Sunteți pe pagina 1din 5

Didactica psihopedagogiei speciale

Curs si seminar
Psihopedagogie speciala, anul III

Tema 2 Principiile didactice si cele ale educatiei (cerintelor) speciale

2.1 Principiile didactice

In viziunea pedagogiei traditionale aceste principii sunt in principal:


Fundamentarea culturala si stiintifica a procesului de invatamant - se refera in
esenta la determinarea cultural-stiintifica a continuturilor educationale (planuri,
programe, manuale) ca si la pregatirea, formarea cadrelor didactice.
Principiul unitatii (legarii) teoriei de practica
Principiul durabilitatii si temeiniciei - (legat mai ales de memorizare i exersare n
nvare)
Participarea constienta si activa in activitatea de invatare
Principiul intuitiei - considerat in istoria pedagogiei o lege de aur a acesteia - este
explicabil in zilele noastre mai ales prin tezele psihologiei cognitiviste
(succesiunea concret - abstract, formal in dezvoltarea copilului); o alta exprimare a
acestuia este unitatea dialectica dintre senzorial si rational, dintre concret si
abstract;
Principiul accesibilitatii - adaptarea instruirii la particularitatile de varsta si
individuale - (stadiul de dezvoltare cognitiva, psihosociala, morala etc) foarte
important si din perspectiva psihopedagogiei speciale
Principiul unitatii, continuitatii si sistematizarii, (al structurarii)
se asigura mai intai prin documentele scolare care descriu continuturile, prin
planificarile cadrelor didactice si mai ales in activitatea concreta de predare-
invatare. Proiectarea si realizarea efectiva in curriculum a acestui principiu o
realizeaza insa cadrul didactic.

Alte abordari privind principiile. Nicola Cuomo, 2009

* Principiul GLOBALITATII: copilul care invata sa nu se opreasca asupra unei parti fara a
avea trimiteri si semnificatii in context, in relatii, in situatii. Adesea se opreste asupra unui
detaliu prea mult timp si se pierde astfel sensul circumstantei.

* Principiul SEMNIFICATIEI; este absolut necesar sa nu se faca activitati, exercitii, fara


un scop sau o finalitate proprie. In citire si scriere a tine cont de globalitate si punctarea
permanenta asupra situatiilor, sensurilor, are ca si consecinta didactica aceea de a nu preda
literele separate, ci cuvintele, sau chiar mici fraze.

* Principiul INFORMARII: copilul trebuie se fie intotdeauna informat clar (chiar


anticipand intr-un anumit fel cu materiale auxiliare de exemplu fotografii) despre ceea ce va
trebui sa faca, despre ceea ce face si de ce.
* Principiul STIE SA FACA: este fundamental sa se accentueze partea pozitiva,
competentele pe care copilul le poseda, pentru ca pornind apoi de la acestea sa se inceapa
predarea de noi cunostinte.

* Principiul MULTIACCESIBILITATII: in predarea citirii si a scrierii, cercetarile au


demonstrat ca unii copii sunt favorizati daca se incepe cu citirea, altii daca se incepe cu
scrierea, deci este bine daca se incepe de la abilitatile pe care le manifesta copilul.

* Principiul OCAZIILOR: cand se organizeaza activitati, trebuie sa se tina cont de faptul ca


acestea pot declansa oportunitati neprevazute si uneori acestea pot fi mai pregnante, mai
semnificative decat cele proiectate; este necesar sa fim pregatiti pentru a utiliza aceste ocazii,
pregatiti pentru schimbare, ramanand cu toate acestea in proiect, in obiectivele generale.

* Principiul MULTIMEDIALITATII: in comunicare, continuturile (cuvantul, scrierea,


imaginile...,) uneori nu sunt suficiente daca sunt separate, asadar un mesaj multimedial
integreaza limbajele: cuvintele sunt sustinute de imagini, imaginile sustin cuvintele, sunetele
sustin imaginile...

* Principiul nu doar al MEMORIEI logice: trebuie tinut cont de faptul ca exista si memoria
afectiva, emotionala, acea memorie care prezinta creierului imagini, situatii, circumstante,
mirosuri, sunete, gusturi,..., si ca mirosurile readuc memoriei imagini, situatii, cuvinte; ca
cuvintele amintesc memoriei mirosuri, contexte. Memoria evocativa prin intermediul
emotiilor poate fi un suport pentru dezvoltarea cognitiva.

* Principiul actiunii (A FACE): itinerarii didactice active: atingerea, miscarea, mersul,


privirea, actiunea, lipirea, decuparea, aruncarea, lovirea, prinderea, fuga,..., sunt actiuni care
trebuiesc incluse in proiectul educativ si devin citire, scriere, memorie, pentru ca s-a actionat.

* Principiul PROPRIULUI STIL COGNITIV: unii elevi memoreaza, sunt atenti daca stau
nemiscati, dimineata mai mult decat dupa masa, daca este liniste,...; altii sunt foarte atenti si
sunt mai predispusi spre a memora daca actioneaza, daca se misca, daca vorbesc, daca asculta
muzica, dupa masa mai degraba decat dimineata,...altii...; fiecare are modalitati tipice de
invatare.

2. Principiile educatiei cerintelor speciale

Un cod de valori i principii generale (extras din draftul Strategia naional privind
nvmntul persoanelor cu cerine educaionale speciale, n contextul educaiei incluzive
(SN-CES-CEI) pentru perioada 2014 2020)

2.1 Codul de valori

SN-CES-CEI introduce un Cod de valori referitor la promovarea educaiei incluzive, ca baza


a procesului de incluziune colar si sociala, care cuprinde urmtoarele asertiuni cu privire la
persoane care invata si la unitati de invatamant in general:
Toate persoanele au asigurat accesul la forme de educaie i instrucie.
Toate persoanele care inva au create condiiile necesare pentru participarea plenar
si de calitate la procesul de invatamant.
Fiecare elev este unic i valoros ca potential educational.
Fiecare elev poate nva si progresa in scoala.
Fiecare copil i tnr, indiferent de nevoile sale educaionale, are dreptul s mearg la
coala din vecintate pentru a participa alturi de colegii si de generaie la procesul
de nvmnt oferit de societate.
coala obinuit, parte a comunitii pe care o servete, trebuie s ofere copiilor i
tinerilor din mprejurimi toate condiiile pentru a fi colarizai.
Curriculum-ul colar este un instrument flexibil i adaptabil care sprijin colarizarea
tuturor elevilor.
Curriculum-ul trebuie adaptat rezonabil, n aa fel nct fiecare copil sau tnr s poat
nva, fiind asigurat parcurgerea traseului colar pentru toi cei care nva.
n centrul activitilor colare este elevul, nu problemele sale i nici etichetele
medicale, psihologice sau pedagogice determinate de insuccesul colar.
Fiecare profesor are nevoie de pregtire iniial i continuu psihopedagogic n
spiritul colii incluzive, al psihopedagogiei diversitatii pentru a rspunde adecvat
nevoilor educaionale ale elevilor de la clasa.
colile organizeaz i deruleaz aciuni comune cu familiile i cu alte instituii din
comunitate pentru a asigura resursele necesare acoperirii nevoilor de educaie a tuturor
elevilor.

Codul de valori presupune, in situatiile de CES:


Identificarea si evaluarea persoanelor cu CES pentru a se interveni, ct mai de
timpuriu posibil, asupra condiiilor care determin CES.
Evaluarea curriculara (a achizitiilor si progresului scolar) la elevii cu CES este o
component important a procesului educaional i are ca scop dezvoltarea plenar a
competenelor i capacitilor fiecrui elev. Sistemul educaional promoveaz o
evaluare complex n cadrul creia evaluarea didactic, adaptat i eficient,
ncurajeaz elevul s se dezvolte i s participe la procesul didactic.
Pentru elevii cu cerinte educationale speciale determinate de deficite funcionale care
mpiedic colarizarea n instituiile scolare obinuite se organizeaza coli, clase sau
alte servicii alternative, echivalente colilor generale similare, care s faciliteze
procesul de instrucie i educaie, n aa fel nct fiecare s aib acces la acele forme
care i sunt potrivite i care sunt acceptate de el i familia lui.
Asigurarea tuturor alternativelor i serviciilor de sprijin in sau cat mai aproape de
coal pentru a cunoate, interveni i evalua eficient dificultile de nvare ale
elevilor cu CES. colile obinuite cauta i folosesc toate resursele necesare colarizrii
copiilor care aparin comunitilor n care i deruleaz activitatea.
Scolile speciale lucreaza in cooperare cu scolile obisnuite, in asigurarea unei game cat
mai diversificate de structuri scolare precum si servicii de sprijin, in promovarea
incluziunii in scolile de masa.

2.2. Principii

SN-CES-CEI se bazeaza pe urmtoarele principii:


Garantarea, promovarea i respectarea dreptului la educaie a tuturor
persoanelor, fr discriminare.
Asigurarea egalizarii anselor, principiu neles i ca proces, definit de Regulile
Standard privind Egalizarea anselor pentru Persoanele cu Dizabiliti (ONU, 1993),
prin care diversele sisteme ale societii, cum ar fi serviciile, activitile, informaiile,
comunicarea i documentarea, sunt disponibile tuturor. Persoanele cu dizabiliti i
alte persoane cu cerine speciale sunt membri ai societii i trebuie s primeasc tot
sprijinul de care au nevoie n cadrul structurilor obinuite din educaie, sntate,
angajare n munc, servicii sociale etc.
Identificarea i intervenia timpurie (Legea nr.1/2011). Orice condiie sau situaie
de dezavantaj cu deosebire la copii, imediata/prompta la tineri sau aduli care poate
diminua potenialul de nvare i participare colar i social trebuie identificat ct
mai devreme posibil i trebuie cutat un rspuns si sprijin educaional i complementar
adecvat.
Principiul echitii, n baza cruia accesul la nvare se realizeaz fr discriminare,
in conditii de egalitate (de drepturi si sanse), corectitudine, dreptate...
Principiul centrrii educaiei pe beneficiarii acesteia.
Principiul incluziunii sociale, potrivit caruia intreaga comunitate participa la
sprijinirea persoanelor vulnerabile care necesita suport si masuri de protectie sociala
pentru depasirea sau limitarea unor situatii de dificultate, in scopul asigurarii
incluziunii sociale a acestei categorii de populatie.1 La nivelul legislaiei din Romnia,
cu toate c principiul incluziunii este stipulat, are mai acceptiuni limitate i este
menionat mai degrab formal.
Principiul calitatii, in baza caruia activitatile de invatamant se raporteaza la standarde
de referinta si la bune practici nationale si internationale.2
Abordarea holistica, sistemic i solidaritatea. Accesul si participarea scolara, in
conditii de egalizare a sanselor, a tuturor persoanelor cu dizabilitati si alte cerinte
speciale reprezinta coordonate esentiale de exercitare a drepturilor omului. La
realizarea acestora trebuie sa contribuie toate sistemele societatii, in spiritul
intrajutorarii, pentru realizarea coeziunii sociale.
Intervenia intersectorial i interdisciplinar. Abordarea problematicii educaiei se
realizeaz prin colaborarea i coordonarea interveniilor tuturor factorilor responsabili,
n contextul integrrii acesteia n politicile sociale, familiale, educaionale, de sntate
i altele. Evaluarea complex i orientarea colar pentru persoanele cu CES trebuie s
fie individualizate i contextualizate, proces n care lucreaz alturi cadre didactice,
ali specialiti i printii.
Promovarea parteneriatului educational, care presupune implicarea n educaia
colar a tuturor actorilor din viaa unei persoane cu CES, cu drepturi i obligaii
clar definite. Sunt necesare parteneriate de o mare diversitate, ceea ce presupune
participareaa tuturor actorilor, care acioneaz direct sau indirect n acest domeniu.
Asigurarea stabilitii, continuitii i complementaritii. Copilul are nevoie de un
mediu educaional stabil iar serviciile oferite trebuie gndite astfel nct s se asigure
continuitate i complementaritate, respectiv serviciile trebuie s fie disponibile n orice

1
Legea nr. nr. 292/2011 a asistentei sociale, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, Nr. 905, din 20 decembrie
2011, art. 5

2
Legea nr. 1/2011, art. 3 lit. b)
moment al vieii copilului i n sprijinul autonomiei la vrsta adult, precum i s
acopere diversitatea nevoilor sale specifice.
Participarea parintilor si a familiilor n toate aspectele legate de educaia
persoanelor cu CES. Familia constituie factorul principal de consultare si decizie n
toate etapele educarii si colarizrii persoanelor cu CES.
Educaia cerinelor speciale reprezinta responsabilitatea tuturor persoanelor care
lucreaz ntr-o coal, precum si a comunitatii.

Educatia in strategie naional destinat persoanelor cu dizabiliti pentru perioada


2016-2020

Obiectiv general

Promovarea educatiei si formarii profesionale favorabile incluziunii la toate nivelurile si a


nvatarii de-a lungul vietii pentru persoanele cu dizabilitati.

Obiective specifice

OS.1 - Asigurarea accesului persoanelor cu dizabilitati la educatie si formare profesionala, n


forme si contexte adaptate la nevoile individuale, n comunitatile n care traiesc.

OS.2 - Dezvoltarea competenelor persoanelor cu dizabilitati necesare participarii depline si


egale la educatie si formare, ca membri activi ai comunitatii din care fac parte.

OS.3 - Asigurarea calitatii serviciilor de educatie si de formare profesionala, adaptate nevoilor


persoanelor cu dizabilitati si relevante din perspectiva incluziunii.

OS.4 - Cresterea gradului de contientizare n familie, scoala, comunitate ai societate a


importantei si nevoii respectarii dreptului la educatie si formare profesionala pentru toate
persoanele cu dizabilitati.

SEMINAR

Exercitiu de analiza pe text (educatie in Strategia ANPD)

Ce cuvinte sau expresii apar de mai multe ori?

Ce credeti ca ar fi nou aici?

Cum credeti ca se poate dezvolta operationaliza fiecare obiectiv in parte ?

Lectura planului operational complementar strategiei segmental de educatie si


formare profesional