Controlul cu ultrasunete diagram DAM (distanta, amplitudine

marime)
Examinarea cu ultrasunete se bazeaza pe propagarea undelor ultrasonice in piesa de
examinat si monitorizarea semnalului transmis (numit tehnica prin transmisie) fie caa
semnalului reflectat provenit de la o suprafata sau discontinuitate (numita tehnica cu impuls
reflectat).
Examinarea prin tehnica cu impuls reflectat poate utiliza fie un singur traductor avand functia
de emitator si receptor, fie un traductor dublu.
Examinarea se poate efectua manual sau cu ajutorul aparaturii semiautomatizate si poate
utiliza tehnica prin contactdirect, fara contact sau in imersie, folosind metodele
corespunzatoare de cuplare.

Defectoscop ultrasonic

Examinarea cu ultrasunete este poate cea mai complexa metoda de examinare

nedistructiva, care consta in introducerea in piesa de examinat a unor vibratii mecanice in
domeniul ultrasunetelor cu frecventa de 1,0-25MHz si analizarea pe ecranul unui osciloscop a
modificarilor acestor vibratii datorate discontinuitatilor interne de material.
 Controlul Nedistructiv cu ultrasunete

Metoda este aplicabila structurilor din materiale metalice si nemetalice, pentru

identificarea discontinuitatilor de suprafata sau interioare.
Undele sunt generate de traductori piezoelectrici uzual la frecvente de 1 - 10 MHz.
Energia transmisa si/sau reflectata poate da informatii privind integritatea structurii( pozitia si
marimea eventualelor defecte).
Undele elastice se clasifica in functie de modul de vibratie al particulelor mediului , in raport
cu directia de propagare (unde longitudinale,transversale si de suprafata).

Etapele examinrii cu ultrasunete

1. Pregtirea suprafetei de examinat

Pregatirea suprafetei de examinat are ca scop ndeprtarea stratului de vopsea, rugin,

oxizi ct si pentru a asigura o suprafat cu o rugozitate de maxim 12.5 m,care s permit o
cuplare corespunztoare a traductorului la suprafata de palpare. Pe suprafata pregtit pentru
examinare se aplic un cuplant pentru a elimina aerul dintre suprafata de palpare a
traductorului si suprafata de examinat. n functie de rugozitatea suprafetei, cuplantul poate fi
ulei, vaselin, glicerina, ap etc.
2. Verifcarea si calibrarea aparaturii

Verificarea defectoscopului se face periodic conform standardelor si procedurilor interne de

verificare, pe blocuri de calibrare standardizate si are ca scop verificarea principalelor
caracteristici ale ansamblului traductor defectoscop. Calibrarea defectoscopului se face
pentru a corela generatorul de timp al aparatului cu dimensiunile cunoscute ale blocului de
calibrare astfel nct s existe o proportionalitate ntre scala distantelor de pe ecranului
defectoscopului distanta parcurs de semnalul sonor n materialul examinat.
Verificarea/calibrarea se face pe blocuri de calibrare standardizate de tip A1 sau A2.

3. Stabilirea nivelului de referint

Stabilirea nivelului de referint se face pe blocuri de referinta si are ca scop stabilirea unei
legturi ntre amplitudinea semnalelor pe ecranul osciloscopului si mrimea discontinuittilor.
Blocurile de referint se recomand pe ct posibil s fie confectionate din acelasi material, n
aceeasi stare de tratament termic si de dimensiuni apropiate cu reperul care urmeaz a fi
examinat. Blocurile de referint, n functie detehnica de examinare au practicate guri laterale
(SDH), sau guri cu fund plat (FBH), cu diametrul cunoscut. Tipul blocurilor de referint ct
si diametrul gurilor se alege n functie de standardul de examinare utilizat.

4. Examinarea propriu-zis
Pentru o examinare de 100 %, intervalul dintre dou zone de palpare succesive nu trebuie s
fie mai mare dect ltimea fasciculului la orice adncime din volumul examinat.

5. Interpretarea

Aprecierea mrimii discontinuittilor se face analiznd ecodinamica si amplitudinea

ecoului provenit de la discontinuitate ct si prin raportare la amplitudinea ecoului provenit de
la gurile blocului de referint. Lungimea discontinuittii si adncimea la care se afl aceasta
se determin prin tehnicile descrise n standardele de profil.
 Metoda DAM
( Distanta-Amplitudine-Marime )
Diagrama DAM se obtine sub forma unei familii de curbe reprezentand
variatia amplitudinii relative a semnalului provenit de la discontinuitate,
respectiv a sporului de amplificare necesar in functie de distanta relativa.

Diagramele DAM se construiesc individual pentru fiecare tip de palpator,

material si domeniu de examinare si se monteaza pe ecranul
defectoscopului. Ele permit localizarea operativa a reflectorilor in campul
indepartat si determinarea marimii acestora. Totodata se construiesc
diagrame DAM normate pentru tipuri similare de palpatoare.