FOCHIST CLASA A

Fochist pentru cazane de abur i de ap fierbinte

Cod COR 816103
STAGIU DE INSTRUIRE LA EXPIRAREA PERIOADEI DE
VALABILITATE A TALONULUI CU VIZE ANUALE

Suport de curs
1. LEGISLAIE, REGLEMENTARI, INSTRUCIUNI
Inspecia de Stat pentru Controlul Cazanelor, Recipientelor sub Presiune si a
Instalaiilor de Ridicat-ISCIR este organul de specialitate al administratiei centrale,
cu responsabilitate juridica, responsabil in numele statului pentru asigurarea
masurilor de functionare in conditii de siguranta a instalatiilor si echipamentelor
prevazute in anexele 2 si 3 ale legii nr. 64/2008 privind functionarea in conditii
de siguranta a instalatiilor sub presiune, instalatiilor de ridicat si a aparatelor
consumatoare de combustibil, republicat.
ISCIR exercita urmatoarele functii:
ISCIR asigurara in numele statului protectia utilizatorilor si a siguranei in funcionare
pentru instalaiile si echipamentele sub presiune in categoria carora se integreaza :
cazanele de abur si de apa fierbinte, supraincalzitoare si economizoare
independente (clasa A, B, E, D)
Cazane de abur - instalatia care produce abur la o presiune mai mare dect
cea atmosferica si care este utilizat in afara acestei instalatii folosind cldur
produsa prin arderea combustibililor.
Autorizarea fochistilor
Persoanele care deservesc si supravegheaza operativ in funcionare tipurile
de cazane enumerate mai jos sunt denumite fochisti.

Autorizarea fochistului se face pe clase, de la a la D, in functie de tipul de

cazan pe care il deserveste.

Clasa A - fochisti care supravegheaza si deservesc cazane de abur,

apa fierbinte , supraincalzitoare i economizoare independente.Exist
3 grupe de autorizare: I, II, III.

Grupa de Tipul cazanului Debitul (t/h sau Gcal/h)

autorizare
I Toate cazanele care nu < 10 t/h, respectiv
se incadreaza in grupele 5Gcal/h
II si III
II Cazane de abur 10-100 t/h inclusiv
Cazane de apa fierbinte Peste 5 Gcal/h
III Cazane de abur Peste 100 t/h

1
Criterii de autorizare
Se admit la examenul de autorizare ca fochist clasa A persoanele care au
absolvit un curs de perfectionare/specializare organizat conform programelor
analitice din prescriptia tehnica CR 8.
cel puin 18 ani impliniti
detin fisa de aptitudini de medicina muncii cu mentiunea apt pentru prestarea
ocupatiei de fochist pentru cazane de abur si cazane de apa fierbinte
dovada absolvirii unui program de formare profesionala de
specializare/perfectionare;
dovada absolvirii unei forme de invatamant superior tehnic de lunga sau scurta
durata.
Programele de formare profesionala se organizeaza pe baza avizului ISCIR
numai de ctre unitatile autorizate conform legislaiei in vigoare privind formarea
profesionala a adulilor.
Examenul in vederea autorizarii are ca scop verificarea insusirii cunostintelor
teoretice si dobandirii deprinderilor practice necesare fochistului pentru deservirea
instalatiei/echipamentului pentru care solicita autorizarea.
ISCIR elibereaza candidatilor care au promovat examenul autorizatia insotita de
talonul pentru vize anuale . Valabilitatea autorizatiei se confirma anual, prin
vizarea talonului pentru vize anuale de catre RSVTI al detinatorului/utilizatorului
instalatiei.
Valabilitatea autorizaiei
Valabilitatea talonului pentrui vize anuale este de 4 ani.

In perioada de valabilitate a talonului, fochistul este instruit si examinat anual,

pentru verificarea cunostintelor profesionale.Instruirea se desfasoara sub
indrumarea operatorului RSVTI .

Examinarea se efectueaza de catre o comisie interna a detinatorului/ utilizatorului

din care face parte si operatorul RSVTI. Confirmarea valabilitatii autorizatiei se
face prin semnarea si aplicarea stampilei proprii de ctare opreratorul RSVTI, in
rubrica viza anuala din talonul care insoteste autorizatia..

La expirarea valabilitatii talonului, pentru obtinerea unui nou talon in vederea

prelungirii valabilitatii autorizatiei, fochistul trebuie sa urmeze un stagiu de
instruire de 8 ore.

Fochistii sunt obligai sa poarte permanent asupra lor autorizatia insotita

de talonul cu vize anuale.

Masuri administrative

Personalul autorizat poate fi verificat de inspectorii de specialitate in timpul

efecturii activitatilor.
Nerespectarea obligatiilor si responsabilitatilor de catre persoanele fizice sau
juridice autorizate prevazute in prescriptiile tehnice aplicabile conduce la
aplicarea urmatoarelor masuri administrative:
- avertisment

2
 - suspendarea pe o perioada de 6 luni a autorizatiei eliberatede catre ISCIR
- retragerea autorizatiei eliberate de ctare ISCIR.
Aplicarea in termen de 6 luni a doua avertismente atrage suspendarea pe o
perioada de pana la 6 luni a autorizatiei eliberate de catre ISCIR.
Aplicarea in termen de un an a doua suspendari a autorizatiei atrage retragerea
acesteia.
PRESCRIPTII TEHNICE ISCIR SI INSTRUCTIUNI PRIVIND SARCINILE
FOCHISTULUI
Reglementarile ISCIR PTC1 2010 - stau la baza verificarilor tehnice in utilizare
care conduc prin rezultatele inspectiilor efectuate la asigurarea functionarii in conditii
de siguranta pentru instalatiile si echipamentele sub presiune in categoria carora se
integreaza :

cazanele de apa calda si de abur de joasa presiune clasa C

cazanele de abur si de apa fierbinte, supraincalzitoare si economizoare
independente (clasa A, B, E si D)
Cazane de abur instalatia care produce abur la o presiune mai mare decat cea
atmosferica si care este utilizat in afara acestei instalatii folosind caldura produsa prin
arderea combustibililor.

Autorizarea fochistilor

Persoanele care deservesc si supravegheaza operativ in funcionare tipurile de

cazane enumerate mai jos sunt denumite fochisti.
Autorizarea fochistului se face conform PT CR8 - 2009, pe clase, de la A la D, in
functie de tipul de cazan pe care il deserveste.
Clasa A - fochisti care supravegheaza si deservesc operativ cazane de abur, apa
fierbinte , supraincalzitoare i economizoare independente.Exist 3
grupe de autorizare: I, II, III.
Clasa B - fochisti ce supravegheaza si deservesc operativ in functionare cazane
de abur din categoria E cu rezistenta electrica, conform prescriptiei
tehnice C1- 2010.
Fochistii care deservesc cazane din categoria E nu necesita autorizare
ISCIR.
Clasa C - fochisti ce supravegheaza deservesc operativ in functionare cazane
de apa calda si cazane de abur de joas presiune, conform
prevederilor prescriptiei tehnice C9.
Clasa D - fochisti ce supravegheaza si deservesc operativ in functionare cazanele
de abur si cazanele de apa fierbinte a caror functionare este in totalitate comandata
de un sistem de calcul integrat ( cazane conduse de calculator).

3
Criterii de autorizare
Se admit la examenul de autorizare ca fochist clasa A persoanele care au
absolvit un curs de perfectionare/specializare organizat conform programelor
analitice din prescriptia tehnica CR 8.
cel puin 18 ani impliniti
detin fisa de aptitudini de medicina muncii cu mentiunea apt pentru
prestarea ocupatiei de fochist pentru cazane de abur si cazane de
apa fierbinte
dovada absolvirii unui program de formare profesionala de
specializare/perfectionare sau
dovada absolvirii unei forme de invatamant superior tehnic de lunga sau scurta
durata.
Programele de formare profesionala se organizeaza pe baza avizului ISCIR
numai de ctre unitatile autorizate conform legislaiei in vigoare privind formarea
profesionala a adulilor.
Examenul in vederea autorizarii are ca scop verificarea insusirii cunostintelor
teoretice si dobandirii deprinderilor practice necesare fochistului pentru deservirea
instalatiei/echipamentului pentru care solicita autorizarea.
ISCIR elibereaza autorizatia insotita de talonul pentru vize anuale candidatilor
care au promovat examenul . Valabilitatea autorizatiei se confirma anual, prin
vizarea talonului pentru vize anuale de catre RSVTI al detinatorului/utilizatorului
instalatiei.
Valabilitatea talonului pentrui vize anuale este de 4 ani.
In perioada de valabilitate a talonului, fochistul este instruit si examinat anual,
pentru verificarea cunostintelor profesionale.Instruirea se desfasoara sub
indrumarea operatorului RSVTI .
Examinarea se efectueaza de catre o comisie interna a detinatorului/ utilizatorului
din care face parte si operatorul RSVTI. Confirmarea valabilitatii autorizatiei se
face prin semnarea si aplicarea stampilei proprii de ctare opreratorul RSVTI, in
rubrica vaza anuala din talonul care insoteste autorizatia.
La expirarea valabilitatii talonului, pentru obtinerea unui nou talon in vederea
prelungirii valabilitatii autorizatiei, fochistul trebuie sa urmeze un stagiu de
instruire de 8 ore.
Fochistii sunt obligai sa poarte permanent asupra lor autorizatia insotita
de talonul cu vize anuale.
Masuri administrative
Personalul autorizat poate fi verificat de inspectorii de specialitate in timpul
efecturii activitatilor.
Nerespectarea obligatiilor si responsabilitatilor de catre persoanele fizice sau
juridice autorizate prevazute in prescriptiile tehnice aplicabile conduce la
aplicarea urmatoarelor masuri administrative:
- avertisment
- suspendarea pe o perioada de 6 luni a autorizatiei eliberatede catre ISCIR
- retragerea autorizatiei eliberate de ctare ISCIR.
Aplicarea in termen de 6 luni a doua avertismente atrage suspendarea pe o
perioada de pana la 6 luni a autorizatiei eliberate de catre ISCIR.

4
Aplicarea in termen de un an a doua suspendari a autorizatiei atrage retragerea
acesteia.
ORDINUL NR. 130/2011 emis de inspectorul de stat sef al Inspectiei de Stat
pentru Controlul Cazanelor, Recipientelor sub Presiune si Instalatiilor de
Ridicat pentru aprobarea Metodologiei privind autorizarea operatorului
responsabil cu supravegherea tehnic a instalatiilor/echipamentelor din
domeniul ISCIR operator RSVTI, publicat n Monitorul Oficial al Romaniei Nr.
395/2011

Art. 3. Detinatorii/Utilizatoriide instalaii-echipamente din domeniul ISCIR, indiferent

de forma de constituire si proprietate, au obligaia s numeasc un operator RSVTI.

Art. 4. Activitatea de operator RSVTI poate fi prestat de persoane fizice sau juridice
n baza autorizaiei emise de ctre ISCIR.

Printre obligaiile i responsabilitile persoanelor fizice i juridice autorizate ca

operatori RSVTI se afl i cele enumerate mai jos:

-identific toate instalaiile/echipamentele din domeniul ISCIR ale

deintorului/utilizatorului

-permite numai funcionarea echipamentelor/instalaiilor autorizate i nregistrate la

ISCIR

-solicit eliberarea avizului obligatoriu de instalare, pentru instalaiile/echipamentele

pentru care prescripiile tehnice prevd acest lucru

-ia msurile necesare i se asigur c instalaiile/echipamentele sunt utilizate n

condiii de siguran, prin efectuarea reviziilor, reparaiilor i ntreinerii de ctre
persoane autorizate, conform instruciunilor tehnice ale acestora;

-se asigur c utilizarea instalaiei/echipamentului se face numai de ctre personalul

de desrvire autorizat i instruit intern, n conformitate cu prevederile prescripiilor
tehnice aplicabile i ale instruciunilor de exploatare ale instalaiilor/ echipamentelor;

-anun de ndad ISCIR despre producerea unor avarii sau accidente la

echipamente /instalaii i s asigure oprirea acestora din funciune, i dac este
posibil, izolarea acestora n vederea cercetarii.

-solicit n scris conducerii deintorului/utilizatorului oprirea unei

instalaii/echipament ISCIR sdin cauza defeciunilor aparute ori ca urmare a
necesitatii efectuarii unor lucrri de ntreinere, verificare, revizii, nlocuiri de piese
sau reparaii capitale;

-instruiete i examineaz anual personalul de deservire, att cel autorizat de ISCIR

ct i cel instruit intern, n conformitate cu prevederile prescripiilor tehnice aplicabile
i ale instruciunilor de exploatare ale instalaiilor/echipamentelor

5
-asigura existene la fiecare loc de munc a instruciunilor tehnice specifice pentru
utilizarea n condiii normale a instalaiei/echipamentului sau ale proceselor n care
acioneaz.

-urmrete eliminarea neconformitilor constatate cu ocazia verificrilor tehnice n

utilizarte

-verific i vizeaz registrele de eviden a funcionrii instalaiilor/echipamentelor, n

termenele i cu respectarea modalitilor stabilite n prescripiile tehnice aplicabile

ORDINUL NR. 165/2011 emis de inspectorul de stat sef al Inspectiei de Stat

pentru Controlul Cazanelor, Recipientelor sub Presiune si Instalatiilor de
Ridicat pentru aprobarea Metodologiei privind atestarea personalului tehnic de
specialitate n domeniul ISCIR, publicat n Monitorul Oficial al Romniei, Partea
I, nr. 572 /2011.

2. NOI TIPURI DE INSTALAII/ECHIPAMENTE - CAZANE DE ABUR

Cazane - Generalitati
Prin cazan intelegem un recipient metalic, ermetic inchis, dotat cu o instalatie de
ardere si automatizare, de alimentare cu apa si de tiraj.
Apariia noilor tehnologii genereaza modernizarea instalaiilor/echipamentelor cu
scopul creterii fiabilitii i a siguranei n exploatare.
Parti principale ale cazanului:
- sistemul vaporizator al aburului sau de incalzire a apei - partea care
este sub presiune si contine apa, loc in care se produce incalzirea si
transormarea apei in agent termic.
- Focarul cazanului unde are loc arderea combustibilului su degajare de
caldura , aceasta transmitindu-se apei din cazan
- Instalatia de ardere a combustibilului
- Instalatia de tiraj admisie aer si evacuare gaze arse.
- Instalatia de alimentare cu apa
- Instalatia de automatizare
Instalatii anexe la un cazan:
- instalatia de tratare apa de alimentare, instalatii de distributie si
colectare agent termic, suprafete de incalzire auxiliare - incalzitor,
economizor , preincalzitor aer, etc.
- Izolatia, inzidirea cazanului.
Central termic
O central termic este o instalaie pentru producerea cldurii, care apoi se
distribuie printr-un agent termic fluid (ap, abur, aer cald). O central termic este
prevzut cu una sau mai multe cazane, n focarul crora se arde un combustibil.
O central termic poate fi:
Un ansamblu de cldiri care conin cazane, destinate s alimenteze cu
cldur o platform industrial . Dac simultan se produce i curent electric,

6
 ns alimentarea cu cldur are o pondere mare, este vorba de o central
electric de termoficare.
O cldire care conine unul sau mai multe cazane, destinate s alimenteze cu
cldur un obiectiv.
O camer amenajat care conine cazane, destinate s alimenteze cu cldur
o cldire sau o parte a ei (nivel sau scar).
cazan care alimenteaz cu cldur o cldire sau o parte a ei, caz n care de
obicei este vorba de o central de pardoseal.
cazan care alimenteaz cu cldur o locuin individual.

Centralele termice
Au n componena lor:
unul sau mai multe cazane montate n paralel, funcionnd singular, n baterie
sau n cascad;
un vas de expansiune deschis, montat n partea cea mai de sus a cldirii, unul
sau mai multe vase de expansiune nchise (cu pern de aer sau cu membran
elastic), montate n centrala termic cu rol principal de a prelua surplusul de
volum de ap din instalaie;
staie de tratare a apei n care intr ap brut (de la reeaua de ap sau apa
din puuri), nainte de a intra n cazan sau instalaie, spre a i se reine aici
srurile de calciu i magneziu pe care le conine, i care, dac ajung n cazan
i n instalaie, se depun sub forma de piatr, crust, care, fiind izolat,
mpiedic transmiterea cldurii i mrete consumul de combustibil;
unul sau mai multe schimbtoare de cldur (boilere orizontale sau verticale,
aparate contracurent, schimbtoare de cldur cu plci) n care apa cald de
la cazan nclzete apa rece din instalaia de ap rece a cldirii, i ridic
temperatura pn la maxim de 600C;
instalaii de automatizare;
armturi de control i siguran aparate de msur;
distribuitor, colector, conducte (evi de oel sau plastic), robinete.
Responsabilul slii de cazane trebuie s ntocmeasc, dup crile cazanelor i
instalaiilor, innd cont de situaia local:

instruciuni de protecia muncii;

instruciuni de paz contra incendiilor;
schema tehnologic a instalaiilor;
tabel i diagram a temperaturii apei fa de temperatura exterioar;
tabel cu numere de telefon de la: conducerea unitii, pompierii, salvarea,
distribuia gazelor, apei i electricitii.
Acestea trebuie afiate la locul vizibil n sala cazanelor.

n plus n centrala termic trebuie s fie:

telefon, pentru anunarea imediat a situaiilor de avarie;

7
 aparate de stins incendiu;
trus de prim ajutor;
trus cu scule pentru intervenii la cazan i instalaii aferente;
aprinztor pentru cazanele neautomatizate. Aceasta const dintr-o tij
metalic de 800-1000 mm lungime, avnd la un capt un mner, iar la cellalt
azbest nfurat cu srm i un vas de cca. 80-100 mm i h =400-500 mm,
cu motorin sau petrol.
fiecare organ de nchidere trebuie s aib o plac de 200 x 60 x 1 mm, vopsit
n galben i inscripionat cu litere roii, pe o fa fiind scris DESCHIS i pe
cealalt NCHIS i cu repere ca s se tie dac este nchis.

n centrale termice cu cazane cu debite mai mari de 80.000 kcal/h se prevede lng
coul de fum un co de ventilaie cu seciunea de din cea a coului de fum.
1. Cazan cu trei drumuri de fum distincte:
- Arzatorul se monteaza pe usa frontala a cazanului,

- Camera de ardere este deschisa la partea din spate. Primul drum de fum il
constituie chiar camera de ardere in care se formeaza flacara arzatorului. Transferul
de caldura intre flacara si agentul termic, prin corpul metalic peretilor camerei, are
loc, in mare masura, prin radiatie termica.

- pe al doilea drum de fum gazele de ardere se intorc in camera frontala

superioara.

- al treilea drum de fum il constituie traseul gazelor de ardere catre racordul de

cos din spatele cazanului.

Pe drumurile 2 si 3 transferul de caldura se face cu prioritate prin convectie

termica intre gazele arse si agentul termic.

Cazanele de acest tip trebuie echipate cu arzatoare cu tun scurt (standard).

Se recomanda ca tunul arzatorului sa nu patrunda mai mult de 50 mm in camera de
ardere, fata de peretele

8
interior al usii frontale. In caz contrar se diminueaza distanta de desfasurare si ardere
completa a flacarii (lungimea activa a camerei de ardere).

Efecte negative:

-o flacara de putere nominala poate atinge placa din spate a camerei de ardere ceea
ce duce la ardere incompleta a combustibilului si supraincalzire locala a corpului
metalic,

- zona din fata a camerei de ardere pe care nu se dezvolta flacara, se

pierde din punct de vedere al schimbului termic (se diminueaza
randamentul schimbului de caldura),
- o flacara reglata corect la dimensiunea camerei, e foarte posibil sa
genereze o putere in focar mai mica decat cea nominala a cazanului.
2. Cazan cu 2 + 1 drumuri de fum (cu flacara intoarsa):

- camera de ardere este deschisa la partea din fata. Drumurile 1 si 2 de fum

parcurg acelasi spatiu, camera de ardere.

- al treilea drum de fum este identic cel de la cazanul tip 1.

Arzatorul se va
echipa cu tun lung. Capatul
dinspre interior al tunului de
ardere trebuie sa
depaseasca cu cel putin 5
cm partea frontala
superioara a camerei de
ardere astfel incat flacara sa
nu bata in coroana frontala
a camerei de ardere
(punctul de intrare al
gazelor arse in drumul trei
de fum).

9
3. Cazane cu doua drumuri de fum:

- camera de ardere este deschisa la partea din spate,

- racordul la cos este prevazut in partea din fata a cazanului.

- arzator cu tun scurt.

Partile principale ale unui cazan sunt :

cazanul propriu-zis sau sistemul vaporizator la cazanele de abur sau sistemul

de incalzire la cazanele de apa calda si la cele de apa fierbinte
este partea sub presiune care contine apa, in care are loc incalzirea si
transformarea acesteia in agent termic . Este format din unul sau mai multi
tamburi cilindrici, orizontali sau verticali si din tevi, sau numai din tevi . Prin
tambur se intelege partea mare cilindrica a cazanului orizontal sau vertical in
care se gaseste apa care se incalzeste (la cazanele de apa calda si la cele de
apa fierbinte, respectiv apa si aburul la cazane de abur) .
focarul cazanului, in care are loc arderea combustibilului cu degajare de
caldura, caldura care se transmite apei din cazan .
instalatia de ardere a combustibilului
instalatia de tiraj ;
instalatia de alimentare cu apa
statia de tratare a cazanului
armaturile cazanului
instalatia de automatizare (la cazanele automatizate)
suprafetele de incalzire auxiliare : supraincalzitor de abur, economizor,
preincalzitor de aer (cele care au toate sau numai o parte din aceste
schimbatoare de caldura)
izolatia si in zidirea cazanului .

Verificarea traseelor de gaze arse

Cazanele trebuie s fie proiectate i construite astfel nct viteza de degajare a
gazelor arse s nu prezinte nici un risc.
Cazanele trebuie s fie proiectate i
construite astfel nct degajrile de gaze
combustibile, care se produc n timpul
aprinderii, la reaprindere i dup stingerea
flcrii, s nu poat deveni o acumulare
periculoas de gaze combustibile.
Cazanele destinate a fi folosite n spaii
nchise trebuie s fie dotate cu un dispozitiv
special pentru a evita o acumulare
periculoas de gaze de ardere. Cazanele
care nu sunt dotate cu astfel de dispozitive
vor funciona numai n spaii ventilate
corespunztor. Cazanele trebuie s fie
fabricate astfel nct, atunci cnd sunt

10
folosite n mod normal, s fie asigurat stabilitatea flcrii i produsele de ardere s
nu conin concentraii neadmise de substane nocive
- seciunea racordului de legtura la cos trebuie sa pstreze, pe toata lungimea,
cel puin seciunea de evacuare prevzuta pe centrala.

- distanta de la ieirea din centrala pana la primul cot trebuie sa fie de minim
doua diametre ale coului.

- racordul de legtura la cos trebuie sa aib, in orice punct, panta ascendenta,

minim 3% (vezi figura alturata).

- courile vor fi prevzute cu camera de colectare a condensului si corpurilor

solide, la partea inferioara, cu lungimea minima de 0.5 m (inclusiv racord de
evacuare a condensului).

- nu este permisa evacuarea directa a gazelor prin decuparea peretelui exterior,

- coul trebuie sa depaseasca ntodeauna partea cea mai nalta a acoperiului

(sau a corpurilor aflate in apropiere) cu min 0.5m (in figurile de mai jos sunt date
cteva recomandri privind amplasarea courilor in funcie de caracteristicile
acoperiului).

REGIMUL CHIMIC. INSTALATII PENTRU REALIZAREA REGIMULUI CHIMIC.

Apa de alimentare
Regimul chimic al cazanelor reprezint totalitatea condiiilor impuse funcionrii
cazanelor de abur i ap fierbinte din punct de vedere al calitii apei de alimentare,
apei din cazan, aburului i condensatului, n scopul realizrii unei exploatri sigure.
Pentru o mai bun nelegere este necesar s se defineasc componentele regimului
chimic i anume:
apa brut apa natural, care st la dispoziia exploatatorului cazanelor;
apa de adaos apa tratat, care completeaz pierderile din circuitul ap
abur - condensat;
condensat rezult din condensarea aburului, dup ce acesta a fost utilizat;
apa de alimentare apa care intr n cazan i este format din condensatul
recuperat, de calitate corespunztoare i apa de adaos, tratat;
apa din cazan apa aflat n sistemul vaporizator al cazanului;
abur saturat aburul generat de cazan, care se afl n contact cu apa din
cazan;
aburul supranclzit aburul din supranclzitor;
Apa brut, apa natural, nu poate fi folosit ca atare pentru alimentarea cazanelor
datorit impuritilor pe care le conine i care pot fi clasificate, dup cum urmeaz:
materii n suspensie: ml, nisip, resturi vegetale i animale, uleiuri;
sruri dizolvate: bicarbonai, cloruri i sulfai de calciu, magneziu i sodiu;
gaze dizolvate, n principal: oxigen O2 i dioxid de carbon CO2.

11
Pentru msurarea concentraiei acestor impuriti se folosesc dou uniti de msur
i anume: miligramele pe litru mg/l i milival pe litru mval/l, care reprezint o
unitate echivalent specific fiecrui element sau compus chimic.

Aceste impuriti trebuie eliminate din apa brut printr-o tratare corespunztoare,
funcie de compoziia apei brute i a cerinelor cazanului respectiv.

Materii n suspensie

Materiile n suspensie, funcie de natura lor i de mrimea granulelor, se pot elimina

din ap prin filtrare mecanic sau n cazul unor suspensii fine, de natur coloidal,
apa trebuie supus, nainte de filtrare, unui proces de coagulare, prin decantoare-
reactoare, cu folosirea unui reactivi chimici, dintre cei mai ntrebuinai fiind sulfatul
de aluminiu i sulfatul feros. Prin aceste procedee trebuie s se asigure o eliminare a
suspensiilor pn la max. 5 mg/l, adic o ap limpede.
Materiile n suspensie, ajunse n cazan conduc la formarea de depuneri pe
suprafeele de schimb de cldur. Aceste depuneri, avnd un coeficient foarte mic
pentru schimbul de cldur, produc deformarea elementelor sub presiune tub focar,
evi de fum, evi de ap i , n timp, chiar la spargerea acestora.
Eliminarea uleiului se face mai greu i se recomand s evite contaminarea apei cu
acesta.
Sruri dizolvate
Din punctul de vedere al regimului chimic la cazane, prezint importan srurile care
confer apei duritatea i alcalinitatea.
Duritatea apei
Duritatea apei este conferit de coninutul apei n sruri de calciu i de magneziu.
Funcie de comportarea srurilor, care compun duritatea apei, n procesul de fierbere
din cazan se disting:
duritatea temporal, format din bicarbonaii de calciu i magneziu. Prin
nclzirea apei, aceste sruri se descompun, indiferent de concentraia lor i
n funcie de condiiile apei din cazan, se depun pe suprafeele de schimb de
cldur, n zona
mai puin cald a cazanului aderent sau/i sub form de nmol; care se poate
elimina prin purja intermitent;
duritatea permanenta, formata din restul srurilor de calciu i magneziu, n
principal sulfat i silicat de calciu i magneziu. Aceste sruri sunt stabile din
punct de vedere termic, iar ele se depun numai cnd concentraia acestora a
depit pragul de solubilitate. Depunerile acestor sruri se formeaz n zonele
mai calde ale cazanului, unde exist un transfer intens de cldur. Aceste
depuneri sunt foarte aderente i ndeprtarea lor este dificil.
Unitate de msur pentru duritatea apei este mval/l iar pentru aprecieri practice se
folosete gradul de duritate, relaia ntre acestea fiind:

12
1 mval duritate/ l = 28 mg CaO (oxid de calciu) = 2,8 0 (grade de duritate).
Depunerile cauzate de duritate, formeaz un strat izolator, mpiedicnd transferul de
cldur.
Existena depunerilor pe suprafeele interioare de schimb de cldur conduce la:
consum suplimentar de combustibil, care n funcie de grosimea depunerii
capt diferite valori, aa cum se poate vedea din tabelul urmtor :
Grosimea 0,5 1 1,5 2 2,5 3 4 5 6
depunerilor
(mm)
Consum suplimentar 1,1 2,1 3 3,8 4,6 5,2 6,4 7,8 9
(%)

Not: n cazul depunerilor silicoase, consumurile pot fi de cinci ori mai mari , iar n
cazul celor datorate oxizilor de fier, provenii din coroziune, de 10 ori mai mari.
avarierea cazanului, manifestat prin deformarea elementelor sub presiune
(tub focar, evi). Datorit rezistenei opuse de ctre stratul de depunere la
transferul de cldur, metalul se supranclzete , nefiind rcit de ctre ap.
prin supranclzire, metalul pierde din rezisten mecanic i intr ntr-un
domeniu de plasticitate, se deformeaz datorit presiunii din cazan i, n final,
se fisureaz i se sparge. n mod normal diferena de temperatur, n cazul
unei evi curate, ntre ap i peretele evii este de 40 0C. Un strat de depunere
de 1 mm poate produce o supranclzire local a peretelui evii pn la
5000C. La aceast temperatur oelul obinuit are o rezisten de numai
10kg/cm2 i o alungire de peste 85%, ceea ce conduce la deformarea i
spargerea evii. Dac spargerea s-a produs prin deformare, umflare, iar
muchiile sprturii sunt ascuite, nseamn c depunerea s-a format n timp
scurt sau c eava respectiv a rmas fr ap. Dac spargerea are loc cu o
deformare uoar, iar spargerea are muchii nesubiate, spargere fragil,
denot c depunerea s-a format progresiv, n timp.
blocarea dispozitivelor de siguran ale cazanului. Depunerile, cauzate de
duritate, nmol i cruste, ajung la nivostate, blocnd plutitorul, la robinetele de
control al indicatoarelor (sticlelor) de nivel, ale manometrelor precum i pe
scaunul supapelor de siguran, punnd astfel n pericol funcionarea n
condiii de siguran a cazanelor.
Pentru evitarea acestor neajunsuri se recurge la tratarea corespunztoare a apei de
adaos precum i la condiionarea apei de alimentare i a apei din cazan.
Instalaii pentru tratarea apei
n funcie de compoziia apei brute, de cerinele cazanului i de structura balanei
ap-abur-condensat, metodele de tratare a apei de adaos merg de la dedurizare
pn la demineralizarea total a apei.

13
Instalatii de dedurizare si dezalcalinizare a apei
Instalaiile pentru dedurizarea apei se bazeaz pe schimbul ionic, respectiv pe
nlocuirea calciului i magneziului din ap cu sodiu. Prin acest schimb, toate srurile
din ap sunt transformate n sruri de sodiu, care sunt foarte solubile i nu mai se
produc depuneri.
Procesul are loc prin trecerea apei brute peste o rin sintetic, sub form de
granule, pe care sunt fixate grupele active. Acestea preiau ionii de calciu i magneziu
din ap i cedeaz apei ionii de sodiu, astfel c apa, dup ce a trecut peste stratul de
rin, este lipsit total de duritate.
Rin folosit este cunoscut sub denumirea de rin cationic, avnd denumirea
comercial de PUROLITE C 100, fabricat de societatea VIROLITE din Oraul
Victoria, jud. Braov.
O instalaie de dedurizare a apei se compune din dou filtre, legate n paralel, un
rezervor pentru prepararea saramurii i un filtru de nisip, pentru filtrarea saramurii.
Instalaii de dedurizare automate
In ultima vreme s-au dezvoltat instalatii de dedurizare la care cele patru faze ale unui
ciclu sunt efectuate automat. Sfarsitul ciclului activ este stabilit prin volumul de apa
dedurizata pe care instalatia il poate asigura. Acest volum este functie de duritatea
apei brute si de cantitatea de masa cationica aflata in filtru si de capacitatea utila de
schimb a rasinii. Pentru reducerea gabaritului instalatiei si implicit al costului
investitiei s-a adoptat formula unui ciclu scurt. Avand in vedere ca atat compozitia
apei brute poate varia si, de asemenea capacitatea rasinii se poate reduce datorita
blocarii grupelor active cu fier, este necesara verificarea periodica a volumului de apa
care poate fi dedurizata.
Datorita faptului ca rasina este supusa unui numar mare de regenerari se impune
inlocuirea anuala a rasinii.
La cazanele alimentate cu ape cu continut mare de substante organice, provenite in
special ca aport al condensatelor, contaminate, acestea, prin pirogenere conduc la
depuneri cu aspect spongios, prezentand pericolul de calefactie. In acest sens un
exemplu clasic il prezinta cazanele din industria zaharului.
Toate aceste neajunsuri se pot evita prin tratarea interna a apei din cazan.
De importanta deosebita, este cazul legat de impurificarea aburului datorita antrenarii
de picaturi de apa din cazan. Fenomenul de antrenare este favorizat, pe de o parte
de modul de organizare a tamburului separator, iar pe de alta parte, foarte puternic,
de indicii chimici ai apei din cazan: alcalinitate, salinitate (conductivitate), suspensii,
toate acestea actionand ca agenti tensioactivi.
Trebuie mentionat in mod special fenomenul care se petrece la patrunderea, cu apa
de alimentare, a ionilor duritatii, acestia precipita, particulele in suspensie favorizeaza
fierberea cu spumegare si in consecinta antrenarea de picaturi. Un factor de influenta
majora in procesul de contaminare, prin antrenari mecanice a aburului, il constituie

14
alcalinitate. Cazul cazanelor ignitubulare este semnificativ in acest sens: la oprirea
lor sa se ia masurile adecvate pentru conservarea in stare umeda, in cazul unei opriri
de scurta durata (pana la 30 de zile ) folosind produsele oferite de CHEM AQUA.
Conservarea cazanelor de aburi in timpul stagnarii
Coroziunea in timpul stagnarii este o consecinta a actiunii distructive a oxigenului in
mediu apos asupra suprafetelor metalice in perioada de scoatere din functiune.
Avand in vedere ca pentru unele categorii de cazane, aceste perioade pot fi mai lungi
sau mai scurte ( reparatii, revizii de exploatare, rezerva ) este necesar sa se asigure
protectia suprafetelor metalice ale cazanelor, pe toata perioada de stagnare.
In principiu, coroziunea in timpul stagnarii implica prezenta simultana a oxigenului si
a apei in sistem. Pentru a impiedica acest fenomen este necesar ca din sistemul
considerat sa fie indepartat cel putin unul din acesti factori :
apa, prin uscarea suprafetelor
oxigenul, prin realizarea unei atmosfere inerte.
Pe baza acestor considerente, pentru conservarea suprafetelor metalice a cazanelor
de apa fierbinte si de abur, se utilizeaza frecvent doua metode :
conservarea uscata, de lunga durata,
conservarea umeda, pentru perioade mai scurte.
Conservarea uscata se poate aplica la cazanele, la care, prin golire, nu este
posibila formarea unei pungi de apa, in special in timp de iarna, datorita pericolului
de inghet. Golirea cazanelor se face la cald ( 60 70 0 C ), dupa care se introduc saci
cu silicagel. Se prefera BLAUGEL, care are culoarea albastra in stare uscata si rosie
in stare umeda. Silicagelul este regenerabil prin incalzire la cca. 180 0 C.
Conservarea umeda consta in realizarea in apa din cazan a unui pH alcalin (10
12 ) si adaugarea unui agent de legare a oxigenului (scavenger ). Dintre agentii de
legare a oxigenului (scavenger) este sulfitul de sodiu si in special sulfitul de sodiu
activat.
Reactia care are loc este:
Na2SO3+1/2O2=Na2SO4
Teoretic pentru un gram oxigen sunt necesare 6, 7 g sulfit, practic 8 g.
Considerand ca apa la conservare are 80 oC, deci contine cca. 8 g oxigen / mc este
necesara o cantitate de 24g sulfit plus un exces de 26g = 50g sulfit / mc apa din
cazan. Cazanul se umple complet cu apa folosind aerisirea, se aduce la pH 10 12
si se introduce sulfitul in solutie de 5 % (50g/1).
Pentru a evita continuturi diferite de oxigen in sistem, deci pentru a evita formarea
unei pile galvanice, ca urmare a aerarii diferentiale, cazanul se umple complet cu apa
si totodata se recomanda ca la intervale de 7 -8 zile sa se faca o recirculare si sa se
determine excesul de sulfit, adaugandu-se reactiv pentru atingerea excesului.

15
La repornirea cazanului se aduce apa la nivelul normal, prin golire partiala.
Aburul va avea o conductivitate mai mare la inceput si pentru o perioada de cateva
minute va fi scapat in atmosfera.
3. DESERVIREA EFICIENTA I N CONDIII DE SIGURAN A
INSTALAIILOR/ECHIPAMENTELOR
Prevederi generale
Din punct de vedere al supravegherii cazanelor n timpul exploatrii, acestea se
clasific n urmtoarele categorii:
cazane cu supraveghere n regim permanent;
- cazane cu supraveghere in regim nepermanent.
Personalul propriu de supraveghere tehnic
Detinatorii/Utilizatoriide instalaii-echipamente din domeniul ISCIR, indiferent de
forma de constituire si proprietate, au obligaia s numeasc un operator
responsabil cu supravegherea tehnica a instalaiilor&echipamentelor din domeniul
ISCIR- operator RSVTI.

Se vor afisa:

a) instruciunile de exploatare ale centralei termice;

b) schema termomecanic;
c) fia centralei termice .
n cazul centralelor termice automatizate se anexeaz i documentaia tehnic
de automatizare avizat de ctre RADTA.

Personalul slii de cazane

Deintorul/utilizatorul, cei nsrcinai n scris de ctre acesta, precum i ntreg
personalul de deservire sunt obligai s cunoasc i s respecte prevederile
legislatiei in vigoare , instruciunile de utilizare a cazanelor precum i instruciunile
generale ale slii cazanelor, care reglementeaz exploatarea cazanelor.
Fochitii care deservesc cazanele trebuie s fie autorizai n conformitate cu
prevederile prescripiei tehnice aplicabile.
Personalul de deservire ndeplinete n timpul funcionrii cazanului numai sarcinile
legate de exploatarea acestuia, conform instruciunilor de exploatare i instruciunilor
de exploatare.
eful slii de cazane
Fiecare central termic, inclusiv cele care au un cazan, indiferent de tip sau
mrime, trebuie s aibe un responsabil al slii cazanelor.
n funcie de mrimea slii de cazane i tipul cazanelor, eful slii de cazane poate fi
inginer, subinginer, tehnician, maistru, sau, la centrale termice, un fochist ef cu
vechime de cel puin cinci ani i cunotine tehnice deosebite sau o persoan
corespunztoare, numit de conducerea firmei.

16
La centralele mari exist un serviciu sau o direcie mecano-energetic.
Sarcinile responsabilului slii de cazane sunt:
organizeaz munca n sala de cazane i asigur buna funcionare i
programul de lucru (turele de serviciu, nlocuirea celor n incediu,
bolnavi, abseni etc.);
ncredineaz funcia de fochist sau laborant, numai celor calificai i
autorizai pentru tipul respectiv de cazan;
interzice punerea n funciune a cazanelor neautorizate de ISCIR sau a
celor cu scaden depit;
ntocmete i afieaz n sala de cazane instruciunile de exploatare de
exploatare a acestora i a instalaiilor aferente, instruciuni de protecia
muncii i msuri n caz de incendiu;
ntiineaz din timp conducerea unitii de oprirea pentru reparaii a
unui cazan sau, n caz de avarie, imediat;
urmrete i ia parte la efectuarea reparaiilor planificate sau
accidentale;
pregtete cazanul i ia parte la verificare oficial ISCIR;
urmrete respectarea regimului chimic al apei la cazane;
particip la examinarea anual a fochitilor i verific dac acetia au
efectuat examinarea la fiecare 2 ani;
verific zilnic datele nscrise de fochiti n registrul-jurnal i buletinele
de analiz a apei, contrasemnndu-le pentru confirmare;
noteaz n registrul-jurnal data i ora de pornire a cazanelor;
n caz de avarii, va lua msuri de a se pstra intact starea cazanului
din momentul avariei, pn la sosirea organelor ISCIR pentru anchet;
face controale napoiate, n special noaptea, pentru a verifica modul n
care i ndeplinesc fochitii i laboranii sarcinile de serviciu i dac la
intrarea n tur sau n timpul serviciului nu au consumat buturi
alcoolice;
completeaz n registrul de reparaii datele referitoare la reparaii,
probe, revizii etc. i se ngrijete de pstrarea i reactualizarea
ducumentaiei tehnice referitoare la cazane i instalaiile din sala
cazanelor.
Fochitii

Se recruteaz, se calific i se autorizeaz n conformitate cu prevederile specificate.

nainte de a fi titularizate pe post, orice fochist nou angajat (fie c este nou, fie c
este vechi n meserie va face practic de cteva zile, timp n care trebuie s nvee,
urmnd a fi examinat:
rostul, rolul i semnificaia fiecrui robinet, aparat, instalaie din centrala
termic, cnd i cum se pun i se opresc din funciune i manevrele pe care
trebuie s le fac;
ce manevre trebuie s fac n caz de necesitate ca s opreasc imediat
cazanul i/sau unitile (ap, abur, combustibil, energie electric);

17
 ce trebuie s fac n caz de incendiu, de cutremur mare, precum i alte cazuri
specifice situaiei locale;
ce msuri s ia, ce trebuie s fac, ca s nu se accidenteze.
Fochistii angajati au urmatoarele sarcini:
permanente: s cunoasc foarte bine cazanele i toate instalaiile din
cazan din sala de cazane (pornire, exploatare, modul de funcionare,
oprire), msurile ce trebuiesc luate n caz de avarii sau incendii, msuri
de protecia muncii; s cunoasc i s aplice instruciunile de
exploatare de exploatarea cazanelor
la predarea-preluarea serviciului: s se prezinte la serviciu cu cel
puin 15 min. nainte de preluarea serviciului, odihnit, sntos, fr s fi
consumat buturi alcoolice; cnd vine la serviciu,nainte de a intra n
central termic,va axamina cu atenie culoarea fumului la co; dup ce
intr n centrala termic, va citi imediat toate procesele verbale scrise
de la ultima sa tur de serviciu, pentru a se informa de cele ce s-au
ntmpinat n acest timp. Apoi va examina prin toate ochiurile de
observare:
- starea pereilor focarului, dac exist deformri, nroirea,
curgeri, inclusiv starea dopurilor fuzibile, dac sunt;
- starea ambrazurii i zidriei (s nu fie deteriorate);
- culoarea flcrii n focar.
- Dac culoarea flcrii n focar este alb-glbui (la combustibil
lichid) sau albstruie (la combustibil gazos), iar fumul la co
incolor, nseamn ca arderea combustibilului este bun i va fi
meninut aa.
- Dac culoarea flcrii n focar, la combustibil lichid, este galben
portocaliu (spre rou)i se lungete cu limbi de fum negru, iar la
gaze se lungete cu limbi de fum galbene, iar fumul la co este
colorat spre negru, arderea este incomplet, are aer insuficient.
n acest caz, fie va mri aerul, fie va micora combustibilul.
- Dac fumul la co este alburiu, nseamn c n fum este i abur
de la o eav spart n focar, supranclzit sau economizor. n
acest caz va cuta s o localizeze, va urmri cu i mai mare
atenie nivelul apei i va raporta imediat superiorilor.
Exemplu: Semnalm c au fost cazuri n care unii fochiti n care au semnat de luare
n primire fr s fie verificat focarul cazanului, au constat imediat dup plecarea
schimbului c focarul este avariat; are deformri i scurgeri, cauzate de rmnerea
fr ap n tura celui pe care l-au scimbat fr ap n tura celui pe care l-au
schimbat. Bineneles, a suportat singur toate consecinele.
- s verifice dac funcioneaz ambele sticle de nivel, ambele
pompe de alimentare, instalaia de ardere, precum i starea
tuturor prilor cazanului;
- dac totul este n regul, semneaz de primire, dup care
schimbul poate pleca.
n timpul serviciului:

18
 - s urmeze permanent nivelul apei n cazan, inclusiv la cazanele automatizate,
astfel nct acesta s nu scad niciodat sub nivelul minim i nici s
depeasc nivelul maxim;
- s urmreasc presinea n cazan, reglnd focul astfel inct acesta s fie ct
mai aproape de presiunea maxim, fr a o depi; s urmreasc
depresiunea n focar;
- s urmreasc la cazane cu supranclzitor- temperatura aburului
supranclzit, actionnd pentru meninerea ntre limitele admise, n
conformitate cu instruciunile de exploatare;
- s menin temperatura apei degazate ntre 102 i 105 0C i nivelul apei n
dezor la circa din nlime (la cazane cu degazor);
- s urmreasc ca arderea combustibilului n focar s fie tot timpul o ardere
complet, ghidndu-se dup culoarea flcrii din focar i dup culoarea
fumului la co sau a aparatelor specifice;
- s menin o fereastr sau ua deschis n timpul funcionrii cazanului,
pentru a permite intrarea aerului necesar arderii combustibilului;
- s nregistreze parametrii cazanelor la intervale stabilite prin instruciunile de
exploatare;
- s ia msuri de remediere a defeciunilor ivite la cazane, iar cele care nu pot fi
remediate s le anune efilor ierarhici;
- s ia msuri ca s nu existe pierderi de ap, abur sau combustibil, att la
cazan, ct i la instalaiile din centrala termic;
- s efectueze la intervale fixate n instruciunile de exploatare, verificarea
sticlelor de nivel, a manometrului, a supapelor de siguran, a nivostalelor i
purjarea cazanului, nscriind n registrul de tur ora la care s-a fcut;
- s efectueze zilnic, analiza calitativ a apei de alimentare i a condesatului i,
cnd este necesar, regenerarea filtrelor (cnd exist laborant, mpreun cu
acesta);
- s nu consume buturi alcoolice, s nu fumeze i s nu doarm n timpul
turei de serviciu;
- s goleasc complet de ap cazanul i ntreaga instalaie, dup oprirea
cazanului, n cazul n care exista pericol de nghe, mai ales n perioada
srbtorilor de iarn;
- s curee de funingine drumurile de cazane sptmnal sau cel puin lunar;
- s spele trimestrial- interiorul cazanului cu jet de ap puternic, imediat dup
oprire;
- s pstreze ordinea i curenia n sala de cazane, care trebuie s fie curat
"ca o farmacie";
- s nu prseasc sala de cazane atta timp ct presiunea nu a sczut la zero
i s nu permit intrarea persoanelor strine (n afara efilor ierarhici i a
organelor ISCIR);
- s instruiasc pe ajutorii de fochiti;
- sa detina asupra sa Autorizaia ISCIR si talonul cu vize anuale;
In timpul funcionrii cazanului, personalul de deservire va ndeplini numai sarcini
legate de exploatarea acestora, conform instruciunilor de exploatare.
Fochistul are urmtoarele obligaii i responsabiliti:
a) s cunoasc bine cazanul i deservirea corect a acestuia, urmrind continuu
funcionarea normal a acestuia;

19
 b) s cunoasc i s aplice instruciunile de exploatare;
c) s nscrie n registrul de supraveghere datele referitoare la funcionarea
cazanelor
d) s supravegheze direct i permanent funcionarea cazanului i a instalaiilor
anexe i s nregistreze parametrii cazanului la intervalele stabilite prin instruciunile
de exploatare i prezenta prescripie tehnic;
e) s comunice efilor ierarhici defectele constatate i s consemneze n
registrul de supraveghere;
f) s opreasc din funciune cazanul n cazurile de mai jos:
- la cazanul de abur de joas presiune nivelul apei a sczut sub cel minim, fiind
totui vizibil prin vizorul sticlei de nivel i continu s scad dei cazanul este
alimentat intens cu ap;
- nivelul apei nu se mai vede prin vizorul sticlei de nivel i nu reapare atunci
cnd se nchide robinetul care face legtura cu spaiul de abur al sticlei de
nivel; n acest caz, nu este admis alimentarea cu ap;
- toate dispozitivele de alimentare cu ap sunt defecte;
- toate indicatoarele de nivel, la cazanul de abur de joas presiune, nu
funcioneaz;
- nivelul apei, la cazanul de abur de joas presiune, a trecut peste marginea
superioar a sticlei de nivel i prin purjarea cazanului nivelul apei nu scade;
- la elementele cazanului, tambur, plci tubulare, cutii de foc i altele asemenea
au aprut deformaii, scurgeri pe la mbinrile sudate i nclzirea la rou a
unei pri din peretele metalic;
- s-au produs crpturi care afecteaz sigurana n funcionare sau drmturi
la zidria focarului sau a cazanului;
- s-a nclzit la rou o poriune din scheletul metalic de susinere a cazanului;
- combustibilul antrenat arde n canalele de gaze de ardere i temperatura
acestor gaze crete anormal;
- sunt atinse limitele de declanare prin protecia automat a cazanului, dar
instalaia de automatizare nu realizeaz declanarea;
- s-a produs o explozie de gaze n focarul cazanului;
- a izbucnit un incendiu n sala cazanelor, care progreseaz rapid i nu poate fi
stins;
- la stingerea accidental a focului n camera de ardere.
g) s predea i s ia n primire serviciul numai dup verificarea funcionrii
corespunztoare a cazanului; rezultatul predrii-primirii se consemneaz n registrul
de supraveghere sub semntura ambilor fochiti.
(2) Nu se admite predarea i preluarea serviciului n timpul efecturii unor
manevre pentru nlturarea unor situaii de avarii.

(3) In cazuri ca urmare a particularitatii unor cazane pot apare si alte cazuri de
oprire din functiune, stabilite de producator.

(4) Idem din particulritati ale instalatiilor deservite, cauze stabilite prin
instructiunile de lucru specifice.

Personalul auxiliar de intretinere

Automatisti, lacatusi, electricieni, etc. vor executa sarcinile date de responsabilul

salii cazanelor pentru a asigura inlaturarea defectiunilor semnalate de fochist.

20
Acestia pot sa fie autorizati ca fochisti.

Evidenele din sala de cazane

Registrul de tur (registrul de supraveghere)

Fochistul noteaza in registrul de supraveghere (registrul de predare-primire sau

registrul jurnal):

- ora de primire i predare a serviciului, precum i constatrile efectuate cu

ocazia prelurii serviciului;
- parametrii la funcioneaz cazanul;
- ora la care s-a fcut analiza i regenerarea filtrelor;
- ora la care s-a fcut verificarea armturilor;
- ora la care s-au ivit defeciuni sau alte evenimente m timpul serviciului i
msurile luate;
- ora la care s-a fcut aprinderea i stingerea focului.
Seful salii de cazane noteaza:

- ora de pornire i oprire a cazanului;

- dispoziii privind exploatarea cazanului
nscrierile n registru se vor face cu cerneal (pix), cite, fr tersturi ci numai
anulri, contrasemnate de cel ce le-a fcut. Registrul este numerotat i vizat de
conducerea unitii.

n centralele termice mari se completeaz formularul (Raport zilnic de exploatare), n

coloane cruia se trec, pe ore:

pentru fiecare cazan: parametrii aburului (debit, presiune, temperatur);

gaze: presiune nainte i dup regulator;
pcur:presiune tur, retur i temperatur;
degazor: nivel, presiune, temperatur;
ap: presiune aspiraie i refulare;
temperatur gaze arse la co;
debit de gaze;
debit pcur.
Pe verso se trece personalul de exploatare pe fiecare schimb.

Registrul de reparaii
Se ine de catre eful slii de cazane i n el se nscriu reparaiile i reviziile efectuate
la cazan (nlocuiri de evi cu schia acestora, splri chimice etc.)
Masuri pregatitoare pentru punerea in functiune
Pornirea cazanului este o operatie importanta, care trebuie facuta in prezenta sefului
salii de cazane sau a fochistului sef, cu respectarea prevederilor din instructiunile de
exploatare, unde sunt detaliate manevrele ce urmeaza a se face pornire.
Verificarea registrului jurnal
Se verifica in registrul jurnal ora la care trebuie pornit cazanul.

21
 Verificarea cazanului
Ca orice instalatie, cazanul trebuie verificat amanuntit, inainte de pornire.

Dupa reparatii, se verifica mai intai interiorul cazanului ( focarul, drumurile de gaze,
spatiul de apa ) spre a vedea daca situatia acestora este normala si nu s-au uitat
scule, haine etc., dupa care se inchide cazanul.

Se verifica existenta, starea si functionalitatea tuturor partilor componente ale

cazanului si instalatiilor anexe (pozitia robinetelor sticlelor de nivel etc.), existenta
rezervei de apa si combustibil, starea zidariei.

Se inchide etans spatiul de apa abur si cel de foc si gaze arse si se scot flansele
oarbe ce au izolat cazanul.

Umplerea cu apa a cazanului se face astfel:

o se deschide robinetul de aerisire sau, in lipsa acestuia, se ridica

supapele de siguranta, inclusiv la supraincalzitor si economizor;
o manometrele si indicatoarele de nivel se pun in legatura cu atmosfera
prin robinetii respectivi;
o se umple cazanul cu apa tratata cu temperatura maxima 50 70 0C
(pentru a evita dilatarile bruste) pana la nivelul minim (prin incalzirea
apei nivelul creste). In timpul umplerii nu se pierde din vedere nivelul
apei din celelalte cazane aflate in functiune. Umplerea se face treptat;
o dupa ce apa a aparut la sticlele de nivel se verifica functionarea
acestora prin deschiderea robinetelor de purjare
o la cazanele cu supraincalzitor, pentru a se evita arderea in perioade de
pornire, se vor respecta instructiunile de exploatare (manevrarea
clapelor de ocolire, umplerea cu apa sau abur etc.)
o se asteapta 30 min spre a vedea daca nivelul apei scade.
Se va urmari etansietatea circuitului de apa pe intregul traseu.

Preventilarea
Preventilarea focarului si drumului gazelor arse este o operatie absolut
obligatorie, care se face inainte de aprinderea focului si are rolul de a elimina
amestecul de gaze combustibile si aer, care, la aprinderea focului s-ar aprinde si
arde instantaneu, in toata masa, producand explozia de gaze in focar. Trebuie sa se
elimine 3 volume de schimb, la arderea combustibilului gazos.
Se face astfel:

o la cazanele cu tiraj natural, se deschide complet registrul la cos si la usa

focarului timp de 10 min;
o la cazanele cu tiraj artificial, se porneste intai exhaustorul apoi ventilatorul
(sau numai ventilatorul, daca nu exista exhaustor) timp de 10 min sau cat
prevad instructiunile de exploatare;
o la cazanele automatizate, preventilarea se face automat;

22
 Aprinderea focului se face conform instructiunilor de exploatare numai dupa
preventilarea focarului. Daca dupa aprinderea focului aceasta s-a stins, se
inchide imediat robinetul de combustibil, se face din nou preventilarea, apoi
reaprinderea.
La cazanele automatizate, aprinderea se face conform instructiunilor de exploatare.

Daca timpul incalzirii nivelului apei creste prea mult, se va elimina surplusul pana la
50 mm deasupra nivelului minim. La cazanele cu economizator, fara canal de ocolire,
pentru a se preintampina preincalzirea apei, se vor respecta instructiunile de
exploatare.

Inainte de aprinderea focului la cazan, trebuie sa se verifice :

- lipsa in focar si in canalele de fum a persoanelor sau a unor obiecte si scule

uitate;
- starea focarului si a canalului de fum, a dispozitivelor de inchidere, a clapelor
de explozie etc.;
- starea de functionare a aparatelor de masura, de control si de automatizare, a
armaturii de inchidere, a dispozitivelor de alimentare, a instalatiei de tratare a
apei, a instalatiilor pentru arderea combustibilului, a ventilatoarelor de aer si
de gaze de ardere, precum si a eficacitatii tirajului natural;
- daca exista flanse oarbe inainte si dupa supapele de siguranta, pe conductele
de apa, de abur sau de combustibil, de golire, de purjare etc,;
- pozitia contragreutatilor supapelor de siguranta si, respectiv, existenta
sigiliilor conform prevederilor din cartea cazanului.
Masuri ce trebuie luate dupa aprinderea focului
Dupa aprinderea focului se mareste treptat flacara pentru ca incalzirea cazanului sa
se faca lent, pentru a se evita dilatarile bruste ale suprafetelor de incalzire.
Cand temperatura apei in cazan ajunge la 100 0C, apa incepe sa se transporte in abur
si sa se creeze presiune, prin vaporizarea continua a apei, produsa de caldura
degajata prin arderea combustibilului.
Cand presiunea in cazan ajunge la 0,5 bar, se inchide robinetul de aerisire sau
supapa de siguranta. Aburul iesit pana atunci a antrenat si aerul din cazan aflat
deasupra nivelului apei, pentru ca oxigenul din aer sa nu produca corodarea partilor
metalice umede ale cazanului.
Inainte ca presiunea din cazan sa ajunga la 3 bar, fochistul elimina neetanseitatile din
circuit de apa si abur ale cazanului strangand cu cheia fara prelungitor suruburile
la

garniturile de etansare ( aceata pentru ca, in caz de rupere a lor, aburul sa nu-l
accidenteze)

Cand presiunea a ajuns la 3 bar se face ventilarea sticlelor de nivel, a manometrului,

a supapelor de siguranta, a nivostatelor, precum si purjarea cazanului, pentru a
asigura omogenizarea temperaturii apei in tambur. La cazanele cu p>10 bar, se
repeta aceste operatii cand presiunea a ajuns la 10 bar.

23
Legarea cazanului la reteaua de abur
Sunt doua situatii:
legarea cazanului de abur la reteaua de abur, in care nu este abur. Necesita
urmatoarele manevre:
o se anunta beneficiarii ca se trimite abur catre acestia;
o se deschid robinetii de golire de la distribuitor si conducta de
abur precum si armaturile aparatelor de condensat, pentru a se
sufla apa condensata in urma racirii aburului. Cand se constata
abur uscat, se inchid, altfel aburul, intalnind dopuri de apa,
produce unde de soc insotite de zgomote, numite lovituri
hidraulice, care pot provoca chiar ruperea conductelor si
accidentarea celor din jur. Dupa aceasta daca presiunea in
cazan a ajuns la presiunea normala ( sau daca procesul
tehnologic permite, chiar la o presiune mai mic),se deschide
treptat robinetul principal de abur pentru a incalzi mai intai
conducta, iar dupa aceasta se deschide complet. Daca la
deschiderea capului de abur se aud lovituri hidraulice, se va
inchide imediat capul de abur si se va sufla din nou distribuitorul
si conducta de abur, dupa care se va redeschide treptat capul de
abur. Daca capul de abur la cazanele mari are in paralele
un robinet mai mic de by pass, se va deschide mai intai
aceasta cu cca.o ora inainte, apoi se va inchide by passul.
daca legarea cazanului se va face la bara comuna de
abur, cand presiunea din cazan a ajuns cu 0,5 bar mai mica decat presiunea din
bara, se deschide intai robinetul by pass, si dupa ce s-a facut egalizarea
presiunilor din cazan si bara comuna, se deschide robinetul principal si se
inchide robinetul de by pass, dupa deschiderea capului de abur.
La cazanele care au supraincalzitor si economizor, manevrele pe care trebuie sa le
faca fochistul, inainte de umplerea cu apa si aprinderea focului, ca si inainte si dupa
legarea cazanului la reteaua de abur (umplerea cu apa sau cu abur a
supraincalzitorului sau lasarea pe pozitia deschis a robinetului de purjare al
supraincalzitorului, daca nu se umple cu apa sau abur, manevrarea clapelor de pe
traseul de gaze, etc. ) sunt precizate in Cartea cazanelor respective si in
instructiunile de exploatare, fiind diferite dupa tipul cazanelor.
Durata punerii in functiune a cazanului
Este timpul scurs de la aprinderea focului pana la legarea la retea a cazanului, fiind
cuprinsa intre 10 minute si 6 ore si este specificat in instructiunile de exploatare.

Oprirea cazanului

Oprirea cazanului poate fi : oprirea prin protectie, oprire fortata sau oprirea normala.

Oprirea prin protectie

24
Oprirea se face automat deci nu de catre fochist la cazanele automatizate. La
acestea, daca la pornire, oprirea pe avarie se repeta de 2-3 ori, se interzice
repetarea repornirii si se face apel la automatism.

Oprirea fortata
Conform PT Colectia ISCIR fochistul are dreptul si datoria de a opri imediat cazanul
din propria initiativa fara sa ceara aprobarea nimanui, daca:

o nivelul apei a scazut sub cel minim, fiind totusi vizibil in sticla si continua sa
scada, desi
o cazanul este alimentat intens cu apa;
o nivelul apei nu se mai vede in sticla si nu reapare cand se inchide robinetul
de abur al sticlei. In acest caz alimentarea cu apa este interzisa;
o debitul de apa de limentare, la cazanele cu strabatere fortata, a scazut sub
limita minima de siguranta, inscrisa in instructiunile de exploatere;
o toate dispozitivele de alimentare cu apa sunt defecte;
o toate indicatoarele de nivel nu functioneaza;
o nivelul apei peste marginea superioara a sticlei si, prin purjarea cazanului,
nivelul nu scade;
o la elementele cazanului ( tambur, colectoare, camere de apa, tevi, placi
tubulare, cutii de foc, etc.) au aparut burdusiri ( cu exceptia umflaturilor mici
la tevi), fisuri sau crapaturi ( cu exceptia fisurilor si crapaturilor mici la tevi),
curgeri ale imbinarilor sudate (cu exceptia usoarelor scurgeri la sudurile
tevilor) sau incalzire la rosu a unei parti din peretele mecanic;
o s-au produs crapaturi sau daramaturi la zidirea focarului sau cazanului;
o s-a incalzit la rosu o portiune din scheletul metalic de sustinere al
cazanului;
o combustibilul antrenatarde in cazanele de gaze de ardere si temperatura
acestor gaze creste anormal;
o sunt atinse limitele de declansare prin protectie automata a cazanului, dar
instalatia de automatizare nu realizeaza declansarea;
o s-a produs o explozie de gaze in focarul cazanului;
o a izbucnit un incendiu in sala cazanelor, care progreseaza rapid si nu
poate fi stins;
o la stingerea accidentala a focului in camera de ardere.
Functie de particularitati functionale ale cazanului, prin instructiunile de exploatare,
se vor stabili si alte cazuri.

Cazurile de mai sus vor fi aduse la cunostinta responsabilului salii cazanelor si vor fi
inscrise in registrul jurnal de supraveghere, iar atunci cand se soldeaza cu avarii, vor
fi anuntate la ISCIR.

La aparitia unor scurgeri la imbinarile nituite ori mandrinate, a unor defecte la

armaturile de control si de siguranta si la instalatiile auxiliare, personalul de deservire
va anunta imediat pe responsabilul salii cazanelor, care va dispune masurilor
necesare in vederea eliminarilor defectelor respective.

25
In cazul cand se sparge o teava la cazan (igni sau acvatubular) sau la supraincalzitor
(ceea ce se constata prin zgomotul produs suierat- prin scaderea rapida a nivelului
apei in cazan, prin aparitia de apa sau abur in focar sau in sala cazanelor, prin fumul
alburiu la cos), fochistul opreste imediat focul si, daca mai vede apa in sticlele de
nivel, continua alimentarea cu apa pentru a compensa pierderilor.

Daca s-a spart o teava de la economizator, se trece alimentarea pe ocolitor,

izolandu-se economizatorul. Daca nu are conducta de ocolire, se opreste cazanul.

Oprirea normala a cazanului

Oprirea normala a cazanului se face de fochist in urmatoarele cazuri:

- ordinul de scris al sefului salii de cazane consemnat in registrul jurnal;

- comunicarea de catre beneficiar ca nu mai este nevoie de abur;
- programul zilnic prevede oprirea cazanului.
Oprirea normala se face conform instructiunilor de exploatare, prin micsorarea
treptata a debitului de combustibil, aer si tirajului, pana la debitul minim, apoi oprirea
completa. Imediat se inchide complet registrul de la cos si admiterea aerului in focar.
Se face purjarea cazanului la circa 30 min dupa oprire. Cand presiunea in cazan a
scazut la 0 bar, se deschide robinetul de aerisire ca sa intre aer in tambur pe masura
condesarii aburului (spre a nu se crea vid ).

La cazanele automatizate, oprirea se face conform instructiunilor de exploatare. In

cazul acestora, cazanul se opreste manual cand sarcina ceruta cazanului devine mai
mica decat sarcina minima de reglare a instalatiei de ardere.

Cazanul se alimenteaza cu apa pana la nivelul maxim. Dupa consumarea aburului,

se inchide robinetul principal de abur cand nu mai exista pericol ca presiunea sa
creasca in cazan.

La cazanele cu supraincalzitor se deschide robinetul de scapare al acestuia, pentru a

evita cresterea temperaturii aburului. La economizator, daca exista circuit de ocolire,
se trece pe ocolitor.

Daca cazanul se va reporni in scurt timp sau in zilele urmatoare si nu este pericol de
inghet, el va ramane in aceasta situatie, pentru a pastra tempetatura apei in cazan.

La cazanele cu ventilatoare, daca nu vor fi reduse in functiune in timp scurt,

ventilatorul va fi oprit dupa 30 min.

Daca cazanul s-a oprit pentru verificarea ISCIR sau pentru o perioada lunga de timp
precizat de instructiunile de exploatare(in functie de tipul cazanului), se ridica
complet registrul si se deschid orificiile de intrare a aerului in focar a grabi racirea
apei din cazan.

Fochistul trebuie sa nu paraseasca cazanul pana cand presiunea din cazan nu scade
la zero.

26
Golirea de apa a cazanului

Golirea de apa a cazanului se face cand presiunea in cazan a scazut la zero.

Pentru aceasta se deschide robinetul de aerisire, sau, in lipsa acestuia, o supapa de

siguranta, apoi se deshide robinetele de purjare si golire.

Dupa golire se desfac toate gurile de vizitare si curatire. Cazanul se izoleaza de

celelalte cazane cu flanse oarbe.

Flansele oarbe, dimensionate corespunzator se vor monta pe partea dinspre cazan a

robinetelor de inchidere.

Se pun flanse la conductele de abur, apa, combustibil.

Robinetii de purjare si gurile de curatare se vor demonta.

Se spala imediat cazanul cu jet puternic de apa, prin toate gurile de curatire.

Cand temperatura in cazan a coborat sub 35 0 C, un fochist va sta la gura de vizitare ,

iar altul va intra in spatiul de apa si , cu un jet puternic de apa ( cu furtun de incendiu)
, va spala interiorul cazanului spre a indeparta toate depunerile de pe tevile si peretii
cazanului , depuneri care in aceasta situatie sunt moi, neaderate si pot indeparta
daca operatiunea se face a doua zi sau mai tarziu, depunerile se intaresc pe peretii
si tevile cazanului si spalarea numai are efect .Deci operatia de spalare cu jet
puternic de apa trebuie facuta imediat dupa oprirea cazanului . Fochistii se vor
schimba intre ei dupa fiecare 20 min. , fochistul din interior fiind mai legat cu o
franghie sau cu centura de siguranta de cel din exterior, pentru a-l putea scoate afara
in caz ca i se face rau .

Curatirea cazanului
Curatirea de piatra
Curatirea de piatra a spatiului de apa- abur se face asa cum s-a aratat anterior si
continua pana la metal curat, cu razuire, ciocane usoare, perii de sarma sau alte
obiecte metalice dar care nu fac zgarieturi in peretii metalici ai cazanului.

Recomandam curatirea de piatra sau funingine a interiorului tevilor cu ajutorul

turbinei cu ax flexibil.

Iluminarea in interiorul cazanului se face cu lampi de 24 V cu maner izolat si abajur

de protectie. Fochistul este scutit de munca grea a curatirii de piatra daca
alimenteaza cazanul numai cu apa tratata si face spalarea interioara imediat dupa
oprire, asa cum s-a aratat mai sus.

Daca grosimea stratului de piatra depaseste 1 mm, la cazane ignitubulare si

acvatubulare neecranate, sau de 0,5 mm la cazanele acvatubulare ecranate,

27
indepartarea pietrei se poate face prin spalare chimica cu acid clorhidric, de catre
unitati specializate, cu o aprobare ISCIR si anchetarea cazului.

Curatirea de funingine
Curatirea de funingine se face cu razuitoare si cu perii de sarma. Depunerile de
funingine si combustibil nears, in special pacura, vor fi minime daca fochistul se
ingrijeste sa aiba o ardere buna. Pacura nearsa, cocsificata pe tevi, se poate
indeparta usor cu jet de apa fierbinte de la degazor, luandu-se masurile de protectie
corespunzatoare. Operatia este cu atat mai usoare cu cat suflatoarele de funingine
au fost folosite mai eficient (la cazanele care au astfel de instalatii). Curatirea trebuie
facuta pana la metal curat.

Inainte de a intra in focar si canalele de gaze arse, acestea vor fi aerisite,

dupa care se inchide si se blocheaza registrul de fum si clapele de aer.

Dupa curatirea de piatra si de funingine, cazanul va fi examinat foarte atent de

responsabilul ISCIR, spre a se constata daca elementele sub presiune nu prezinta
deformari, coroziuni, fisuri.

Automatizarea funcionrii cazanelor

Sarcinile principale ale fochistului, n timpul turei de serviciu sunt:

S urmresc i s menin permanent nivelul apei ntre nivelul minim i cel

maxim al sticlelor de nivel, pornind pompa de alimentare cu ap nainte ca
nivelul s ajung la nivelul minim i oprind-o naintea ca aceasta s ajung la
nivelul maxim;
S conduca focul astfel nct:
- presiunea din cazan s fie ct mai aproape de presiunea maxim
admis (acul manonetrului s fie ct mai aproape de dunga roie a
manometrului fr s o depeasc);
- arderea combusibilului s fie complet (proporie de combusibil i aer
n focar s fie necesar);
S menin temperatura aburului supranclzit ntre limitele
stabilite (la cazanele cu supranclzitor).
S menin depresiunea n focar ntre limitele admise.
La cazanele mai vechi, toate aceste sarcini se execut de fochist numai manual, prin
manevrarea unor robinete sau butoane.

La cazanele mai noi, toate sau unele din aceste sarcini se realizeaz automat, prin
insatalaia de automatizare cu care sunt nzestrate cazanele, fochistului
rmnndu-i sarcina de a urmri funcionarea cazanelor i a instalaiilor de
automatizare n special a nivelului apei n cazan- i s intervin n caz de avarie.
Avaria provoac oprirea automat a focului i este semnalizat de instalaia de
automatizare acustic, prin hup sau sonerie, i optic, prin lmpi roii pe panoul de
automatizare.

28
Dup realizarea automatizrii operaiilor de mai sus, proiectanii i-au propus i au
reuit s automatizeze i alte operaii pe care le face fochistul n timpul turei de
serviciu, ca:

automatizarea funcionrii degazonului;

purjarea automat de suprafa, n funcie de concentraia de sruri din cazan;
purjarea n funcie de timp;
purjarea periodic automat a cazanului n funcie de nivelul depunerilor;
purjarea automat programat i contorizat a indicatorilor de nivel;
probarea automat programat a supapelor de siguran;
analiza automat a coninutului apei de alimentare;
regenerarea automat a filtrelor cationice;
reglarea presiuni i temperaturii combustibilului ce intr n arztor;
deschiderea automat a robinetelor de golire, de avarie;
sistem de control pentru vizualizarea i supravegherea la distan;
indicator de defeciuni cu memorie, pentru 10 sau mai multe defecte, ce
permite i diagnoza telefonic;
control stand-by i secvenial pentru operarea flexibil a sistemelor multicaz,
cu funcionare n cascad;
arztor de conbustibil n construcie special, care produce emisii nocive
foarte reduse, sub limitele impuse ecologic.
n ultimul timp se urmrete ca fiecare aparat, dispozitiv sau element din instalaia de
automatizare s aibe siguran intrisec n funcionarea, fiabilitatea sporit,
autocontrol i posibilitatea de autodiagnosticare a defeciunilor i chiar posibilitatea
de autodepanare (aceste soluii sunt aplicate deja la cele mai moderne cazane i
complexe sisteme de automatizare bazate pe calculatoare de proces).

n perezent s-a ajuns la automatizarea complet a cazanelor mai mici, care pot
funciona fr supraveghere permanent, fr fochist i fr laborant.

Aceste cazane trebuie s aib subansamble de nregistrare automat numite RISA

Control (Registru interactiv de supraveghere automat i control) a tuturor
parametrilor i verificrilor efectuate prin autocontrol periodic, a tuturor evenimentelor
i interveniilor automate executate de sistemul de automatizare n perioadele
autorizate de funcionare fr supraveghere cu operator uman, pentru restabilirea
funcionrii normale sau blocrii de avarie.

Avnd n vedere complexitatea instalaiilor de automatizare i nivelul cunotinelor pe

care le au n prezent fochitii, acetia nu pot i nu trebuie s intervin la nlturarea
defeciunilor ce apar n instalaia de automatizare, sarcina depanrii i ntreinerii
acestora revenind n ntregime automatitilor specialiti ai ntreprinderii deintoare
sau ai unitilor de service specializate.
Alimentarea cu ap i combustibil a cazanului se poate face de ctre instalaia de
automatizare, prin reglare n unul din urmtoarele 3 moduri:

- tot-nimic;

29
 - tot-puin-nimic;
- continuu.
Prile componente ale unei instalaii de automatizare sunt:

- Partea comand;
- Partea de reglare;
- Partea de semanlizare;
- Partea de msur;
- Partea de protecie.
Partea de comand este partea care realizeaz schimbri de stare (pornire, oprire
etc.), sau de poziie (nchis, deschis etc.) ale elementelor de execuie din cadrul unui
proces.

Comanda se poate face, fie local, prin manevrare de butoane, manete etc., fie de la
distan. n acest ultim caz, pe pupitru de comand al cazanului este comutator cu
posibiliti de selectare a regimului de exploatare (de ex: automat, comand de la
distan etc.).

Aceasta cuprinde ansamblul de elemente de execuie (electroventile, servomotoare,

clapete, pompe, ventilatoare de pe circuit de combustibil, aer de ardere, evacuare
gaze, interconectate cu sistemul de protecie al cazanului i comandat de programul
secvenial, realizat fie de programatoare mecanice cu came, fie de programatoare
electronice integrate sau de automate programabile utiliznd tehnica
microprocesoarelor.

Secvena se deruleaz automat i comand n principal arztorul cazanului.

Partea de comand asigur pornirea-oprirea focului, a pompelor, a ventilatoarelor,

exhaustoarelor etc., numai n cazurile prestabilite, cnd sunt ndeplinite anumite
condiii.

Ex: Aprinderea focului este condiionat de:

prevenirea focarului;
apa n cazan peste nivelul minim;
cel puin un exhaustor pornit sau clapa de reglare a aerului deschis;
presiunea (iar la combustibilul lichid i temperatura) combustibilului peste
valoarea minim.
Partea de reglare a sarcinii asigur funcionarea economic a cazanului n limitele
prestabilite.

Se compune din urmtoarele bucle de reglare:

Bucla de reglare a sarcinii (bucla de combustibil i aer) mrete sau

micoreaz automat cantitatea de aer ce intr n focar, astfel nct presiunea aerului
n cazan s rmn constant, n anumite limite, indiferent de consumul de abur.

Aceast reglare se realizeaz ntre minim (care este 30-40% din debitul nominal) i
debitul maxim (100%) al cazanului.

30
n tot acest interval, se asigur procesul optim al amestecului combustibil-aer pentru
a se realiza o ardere complet. Reglarea se poate fece n sistemul tot-nimic, tot-
puin-nimic, sau continuu.

Elementele sistemului de reglare automat sunt:

traductorul care convertete mrimea reglat ntr-o mrime de alt natur (de regul
electric);

regulatorul automat din comparator, care compar marimea reglat, cu mrimea de

referin i amplifacator, care amplific mrirea de abatere, furniat de computer.

elementul de execuie, care transform mrimea primit de la regulatorul automat,

ntr-o alt mrime capabil s acioneze asupra instalaiei de automatizare (de ex. un
robinet).

Bucla de reglare a alimentrii cu ap (bucle de nivel)

Asigur meninerea nivelului apei n tambur, ntre nivelul minim reglat i nivelul
maxim reglat, fie prin comanda automat a pornirii i opririi pompei de ap, funcie de
nivele de mai sus, la alimentarea n regim tot-nimic (la cazanele cu nivostate sau
electrozi) fie prin automat de nivel, la alimentarea n regim continuu. Menionm c
nivelul minim reglat i nivelul maxim reglat se gsesc n interiorul domeniului de
protecie al cazanului, respectiv nivelul minim reglat, este mai sus dect nivelul minim
indicat de placa de nivel minim, iar nivelul maxim reglat este mai jos dect nivelul
maxim de la sticla de nivel.

La reglarea continu a nivelului apei din cazan se utilizeaz dou sesizoare de

semnal, independente, unul pentru comanda pompei de alimentare i semnalizare
preventiv a nivelului maxim i altul pentru protecie.

n varianta reglajului continuu, pe capul de alimentare cu ap se monteaz un

regulator cu robinet de reglare i semnalizare prevenit la nivel minim.

Bucla de reglare a supranclzirii aburului (bucla de supranclzire)

menine temperatura aerului supranclzit ntre limitele impuse, lundu-se automat
msurile necesare.

Bucla de reglare a depresiunii n focar menine depresiunea n focar prin

variaia debitului de gaze de ardere evacuat, astfel nct s se asigure arderea
complet a combustibilului (la cazanele cu debite peste 10 t/h).

Partea de msur realizeaz msurarea continu a parametrilor de funcionare ai

cazanului:

presiune (abur, aer, combustibil, gaze arse etc.);

temperatura (combustibil lichid, abur supranclzit, gaze arse etc);
debitul (deabur, combustibil etc.).

31
Partea de semnalizare.

Funcionarea normal, precum i starea de avarie a cazanului, sunt semnalizate, att

optic, prin aprinderea i stingerea lmpilor de pe panoul de automatizare, ct i
acustic prin sonerie sau hup.

Fiecare lamp are sub ea eticheta cu indicarea semnificaiei acesteia. Lmpile au, de
obicei, trei culorii: roii, verzi i galbene.

Aprinderea lmpilor de culoare roie, ca i sunarea hupei, semnalizeaz starea de

avarie, n aceast situaie, cazanul declannd automat (se oprete automat focul).
Imediat ce aude sunetul hupei, fochistul apas pe butonul de anulare pentru
ncetarea sunetului acestuia i pentru a confirma c a luat cunotin la avarie.

Lmpile de culoare verde indic funcionarea normal a elementelor (pompe de ap,

arztoare etc.).

Prin lmpile de culoare galben sunt indicate strile de semnalizare preventiv

(scderea nivelului apei sub nivelul reglat, scderea temperaturii de prenclzire a
combustibilului lichid, deschiderea robinetului de golire de avarie la cazanele cu Q
>10 t/h), ndeplinirea condiiilor de aprindere i alte stri tranzitorii sau anormale.

Este necesar s se respecte coloarea lmpilor de semnalizare montate deasupra

atichetelor de pe panoul de automatizare.

Partea de protecie. Cazanele automatizate sunt prevzute cu sisteme de

protecie care asigur funcionarea cazanului, n condiii de siguran i anume:

Nu permit pornirea cazanului (aprinderea focului), dect dup ce:

- s-a fcut preventilarea focarului i drumurilor de gaze arse, adundu-se 3,

respectiv gazos, pentru a preveni exloziile de gaze n focar;
- nivelul apei n cazan este peste nivelul minim;
- temperatura i presiunea combustibilului sunt ntre limitele fixate.
- Declanarea automat cazanul declanat prin protecia (oprirea focului) cnd:
- nivelul apei a ajuns sub nivelul de protecie minim reglat, sau peste nivelul de
protecie maxim reglat;
- supraveghetorul de flacr nu mai vede flacra;
- a czut ventilatorul (lips aer) exhaustorul sau, la cazanele cu tiraj natural s-a
nchis accidental clapa de reglare a tirajului;
- depresiunea n focar a ajuns la valoarea minim (la cazanele cu Q > 10 t/h);
- presiunea combustibilului lichid i gazos i temperatura combustibilului lichid
au sczut sub limitele reglate;
- se ntrerupe curentul electric (care produce i scoaterea din funciune a
supraveghetorului de flacr);
- deschiderea automat a robinetului de golire de avarie, cnd nivelul apei a
ajuns la limita superioar de protecie preventiv.
- s-a atins presiunea maxima admis n cazan.

32
n primele 3 cazuri se produce declanarea prin protecie a cazanului, cu aprinderea
lmpii roii i sunarea hupei, iar n ultimele cazuri, se produce declanarea normal
cu aprinderea lmpilor galbene.

Natura declanrii normale sau protecie- se stabilete prin proiectul cazanului.

La cazanele cu strbatere forat, partea de protecie declaneaz:

la apariia semnalului ap sau la spargerea evilor;

pornirea automat a pompei, nainte de terminarea temporizrii semnalului
lips ap.
o n cadrul procesului de evacuare a gazelor arse, cazanul declaneaz
la:
oprirea accidental a exhaustorului;
nchiderea accidental a clapetei de reglare (la cele cu tiraj natural);
atingerea depresiunii minime (la cazanele cu Q > 10 t/h).
Automatizarea degazorului

Se recomand pentru a se asigura n degazor temperatura apei la t=102-104 0C, cu

un regulator de temperatur i nivelul apei n degazor la din nlimea lui, printr-un
regulator de nivel, n locul manevrrii acestor robinei de fochist sau laborant, care n
practic s-a demonstrat c nu o fac la timp.

Firma Spirax-Sacro din Anglia monteaz pe degazoare un cap de degazare, unde

sunt aduse, mpreun apa de la staia de tratare, condesatul recuperat i injecia de
abur. Acestea condeseaz, nclzete, i degazeaz apa sosit de la staia de
tratare.
Echipamentele instalaiei de automatizare sunt montate n pupitru de comand
(denumit i panoul de comand sau de automatizare, pupitru AMCR etc.), pe cazan
i pe arztor.
Echipamentele din pupitru de comand:
apatate de msur, control i reglare (indicatoare, nregistrare, contoare,
regulatoare etc.);
programator de pornire, care deruleaz secvenele de pornire, pn la
atingerea presiunii stabilite;
amplificator supraveghetorului de flacr;
hup (sonerie);
lmpii de semnalizare avnd culorile i semnificaiile de mai sus;
lementele de comand: butoane, ntreruptoare, comotatoare, selectoare,
blocuri de prescriere referin etc;
elementele de comutaie i conectare:contactori, relee, temporizatoare, blocuri
logice, cleme, conectoare etc;
elemente ale instalaiei de alimentare electric: transformarea, filtre,
redresoare, sigurane.
Pupitru de comand este alimentat de la reeaua de curent altrenativ de 380/220 V
print-un ntreruptor i este legat electric la pmnt.

33
 La acestea sosesc semnalele electrice de la echipamentele montate pe cazan, pe
arztoare i n restul instalaiilor, iar de la el pleac semnalele de comand pentru
reglarea alimentrii cu ap, reglarea arderii (combustibil i aer), oprirea cazanului
etc;

Servomotoarele i microntreruptoarele:

sunt echipamente montate n instalaie pentru comanda i controlul poziiei

clapei de reglare a debitulului de aer, concomitent cu variaia debitulului de
combustibil lichid sau gazos.
Traductoarele:
sunt dispozitive care transfom traduc- mrimile fizice sau de alt natur n
mrimi electrice, pneumatice etc. i transmit mai departe semnale la celelalte
dispozitive de automatizare.
Supraveghetorul de flacr:
(numit i cap vizare flacr, fotocelul sau celul fotoelectric) urmrete
apariia i existena flacrii n focar. Care nu o mai vede, comand- prin
elementele din pupitru de comand- declaneaz sistemul de protecie i
semnalizeaz.Pentru a nu da semnale false, geamul de protecie trebuie
meninut curat, n care scop, automatismul l terge cu o crp uscat i
curat. Poate fi cu raze ultraviolete sau infraroii;
Presostatele sunt :
aparate care menin presiunea unui fluid ntre limitele reglate
Termostate:
sunt aparate care menin temperatura unui fluid ntre limitele reglate.
Att presostatele cat si termostatele sunt aparate care se folosesc n instalaii de
automatizare. Acestea au cte un microntreruptor electric, cu contact comutator,
care este acionat cnd presiunea, respectiv temperatura fluidului (abur, aer,
combustibil lichid sau gazos) depesc sau este sub valoarea reglat, transmind
semnalul respectiv la pupitru de comand, care dispune, dup caz, deschiderea sau
nchiderea unui electroventil de aer. Prin acestea se permite, dup caz, aprinderea
focului, arderea combustibilului, n una sau mai multe trepte sau continuu, precum i
oprirea focului.
Pentru meninerea presiunii, respectiv a temperaturii, ntre anumite limite, aceste
aparate sunt prevzute cu scale gradate.
Reglarea lor se face de ctre automatism
Ventile electromagnetice (electroventile):
sunt ventile care au un orificiu ce este nchis sau deschis de ctre o supap
acionat de un electromagnet.
Se monteaz pe conductele de combustibil lichid sau gazos, precum i pe conducta
de aerisire, dintre cele 2 electroventile, la gaze, i permit sau opresc circulaia

34
combustibilului spre arztor (sau i atmosfer, la gaze) dup comenzile pe care le
primesc de la pupitru de comand. Sunt de dou feluri: normale nchis i normal
deschis. Se fabric la Siesta SA Cluj-Napoca.
Transformatorul de aprindere:
genereaz tensiunea necesar producerii ntre electrozii de aprindere a unei
scntei puternice, pentru apriderea combustibilului (ridic tensiunea de la 220
V la cca. 4500 V, n cazul arderii combutibilului gazos i la cca. 9500 V, n
cazul arderii combustibilului lichid). Electrozii trebuie curai periodic i reglat
distana dintre ei.

REVIZIA PERIODICA SI SEZONIERA, CONSERVAREA, REPARAREA SI

VERIFICAREA TEHNICA A CAZANULUI
Reparaiile cazanului sunt de dou feluri: reparaii accidentale (RA) i reparaii
periodice (RP).

Reparaiile periodice sunt de trei feluri: revizii tehnice (RT), reparaii curente (RC) i
reparaii capitale (RK).

RT (revizia tehnic) const n verificarea, curarea, ungerea, nlocuirea unor

piese uzate i eliminarea unor defeciuni de mic amploare. Cu aceast
ocazie se stabilesc lucrrile ce urmeaz a se face la urmtoarele reparaii
curente (RC), care este de amploare mai mare.
RC (reparaia curent) cuprind;
o splarea i curirea de funingine pn la metal curat, aa cum s-a
artat anterior;
o reparaii la instalaiile de ardere, inclusiv curirea duzelor i a filtrelor
de combustibil;
o reparaii la instalaiile de alimentare cu ap;
o verificarea instalaiilor de automatizare;
o reparaii la armturi;
o remedierea neetaneitilor circuitelor de ap, abur, combustibil;
o nlocuirea garniturilor neetane;
o mandrinri de evi;
o revizia motoarelor electrice, splarea lagrelor i nlocuirea uleiului (la
pompe, vetilatoare, exhaustoare);
o verificarea i remedierea pierderilor de pe circuitul condesatorului,
inclusiv verificarea oalelor de condesat;
o nlturarea altor defeciuni ivite la cazan.
Se va urmri ca:

o la intervale de max. 3 luni s se curee de funingine evile de fum, evile

de ap, tubul focar etc.;

35
 o la intervale de max 6 luni s se verifice i curi de piatr spaiul de
ap.
o

RC (reparaia capital) se efectueaz n scopul de a aduce

cazanul ct mai aproape de starea iniial.
Conform Normativului MEE (ICEMENERG-ed.1984) durata de serviciu, ciclurile de
reparatii (dupa nr.de functionare) si timpul de stationare in reparatie sunt prezentate
in tabelul de mai jos.

Durata Ciclul de reparaii Timpul de staionare

Tipul Nr. de n reparaie (zile)
serv. (ore de funcionare)
Cazanului ani schimburi RT RC RK RT RC RK
Cazan cu
ap cald,
abur de 30 3 3750 7500 30000 9 25 42
joas
presiune
Cazan de
35 3 2000 4000 8000 6 30 50
ap fierbinte
Cazane
30 3 3750 7500 22000 3 5 29
verticale
Cazane
35 3 3000 6000 18000 6 14 30
ignitubabile
Cazane
acvatubular 30 3 3750 7200 30000 6 18 32
e p<20 bar
Lucrri de reparaii la cazane i la instalaiile din sala de cazane
Reparaiile la cazane i instalaiile din sala de cazane, care sunt sub reglementare
ISCIR, se pot face de catre:
A. Uniti de specialitate, cu excepia urmtoarelor reparaii, ce se fac
numai de uniti autorizate de ISCIR in acest sens:
nlocuirea de virole, funduri,plci tubulare, fascicol de evi, perei membran,
economizare, supranclzitoare, distribuitoare, colectoare, camere secionale,
tub focar, elemente de conduct sau alte elemente sub presiune care pot
executa separat i asambla n instalaie;
repararea prin ncrcare cu sudur a elementelor sub presiune care prezint
coroziuni, izolat sau grupat i placarea prin ncrcare cu sudur cu material
inoxidabil, a suprafeelor elementelor recipientelor;

36
 remedierea prin sudare a fisurilor sau crpturilor elementelor sub presiune;
executarea, la elementele sub presiune, a unor suduri noi, refacerea sau
remedierea celor existente;
refacerea unor pri prelevate n vederea verificrii splrii chimice a
cazanelor;
nlocuirea prin mandrine a evilor de fum, evilor fierbtoare sau de ecran,
evilor de supranclzitor sau economizor, evile schimbtoare de cldur i a
niturilor de la cazane i recipiente;
nlocuirea armturilor de siguran cu alte tipo-dimensiuni care difer de cele
prevzute n proiectul iniial;
nlocuirea cu metal nou, sub form de petice sub presiune din care s-au
prelevat probe de material n vederea verificrii calitii acestuia sau a
mbinrilor sudate;
executarea de lucrri ca urmare a modificrii proiectului iniial de construcie a
instalaiei sau care duc la modificarea parametrilor iniiali maxim admii pentru
funcionarea (debit, presiune maxim, temperatura minim, temperatur
maxim, suprafaa de nclzire etc.);
nlocuirea prin sudare a evilor de fum, a evilor de ap-abur din limitele
cazanului i perei-membran, a serpentinelor de cldur de la cazane i a
fasciculelor de cldur de la cazane;
nlocuirea instalaiilor de ardere, reglare, automatizare i de protecie, cu alte
instalaii, diferite funcional fa de cele prevzute n proiectul iniial sau
dotarea cazanelor cu asemenea instalaii;
nlocuirea mantei exterioare a unui recipient cu perei dubli.
nainte de nceperea lucrrilor, unitatea reparatoare, cu acordul unitii deintoare,
va ntocmi o documentaie de reparaie, din care s rezulte lucrrile ce urmeaz a se
executa, precum i condiiile tehnice de execuie, verificare i ncercare.
Verificarea tehnic a cazanului, dup reparaie, se face de CNCIR SA , care va
intocmi un raport de inspectie in acest sens.
Documentaia tehnic de reparaie se ataeaz la cartea ISCIR a cazanului.
B. Fochist
nlocuirea sticlelor de nivel, manometrelor, termometrelor defecte;
reparaia robinetului de reinere cu ventil;
nlturarea neetaneitilor de ap, abur i combustibil;
nlocuirea garniturilor defecte;
strngerea uruburilor, piulior i prezoanelor slbite;
ntreinerea lagrelor la electromotoare, pompe, ventilatoare, exhaustoare,
completarea sau nlocuirea uleiului la acestea;
ungerea lagrelor, clapei de aer de la ventilator;
curirea n fiecare lun a filtrelor de combustibil;
splarea cazanului i curirea de piatr i funingine;
curirea arztorului, inclusiv a duzelor i electrozilor ntre care se va pstra o
distan de 3+5 mm;
curirea duzelor nu se va face uneltele mecanice, ci cu diluani; benzin,
motorin, petrol i aer comprimat, pn la ndeprtarea complet a

37
 depunerilor, inclusiv din orificii. La nevoie se vor folosi scule din plastic sau
lemn.
urmrirea i reglarea temperaturii i presiunii combustibilului, nainte de
intrarea n arztor, care trebuie s aib valorile din cartea arztorului;
urmrirea i reglarea temperaturii (care trebuie s fie 102-105 0C) i a nivelului
apei n degazor (care trebuie s fie la 2/3 din nime)
reparaia izolaiilor defecte la cazan i conducte termice din sala de cazane;
curirea cazanelor i a slii de cazane;
analiza calitativ a apei i regenerarea filtrelor ( impreun cu laborantul, dac
exist);
alte lucrri prevzute n instruciunile de exploatare.
Pregtirea pentru verificarea tehnica periodica
Verificarea tehnica periodica a cazanelor se verific de ctre :
Inspectorii CNCIR SA astfel:
dup instalare, nainte de de punerea n funciune, cnd se face autorizarea
de funcionare (AF)
i apoi n luna i anul specificate n procesul verbal de inspectorii ISCIR-
CNCIR SA, cu ocazia ultimului control, i consemnat n Cartea de exploatare
a cazanului (eliberat de ISCIR) cnd se face controlul periodic (CP).
Verificarea se face, deasemenea, dup RK.
n scopul efectuarii verificrii , cazanul se oprete din timp din fucionare, se spal i
se cur de piatr i funingine pn la metal curat. La verificare trebuie s asiste n
afar de fochist- responsabilul RSVTI i personalul desemnat de conducerea
societatii si care are in responsabilitate cazanul si centrala termica.
Inspectorul CNCIR verific: spaiul de ap i gaze arse, dac sunt depuneri de piatr
i funingine, coroziuni, fisuri, crpturi, deformri, curgeri.
La cazanele ignitubulare, inpectorul CNCIRpoate cere scoaterea unui numr de evi
de fum. Aceast operaiune se numete revizie interioar (RI). Duc cazanul nu este
curat, dispune curirea i poate da amend. Dac prezint defeciuni, dispune
intrarea n reparaie.
Dac nu prezint defeciuni, fixeaz data urmtoarei RI (revizii interioare) la data la
care este scadent la IP (ncercarea de presiune).
TEHNICA SECURITATII MUNCII

Masuri pentru evitarea accidentelor

Pentru evitarea accidentelor de munca fochistul trebuie sa ia urmatoarele masuri:
nainte de a incepe orice lucrare ca de altfel orice muncitor se va gndi bine
cum sa o faca pentru ca sa nu se accidenteze .
sa vina la serviciu odihnit, sntos si fara sa fi consumat buturi alcoolice.
va menine ordinea si curatenia in sala de cazane

38
 va asigura luminozitatea si ventilarea corespunztoare in sala de cazane . In
timpul funcionarii cazanelor o fereastra sau o usa va fi permanent
deschisa .
Nu va permite intrarea si stationarea persoanelor strine in sala de cazane .
Sculele si dispozitivele vor fi in perfecta stare .
Sticlele de nivel rotunde vor avea in mod obligatoriu o aparatoare de sticla
armata.
Pompele si ventilatoarele vor avea aparatori la cuplaje
Lampa de verificare va avea tensiunea de 24 V mner protejat si abajur de
protectie. Transformatorul de tesniune va fi aezat cat mai aproape de priza
si nu se va introduce in cazan .
mainile si instaiatiile electrice ( electromotoare, panouri de automatizare) vor
fi legate la pamant.
Scrile, platformele , podelele vor fi solid construite, vor fi prevzute cu
balustrada de 1 m. Pe ele nu se vor depozita scule, materiale etc .
Nu va intra si nu va permite intrarea cu igara aprinsa in sala de cazane . In
timpul opririlor sau deschiderilor uilor va deschide si ferestre pentru aerisirea
slii cazanelor si eliminarea eventualelor gaze combustibile scapate .
Nu va dormi, nu va fuma si nu va consuma buturi alcoolice .
Nu va cauta sa remedieze defeciunile ivite la instalaiile electrice si de
automatizare. Aceste operaiuni se fac numai de personalul de specialitate .
Inainte de aprinderea focului va face obligatoriu preventilarea focarului timp
de 10 minute sau cat prevd instruciunile interne .
La aprinderea manuala a focului cu fetila va introduce fetila aprinsa in focar
sub arzator stand intr-o parte si cu mana dreapta va deschide treptat
robinetul de combustibil lichid sau gazos .Nu se va deschide robinetul de
combustibil daca flacara nu este aprinsa in focar.
Daca au loc rbufniri de gaze va inchide imediat robinetul de combustibil va
face din nou preventilarea apoi aprinderea focului ca mai sus .
Ochiurile de observare a flcrii vor fi acoperite cu sticla pentru a nu intra aer
fals si pentru a nu produce accidente mai ales la cazanele cu suprapresiune
in focar . In timpul obsevarii flcrii nu se vor manevra arzatoarele,
ventilatoarele sufltoarele de funingine.
Stationarea nejustificata in fata arzatoarelor si a clapelor de explozie este
interzisa . Este de asemenea interzisa privirea prin ochiurile de observare in
timpul aprinderii focului.
Remedierea neetanseitatilor la cazanele de ap cald i cazane de abur de
joas presiune la conductele cazanului se va face cu chei fara prelungitor si
stand intr-o parte, numai cand presiunea este sub 3 bar.
In timpul serviciului, fochistul va urmri permanent ca nivleui apei sa nu
scada sub nivelul minim. Daca la un moment dat nu mai vede apa in sticlele
de nivel, va opri imediat focul, alimentarea cu apa si furnizarea de apa ; in
niciun caz nu va face alimentarea cu apa, deoarece este posibil ca apa rece
introdusa in cazan peste tubul focar incins sa produc explozia cazanului.

39
 Va controla, conform instruciunilor interne, funcionarea armaturilor de
sigurana si control inclusiv nivostatele , isi va face purjarea cazanului. In
timpul verificrii, fochistul va sta intr-o parte.
Cazanele oprite pentru verificare si reparaii vor fi izolate de celelalte cazane
cu flanse oarbe, iar instalatia electrica scoasa de sub tensine . In timpul
verificrilor nu se vor face niciun fel de lucrri la cazane . Daca izolarea se
face prin nchiderea robinetelor, rotile de manevra ale acestora se vor
demonta sau bloca cu lant si lacat, cheia pastrandu-se la responsabilul slii
de cazane . In timpul verificrilor pe cazane se vor pune placi avertizoare cu
textul:
Cazan in verificare - Nu manevrai - Se lucreaza
Intrarea in cazanele spalate chimic se va face numai dupa ce analiza
efectuata de unitatea care a fcut spalarea chimica confirma lipsa pericolului .
Intrarea in canalele de gaze se va face dupa aerisirea acestora , urmata de
nchiderea registrului.
Curatirea de piatra si funingine se va face de 2 persoane dintre care una
efectueaza lucrarea iar cealalta il supravegheaza din exterior. Cel ce
efectueaza lucrarea va fi legat printr-o frnghie sau cu centura de sigurana
de cel care il supravegheaza, pentru a-I trage afara daca i s-a fcut rau . Cei
doi se vor schimba intre ei dupa fiecare 20 de minute . Temperatura in interior
nu va depasi 35-40 C.
La probele de presiune nu va participa dect personalul strict necesar.
Responsabilul RSVTI al unitatii si eful slii de cazane va cunoate si va
aplica prevederile privind masuri de protectie a muncii in exploatarea
cazanelor.
Conform Legislaiei in vigoare conductorul locului de munca( in cazul de fata
responsabilul slii de cazane) trebuie sa intocmeasca si sa afieze in sala de
cazane masurile speciale de proiecia muncii, tinand de specificul local. Lunar
acesta va face instructajul de protectie a muncii cu toti muncitorii din
subordine .
In atributiile responsabilului slii de cazane intra si controlul respectrii
normelor de protectie a muncii de ctre fochisti precum si acordarea
echipamentului de protectie si de lucru, conform normativelor in vigoare .
Sa se respecte masurile de securitate si protectie a muncii.
In fiecare sala de cazane se va gasi o trusa de prim ajutor dotata corespunztor
conform normelor in vigoare

- instalaie de ardere - instalaia destinat transportului combustibilului n limitele

cazanului, introducerii combustibilului i aerului sau a amestecului combustibil-aer n
focar n scopul producerii i ntreinerii procesului de ardere.
- instalaie de automatizare ansamblul elementelor (traductoare,
echipamente de prelucrare a datelor i semnalelor, organe de execuie, aparate de
msurare, afiare i nregistrare a parametrilor funcionali) cu ajutorul crora se
realizeaz conducerea, supravegherea i protecia cazanului n regim complet
automat sau semiautomat
- instalaii auxiliare/anexe ale cazanului - instalaii destinate asigurrii
funcionrii normale a cazanului (instalaii de alimentare cu ap, de tiraj i insuflare,
de preparare i alimentare cu combustibil, de evacuare a cenuii i a zgurii, de

40
purificare a gazelor de ardere, instalaii de curare exterioar a suprafeelor
schimbtoare de cldur, de tratare a apei etc.).
- supraveghere permanent - supravegherea de ctre personalul de
exploatare a cazanelor i a instalaiilor anexe efectuat tot timpul ct
acestea se afl n funciune.
- supraveghere nepermanent - supravegherea intermitent a cazanului n
timpul funcionrii efectuat la intervale de timp stabilite de proiectantul centralei
termice, funcie de gradul de automatizare i de protecie al cazanului i a instalaiilor
anexe.
Denumirea generica utilizata pentru cazan include in ansamblul respectiv
urmatoarele parti componente:
- corpul cazanului (schimbatorul de caldura),

- arzatorul (pe combustibil gazos sau lichid),

- schema (tabloul) de comanda si automatizare,

- elementele de masura si reglare,

- elementele de siguranta

Denumirea strict tehnica si constructiva a unui cazan se refera de regula la

corpul cazanului (schimbatorul de caldura) si unele elemente de protectie si
siguranta care fac obligatoriu parte din produsul livrat de producator. Restul
componentelor sunt atasate ulterior prin proiectarea si dimensionarea elementelor
instalatiei de incalzire.

Pentru realizarea unei centrale termice complete cazanul trebuie echipat, cel
putin, cu:

- boiler pentru prepararea acm,

- pompe de circulatie (pentru incalzire, pentru boiler acm, pentru by-pass),

- vase de expansiune (pentru incalzire si pentru acm),

- supape de siguranta,

- bloc de comanda si supraveghere (automatizare).

4. AVARII I ACCIDENTE
Notiuni generale
Avariile sunt defeciuni ivite la cazane sau la instalaiile anexe, care impun oprirea
cazanului, remedierea fcndu-se prin reparaii accidentale.

Cazanul este o instalaie care funcioneaz n condiii deosebit de grele, fiind supus
aciunilor cumulative a:

- variaiilor de presiune (inclusiv n timpul ncercrilor la presiune), care

provoac ocuri mecanice;

41
 - variaiilor mari de temperatur, provoac ocuri termice, precum i dilatri i
contractri neuniforme, din cauza mrimii diferite a diverselor pri ale
cazanului (tambur, tub focar, evi, colectoare etc.);
- temperaturile ridicate, peste 4500C, care provoac fluajul.
Toate cele mai de sus provocat fenomenul de obosire a materialului.

La acestea se adaug aciunea agresiv a mediului n care lucreaz cazanul:

- pe de o parte, apa, aburul i srurile acestora;

- pe de alt parte, focul i gazele arse, mai ales dac combustibilul nu arde
complet i conine sulf, vanadiu sau produce cenu zburtoare.
Toate acestea sunt la originea apariiei avariilor ca: fisuri, deformri, coroziuni sub
tensiune.

Acestora li se adaug defeciunile de fabricaie ale materialului, proiectarea,

construirea i repararea necorespunztoare.

n afar de acestea, cele mai multe avarii sunt cauzate de exploatarea

necorespunztoare a cazanului i sunt produse de:

- nerespectarea instruciunilor de exploatare de pornire i conservare a

cazanului;
- nerespectarea parametrilor de funcionare: debit, presiune, temperatur;
- neefectuarea, conform graficelor, a reviziilor periodice;
- dar cele mai multe avarii, se produc din cauza nerespectrii regimului chimic
al apei de alimentare, al apei i aburului din cazan i a condesatorului.
Din cauza depunerilor de piatr se produc supranclziri i arderi ale pereilor evilor
sau tubul focar, urmate de burduiri ale suprafeelor de nclzire, urmate de burduiri
ale suprafeelor de nclzire, uneori att de grave, nct nu se mai poate repara i
trebuie casat.

La cazanele acvatubulare, un strat de piatr ma mic de 1 mm produce arderea i

explozia evilor de radiaie.

Conducerea defectuas a focului, arderea incomplet a combustibilului, duc la

depuneri de funingine sau pcur nears care are ca urmare supranclziri locale i
arderea materialului.

La mai multe cazane CR, din cauza pcurii nearse, s-au nfundat evile
prenclzitorului de aer, acestea a luat foc, iar de la el, acoperiul centralei termice.

Funcionarea cazanului timp ndelungat, cu debit de abur sub debitul minim, reduce
viteza de circulaie a apei n cazan i provoac arderea evilor.

Alimentarea cazanului cu ap rece n cantitate mare, intrarea de aer rece n focar,

provoac curgerea evilor fisuri n puntiele plcilor tubulare, contractri la imbinrile
cazanului.

Alimentarea cazanului cu ap peste nivelul maxim face ca aburul s plece ncrcat

cu o cantitate mare de picturi de ap, care provoac:

42
 - lovituri hidraulice n conducerea de abur, ce pot produce ruperea conductelor
la flane;
- depuneri de sruri n evile supranclzitorului i arderea lor;
- condesarea mai rapid a aburului.
Oxigenul i dioxidul de carbon din apa de alimentare, nealimentare prin degazarea
termic sau chimic, provoac coroziuni care merg pn la perforarea suprafeelor
de nclzire.

Exemplu: Un cazan bloc abur de 4t/h, dup 3 ani de la montare a fost oprit,
constatndu-se pn la perforare la tubul focar, evi i camera ecran spate, toate
trebuind s fie inlocuite.

Alte avarii la cazane din vina fochistului- sunt cele produse de rmnerea fr ap
i de exploziile n spaiul de ap i gaze arse.

Din cele de mai sus rezult c, funcionarea ndelungat i fr avarii a cazanului,

depinde, n cea mai mare parte, de felul cum fochistul cunoate i respect
exploatarea raional a cazanului.

Masuri pentru evitarea accidentelor

Pentru evitarea accidentelor de munca fochistul trebuie sa ia urmatoarele masuri :
Inainte de a incepe orice lucrare ca de altfel orice muncitor se va gandi bine
cum sa o faca pentru ca sa nu se accidenteze .
sa vina la serviciu odihnit, sanatos si fara sa fi consumat bauturi alcoolice.
va mentine ordinea si curatenia in sala de cazane
va asigura luminozitatea si ventilarea corespunzatoare in sala de cazane . In
timpul functionarii cazanelor o fereastra sau o usa va fi permanent deschisa .
Nu va permite intrarea si stationarea persoanelor straine in sala de cazane .
Sculele si dispozitivele vor fi in perfecta stare .
Sticlele de nivel rotunde vor avea in mod obligatoriu o aparatoare de sticla
armata .Pompele si ventilatoarele vor avea aparatori la cuplaje
Lampa de verificare va avea tensiunea de 24 V maner protejat si abajur de
protectie. Transformatorul de tensiune va fi asezat cat mai aproape de priza si
nu se va introduce in cazan .
masinile si instalatiile electrice ( electromotoare, panouri de automatizare) vor
fi legate la pamant .
Scarile, platformele , podelele vor fi solid construite, vor fi prevazute cu
balustrada de 1 m. Pe ele nu se vor depozita scule, materiale etc .
Nu va intra si nu va permite intrarea cu tigara aprinsa in sala de cazane . In
timpul opririlor sau deschiderilor usilor va deschide si ferestre pentru aerisirea
salii cazanelor si eliminarea eventualelor gaze combustibile scapate .
Nu va dormi, nu va fuma si nu va consuma bauturi alcoolice .
Nu va cauta sa remedieze defectiunile ivite la instalatiile electrice si de
automatizare. Aceste operatiuni se fac numai de personal de specialitate .
La interval de 2 ani vor face vizita medicala .
16. Inainte de aprinderea focului va face obligatoriu preventilarea focarului
timp de 10 minute sau cat prevad instructiunile de exploatare .

43
 La aprinderea manuala a focului cu festila va introduce festila aprinsa in focar
sub arzator stand intr-o parte si cu mana dreapta va deschide treptat robinetul
de combustibil lichid sau gazos .Nu se va deschide robinetul de combustibil
daca flacara nu este aprinsa in focar.
Daca au loc rabufniri de gaze va inchide imediat robinetul de combustibil va
face din nou preventilarea apoi aprinderea focului ca mai sus .
Ochiurile de observare a flacarii vor fi acoperite cu sticla pentru a nu intra aer
fals si pentru a nu produce accidente mai ales la cazanele cu suprapresiune in
focar . In timpul obsevarii flacarii nu se vor manevra arzatoarele, ventilatoarele
suflatoarele de funingine . Stationarea nejustificata in fata arzatoarelor si a
clapelor de explozie este interzisa . Este de asemenea interzisa privirea prin
ochiurile de observare in timpul aprinderii focului .
Remedierea neetanseitatilor la cazanele de ap cald i cazane de abur de
joas presiune la conductele cazanului se va face cu chei fara prelungitor si
stand intr-o parte, numai cand presiunea este sub 3 bar.
In timpul seviciului, fochistul va urmari permanent ca nivelul apei sa nu scada
sub nivelul minim. Daca la un moment dat nu mai vede apa in sticlele de nivel,
va opri imediat focul, alimentnarea cu apa si furnizarea de apa ; in niciun caz
nu va face alimentarea cu apa, deoarece este posibil ca apa rece introdusa in
cazan peste tubul focar incins sa produca explozia cazanului .
Va controla, conform instructiunilor de exploatare, functionarea armaturilor de
siguranta si control inclusiz nivostatele , si va face purjarea cazanului . In
timpul verificarii, fochistul va sta intr-o parte.
Cazanele oprite pentru verificare si reparatii vor fi izolate de celelalte cazane
cu flanse oarbe, iar instalatia electrica scoasa de sub tensine . In timpul
verificarilor nu se vor face niciun fel de lucrari la cazane . Daca izolarea se
face prin inchiderea robinetelor, rotile de manevra ale acestora se vor
demonta sau bloca cu lant si lacat, cheia pastrandu-se la responsabilul salii de
cazane . In timpul verificarilor pe cazane se vor pune placi avertizoare cu
textul : Cazan in verificare Nu manevrati Se lucreaza
Intrarea in cazanele spalate chimic se va face numai dupa ce analiza
efectuata de unitatea care a facut spalarea chimica confirma lipsa pericolului .
Intrarea in canalele de gaze se va face dupa aerisirea acestora , urmata de
inchiderea registrului .
Curatirea de piatra si funingine se va face de 2 persoane dintre care una
efetueaza lucrarea iar cealalta il supravegheaza din exterior. Cel ce
efectueaza lucrarea va fi legat printr-o franghie sau cu centura de siguranta de
cel care il supravegheaza, pentru a-l trage afara daca i s-a facut rau . Cei doi
se vor schimba intre ei dupa fiecare 20 de minute . Temperatura in interior nu
va depasi 35-400 C .
La probele de presiune nu va participa decat pesonalul strict necesar.
Conform Legislatiei in vigoare conducatorul locului de munca( in cazul de fata
responsabilul salii de cazane) trebuie sa intocmeasca si sa afiseze in sala de
cazane masurile speciale de protectia muncii, tinand de specificul local . Lunar
acesta va face instructajul de protectie a muncii cu toti muncitorii din
subordine .

44
 In atributiile responsabilului salii de cazane intra si controlul respectarii
normelor de protectie a muncii de catre fochisti precum si acordarea
echipamentului de protectie si de lucru, conform normativelor in vigoare .
Sa se respecte si masurile de protectie a muncii din Regulamentele de
protectie a muncii pe ramuri de activitati : Ministerul Muncii , Familei si
Protectiei Sociale.
In fiecare sala de cazane se va gasi o trusa de prim ajutor dotata corespunzator
conform normelor in vigoare.

45