George

C{LINESCU
ISTORIA LITERATURII
ROM~NE

compendiu
 Istoria literaturii rom`ne

REFERIN|E CRITICO-LITERARE

... Nu se poate s[ nu recunoa=tem ]n aceast[ lucrare un caracter

de monumentalitate nu numai tehnic[, iconografic[, informativ[, ]ntr-un
cuv`nt, nu numai de munc[ conjugat[, ci =i de talent literar, ]n fa\a
c[ruia nu poate r[m`ne neimpresionat oricine are c`t de pu\in[ st[p`nire
de sine pentru a-=i uita repulsiunile ideologice =i, ceea ce e mai greu, pen-
tru a-=i ]nfr`na nemul\umirile personale fa\[ de autor, ]n genere, sau
din pricina situa\iei ce i s-a f[cut ]n cartea sa. ...
Dl C[linescu are un remarcabil talent de polemist, de portretist, de
pamfletar ]nsu=iri literare valabile ]ntr-o critic[ vie, militant[, primej-
dioase ]ns[ ]ntr-o istorie, oric`t[ vivacitate stilistic[ i-ar da.
Eugen LOVINESCU, G. C[linescu: Istoria literaturii rom`ne, ]n
cadrul anchetei Pro =i contra, ]n Curentul literar, III, 1941,
nr. 128, 13 septembrie.

... Istoria literaturii rom`ne... reprezint[ impresiile de lectur[, ]n

majoritate proaspete, ale unui vajnic cititor, care s-a ]ncumetat s[ citeasc[
sau s[ reciteasc[ mai multe mii de c[r\i. Ele contribuie mai bine la confi-
gurarea artistului care a vrut s[ extrag[ dintr-]nsele savoarea estetic[. ...
Nota personal[ a acestei lucr[ri e analiza intuitiv[ =i oarecum gustati-
v[ a unui senzual foarte impresionabil, a unui benedictin vioi, mali\ios =i
onctuos, foarte dotat s[-=i agrementeze rezultatele investiga\iei sale cu sa-
vori lexicale deosebite. Arta criticului e ]n fond aceea de insidioas[ comuni-
care a pl[cerii, indiferent de obiectul care a provocat-o, chiar dac[ citatele,
foarte numeroase, nu corespund ]n totul caracteriz[rii, vibra\ia intelectu-
al[ se furi=eaz[, ca inefabilul liric; poetul se realizeaz[ ]n istoriograf =i-i
transmite o virtute inedit[: farmecul.
+erban CIOCULESCU, G. C[linescu: Istoria literaturii rom`ne,
]n Aspecte literare contemporane, Editura Minerva, Bucure=ti,
1972, p. 673674.

... Istoria literaturii rom`ne nu e o oper[ didactic[, ]n ]n\elesul

fixat =i obi=nuit al tratatelor. +i nici una de =tiin\[. Un produs spiritual

!''
 G. C[linescu

trebuie luat a=a cum e el, ]n fizionomia, ]n configura\ia lui particu-

lar[, chiar dac[ sup[r[ principii ori canoane prestabilite. ...
Istoria literaturii rom`ne e o carte mare ]n sensul larg al cuv`n-
tului, un moment al culturii rom`ne=ti. Genul ei e sui generis. Nu
poate fi determinat, dar se impune cu puternic[ fizionomie proprie.
Talentul de scriitor ]l indic[ printre primele r`nduri ale literaturii noas-
tre. Portretele, unele analize aceea a lui Sadoveanu, atmosfera
conferin\elor lui Iorga, a lui Goga, Eminescu, Top`rceanu, Rebreanu,
Arghezi =i c`te altele , bog[\ia infinit[ de observa\ii, de caracteriz[ri
sclipitoare, spiritul, ironia, p[trunderea psihologic[, bog[\ia informa\iei,
a punctelor de vedere, dep[=esc superb =i de departe insuficien\ele =i la-
cunele. Ele fac parte din natura fatal[ a crea\iunilor omene=ti de mare
calitate, unde eroarea =i detaliul, ele ]n=ile, sporesc energia crea\iunii =i
originalitatea de configura\ie a operei.
Mihai RALEA Istoria literaturii rom`ne de G. C[linescu, ]n Re-
vista rom`n[, I, 1941, nr. 78. nov.dec., p. 512515.

... Recep\ia critic[ a lui G. C[linescu e senzualist[ =i rezolvarea

ei se produce ]ntr-o sentin\[ imagistic[, de o plasticitate izbitoare. ...
C`nd sf`r=e=ti ]ns[ de citit Compendiul, e=ti s[tul ca dup[ un osp[\
la care te-ai ]nfruptat din toate bun[t[\ile. Nu mai ]ncape nici o ]ndoial[:
G. C[linescu este un mare critic. Observa\iile ce le ai de f[cut p[lesc ]n
fa\a str[lucitului spectacol la care ai asistat. Chiar dac[ nu e=ti de acord
cu metoda istoric[ a lui G. C[linescu, aplicat[ unui veac =i jum[tate de
literatur[ rom`n[, chiar dac[ ni se pare grav[ absen\a =colii ardelene
=i latiniste, chiar dac[ lipse=te acestei opere arhitectura (Maiorescu =i
Lovinescu nu sunt v[zu\i ]n istoricitatea lor), recuno=ti c[ frumuse\ea
de Cale Lactee a Compendiului e impresionant[.
Moralist, romancier, critic =i chiar poet, G. C[linescu este una din
marile personalit[\i ale literaturii rom`ne.
Ion NEGOI|ESCU G. C[linescu: Istoria literaturii rom`ne
Compendiu, ]n vol. Scriitori moderni, Editura pentru literatur[,
Bucure=ti, 1966, p. 340, 341345.

G. C[linescu separ[ literarul de cultural, tran=ant. El nu introduce

un autor, indiferent de meritele lui pe alte t[r`muri, ]n Istoria litera-
turii, dec`t dac[ a scris =i literatur[ de imagina\ie sau dac[, dup[ apre-
cierea sa, scrierile de alt[ natur[ posed[ ]nsu=iri literare. Culturalii
(cu excep\ia junimi=tilor) sunt cel mult men\iona\i.... Lui C[linescu
]i dator[m, mai mult dec`t oric[rui alt critic, aprecierea la dreapta

"
 Istoria literaturii rom`ne

valoare (artistic[) a cronicarilor munteni, a Istoriei ieroglifice, a |iga-

niadei, a }nsemn[rii lui Dinicu Golescu, a poeziilor lui Conachi, Iancu
V[c[rescu, Barbu Paris Mumuleanu, I. Heliade R[dulescu (din care se
re\inea doar Sbur[torul), a literaturii lui Asachi ... Incontestabil[, ba
chiar decisiv[, a fost contribu\ia autorului Istoriei literaturii rom`ne...
la definitiva impunere ]n con=tiin\a public[, pe treptele cele mai de sus
ale sc[rii de valori, a marilor scriitori contesta\i: a lui Macedonski, Arghezi,
Camil Petrescu, precum =i a lui Al. Philippide. ...
Ceea ce izbe=te numaidec`t pe oricine parcurge un text c[linescian
e deosebita originalitate stilistic[, dus[ p`n[ la singularitate.... La
C[linescu, echilibrul ]ntre g`ndire =i imagina\ie, idee =i expresie, no\iune
=i termen, cerebralitate =i suculen\[ verbal[ este, ]n paginile exemplare,
care sunt foarte multe, perfect, stilul s[u fiind o magistral[ sintez[ de
distinc\ie academic[ =i spontaneitate elevat[. ... Nota individualizant[
esen\ial[ a scriiturii lui C[linescu este, evident, concrete\ea, facultatea
de a da ideilor trup, de a face din expunere un spectacol.
Dumitru MICU, G. C[linescu. }ntre Apollo =i Dyonysos, colec\ia
Universitas, Editura Minerva, Bucure=ti, 1979, p. 473474, 484.

Unul din obiectivele majore ale Istoriei lui C[linescu va fi fost acela
de a dovedi existen\a unei tradi\ii literare rom`ne=ti vrednice deja de
pre\uirea contemporanilor. }n mod deosebit \ine autorul s[ descopere
aceast[ tradi\ie scriitorilor ]n=i=i, s[ le aprofundeze con=tiin\a de sine
prin sentimentul descenden\ei =i al apartenen\ei. ...
C[linescu este cel care va face sinteza contribu\iilor divergente ideo-
logic ale predecesorilor s[i. Abia raportate la opera c[linescian[, sinte-
zele acestora vor p[rea unilaterale =i par\iale. ...
C[linescu vrea s[ fie prezent acolo unde n-au vrut sau n-au pu-
tut dintr-un motiv sau altul s[ fie prezen\i Iorga =i Lovinescu.
Nici Lovinescu, nici Iorga nu resping =i nu ignor[ literatura rom`n[
din a doua jum[tate a secolului al XIX-lea, mai precis autorii Juni-
mii. }n leg[tur[ cu Eminescu au am`ndoi aprecieri superlative. Pen-
tru Iorga, Eminescu este expresia integral[ a sufletului rom`nesc,
pentru Lovinescu, el reprezint[ singura noastr[ tradi\ie poetic[ va-
labil[. Cu toate acestea, nici unul nu ]nt`rzie asupra lui ]n chip
monografic =i nici nu-i rezerv[ ]n istoria literaturii locul central pe
care ]l merit[.
Acest loc central i-l va acorda lui Eminescu G. C[linescu. +i nu nu-
mai lui, dar =i celorlal\i scriitori ai Junimii, lui Creang[, lui Caragiale
=i lui Slavici. ...

"
 G. C[linescu

Literatura veche =i cea contemporan[ sunt abordate de C[linescu

dinspre Eminescu =i Creang[. Prin ei sunt f[cute s[ treac[ principalele
fire ale evolu\iei noastre literare. ...
Mircea MARTIN, G. C[linescu =i complexele literaturii rom`ne,
Editura Albatros, Bucure=ti, 1981, p. 167, 209211.

Apari\ia ]n 1941 a c[r\ii lui G. C[linescu Istoria literaturii rom`ne

de la origini p`n[ ]n prezent, oper[ monumental[ prin propor\ii (950
p. ]n quarto), ca =i mai ales prin con\inut, a fost un eveniment al c[rui
ecou se resimte cu aceea=i mare intensitate p`n[ ast[zi. Numai N. Ior-
ga se mai ]ncumetase ]nainte s[ cerceteze (]n decurs de 33 de ani =i ]n
opt volume plus o introducere sintetic[) fenomenul literar rom`nesc
de la origini p`n[ ]n contemporaneitate, cu excep\ional talent, r[mas
ne]ntrecut ]n ceea ce prive=te epoca veche =i faza de tranzi\ie, ]n sc[dere
]ns[ pe m[sur[ ce ]nainta ]n perioada modern[. Iorga era un istoric
propriu-zis, un admirabil istoric al culturii, dar un critic mai pu\in avizat
=i de un gust capricios. G. C[linescu aducea pentru prima dat[ ]n isto-
riografia literar[ rom`n[ =i cred c[ =i universal[ o personalitate deose-
bit de ]nzestrat[ ]n percep\ia fenomenului literar din nu import[ ce
etap[ istoric[ =i ce loc, o intui\ie care trebuie pus[ f[r[ ]ndoial[ =i pe
seama instinctului s[u creator nativ, dar =i pe seama unei exemplare
culturi =i a unei foarte ]ntinse experien\e. Romancier de uimitoare
resurse, poet, dramaturg, eseist delectabil, G. C[linescu poseda teoretic
=i practic toate mijloacele ]nf[ptuirii, deci =i ]n\elegerii unei opere lite-
rare, ale recunoa=terii valorilor artistice, av`nd totdeodat[ putin\a
ierarhiz[rii lor. L-am putea compara cu marii istorici =i critici literari
ai lumii ca De Sanctis, Lanson, Croce, Thibaudet, dac[ el ]nsu=i nu s-ar
fi delimitat de unii dintre ace=tia, constituindu-=i o metod[ proprie, ce
se deosebe=te de istorism =i scientism, ca =i de impresionism =i estetism,
servindu-se de toate la un loc =i de nici una ]n chip unilateral, ]ncuvi-
in\`nd, de pild[, biografia, analiza socioligic[ =i psihologic[, ]ns[ nu
pentru a determina cauzele externe ale operei, ci pentru a evoca des-
tinul unui creator =i a explica opera ]ns[=i, a face sociologia =i psiholo-
gia fic\iunii artistice. A face psihologia =i patologia lui Hamlet scrie
G. C[linescu ]n ale sale Principii de estetic[ (1939) , a face sociolo-
gia lumii lui Dostoievski ori a determina g`ndirea eroilor lui, nu este
deloc o lucrare ]n afara esteticii, ci critica literar[ ]ns[=i. C[ci orice fel
de considera\ie este un fel de a afirma vitalitatea operei de art[ =i ]nt`i
de toate existen\a ei. Rostul criticului este de a stabili valori, ceea ce e
totuna cu a recunoa=te structuri, organiza\ii, forme, sensuri. Istoricul

"
 Istoria literaturii rom`ne

literar ar urma s[ priveasc[ valorile artistice ]ntr-o succesiune, ]ns[ cum

valorile estetice nu se repet[, istoricul literar creeaz[ el ]nsu=i raporturi,
o ]nl[n\uire posibil[, altfel spus generalizeaz[ =i sistematizeaz[ faptele,
put`nd s[ determine curente sau stiluri. Nu trebuie s[ par[ un paradox
spunea G. C[linescu ]ntr-o lec\ie de deschidere la Facultatea de Litere
din Bucure=ti ]n 1947, Istoria literar[ ca =tiin\[ inefabil[ =i sintez[ epic[,
publicat[ ]n Jurnalul literar, serie nou[, nr.1, c[ ]n istoria literar[
sunt mai pu\in importan\i scriitorii ]n sine, c`t sistemul epic ce se poate
ridica pe temeiul lor. Astfel propunerea cuiva de a se ]ntocmi o istorie
literar[ cu =coli, texte, inventate pe de-a-ntregul, nu-i f[r[ filozofie... O
istorie a literaturii e o adev[rat[ comedie uman[, lu`nd ca pretext scrii-
torii =i se ]nt`mpl[ uneori ]n literaturile noi c[ nu po\i s[ scrii, pentru c[
n-ai suficiente acte, cu intr[ri =i ie=iri (=coli, curente, genera\ii), nici o
galerie suficient de complex[ de eroi. Aceasta este bine]n\eles o butad[,
iar sceptic C[linescu nu era, a=a c[ literatura rom`n[ i-a oferit din plin
prilejul unei istorii. Nu-i mai pu\in adev[rat ]ns[ c[ a compus-o ]ntoc-
mai ca pe o epopee de destine personale =i de forme, cu un inimitabil dar
al nara\iei =i o capacitate de descrip\ie, de explicare (adic[ desf[=urare a
fenomenului artistic) rar ]nt`lnite ]n istoriografia literar[ universal[.
Istoria literaturii rom`ne, compendiu ap[rut ]ntr-o prim[ edi\ie
]n 1945 =i ]n edi\ia a II-a rev[zut[ ]n 1946, este tot o epopee, dar, de
data aceasta, nu de eroi, ci de forme, mai degrab[ o dram[, de idei.
Biografiile fiind ]nl[turate, scriitorii tr[iesc numai prin operele lor, ca
realiz[ri integrale sau ca simple inten\ii, ]n caracteriz[ri cu at`t mai preg-
nante, cu c`t mai succinte, uneori aproape aforistice. ...
Scris ]n scopul de a informa pe rom`ni =i pe str[ini asupra contri-
bu\iei noastre la cultura european[, compendiul Istoria literaturii
rom`ne de G. C[linescu este cea mai important[ lucrare de acest fel
]ntocmit[ la noi p`n[ ast[zi. Cu excep\ia Istoriei literaturii rom`ne
contemporane de E. Lovinescu, cartea lui G. C[linescu are un avantaj
chiar asupra lucr[rilor de propor\ii care trateaz[ literatura rom`n[
par\ial sau total. Neajunsurile sunt provocate de lipsa sau inconsecven\a
utiliz[rii criteriului axiologic. Tip[riturile lui Coresi =i ale lui Chesarie
de R`mnic fac pe N. Iorga s[ vibreze mai mult dec`t opera lui Rebrea-
nu sau Arghezi, Cartojan nu ierarhizeaz[ sub raportul valorii pe croni-
carii moldoveni =i n-a avut curajul s[-=i publice cursul s[u despre Dimi-
trie Cantemir, Bogdan-Duic[ insist[ asupra lui Barac mai mult dec`t
asupra lui Eliade, D. Popovici acord[ un merit mai mare lui Radu Tem-
pea =i lui George Laz[r dec`t lui Budai-Deleanu =i lui Eliade R[dulescu,
a c[ror valoare artistic[ n-a ]n\eles-o niciodat[.

"!
 G. C[linescu

G. C[linescu este, al[turi de E. Lovinescu, singurul istoric literar

f[r[ eclipse ]n privin\a criteriului estetic, cu o scar[ precis[ de valori =i
cu analizele cele mai ad`nci. Examinezi diversele contribu\ii =i lucr[ri
ale istoricilor literari, desigur onorabili =i merituo=i din trecut, cum ai
asista la acordarea unui pian. Deschizi apoi Istoria literaturii rom`ne
de G. C[linescu. Un compozitor de geniu, Beethoven, intr[ tumultuos
]n scen[. }ncepe marele concert.
Alexandru PIRU, Postfa\[ la G. C[linescu: Istoria literaturii rom`ne.
Compendiu, Editura pentru literatur[, Bucure=ti, 1968, p. 397398,
401402.

Despre valoarea intrinsec[ a Compendiului lui G. C[linescu s-au

spus, f[r[ ]ndoial[, o serie de adev[ruri esen\iale =i nu m[ voi repeta.
Este o lucrare care a intrat ]n con=tiin\a criticii noastre tinere, fie =i
numai ca termen de confruntare, analiz[ =i introspec\ie. Concep\ia
Compendiului este at`t de caracteristic[, ]nc`t nu ezit s-o privesc drept
unul dintre momentele fundamentale ale metodei criticii rom`ne=ti, un
cap de serie, un prototip. Nu dogmatizez aceast[ no\iune, deoarece voi
recunoa=te imediat c[ pot exista, teoretic vorbind, =i alte multe pro-
totipuri. Numai c[ ]n lumea prototipurilor nu se intr[ oricum. +i
nici oricine. A= vrea s[ ar[t ]n c`teva cuvinte de ce cartea lui G. C[linescu
deschide efectiv un drum, printr-o scriitur[ critic[ special[, care im-
pune o serie de exigen\e.
Un fapt mi se pare capital: G. C[linescu opereaz[ ]n istoria literar[
cu judec[\i de tip sintetic. Aceasta este originalitatea =i metoda sa, linia
de foc dintre construc\ie =i compila\ie, structur[ =i amorf, crea\ie =i co-
laborare hibrid[, unitate real[ =i mitul coordon[rii. Situa\ia este ab-
solut limpede: exist[ spirite analitice =i spirite sintetice, acestea din urm[
superioare celor dint`i, fiindc[ ]n critic[, ]n istoria literar[, ]n disci-
plinele spiritului, sinteza reprezint[ o opera\ie intelectual[ calitativ su-
perioar[ analizei. Unul analizeaz[ c[r\ile la ]nt`mplare, sau ]n succesi-
une cronologic[, =i nu este capabil s[ le integreze ]ntr-o structur[. Altul
extrage esen\a, vede global, construie=te monumental. }n critic[, nu
to\i asimileaz[ spiritul de sintez[, pe care fie c[ nu-l ]n\elegm fie c[ nu
=i-l pot asuma organic, prin incorporare ]n lucr[ri proprii. S-ar putea
chiar afirma c[, ]n critica noastr[ mai recent[, acest spirit nici nu are
adeziunea cuvenit[, de unde =i valoarea pedagogic[ a Compendiului
c[linescian. Dar ea nu poate s[ scape spiritelor orientate =i o cronic[
pertinent[ a lui M. Ungheanu din Luceaf[rul, un bun articol recent
despre Istorii ale literaturii rom`ne de Corneliu +tef[nache, din Cron-

""
 Istoria literaturii rom`ne

ica, dovedesc tocmai aceast[ institu\ie: istoria literar[ este sintez[ origi-
nar[, nu mozaic de colabor[ri ]nt`mpl[toare, nici convocarea birocrat-
ic[ de bun[voin\e aproximative.
}n esen\[ reducem totul la un mic model abstract judecata
de sintez[ a lui G. C[linescu integreaz[ sistematic trei categorii de rapor-
turi, trei planuri analitice: ]ntre literatura rom`n[ =i universal[, ]ntre
perspectiva istoric[ =i orizontul actual, ]ntre judec[\ile estetice par\iale
=i judecata estetic[ unitar[. Totul solidar, convergent, permanent. Este
un program care ar putea fi perfec\ionat, amplificat, dar ]n nici un
caz ignorat ]n cuprinsul istoriei noastre literare, ]ns[ insuficient de-
sprins[ de istoria cultural[, de pozitivism factologic, de spiritul didactic.
Nu ]ncape discu\ie c[ prin G. C[linescu am ob\inut prima evaluare con-
secvent estetic[ a ]ntregii noastre literaturi.
Adrian MARINO, Istoria literaturii rom`ne Compendiu de
G. C[linescu, ]n Gazeta literar[, XV, 1968, nr. 33, 15 august.

"#