Corpul Experilor Contabili i Contabililor

Autorizai din Romnia - Filiala Timi

TEMATICA STAGIARI ANUL - I

Stagiar: Doman Mihaela Angela

An I, Sem I, Grupa I
 Rezolvare

II. Audit statutar al situatiilor financiare

1) Proceduri de realizare a unei misiuni de examen limitat (revizuire):

- cunoaterea activitiilor ntreprinderii i ale sectorului din care face parte;
- analiza principiilor i practicilor contabile urmate de ntreprinderi;
- analiza procedurilor practicate de ntreprindere pentru contabilizarea, clasificarea i
ntocmirea documentelor de sintez;
- primirea n lucru a procedurilor analitice destinate identificrii variaiilor, tendinelor i
elementelor neobinuite.
In cazul n care se consider c informaiile supuse examenului limitat pot conine
anomalii semnificative, auditorul trebuie s pun n lucru proceduri complementare sau
mai extinse.

2) Normele de raportare n cazul unei misiuni de examen limitat (revizuire):

- raportul de examen limitat trebuie s conin o concluzie scris, clar exprimat, sub
forma unei asigurri negative.
- raportul trebuie s indice dac situaiile financiare nu dau o imagine fidel, conform
unui referenial contabil identificat. El trebuie s precizeze de asemenea c nici o opinie
de audit nu este exprimat.

3) Raportarea unei misiuni de compilare.

ntr-o misiune de compilare nu se exprima nici o asigurare n raport, cu toate ca
utilizatorii beneficiaza de servicii contabile. Profesionistul contabil utilizeaza cunostintele
sale contabile si nu pe cele de auditor, n scopul strngerii, clasarii si sintetizarii situatiilor
financiare. Procedurile aplicate n astfel de misiuni nu au drept scop sa permita furnizarea
unei asigurari asupra situatiilor financiare respective; utilizatorii acestor informatii sunt
ncrezatori totusi ca beneficiaza de interventia unui profesionist care aduce cunostintele si
competentele sale la elaborarea acestor situatii financiare.
Raportul asupra misiunii de compilare trebuie sa contina elementele urmatoare:
- titlul;
- destinatarul;
- o mentiune confirmnd ca misiunea s-a derulat conform cu Standardele Internationale
de Audit aplicabil misiunilor de compilare sau normelor si practicilor nationale;
- indicarea faptului, daca este cazul, ca auditorul nu este independent de ntreprindere;
- identificarea informatiilor financiare cu precizarea ca ele rezulta din detalii furnizate
de conducerea ntreprinderii;
- o mentiune indicnd responsabilitatea conducerii ntreprinderii pentru informatiile
financiare compilate de catre auditor;
- o mentiune ca misiunea de compilare nu reprezinta nici un audit, nici un examen
limitat si, n consecinta, nici o asigurare nu este furnizata;
- un paragraf, daca este cazul, pentru atragerea atentiei asupra diferentelor
semnificative mentionate n anexe fata de referentialul contabil utilizat;
- data raportului;
 - adresa si semnatura auditorului (contabilului) pe fiecare pagina a informatiilor
financiare compilate sau pe prima pagina a situatiilor financiare compilate, se face una
din mentiunile: "neauditate" sau "compilate fara audit, nici examen limitat".

4) Necesitatea Codului etic in audit consta n:

- necesitatea garantarii unei calitati optime a serviciilor;
- conservarea ncrederii publicului n profesie;
- asigurarea protectiei, atat a profesionistului contabil cat si a tertilor beneficiari
sau utilizatori ai serviciilor acestuia;
- confirmarea de autoritate a lucrarilor effectuate de profesionistii contabili;
- necesitatea asigurarii apararii onoarei si independentei profesionistului contabil si a
organismului din care face parte.

5) Principiile fundamentale ale eticii n audit nscrise n Codul etic sunt:

1. Integritatea si obiectivitatea;
2. Competenta profesionala, grija si sarguinta;
3. Confidentialitate;
4. Profesionalism;
5. Respectul fata de normele tehnice si profesionale.

IV. Evaluarea intreprinderii:

1) Se dau urmtoarele elemente de bilant:

total activ = 425.000 mii lei;
cheltuieli constituire = 2.500 mii lei;
cheltuieli de cercetare = 15.500 mii lei;
brevete proprietate = 125.000 mii lei.
Exist un cumprtor pentru o parte din brevete care ofer 75.000 mii lei.
Stabilind bilantul economic al ntreprinderii, bilantul contabil va fi ajustat (corijat) n
minus cu:
a) 93.000 mii lei;
b) 143.000 mii lei;
c) 118.000 mii lei.
Valoarea ntreprinderii = Activ net contabil = Total Activ (Datorii + Active fr
valoare)
Sunt considerate active fr valoare:
cheltuieli de constituire
cheltuieli de repartizat pe mai multe exerciii
diferene de conversie activ.

2) Diferenta dintre pret si valoare:

Preul este suma de bani ce se poate obine din vnzarea unui bun de bunvoie, intre
pari aflate in cunotina de cauza, in cadrul unei tranzacii in care preul este determinat
obiectiv.Este unic.
 Valoarea constituie punctul de echilibru in care vnztorul accepta sa vanda si
comparatorul sa cumpere. Reprezinta calitatea conventionala stabilita de un evaluator. Se
regaseste in mintea evaluatorului si pe hartie. Reprezinta baza de nogociere a pretului.

3) 3 momente din viata ntreprinderii in care este obligatorie reevaluarea:

-modificri in mrimea si structura capitalului social
-modificri in numrul si componenta acionarilor sau asociailor
-actiuni juridice cu scop patrimonial (succesiuni, falimente, partaje)

V. Fuziuni si divizari

1) Dou societi comerciale care nu au participaii reciproce fuzioneaz. Situaia celor

dou societi se prezint astfel: Societatea A: valoarea net de aport 120.000 lei, numr
de aciuni 15.000, valoarea nominal 15.000 lei/aciune. Societatea B: valoarea net de
aport 100.000 lei, numr de aciuni 12.500, valoarea nominal 12.500 lei/aciune. Care
este numrul de aciuni ce trebuie emise de societatea A dac ea absoarbe societatea B?

Activ net contabil B 100 000 lei

Nr. aciuni B 12 500 aciuni
VMC B = 100 000/12 500 = 8 lei / aciune
Activ net contabil A 120 000 lei
Numr de aciuni ce trebuie emise 120 000lei /8 lei = 15 000 actiuni

2) Dou societi comerciale A i B care nu au participaii reciproce fuzioneaz. Situaia

celor dou societi este: Societatea A: capital social 60.000 lei mprit n 6.000 de
aciuni, rezerve 40.000 lei, plusvaloarea din reevaluarea imobilizrilor 20.000 lei.
Societatea B: active diverse 80.000 lei, datorii 30.000 lei, numr de aciuni 8.000 de
titluri. Care este numrul de aciuni ce trebuie emis de societatea A dac ea absoarbe pe
B?
SOCIETATEA A SOCIETATEA B
Capital social 60 000 Active diverse 80 000
+Rezerve 40 000 -Datorii 30 000
+Plusvaloare din 20 000 =Activ net 50 000
reevaluare imobilizarilor
=Activ net 120 000
Nr. Actiuni 6 000

VMC=120 000/6 000= 20 lei/actiune

Nr actiuni ce trebuie emise = 50 000/20 = 2 500 actiuni

3) Dispunei de urmtoarele informaii despre dou societi comerciale care fuzioneaz:

Societatea A: active diverse 142.500 lei, datorii 75.000 lei, numr de aciuni 375 titluri.
Societatea B: active diverse 78.750 lei, datorii 45.000 lei, numr de aciuni 225 titluri.
Determinai cte aciuni trebuie s primeasc un acionar care deine 75 de aciuni n
cazul n care societatea A absoarbe societatea B.
Societatea A Societatea B
Active diverse 142 500 Active diverse 78 750
-Datorii 75 000 -Datorii 45 000
=Active nete 67 500 =Active nete 33 750
Nr. actiuni 375
VMC= Activ net/Nr. actiuni=67 500/375= 180 lei/actiune
Nr. de actiuni ce trebuie emise=33 750/180= 187.5 actiuni
Pentru cele 225 actiuni ale lui BA emite 187.5 actiuni
Un actionar care detine 75 actiuni..primeste x actiuni
X=(75*187.5)/225= 62.5 actiuni

4. Dispunei de urmtoarele date: Societatea A absoarbe societatea B; numrul de aciuni

emise de A este de 16.000 de titluri; valoarea matematic a unei aciuni A este de 12
lei/aciune; valoarea nominal a unei aciuni B este de 4,8 lei/aciune. Care este numrul
de aciuni din care este format capitalul societii B?
VMC=12lei/actiune
VNB=4,8 lei/actiune
Nr. actiuni ce trebuie emise 16 000=ANC/12
ANC=16 000*12=192 000
VNC 4,8 lei=192 000/nr. actiuni B=40 0000

VII. Studii de fezabilitate

1) Planul de afaceri este documentul construit pentru a determina drumul de parcurs

al unei intreprinderi intr-o anumita perioada de timp. El stabileste misiunea, obiectivele,
strategia si planurile de actiune pentru derularea unei activitati specifice pe parcursul unei
perioade viitoare determinate.
Utilitatea planului de afaceri este atat interna (ca instrument de lucru al
managerilor) cat si externa (pentru obtinerea unei finantari, sau pentru a realiza un
parteneriat strategic cu o alta firma).
Planul de afaceri este modul preferat de comunicare intre intreprinzatori,
potentialii finantatori si investitori. El este de folos si pentru a explica angajatilor sensul
tuturor atributiilor stabilite, si rolul pe care acestia il au in cadrul firmei.
Un plan de afaceri se bazeaz pe urmtoarele trei elemente:
- un ntreprinztor (omul de afaceri), care i asum contient anumite riscuri i care vrea
s obin un anumit profit;
- mai multe activiti care consum resurse i care genereaz profit (ideea de afacere)
- un mediu n care se desfoar aceste activitati (mediul de afaceri)

2) Totul pleac de la viziune. Fiecare ntreprinztor are o viziune. Aceast viziune e

de fapt obiectivul final ctre care vrei s te ndrepi prin afacerea ta. Calea pe care ai
hotrt s porneti pentru a atinge i mplini viziunea este strategia firmei tale.
Pentru a clarifica noiunea de strategie trebuie s rspunzi la urmtoarele
ntrebri:
Care este esena afacerii tale ?
Ce anume va genera bani i profit ?
Cum vrei s arate produsele/serviciile tale ?
Ai deja un model sau un prototip ?
Cine vor fi clienii ti ?
Exist o ofert comparabil pe pia ?
Unde vrei s ajungi ntr-un interval de 5 ani. Fixeaz-i obiective
cuantificabile!
Care este punctul tu tare care te determin s crezi c vei avea succes ?
Exist un consens ntre asociai/acionari referitor la problemele mai sus
menionate?

3) Evaluarea financiara a proiectelor investitionale de investitii urmareste in general doua

obiective. In primul rand se urmareste asigurarea unei comparatii intre proiectele
concurente, intre care trebuie sa se stabileasca ordinea de prioritate. In al doile a rand se
urmareste formularea unei aprecieri asupra valorii intrinseci a proiectului.
Evaluarea financiara a proiectelor de investitii se realizeaza, fie prin metode care pun
accentul pe rentabilitatea medie a proiectelor, fie prin metode fondate pe actualizare.

1. Metode traditionale - fondate pe rentabilitatea medie

1.1. Rata medie de rentabilitate in exploatare
1.2. Termenul de recuperare a cheluielilor
2. Metode bazate pe actualizarea cash-flow-urilor
2.1. Utilizarea notiunii de actualizare
2.2. Valoarea actuala neta (VAN)
2.3. Rata interna de rentabilitate(RIR)

4) Un proiect investiional, cu o valoare total a investiiei de 11.445 lei,

prezint urmtoarea structur a fluxurilor de numerar:
An Cost investiie Costuri de Total cost Total ncasri Cashflow anual net
exploatare
0 11.445 lei 6.420 lei 17.865 lei 8.520 lei 9.345 lei
1 6.420 lei 6.420 lei 9.440 lei 3.020 lei
2 6.420 lei 6.420 lei 9.440 lei 3.020 lei
3 6.500 lei 6.500 lei 9.700 lei 3.200 lei
4 6.500 lei 6.500 lei 9.700 lei 3.200 lei
5 6.500 lei 6.500 lei 9.700 lei 3.200 lei
Total 11.445 lei 38.760 lei 50.205 lei 56.500 lei 6.295 i

Calculai rentabilitatea medie aferenta investitiei.

Metoda rentabilitatii medii se bazeaza pe rata medie a rentabilitatii:

r m = Beneficiul net mediu anual

Cheltuieli medii anuale de exploatare

Beneficiul anual poate fi stabilit pe baza relatiei urmatoare:

MBA(marja bruta din autofinantare sau cash flow net) = Rezultatul net (RN)
+Amortizari si provizioane (AP) > RN = MBA - AP
Amortizarea in 6 ani = 11445/6 = 1908 lei

Cheltuieli medii anuale de exploatare = 38760/ 6 = 6460 lei

r m = Rezultatul mediu net/ Chelt.medii anuale de exploatare = 1049/6460 =
0,162
Rentabilitatea medie aferenta investitiei = 16,2 %

5) Rata de actualizare este rata de rentabilitate utilizata pentru determinarea valorii

actualizate, la o anumita data, a unui varsamant unic sau a unei serii de vrsminte de
ncasat sau de pltit ulterior.
1. Tehnicile de actualizare
Rata de actualizare este un element al pieei financiare introdus in calculul
parametrilor economici si al indicatorilor financiari.
Actualizarea si capitalizarea sunt 2 tehnici legate dar diferite; sunt legate prin
factorul timp.
Economia de piata are 3 piete diferite:
1. piata de bunuri si servicii;
2. piata financiara;
3. piata muncii.
In piaa de bunuri si servicii o marfa sau un produs cu cat sta mai mult cu att
aduce pagube.
In piaa financiara , banul cu cat sta mai mult cu atat aduce pagube. In aceasta
piaa banii sunt neechivalenti si pentru a-i putea face comparabili trebuie sa folosim
tehnicile de actualizare.
Actualizarea se realizeaz si se exprima prin 2 tehnici speciale , dup cum este
luat in considerare factorul timp, astfel:
1. Daca factorul timp se ia in calcul din direcia trecut prezent - viitor , se
aplica regula capitalizrii sau tehnica de capitalizare numita si de
fructificare;
- suma cheltuita azi X are ca echivalent in viitor, peste n ani, o suma y daca suma
X o amplificam cu factorul de capitalizare (1+i)n

2. Daca factorul timp se ia in calcul din directia viitor prezent - trecut se

aplica tehnica de actualizare numita si regula de actualizare
-valoarea
suma yxprevazuta a fiy chetuita
daca suma in viitor
o aplificam peste n
cu factorul ani are in prezent
de actualizare 1/(1+i)n
- suma Y prevzuta a fi fluxul de trezorerie in viitor peste n ani are in
prezent valoarea X daca pe Y il amplificam cu factorul de actualizare
X = Y ___1____
(1+i)n
- rd (rata deflatata) = i-f
(1+f)n
- rata neutra de plasament 1
An= 1 - (1+t) n

6) Rata interna de rentabilitate este acea rata la care valoarea actuala a intrarilor este
egala cu valoarea actuala a iesirilor, adica este rata la care valoarea actuala a veniturilor
generate de proiect este egala cu valoarea actuala a investitiei. Astfel RIR reprezinta de
fapt, profitabilitatea proiectului de investiti
Relaia de calcul a ratei interne de rentabilitate deriv din relaia:

unde,
I0 - este valoarea total a investiiei actualizate n momentul 0,
CF - este cash-flow-ul net aferent anului i cu o durat de via a proiectului de n ani
ra - este rata de actualizare.
n acest caz, RIR se determin prin ncercri succesive, adic prin identificarea
unei rate RIR pentru care se verific egalitatea.
Practic, se selecteaz o rat de actualizare suficient de mare pentru care VAN este
negativ i o rat de actualizare suficient de mic pentru care VAN este pozitiv.
RIR rezult astfel:

7) Un proiect investiional, cu o valoare total a investiiei de 15.000 lei i o rat de

actualizare de 19% prezint urmtoarea structur a fluxurilor de numerar:

An Cost investitie Costuri de Total cost Total incasari

exploatare
0 15000 15000
1 6420 6420 9440
2 6620 6620 9640
3 7500 7500 10700
4 6500 6500 11700
5 8500 8500 22700
Total 11445 35540 50540 64180
Calculai cashflowul net actualizat anual aferent proiectului.

CF net an 1 = 9440-6420 = 3020

CF net an 2 = 9640-6620 = 3020
CF net an 3 = 10700 7500 = 3200
CF net an 4 = 11700 6500 = 5200
CF net an 5 = 22700 8500 = 14200
CF net an 1 actualizat = 3020/[1/(1+0,19)]= 2537,81
CF net an 2 actualizat =3020/[1/(1+0,19)*(1+0,19)] = 2132,61
CF net an 3 actualizat =3200/[1/(1+0,19)*(1+0,19)*(1+0,19)] = 1898,99
CF net an 4 actualizat =5200/[1/(1+0,19)*(1+0,19)*(1+0,19)*(1+0,19)] = 2593,12
CF net an 5 actualizat =14200/[1/(1+0,19)*(1+0,19)*(1+0,19)*(1+0,19)*(1+0,19)] = 5950,63
CF net actualizat = 15113

8) Investiiile reprezint principala cale de meninere a forei productive a

ntreprinderii i de dezvoltare a acesteia. Dac o ntreprindere nregistreaz un ritm de
cretere inferior celui mediu pe piaa sa de referin (respectiv, n sectorul su de
activitate), pe termen mediu i lung aceasta poate avea drept consecin "moartea"
ntreprinderii respective, ca urmare a pierderii progresive de competitivitate.
n sensul cel mai general, prin investiie se nelege utilizarea veniturilor n scopul
formrii capitalului. Din aceast perspectiv, investiia este una dintre cele dou destinaii
de principiu ale venitului: investiie i consum.
Cu alte cuvinte, din punctual de vedere al alegerii dintre utiliti alternative, investiia
reprezint renunarea la consumul imediat n favoarea unui consum viitor.De aceea,
factorul timp are o importan aparte n analiza raional a proiectelor de investiii.
Spre deosebire de consum - care vizeaz satisfacerea unor nevoi prin distrugerea
bunurilor i serviciilor - investiia conduce la crearea de bunuri durabile care sporesc
bogia acumulat i potenialul de a produce venit n viitor.
Reducerea intenionat a capitalului ntreprinderii poate avea loc ca efect al unei
operaiuni de adaptare a capacitii ntreprinderii la restrngerea pieei acesteia
sau de recentrare strategic.

VIII. Analiza-diagnostic a intreprinderii

1) Analizai poziia financiar a unei ntreprinderi din domeniul consultanei financiar

contabile care prezint urmtoarea situaie financiar:
INDICATORI 31.12.n
Imobilizari 2000
Stocuri 1000
Creante 20000
Disponibilitati 300
Capitaluri proprii 20000
Datorii mai mari de un an 2000
Datorii de exploatare 1300
Datorii bancare pe termen foarte scurt 0

I. Analiza structurii patrimoniale a firmei

are ca obiectiv stabilirea raporturilor dintre diferitele elemente patrimonialeRatele de
structur ajut la comparaia ntre firme de dimensiuni diferite, precum i lareflectarea
unor modificri structurale n cadrul aceleai firme.Analiza structurii patrimoniale a
firmei vizeaz dou aspecte:1) analiza ratelor de structur ale activului;2) analiza ratelor
de structur ale capitalurilor proprii si datoriilor.

1. Ratele de structura a activelor

Rata activelor imobilizate( Rai)
Rai= Ai/At x 100 =2000 / 23.300 x 100 =8,58%
unde: Ai activele imobilizate totale;
At activul bilanier total.
Rata activelor imobilizate msoar gradul de investire a capitalului n firma analizat.

Rata activelor circulante ( Rac)reprezint ponderea activelor circulante n totalul

activelor firmei i evideniaz flexibilitatea financiar a acesteia:
Rac = Ac / At x 100= 21300 / 23300 x 100 =91,42 %
n care: Ac - active circulante.
ntre rata activelor imobilizate i rata activelor circulante se formeaz relaia:
Rai + Rac = 100

Rata stocurilor( s)
Rs = S / At x 100 = 1000 / 23300 x 100 =4,29%
n care: S stocurile.
Rata stocurilor ia valori diferite de la un sector la altul, n funcie de natura activitii: mai
ridicat la firmele din sfera produciei i distribuiei de bunuri materiale i foarte sczute
n sfera serviciilor. Durata ciclului de exploatare se reflect direct n nivelul
aces tei rate. La firme le cu ciclu de exploatare lung, rata s tocurilor es te
ridicat i invers.

Rata creanelor comerciale (Rc)

Rc = C / At x 100 = 20000 / 23300 x 100 =85,84%
n care: C - creane comerciale.
Acest indicator reflect importana relativ a portofoliului de creane
comerciale n patrimoniul firmei. Rata creanelor este influenat de specificul
activitii, de putereade negociere a firmei cu partenerii comerciali din amonte (aceasta
determin perioadade efectuare a plilor de ctre clieni), dar i de managementul firmei.

Rata disponibilitilor ( Rd)

Rd= D / At x 100 = 300 / 23300 x 100 =1,29%
n care: D disponibilitile bneti.
Denumit i rata de asigurare cu disponibil, aceasta reprezint o msur a
lichiditii i n t e r n e a f i r m e i . O v a l o a r e r i d i c a t a d i s p o n i b i l i t i l o r
p o a t e r e f l e c t a o s i t u a i e favorabil n termen i de echilibru financiar,
dar poate fi i s emnul deineri i unor resurse insuficient utilizate.

2. Ratele de structura ale datoriilor si capitalurilor proprii

Rata stabilitii financiare (Rsf) reflect legtura dintre capitalul permanent de carefirma
dispune n mod stabil (pe o perioad mai mare de 1 an) i patrimoniul total.
Rsf = Cp / R x 100 = 22000 / 23300 x 100 =94,42%
unde: Cp capitalul perman ent care s e cons tituie din capitalul propriu
la care s e adaug mprumuturile pe termen lung;
R totalul resurselor

Rata stabilitii financiare reflect msura n care firma dispune de resurse financiare cu
caracter permanent (stabil) fa de total resurse.
P r epo nderena capitalulu i per man ent n res urs ele fin anc iare reflect
caracteru l permanent al finanri i activit ii i un grad ridicat de
s iguran prin s tabili tate n finanare.

Rata autonomiei financiare globale (Rafg) es te un indicator global referitor

la autonomia financiar a firmei apreciat n ansamblul finanrii sale

Rafg = Cpr / R x 100 = 20000 / 23300 x 100 =85,84%
unde: Cpr capitalul propriu.
Rata autonomiei financiare globale arat ct din patrimoniul firmei este finanat
pe baza resurselor proprii.
Valoarea minim admisibil este de 33%, dei se consider c sursele proprii ar trebui s
contribuie la finanare ntr-o proporie de cel puin 50%.

Rata datoriilor pe termen scurt (Rdts)

Rdts = DTS / R x 100 = 1300 / 23300 x 100 =5,58%
n care: DTS datorii pe termen scurt.
Indicatorul msoar ponderea datoriilor eligibile pe termen sub un an n
totalul surselor de finanare i trebuie corelat cu rata activelor circulante pentru a
evidenia gradul dezechilibru financiar pe termen scurt.

Rata de ndatorare global (Rig):

Rig = DT / R x 100 = 3300 / 23300 x 100 =14,16%
n care: DT datorii totale.
Indicatorul msoar importana relativ a datoriilor indiferent de
p e r i o a d a d e exigibilitate. Rata este influenat de specificul activitii de exploatare i
de structurade finanare a firmei.

II. Determinarea patrimoniului net

Valoarea patrimonial a unei firme coincide cu activul net contabil.
Patrimoniul neteste echivalentul activului net contabil, respectiv a capitalurilor
proprii.Activul net poate fi determinat pe baza a dou metode:
a)Metoda sintetic
ANT = AT D
unde: ANT activul net;
AT active totale;
D datorii totale.
ANT = 23300 3300 = 20000

b)Metoda aditiv
ANT = Ks + Rz + Rr + Re - Rrepn care:
K s capital s ocial;
R z rezerve; Rr rezultatul reportat;
R e rezultatul exerciiului;
Rrep repartizrile efectuate din rezultatul exerciiului.
ANT = 20000

III. Analiza lichiditii si solvabilitii1.

Lichiditateaexprima posibilitile ntreprinderii de a-si transforma activele in
numerar necesar acoperirii datoriilor. Se exprima prin indicatorul rata lichiditii.
a) Rata lichiditii curente reflecta gradul de acoperire a datoriilor din activele
curente.Valoarea recomandata a indicatorului este in jurul cifrei 2.
Rlc = Active curente / Datorii curente = 21300 / 1300 =16,38 %

b) Rata lichiditii imediate ( testul acid ), calculata ca raport intre activele

curente(minus stocuri) si datorii curente
Rli =( Active curente Stocuri)/ Datorii curente = (21300 1000) / 1300 =15,61%2.

Solvabilitatea reflecta capacitatea ntreprinderii de a face fata obligaiilor de

platandeosebi din resurse proprii. Se exprima prin indicatorul rata solvabilitii.
a) Rata solvabilitii patrimoniale calculata ca raport intre capitaluri proprii si total
resurse.
Rsp = Capitaluri proprii / Total resurse x 100 = 20000/ 23300 x 100 =85,84 %
Solvabilitatea generala este considerata buna cnd rezultatul obinut depaseste
30%,indicnd ponderea resurselor proprii in totalul resurselor ntreprinderii.

b) Rata generala a solvabilitii, calculata ca raport intre capitalul strin si

capitalul propriu.
Rgs = Capital strin / Capital propriu x 100 = 3300 / 20000 x 100 =16,50%
Cu cat raportul obinut este mai mic, cu att gradul de dependenta a ntreprinderii fatade
creditorii si este mai sczut.

IV. Analiza gradului de ndatorare

Gradul de ndatorare evideniaz politica de finanare a ntreprinderii, respectiv modulin
care aceas ta is i atrage res urs e pentru a-s i acoperi neces ita til e. S e
expri ma prin indicatorul grad de ndatorare. Indicatorul trebuie sa fie subunitar. Cu cat
raportul estemai mic ( sub 30%) cu att este mai redus si gradul de ndatorare
a ntreprinderii.
Gi = Capital mprumutat / Capital propriu x 100 = 2000 / 20000 x 100= 10%
Prezentam in continuare un tabel cuprinzand sinteza indicatorilor calculati mai sus:
INDICATORI NIVEL (procente)
1.Ratele de structura a activelor
Rata activelor imobilizate (Rai) 8,58
Rata activelor circulante (Rac) 91,42
Rata stocurilor (s) 4,29
Rata creantelor comerciale (Rc) 85,84
Rata disponibilitatilor (Rd) 1,29
2.Ratele de structura ale datoriilor si a capitalurilor proprii
Rata stabilitatii financiare (Rsf) 94,42
Rata autonomiei financiare globale (Rafg) 85,84
Rata datoriilor pe termen scurt (Rdts) 5,58
Rata de indatorare globala (Rig) 14,16
Rata lichiditatii curente (Rlc) 16,38
Rata lichiditatii imediate (testul acid) (Rli) 15,61
Rata solvabilitatii patrimoniale (Rsp) 85,84
Rata generala a solvabilitaii (Rgs) 16,50
Gradul de indatorare (Gi) 10,00
Din informaiile prezentate in tabelul de mai sus se pot desprinde urmtoarele concluzii
referitoare la evoluia structurii financiare a ntreprinderii:

Gradul de imobilizare a activelor este foarte redus dat fiind si s

p e c i f i c u l activitii ntreprinderii analizate, respective consultanta financiar co
ntabila.Astfel, ponderea activelor imobilizate in total active este de doar 8,58%.

In privina activelor circulante se constata ca ponderea cea mai mare o

deincreanele comerciale ( 85,84%) ceea ce denota faptul ca ntreprinderea analizataare
probleme in colectarea creanelor clieni. Acest fapt se observa si din analiza ponderii
disponibilitilor in total active ( 1,29%), aceasta reflectnd lichiditateainterna sczuta a
ntreprinderii analizate. Nivelul stocurilor este corespunztor unei ntreprinderi
care activeaz in domeniul serviciilor.

In privina analizrii ratelor de structura ale datoriilor si capitalurilor proprii, se poate

aprecia faptul ca nivelul nregistrat este corespunztor. ntreprinderea prezint o
stabilitate si o autonomie financiara ridicate

In privina patrimoniului net al ntreprinderii se poate observa ca acesta are

ovaloare pozitiva.

Lichiditatea ntreprinderii analizate este foarte buna, deoarece aceasta reueteca din
activele curente sa-si acopere datoriile curente fara probleme.

S e poate aprecia, in baza ratelor de s olvabili tate calcul ate ca

ntreprinder ea a n a l i z a t a p r e z i n t o s o l v a b i l i t a t e g e n e r a l a f o a r t e b u n
a , a m b i i i n d i c a t o r i reflectnd acest fapt.
 In privina gradului de ndatorare, cu toate ca raportul calculat nu este subunitar se
poate aprecia ca ntreprinderea analizata recurge prea puin la atragerea
deresurse din exterior si finanarea ei se bazeaz in cea mai mare parte pe
resursele proprii.

2) S se calculeze i s se interpreteze soldurile intermediare de gestiune pentru

ntreprinderea ale crei informaii financiare sunt prezentate mai jos:
Soldurile intermediare de gestiune(maniera continentala) reprezinta o serie de indicatori
care ne ajuta sa analizam modul de obtinere a rezultatului firmei (profit sau pierdere)
tinand cont de natura elementelor de cheltuieli inregistrate.
Conform modelului continental de analiza, acesti indicatori sunt:
1. Marja comerciala (MC)-reprezinta diferenta dintre valoarea vanzarilor si costul
direct aferent produselor vandute; marja comerciala este primul nivel de la care
incepe sa se contureze profilul firmei
MC = Cifra de afaceri - Costul mrfurilor vndute, produselor sau serviciilor vandute
Consumurile materiale
MC = Venituri din vnzarea mrfurilor (4.000) - Costul mrfurilor vndute (4.200) -
Cheltuieli cu materii prime(10.000) MC= -10.200

2. Valoarea adaugata (VA ) reprezinta valoarea ramasa la dispozitia firmei dupa

valorificarea bunurilor si serviciilor si deducerea cheltuielilor cu resursele externe
consumate pentru derularea activitatii de baza a firmei;
VA = MC + productia stocata sau imobilizata-alte cheltuieliu externe ale firmei
Cheltuieli externe =chelt cu mat. consumabile, cu energia si apa , cu ambalajele, in
intretinerea si reparatiile, cu chiriile, asigurarile de bunuri si persoane, transport ,
protocol, reclama si publicitate, deplasari, posta si telecomunicatii, servicii bancare si
alte servicii prestate de terti
VA= MC (-10.200) + Producia vndut (24.000) + Producia stocat + (500) -
Cheltuieli cu chirii (200)
VA = 14.100

3. Excedentul brut de exploatare (EBE) reprezinta valoarea ramasa la dispozitia

ramasa dupa ce s-a diminuat valoarea adaugata cu cheltuielile de personal si
cheltuieli cu impozitele si taxele percepute de stat
EBE = VA + Subvenii de exploatare (chelt de personal+chelt cu impozite si taxe)
EBE =VA (14.100) + Subvenii de exploatare (2.300) [Cheltuieli salariale (5.000) +
Impozite i taxe (300)] = 14.100 + 2.300 5.300 EBE = 11.100

4. Rezultatul exploatarii (RE) reprezinta diferenta dintre veniturile si cheltuielile de

exploatare
RE = EBE + (alte venituri din exploatare alte chelt din exploatare ) chelt cu
amortizarea
RE = EBE (11.100) - Cheltuieli cu amortizarea (1.000) = 11.100 1.000 RE = 10.100

5. Rezultatul curent inaintea impozitarii (RCII) reprezinta rezultatul obtinut din

activitatea de exploatare si cea financiara
 RCII = RE + (Venituri financiare Cheltuieli financiare)
RCII = RE (10.100) + Venituri din dobnzi (100) Cheltuieli cu dobnzi (500) =
10.100+100-500 RCII = 9.700

6. Rezultatul net al exercitiului (R net) reprezinta marimea contabila a rezultatului

distribuit actionarilor
Rnet = RCII Impozit pe profit Rnet = RCII (9.700) Impozit pe profit (1.400) =
9.700-1.400
Rnet = 8.300

3) O ntreprindere produce anual un numr de 100000 de produse la un pre unitar de 5

u.m. ntreprinderea nregistreaz cheltuieli cu materii prime i materiale n valoare de
200000 u.m., cheltuieli de personal de 100000 u.m. din care 85% reprezint salariile
personalului direct productiv, cheltuieli cu utiliti i chirii n cuantum de 20000 u.m.,
cheltuieli cu amortizarea de 50000 u.m. i cheltuieli cu dobnzi de 40000 u.m. s se
calculeze i s se interpreteze pragul de rentabilitate financiar i operaional exprimat n
uniti fizice i valorice.
Rezolvare:
Q = 100.000 buc; Pvu = 5 lei;
cheltuieli cu mat prime si materiale 200.000 lei;
cheltuieli cu personal 100.000 lei; 85%-direct prod;
cheltuieli cu utilitati si chirii 20.000 lei;
cheltuieli cu amortizarea 50.000 lei;
Cheltuieli cu dobanzi 40.000 lei;
Pragul de rentabilitate este punctul in care cifra de afaceri acoperacheltuielile de
exploatare delimitate in cheltuieli fixe si cheltuielivariabile , calculandu-se in unitati
fizice sau unitati valorice pentru unprodus sau pentru intreaga activitate.Pragul de
rentabilitate se poate determina la nivelul activitatii deexploatare sau la nivelul
rezultatului curent tinand cont si deactivitatea financiara.
a) Pragul de rentabilitate in unitati fizice(la nivelul activitatiicurente)
:Q* = CF / Pvu Cvu;Q*
reprezinta cantitatea de produse exprimata in unitati fiziceaferenta punctului critic;
CF cheltuielile fixe totale;
Pvu preturile de vanzare pe unitatea de produs;
Cvu cheltuielile variabile pe unitatea de produs;
CF = 50.000 lei + 40.000 lei + 20.000+ 15.000 ;
CF = 125.000 lei;
Cheltuielile fixe sunt cele care sunt independente de volumulproductiei ;
acestea pot fi cheltuieli fixe(amortizarea) si cheltuielirelative fixe (cheltuieli generale de
administratie , dobanzi)
Cheltuieli varialbile sunt cele care depind direct de cresterea sauscaderea volumului
productiei(ch. Cu mat prime , salariile personaluluiproductiv);
CV = 200.000 lei + 85.000 lei = 285.000 lei;
Cvu = CV / Q = 285.000 / 100.000 = 2.85 lei / buc;
Q* = 125.000 lei / 5 2.85 = 58.140 buc;
La un volum al productiei de 58.140 buc profitul este nul la nivelulactivitatii curente.
b) Pragul de rentabilitate in unitati valorice (la nivelulactivitatii curente)
:CAN* = CF / 1- Rv;CAN*
cifra de afaceri neta aferenta punctului critic;
Rv mediu rata medie a cheltuielilor variabile;
CAN* = 125.000 / 1 (2.85/5) = 125.000 / 0.57 = 219.298 lei ;
Prin urmare la un volum al vanzarilor de 275.000 lei profitul este nul lanivelul activitatii
curente.

4) S se calculeze soldurile internediare in manier continental i n manier anglo

saxon pornind de la informaiile de mai jos:
Indicatori U.M.
Venituri din vanzarea marfurilor 3000
Productia vanduta 50000
Productia stocata 1500
Productia imobilizata 500
Subventii de exploatare 10000
Cheltuieli cu materii prime 30000
Cheltuieli cu marfurile vandute 2900
Cheltuieli cu salariile 15000
Cheltuieli cu amortizarea 1000

Indicator
Produc
Subven
Costul
Impozite
Venituri
valutar
200
Cheltuieli
Impozit
REZOLVARE: iipe
dinu.m.
vndut
mrfurilor
ia de
idin
cu vnzarea
stocat
imobilizat
chirii 50000
1500
exploatare
materii
salariale
asigurri
taxe
dobnzi
300 mrfurilor
200
diferen
dobnzi
profit 500
prime
vndute
15000
amortizarea
200
800
provizioane
1300 10000
30000
2900
1000
200
esociale 3000
2000
favorabile
financiare de curs
100
A - Soldurile intermediare de gestiune in maniera continentala
Page 1 ofdin
Venituri 6 vanz.marfurilor +3.000
Costul marfurilor vandute -2.900
MARJA COMERCIALA 100
Productia vanduta +50.000
Productia stocata +1.500
Productia imobilizata +500
Cheltuieli cu materiile prime -30.000
Cheltuieli cu chirii -200
VALOAREA ADAUGATA +21.900
Cheltuieli salariale -15.000
Chelt.cu impozite si taxe -300
Subventii din exploatare-venituri +10.000
Chelt.cu asig.sociale -2.000
EXCEDENT BRUT DE EXPLOATARE (EBE) +14.600
Chelt.priv.amortizarea si provizioanele(1000+200) -1.200
PROFIT DIN EXPLOATARE +13.400
Venituri din dobanzi +200
Venituri din dif.favorabile de curs +200
Cheltuieli cu dobanzile -800
Chelt.cu proviz.financiare -100
PROFIT CURENT +12.900
Impozitul pe profit -1.300
PROFIT NET 11.600
 1. Marja comerciala(MC)-reprezinta diferenta dintre valoarea vanzarilor si costul direct
aferent produselor vandute; marja comerciala este primul nivel de la care incepe sa se
contureze profilul firmei
MC=cifra de afaceri-costul marfii, produselor sau serviciilor vandute
MC = Venituri din vnzarea mrfurilor - Costul mrfurilor vndute - Cheltuieli cu
materii prime
MC=3.000-2.900-30.000= -29.900

2. Valoarea adaugata(VA) reprezinta valoarea ramasa la dispozitia firmei dupa

valorificarea bunurilor si serviciilor si deducerea cheltuielilor cu resursele externe
consumate pentru derularea activitatii de baza a firmei;
VA = MC + productia stocata sau imobilizata-alte cheltuieliu externe ale firmei
Cheltuieli externe =chelt cu mat.
Consumabile, cu energia si apa, cu ambalajele, intretinerea si reparatiile, cu chiriile,
asigurarile de bunuri si persoane, transport , protocol, reclama si publicitate, deplasari,
posta si telecomunicatii, servicii bancare si alte servicii prestate de terti
VA= MC + Producia vndut+ Producia stocata+ Productia imobilizata- Cheltuieli cu
chirii
VA =-29.900 +50.000+1.500+500-200= 21.900

3. Excedentul brut de exploatare(EBE) reprezinta valoarea ramasa la dispozitia ramasa

dupa ce s-a diminuat valoarea adaugata cu cheltuielile de personal si cheltuieli cu
impozitele si taxele percepute de stat
EBE = VA (chelt de personal+chelt cu impozite si taxe)
EBE =VA (Cheltuieli salariale+ Cheltuieli cu asigurri sociale+Impozite i taxe )
EBE =21.900-(15.000 + 2.000 +300) =4.600

4. Rezultatul exploatarii(RE) reprezinta diferenta dintre veniturile si cheltuielile de

exploatare
RE = EBE + (alte venituri din exploatare alte chelt din exploatare ) chelt cu
amortizarea
RE= EBE +Alte venituri din exploatare(subventii)- Cheltuieli cu provizioane 200
Cheltuieli cu amortizarea 1000= 14800+1000-1000
RE =4.600+10.000-200 -1.000 =13.400

5. Rezultatul curent (RC) reperzinta rezultatul obtinut din activitatea de exploatare si cea
financiara
RC=RE +(venituri financiare cheltuieli financiare)
RC = RE + (Venituri din dobnzi+ Venituri din diferene favorabile de curs valutar )
(Cheltuieli cu dobnzi + Cheltuieli cu provizioane financiare ) =
RC = 13.400+200+200-800-100 =12.900

6. Rezultatul net= rezultatul brut impozit profit

RN = 12.900-13.000=11.600

B Soldurile intermediare de gestiune in maniera anglo-saxona

Indicatori/Subindicatori Relatia de calcul
Cifra de afaceri (CA)
Rezultat inainte de plata dobanzilor, CA- Cheltuieli variabile de exploatare
impozitului pe profit si amortizarii
EBITDA-Earnings Before Interest, Taxes,
Depreciation and Amortization
(marja asupre chelt. variabile)
Rezultat inainte de plata dobanziilor si a EBITDA-Cheltuieli cu amortizarea
impozitului pe profit = RE
EBIT- Earnings Before Interest and Taxes
Rezultat inainte de plata impozitului pe EBIT-cheltuieli cu dobanziile
profit
EBT=Earnings Before Taxes
Rezultat net= RN EBT-Impozit pe profit

Cheltuieli variabile Cheltuieli aflate in directa corelatie cu modificarea volumului

productiei (cheltuielile cu materiile prime, materialele, utilitatile, salariile personalului
direct productiv etc.). Cheltuielile variabile sunt constante pe unitatea de produs.
Conform modelului de analiza anglo-saxon, soldurile intermediare de gestiune sunt:
1.Rezultat inainte de plata dobanzii, a impozitului pe profit si amortizarii (marja asupra
cheltuielilor variabile)
EBITDA = cifra de afaceri chelt variabile de exploatare
Cifra de afaceri = Venituri din vnzarea mrfurilor + Productia vanduta+ Subventii =
3.000+50.000 +10.000=63.000
Chelt variabile = Cheltuieli cu materii prime + Costul mrfurilor vndute + Cheltuieli
salariale+ Chelt. Asig sociale= 30.000+2.900+15.000+2.000=49.900
EBITDA = 63.000 49.900
EBITDA =13.100
2. Rezultatul inainte de plata dobanzilor si a impozitului pe profit
EBIT = EBITDA chelt cu amortizarea- provizioane
EBIT = 13.100-1000 -200
EBIT = 11.900
3. Rezultatul brut, inainte de plata impozitului pe profit
EBT = EBIT chelt cu dobanzile
EBT =11.900 -800
EBT = 11.100
4 Rezultatul net
RN=EBT-impozit pe profit
RN=11.100-1.300=9.800

5) Calculai i interpretai situaia net a unei intreprinderi care prezint urmtoarea

situaie financiar:
Indicator 31.12.n
Imobilizri 2000
Stocuri 500
Creante 150
Disponibiliti 50
Datorii mai mari de un an 1150
Datorii mai mici de un an 350
Situatia neta a intreprinderii = Active totale - Datorii totale - Venituri in avans
= (2.000+500+150+50)-(1.150+350) =1.200=> se observa o situatie neta pozitiva a
intreprinderii

6) S se calculeze i s se interpreteze soldurile intermediare de gestiune pentru

intreprinderea ale crei informaii financiare sunt prezentate mai jos:
Indicator u.m.
Venituri din vanzarea mrfurilor 4000
Producia vandut 24000
Producia stocat 500
Subvenii de exploatare 2300
Cheltuieli cu materii prime 10000
Costul mrfurilor vandute 4200
Cheltuieli salariale 5000
Cheltuieli cu amortizarea 1000
Cheltuieli cu chirii 200
Impozite i taxe 300
Venituri din dobanzi 100
Cheltuieli cu dobanzi 500
Impozit pe profit 1400
Soldurile intermediare de gestiune(maniera continentala) reprezinta o serie de indicatori
care ne ajuta sa analizam modul de obtinere a rezultatului firmei (profit sau pierdere)
tinand cont de natura elementelor de cheltuieli inregistrate.
Conform modelului continental de analiza, acesti indicatori sunt:
1. Marja comerciala (MC)-reprezinta diferenta dintre valoarea vanzarilor si costul
direct aferent produselor vandute; marja comerciala este primul nivel de la care
incepe sa se contureze profilul firmei
MC = Cifra de afaceri - Costul mrfurilor vndute, produselor sau serviciilor vandute
Consumurile materiale
MC = Venituri din vnzarea mrfurilor (4.000) - Costul mrfurilor vndute (4.200) -
Cheltuieli cu materii prime(10.000) MC= -10.200
2. Valoarea adaugata (VA ) reprezinta valoarea ramasa la dispozitia firmei dupa
valorificarea bunurilor si serviciilor si deducerea cheltuielilor cu resursele externe
consumate pentru derularea activitatii de baza a firmei;
VA = MC + productia stocata sau imobilizata-alte cheltuieliu externe ale firmei Cheltuieli
externe =chelt cu mat. consumabile, cu energia si apa , cu ambalajele, in intretinerea si
reparatiile, cu chiriile, asigurarile de bunuri si persoane, transport , protocol, reclama si
publicitate, deplasari, posta si telecomunicatii, servicii bancare si alte servicii prestate de
terti
VA= MC (-10.200) + Producia vndut (24.000) + Producia stocat + (500) - Cheltuieli
cu chirii (200) VA = 14.100
 3. Excedentul brut de exploatare (EBE) reprezinta valoarea ramasa la dispozitia
ramasa dupa ce s-a diminuat valoarea adaugata cu cheltuielile de personal si
cheltuieli cu impozitele si taxele percepute de stat
EBE = VA + Subvenii de exploatare (chelt de personal+chelt cu impozite si taxe)
EBE =VA (14.100) + Subvenii de exploatare (2.300) [Cheltuieli salariale (5.000) +
Impozite i taxe (300)] = 14.100 + 2.300 5.300
EBE = 11.100 4. Rezultatul exploatarii (RE) reprezinta diferenta dintre veniturile si
cheltuielile de exploatare
RE = EBE + (alte venituri din exploatare alte chelt din exploatare ) chelt cu
amortizarea
RE = EBE (11.100) - Cheltuieli cu amortizarea (1.000) = 11.100 1.000 RE = 10.100
Rezultatul curent inaintea impozitarii (RCII) reprezinta rezultatul obtinut din activitatea
de exploatare si cea financiara
RCII = RE + (Venituri financiare Cheltuieli financiare) RCII = RE (10.100) + Venituri
din dobnzi (100) Cheltuieli cu dobnzi (500) = 10.100+100-500 RCII = 9.700 6.
Rezultatul net al exercitiului (R net) reprezinta marimea contabila a rezultatului distribuit
actionarilor
Rnet = RCII Impozit pe profit
Rnet = RCII (9.700) Impozit pe profit (1.400) = 9.700-1.400
Rnet = 8.300

X. Organizarea auditului si controlului intern al intreprinderii

1) Aprovizionarea presupune:
a) Comenzile sa contina produse care indeplinesc specificatiile corespunzatoare;
b) Sa se plateasca preturi corespunzatoare;
c) Comanda sa contina cantitatile de produse si termene de aprovizionare
corespunzatoare;
d) Actualizarea informatiilor legate de furnizor astfel incit comanda sa contina date reale;
e) Produsele comandate sa se obtina in timp util;
f) Inregistrarea comenzilor aprobate complet si corect;
g) Prevenirea lansarii comenzilor neaprobate.
Identificati si enumerati riscurile posibile ce pot sa apara si definiti proceduri de control
intern care pot diminua aparitia riscurilor respective.

a) specificaiile s fie necorespunztoare

-Revizuirea specificaiilor existente de ctre personalul tehnic.
-Monitorizarea problemelor de producie legate de specificaiile materialelor folosite.
-Specificaiile trebuie s cuprind date ale perioadei curente ,comenzi rapide, stoc
corespunztor, preul materialului.
-Comunicarea specificaiilor de producie departamentului de aprovizionare.
-Revizuirea corespunztoare i aprobarea contractelor i comenzilor.

b) informaii incomplete legate de pre

-Obinerea de oferte competitive pentru fiecare aprovizionare periodic.
-Volumul produciei aprovizionat s fie determinat prin analiza indicatorului de
utilizare a unor materiale similare
-Revizuirea corespunztoare a comenzilor de aprovizionare.
-Monitorizarea variantelor de pre, amnunit

c) informaie indisponibil sau incorect legat de nivelul stocului sau nivelul produciei
-Meninerea unor date corecte n evidena stocurilor.
-Corelarea programrii produciei cu informaiile legate de stoc i cerinele legate de
termenele de livrare din comenzi. Revizuirea corespunzatoare a comenzilor de
aprovizionare
-Folosirea previziunii

d) informaiile dintro comand sunt neclare/ Comenzile nu sunt introduse n sistem n

timp util
-Emiterea de copii ale comenzilor emise personalului corespunztor
-Prenumerotarea comenzilor
-Verificarea periodic a intrarilor n sistem.
-Investigarea intrrilor de date

e) Informaie indisponibil sau incorect a produselor comandate i neprimite

-Specificarea modului de transport i a datei de livrare n comanda de aprovizionare
-Prenumerotarea comenzilor de aprovizionare
-Corelarea informaiei produciei recepionate i informaiile legate de comenzi date
-Urmrirea comenzilor neonorate de furnizor

f) Comenzile date pot fi pierdute

-Prenumerotarea i nregistrarea corect a comenzilor

e) Proceduri inadecvate de prevenire a utilizrii neautorizat

-Proceduri de aprobare a comenzilor
-Desemnarea de personal autorizat care s aprobe comenzile
-Meninerea unei securiti a comenzilor de aprovizionare

2) Activitatea de dezvoltare a tehnologiei in cadrul unei entitati presupune:

a) Identificarea tehnologiilor existente sau dezvoltarea unei noi tehnologii in vederea
satisfacerii cererii reclamate de studiile de marketing;
b) Mentinerea unui nivel inalt al cunoasterii legate de dezvoltarea actuala a tehnologiilor
care ar putea afecta entitatea;
c) Asigurarea ca dezvoltarea tehnologiilor este in spiritual sustinerii licentelor sau
patentelor existente;
d) Repartizarea resurselor pentru cele mai eficiente proiecte.
Identificati si enumerati riscurile posibile ce pot sa apara si definiti proceduri de control
intern care pot diminua aparitia riscurilor respective.

Tehnologia joaca un rol central in crearea unor noi produse precum si in imbunatatirea
performantelor celor existente.
Schimbarea tehnologica este un factor important in dobandirea avantajului concurential.
Ea poate crea industrii total noi sau schimba industriile existente. Dezvoltarea si
utilizarea inovativa (creativa) a tehnologiei poate oferi unei firme o competenta
distinctiva greu de atins de firmele concurente.
Avantajul concurential nu este doar consecinta crearii unor noi tehnologii, ci rezulta si din
integrarea tehnologiilor existente. Progresul in tehnologie da nastere noilor produse si
servicii si remodeleaza procesele. Astfel, tehnologia imbraca multe forme, incepand cu
ideile, cunostintele si experienta, iar apoi utilizarea lor pentru a crea cai noi si
performante de realizare a bunurilor si serviciilor.

In orice analiza de se porneste de la cracteristicile si interdependentele domeniului

analizat, analizandu-se potentialele riscuri ale unei anumite stari de fapt sau evolutii
viitoare previzionate.

Prima categorie de riscuri sunt acele care afecteaza direct dezoltarea tehnologica:

- Deprecierea iremediabila a potentialului prin intrarea sub masa critica de obtinere

a unor rezultate relevante

- Indirect, fenomenul mentionat mai sus poate produce prin efect cumulativ
scaderea in continuare a comenzii sociale,

- In lipsa unei investitii semnificative orientate spre ariile sau nisele de potential
succes, invechirea bazei materiale care in actualele conditii de evolutie
tehnologica si tehnica este aproape exploziva constituie un risc major,

- Imposibilitatea participarii in parteneriate de colaborare tehnice si

stiintifica datorita diferentei mari din punct de vedere tehnic si tehnologic.

Ce adea doua categorie de riscuri este constituita din fenomene care afecteaza prin
interactiune celelalte domenii ale economiei si societatii inclusiv cele de ordin general, la
nivel de competenta si si cultura a intregii natiuni.

Din aceste categorie de riscuri potentiale pot fi mentionate :

- Insuficienta analiza si si evaluare a tehnicilor si tehnologiilor oferite pentru

transfer prin import pentru sectoarele economice cu consecinta riscului de
achizitionare a unei tehnolgii aflate in perioada de declin sau lichidare avand
efecte negative asupra activitatii economice si sociale la nivel national.

- Imposibilitatea participarii pe picior de egalitate a nivelului de competenta

stiintifica si tehnica la cooperarea internationala cu consecinte ale riscului
dependentei tehnice si tehnologice avand efecte economice si sociale negative

- Diminuarea patrimoniului cu consecinte atat in scaderea prestigiului cat si in

scaderea nivelului general de cunostiinte ale societatii proprii
 - Orientarea dezvoltarii tehnice si tehnologice dupa alte criterii decat cele ale
intereselor resurselor materiale si umane disponiobile precum si avantajele
competitive nationale.

In general pentru a putea actiona eficient in rezolvarea unor probleme aceste trebuie
clar identificate descrise asumate si apoi stabilite actiunile si masurile necesare. Departe
de a fi o afirmatie generala si banala aceste principii au o mare importanta deoarece
numai astfel se poate asigura coerenta actiunii si responsabilizarea factorilor implicati.

Proceduri de control intern care pot sa duca la diminuarea riscurilor sunt:

- Asigurarea prioritatilor actuale ale dezvoltarii economice si sociale

- Elaborarea strategiei de evolutie si dezvoltare corelate cu directiile strategice de

dezvoltare si modernizare a economiei si societatii

- Prioritizarea directiilor corespunzator indicatorilor de avantaje/ costuri si perioada

de recuperare a investitiei, precum si in concordanta cu politicile nationale de
dezvoltare a capitaluilui uman propriu si cu strategia nationala de cooperare
internationala.

3) Orice planificare incepe cu intrebarea pentru ce suntem aici? Aceasta presupune

termene (orizonturi de timp) si etape sau strategii adecvate termenelor.
Termenele pot fi:
termen scurt: pina la un an;
termen mediu: intre doi si cinci ani;
termen lung: peste cinci ani.
In functie de termenele stabilite etapele pot fi:
planificarea strategica ;
planificarea tactica;
planificarea operativa.
Identificati intrebarile la care trebuie sa raspunda fiecare etapa de planificare in
domeniul organizarii contabilitatii la nivelul unei intreprinderi,informatiile importante
necesare si exemple pentru continutul fiecarei etape de planificare.

Planificarea activitii de audit intern se realizeaz pe trei nivele:

* planificarea strategica pe termen lung are n vedere activitatea de evaluare a funciei
auditului intern a structurilor din subordine care i-au organizat compartimente de audit, o
dat la 5 ani,conform cadrului normativ al auditului intern;
* planificarea strategic pe termen mediu are n vedere faptul c, conform legii, toate
activitile auditabile trebuie s fie auditate cel puin o dat la 3 ani. n funcie de
importana unei activiti n cadrul entitii, de pericolul producerii unor evenimente sau
chiar pagube, ct i de gradul de apariie i importan al riscului aceasta poate fi cuprins
n auditare;
* planificarea anual cuprinde misiunile ce se vor realiza pe parcursul anului viitor innd
cont de bugetul de timp disponibil n cadrul planului i de resursele alocate anual. Fiecare
misiune de audit va cuprinde obiectivele, identificarea activitilor adiacente, orele
lucrate, personalul i planificarea orar pentru activitile i departamentele entitii
publice supuse examinrii.

4) Elaborare politici si proceduri contabile. Studiu de caz:societatea de prestari servicii.

Politica de contabilitate reprezint o totalitate de principii, convenii, reguli, metode i
procedee adoptate de conducerea ntreprinderii pentru inerea contabilitii i
ntocmirea rapoartelor financiare.
Politica de contabilitate constituie o parte integrant a rapoartelor financiare i
trebuie s fie elaborat de fiecare ntreprindere care desfaoar activitate de
ntreprinztor i este nregistrat n Romania, indiferent de tipul de proprietate,
apartenena ramural i forma organizatorico-juridic a acesteia (cu excepia
organizaiilor bugetare).
Elaborarea proiectului politicii de contabilitate poate fi efectuat de ctre
contabilitate,de o comisie special, compus din reprezentanii serviciilor contabil,
financiar, juridic i altor servicii ale ntreprinderii sau de firma de consulting (audit).
Politica de contabilitate aleas poate fi examinat i adoptat prin decizia de protocol a
fondatorilor (proprietarilor) sau de Consiliul de directori, iar dup aceasta trebuie s fie
aprobat de conductorul ntreprinderii.
Politica de contabilitate se elaboreaz n baza ansamblului de convenii
fundamentale ale contabilitii. Noiunea "convenie" nseamn presupunere
(ipotez), condiie de la care ntreprinderea trebuie s porneasc la organizarea
contabilitii i ntocmirea rapoartelor financiare.

n IAS 1 "Politica de contabilitate" sunt stabilite trei convenii fundamentale ale

contabilitii: continuitatea activitii, permanena metodelor i specializarea
exerciiilor.
Procedura formrii politicii de contabilitate privind o problem (sector) concret a
contabilitii const n alegerea unei variante din cteva, admise de actele
legislative i normative, n justificarea metodei alese, pornind de la particularitile
activitii ntreprinderii i acceptarea acesteia n calitate de baz pentru inerea
contabilitii i ntocmirea rapoartelor financiare.
De exemplu, IAS 16 "Contabilitatea activelor materiale pe termen lung" recomand
cteva metode de calculare a uzurii mijloacelor fixe:
- metoda casrii liniare;
- metoda proporional volumului produselor (serviciilor);
- metoda soldului degresiv;
- metoda degresiv cu rat descresctoare.
La elaborarea politicii de contabilitate ntreprinderea alege acea metod de calculare a
uzurii, care corespunde modelului prevzut de exploatare a unui obiect concret de
mijloace fixe.
IAS 18 "Venitul" prevede dou variante de constatare a veniturilor din prestarea
serviciilor: pe fiecare tranzacie sau pe stadii de finalizare a acesteia. ntreprinderea alege
acea variant, care permite determinarea mai exact a mrimii venitului obinut n cursul
perioadei de gestiune.
Politica de contabilitate, constituind instrumentul de realizare a prevederilor S.N.C.,
poate s difere esenial la diverse ntreprinderi. Variantele i regulile de evaluare i
contabilizare a activelor, veniturilor i cheltuielilor acceptabile pentru o ntreprindere
pot s influeneze negative asupra rezultatelor activitii altei ntreprinderi sau s fie
absolut inutile pentru aceasta. Astfel, n conformitate cu IAS 2 "Stocurile de mrfuri
i materiale", evaluarea materialelor poate fi efectuat prin trei metode: de
identificare, FIFO i costului mediu ponderat.
Metoda de identificare prevede determinarea costului fiecrei uniti a stocurilor de
mrfuri i materiale i este adecvat pentru ntreprinderile cu producie individual i n
serii mici. Metodele FIFO i costului mediu ponderat pot fi utilizate la ntreprinderile care
dispun de un asortiment bogat i variat de stocuri de mrfuri i materiale.
Politica de contabilitate n anul curent este aprobat de conductorul ntreprinderii la
finele anului precedent i intr n vigoare ncepnd cu 1 ianuarie a anului de gestiune. Ea
trebuie s fie aplicat de toate subdiviziunile structurale ale ntreprinderii, inclusiv de cele
evideniate ntr-un bilan distinct, indiferent de sediul lor.
ntreprinderea nou-creat i elaboreaz politica sa de contabilitate pn la
prima prezentare a rapoartelor financiare, dar nu mai trziu de 90 de zile de la dobndirea
drepturilor persoanei juridice. Procedurile i metodele contabile alese se aplic de
ntreprindere din ziua nregistrrii de stat.
Politica de contabilitate aleas de ntreprindere trebuie s fie aplicat consecutiv - de la
o perioad de gestiune la alta. n unele cazuri prevzute de IAS 1, ntreprinderea poate s
introduc modificri n politica de contabilitate, adic s nu respecte n decursul
anului de gestiune principiul permanenei.
Toate modificrile introduse n politica de contabilitate trebuie s fie argumentate i
perfectate prin documente de dispoziie (ordine, dispoziii), indicndu-se data intrrii n
vigoare a acestora. Politica de contabilitate adoptat de ntreprindere trebuie s fie dat
publicitii, adic s fie adus la cunotina tuturor categoriilor de utilizatori ai rapoartelor
financiare. Forma de prezentare a politicii de contabilitate este determinat de nsi
ntreprinderea. ns n toate cazurile politica de contabilitate trebuie s fie inclus ntr-un
capitol special al notei explicative la raportul financiar anual. Rapoartele financiare
trimestriale pot s nu cuprind informaii referitoare la politica de contabilitate
atunci cnd n ultima n-au fost introduse modificri, ncepnd cu data prezentrii
rapoartelor precedente, care cuprind politica de contabilitate.
Dac politica de contabilitate a ntreprinderii este elaborat n baza
conveniilor fundamentale ale contabilitii stabilite de IAS 1 "Politica de contabilitate",
acestea pot s nu fie publicate n rapoartele financiare. n cazul formrii politicii de
contabilitate n baza conveniilor care difer de cele prevzute de standardul menionat,
atare convenii, mpreun cu cauzele aplicrii acestora i evaluarea lor n expresie
valoric, trebuie s fie dezvluite detaliat n rapoartele financiare. Modificrile
introduse n politica de contabilitate care influeneaz substanial evaluarea i
luarea deciziilor de ctre utilizatorii rapoartelor financiare n cursul perioadei de gestiune
sau n perioadele ulterioare, cauzele acestor modificri, precum i evaluarea consecinelor
acestora n expresie valoric urmeaz s fie publicate distinct n nota explicativ la
rapoartele financiare. Dezvluirea politicii de contabilitate nu justific reflectarea greit
sau inexact a informaiilor i nu exonereaz conducerea ntreprinderii de
rspundere pentru nclcarea regulilor stabilite de inere a contabilitii i de ntocmire a
rapoartelor financiare.
Principii, politici si metode contabile:
a) Reglementarile contabile aplicate la intocmirea si prezentarea situatiilor financiare
anuale.
Situaiile financiare au fost ntocmite n conformitate cu Reglementrile Contabile
Romneti armonizate cu Directiva a IV-a a Comunitilor Economice Europene aprobate
prin OMFP 1752/2005. OMFP 1752/2005 solicita ca situaiile financiare s fie
ntocmite n conformitate cu Legea Contabilitatii 82/1991 (republicata , modificata si
completata ulterior) si Cerintele de intocmire si prezentare prevazute de OMFP
1752/2005 .
Societatea organizeaza si conduce contabilitatea proprie potrivit prevederilor Legii
contabilitatii nr.82/1991 republicata, cu modificarile si completarile ulterioare si
intocmeste situatii financiare anuale potrivit prevederilor Ordinului Ministerului de
Finante nr.1752/2005 pentru aprobarea Reglementarilor contabile armonizate cu
Directiva a IV-a Comunitatilor Economice Europene. Prezentele situatii financiare
sunt intocmite in baza continuitatii activitatii.
Fiecare element semnificativ este prezentat separat in situatiile financiare.
Valorile nesemnificative sunt agregate cu valorile de natura sau functie similara si nu sunt
prezentate separat.
b) Abaterile de la principiile si politicile contabile, metodele de evaluare si de la alte
prevederi din reglementarile contabile:
* natura; nu este cazul
* motivele; nu este cazul
* evaluarea efectului asupra activelor si datoriilor, pozitiei financiare si a profitului sau
pierderii.
c) Valorile prezentate in situatiile financiare sunt comparabile
* comentarii relevante - nu este cazul
d) Valoarea reziduala pentru imobilizari stabilita in situatia in care nu se cunoaste pretul
de achizitie sau costul de productie al acesteia. nu este cazul
e) Suma dobanzilor incluse in costul activelor imobilizate si circulante cu ciclu lung de
fabricatie - nu este cazul
f) In cazul reevaluarii imobilizarilor corporale - detaliem:
* elementele supuse reevaluarii, precum si metodele prin care sunt determinate valorile
rezultate in urma reevaluarii; nu este cazul
* valoarea la cost istoric a imobilizarilor reevaluate; nu este cazul
* tratamentul in scop fiscal al rezervei din reevaluare; nu este cazul
* modificarile rezervei din reevaluare:nu este cazul
* valoarea rezervei din reevaluare la inceputul exercitiului financiar; nu este cazul
* diferentele din reevaluare transferate la rezerva din reevaluare in cursul exercitiului
financiar; nu este cazul
* sumele capitalizate sau transferate intr-un alt mod din rezerva din reevaluare in cursul
exercitiului financiar, cu prezentarea naturii oricarui astfel de transfer, cu respectarea
legislatiei in vigoare; nu este cazul
* valoarea rezervei din reevaluare la sfarsitul exercitiului financiar. nu este
cazul
g) Activele fac obiectul ajustarilor exceptionale de valoare exclusiv in scop fiscal suma
ajustarilor si motivele pentru care acestea au fost efectuate nu este cazul
h) Valoarea prezentata in bilant, rezultata dupa aplicarea metodelor FIFO, CMP sau
LIFO, difera in mod semnificativ, la data bilantului, de valoarea determinata pe baza
ultimei valori de piata cunoscute inainte de data bilantului, valoarea acestei diferente ca
total, pe categorii de active fungibile. nu este cazul.