TRADIII I OBICEIURI LA ROMNI

Prof. FLORETEAU CORNELIA- LICEUL

TEORETIC BAL
Prof.Badea Vanina Elena LICEUL
TEORETIC BAL

Probabil c nimic altceva nu poate defini mai bine spiritul unui popor dect strvechile sale tradiii si
obiceiuri. Cltorul vestic va fi surprins s descopere in Romnia un loc plin de legende, mituri si
tradiii pstrate de-a lungul secolelor.
Definit dinuntrul ei, subiectiv, mitologia este o ncercare global de cunoatere absolut a
universului, deci o filosofie incluznd demersul mistic i o tiin general excluznd experimentul, i
care se constituie n orice cultur primitiv, opernd cu mijloace magice i manifestndu-se prin
adaptarea concret epic a abstraciilor i a fenomenelor superioare la situaia psihosocial dat, ca i
prin explicarea simbolic a acestora.
Iat cteva din frumuseea tradiiilor romnesti ce se in la srbatorile calendaristice sau la momentele
importante din viaa romnilor care au rolul de-a ne mbia cu farmecul lor.
Sfntul Andrei
Noaptea din ajunul Sf.Andrei este destinat unor obiceiuri, poate antecretine, care s asigure protecie
oamenilor, animalelor si gospodriilor. Tranii romni le-au pus sub oblduirea acestui sfnt, tocmai
pentru c ele trebuie garantate de autoritatea si puterea sa. Ajunul Sf.Andrei este considerat unul dintre
acele momente in care bariera dintre vzut si nevzut se ridic. Clipa cea mai prielnic pentru a obine
informatii cu caracter de prospectare pentru anul care vine. De asemenea, "Andreiu' cap de iarn" cum
ii spun bucovinenii, permite interferena planurilor malefice cu cele benefice, lucrurile importante din
existena oamenilor putnd fi ntoarse de la matca lor fireasc. Se crede c in aceast noapte "umbl
strigoii" s fure "mna vacilor", "minile oamenilor" si "rodul livezilor".
mpotriva acestor primejdii, tranul romn folosete ca principal element apotropaic (de
aprare), usturoiul. n egala msura, casa, grajdul, coteele, uile si ferestrele acestora sunt unse cu
usturoi pisat, menit s alunge ptrunderea duhurilor rele la oameni si animale.
Sfntul Nicolae

Decembrie vine apoi cu srbatoarea, att de ateptat de copii, a Sfntului Nicolae. Cai dintre
noi nu au ateptat cu nfrigurare dimineaa de 6 decembrie pentru a se uita dac Mou' a lsat ceva in
ghetele pregtite de cu sear? Acest obicei al darurilor aduse de Mo Nicolae, s-a impmatenit mai
mult la ora. Este posibil s fie un mprumut din rile catolice, unde Mo Crciun este cel care pune
daruri in ghete sau ciorapi anume pregtiti. Copiilor din Romnia li se poate intampla ca Mo Nicolae
s aduca si cte o vrgu (pentru cei obraznici). Rolul de ocrotitor al familiei cu care a fost nvestit de
religia ortodox Sfantul Nicolae i d dreptul s intervin in acest fel in educaia copiilor.Povestea lui
Mo Crciun ncepe cu un btrn numit Sfntul Nicolae, episcopul din Myra. Se spune c el posed
puteri magice i a murit in 340 a.H. i a fost ngropat in Myra.Trziu, in secolul XI, soldaii religioi
din Italia au luat rmiele sfntului cu ei napoi in Italia. Ei au construit o biseric in memoria lui, in
ari, un ora port din sudul Italiei. Curnd, pelerinii cretini din toat lumea au venit s viziteze Biserica
Sfantului Nicolae. Ei au luat legenda lui Mo Nicolae in locurile lor natale. Legenda s-a rspndit in
toata lumea i a luat caracteristicile fiecrei ari.

Colindatul

Pentru cea mai ateptat srbtoare din decembrie, Crciunul, romnii au apelat in egal msura
la tradiie, tiind s accepte si obiceiuri mai recente. Obiceiul colindatului a nglobat in el nu
numai cntec si gest ritual, ci si numeroase mesaje si simboluri ale unei strvechi spiritualitti
romnesti. El s-a pstrat asociindu-se cu celebrarea marelui eveniment cretin care este Naterea
Domnului Iisus Hristos. In ajunul Crciunului, pe nserat, n toate satele din ara, incepe colindatul.
Copiii cu steaua vestesc Naterea Domnului i sunt primiti cu bucurie de gazdele care i rspltesc cu
mere, nuci si colaci.

Anul nou

Pentru cel mai important moment, trecerea in noul an, pregtirile se reiau. In sptmna dintre
Crciun si Anul Nou, in toate satele cetele de flcai se prepar pentru "urat", sistem complex de datini
si obiceiuri. Pe nserat, in ajunul anului sunt ateptai sa apar "Ursul", "Capra", "Bunghierii", "Caiutii",
"Malanca", "Jienii", "Mascaii" etc.
Concretizarea spectaculoas a unor mituri antice legate de simbolistica animalelor, aceste
manifestri reprezinta o modalitate originala de exprimare a arhaicelor asociaii rituale dintre animale si
cultul cvasiuniversal al soarelui..
Faptul c aceste obiceiuri se practic la cumpna dintre ani este justificat de simbolistica zilei de
31 decembrie care in gndirea popular reprezint data morii dar si a renaterii ordinii cosmice.
Structura ceremoniala a obiceiului este in acelasi timp plin de for si vitalitate. Muzica si dansul
remarcabile prin virtuozitate si dinamism, mtile pline de expresivitate, alctuiesc un spectacol unic.
Cnd se apropie miezul nopii ctre noul an, ranii obinuiesc s prevad cum va fi vremea in anul ce
vine. Se folosesc de foile unei cepe mari pe care le desprind si le aseaz in ordine, numindu-le dup
lunile anului. n fiecare din ele pun putin sare. A doua zi, de Sfntul Vasile, cel ce dezleag vrjile si
fcturile, ei vor verifica ct lichid a lsat sarea topit in fiecare foaie. Aa vor ti (pentru c in mod
misterios cantitile sunt diferite) dac vor avea secet sau ploaie si in ce lun anume.

Mrior si Baba Dochia

Mrior este denumirea popular a lunii Martie, luna echinociului de primvar si a Anului Nou
Agrar, dedicat zeului Mars si planetei Marte. Mriorul este, in tradiia popular, o funie format din
zilele sptmnii si lunile anului adunate si rsucite intr-un nur bicolor, simboliznd iarna si vara,
fcuta cadou la 1 Martie.La sfritul secolului XIX,Mriorul era primit de copii, fete si baieti, fara
deosebire, de la parinti In dimineata zilei de 1 martie, inainte de rsaritul soarelui. Mriorul, de care
se aga o moneda metalic de argint si, uneori, de aur, se purta legat la mna, ulterior prins in piept sau
la gt. El era scos, in raport de zona etnografic, la o anumita srbtoare a primverii (Macinici,Florii,
Pate, Arminden) sau la nflorirea unor arbuti si pomi fructiferi. Se credea ca purttorii Mriorului nu
vor fi prlii de soare pe timpul verii, c vor fi sntoi si frumoi ca florile, plcuti si drgstoi, bogai
si norocoi, ferii de boli i de deochi.Obiceiul Mriorului este o secven a unui scenariu ritual de
nnoire a timpului i anului, primvara, la naterea si moartea simbolica a Dochiei, divinitate agrar si
matern care moare si renate simbolic la noua martie, echinociul de primvar in Calendarul Iulian
(stil vechi). In raport cu scurgerea anuala a timpului, Dochia se numete Dragaica, sau Snziana la 24
iunie, Maica Precista la 8 septembrie, Vinerea Mare la 14 octombrie, devenind "baba", dupa ce a fost,
rnd pe rnd, copila, tnr, matur. Dochia pstreaza, mpreuna cu metamorfozele ei calendaristice,
aminirea Marii Zeie, (Terra Mater) si este identificat cu Diana si Iuno din Panteonul roman,cu Hera si
Artemis din Panteonul grecesc.
BIBLIOGRAFIE
1.Mic enciclopedie de tradiii romneti,Ion Ghinoiu, Ed.Enciclopedic, 2001
2. Srbtori i obiceiuri , C.Briloiu,Ed. Enciclopedic, 2002
3.Obiceiuri i tradiii de Crciun, M.Mitroi, Ed. Autorul,2004