Constituia Romniei ( republicata si reactualizata n Monitorul Oficial al Romniei, din

31 octombrie 2003)1

Art 4. (1) Statul are ca fundament unitatea poporului romn i solidaritatea cetenilor si.

(2) Romnia este patria comun i indivizibil a tuturor cetenilor si, fr deosebire de ras,
de naionalitate, de origine etnic, de limb, de religie, de sex, de opinie, de apartenen
politic, de avere sau de origine social.

Art 6. (1) Statul recunoate i garanteaz persoanelor aparinnd minoritilor naionale

dreptul la pstrarea, la dezvoltarea i la exprimarea identitii lor etnice, culturale, lingvistice
i religioase.

(2) Msurile de protecie luate de stat pentru pstrarea, dezvoltarea i exprimarea identitii
persoanelor aparinnd minoritilor naionale trebuie s fie conforme cu principiile de
egalitate i de nediscriminare n raport cu ceilali ceteni romni.

Art 16 (1) Cetenii sunt egali n faa legii i a autoritilor publice, fr privilegii i fr
discriminri.

(2) Nimeni nu este mai presus de lege.

(3) Funciile i demnitile publice, civile sau militare, pot fi ocupate, n condiiile legii, de
persoanele care au cetenia romn i domiciliul n ar. Statul romn garanteaz egalitatea
de anse ntre femei i brbai pentru ocuparea acestor funcii i demniti.

(4) n condiiile aderrii Romniei la Uniunea European, cetenii Uniunii care ndeplinesc
cerinele legii organice au dreptul de a alege i de a fi alei n autoritile administraiei
publice locale.

Art 22 1) Dreptul la via, precum i dreptul la integritate fizic i psihic ale persoanei sunt
garantate.

(2) Nimeni nu poate fi supus torturii i nici unui fel de pedeaps sau de tratament inuman ori
degradant.2

Constitutia, ca lege fundamentala a statului, reprezinta izvorul juridic principal a dreputului

constitutional. Trebuie precizat aici ca valoarea si importanta sa nu se limiteze doar la acest
rol. Ea sta la baza unui intreg curent de gandire, aparut in perioada iluminista si continuat
inclusiv dupa cel de-al doilea razboi mondial, cu relevanta atat pentru domeniul juridic,cat si
pentru cel politic si cel filozofic. Astfel, constiutionalismul si-a propus initial sa inlocuiasca

1 Modificat i completat prin Legea de revizuire a Constituiei Romniei nr. 429/2003, publicat n Monitorul Oficial al
Romniei, Partea I, nr. 758 din 29 octombrie 2003; republicat, cu reactualizarea denumirilor i dndu-se textelor o nou
numerotare, n Monitorul Oficial al Romniei, Partea I, nr. 767 din 31 octombrie 2003.

2 CCR
din randul izvoarelor de dreptului si mai ales de drept constitutional cutuma, ce permitea o
larga puterea discritionara detinatorului puterii in stat, cu izvoarele scrise, mai precis cu
Constitutia, care avea drept principal rol limitarea puterii suveranului si incadrarea sa in
limitele stabi 818d35i lite de norme juridice cunoscute si cu forta juridica suprema in stat.
Prin urmare, inca de la aparitia sa, Constitutia a fost considerata si analizata prin opozitie cu
absolutismul, drept o limita in calea exercitari arbitrare a puterii. O data acest scop indeplinit,
constitutionalismul a contiunuat sa aiba un rol important si eminamente progresist pescena
istorica, el propunandu-si garantarea eficienta a drepturilor si libertatilor fundamentale ale
cetateanului. Miscareca constitutionalista a stat la baza dezvoltarii fenomenului constitutie in
lume si a permis raspandirea sa tot mai larga, precum si aprofundarea consecintelor juridice
ale acesteia.3

3 Ioan Muraru, Elena Simina Tanasescu, -curs universitar- "Drept constitutional si institutii politice", volumul I, editia a
11-a, Editura ALL BACK, Bucuresti, 2003, pagina 35