Cantecul Perlei

Este unul dintre cele mai celebre imnuri gnostice. Sub forma unei povestiri, el reia
toate temele Renasterii sufletului. Atribuit lui Bardesane (154 - 222) si figurand printre
Psalmii lui Mani (sec. 3), contine concepte precum Regatul Originar, uitarea Tatalui,
cautarea Gnozei (Perla), trezirea, reconstituirea vesmintelor de Lumina ale sufletului etc...
rezumand intregul Drum al Intoarcerii in Imparatie. Insa acest imn emotioneaza cu deosebire
pe cel ce recunoaste mesajul care se adreseaza scanteii de Lumina din inima sa, si "isi aduce
aminte ca este fiu de Rege si ca trebuie sa fie liber."

Pe cand eram copil, locuind in casa Tatalui meu din Imparatie si bucurandu-ma de
bogatia si luxul parintilor mei, acestia mi-au dat provizii de drum si m-au trimis departe de
patrie - Orientul.
Mi-au innodat o boccea cu giuvaeruri din comoara noastra. Era mare, insa atat de
usoara incat o puteam duce singur : aur din Geler, argint din Ganzak, calcedoniu din India,
opal din Kushan. Mi-au facut si o cingatoare de diamante din cele care taie fierul.
M-au dezbracat de roba stralucitoare pe care, in iubirea lor, mi-o croisera, precum si de mantia
de purpura tesuta dupa statura mea, daltuindu-mi aceasta fagaduinta in inima, ca sa nu o pot
uita :
"Atunci cand vei fi coborit in Egipt, si vei fi pus mina pe perla, singura ce se afla in
mare, in apropierea sarpelui cu rasuflarea fumeganda, te vei imbraca din nou cu roba
stralucitoare si cu mantia care o acopera, si impreuna cu fratele tau, al Doilea Nascut, vei fi
mostenitor al Imparatiei. "
Am parasit Orientul si am coborat, insotit de doua calauze, caci drumul era periculos si
greu, iar eu prea tanar ca sa-l parcurg singur.
Am traversat regiunea Maissan, punct de intalnire al negutatorilor Orientului, am ajuns
in tara Babilonului, mi-am facut drum printre peretii Sarbugului si am coborat in Egipt, unde
tovarasii mei m-au parasit.
M-am indreptat tinta catre sarpe, si m-am cuibarit langa culcusul lui, ca atunci cind va
atipi, sa-i pot lua perla.
 Cum eram singur, ma simteam strain fata de locuitorii acelei tari. La un moment dat,
am zarit un tanar nobil originar din Orient, frumos si placut. Mi s-a alaturat, eu am prins
incredere in el si facandu-mi-l tovaras, i-am povestit toata tarasenia. El m-a pus in garda
impotriva egiptenilor si impotriva apropierii de cei pagani. Am ajuns sa ma imbrac aidoma
lor, de teama ca nu cumva sa banuiasca ce urmaresc - ca vin de departe pentru a lua perla, si
sa nu trezeasca atentia sarpelui asupra mea.
Ei si-au dat seama totusi, dintr-o pricina sau alta, ca nu le eram compatriot, si si-au
aratat rautatea, facandu-ma sa le mananc bucatele. Am uitat ca eram print, si l-am slujit pe
regele lor. Am uitat si de perla pe care parintii ma trimisesera s-o caut. Iar mancarea lor grea
m-a aruncat intr-un somn adanc.
Or, parintii mei stiind tot ce mi se intimpla, incepura sa se ingrijoreze. Au chemat
pentru o adunare la curte pe toti regii, sefii Partilor si mai marii Orientului. Au hotarat ca nu
se cuvenea sa ma abandoneze Egiptului.
Mi-au scris o scrisoare semnata de fiecare demnitar cu numele lui :
"Din partea tatalui tau Regele regilor, si din partea mamei tale, regina peste Orient, si a
fratelui tau, al Doilea Nostru Nascut, salutare tie, fiul nostru din Egipt. Trezeste-te ! Iesi din
somnul tau si asculta cuvintele acestui ravas. Adu-ti aminte ca esti fiu de rege. Aminteste-ti
din cine te tragi, ajungand sclav. Aminteste-ti de perla pentru care ai coborat in Egipt. De roba
stralucitoare si de mantia neasemuita in splendoarea ei, cu care trebuie iarasi sa te
invesmantezi si sa te impodobesti, atunci cand se va fi citit numele tau in cartea eroilor.
Gandeste-te ca alaturi de fratelel tau - al Doilea Nascut - vei fi mostenitor al Imparatiei."
Scrisoarea a fost pecetluita de mana dreapta a regelui, impotriva raufacatorilor - fiii
Babilonului si demonii salbatici din Sarbug. Ea a zburat ca un vultur - regele pasarilor; a
zburat si s-a asezat langa mine, si s-a facut cu totul Cuvant. La murmurul vocii sale, am iesit
din somnul meu si m-am trezit. Am primit-o, sarutat-o, am rupt sigiliul si am citit-o. Cuvintele
scrisorii erau chiar acelea care fusesera sapate in inima mea. Mi-am amintit deodata ca eram
fiu de rege, si ca trebuia sa fiu liber. Mi-am amintit de perla pentru care fusesem trimis in
Egipt.
Am hotarat ca prin farmece sa adorm sarpele cel cu rasuflare fumeganda. Invocaand
asupra lui numele tatalui meu, al celui de-al Doilea Nascut, si al mamei mele regina
Orientului, l-am cufundat in somn. Am rapit perla si am plecat spre casa parinteasca.
Am dat jos de pe mine hainele lor necurate, noroiase si le-am lasat locului. Mi-am indreptat
pasii spre lumina patriei noastre, Orientul, si scrisoarea care ma trezise din torpoare - iata ca
imi deschidea drumul, si asa cum ma trezise glasuind, ma conducea acum cu lumina ei. Foaia
rosie stralucea inainte-mi, si cuvintele ei imi imbarbatau graba, indrumandu-ma si zorindu-ma
cu dragoste. Am mers inainte, trecand de Sarbug, lasand Babilonul in stanga, pana am ajuns la
Maissan, intinsul port la mare al negutatorilor.
Acolo mi-am regasit roba stralucitoare pe care o dezbracasem impreuna cu mantia ce o
acoperea, caci parintii mi-o trimisesera din inaltimile Hyrcaniei prin vistiernici de incredere.
Adevarul era ca, parasind-o de copil in casa tatalui, desi imaginea ei in fata mea staruia inca,
nu-mi mai aminteam cum era facuta. M-am regasit intreg in ea, iar pe ea am regasit-o intreaga
in mine; impreuna, eram o singura fiinta. Am observat de asemenea ca si vistiernicii ce-mi
adusesera straiele erau dubli, intr-o singura forma, caci unic era semnul gravat pe ei de catre
rege, care prin mainile lor imi inapoia averea lasata in gaj : aceasta roba a mea stralucitoare,
nemaivazuta, licarind de culori, de aur, de beriliu, de calcedoniu. Cusaturile ei erau insemnate
cu diamante. Portretul in picioare al Regelui regilor o acoperea in intregime. Reflexele ii erau
daurite precum cele ale safirelor.
Am mai vazut cum emotia ei de a ma regasi o facea sa fremete din cap pana in
picioare si ca era gata sa-mi vorbeasca. I-am auzit glasul melodios murmurand in timp ce se
apropia :
"Apartin celui mai viteaz slujitor pentru care am fost innobilata in fata tatalui meu. Am
simtit ca talia mea creste odata cu faptele mele."
Si in emotia ei, se revarsa catre mine, nerabdatoare s-o iau din mainile celor care mi-o
aratau. Dragostea mea, la randu-i, ma impingea sa alerg in intampinarea ei, si s-o prind. Mi-
am desfacut bratele si am primit-o. M-am impodobit cu frumusetea culorilor ei si m-am
invaluit cu totul in mantia cea cu nuante magnifice.
Astfel invesmantat, am urcat la Curte pentru a-mi prezenta salutul si omagiile. Mi-am
plecat capul si m-am prosternat inaintea majestatii tatalui meu, care imi trimisese roba, si ale
carui porunci le implinisem, dupa cum si el la randu-i isi tinuse fagaduiala.
La Curtea inaltilor lui demnitari, ma aflu acum printre cei de seama; m-a primit cu
bucurie; sunt impreuna cu el in imparatia lui. In sunetul orgilor, toti supusii ii aduc slava. El
mi-a fagaduit, de asemenea, ca ma va lua cu sine la Curtea Regelui regilor, inaintea caruia voi
aduce perla mea drept ofranda.

Traducere : Carmen Lucaci

 Imnul Perlei

Cnd eram copil n casa tatlui meu, n mprie, m bucuram de viaa n bogie i
perfeciune.
Pn n clipa n care prinii mei m-au trimis departe de patria noastr din Est, dndu-mi din
haznaua lor responsabiliti mari, ns uor de respectat.
Au scos de pe mine vemntul laudei n care m-a nfurat dragostea lor pentru mine i mantia
de purpur ce-mi venea ca turnat.
i mi-au scris spre ascultare n inim: Vei purcede la drum n Egipt i vei aduce Perla care
zace la fundul oceanului nfurat n corpul unui dragon viu, iar apoi i vei putea rembrca
vemntul i mpreun cu fratele tu, urmaul nostru, vei moteni mpria.
Am plecat din Est i am luat-o devale, n tovria a doi trimii mprteti, cci drumul era
nesigur i greu, iar eu prea verde pentru o asemenea cltorie.
Am traversat grania Maishanului unde se adun negustori din Est i am ajuns n ara Babelului
i am intrat n cetatea Sarbg. De acolo, am luat-o n vale spre Egipt i mi-am luat rmas bun
de la tovarii mei.
M-am dus ntins la dragon i m-am oprit ntr-o gospodrie vecin cu a lui, ateptndu-l s
adoarm ca s-i pot lua Perla.
Singur cuc, inndu-m aparte, eram strin, dar am dat de unul din tribul meu, un flcu chipe
i recunosctor, fiu de mprat. M-am ataat de el, iar cnd i-am spus de ce m aflu acolo, m-a
prevenit despre egipteni i tovriile necurate.
i totui, eu le-am mbrcat straiele ca s nu cread c am venit de pe alte meleaguri pentru a
gsi Perla, i s pun dragonul pe mine.
Dar ei i-au dat seama c nu sunt de-al lor i mi s-au artat politicoi i au amestecat
mecheriile cu butura i mi-au dat s gust din bucatele lor.
Atunci am uitat c sunt fiu de mprat i am nceput s-l slujesc pe mpratul lor. Am uitat de
Perla dup care m trimeseser prinii. De la greutatea bucatelor lor czusem ntr-un somn
adnc.
Prinii mei tiau ce e cu mine i-i fceau griji. S-a dat veste ca toi cei din mpria noastr
s se adune la pori. i regii sau prinii rii Parilor, i mai marii Estului s-au gndit ce s fac
pentru ca eu s nu rmn n Egipt. i mi-au scris o scrisoare semnat de toi mai-marii:
De la Tatl tu, Regele regilor, i de la Mama ta, stpna Estului, i fratele tu, urmaul
nostru, ie, fiului nostru n Egipt salutare. Deteapt-te i scoal-te din somnul greu i ia aminte
cuvintele scrisorii noastre. Adu-i aminte c eti fiu de mprat: gndete-te n a cui robie ai
intrat. Adu-i aminte de perla pentru care eti n Egipt. Adu-i aminte de vemntul tu de
laud, ine minte splendida ta mantie, ca s le poi recupera i s te-mpodobeti cu ele i ca
numele tu s fie n cartea eroilor i ca, mpreun cu fratele tu, urmaul nostru, s moteneti
mpria.
Ca un trimis a fost acea scrisoare pecetluit de o mn mprteasc contra forelor rului,
fiilor Babelului i demonilor nenfrnai din Sarbg. A fost pecetluit cu vulturul, regele
psrilor, i el a zburat i s-a aezat lng mine i s-a transformat n vorbe. La auzul lui m-am
deteptat i m-am sculat din somn, l-am luat, l-am srutat, am rupt pecetea i am citit
scrisoarea. Mi-am reamintit c eram de vi mprteasc i c sufletul meu nscut liber tnjea
dup ai si. i mi-am mai adus aminte i de Perla pentru care am fost trimis n Egipt.
Am aruncat vrji asupra dragonului i l-am adormit rostind asupra lui numele tatlui meu,
numele urmaului nostru i numele mamei, stpn a Estului.
Am luat perla i am purces la drum de ntoarcere spre casa tatlui meu. Am aruncat de pe mine
hainele lor soioase i necurate i le-am lsat n urm, n ara lor. Iar eu mi-am gndit drumul n
aa fel, nct s ajung n lumina patriei noastre Estul.
naintea mea zbura scrisoarea detepttoare. i aa cum m detept cu vocea sa aa m
ndruma acuma luminndu-mi n faa ochilor cu lumina sa i mi ucidea frica prin glasul su i
m ndemna cu dragostea sa.
Vemntul laudei mele pe care-l purtam cndva i mantia mea care m acopereau cndva mi-au
fost trimise de ctre prinii mei prin curieri de ndejde.
Cnd am vzut vemntul, mi s-a prut c m uit n oglind. M vedeam pe de-a-ntregul n el,
la fel cum se vedea i el n mine pe de-a-ntregul c ne-am desprit, iar acum am devenit din
nou unul i acelai.
i imaginea Regelui regilor era reprezentat peste tot i se schimba toat de la micarea
tiinelor secrete.
Vedeam c ncepe s vorbeasc i prindeam fiecare sunet pe care-l optea n drum spre cas:
Eu sunt vinovat de faptele celui pentru care am crescut n casa Tatlui i mi-am dat seama
dup el c m mresc la fel ca i faptele lui
i cu micri demne se ndreapt nspre mine i se grbete din minile care o duc s o iau, iar
pe mine la fel m-a deteptat dragostea i am alergat ca s-o iau.
Am ntins mna, am luat-o i am observat pe mine frumuseea culorilor ei i m-am acoperit cu
mantia.
nvemntat n acest fel, am intrat pe porile ntmpinrilor i adoraiei.
Am plecat capul i am adorat perfeciunea Tatlui meu care mi-a trimis-o, ordinele cruia le-
am ndeplinit aa cum ar fi ndeplinit i el tot ce-ar fi promis.
M-a primit cu bucurie i eram cu el n mpria lui i toi i ludau domnia prin muzic, pentru
faptul c, aa precum promisese, l aduse la curte pe Regele regilor i aducnd Perla eram
alturi de el.

Traducere din polonez de Valeriu Turea junior