxarea ;l ajut\ pe practicant s\-[i ;ndep\rteze diferitele blocaje, la nivel fizic [i psihic. :n cazul copiilor putem remarca diferitele tensiuni ce apar la nivelul anumitor por]iuni ale corpului, cauzate de pozi]ia incorect\ adoptat\ pe timpul zilei (la joac\, la mas\, atunci c=nd se uit\ la televizor sau pe durata ;nv\]\rii la [coal\ sau acas\ ). De asemenea, din punct de vedere al psihicului, copil\ria este o perioad\ extrem de delicat\. :n acest interval de timp copilul se adapteaz\ rela]iilor familiale, celor cu prietenii, cu educatoarea sau cu diferi]ii profesori cu care intr\ ;n contact. Copilul experimenteaz\ continuu lucruri noi, obiceiuri noi, moduri diferite de a reac]iona la stimulii exteriori, dar [i interiori. El ;[i extinde sfera con[tientului [i se integreaz\ ;n mediul social. Toate acestea cer un anumit timp de adaptare a con[tiin]ei la transform\rile ce apar. Chiar [i mutarea unui obiect ;n cas\ creeaz\ necesitatea adapt\rii psihice la aceast\ schimbare. Pentru ca toate aceste transform\ri s\ fie bine asimilate la nivelul psihicului este nevoie de un timp petrecut ;n „interiorul fiin]ei”, ceea ce se ;nt=mpl\ ;ntr-o variant\ ideal\ ;n tehnicile de relaxare, dar [i ;n anumite tehnici imaginative de reglare a con]inuturilor con[tiin]ei. Atunci c=nd acest

75

timp „interior” este petrecut al\turi de cineva apropiat, rezultatele vor fi [i mai bune. :n rela]ia cu copiii este foarte important\ ;n]elegerea rela]iilor „naturale” explicate de Lao Zi ;n „Tratatul c\ii [i al Virtu]ii” (Dao de jing)> ;n momentul ;n care leg\tura sufleteasc\ dintre doi oameni este cea fireasc\, nu este nevoie de nici o regul\. Dar atunci c=nd aceast\ leg\tur\ a fost afectat\, este invocat\ legea ( ;n cazul familiei - „pietatea filial\”). Tat\l va spune> „E[ti copilul meu [i trebuie s\-mi dai ascultare !” sau copilul se va pl=nge> „Ai uitat s\-mi dai de m=ncare !” Drept urmare, c=t timp leg\turile cu mediul ;nconjur\tor vor fi percepute de copii ;ntr-o manier\ natural\ nu va fi necesar\ impunerea nici unei reguli. Din acest punct de vedere, tehnicile de relaxare [i cele de reglare a con]inuturilor con[tiin]ei ;i ajut\ pe copii s\ ;ndep\rteze tensiunile interioare [i s\ se integreze mai u[or ;n mediul exterior, chiar dac\ acesta este mai pu]in primitor. :n perioadele ;n care copilul are parte de mai multe schimb\ri ;n via]a sa dec=t ;n mod obi[nuit (;ncepe gr\dini]a sau [coala, i se schimb\ grupa sau profesoara/ profesorul, are un nou frate sau o sor\, [.a.m.d.) se recomand\ exersarea relax\rii cu o frecven]\ mai mare, uneori chiar zilnic. Dac\ nu au loc evenimente deosebite, atunci este suficient\ o relaxare o dat\ pe s\pt\m=n\. Timpul optim este seara, ;nainte de culcare.

76

ASPIRAREA SOARELUI {I A LUNII

Aceast\ tehnic\ dezvolt\ capacitatea imaginativ\, cre[te cantitatea de energie a corpului, regleaz\ func]ionarea por]iunilor corpului ce sunt str\b\tute de imaginea Soarelui [i a Lunii (zona creierului, glanda pineal\, hipofiza [i hipotalamusul, tiroida [i paratiroidele, timusul, pl\m=nii, inima, stomacul [i pancreasul, intestinele, rinichii, organele genitale, vezica urinar\), permite ;nceperea unui proces de integrare la nivelul con[tiin]ei a diferitelor p\r]i ale naturii.

Postura de exersare> ;n func]ie de v=rsta copilului se poate folosi pozi]ia culcat (pentru copii de p=n\ la 7 8 ani ce sunt obosi]i atunci c=nd ;ncep exersarea) sau cea [ez=nd. :n pozi]ia culcat cu fa]a ;n sus, se vor men]ine bra]ele de o parte [i de cealalt\ a corpului, u[or dep\rtate fa]\ de trunchi, centrul palmelor fiind ;ndreptat ;n sus. Pentru postura [ez=nd se a[eaz\ palmele deasupra coapselor, cu centrul ;ndreptat ;n sus, spatele este drept, fruntea destins\, pe fa]\ se va men]ine un u[or sur=s pe toat\ durata exers\rii, se a[eaz\ v=rful limbii ;n cerul gurii.

Execu]ia tehnicii> persoana ce conduce exersarea va folosi de asemenea un ton uniform al vocii, rostind reprezent\rile mentale legate de execu]ia tehnicii, c=t [i celelalte indica]ii. Mai ;nt;i se va relaxa ;ntregul corp. :n acest sens ve]i rosti>

„Respir\ profund de c=teva ori. Pe inspira]ie o stare de lini[te te cuprinde, roste[ti ;n g=nd cuv=ntul « lini[tit », pe expira]ie e[ti din ce ;n ce mai relaxat, roste[ti ;n g=nd cuv=ntul « relaxat ».”

Dup\ dou\ - trei minute ;i ve]i spune copilului>

„Partea superioar\ a corpului este relaxat\

Dup\ aproximativ jum\tate de minut ve]i continua>

„Partea inferioar\ a corpului este relaxat\

La fiecare jum\tate de minut ve]i rosti una din urm\toarele fraze>

„Partea st=ng\ a corpului este relaxat\” „Partea dreapt\ a corpului este relaxat\” „Partea din spate a corpului este relaxat\

77

„Partea din fa]\ a corpului este relaxat\” „Exteriorul corpului este relaxat” „Interiorul corpului este relaxat” „ :ntregul corp este relaxat”

:n continuare ve]i trece la execu]ia propriu-zis\ a tehnicii, rostind>

„Undeva ;n fa]\ se afl\ imaginea Soarelui, Este ca [i cum te-ai uita la Soarele aflat ;n fa]a ta, C\ldura [i lumina Soarelui vin spre tine. Acum vei vedea Soarele apropiindu-se u[or u[or de capul t\u, de fruntea ta, Soarele p\trunde prin mijlocul frun]ii ;n interiorul capului, Este ca [i cum ai privi Soarele aflat ;n interiorul capului, Prive[te-l cum str\luce[te”

Dup\ dou\ - trei minute ve]i continua>

„Soarele coboar\ u[or u[or spre interiorul g=tului, lumin=ndu-l, Soarele coboar\ spre interiorul pieptului, ;n partea superioar\ a pieptului, Soarele str\luce[te aici cu putere, Soarele coboar\ spre partea inferioar\ a pieptului, ;nc\lzindu-l, Soarele coboar\ spre partea superioar\ a abdomenului, Soarele coboar\ spre abdomenul inferior, str\lucind cu putere, C\ldura [i lumina Soarelui vor umple ;ntregul abdomen, ajung=nd [i la coloana vertebral\, la rinichi.”

Ve]i trece acum la urm\torul pas, ce ]ine de aducerea imaginii Lunii ;n interiorul corpului>

„Undeva ;n fa]\ se afl\ imaginea Lunii, Este ca [i cum te-ai uita la Luna aflat\ ;n fa]a ta, Lumina alb\ a Lunii vine spre tine. Acum vei vedea Luna apropiindu-se u[or u[or de capul t\u, de fruntea ta, Luna p\trunde prin mijlocul frun]ii ;n interiorul capului, Este ca [i cum ai privi Luna aflat\ ;n interiorul capului, Prive[te Luna str\lucitoare #

Dup\ dou\ - trei minute ve]i continua>

„Luna coboar\ u[or u[or spre interiorul g=tului, lumin=ndu-l,

78

Luna coboar\ spre interiorul pieptului, ;n partea superioar\ a pieptului, Luna str\luce[te aici cu putere, Luna coboar\ spre partea inferioar\ a pieptului lumin=nd-o, Luna coboar\ spre partea superioar\ a abdomenului, Luna coboar\ spre abdomenul inferior, str\lucind cu putere, Lumina alb\ a Lunii va umple ;ntregul abdomen, ajung=nd [i la rinichi.”

Ve]i trece la forma de ;ncheiere>

„Respir\ profund de trei ori, E[ti din ce ;n ce mai lini[tit, Din ce ;n ce mai s\n\tos, Din ce ;n ce mai fericit. Deschide u[or u[or ochii, Freac\ palmele p=n\ se ;nc\lzesc, Maseaz\ fa]a cu palmele ( ;i ar\ta]i cum), Maseaz\ zona p\rului cu buricele degetelor, Cu palmele relaxate ba]i u[or zona p\rului, Maseaz\ urechile, Trage u[or de lobul urechilor ;n jos, Maseaz\ ceafa, Maseaz\ partea dintre baza g=tului [i umeri, (pentru partea st=ng\ vei folosi palma dreapt\, apoi pentru partea dreapt\ vei folosi palma

st=ng\) Bate bra]ul st=ng cu palma dreapt\, Bate bra]ul drept cu palma st=ng\, Bate p\r]ile laterale ale trunchiului, Bate zona rinichilor, Maseaz\ cu palmele zona rinichilor, partea din spate a oaselor bazinului, Bate picioarele, de sus ;n jos, pe toate p\r]ile.”

Aici se ;ncheie exersarea acestei forme. Puncte de aten]ie> Aceast\ tehnic\ poate fi executat\ oric=nd pe durata zilei. Pentru copiii ce sufer\ de insomnie se recomand\ exersarea ei seara. :n situa]ia ;n care nu ave]i suficient timp pentru a practica ;ntrega tehnic\ sau dac\ observa]i o lips\ de concentrare a copilului ;n exersarea acestei tehnici pute]i practica numai reprezentarea cu Soarele sau numai cea cu Luna. Atunci c=nd exersa]i ziua ve]i alege Soarele, iar seara Luna. O alt\ modalitate de a alege Soarele sau Luna pentru a exersa ]ine de caracterul copilului>

79

- pentru copii ce sunt foarte dinamici, ce nu stau deloc toat\ ziua, ce nu sunt atra[i spre contemplare, deci pentru copii Yang, se va folosi Luna< - ;n schimb, pentru copiii mai lini[ti]i, ce nu manifest\ tendin]a de a juca jocuri care s\ le solicite fizicul, ci mai degrab\ se angreneaz\ ;n activit\]i ce le solicit\ spiritul de observa]ie, pentru cei ce sunt molatici, ce au cu prec\dere un caracter Yin, se va folosi Soarele.

ACTIVAREA {I AMPLIFICAREA “CAPACIT|}II DE CUNOA{TERE” LA COPII

Pentru a activa capacitatea de cunoa[tere este necesar\ folosirea ;ntr- o m\sur\ c=t mai mare a celulelor creierului. Acest lucru este posibil numai cresc=nd activitatea circulatorie la nivelul creierului. :n acest scop se vor men]ine palmele ;n fa]a pieptului, centrul palmelor este ;ndreptat unul spre cel\lalt, distan]a dintre v=rfurile degetelor de la cele dou\ palme este de aproximativ 30 de centimetri, ;n timp ce distan]a dintre baza palmelor este de 10 centimetri. Palmele sunt ]inute ;n forma unui “V”, ;n fa]a pieptului. :n momentul ;n care activitatea celulelor creierului nu este uniform\ ve]i constata apari]ia unor aspecte negative. De exemplu, unii elevi nu au constan]\ ;n ob]inerea unor rezultate bune ;n procesul ;nv\]\rii.

Pe de alt\ parte, practica Qigong-ului permite stimularea „capacit\]ii de cunoa[tere” a incon[tientului, a ceea ce se afl\ dincolo de minte. :n acest sens se folosesc proceduri ce permit reglarea con]inuturilor con[tiin]ei, activarea puterilor aflate ;n stare latent\. :n acest sens se recomand\ s\ exersa]i cu copilul zilnic urm\toarea tehnic\ simpl\> dup\ o scurt\ relaxare (cum este cea folosit\ ;n tehnica de aspirare a Soarelui [i a Lunii) se vor aduce palmele ;n fa]a pieptului (;n dreptul sternului) [i se vor ;mpreuna ;n gestul rug\ciunii (v=rfurile degetelor sunt ;ndreptate ;n sus, centrul palmelor este curbat). Contempla]i o lumin\ str\lucitoare aflat\ ;n interiorul pieptului, este ca [i cum corpul ar fi gol pe din\untru (asemenea unui ;nveli[ ce nu are nimic ;nl\untrul s\u), singurul lucru ce se afl\ ;n interiorul corpului este lumina str\lucitoare din interiorul pieptului. Contempla]i c=t mai mult posibil aceast\ lumin\. Este foarte important\ exersarea acestei tehnici ;n familie (copilul trebuie s\ o practice cel pu]in ;mpreun\ cu unul din p\rin]i). Dup\ un timp, respira]i profund de

80

trei ori [i executa]i forma de ;ncheiere descris\ anterior la forma de aspirare a Soarelui [i a Lunii.

- Dac\ rezultatele ;n domeniul artistic sunt mai slabe, atunci

circula]ia sanguin\ superficial\ din zona ce se afl\ ;n fa]a zonei Baihui

(corespunde v=rfului capului), ;n interiorul acestuia, este afectat\. Lumina din aceast\ zon\ este insuficient\. Pentru a remedia acest

neajuns, zilnic (timp de trei minute), se va ]ine

o palm\ cu centrul ;ndreptat spre partea din

fa]a zonei Baihui, la o distan]\ de 20 30 centimetri fa]\ de cap, g=ndindu-v\ c\ interiorul acelei zone a capului este luminoas\. Aceast\ tehnic\ permite cre[terea capacit\]ii de cunoa[tere ;n domeniul artistic.

cre[terea capacit\]ii de cunoa[tere ;n domeniul artistic. - Pentru copiii ce au deficien]e ;n activitatea intelectual\

- Pentru copiii ce au deficien]e ;n activitatea intelectual\ este

necesar\ reglarea p\r]ilor laterale ale capului. :n aceste zone lumina este uneori ;ntunecat\. Ca modalitate de ac]iune, se vor ]ine palmele cu centrul ;ndreptat spre punctele Taiyang (aflate la t=mple). Una din palme trebuie s\

fie mai dep\rtat\ de zona t=mplelor (la 30 de centimetri), cealalt\ trebuie s\ fie mai apropiat\ (la 10 centimetri). Dup\ dou\ - trei minute ve]i schimba> palma ce a fost mai aproape se va ]ine mai departe, iar palma ce a fost mai departe se va ]ine mai aproape (de asemenea pentru dou\ - trei minute). Se vor ]ine palmele ;n acest fel zilnic, timp de dou\ s\pt\m=ni. Dup\ aceasta ve]i face

o pauz\ timp de dou\ s\pt\m=ni [i apoi ve]i

relua men]inerea palmelor pentru alte dou\ s\pt\m=ni. Se poate ]ine [i o singur\ palm\ ;ndreptat\ spre una din cele dou\ t=mple. :n acest mod vor cre[te rezultatele ;n activitatea intelectual\.

palm\ ;ndreptat\ spre una din cele dou\ t=mple. :n acest mod vor cre[te rezultatele ;n activitatea

81

PPRRAACCTTIICCAA QQIIGGOONNGG--UULLUUII LLAA TTIINNEERRII

1) Exersarea Qigong-ului d\ posibilitatea regl\rii ideale a unor procese fiziologice ce au loc la anumite v=rste. Qigong-ul poate corecta efectele nedorite ce apar din cauza manifest\rii timpurii a unor func]ii fiziologice sau din cauza neatingerii la timp a maturit\]ii. :n special fetele aflate la v=rste cuprinse ;ntre 14 18 ani au diverse probleme ce survin din cauza unei menstrua]ii neregulate. Deseori, performan]ele tinerelor din procesul ;nv\]\rii sunt afectate din cauza unor st\ri emo]ionale ce intervin tocmai din motivul prezentat anterior. Exersarea Qigong-ului va regla sistemul hormonal [i va ;nl\tura aceste neajunsuri.

2) Qigong-ul permite men]inerea unui echilibru interior pe durata pubert\]ii. :n acest interval al vie]ii starea sufleteasc\ este foarte labil\. Explozia de energie, de hormoni, c=t [i p\trunderea ;ntr-un mediu ;n care majoritatea persoanelor ce vor fi ;nt=lnite va avea acelea[i probleme, conduce c\tre st\ri departe de echilibru. Practica Qigong-ului va rezolva multe din inconveniente, pentru c\ unul din primele rezultate ale exers\rii const\ ;n apari]ia st\rii de “lini[te”. Deseori, tinerii se adapteaz\ cu greu ritmului rapid ;n care survin transform\rile din corpul lor. Erup]ia co[urilor, st\rile pe care nu [i le ;n]eleg, deschiderea spre sexualitate, amplificarea unor tr\iri ce alt\dat\ nici erau b\gate ;n seam\, toate acestea fac din pubertate o perioad\ destul de delicat\ at=t pentru tineri, c=t [i pentru p\rin]ii [i cei din jurul lor. Pentru a u[ura perioada de „tranzi]ie” este necesar\ parcurgerea unui proces de interiorizare ce echilibreaz\ „explozia” ce se manifest\ spre exterior, datorat\ v=rstei. Prin tehnicile de Qigong, tinerii descoper\ tr\iri ce au leg\tur\ cu lumea interioar\. :n acest fel, va fi contrabalansat\ „exteriorizarea” excesiv\ a pubert\]ii. Se poate spune c\ Yin-ul [i Yang-ul vor fi ;n echilibru. Totodat\, practica Qigong-ului pune accent pe moral\, pe valorile ce erau acceptate ;n copil\rie f\r\ a fi nevoie de vreo motiva]ie. Astfel, copilul are un sim] al drept\]ii ce se manifest\ ;n mod natural. Pentru el, a face bine celor din jur, a ajuta plantele [i animalele, a se purta frumos cu semenii s\i este un lucru natural. Uneori, din cauza presiunii mediului exterior, copilul ia decizii gre[ite [i ;[i dezvolt\ egoismul, accept\ r\ul ca fiind ceva necesar, pe care nu-l poate ocoli dec=t min]ind sau respect=nd regulile celor din jur ce

82

manifest\ r\ul. Practica Qigong-ului ;i ajut\ pe cei tineri s\ redescopere naturale]ea moralei, s\ simt\ necesitatea de a se purta conform cu natura oamenilor, ce este mai degrab\ bun\tatea [i fericirea, dec=t r\utatea [i ne;mplinirea. Redescoperirea acestor adev\ruri interioare la v=rsta pubert\]ii ;i va ajuta pe tineri s\ fac\ alegerile corecte pentru urm\toarea perioad\ a vie]ii, va evita dezastrele descoperirii drogurilor, a alcoolului sau a fumatului.

3) Exersarea Qigong-ului contribuie la continuarea procesului dezvolt\rii armonioase a corpului. Deoarece cre[terea corpului continu\, este util\ practica Qigong-ului [i la aceste v=rste. Toate procesele din interiorul corpului consum\ energie. Pentru ca inima s\ bat\, pentru ca pl\m=nii s\ sus]in\ respira]ia, pentru ca digestia s\ aib\ loc, [.a.m.d. pentru toate acestea este nevoie de consumul unei anumite cantit\]i de energie. Acela[i lucru este valabil [i pentru cre[terea oaselor, pentru dezvoltarea musculaturii, [.a.m.d. Este evident c\ o sus]inere energetic\ este binevenit\. Totodat\, formele dinamice din Qigong permit deplasarea s=ngelui oxigenat spre extremit\]i, spre toate celulele corpului, sus]in=ndu-le func]ionarea.

Qigong permit deplasarea s=ngelui oxigenat spre extremit\]i, spre toate celulele corpului, sus]in=ndu-le func]ionarea. 83

83

4) Qigong-ul dezvolt\ capacitatea de cunoa[tere a tinerilor. :n acest interval al vie]ii, studiul este principala preocupare. Combinarea practicii Qigong-ului cu procesul de ;nv\]are d\ rezultate deosebite. :n acest sens se recurge la exersarea unor tehnici ce permit folosirea unui num\r mai mare de celule ale creierului, dar [i recuperarea rapid\ dup\ efortul intelectual. Procesul de ;nv\]are pe care-l dezvolt\ practica Qigong-ului nu se limiteaz\ ;ns\ la cunoa[terea teoretic\. El presupune dezvoltarea unei modalit\]i de cunoa[tere ce se bazeaz\ pe activarea incon[tientului, pe folosirea puterilor aflate ;n stare latent\ ;n fiecare dintre noi.

84

PPRRAACCTTIICCAA QQIIGGOONNGG--UULLUUII LLAA AADDUULL}}II

1) Qigong-ul ;nl\tur\ oboseala [i stress-ul. Pentru adul]i reu[ita ;n via]\ este destul de important\. Oboseala [i stress-ul ce apar ca urmare a unei activit\]i ce este deseori supradimensionat\ nu pot fi ;nl\turate numai prin sport sau somn. Se [tie c\ intrarea ;n starea caracteristic\ Qigong- ului duce la recuperarea rapid\ dup\ efort sau boal\, la reglarea unor dezechilibre, la ;ndep\rtarea stress-ului. Chiar dac\ o persoan\ ar dormi timp de 24 de ore creierul s\u nu s-ar odihni cu adev\rat dec=t 14 16 secunde. Aceast\ stare de odihn\ a creierului poate fi ;ns\ prelungit\ foarte mult prin intrarea ;n starea de “lini[te”, caracteristic\ Qigong- ului.

;n s tarea de “lini[te”, caracteristic \ Qigong- ului. 2) Qigong-ul este folosit pentru educarea viitorului

2) Qigong-ul este folosit pentru educarea viitorului copil, al f\tului aflat ;n burta mamei. Acesta este un domeniu foarte important, deoarece evolu]ia copilului depinde de perioada ;n care el se afl\ ;n burta mamei, c=t [i de primii s\i ani de via]\. Dac\ mama practic\ Qigong (ideal ar fi ca [i tat\l s\ exerseze), copilul va avea foarte mult\ energie, dar [i o inteligen]\ ie[it\ din comun. :n trecut, ;n China, cei care urmau s\ ajung\ ;mp\ra]i erau educa]i din momentul ;n care ap\reau ;n burta mamei. Ast\zi, datorit\ Qigong-ului, putem s\ facem [i noi acela[i lucru pentru copiii no[tri.

3) Practica qigong-ului poate cre[te eficien]a muncii. :n momentul ;n care oboseala [i stress-ul au fost ;nl\turate, urm\torul pas este cel al cre[terii eficien]ei ;n munc\. Exersarea Qigong-ului duce la apari]ia unei st\ri interioare foarte bune, la o stare de vigoare [i de optimism. Practicantul va avea o memorie bun\, o capacitate de concentrare sporit\, c=t [i o ;n]elegere mai profund\ a situa]iilor cu care se confrunt\.

4) Qigong-ul permite men]inerea unei bune st\ri de s\n\tate. Prin exersarea Qigong-ului se poate ;mbun\t\]i func]ionarea tuturor

85

celulelor corpului, cre[te func]ia de coordonare a organelor interne, apare o reglare ideal\ a sistemului nervos, circulator, respirator, digestiv, endocrin, muscular, osos, se poate modifica temperatura central\ [i periferic\ a corpului. :n momentele ;n care apar transform\ri importante ;n corp, datorate menopauzei sau andropauzei, Qigong-ul ajut\ la dep\[irea efectelor secundare ce ]in de aceste intervale dificile.

86

PPRRAACCTTIICCAA QQIIGGOONNGG--UULLUUII LLAA PPEERRSSOOAANNEELLEE ::NN VV++RRSSTT||

1) Qigong-ul permite prelungirea vie]ii, men]inerea s\n\t\]ii, atingerea longevit\]ii. Nu pu]ine sunt cazurile ;n care, la v=rste ;naintate (70 80 de ani) practican]ilor de Qigong a ;nceput s\ le apar\ din nou p\rul negru. Exersarea Qigong-ului regleaz\ ceasul biologic al omului, astfel ;nc=t se evit\ ;mb\tr=nirea prematur\, se prelunge[te via]a, ating=ndu- se longevitatea. Nu numai c\ este posibil\ o durat\ mai lung\ de via]\, dar apare [i posibilitatea men]inerii unei bune s\n\t\]i [i ;n ultima parte a vie]ii.

o durat\ mai lung\ de via]\, dar apare [i posibilitatea men]inerii unei bune s\n\t\]i [i ;n

87

2) Exersarea qigong-ului elimin\ posibilele conflicte dintre genera]ii. Practica Qigong-ului ;i ajut\ pe cei ;n v=rst\ s\ se men]in\ ;n form\, uneori apare chiar [i un efect de ;ntinerire. :n acest fel ei se vor sim]i utili, nu vor fi o povar\ pentru cei din cas\. Men]inerea echilibrului interior [i a unei capacit\]i de ;n]elegere crescute creaz\ posibilitatea comunic\rii f\r\ probleme cu celelalte genera]ii.

3) Practica Qigong-ului d\ posibilitatea celor mai ;n v=rst\ s\ se implice ;n educarea genera]iilor mai tinere. Deseori p\rin]ii nu au suficient timp pentru copiii lor, via]a se scurge ;ntr-un ritm foarte rapid [i este necesar\ g\sirea unei alte persoane care s\ aib\ grij\ de cei mai mici. :n aceast\ situa]ie bunicii pot fi de mare ajutor. Dac\ ace[tia sunt s\n\to[i [i optimi[ti, atunci ei vor putea realmente s\ se ocupe de copii. Un alt aspect important este urm\torul> ;n momentul ;n care bunicul (sau bunica) se preg\te[te s\ transmit\ ni[te sfaturi copilului, ideal ar fi ca anterior el s\ fi practicat Qigong-ul, astfel ;nc=t lucrurile pe care el le va transmite s\ ajung\ direct la sufletul copilului.

4) Qigong-ul ajut\ la ;mplinirea vie]ii. Qigong-ul este o practic\ spiritual\, o disciplin\ terapeutic\, o [tiin]\ a vie]ii. Exersarea acestuia permite descoperirea sensului vie]ii, a ;n]elegerii leg\turii omului cu natura, cu Universul. Perseveren]a ;n practica Qigong-ului conduce c\tre o bogat\ via]\ sufleteasc\, c\tre ;mplinirea vie]ii.

88

PPRRIIMMIIII PPAA{{II ::NN PPRRAACCTTIICCAA QQIIGGOONNGG-- UULLUUII

Pentru ;ncep\torul ce se apropie de practicile energetice este foarte important\ asumarea unei anumite st\ri interioare. Este vorba de o stare de relaxare, de lini[te, de ;mp\care, de fericire, o stare asem\n\toare celei din copil\rie, ;n care avem sentimentul c\ suntem ve[nici, c\ vom putea surmonta dificult\]ile pe care le-am ;nt=lnit ;ntorc=ndu-ne la o stare liber\ de orice fel de griji. Inevitabil, foarte multe persoane vin spre Qigong din cauza unor probleme interioare sau de s\n\tate. Lor li se va p\rea normal s\ ;ncerce mai ;nt=i s\-[i ;ndrepte aten]ia spre rezolvarea problemelor [i abia apoi s\-[i asume starea ideal\ caracteristic\ Qigong-ului. Cineva mi-a spus la un moment dat> “Cum a[ putea s\ fiu lini[tit atunci c=nd am at=tea probleme?! Cum a[ putea s\ fiu fericit atunci c=nd sunt bolnav?!” :ntreb\rile sunt justificate, pentru c\ felul acesta de a ;n]elege lucrurile este chiar cel ce a dus la apari]ia tensiunilor [i a bolilor. Convingerea c\ mai ;nt=i trebuie s\ echilibr\m lumea material\ pentru ca lumea interioar\ s\ se poat\ manifesta este cea care este caracteristic\ oamenilor ce [i-au pierdut credin]a. Uneori, felul material de a fi al oamenilor ;i determin\ s\ spun\ c\ ei vor practica Qigong-ul numai dup\ ce ;[i vor fi rezolvat problemele de s\n\tate. Oare Qigong-ul nu ne ajut\ tocmai la tratarea afec]iunilor?!

Trebuie s\ [ti]i c\ mecanismul Qigong-ului presupune mai ;nt=i transformarea interiorului [i numai apoi ac]iunea la nivelul exteriorului. Maestrul Di Yu Ming spune c\ trebuie s\ avem credin]\ ;n practica Qigong- ului. Credin]a presupune faptul c\ nu putem controla rezultatul unei ac]iuni, dar noi avem credin]a c\ la cap\tul acelei ac]iuni se va ;nt=mpla un anumit lucru (care nu ]ine ;n totalitate de noi). Atitudinea corect\ ;n Qigong presupune c\ noi exers\m ;ntr-o manier\ dezinteresat\, liber\ de orice finalitate. Este ca atunci c=nd privim r\s\ritul sau apusul Soarelui< avem noi oare nevoie de o motiva]ie pentru a putea contempla aceste dou\ momente minunante ale zilei?!

89

Oare fericirea noastr\ este numai fericirea unei bune st\ri de s\n\tate sau a unei bun\st\ri materiale? Atunci c=nd suntem bolnavi fericirea nu mai exist\? Fericirea este numai cea a materiei sau exist\ [i o fericire ce vine de undeva de dincolo de noi? Practica Qigong-ului ne ajut\ s\ c\p\t\m r\spunsul la aceste ;ntreb\ri, experiment=nd cu adev\rat fericirea, tr\ind-o! Nu este ;nt=mpl\tor faptul c\ primii pa[i din Qigong presupun asumarea unei anumite st\ri interioare, de[i nimic din exterior nu o justific\. Este vorba de parcurgerea unui proces de reglare a con]inuturilor con[tiin]ei, de transformare a interiorului. Ulterior, acest fel de a fi ne va ajuta s\ vedem cu al]i ochi problemele pe care le avem. Vom g\si puterea de a ne schimba, de a ne rezolva cu adev\rat problemele. Schimbarea se va petrece ;ns\ ;ntr-o manier\ neb\nuit\, pe care deseori felul nostru ini]ial de a fi nu o permitea. Drept urmare, primul lucru pe care ;l vom face atunci c=nd ne preg\tim s\ exers\m este s\ ne relax\m, s\ ;ncerc\m s\ z=mbim ;n mod con[tient, s\ ne g=ndim la lucruri pl\cute, la faptul c\ suntem s\n\to[i, c\ suntem din ce ;n ce mai ferici]i. Bine;n]eles c\ nu ne a[tept\m s\ fim s\n\to[i numai prin aceast\ reprezentare mental\, dar trebuie s\ ne asum\m con[tiin]a s\n\t\]ii, a unei st\ri ideale. Oare vom avea cum s\ fim s\n\to[i dac\ nici m\car din punct de vedere al g=ndurilor nu reu[im s\ facem acest lucru?!

De aceea, dincolo de tehnicile pe care le vom executa, atunci c=nd vom merge pe strad\, c=nd ne vom odihni, din c=nd ;n c=nd ne vom spune> „Cu c=t trece timpul, cu at=t sunt mai s\n\tos, cu at=t sunt mai lini[tit, mai fericit !” Trebuie s\ lansa]i acest g=nd f\r\ a ;ncerca s\ produce]i o materializare a sa. Este vorba pur [i simplu de felul ;n care se structureaz\ con[tiin]a noastr\. De asemenea pot fi folosite [i alte fraze, cum ar fi> „Sunt din ce ;n ce mai t=n\r, mai fericit!”. Un alt aspect important este cel al punerii accentului pe moral\, al descoperirii lucrurilor minunate ce apar ;n via]a noastr\ atunci c=nd ne reconsider\m morala. Deseori avem parte de greut\]i, de st\ri interioare contradictorii, de momente ;n care sim]im tenta]ia de a ;ntreprinde o anumit\ ac]iune ce [tim c\ nu este foarte bun\ (poate c\ din punct de vedere exterior ne-ar aduce avantaje, dar din punct de vedere interior vom avea o senza]ie de ap\sare). Pentru a rezolva aceste situa]ii avem la dispozi]ie solu]ia moralei> s\ facem fapte bune pentru cei din jur. Oricine face o fapt\ bun\ are ulterior senza]ia de fericire. Starea noastr\ natural\ este fericirea, bun\tatea. Ori de c=te ori ceva va avea tendin]a de a v\ opri s\ face]i o fapt\ bun\, aduce]i-v\ aminte de aceste lucruri, de tr\irile ce apar dup\ ce ;ntreprinde]i lucruri bune. Faptele cu adev\rat bune nu au nevoie de o motiva]ie!

90

Dac\ aceste aspecte sunt clare pute]i trece spre lucruri mai concrete, ce ]in de ;n]elegerea etapelor din practic\, de modul corect ;n care trebuie s\ v\ aranja]i pozi]ia, respira]ia [i mentalul, de familiarizarea cu relaxarea, lini[tea, naturale]ea, de aflarea am\nuntelor ce ]in de direc]ia, locul [i timpul optim pentru exersare, [.a.m.d. Pasul urm\tor const\ ;n a v\ hot\r; ce sistem de tehnici ve]i practica pentru a „p\[i dincolo de poart\” (pentru a dep\[i etapa de ;nceput). Trebuie s\ ;n]elege]i rolul unui profesor, al unui maestru ;n practica voastr\ [i s\ ;ncerca]i s\ g\si]i unul. }ine]i ;ns\ minte c\, ;n realitate, maestrul este cel ce-[i caut\ elevii [i nu invers. Chiar dac\ din punct de vedere fizic voi a]i recurs la c\utarea maestrului, ;n fapt, morala voastr\, felul ;n care este structurat\ con[tiin]a voastr\ va determina anumite ;nt=lniri „predestinate”. Pentru cei cu o moral\ avansat\ este posibil\ intrarea ;n rezonan]\ cu mae[trii cu un nivel avansat! Cei a c\ror moral\ las\ ;nc\ de dorit vor avea parte de ;nt=lniri cu mae[trii cu un nivel mai sc\zut ;n practic\. Modela]i-v\ continuu interiorul [i ve]i avea parte de un ajutor deosebit [i din lumea exterioar\!

91

SSIISSTTEEMMUULL MMEERRIIDDIIAANNEELLOORR {{II MMIICCUULL{{II MMAARREELLEE CCIIRRCCUUIITT CCEERREESSCC

:n ultima perioad\ medicina tradi]ional\ chinez\ devine tot mai popular\. Metoda tratamentului prin acupunctur\ este r\sp=ndit\ pe scar\ larg\ ;n majoritatea ]\rilor civilizate. Se [tie c\ stimularea cu ajutorul unor ace foarte fine a punctelor aflate ;n diverse zone ale corpului - denumite xuewei (puncte de acupunctur\) determin\ un efect particular ;n organismul uman. To]i cei care au folosit vreodat\ acupunctura pentru a se trata cunosc senza]ia care se propag\ de-a lungul unui traseu, ;n momentul ;n care ;ntr-un punct se introduce un ac, care apoi se r\suce[te. Teoria meridianelor folosit\ ;n acupunctur\ s-ar putea ;ns\ s\ nu fie la fel de cunoscut\ de toat\ lumea. Oricum, voi ;ncerca s\ sintetizez partea esen]ial\ a acesteia pentru a da posibilitatea unei mai bune ;n]elegeri [i exers\ri a practicilor energetice.

Corpul omenesc are un sistem special de meridiane (jing) care leag\ exteriorul s\u cu interiorul, partea superioar\ cu cea inferioar\, c=t [i toate organele interne. Aceste meridiane formeaz\ o re]ea (luo) 3 de-a lungul c\reia circul\ energia [i s=ngele.

„Interior, cele 12 meridiane principale sunt conectate cu organele interne (zang-fu). :n exterior ele fac leg\tura cu articula]iile, membrele [i cu alte ]esuturi superficiale ale corpului omenesc. Meridianele - constituind „trunchiul” principal - sunt dispuse longitudinal [i ;n interiorul corpului< colateralele - reprezent=nd ramifica]ii ale meridianelor - sunt dispuse transversal [i superficial. Sistemul meridianelor [i colateralelor include 12 meridiane principale, 8 extrameridiane, 15 colaterale, 12 meridiane divergente, 12 regiuni musculare [i 12 regiuni cutanate. Meridianele [i colateralele sunt distribuite at=t ;n interiorul c=t [i la exteriorul corpului, transport=nd energia (qi) [i

3 De aici [i termenul jingluo din chinez\.

92

s=ngele (xue) pentru a hr\ni organele zang-fu, pielea, mu[chii, tendoanele [i oasele.”

Natura celor 12 meridiane principale este diferen]iat\ folosind termenii Yin [i Yang. Meridianele care sunt conectate cu organele de]in\toare de energie („pline” - este vorba de organele parenchimatoase) [i traverseaz\ p\r]ile laterale interioare ale corpului sunt denumite meridiane Yin. Cele care sunt legate de organele cavitare („goale” - nede]in\toare de energie) [i str\bat p\r]ile laterale exterioare ale corpului sunt catalogate drept meridiane Yang. Conform cu natura viscerelor [i a traseelor pe care le parcurg, meridianele sunt ;mp\r]ite ;n continuare ;n>

- trei meridiane Yin ale m=inii (denumite Shou sanYin jing),

- trei meridiane Yang ale m=inii (denumite Shou sanYang jing),

- trei meridiane Yin ale piciorului (denumite Zu sanYin jing),

- trei meridiane Yang ale piciorului (denumite Zu sanYang jing),

(vezi Tab. 1).

Referitor la modul ;n care aceste meridiane se leag\ ;ntre ele exist\ urm\toarele reguli>

- Cele trei meridiane Yin ale m=inii pleac\ din piept [i trec prin bra]

pentru a se uni cu cele trei meridiane Yang ale m=inii.

- Cele trei meridiane Yang ale m=inii pornesc din palm\ [i trec prin

cap pentru a se uni cu cele trei meridiane Yang ale piciorului.

- Cele trei meridiane Yang ale piciorului pleac\ din cap [i ajung ;n

talp\ pentru a se uni cu cele trei meridiane Yin ale piciorului.

- Cele trei meridiane Yin ale piciorului pleac\ din talp\ [i ajung ;n

piept unde se unesc cu cele trei meridiane Yin ale m=inii.

93

     

P\r]ile

Meridiane Yin

Meridiane Yang

corpului prin

care trec

Meridianul pl\m=nului la nivelul m=inii Tai Yin

Meridianul intestinului gros la nivelul m=inii - Yangming

   

zona

Membrele superioare

anterioar\

Meridianul pericardului la nivelul m=inii Jue Yin

Meridianul trei focare la nivelul m=inii - Shao Yang

 

zona de

mijloc

 

Meridianul inimii la nivelul m=inii Shao Yin

Meridianul intestinului sub]ire la nivelul m=inii Tai Yang

 

zona

 

posterioar\

 
     

zona

Meridianul splinei la nivelul piciorului Tai Yin

Meridianul stomacului la nivelul piciorului - Yangming

anterioar\

Membrele inferioare

-zona de

mijloc

   

Meridianul ficatului la nivelul piciorului Jue Yin

Meridianul vezicii biliare la nivelul piciorului Shao Yang

zona de

mijloc -

zona

 

anterioar\

Meridianul rinichiului la nivelul piciorului Shao Yin

Meridianul vezicii urinare la nivelul piciorului Tai Yang

 

zona

 

posterioar\

 

Astfel, exist\ urm\torul traseu>

Cap 3 meridiane Yang ale m;inii 3 meridiane Yin ale m;inii Piept Palm\ Abdomen 3
Cap
3 meridiane Yang ale
m;inii
3 meridiane Yin ale m;inii
Piept
Palm\
Abdomen
3 meridiane Yang
ale piciorului
3 meridiane
Yin ale piciorului
Talp\

94

Deplasarea energiei [i a s=ngelui de-a lungul celor 12 meridiane principale este continu\ [i are un caracter circular. Ea porne[te de la meridianul pl\m=nului al m;inii TaiYin, traverseaz\ toate celelalte meridiane principale ajung=nd la ultimul dintre ele, meridianul ficatului al piciorului JueYin, [i apoi intr\ din nou ;n meridianul pl\m=nului al m;inii TaiYin, pentru a porni din nou ciclul. Punctul final al unui meridian este conectat cu punctul de ;nceput al unui alt meridian, form=nd astfel un ciclu nesf=r[it.

al unui alt meridian, form=nd astfel un ciclu nesf=r[it. Meridianul pl\m=nului al m;inii - Taiyin Meridianul

Meridianul pl\m=nului al m;inii - Taiyin

Meridianul intestinului gros al m;inii - Yangming

Meridianul stomacului al piciorului - Yangming

Meridianul splinei al piciorului - Taiyin

Meridianul inimii al m;inii - Shaoyin

Meridianul intestinului sub]ire al m;inii - Taiyang

Meridianul vezicii urinare al piciorului - Taiyang

Meridianul rinichiului al piciorului - Shaoyin

Meridianul pericardului al m;inii - Jueyin

Meridianul celor 3 focare al m;inii - Shaoyang

Meridianul vezicii biliare al piciorului - Shaoyang

Meridianul ficatului al piciorului - Jueyin

95

Meridianul pl\m=nului al m;inii - Taiyin 96

Meridianul pl\m=nului al m;inii - Taiyin

96

Meridianul intestinului gros al m;inii - Yangming 97

Meridianul intestinului gros al m;inii - Yangming

97

Meridianul stomacului al piciorului - Yangming
Meridianul stomacului al
piciorului - Yangming

98

Meridianul splinei al piciorului - Taiyin 99

Meridianul splinei al piciorului - Taiyin

99

Meridianul inimii al m;inii - Shaoyin Meridianul intestinului sub]ire al m;inii - Taiyang 100

Meridianul inimii al m;inii - Shaoyin

Meridianul inimii al m;inii - Shaoyin Meridianul intestinului sub]ire al m;inii - Taiyang 100

Meridianul intestinului sub]ire al m;inii - Taiyang

100

Meridianul vezicii urinare al piciorului - Taiyang 101

Meridianul vezicii urinare al piciorului - Taiyang

101

Meridianul rinichiului al piciorului - Shaoyin 102

Meridianul rinichiului al piciorului - Shaoyin

102

Meridianul pericardului al m;inii - Jueyin 103

Meridianul pericardului al m;inii - Jueyin

103

Meridianul celor 3 focare al m;inii - Shaoyang 104

Meridianul celor 3 focare al m;inii - Shaoyang

104

Meridianul vezicii biliare al piciorului - Shaoyang
Meridianul vezicii biliare al
piciorului - Shaoyang

105

Meridianul ficatului al piciorului - Jueyin 106

Meridianul ficatului al piciorului - Jueyin

106

:n medicina tradi]ional\ chinez\ exist\ urm\toarea denumire referitoare la organele interne> wu zang liu fu, prin care sunt desemnate cele cinci organe parenchimatoase (de]in\toare de energie) [i cele [ase organe cavitate. Celor cinci organe de]in\toare de energie (inima, pl\m=nii, ficatul, rinichii, splina) li se mai adaug\ un al [aselea, care este pericardul. Acesta este de fapt o membran\ ce protejeaz\ inima. :n afara celor 12 meridiane principale un rol important ;l au cele 8 meridiane extraordinare, denumite [i extrameridiane. Acestea nu comunic\ direct cu organele de]in\toare de energie. Cele 8 extrameridiane sunt>

Extrameridianul Du (Dumai)

Extrameridianul Ren (Renmai)

Extrameridianul Chong (Chongmai)

Extrameridianul Dai (Daimai)

Extrameridianul Yinqiao (Yinqiaomai)

Extrameridianul Yangqiao (Yangqiaomai)

Extrameridianul Yinwei (Yinweimai)

Extrameridianul Yangwei (Yangweimai)

Atunci c=nd energia care circul\ prin cele 12 meridiane principale este ;n exces, ea va umple [i cele 8 extrameridiane, fiind stocat\ aici. :n momentul ;n care energia din cele 12 meridiane principale este insuficient\, energia stocat\ ;n cele 8 extrameridiane se va ;ntoarce ;n meridianele principale.

Cele 12 meridiane principale sunt asemenea r=urilor, iar cele 8 extrameridiane asemenea lacurilor. De aici reiese [i principala func]ie a extrameridianelor> aceea de a regla func]ionarea meridianelor principale. Energia stocat\ ;n extrameridiane poate s\ ;nc\lzeasc\ organele corpului [i s\ r\coreasc\ suprafa]a extern\. De-a lungul tuturor meridianelor circul\ energia (qi-ul). Aceast\ no]iune - despre care s-au scris tratate - va fi explicat\ mai pe larg ;n Anexa> Energia, s=ngele [i fluidele corpului.

107

Extrameridianul Du (Dumai) 108

Extrameridianul Du (Dumai)

108

Extrameridianul Ren (Renmai) 109

Extrameridianul Ren (Renmai)

109

Extrameridianul Chong (Chongmai)

Extrameridianul Chong (Chongmai) 110

110

Extrameridianul Dai (Daimai)

Extrameridianul Dai (Daimai) 111

111

Extrameridianul Yinqiao (Yinqiaomai) 112

Extrameridianul Yinqiao (Yinqiaomai)

112

Extrameridianul Yangqiao (Yangqiaomai) 113

Extrameridianul Yangqiao (Yangqiaomai)

113

Extrameridianul Yinwei (Yinweimai) 114

Extrameridianul Yinwei (Yinweimai)

114

Extrameridianul Yangwei (Yangweimai) 115

Extrameridianul Yangwei (Yangweimai)

115

Practicantul care urmeaz\ drumul stabilit de Qigong trece, ;ntr-o prim\ faz\, prin cele dou\ etape>

1) exersarea esen]ei corporale pentru a fi transformat\ ;n energie,

2) exersarea energiei pentru a fi preschimbat\ ;n spirit.

Aceste etape sunt asimilate>

prima - „micului circuit ceresc” -

a doua - „marelui circuit ceresc”.

:n multe c\r]i [i materiale ce vorbesc despre practicile energetice se ;nt=lne[te o explica]ie limitat\ a no]iunii de „mic circuit ceresc” (Xiao zhoutian) [i a celei de „mare circuit ceresc” (Da zhoutian). Ele sunt descrise ca fiind pur [i simplu ni[te trasee de-a lungul c\rora circul\ energia. De exemplu, despre „micul circuit ceresc” se spune c\ este format din ;nl\n]uirea extrameridianelor Renmai [i Dumai. A[a-numitul „circuit ceresc” este reprezentat ;n limba chinez\ prin dou\ caractere>

zhou

;nl\n]uire,

- ce are sensul de ciclu care se repet\, cicuit ;nchis

sau

tian (cer) - ce are aici semnifica]ia de extins, vast.

Drept urmare interiorul corpului este considerat a fi un „mic circuit ceresc”, iar unirea acestui interior cu exteriorul reprezint\ „marele circuit”. Aceasta este ;n]elegerea corect\ a celor dou\ „circuite”. :n momentul ;n care interiorul corpului este v\zut ca un mic Univers, ;nseamn\ c\ interiorul [i exteriorul corpului nu pot fi desp\r]ite. :ntre om [i Univers exist\ o coresponden]\, iar ;n procesul ce se na[te din aceast\ leg\tur\ are loc o permanent\ modelare interioar\. Dac\ este luat\ ;n considerare doar modelarea interiorului, acord=nd aten]ie numai fenomenelor [i senza]iilor datorate energiei din interiorul corpului, atunci se exerseaz\ „micul circuit ceresc”. Dac\ ;ns\ se ajunge la nivelul la care este posibil\ transformarea at=t a interiorului c=t [i a exteriorului, proces ce are loc f\r\ ;ntreruperi, simultan ap\r=nd schimburi ;ntre interior [i exterior, atunci este vorba de practica „marelui circuit”.

116

Pentru a avea o idee mai clar\ a celor expuse, va fi prezentat ;n continuare mecanismul energetic ce st\ la baza exers\rii [i ;n]elegerii corecte a „micului circuit ceresc”. Din punct de vedere al traseului, el e format din ;nl\n]uirea extrameridianelor Renmai [i Dumai. Teoretic, exerci]iul e foarte simplu> se plimb\ de-a lungul traseului men]ionat o sfer\ de energie, ce este preluat\ din interiorul abdomenului inferior, din „c=mpul de cinabru inferior” (Xia dantian) - aflat pe extrameridianul Renmai. Ce se ;nt=mpl\ ;n realitate? Sfera este de fapt o „minge” ce colecteaz\ energia ;ntregului corp. Cum este posibil acest lucru? Prin relaxare [i prin intermediul unor exerci]ii de colectare [i cultivare a energiei survine situa]ia ;n care energia din cele 12 meridiane principale va fi ;n exces [i va umple extrameridianele. Aten]ia fiind ;ndreptat\ asupra centrului energetic din abdomenul inferior - „c=mpul de cinabru inferior” (Xia dantian) - aflat pe extrameridianul Renmai, energia corpului se va str=nge treptat-treptat ;n aceast\ zon\. Sistemul complet al exerci]iilor „micului circuit ceresc” con]ine o prim\ etap\, ce presupune tocmai realizarea procesului ce a fost descris mai sus, [i o a doua parte, ce const\ ;n exersarea tehnicii propriu-zise a „micului circuit”> se plimb\ sfera de energie, ce a ap\rut ;n interiorul abdomenului inferior - ;n Xia dantian - de-a lungul traseului format din extrameridianele Renmai [i Dumai. Mul]i practican]i, d=nd o interpretare limitat\, pornesc ;n practic\ direct cu tehnica propriu-zis\. Aceast\ ;n]elegere limitat\ duce ;ns\ la rezultate foarte slabe. :n denumirea „circuit ceresc” (Zhoutian) se ;nt=lne[te caracterul ce ;nseamn\ „cer”, dar [i „Univers”. Omul poate fi privit ca un mic Univers, tr\ind ;n ;nl\n]uirea marelui Univers, astfel ;nc=t despre „circuitul ceresc” se spune adesea>

„Mic - p=n\ la dimensiunile omului, Mare - p=n\ la infinitatea Universului”.

Acest mod de a vedea lucrurile nu se opre[te doar la considerarea unor simple trasee concrete ale energiei. :n practica Qigong-ului g=ndirea nu trebuie s\ fie limitat\. Exers=nd p=n\ la un anumit nivel, ;n ;ntregul corp vor apare reac]ii, se vor deschide toate meridianele [i vor conduce bine energia> este etapa „micului circuit ceresc”.

„Marele circuit” nu prive[te doar deschiderea energetic\ a interiorului corpului. Persever=nd ;n exersare, practicantul va afla c\ omul ;[i poate modifica dimensiunile, m\rindu-se sau mic[or=ndu-se (nu este

117

vorba de forma fizic\). La un anumit moment, el se va afla ;n mijlocul Universului< atunci vor exista numeroase lucruri care se rotesc, vor apare schimburi nelimitate ;ntre interior [i exterior> este etapa „marelui circuit ceresc”. :n cazul „micului circuit”, a corpului uman deci, transform\rile evidente care apar au un caracter lunar< pentru „marele circuit” - ele sunt anuale. P\m=ntul se rote[te ;n jurul propriului ax, iar Luna se rote[te ;n jurul P\m=ntului, form=nd un „circuit ceresc zilnic”. La r=ndul s\u, P\m=ntul se deplaseaz\ pe orbita sa ;n jurul Soarelui, descriind un „circuit ceresc anual”. De aceea, „micul” [i „marele circuit ceresc” pot fi explicate doar lu=nd ;n considerare conexiunile din Univers. P\m=ntul se rote[te zilnic ;n jurul axei sale [i ;n fiecare zi va apare o schimbare pentru practicant< dup\ o lun\ ;ns\, transformarea va fi mai mare, mai evident\ - aceasta reprezint\ „micul circuit ceresc”. :n rela]ia P\m=nt Soare o rota]ie complet\ se efectueaz\ ;ntr-un an, deci pentru „marele circuit ceresc” transformarea important\ va apare anual. Avans=nd ;n practic\, din momentul ;n care „marele circuit ceresc” s-a deschis, o zi va fi c=t un an, iar un an va trece asemenea unei zile. Pentru cei ajun[i aici timpul se scurge altfel, ei pot atinge longevitatea.

118

COMPLEXUL EXERCI}IILOR „MICULUI CIRCUIT CERESC”

Complexul exerci]iilor „micului circuit ceresc” con]ine urm\toarele

forme>

 

- forma colect\rii energiei,

- forma cultiv\rii energiei,

- tehnica propriu-zis\ a „micului circuit ceresc”

- tehnica flot\rilor (exerci]iu ajut\tor pentru deschiderea „circuitu-

lui”).

:n afara lor mai exist\ o form\ - pe care de obicei o execut\ maestrul - de deschidere rapid\ a celor zece puncte principale ce se afl\ pe cele dou\ extrameridiane Renmai [i Dumai (a c\ror ;nl\n]uire formeaz\ traseul de-a lungul c\ruia se deplaseaz\ energia), c=t [i a ;ntregului „circuit”. A[a cum am men]ionat [i ;n capitolul> Sistemul meridianelor [i „micul” [i „marele circuit ceresc”, ;n exersarea acestui complex de exerci]ii practicantul nu trebuie s\ aib\ o ;n]elegere limitat\ a no]iunii de „circuit ceresc”. Ordinea de execu]ie a tehnicilor este>

Tehnica propriu-zis\ de deschidere a „micului circuit ceresc”

Forma

colect\rii

energiei

Forma

cultiv\rii

energiei

Forma ajut\toare a flot\rilor se poate exersa oric=nd pe perioada zilei. Dac\ totu[i practicantul dore[te s\ o execute legat de restul formelor (acest lucru nu este obligatoriu [i nici m\car recomandat), el o va face ;naintea celorlalte tehnici.

119

FORMA COLECT|RII ENERGIEI (Juqi fa)

:ntotdeauna, ;nainte de ;nceperea oric\rui exerci]iu, relaxa]i ;ntregul corp, ;ndep\rta]i obiectele care v\ st=njenesc (ceasul, br\]\rile, cerceii, etc.), alunga]i g=ndurile ce v\ pot distrage de la practic\ (dac\ nu reu[i]i de la ;nceput, folosi]i tehnica „un g=nd poart\ cele zece mii de g=nduri”), plasa]i- v\ cu ajutorul mentalului ;n mijlocul Universului, l\sa]i respira]ia s\ fie natural\, lung\, uniform\ [i continu\. Se recomand\ ca ;nainte de a v\ deplasa ;n locul ;n care ve]i practica, s\ merge]i la toalet\, s\ v\ sp\la]i m=inile [i fa]a, s\ respira]i profund de c=teva ori [i s\ ;ncepe]i s\ v\ g=ndi]i la faptul c\ exersa]i.

Pozi]ia corpului>

Aceast\ form\ se poate exersa ;n dou\ modalit\]i>

a) dinamic\ (;n postura st=nd ;n picioare)

b) static\ ([ez=nd)

a) Forma dinamic\> st=nd ;n picioare, t\lpile dep\rtate la o distan]\

u[or mai mare dec=t l\]imea umerilor, corpul destins, ;nchide]i treptat ochii (pute]i exersa de asemenea cu ochii deschi[i), bra]ele at=rn\ ;n mod natural de o parte [i de alta a corpului. Repeta]i ;n mod tacit fraza>

„Eu m\ aflu ;n mijlocul energiei, Energia se afl\ ;n mijlocul meu, Cerul [i omul se contopesc, Eu pot s\ folosesc energia.”

sau ;n chinez\>

„Wo zai qi zhong (uo ]ai ci djung), Qi zai wo zhong (ci ]ai uo djung), Tian ren he yi (tien jen h\ i), Qi wei wo yong (ci uei uo iung).”

Dup\ o perioad\ de timp, a[eza]i palma dreapt\ ;n fa]a abdomenului inferior (mai jos de ombilic) la o distan]\ de aproximativ 20 de cm, de corp, [i ;ncepe]i trasarea unor cercuri (b\rba]ii ;n sensul acelor de ceasornic de

120

sus spre st=nga, c\tre ;n jos, spre dreapta [i c\tre ;n sus, ajung=nd ;n pozi]ia de plecare. Femeile vor descrie cu palma o mi[care ;n sensul invers acelor de ceasornic> de sus spre dreapta, c\tre ;n jos, spre st=nga [i c\tre ;n sus, ajung=nd de asemenea ;n pozi]ia de plecare), pornind de la cercuri mici c\tre cercuri din ce ;n ce mai mari, p=n\ ce ;ntregul corp va fi inclus ;n ele. :n tot acest timp v\ g=ndi]i c\ energia pozitiv\ („adev\rat\- zhenqi) din fa]a corpului, se pune ;n mi[care [i este angrenat\ ;ntr-un v=rtej care are centrul ;n dreptul abdomenului inferior al dvs. Treptat, pe m\sur\ ce raza cercului cre[te (mi[carea bra]ului drept este tot mai ampl\), v=rtejul va antrena din ce ;n ce mai mult\ energie, astfel ;nc=t ;n final ;ntreaga energie „adev\rat\” a Universului va fi cuprins\ ;n mi[carea turbionar\ a v=rtejului. C=nd cercurile au atins amplitudinea maxim\, repeta]i din nou ;n mod tacit fraza ce a]i spus-o [i la ;nceputul exerci]iului>

„Eu m\ aflu ;n mijlocul energiei, Energia se afl\ ;n mijlocul meu, Cerul [i omul se contopesc, Eu pot s\ folosesc energia.”

Apoi, cercurile ;ncep s\ descreasc\, treptat-treptat, p=n\ c=nd ajung din nou la m\rimea lor ini]ial\. Astfel se poate considera c\ a]i efectuat o dat\ mi[c\rile din forma colect\rii energiei. Repeta]i de mai multe ori aceste mi[c\ri, p=n\ c=nd ;n ;ntregul corp va apare senza]ia de confort [i vigoare. :n final, opri]i palma ;n fa]a abdomenului inferior [i conduce]i cu ajutorul palmei [i al mentalului, energia din fa]a corpului p=n\ ;n interiorul abdomenului.

b) Forma static\> se execut\ ;n pozi]ia [ez=nd, spatele drept, v=rful limbii ;n cerul gurii, palmele a[ezate deasupra coapselor, centrul palmelor este ;ndreptat ;n sus (pentru persoanele ce sufer\ de hipertensiune arterial\ sau de afec]iuni cardiace sau care au suferit un atac vascular cerebral este obligatorie men]inerea palmelor cu centrul ;ndreptat ;n jos). :nchide]i u[or- u[or ochii, relaxa]i ;ntregul corp, fruntea este destins\, pe fa]\ men]ine]i un u[or sur=s. :n continuare v\ imagina]i c\ v\ afla]i ;n mijlocul Universului. Repeta]i ;n g=nd>

„Eu m\ aflu ;n mijlocul energiei, Energia se afl\ ;n mijlocul meu, Cerul [i omul se contopesc, Eu pot s\ folosesc energia.”

121

sau ;n chinez\>

„Wo zai qi zhong, Qi zai wo zhong, Tian ren he yi, Qi wei wo yong.”

Dup\ un timp v\ imagina]i c\ toat\ energia „adev\rat\” a Universului se pune ;n mi[care ;ntr-un v=rtej care se scurge ;n interiorul abdomenului inferior. Este ca [i cum energia „adev\rat\” se rote[te ;n fa]a abdomenului (pentru b\rba]i ;n sensul acelor de ceasornic, pentru femei ;n sens invers acelor de ceasornic) de la cercuri mai mici c\tre cercuri mai mari. Rosti]i din nou ;n g=nd>

„Eu m\ aflu ;n mijlocul energiei, Energia se afl\ ;n mijlocul meu, Cerul [i omul se contopesc, Eu pot s\ folosesc energia.”

Dup\ aceasta v\ imagina]i energia rotindu-se ;n cercuri din ce ;n ce mai mici (;n acela[i sens) [i scurg=ndu-se ;n interiorul abdomenului inferior. Repeta]i de mai multe ori aceast\ reprezentare mental\. :n final, conduce]i energia cu ajutorul aten]iei p=n\ ;n interiorul abdomenului inferior.

Mecanismul folosit ;n aceast\ tehnic\ este unul destul de simplu> este vorba de ceea ce se ;nt=mpl\ atunci c=nd ;ntr-o g\leat\ cu ap\ introduce]i un b\], pe care apoi ;l roti]i. La un moment dat, scoate]i b\]ul din g\leat\ [i observa]i c\ v=rtejul format are tendin]a s\ se scurg\ spre centrul g\le]ii. :n mod similar, energia ce va fi pus\ ;n mi[care cu ajutorul bra]ului [i/ sau al mentalului, va intra ;n interiorul abdomenului inferior, chiar [i dup\ oprirea mi[c\rilor palmei. De aceea, ;n final nu este bine s\ pleca]i imediat din locul respectiv. Aceast\ form\ poate fi executat\ [i separat de restul exerci]iilor, ori de c=te ori sunte]i obosit sau sim]i]i nevoia de o ;mprosp\tare a energiei corpului. Fi]i ;ns\ aten]i la sensul corect al cercurilor pe care le descrie palma dreapt\< dac\ se inverseaz\ sensul, efectul va fi contrar> se va scoate energia din corp. De aceea b\rba]ii trebuie s\ deplaseze palma pe o traiectorie circular\ ;nspre st=nga (c\tre bra]ul st=ng propriu), ;n jos, spre dreapta [i ;n

122

sus, descriind astfel un cerc. Femeile vor mi[ca palma ;n sensul contrar, ce a fost descris mai sus.

Efecte> Forma colect\rii energiei permite cre[terea cantit\]ii de energie din interiorul corpului, mai precis din interiorul abdomenului inferior. Deoarece centrul energetic principal al corpului se afl\ ;n interiorul abdomenului inferior, exersarea acestei tehnici este foarte eficient\ pentru activarea acestui centru („c=mpul de cinabru inferior”). Energia din abdomenul inferior ;ntre]ine energia rinichilor. Din aceast\ cauz\, persoanele ce au insuficien]\ energetic\ a rinichilor vor ob]ine rezultate foarte bune prin practica acestei forme. Colectarea energiei se recomand\ de asemenea b\rba]ilor ce au probleme cu prostata, dar [i femeilor ce sufer\ de cistit\ sau anexit\. Datorit\ cercurilor pe care se deplaseaz\ energia prin fa]a corpului va apare [i o cre[tere a senzitivit\]ii corpului.

FORMA CULTIV|RII ENERGIEI (Yangqi fa)

:n complexul exerci]iilor „micului circuit ceresc” exist\ o tehnic\ de cultivare a energiei, iar ;n cel al „marelui circuit ceresc” apare o form\ de cultivare a spiritului (Yangshen fa). Aceast\ tehnic\ de cultivare a energiei este o a[a-numit\ metod\ de „cimentare a cinabrului”. :ncep\torii au deseori tendin]a de a nu acorda aten]ia necesar\ formei de „cultivare”. Trebuie ;ns\ men]ionat c\ din punct de vedere al timpului folosit pentru practic\ exist\ urm\torul principiu>

„Dou\ treimi din perioada de antrenament se cultiv\ energia, [i numai o treime se exerseaz\ energia''.

Respectarea regulii de mai sus condi]ioneaz\ reu[ita ;n practic\.

Pozi]ia corpului> cel mai adesea se execut\ [ez=nd pe un scaun, cu picioarele u[or dep\rtate, t\lpile a[ezate ;n ;ntregime pe sol (este preferabil ca ;nc\l]\mintea s\ nu aib\ tocuri), unghiul dintre gambe [i coapse este de 90 de grade, spatele drept, b\rbia u[or ;ndreptat\ ;n jos, iar v=rful capului puncteaz\ c\tre ;n sus, ceea ce determin\ o pozi]ie dreapt\ a capului, palmele se suprapun peste abdomenul inferior (b\rba]ii au palma st=ng\ dedesubt [i cea dreapt\ deasupra, femeile au palma dreapt\ dedesubt iar cea st=ng\ deasupra), centrul palmelor este unul deasupra celuilalt, ;ntregul corp este relaxat, se ;ndep\rteaz\ g=ndurile distractive, respira]ia este natural\.

123

Treptat-treptat intra]i ;ntr-o stare de lini[te. G=ndi]i-v\ apoi c\ v\ afla]i ;n mijlocul Universului, c\ centrul acestuia este ;n interiorul abdomenului dvs. Contempla]i modul ;n care energia „adev\rat\” se str=nge ;n mod natural ;n „c=mpul de cinabru inferior” (Xia dantian - ;n interiorul abdomenului inferior). Se spune>

„Aten]ia urm\re[te [i nu urm\re[te, contempla]i [i nu contempla]i”.

Astfel, nu trebuie s\ existe nici un fel de tensiune, nici m\car aceea a urm\ririi energiei. Proced=nd astfel, dup\ o perioad\ de antrenament, energia „adev\rat\” se va str=nge cu u[urin]\ ;n zona abdomenului inferior, form=ndu-se un „circuit energetic”, a[a-numitul „cinabru” (dan).

energetic”, a[a - numitul „cinabru” ( dan ). „Cultivarea energiei” poate fi executat \ [i ;n

„Cultivarea energiei” poate fi executat\ [i ;n alte pozi]ii, cum ar fi culcat sau st=nd. Important\ este men]inerea ;ntregului corp relaxat< aten]ia nu este neap\rat concentrat\ asupra vreunui lucru. :n aceast\ stare, unele boli se vor vindeca de la sine. Dac\ ;n mod particular, ave]i vreo afec]iune care v\ deranjeaz\ sau pe care dori]i s-o trata]i, a[eza]i palmele deasupra locului bolnav. Activitatea mental\ este identic\ cu cea descris\ anterior (singura deosebire este aceea c\ aten]ia va contempla modul ;n care energia se str=nge ;n locul bolnav, [i nu ;n abdomenul inferior). Dac\ nu reu[i]i s\ pune]i palmele deasupra locului bolnav (pozi]ia este prea incomod\ sau nu v\ permite acest lucru) este suficient s\ ave]i numai activitatea mental\ specificat\. Se recomand\ efectuarea cultiv\rii energiei dup\ exersarea oric\rei forme dinamice, pentru a stabiliza energia ;n abdomenul inferior, pentru a permite combinarea energiei aduse din exteriorul corpului cu cea din interiorul corpului.

124

TEHNICA

PROPRIU

-

CERESC” (Xiao zhoutian)

ZIS|

A

„MICULUI

CIRCUIT

Dup\ ce a]i efectuat colectarea [i cultivarea energiei, pute]i trece la forma „micului circuit”. Forma const\ ;n plimbarea unei sfere de energie, ce este foarte luminoas\ [i foarte c\lduroas\, de-a lungul unui traseu dispus pe linia median\ a corpului, pe partea anterioar\ [i pe cea posterioar\, ;n interiorul acestuia (vezi figura). De-a lungul traseului exist\ zece zone importante, ce vor fi descrise ;n continuare. Ini]ial, trebuie „deschise” toate aceste zone, pentru ca ulterior ele s\ fie legate ;ntr-un circuit. Ce se ;n]elege prin „deschiderea” unei zone sau a unui circuit? Este vorba de a conduce ;n mod nestingherit energia prin oricare din por]iunile vizate. :n momentul ;n care se ;nt=mpl\ acest lucru vor apare diferite senza]ii< la ;nceput ele vor fi destul de vagi, dar treptat-treptat vor deveni din ce ;n ce mai puternice. Pentru a gr\bi deschiderea zonelor aflate pe traseul „micului circuit ceresc” se va recurge la cultivarea energiei ;n fiecare din aceste zone. :n mod concret, practicantul va contempla pe r=nd cele zece zone, aten]ia sa fiind ;ndreptat\ ;n mod natural asupra acestora. Se va ;ncepe cu zona aflat\ ;n abdomenul inferior („c=mpul de cinabru inferior” – Xia dantian). Atunci c=nd aici vor apare senza]ii se va trece la urm\toarea zon\, [.a.m.d. Senza]iile indic\ „deschiderea” zonelor, activarea func]iei de ;nchidere [i deschidere a celulelor acelei p\r]i a corpului. Atunci c=nd se va executa contemplarea zonelor pe care urm\rim s\ le activ\m, aten]ia trebuie s\ se fixeze ;n mod natural asupra acestora. Este ca [i cum am privi suprafa]a unui lac, f\r\ a ;ncerca s\ provoc\m vreo ac]iune a acesteia!

125

TRASEUL MICULUI CIRCUIT CERESC

TRASEUL MICULUI CIRCUIT CERESC BAIHUI HUIYIN SHANG DANTIAN YUZHEN DAZHUI JIAJI ZHONG DANTIAN MINGMEN XIA DANTIAN

BAIHUI

HUIYIN <