Sunteți pe pagina 1din 8

revista a

scriitorilo

APARE LUNAR

F

~
"
"
~
"
"0
"
u
tJ
b
'0
""
.;.
§
C :z. A

p

o

~ll)~. )-.li.l', ',f[[Il.NU

iiterar $i artistic

!US ad 'W' h '24

, Rcvisra de culrura Ardeuiulliterar }i 1J~:istic apart: Ia Deva, avind ca director' pc Valcriu B3rg'au, iar ca redacror-sef pe Constantin Preda. Numarul 1-2 a.c. are, evident, ca purKt de atractic, interviul pe care Emil Cioran i l-a acordat, in 1988, lui Ion Deaccncscu. Iata doua. extrase dmrr-un inrerviu cc rrcbuic, destgur, cirir in lnrregimc (ell condiria CJ. dcrircrii sa-~i pcara prccura rcvista}. La intrcbarca: .,('"c va ~propr.i> Exisra ccva in via? dvs. de (arc sl \>3. fie jcn~Y', Cioran raspunde: .. Imi rcpro~ez; rnultc pagini din Sd}imbareR- 14 ftqri n Ranuiuiei, jmi mai reprO§C'z: d unii pricrcni din tincrcre au sufcrit mai muir ca mine, Ei au Iosr in pll}drii, unii au rnurit chiar; pC' dad cu am rrair ar ir de mule un dqcu al aspiranilor noasrrc. 0 anornalie'', Dupa cum la lnrrebarea: ",5i astazi credcp .1:;1 fd despre Romania", raspunsul fiiosofului csrc prcvizibil, adica inrru rotul cioraniau: "Romanli sunt lipsiti de vaill~3, fsclnd din" nu mum.:i 0 cn1blcma speciall, un s.til cxistcnpaJ. Suntc:m eel mai ospir:alieri, eel mai vitc:ji. eei mai irltdigcnli1 ne mulrumil1l eu dc,~tillut ti condi,iil de a nu face nirnic Nu nC·:lm .~chimbat deJae. Mai ales .:lS[;lLi avcm nevoie de gesturi radj, ... [C, de ncbuni~, de lupr~ impotriva propdci a\ltomLlj~mjri, de: confrunt:'i.ri aprigo:: eu noi ilt~inc"

De remarc3r ~i cdirorialuJ Thrde vmimtibw.", in ";'Ire Nicol::le Sarbu definqtc: cmotiofl;:;flt situatia dranl.arica a scriirorilor provinci;}.li: .,Azi, cind reufim sa publicam, r.'imin<::m tot nlJr· giL1rtli·li.1~.iJ neciri~l, de8co!1sidcr<l;i. M:.ti 5ubriJ s:m mai dc--a drcpnll. ni se da de in{e1c.o; d gcnerafii[c §i cla5anlclltcle Sllm .:omplcre. Cc mai vrem ~i nai, cu c3q'i tipilrit-c 1a cdituri de care I1U 51: prea audc in Capitala?c<.

• Am cirir in C01Jtemprmlmd nr. 500, li mai 2000, \')otromII dhli Tepcn.cag dcdic:lt, aproapc in intr-cgime., dlui Nicolac Brcban. ~i amimc, dl Tepeneag

2 ' APOSTROF

s

T

R

o

pcvestesee cum, prin '87-'88, [<I. Paris, dl Breban ii Huda poczia optzecista, dludu-i sl cireasci Acr cu dilmumre. ,,N-nm cunoscur nici un alr scriiror roman care s~ vorbeasca cu atira dldura. ~i gcnerozirare de colcgii sai mai tineri," Dl "[epcncag recuno a ~te col a facur primele rraduceri din optzecisti tot darorita dlui Brcban, caci "Enmziasllllll lui ge:ncros rn-a mclipsir §i pc mine". Epilogul c ca 0 sare amara: prozarorul "[cpcncag surpnnde "simbolica nerccunostinta'" a unui grop de optzccisri Jata de unul dintrc cci H13i generosi oamcni de there. eel C:1I:e tmi citea la Paris, intr-o cafenea de F" Champs Elysees din vcrsurile }i din proza colegilor sii rnai riueri". ~i, ca sa nu sc supcre din 110U pricrcnu] meu Cactlin Tirlea, fc-cllIlO2§rclll. curninre d'i am cidr apr-oape tot rcstul revisrci ..

in Cupimu.l nr: 4, apriiic 2000, Adria.n Marino §i Ion Simur scriu dcspre Alexandru George. "Ce ne ~(clgca la accst auror atir de «inconformjst>~?", ;r;e ~mTL':ab;\ Adrian Marino, 1i raspundc: sptritulliberal al accsruia; A1exandru George are 0 ,)sttuerura .. Iiberal:.'\»", una ,,-autemid) spontana) IlJrivaC<, C5te un llautDr singular }i, ideologic vorbind, de inal[ !live!" Swillul - cad un srudiu c.<;tc - dllli Profesor Adrian Marillo c:stc cc;,\, rnai ate mit §i .amanuntita. :maliz-l a fonduJui de idei ·d.in opera lui Akxandru GCOTge fi sc tnche.ie ell 0 rccomandare: .. Tottl~i, sa !lC dl;;l. voic A.G. mk:1r la doua obscrv:lrii finale, ercdem nai, de csenpL Una ar fi ncccsiratca siHcmariziirii ace.o:;tui corp adt de dens §i compact de id.ei libcr;tlc. Un fCl tic: "haos de idei dire», \'orba lui Faguer dcsprc Volt:;tire. Nu cstc vorba de «comtrucpilt de tipul dc:z.a de doctoralJ+, pc carc. pc drcpt cuvint, aumml Ie re.o:;pingc. Un «A1cxandnl George»-lll format poche) de tipul digest :;;.au pnr iui-mime ar fl de 0 im:onrc.~rabib':i utilimtc. A doua .o:;ugestic plcaca chiar de Ia 0 observa~ic a sa. Dupa tNalirarism «:;u rrebui sa apreciem mai just pc stcgarii libertarii* (Reveniri ... , p. lIS). Are dreptate. Mai ;ales dnd observ.\m d pupnii ideologi l.ibc:raLi alltcncid de la noi nu cutciva, nici pe dcp::mc, imre ci, spiritul de solidaritarC'

§i de minima rcciprocitare am de care nici un curcnt ideologic nu s-a impus vrcodata. Individualismul acerb pare a fi 0 calamitarc .. naponalas.Tncurabila!".

• Din nurnarul 1 a.c. a! revistci Sseaua se deraseaza colaborarea insclita a lui Petru Dumitriu. Paimosul prczaror lucreaza, in momenrul de far~, la up fum M5pre n1;f},uiwiC -in !(!coltJi Muii.uci, £'1 a.md a()ud mit p' tn l1iitor, cu supratidul Non craw, oro. Rcvista publica prologul neobisnuitului cscu, In care "AI Dumneavoasrrt scriiror Petru Dumirriu" ifi va prezcma "vreo opt, noua, zecc vieri, una dupa alta, §i mate laolalra, una ~i aceeasi", in capitoie succesivc, .fiecare 0 povcsrc ln sine, cu ritlul san, §i cu personajul sall - subscmnarul, sluga dumncavocsrra, care cauta :'ia nu v.I plictiseasca nici pc dumncavoasrcr, nici pc sine insusi"

Remarcam din acclasi numar: savurosul ~i ironicul eseu Puzzle m:ll'yo,.kf,z al Ruxandrei Ccscrcanu, cornentariile =r= "cazul'" Emincscu ale lui V. Panache §i C. Cublesan, escul lui Ion P<Jp dcspre "il1srinrp-a" Nicolae ManoIc::scu, fragmellrul [ui T TIhall dintr-o monografic dcdicat.lllui llerpcssicius.

Inrotdeauna illtcresanta e CiIJiClt. ntbrica dqinuta de dl. Alcxal'ldru George, pcntru ci\ - ;l.§:l. cum cltimrul s;iu 0 ~tic prta binc - pllncruJ de vcderc al csci$tului esre unul foan·e persona.l, rl.1l·reu insoJir. R.emardm, de pilda, rec\'allmfca critica a Sm'1Hlllli ntgn~ (in nr. 510), apoi definirc:a profdulLli lui Nac Ione..~cu, Nichifor Crainic ~i a exrrc1nei drepte imerbelicc (de citir Ileaparar Op#cagrc#tii, I-II, din nr. 513- 514}, C'!: ~i analiz.a mc:morialistkii lUl Mihai Beniuc, rcvdindu-sc: "gradullui de bloc;lre" moraBi ti iruelecOlal1t (in nr. 5iS) sau, ifl fine, e~'ocarea lui Paul Georgescu, dind cltC\'3 sllgestii ),pcntru a rcconscirui omul ~i insullui intelecwal aUI de monSfrllOS ~i de complex" (nr. 5'16) .

Semn~llm, de ascmen-ea, subs cantialul intcrvin cu poerul Dinu Flam;;'nd din nr. 515 . .Bindnteles, Dinu FHimand se' refera tn mare m:lsum la 0 par<lld;1.

culrurala, foarte vcrosimila, Inrre Romania ~i Portugalia, dcoarece, pasionat de multi ani de Fernando Pessoa, a devenit nu numai rraducarorul lui roman cd mal specializar (vezi reccoca aparitie a Carpi neli1Uftii, "eel mai spectaculos jumal din acesr veac"}, ci ~i un iniriar in dcseinul culrurii ~i civilizatici portughcze, care ar putea fi [uar ca model de culrura ooasrra acnrala: "pErsonal, m;'l fascineaza in aceasra privinra cxpcrienra Portugaliei, 0 pri cu 0 lirerol,rui,1 tot atlt de «marginalizara» fJj:1 de Franta, sa zicem, UIlU! dintrc rnarile centre culruralc de rcferinp. ca ~i literarura romana. Un mare cscisr a ~i scris dcspre ~,sentirnc[lrul de rnarginalirarc" al porrughezilor, care e foarrc prolund. ~j care a lnccpue sa dis para in morncanrl intrarii Porrugalici 1"0 Uniunea Europcana: C:!'rfjle lor circula acum in rraduccri. Rornanelc, pcezia, proza, cscisrica lor. Ceca cc se poare - .~i rrcbuk - sa se inrimplc Ji cu literarura rom"n~. Numai d., pemru ;1 ajungc aici, pcrtughezii all £icut cireva Iucruri concrete: au lofiinjat 0 edirura la Paris, publicind scriitori pcrrughezi. alaruri de cei fr ancezi, englczi, americani. Edirorul in cauza csrc porrughcz tic engine, srie foarte binc: portugbcza, pc care n~o mai bag! astfe11ntr-un ghctou lingvistic/edicorial. Dimponiv.a: 0 !J.n.~caz~ in circuit european. Aja ar treb1li sa prott':dam ~i noi!".

o pagin~ surprinzatoarc de e.,.eu tearral realiz.cau dL George Ihllll, porlliud de la comentariul unci .~cT·lwri trimlsc de Craig actrip:::i Olga Knippn, sorja lui Cchov (in nr. 515): se crist:lliZ~:1ZJ astfcl un panrer al lui Bronk, dcflnit In opozi~ic -eu Brecht, Art<1.ud sau Grotowski.

Dar - de ce 0$1 nu recuno~[em> - lecrura ficdrui numar 0 Incepe:m (U RC1J;strt p'I!lIMtdnr cultHp'lIle) slls1imlla (ll minurie) gcncrozitatc ?i, uncori, li t:1I 0 ironic dis,retl de catre- dL Interim



Vieti provizoni dccit dupa cc am rcfacur (pe cit posibil) in capul mcu ordinca rcald sa zicem, ~i sensu! inrluiplarilor Incerciud sa nu adaug propria mea opacirare la obscuritatea cstcrici. Aurorul a aprcciat str.idania mea, Dupa ce i-am rrimis prefata pc care 0 preganscrn pcntru rraduccrca franccza, mi-a relefouat spunindu-rni d, intcrprerarea t11Ca - eli 0 mcntiunc spcciala pentru nuvela in cauza - I-a facur ,/cricit" Un cvcnirncnt, cunoscuta flind rczcrva lui obisnuira. Iar cit privcsrc rraducerea propriu-zisa, mi-a acordat intr-un Jd, ;t1a cum spullcam, brevetul de specialist ill dcminarca rcrcnurilor lui litcrnre: "Dac\ ari rcusir :-;a rruduceti Vieti provizorii.: 'I;,

)~iu §r cu daca am reusit? NEi gtlldese dc pild.i b vcrsurilc inclusc in nuvclc. Sccrctul pocrulu: ~tdi1n Bjnll!cscn ,~t~ inrr-o estcticn a irnpcrfcctiunii tormalc ji ~1 sublimarii rr.vialului. III cintccul Vicai din JiJiJtrc/ii emu. blinzi ; rirmul mai inti! lopaic (,,viGi, [,1f;i de brczoi,' Dill ce ncam csri, din cc soi?"), apoi sc i'ngreul1cJzJ cazlnd ell zgOl11or intr-o asonanra ca un picrroi 111 balta ("Te-a nascut ma-ra illlorc:\/ Dunarca iIi fmc doica") §i IlU dccolcaza dccir In ulrirncle vcrsur: (unde s-a rcfugiar poczia) cu 0 alr3. <:i<~ol1anl~\, de data axta nsccndcnra (laprc/noapte): "Albic li-a da~ - .)i laprc/ Din luna" ~lFl de noapre.,;". In traduccrc vcrsul 3. dcvcnir cUl'g'lror, iar prin gra~ia naturala a lirnbii francezc, vulgarjta.tca a devenit clcganta. lViarc diftrtn~~L.

~i postav.lrcasa Iasmilla carc pc lingo nadragi ?i t3taveici cosea ~i un feI de incal~ari de in.spira~ie orictltala) tn.efi~ mi-a dat destui de furea. Treaca-\nearga pentru capvciciJ cuvint plin de culoarc pc care tnlduccrca il banalizc:lza incvitabil) d<l[ ce-i de f5cut eu melii care flU (red sa fi fost vreodata b. moda pe mnlurile Senej~ Ion GhicJ pov{'stcJte eJ. Perrachc .tvLIvroghcni, dnd ie1ca sa St plimbc Ia ~Jora Copolllui'\ trlntit picior peste pidol' intr-Q calea§ca deschis~, pl1m "me~i ~i papuci galbcni" - deei incalrari peste incalrari. Jar cind dC5cric Un valin- curt, in ]827, la rd, spline cii boierii eei tineri, ciod incepea danIul, "lepadau giubelelc ~i papucii, ralnineau nmnai in I11Qi". 1. Codru Dragu~a[1U, dupa ec releva uimit cosmopolitismul vestimentar care c!omnqtE In Tani, adauga: "Tot a~a e ell Indl\amintea: cizme ra§ii, meii galbclli ii cipici negri curopenic<. Nici sQu/iers in sensuI dcplin al cuvintului (fiind pUl'ta!i ii III "papllci"), nki pantOlljles (avlnd caldi), nici chat/JSons (fiind prca supli), mCJii nu pllttaU fl dccit IIIc}i_ A fost parerc. lui Biinulescu, cxpusa 1I1tr·-o ~crisoarc III care hni furniza IlU numai explica~ii[e tehn£ce nc~esare, dar invoca ~i gloriC):ml trecut litc:rar ;1i tncl1pi.rilor grosoJan insaiiate de posravareasa zgtrcit3 §i limbuta care devenise la 0 anum ita virsra frulTIoasa Iasmina: ,jvfc;ii. (Cuvlnr de originc turdi tnest). Da, sint 0 incalr-amintc u~oara, croita din postav gros, intr-adevar au )'i d.Ldi, inlbr<1ca, adica, Iaba piciorului, de jur imprejur. Nu 'ltiu ee COrespondent fran\uzesc s-ar potrivi, poare or fi buna pastrarea tcrmcllului de "leJi folosit in texnrl romane.':.;c (cuvJ·nrul, 3m zis, c turcesc), eventual eu 0 nota de subsol cxplicativa., selina, care ar fi mai in tcma. In trcnedt fie zis, §i A.ndronacilc Tuzluc dio Ciocoii ... lui Filimon p,)§ea in mqi cind calc. pc covoarelc mo;, prill fap tiitoarei sale, frumo.,. Kera Duduca. (E drept, la boieri, mqii puteau fi atit din postav fin, cit ~i din

pick subtirc s] moalc.) Dar ~i boierii vechi, din rcalitatc, umblau prin Glsa in mesi, a~a so zicc ca Ricca ~i Conachi, eel vrajir de Zulnia, carcia s-ar fi putut sa-i fi facut curte ji s;'i-i fi rccitat vcrsuri, inGilrot tn "'<fi. Mesii nu crau apanajul domestic al proripcndadci, ii pUt·tau §i oamenii de rind, Jar din pmtav grosolan, la sate (la Dunarc), pina pc la mijlocul sccolului 20, ii purrau vara, nu numai t11 casa, ci ~i pc uli~a, moliciunca prafuiui rural nefiind prca departe de aceea a covoarelor orientale",

Cc pasiune penrru obicctclc imbibate de cultu-a )Ii isroric! I'cntru a alcdrui ~if;lgul de monczi de 13 gitul Icpei ROjii in Carica de la Mctopolis a consulrat ,,11U cnciclopedii ~(diqionareH (emu mi-a SpUI'> ironiziud ig~ liOr;lnp mea 111 matcric de numisrnatica aurira). ri lI1;1i inulrc tratatc acoperind ptriouda cuprinsa lnrl'c :-1Cc. V-V] luaintc de IlL - cind ;111 inccput cmisiunilc de monede la Hisrria 1i Calluris -, ~i dl.dcrca Constantinopolului, nFiecafc rind cuprinde 0 imcnsa cantitatc de munca", mi-a spus 0 data ell onrecarc mclancolie. AI'.' tOllga ...

Dar rn-am indcpartat mult de intilnirea din vara anului 1996. Cind la sfirsitul prelungitei noasrre discutii m-arn ridicat sa pice, ~tcfan Banulescu s-a ridicat 1i cl 'punind ca. In;] conduce 111 autobuz. Am, iejit imprcuna. Luasc cu el un plic marc) CHe conrinca, a.p, cum 111-a lumurir pc dnlITI} tcx['u! b5tu[ Ja ma§ina al unui fr:lgment din Ca>'tea de In lvletopolis, de t:~Pt prima parle a capitolului intitulat VCdere spre Cetatca de Lind - rev;1zuta ~i adaugit:i. Adaosul consta dintr-un singnr pasaj care avea, ap CUlll se va vedra) tllcul lui,

Intocmind sumarul cukgeri i C<irc ;wea sa 5e intitlllezc Qj.land les sang/ic1"..\" ctnit>Ht dm.£X, rerinllscI11 urrnatoarclc nuvcle din Iarm, Biirbarilor: Mim-qii emu blf11zi, D1'Opia, Sawl d. lut, lvlma C!I og/itlzi,

Vieri proviZlJrii ii Casa '" ceo",i ttrzii, l-a care adaugasem Un viscol de altfidatil. llanulescu linuse sa mai fie introduse alte doua textc: A,{';ip eel febiop, Ia.smill(f.) piiliiria.l1c-

nepianullti fi Patrwle dill Sa"IOS, (J nuveUi carc, mi-a spus, mcea parte din Cartea Diwmesiei in curs de redactare, §i ceea ce numea el povestca lui Polider. (La telefon inrclcscscm Polidor.) In ianuarie 1995, revenea cu 0 scrisoarc: J,Sl.Imarul lntocmit de dv.'i. it soeote.<;c pot[ivit. Deasemeni, potrivita estc ordinea des~ Ri§urarii piesclor din volum_ In privinra povqtii lui Polidcr (§i nu Polidor!), pe care am 5-0 expediez cit de cudnd) cred ca trebuie introdusa imediat dllp1t povestea Jasmine;, (Vi amintili, in povestca lasmine; din Sa·ison ... , Polider apare §i cl, are numai 5-6 ani, pazc§tc caprelc, e nepoUlI Iasminci care viseaza sa-I fad un fel de croitar tamaduitor de reie, odat' eu craiala §i cusuml nadragilor, el sa-i min-

tuiasdl ji pc paca-

tOil; de

barbati)". Mvam conformat dorintci autorului §i am prcgatit volumul (traducerc ji prefata) in consecinta. Numai ca rraducind cele doua rcxte adaugate de Bii.lluicSClI, 1111-am dat seama ca Polider, care are 5 -6 ani in [,ovcstea Iasminei (pe I. inceputul sccolului XIX) ar fi rrebuit sa aib" 0 virsra rna tusalernica ill mornentul in care J~i [iCC aparitia in Cartee de la Mctopoli«. Or pet'sonajul pc care Milionarul t1 privcstc din drczina ell (11 croicste panralonii de dimic dUiJJ un ri 1.'1..1:11 cvasi-rnagic, csre un barbar chipes, In floarca virsrci. Spre deoscbire de iubcara Iasmina, care se convertisc la 0 "1110- raja austera abia la batrincte, cind oricurn srrugurii sunr prea acri, Polidcr nu :l)itcapra sa trcaca frumoasele zile ale tinercui pentru a sc dcda ell frcnczic la pa(<ltde proscri-. sc de rardiv pocaitalui ji1J.n.IJJ... Ncporrivirca crono.ogica era evidcnra. 1v1-<1111 simri; obligata sa explic ciudatcuia in prd"3p Profitind de "'ptul ca un persona] ell :1(<:h"i nume, Polidcr, leir croitorul din Carica de la Metopolis, apare §i in nuvcla Viqi pmFizorii (nuvcla sc perren: dupa eel de-al doilea razboi mondial, pina pc la sfirsitul anilor cincizcci), unde amcsrccindu-se printre alrc pcrsonaje de 0 realitatc inccna, pare ii el 0 fantorna, am insistar asupra mirajelor cimpiei intrcbindu-rna dac~ nu cumva anlccarca aurorului spre fabulos explica Ilcobi~nuita longevitate a pcrsonajtlllli: ,J~I continua oare lITiajul ell plett lumilufc de soare existenp dinco!o de timpul h3,"zit unci vicri de om~ A devenit Polider, a.~a cun! ne lasa sa presupunem fizionomia llli de .scmjzcu, un erou mitic al dmpiei~" IHnulescu, de~i citjse, cum am Inai SpU5] prefap iminte de publicare, n-a g~sit nimic de obiectat, Mat inuit, la tnccputul vizitc\ imj ceruse invoirca sa 0 reproduca in fruntea

volumulul de nuvele. §i povc~tiri pe care-I pregat"a pemnJ cditura AUfa, ~i diruia i-a dat chi"r titlul ci: Un regat il1l":.flinar ( 1997). 0: era anll1ci ell texm! revazut §i ),ada.ugit" pc care voia sa miMI dea~ EditO~lrt:a)

dupa ce a cilit ~n manuscr~s

Anul XI, nr. 5 (120), 2000 • 5

Colonia

Maria Marian

P ina mai ieri petrolul so cxtragea manual din srrarurile de parnint care, dupa ce erau penetrate, acesta balrea ]a suprafata. Bogaria era irnensa. Societatile straine cumparasera terenuri ~i exploarau din plin Intreaga zona. Colcctarea sau exrractia de petrol se facca simplu ~i fara efort prinrr-un pULsau printr-un foraj de suprafata.

In jurul noilor exploatari se dezvolta 0 socicrare pestri~a, neornogena. Venise lume de pretutindeni, in caurarc de lucru bine platit .. Cistigurite mari ale societatilor de petrol atrageau oarnenii, mai ales ci In acelc locuri IlU existau cine stie cc altc actlviraIi, in afara de agricultura zi de cte}tcrca vitelor,

in majoritatea lor salariatii societatilor de petrol crau recrurati dintre \'iranii di" imprcjurirni. Unii dintre sondori, paznlClI sondelor, cei care stateau linga una san mai multe sonde, urmarind functionarca lor, erau nurniti Ji pogonari. Asta dcoarcce aveau ~i citeva pogoane de pamint pe care il lucrau. Viata unui sondor curge. cam in fclul urmater: citeva Ore bune venca pe jos de acasa pina la schela, unde supraveghca sondelc.

Dupa distanta dintre de, un sondor avea in griji! de I. una plnit I. trei sonde. Cele Opt ore de serviciu erau §i singura lui ocazie de a se putea odihni. Sondele aveau legat de balans cite un eloper. Cit merge. sonda, bate. clopotul §i, in zgomorul monoton, sondorul putea dormi linistit. Cind se 0- pre" sonda, se oprc. ~i bataia clopotului, §i, in mod reflex, sondorul se rrezea §i pleca sa anunte mccanicul care vcnea sa rcpuna sonda in functiunc. Recunosrea sonda care s-a oprit dupa sunerul cloporului, ~a cum l§i recunoaste mama plinserul copilului dintr-un gmp de copii care piing laolalra. Dupa orele de scrviciu, pleca din nou acasa, pc jos, alte citcva ore. Acasa se .puca de gradi· narit sau de alrc rreburi din gospodarie §i aici nu dormeau niciodara. Dar oamcnii crau mulrurniti de vial' plina, acti,':; ~i de bcl§ugnl oferit de parintele familici - agricultor pc de 0 parte 1i muncitor saiariat pc de alta patte.

Cei ce locuiau in coloniilc din jurul noilor iutreprinderi proveneau din srraruri socialc ctnice §i culturale foartc difcrite. Odara instalati aici, diferentierca se adincca

~i dupa nivelul de civilizatie §i confart oferic de intreprinderi, ii dupa rolul ~i funcriile ce Ie depneau,

lnginerii, chirovnicii, medici, inall1i limetionari locuiau in vile, funcponarii, rnaistrii aveau apartamente mari in blocuri de 2 nivele, eu dcpendinte conforrabile sau in case cu curte, muncitorii calificari aveau apartamente bune, de doua sau rrei carriere §i bucatarie, dar cu closet in curte }i en acccs la 0 baie com una, ill mijlcoul colonici, deservita de 0 baie~ilii care ingrijea, organiza·}i program. cele cireva cazi }i dusuri, Iar personalul fara nici 0 calificare locuia in cite 0 camera sau doua, dupa cit era de mare familia, in cladiri rnari, cu depcndinte comune. Erau, din pornire, considerari ca Hind pe scara cea mai de jos.

Se eultiva un mare respect pcntru calificare §i munca de calitate.

Se cultiva insa §i difcreutierea socials . Socictatea format' din adevarate caste - ingineri, functionari, muncirori califican, muncirori necalificati - s-a dezvoltar dura modclul coloniiJor de tip sucdez, adus de iutreprinderile americane §i belgienc In jurul cxploararilor de petrol.

Indiferent de rangul pe care 11 avcau, oamcnii pasrrau 0 anumita tinuta, imprumurau comporramentul cclor mai ras;;:ri!l dintre ei, in special al strainilor adusi acolo de intreprindcrc, Cei veniti de prin alre partt crau cei cu calificarea cca rnai ]na!l.~ - ingineri, maistri, chirovnici. Prin funcrie ~i rangul de civilizarie ei 11 familiile lor rc: prezemau virfuri, modele. Sotiile ~i COPl;l celorlalti copiau mada venita prin eei noi, obicciurile accsrora, spirirul gospodaresc, Stmbat:; ~i duminica barbatii se stringe.HI la un joe de cQ'l;, fcmeile la cafea ~i biscuiri - Invalased\ uncle de I. altcle sa gatC"'cl mai rafinat. De la ncmtoaicc prinsesera gIL'rul §i deprinderca de a face biscuit; de pmpanie §i alte dulciuri mai so0sticare. Simbat. toate casele din colonii erau partirmate eu miros de vanilie ji cafea, Tinerii se suingeau sa danseze I. familiile care avcuu un radio sau un patefon. Acesua crau 111m ales nernti, austricci, cehi sau unguri. 'Ioji vorbeau romanesre. ,'?i toti crau in relalii foarte bune. Starea materiala satisfacatoaIe) in caport ell mcdiul din care provenea fiecare, asigura un anumir grad de omo: gcnitare, reprczema baza relatiilor sociale ~l .tragea lucrarori din toata pra ii din strainutate,

Mcdiul mai inalt, proripendada, illgi· neri, docrori, inalti func~onari> maqtri sondori ~efi avcau cazinouri - c1uburi eu tot ce insca.mna asta - jocuri de noroe) bowling, filme, bar. La fllme aveau uncuri acces ~i muncitorii ~i funq.ionarii mai mjrunri. Accasta divizare pe caste era unanim acccptata} dqi unii se simtcau umiliii~ ~n speci,,1 copiii, care la ~coala crall felonv egali, iar in'colonie unii deveneau paria.

Era 0 societa.te formata desm1 de anificial, dar care a .dus un anumit grad de ci vi- 1izalie, 0 c~igen!a fara de viala ~i a facut c. zona ~i oarnenii ci sa treaca repede peste

faze importante In evolul1e. .

Civilizarea acestor locuri a implicat tolosit'ea gazclor, a luminii electrice, a 'in.<;ralaliilor sanitare, constniirea drumurilor. La inceput, pavarea drurnurilor inscm.na doar nivelarea lor ~i acoperirea cu 0 pchclllJ de petrol brut, de pacura, care ave. rolul de a stabiliza praful1i ,a-l lmpiedic. so. se ridice Ji sa se tmp~tie. In anotimpurilc calduro.-

Anul XI, 11r. 5 (120), 2000 • 13

sc pacura se inmuia, rorile rnasinilor ~i caro~e1or, precum ~i tocurile ferneilor se infundau in "astaltul" improvizat. Dar cca rnai mare: parte din timp aveau 0 strada desrul de curara ~j erau oarecum sarisfacuri. Mari cornplicarii ave au cu gazde. Dcsi le usurascra viata oamcnilor, in special fcrncilor, rnanevrarea lor presupilllea 0 mare arentie, de care nu multi erau in stare. Citeva accidcnte grave - explozii, incendii, arsuri, .morti - i-au rnai alarmat §i eu timpul au devenir mai prudcnti. Mai greu a fost eli tcmcilc din colonii. Neplatind nimic pentrn gaze~ lumina §i apa nu sirnfeau nevoia sa faea nici un fel de economic. Luminilc ardeau ziua ~i noaptea, gazele nu erau niciodara opritc cornplet, ele faceau astfel economic la chibrituri - dcoarece pe acestea erau nevoite s5. le cumpere. De aici, a lre accidente - dcbirul gazelor fiind vanabil ,i nccontrolat, rooinetii lasati sau uit.li insuficient inchisi, gazele fiind pure ji fura miros puteau provoc. explozii prin simpla aprindere a luminii sau de la al~e sursc generatoare de f1acara sau scintei. Inttegul proces de rreccre la noul mod de viaf3 a cerur tot felu! de sacrificii, ca de altfel roate perioadele care anunrau trcccrea

!a no; ctape de civilizatie.

Orasul insusi a fost influculat de noul mod

de vial" al coloniilor. Pina arunci orasul era orgalliz.t dupa nece-

sitiiliie mieii burghezii

~i ale locuitorilor din sa-

tcle dimprejur, Acum, odata eu vcnirea in zona a unui numar mare de persoane pre.tentioase, negustorii si-au marit micile JTIagazine, li-.u sporit sortimenreic de marfuri, au adus stofe §i rnatasuri de calirare, obiecte sCllmpe de imbracamintc §i de podoaba, cautind sa satisfaca gusturilc rafinate ale noilor clienti penrru ca acestia sa nu mai fie tentati sa se deplaseze in marile centre pen[ru curnpararuri. Au aparut cofctarii 1i cafenele unde doamnele 1i tinercrul au inceput sa se intilneasca. Au aparur

14 • APOSTROF

croitorese si croitori de lux, coafori, libraria s-a aprovizionat ell reviste de rnoda, cu diqi strainc, cinematograful din ora§ s-a modernizar - era oricurn in concurenta ell cele de la cazinourile-club ale coloniilor, Pemcilc nu rnai purtau CDC, se coafau discrct acasa sau I. coafor, iii taCeall cu drotul circva onduleun sau IJi stringeau parul in paj SaU rulou.

S-a consrruit un §trand unde cucoanele rinere, ferele ~i b:l.iepi i§i petreceau timpul liber. Pcrsoancle mai to virsta nu s-au avenrurat vrerne indclungata sa frecventeze ~trandu[, desi curiozitatea It-at fi indcmnat.

Chi .. Ji cop iii parasisera joaca prin padurc ill cautare de capsuni sau rnacris, ~i so distrau la §tr.nd ~i la cinema.

Vacanrefe clevilor umpleau de vesclic orasul §i coloniile din jurul lui .

Nu exisra 'inca liceu in localirate, sc 10- vila in orasele mari din apropicre, undc elevii statcau la intern-ate sau la gazde, iar vacantelc §i le petreceau acasa, alcatuind proripendada tinererului,

Erau §i citiva sruderui care vc-

ncau rar in colonii 'in scurte vizite la parin[i. Fiind copii de oameni bine siruati, l§i pC[l'ceeau vacantelc de vara ~i

de iarna la marc, la munte, sau chiar in strainatate. Oricum ei nu faceau parte din mcdiu] social al parinrilor, Se detasau aproape inconsrienr, Nu-si puneau problema sa se intoarca aici sa lucrezc dupa absolvirea facultatii. P.irinrii lor, care consriruiau adevarara protipendada, nu doreau acest Iucru. Constienr sau nu, simreau ca societatea in care traiau le ofcrea 0 situatie

excelenta in prczent, dar nici 0 perspectiva pentru mai rirziu.

Accasta parte a societatii, venita anume sa conduca zona in perioada de cxploatarc profirabila a subsolului, avea rnenralirarca unui pasagc[, a unui actor pe 0 scena de uude avea Sa coboare dupa rerrninarea rolului. Vial" lor era usoara, lipsira de griji, iar gratuitatile de tot felul ~i abundenta pin. la opulenta a surselor de consum Ie dadcau 0 alura de paraziti. Traiau inrr-un cere aproape inchis, ~tiau multe unii despre altii, nu-si gilseau unii altora suficientc calitap, rnoriv pcntru care nu se prea puteau respecta. Sc tngaduiau reciproc, unit tara altii s-ar fi plictisit, incercau sa-~i faca viata agreabila, culrivau Iuxul, fasrul, ficcare dorca sa faea irnpresie, sa iasa in evideura li sa sc impuna.

Accste orase-satelit avcau ceva din atmosfera vestului salbatic. Diferenta era doar ca In vestul salbaric problema era supraviejuirea, iar aici plictisul §i inadaptarea,

(Fragment din romanul Castet»! utlll.usc, in curs de aparirie I. Edirura Masina de Scris)

Poem de

Ion Stratan

.Pacientul englez"

~i ducind ca metorul

Privind pleoapele talc

Ma simr sarac de expresie

Inirna peste colonic §i Ceara

Luna gravida de stele

pe care le-arn fecundat eu privirea,

Cum Orient Express-ul tn static Se simte sarac de nisip

Tot ce vczi, noi ii zicern

chiar vial'

E§t! mina miinilor melc cart aducc azi ~tirea

Ant de repede vczi, Ant de rotund te zaresc

lncl[ primavara nu se opre§te Din inflorirc

Inrr-a1e tale livczi

10

Despre 0 mare de piramide plutind pc Ocean

inMuntru1 meu sunt nervii vederii Ca faraonul in piramida

Ca inrelepciunea iubirii in barcile de mai an

6

Cind re vad, ochii mei ca naierii Ridica I. unu multimea cea vida

.Srudenbackcr", §i voi, "Mig"-uri

2

trecut peste eovrigul Minccii, strlrnrorii icri iuotarorii

ce-l mantnca, strimba slang in {ara frind

A nisipului, a nisipului, a nisipului

Care construicste Sfinxuri in alergare

11

Cum e rrupul secundei jupuit de tirnpul ei de pc spate

Noi, englezii eei din sud ~ pe pagin. cum asud - -,

Amluprar I. Missolonghe

Cit sun). oblonge

Inecalii

ne fac semne cu bratii

In alta lurne, In alt cer,

in alta cane

Pcntru o

. moral.

Intr-o alta viata care nu sc imparte

Laprele, laptele II vrcau cu ceai,

in cuvintc

- U ire un chenar

12

Norul, norul, 11 vrcau ell cer,

8

Apa, apa, 0 vreau cu paduri

Pe tir:tl;;, iubirea n1eal eu ITI1IlC te vrcau,

ell mine

4

Pap mea e 0 rana In care Se-nfige lumina conrcrnporana

26 august 1999 iii

Faja me" e 0 rana din trecut Bandajara azi de tirnpul eel mut

rap mea e 0 rana din viitor

Cind incerasern sa rnor, Incetasern sa mor

Anul XI, nr. 5 (120), 2000 • 19

Buc] uresti], hirtii, caiete mari, levalcr, asta lfiR-res_ona.

Irur-o searainsa am Intlrziat. Lucram in padurca de mesreacani, ora desrul de departe de ferma, Stiam dinainre ca-i 0 "cauza pierduta" 1 caci in urechi imi era comisia de indrumare, iar eu faceam tocmai ceca ce nu trcbuia, Dar ce era sa fac, In livezi oamcnii culegeau merele tot cu mina, urcati pe ° scara rezemata de copaci, cu cosul lingil ei, tabloul clasic de toamna din abeccdar. Nu era noul ~i mecanizarea, adica muncol rnccanizata cum ni se cerca.

f\.~J. ca mcsreacanii erau un pretext.

Imi placea atmosfera, fosncrul padurei ca 0 rnuzica .. maretia ~i rnistcrul cc rna inconjnra,

Mai ales pe inserat, frunzisul inchis se desena pc cerul gtis deschis ca 0 dantela fin •.

Mesrecenii cu dungile de argint pareau

c. dintr-un decor de teatru Ii toata atmosfera .}i maretia rna facea sa rna simt inrr-o padure de basm,

Clnd am sosit obosita pc intuneric }i plina inca de vraja ce-o gustasem, am gilit toad ferma alarmara, naturalistele mele rna "?teptau in poarta, Bucatareasa §i ceilalti s-au bucurat parea "? fi scapat de 1. un mare pericol.

~J arunci am aflar.

Am aflat de ce tori plecau inspaimintati fara s;l-~i ia masa de seara, de o: jll§otehle ji toa .. :! atmosfera ce era in jurul meu,

"Erau oarneni care tc atacau ~i-ti luau singcle.' Cum. erau nebuni cu torii, cum purcau crede. Cum puteau rnai ales crede n§tiin~-i(lcelcU mclc; crau a§a de organizate, totul la ele era dupa plan §i dupa insemnari, ell dea consideratie _ rna uitam cum nu-si iroscau 0 clipa din vrerne. Bran intr-un iabirint [cuvinr indescifrabil] de socotdi cum ;~a realizeze economii !\5.-~i duel provizu acasa. Una din elc, asisrenta universirara, avca organizat [cuvint indescifrabill cum s-o a§tepte la gara in Bucjuresti] fratele l:i" cu morocicleta - sa nu ph'i.tcasd. 0 rnasina. Imi irnpuncau respect flintc atir de pozitivc. Dar ca. sa. lc crcd asta nu 111ai pu[cam. Traiam intr-o lumc undc nu purca fi lot: de asernenea aberarii.

To;ui lumea era indoctrinata eli 0 tcorie ~tijnpflca, regiunca era impanata de agitatori poli tiel , cad asta era Oleum 0 meserie frccvcnra sa fii agitator politic

$tiarn ca noi artistii, a~a era scris 111 toate s;1lil~ unde oe adunam: ~,Arti§tii SH{lt ingil1trii sufletullli" (Lenin).

No! trebula sa picraln eu 1tirnra, se pieta 1i subiectul "Lupt" cpntra superstiFilort\ .1;m c1 CfJ absurd tot ce-mi spuneall.

Dar ,,§tijntificcie" mele m,l aSlgurau -(-au \r;1zut eu oehii lor un caz. Dilr [ot nu rcu§eau s~I Ina eonvinga ca exista ~,vampij'i«.

A ;JOlla zi, cind m-31n J'D[OrS de la n1CSte;lG1nii mei, am af1at de accidentul LInda din de.

In livada unde cerceta merii bolnavi a. aparm 0 vacii belieoasii care a lmpullS-o destul de call en eoarneJe, loclt au trebuit s-o dud_ eu camp rocma. I. spitalul din Cimpulung.

Pe.'-a.e. doua zik a venit Vilnlil sa TIl<1 ia de I. krm:!, caei peste alte citeva Zlie tre· bUla ,,\ ne intoareem la Bue[ me§ti].

Spit dupa amiaza' am pornit-o spre Cimpuluug pe un drum nu de ~osea, ci de livezl 1l de poieni. Am vmt 110i sa vedem "cu.m c pe acolo'''.

o .pi rtpedt §i vesel a lle insolea. Era 0 api clara ~i minunat apireall colorate

pietrele din fundul apei.

Puteai sta ceasuri sa te uiti la formele ce le faecal! pietrcle din ap" Era vesela §i noi nu ne saturam sa privim in tacere- frumuserile din jur,

Dar de I. 0 bucata de drum am bagat de seama ca apa nu ne mai insotea iar noi mergeam pe 0 carare lngusta care trecea intre poicni §i livczi. Am spus eu sa urrnam nurnai [cuvint indescifrabil] dar era greu sa ne stapinim In fiecare moment, ~i sa nu ne intoarccm sa privirn copacii batrini ~i dcalurile co le Iasarn in urrna.

ncata intr-un loc singurarec ~i acurn cautau s-o readuca la viala. Doctorii mi-au .pus - asta-i culmea - c-au mai fost cazuri ji nu-si pot nici ei explica, La gar. din Cimpuhmg am vazut afise: nFiti donatori de singe'( sau cam a§a ceva, Erau afi~c mari eu desenele colorate ale Crucii Rosii. (Sau in felul asta: ,,0 pidlrura din sitlgek tau poate salva viata unui 001<'.)

N -am vorbir ell nimcni dcsprc asta, dar cred ca erau cazuri de isrerii in massa, alta explicatie nu pot gasi. Seara, cind am ajuns acasa, bucurie pe mille §i pe copii, toad,

La un moment dat, am iutit pasul caci inruncricul s-a lasat in jurul nostru zi abia sc mat zarea dru-nul ill fara noastra. Dar intunericnl s-a lasat aF de brusc 1i de ad inc - inruncricul, cind nu-i noaptc ell luna, te cuprinde de peste tor, te inconjoara 11 ap:J.sa ca 0 grcutatc.

Nu r-iai zaream nirnic in rap noastra, frigul nc face a sa rrcmuram .~i s-1 simtirn greutatca bagajelor ce le duceam. Mai trcbuia sa car ~i 0 sticlil de p-lid., curnparata pentTu aeas" - [cuvinr indescifrabil] [llicit adevarata,

l>ljbiiam prin 'ntunerie ii ne [oveam de (Oraci ~j ell mina pipn.ian1 ,sir-roa ghimpatii ce 'i:llconjura Iivezile. Tot a~a, prin intunericul de nepatruns~ nu §tiam spre ce Sa nc tndreptam. CUIlo1tcam dupa sirma c.a SUtltern II1U-O Jivad<l~ ne ~i!1cam dc ffilna atnlOdouJ:~ cbibrituri nu <lvcam ~i eram, dc-acum,. reserrlnare sa petreCelTI noaptea in frigul ce se intqca. Dar rot avanslnd prin 111tllneric am auzit de de-parte ... litrat d.e dine - s-pre lihratul aeda oe-am indreptat cu speranta d. e 0 tasa, dar ce bucurie pe noi dnd am zarit lumini1e ora§ului. Fugeam c1t nc lasa Innmericul spre luminile din va[c.

A doua zi, duminid, era zi de vizite la spiral, m-am dus s-O vJ.d pe naturalista lmpllnsa. Umbla band.jata, dar umbla - mi-a spus; ai tis de lllln-c eu "vampiriiH• Vino sa YOzi. M-a dus int""lln salon ai.rurar unde i se filceau tramfuzii de slnge unei fete tinere cu buzele albe 1i obraml de Var. Era impresionanta en toata "p.rantra 1; tori medicii l1nga e •. Fusese gasita dimi"

Iumea vcsela, au venit 1i prictcn: $:\ bra faimoasa tuica.

Cind am gtlstat miarn dat scama irne diat ce s-a inrirnplat. 0 lasascm in camera, iar barbatul gazdei sc vedc e;) ri-a plltl!t rezisra fad s-o tot guste_~ l'ndr ave-a gu.~tul cum spell 0 .sticla de juica.

Dar cei'alti nu si-an dat scama si-au spu,> col se cunoa§te CaRL rtllci curata, p.acl de Cirnpulung, nu ca cele de la star.

ARB

Anul Xl, nr. 5 (120), 2000 • 23

Poeme de

Noli earn tangere 4

EM,vlALANCOLIE: pina ~i cupidonulrninor se-ncovoaie sub ani

- de parca de parca sirena n-ar fi cintar niciodara: sst, ciinclc

doarmc ca mielul sub geometric: 0 dorinra

absenra, aproape ineordata: in departare, rnarca rnarca & barca la cirma nimeni

EMMA ACEST pAMINT fie el din Inishowcn ori din Caux ttl n invoci ~ dar niciodata anonirn cl nu-ti va apartine: intr-o buna zi poace

ca nisipul cu cele §a!,te litere, nebuna care vorbca in limb, ta ifi VOr povesti dcspre lina salbaticiunilor; fuga lor la apropicrca ta & rnlru ta despre care crcdcai cil alina,

5

UN CONAC LA MARGINEA falezei: emma il cumpara: rnarea se auzea - chiar Rira sa 0 vezi -; dar norii mereu

descuau cupidoni mclancolici ~i pufo§i: Of, marca lucra,

scobind faleza: intr-o seara, norul rinji intr-un rh alb:

emma ri-a lntcles prevesrirea.

DA, EXISTAU (in creierul ernrnei) apmape toate: vocca - a sa & uneori a celuilalt; risul -brg & adesea

afecrar; mini a - fulger & mai intordeauna ca ,a-~i rid" de vocea ci ce rasuna

gray: dar e. nu §tia de ce biserica amcnintind marca 0 misca: fara voce, fara rls, fara minie.

NOAPTEA

Sac de gunoi inghitmd dcseurile pc care rnarca [c rcspinge

nO:1ptca a inspairnlnra pe emma: valurilc negre, ripa despicara ca

un vaglll

calcaros

noaptca 0 lnu§ca

dimincatao gasca violata cu pierre

EA INAINTA calclnd nisipul: aici, la vlrful picioru'ui, o !nina - sau poatc un cuvint; 0 casca, inca verde

sub strarul de oxid - dar nu era, care, 0 cant uitata

de cmcva distrat: emma prefers S3 frarninte ell picioarcle duna: acolo sus bunkcrul 0 va apara de sens' Fanrele ucigase inci de pc-acum rideau,

24 • APOSTROF

Olivier Apert

Negru foc,

fowl (focul)

a vorbit vorbeste

in jaratecul sau minor toata cara

strofa (catastrofa}:

sub ochiul smuls 01 starucrelor conrorsiunea trupurilor muscnte pIn. la singe (singele) ca limbo de rranssubsranriere:

rrupul tau s-a facut carne

ca sa moara mai bine intrc dintii mci antropofagi trupul tau s-a facut inima

ca sa so dilate mai bine ro§u (rosu).

carnea ta s-a facur rrup & suferiuta sc sfirteca bucuros intrc

focul (focul)

a vorbir vorbesre

aserncni

da aserneni pestelui scobit de lancia prirnitiva

ce strapunge carnea alba fumeglnd in cenu1a: corpullui de ocean naufragiaza in ecrul roz (roz)

31 geuii rnele

& se ropeste Inca bucuros intre

focul (focul) vorbcsre

to jaratecul sau minor nici 0 muzica doar zgo.motul cata

srrofei (carastrofa) nici uri semn n-a vorbit doar aceasta avalansa de jar ce conrracta rrupul & l~i,carbonizeaza inirna prcschirnbata in carne: de aici nu te vel mal inroarcc,

aici _

Traducere de ANCA MANIUTIU §i ION Iv\UI{E~AN