Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Colectionarul-Roman-Nr.2 24.02.2006 PDF
Colectionarul-Roman-Nr.2 24.02.2006 PDF
Cl.1 argint aurit -20, aur masiv -5 Multe din informatiile despre variante si in special despre
Cl.2 argint aurit - 50, aur masiv - 20 exemplarele din aur cu diamante au fost obtinute prin discutii cu
Cl.3 argint - 300 fosti directori ai Bancii Nationale, Monetariei Nationale si alti
Cl.4 argint - 1000 oficiali ai guvernului communist.
Cl.5 argint - 1500
Cl.1 si 2 - necunoscut
Cl.3 argint - 20
Cl.4 argint - 100
Cl.5 argint - 200
Versiunea diplomatica - 50
Cl.1 metal aurit - 150
Cl.2 metal aurit - 300
Cl.3 metal argintat - 1000
Cl. 4 metal argintat - 2500
Cl.5 metal argintat - 5000
BIBLIOGRAFIE GENERALA
1. A. Smaranda, Emisiunea de bancnote ale Bancii Generale
Romane, 1917-1918, BSNR, 70-74, 1976-1980
2. G. Hochstrasser, Banii armatei Mackensen la Sibiu, 77-
79, 1983-1985 Bancnota de 50 bani Banca Generala Romana cu
3. Kupa M., Corpus notarum pecuniariarum Hungariae, 1993 2 stampile "SZEBEN VARMEGYE ALISPANJA".
Maximian si Diocletian
Antoninian Numerian
Doua monetarii , n timpul mparatului Probus, Roma si
Ticinum au emis serii monetare diferite ce aveau n comun un
cod bazat pe cuvntul 'Aequiti'. ntelesul acestui cuvnt nu este
foarte clar , n sensul ca nu se stie daca se refera la unul singur,
sau la calareti n general. Unii cercetatori considera ca se face
referire la mparatul Probus ca si 'Equitius', altii sustin ca se refera Maximian cu zeii Jupiter respectiv Hercule. Monetaria era
la rangul cavalerilor. mpartita n doar trei ateliere, identificate cu literele grecesti A,
Monetaria Roma, folosea sapte ateliere numerotate cu ajutorul B si (gama). La aceasta litera , fiecare atelier a adaugat cte o
numeralelor grecesti A, B, (gama), (delta), (epsilon), S, si Z. Sigla treime din numele zeului reprezentativ pentru fiecare din cei doi
mparati. Astfel , pentru Maximian, primul atelier va avea sigla
A n camp, iar n exerga numeralul XXI si literele HP, al doilea
atelier are n exerga sigla B, urmata de numeralul XXI si de literele
grecesti KOY, iar cel de-al treilea atelier va prezenta n exerga
numeralul XXI, urmat de sigla atelierului (gama) ?si de literele
(lambda) .Puse cap la cap, cele trei fragmente formeaza cuvntul
HPKOY(lambda)I, adica numele lui Hercule scris cu caractere
grecesti (nsa nu echivalentul grecesc Herakle). Pentru a facilita
determinarea acestei particularitati, n exerga apar puncte ntre
monetariei era trecuta pe reversul monedelor , n exerga si era numeralul XXI, simbolul monetariei si literele de cod. ?Aceasta
alcatuita din trei parti. n partea stnga era 'R' de la Roma. n caracteristica nsa o are doar un anume tip monetar si anume
dreapta era numeralul grecesc aferant atelierului monetar (A- cel cu legenda CONSERVATOR AVGG, care nvestea zeul drept
Z).n mijloc, se gasea o litera dintre A,E,Q,V,I,T ,astfel nct daca salvator ai mparatilor coregenti.Pe avers IMPerator Caesar
privim un set de monede n ordinea laboratoarelor se formeaza Marcus Aurelius VALerius MAXIMIANVS Pius Felix AVGustus,
cuvntul AEQVITI. Astfel, primul atelier folosea RAA, al doilea uneori mai aparnd si legenda fara Felix.n RIC aceste emisiuni
REB, al treilea RQ(gama), al patrulea RV(delta) al cincilea RIE, sint datate ntre 289-290 d.Hr , la monetaria Siscia.
al saselea RTS ultimul RIZ . Sa fie oare o pura coincidenta? Monedele emise pentru Diocletian din acelasi tip monetar
Monetaria Ticinum, batea monede n sase ateliere.nsa si sunt similare cu cele prezentate nainte, cu exceptia ca pe revers,
aici se ntalneste aceeasi situatie. La nceput, cuvntul AEQVITI zeul din partea dreapta este Jupiter, iar cuvntul de cod este
era trunchiat n AEQVIT. Apoi, se pare ca a emis o noua serie
, care folosea cuvntul "EQVITI", omitndu-l astfel pe A din
diftongul de nceput. Aceasta a doua serie este mai des ntlnita
dect prima. n catalogul RIC, este considerata drept o a treia
emisiune cea n care apare o stea n cmp pe revers.Spre deosebire
de Roma, n cazul emsiunilor de la Ticinum, litera de cod apare
n cmpul monedei, n timp ce litera atelierului preceda numeralul
XXI n exerga. Atelierele de la Ticinum sunt numerotate folosind
smbolurile P, S, T, Q, V and VI. Acestea sunt litere latine, iar
pentru al cincilea si al saselea s-au folosit numerale deoarece s- IOBI(scrierea n greceste a lui IOVI, adica Jupiter).
Pagina 7 Colectionarul Roman
Cuvntul a fost mpartit astfel pe cele trei ateliere: primul a procedat la punerea acestora pe monede. Ar fi posibiil ca aceste
atelier I, al doilea atelier O, iar al treilea atelier BI Aceste litere coduri sa fie un fel de metoda pentru evitarea falsificarii monedelor,
se adaugau numeralului XXI si simbolului atelierului(A,B sau situatie n care iese la iveala gradul de dezvoltare al sistemului
(gama)). monetar roman al secolului III. Sau ar putea fi doar din motive
Mentionam ca aranjarea litrelor n cmpul monetar poate mistice, necunoscute noua. n timpul circulatiei acestor emisiuni,
vareia de la descrierile facute mai sus, si anume, siglele monetariei oamenii erau deja familiarizati cu abrevierile si siglele monetare.
pot fi regasite att n exerga ct si n cmp , aceeasi situatie Totusi nu se explica scrierea cuvintelor latine cu litere grecesti.
ntlnindu-se si pentru literele de cod, sau numeralul XXI. Poate acest fapt va fi explicat de cercetari sau descoperiri ulterioare.
Care ese motivul acestor codari? Sa fie simple coincidente?
Putin probabil. Specialisti nca ncearca sa afle scopul n care s- Autor: Bogdan Cacuci
NOTE :
1.Octavian Luchian, George Buzdugan, Constantin C.
Oprescu- Monede si bacnote romnesti, ed. Sport-turism,
Bucuresti, 1977, pag. 19.
2.Corneliu Margarit Tatulea- Cercetari n cimitirul medieval
de la Portaresti, judetul Dolj , Oltenia, Studii si comunicari,
Piesa ce face obiectul acestui studiu, face parte din tipul I Craiova, 1981, pag.47-50.
(tipul comun muntean), avnd legenda cu caractere latine, 3.Octavian Iliescu- Ducati necunoscuti emisi de doi voievozi
asemanator numarului 145 al catalogului lui Octavian Luchian ai Tarii Romnesti n secolul al XV-lea, B.S.N.R. , nr.131-133,
si colaboratorii. (9). Bucuresti, pag. 264.
Av. : Scut despicat, npartit n doua parti egale, printr-o linie 4. Maria Dogaru-Heraldica Romniei, Bucuresti, ed. JIF,
dreapta verticala; cartierul I este ocupat de patru grinzi, plin, cu pag.35.
litera w (rotunjit), ce ocupa jumatatea inferioara, ultima bucla a 5. Dan Cernovodeanu- Stiinta si arta heraldica n Romnia,
literei suprapunnd linia scutului. ed. Stiintifica si enciclopedica, Bucuresti, 1977, pag.215, plansa
Legenda n cerc : IV, fig.1.
,totul ntr-un cerc perlat exterior. 6. Vitali Umlauf- Criterii de ordin heraldic pentru
Rv. : Coif nchis n profil dextra, deasupra lui acvila avnd determinarea domnitorilor emitenti din epoca medievala a
corpul dextra si cap conturnat, senestra, aripi semideschise, numismaticii romnesti, B.S.N.R. , nr.129-130, Bucuresti, 1983,
crucea cu bratele egale, posibil sa fie tinuta n cioc, ncepnd pag. 362.
legenda ; 7.Idem, pag. 352.
sub pieptul pasarii, in cmpul dextra, litera I ; totul ntr-un cerc 8.Octavian Luchian si colaboratorii, - Monede si bacnote
perlat exterior. romnesti, ed. Sport-turism, Bucuresti, 1977, pag. 7.
Flanul monetar este bine centrat, imaginile de pe ambele 9.Idem. pag. 22.
fete fiind bine conservate, ceea ce denota o circulatie redusa a
BIBLIOGRAFIE GENERALA
1. Botezatu Nicolae, Personalitati medicale din Tara de
Jos a Moldovei, Ed. Sfera, Brlad, 2005
Fig.9. Placheta Spitalului Clinic de Psihiatrie Socola - 1985
2. Cumpatescu Andone, Personalitati ale Iasului n imagini
medalistice, Ed. Junimea, Iasi, 2002
3. Cumpatescu Andone, O istorie a Iasului n imagini
medalistice, Ed. Timpul, Iasi, 2005
4. Trcoveanu E., Chiriac I., Litu M., Epure O., "Epitropia
Sfntul Spiridon" Iasi. De la origini la glorie, desfiintare si noi
nceputuri, Vol. I, Ed. Danaster, Iasi, 2000
5. Trcoveanu E., Litu M., Epure O., "Epitropia Sfntul
Spiridon" Iasi. De la origini la glorie, desfiintare si noi nceputuri,
Vol. II, Ed. Scripta Manent, Iasi, 2004
6. Trcoveanu E., Romanescu C., Litu M., Ctitorii
Fig.10. Medalia Spitalului Clinic de Psihiatrie Socola - 1985 Prestigiului, Ed. "Gr.T. Popa" - UMF Iasi, 2004
Pagina 13
Colectionarul Roman
Stiri Numismatice
Monede si bijuterii din timpul lui Alexandru cel Mare in O moneda de aur din timpurile anglo-saxone a fost
valoare de 1.2 milioane euro au fost furate dintr-un muzeu din achizitionata de British Museum cu suma de 350.000 lire sterline.
Veliko Trnovo, Bulgaria. Au fost furate in total 10.000 de monede Acesta este cea mai mare suma de bani platita pentru o moneda
din care 230 de aur din era elenistica si 68 stateri din timpul lui britanica. Moneda il prezinta pe regele Coenwulf care a domnit
Filip si al fiului sau Alexandru cel Mare. Greutatea totala a in Mercia (sudul Angliei) intre 796-821AD. si a fost descoperita
pieselor furate a fost in jur de 100 kilograme. de un detectorist in Bedfordshire langa raul Ivel in 2001. Piesa
a fost achizitionata in 2004 de catre un colectionar, Allan
Monetaria Regala din Australia impreuna Galeria Nationala Davisson, care si-a ipotecat casa ca sa poata licita suma de
de Arta a initiat un proiect de imortalizarea operelor a patru 400.000$ penru aceasta moneda. La inceputul acestui an el a
artisti plastici din Australia pe monede de argint. Au fost selectate vandut-o unui colectionar din S.U.A. care a decis s-o cedeze
opere de arta de sidney Nolan, Jeffrey Smart, Brett Whitley si muzeului British Museum contra aceleasi sume. In total sunt
Russell Drysdale. S-a anuntat ca vor fi scoase la vanzare pentru cunoscute numai 8 monede britanice batute in acele timpuri
colectionari 10.000 de seturi de monede. intre 700-1250AD, iar moneda de Coenwulf este singura
descoperita in ultimii 50 de ani.
O moneda de argint frantuzeasca din sec XV a fost descoperita
in chila unei corabii medievale care a fost gasita in riul Ursk la
Newport. Introducerea unei monede in chila navelor era un
obicei in acele vremuri, care se practica pentru ca se credea ca
atrage norocul. Corabia din Newport este cea mai bine conservata
nava medievala descoperita in ultimii ani.