Sunteți pe pagina 1din 7

Asigurarea dreptului la aparare a invinuitului la

urmarirea penala
Introducere

Realizarea justiiei ntr-un stat de drept se poate realiza numai prin respectarea drepturilor i
intereselor legale ale omului. Unul dintre principiile fundamentale ale procesului penal este
principiul garantrii dreptului de aprare, fiind nu numai o manifestare a statului de drept, dar i
o condiie necesar pentru realizarea eficient a justiiei. n acest principiu se reflect i un
principiu important al dreptului penal i anume umanismul justiiei, avnd n vedere umanismul
dreptului penal trebuie privit nu numai n raport cu reglementrile care privesc constrngerea
penal, ci i cu reglementrile care conin incriminri, fiecare norm de incriminare constituind o
ocrotire a omului n tot ce privete umanitatea sa. Fiind unul dintre dreptului fundamentale ale
cetenilor, dreptul la aprare este nscris ntro serie de acte internaionale care consacr aceste
drepturi.
n Republica Moldova, Constituia nscrie acest drept n art.26 care consfinete faptul c dreptul
de aprare este garantat n tot cursul procesului penal, prile avnd dreptul s fie asistate de un
avocat ales sau din oficiu.
Apararea, ca notiune, presupune activitatea desfasurata de o persoana in vederea valorificarii
intereselor sale legale care i-au fost lezate si de a combate acuzatiile ce i se aduc.
Dreptul la aparare consta in facultatile sau posibilitatile recunoscute prin lege persoanelor de a-
si valorifica interesele legitime inculcate si de a se apara impotriva unor invinuiri drepte sau
nedrepte.
Ca principiu de drept, dreptul la aparare se interfereaza cu principiile legalitatii, al libertatii
persoanei, al echitatii, al justitiei si responsabilitatii etc.
Sub aspectul naturii juridice, intr-o opinie se apreciaza ca aparatorul ar fi un ,,alter ego al
inculpatului , ,,urechea si gura juridical a inculpatului.

In raport cu sistemul de drept procesual din tara noastr, procesul penal are mai multe diviziuni
denumite faze, activittile specifice desfsurandu-se in fata mai multor organe judiciare. Numai
dup epuizarea tuturor activittilor dintr-o faz, se trece in faza urmtoare (astfel, dup realizarea
activittilor de urmrire penal, se trece la intocmirea rechizitoriului, care este actul de sesizare a
instantei, cauza trecind in faza judectii, dup condamnarea inculpatului, se trece la ultima faz,
de punere in executare a hotaririi judecatoresti. Procesul penal parcurge trei faze, si anume
hotrrii judectores urmrirea penal judecata, punerea in executare ahotrrii judectoresti
Urmrirea penal reprezint prima faz a procesului penal. Ea se situeaz intre inceputul
urmririi penale si trimiterea in judecat a inculpatului prin rechizitoriul procurorului.
Judecata incepe din momentul sesizrii instantei si cuprinde toate activitatile judiciare ce au loc
pn la rmnerea definitiv a hotrrii judectoresti (judecata in fond cu subdiviziunile sale si
cile ordinare de atac).
Punerea in executare a hotrrilor judecatoresti reprezint ultima faz a procesului penal si se
refer la procedura de punere in executare a hotrrilor judectoresti definitive, pn la sesizarea
organelor de executare. Nu totdeauna procesul penal parcurge toate cele trei faze. Astfel, daca la
sfarsitul urmririi penale se adopta o solutie de scoatere de sub urmrire penala, incetare sau
clasare, cauza penala nu mai trece prin celelalte faze. Dac in urma judecti se pronunt
achitarea definitiv dispare faza de punere in executare a hotrrii judectoresti. In cazul
infractiunilor pentru care sesizarea instantei se face prin plngere prealabila direct la instanta de
judecat, procesul penal este eliptic de faza de urmrire penal.

Capitulul I

Obligaia organului de urmarire penala, ca din oficiu sa administreze probe i


n aprarea nvinuitului sau inculpatului
Organul de urmrire penal are obligatia s strng probele necesare pentru aflarea adevrului si
lmurirea cauzei sub toate aspectele, in vederea justei solutionri a acesteia. Totodat, el este
obligat s adune probele, att in favoarea, cat si in defavoarea nvinuitului sau inculpatului
organul de urmrire penal nu se limiteaz la administrarea probelor ce duc la solutionarea
cauzei, ci trebuie s strng date si cu privire la care au determinat, inlesnit sau favorizat
svrsirea infractiunii, pentru a avea posibilitatea s actioneze direct sau prin intermediul altor
organe ale statului in vedere prevenirii fenomenului infractional. Chiar in conditiile in care
invinuitul sau inculpatul recunoaste fapta, nu solicit administrarea de probe in aprare sau se
impotriveste la administrarea probelor ce lar disculpa, organul de urmrire penal e obligat s nu
tin cont de pozitia acestuia, interesul fiind superior celui individual, societatea fiind cea care are
interesul in stabilirea adevrului, in tragerea la rspundere penal numai a vinovatilor, evitndu-
se astfel erorile judiciare.

Sectiunea 2. Obligativitatea citrii invinuitului sau inculpatului de ctre organul de


urmrire penal

Pentru ca invinuitul sau inculpatul s-si poat sustine si apra singur interesele legale sau cu
ajutorul avocatului ales, trebuie s cunoasc faptul c impotriva sa se desfsoar un proces
penalse n acest sens, art. 238 C. pr. pen., prevede obligativitatea citrii invinuitului sau
inculpatului la adresa unde locuieste, iar dac aceasta nu este cunoscut, citatia va fi trimis la
locul su de munc, prin serviciul de personal al unittii la care lucreaz.
Dac printr-o declaratie dat n cursul procesului penal, invinuitul sau inculpatul a indicat un
alt loc pentrua fi citat, citatia va fi inaintat la adresa.
Dac pe perioada efecturii activittii de urmrire penal, invinuitul sau inculpatul si-a
schimbat adresa artat in declaratie, agentul de la oficiul postal afiseaz pe usa locuintei
indicate in aceasta, fiind obligat a se informa cu privire la noua adres, mentionand in procesul
verbal datele obtinute, pe care le inainteaz organului de urmrire penala, care procedeaz la
citarea persoanei in cauz, la noua adres. n situatia in care invinuitul sau inculpatul si-a
schimbat adresa cunoscut, fr a incunostinta organul de urmrire penal cu privire la noua
adresa, iar in cauza nu nici un indiciu referitor la schimbarea intervenita organul judiciar nu este
obligat de a-l cita la noua adresa.
Cand activitatea infractionala sa desfasurat in organul afiseaz la sediul consiliului local in a
crui raz teritorial se afl organul care efectueaza urmarirea penala. Cand invinuitul sau
inculpatul locuieste in imobil cu mai multe apartamente, iar in citatie nu s-a indicat numrul
apartamentului, agentul procedural sau factorul postal este obligat s fac investigatii pentru a-l
afla. Numai in conditiile in care nu a putut sa-l identifice, va proceda la afisarea citatiei pe usa
principal a cldirii, mentionand in procesul verbal mprejurrile ce au facut imposibila
inmnarea acesteia, personal, sau inculpatului.
Cand invinuitul sau inculpatul se afl internat intr-o cas de sntate sau intr-o unitate
spitaliceasc va fi citat prin administratia unittii respective, chiar dac anterior a fost prezent la
unul din termenele fixate de organele de urmrire penal. Detinutii se citeaz prin administratia
locului de detinere, neprezentarea la organul de urmarire penal echivaland cu neindeplinirea
procedurii de citare, intrucat acestia nu beneficiaz de libertatea de miscare si ca atare este
prezumat imposibilitatea de prezentare. Dac nvinuitul (sau inculpatul) locuieste in strintate,
iar adresa sa este cunoscut, citarea se face prin scrisoare recomandat, recipisa de predare tinand
loc de dovada indepliniri procedurii de citare.

Sectiunea 3. Obligativitatea incunostiintrii nvinuitului sau inculpatului, de ctre organul


de urmrire penal, cu privire la drepturile sale procesuale

Conform dispozitiilor art. 254 C. pr. pen., organul de umrire penal este obligat s-i explice
invinuitului sau inculpatului, precum si celorlalte prti, drepturile lor procesuale. Totodat,
organul de urmrire penala trebuie s-l incunostinteze pe invinuit sau inculpat, inainte de a i se
lua prima declaratie, despre dreptul de a fi asistat de un aprtor, aceast activitate consemnandu-
se in procesul verbal de ascultare. n timpul instructiei, cand se prezint in fata judecatorului,
daca prevenitul nu este asistat i se aduce la cunostint c are dreptul de a-si alege un avocat sau
ca i se va desemna unul din oficiu.

Cu toate c aceste obligatii ale organului de urmrire penal sunt consacrate legislativ ca si
garantii ale dreptului la aprare, nu s-a prevzut actul procedural n care s se consemneze
aducerea lor la indeplinire, pentru a exista posibilitatea verificrii. Mai mult, organul de urmrire
penal este obligat s ia msuri pentru asigurarea asistentei juridice a invinuitului sau
inculpatului, dac acesta nu are aparator ales. Apreciem ca, chiar in conditiile in care nu este
obligatorie asistenta juridic, dar invinuitul sau inculpatul si-a manifestat dorinta de a beneficia
de serviciile unui avocat considerand ca nu-si poate face singur o aparare eficent -organul de
urmrire penal ar trebui s desemneze un aprtor din oficiu, in acelasi sens, Curtea European
a decis ca s-a violat prevederile art. 6 alin. 1 pct. 3 lit. c in Conventia European a Drepturilor
Omului atunci cnd mai multe persoane-care triau din ajutorul social-au fost fr a arestate, li se
acorda asistent juridic gratuit, cu toate c nu dispuneau de posibilitti materiale pentru a
recurge la serviciile unui avocat.

Informarea invinuitului sau inculpatului de ctre organul de urmrire penal n limba pe


care o intelege, in cel mai scurt timp, asupra faptei de care este invinuit si incadrarea
juridic a acesteia

Prevederile art. 17 C. pr. pen., oblig organul de urmrire penals-l informeze pe invinuit sau
inculpat despre fapta pentru care este invinuit in mod detaliat si incadrarea juridic a acesteia, de
indata si mai inainte de al audia, asigurandu-i posibilitatea pregtirii si exercitari aprrii.
Organul de cercetare penala este obligat, dup ce procurorul a pus in miscare actiunea penala sa
cheme pe inculpat si sa-i comunice fapta pentru care este invinuit, dandu-i totodat explicatii cu
privire la drepturile si obligatiile pe care le are. Cred ca restrictia impus de legiuitor ar trebui
inlturata, obligatia de informare si explicare subzistand si in cazul in care nu s-a pus in miscare
actiunea penala, actuala reglementare contravenind evident dreptului de aprare al invinuitului.

Numai cunoscand in mod complet si deplin acuzatiile ce i se aduc, invinuitul sau incuipatul isi
poate organiza o aprare eficient. Asigurarea interpretului se face in mod gratuit acesta trebuind
s fie autorizat si cunoasc att limba romana, cat si limba invinuitului sau a inculpatului
Folosirea interpretului este obligatorie si atunci cand inscrisurile ce constituie probe materiale
sau mijloace de prob aflate la dosarul cauze sunt redactate intr-o alt limb decat cea roman,
ori invinuitul (sau inculpatul) nu se poate exprima, datorit unor deficiente fizice.

Sectiunea 11. Asistenta juridic a invinuitului sau a inculpatului.

Asistena juridic este un drept al prilor.

n acest sens alin. 1 art. 17 din CPP arat c n tot cursul procesului penal prile au dreptul s
fie asistate, iar alin. 3 din aceli articol oblig organul de urmrire penal i instana de judecat
s asigure bnuitului, nvinuitului, inculpatului dreptul la asistena juridic calificat.
Din reglementrile n vigoare se poate deduce c folosirea acestui drept este facultativ, n
sensul c prile vor aprecia dac vor apela sau nu la aprtor. De la aceast regul exist i
derogri, atunci cnd legiuitorul a stabilit cazurile de asisten juridic obligatorie n cazul n
care:
1) aceasta o cere bnuitul, nvinuitul, inculpatul;
2) bnuitul, nvinuitul, inculpatul ntmpin dificulti pentru a se apra el nsui, fiind mut, surd,
orb sau avnd alte dereglri eseniale ale vorbirii, auzului, vederii, precum i defecte fizice sau
mintale;
3) bnuitul, nvinuitul, inculpatul nu posed sau posed n msur insuficient limba n care se
desfoar procesul penal;
4) bnuitul, nvinuitul, inculpatul este minor;
5) bnuitul, nvinuitul, inculpatul este militar n termen;
6) bnuitului, nvinuitului, inculpatului i se incrimineaz o infraciune grav, deosebit de grav
sau excepional de grav;
7) bnuitul, nvinuitul, inculpatul este inut n stare de arest ca msur preventiv sau este trimis
la expertiza judiciar psihiatric n condiii de staionar;
8) interesele bnuiilor, nvinuiilor, inculpailor snt contradictorii i cel puin unul din ei este
asistat de aprtor;
9) n cauza respectiv particip aprtorul prii vtmate sau al prii civile;
10) interesele justiiei cer participarea lui n edina de judecat n prim instan, n apel i n
recurs, precum i la judecarea cauzei pe cale extraordinar de atac;
11) procesul penal se desfoar n privina unei persoane iresponsabile, creia i se incrimineaz
svrirea unor fapte prejudiciabile sau n privina unei persoane care s-a mbolnvit mintal dup
svrirea unor asemenea fapte;
12) procesul penal se desfoar n privina reabilitrii unei persoane decedate la momentul
examinrii cauzei.
Faptul c n cazurile enumerate aprarea este obligatorie reprezint o garanie a stabilirii
adevrului care va determina soluionarea cauzei cu contribuia competent i activ a
aprtorului.
Cnd asistena juridica este obligatorie nvinuitul, inculpatul nu poate fi judecat in lipsa
aprtorului. Dispoziiile privitoare la asistarea inculpatului de ctre un aprtor sunt prevzute
sub sanciunea nulitii absolute.
Dac asistenta juridic este obligatorie, n cazul cnd inculpatul nu si-a ales un aprtor, se
ntreprind masuri pentru desemnarea unui aprtor din oficiu. Aa necesita a proceda chiar daca
inculpatul declar n instana ca nu are nevoie de aprtor sau este apt de a se apr de sine
stttor.Renuntarea la aparator insemna vointa banuitului,invinuitului,inculpatului de a-si
exercita el insasi apararea si poate fi acceptata in masura in care este inaintata in mod
benevol,din proprie initiativa ,in prezenta aparatorului care ar putea fi numit din oficiu.Categoric
este interzisa renuntarea la aparator in cazul in care este determinata de imposibilitatea de a
remunera asistenta juridica.Organul de urmarire penala sau instanta este in drept sa nu accepte
renuntarea la aparator in cazurile participarii obligatorii a aparatorului si atunci cind interesele
justitiei o cer.
Este rezervat dreptul banuitului,invinuitului,inculpatului care a renuntat la aparator de a invita
ulterior un aparator sau a cere numirea unui avocat din oficiu care ,va fi admis din momentul
cind a fost invitat sau solicitat.
De aici deducem obligatia statului de a-i asigura asistenta juridica calificata in conditii generale.

Organele oficiale solicita numirea din oficiu a aprtorului de ctre biroul de avocai la cererea
prilor si in cazul n care participarea aprtorului este obligatorie, iar partea nu dispune de
aprtor ales.
Audierea bnuitului, nvinuitului, inculpatului se face numai n prezena unui aprtor ales sau
numit din oficiu, imediat dup reinerea bnuitului sau, dup caz, dup punerea sub nvinuire,
dac acesta accept s fie audiat.
Asistena juridic a celorlalte pri are loc n general n aceleai condiii ca i pentru nvinuit sau
inculpate, dispoziiile referitoare la aprarea inculpatului aplicndu-se n mod corespunztor.
Spre deosebire de bnuit, nvinuit i inculpat, in cazul celorlalte pri legea permite exercitarea
aprrii prin instituia reprezentrii. Potrivit dispoziiilor CPP, n calitate de reprezentani ai
victimei, prii vtmate, prii civile i prii civilmente responsabile la procesul penal pot
participa avocai i alte persoane mputernicite cu asemenea atribuii de ctre participantul la
procesul respectiv, prin procur. n calitate de reprezentant al persoanei juridice, recunoscut ca
parte civil sau parte civilmente responsabil, se admite conductorul unitii respective la
prezentarea legitimaiei.
Pentru victima i partea vtmata se stabilete asistenta din partea unui avocat din oficiu in
cazul in care nu dispun de mijloace bneti de a plti un aprtor ales. Ultimul este admis pentru
victima din momentul sesizrii organelor de urmrire penala despre infraciune, iar pentru partea
vtmata din momentul recunoaterii prin ordonan organului de urmrire penala. Ct privete
partea civila si partea civilmente responsabil, cu toate ca art. 17 CPP le asigura dreptul de a fi
reprezentate de un aprtor numit din oficiu, n art. 62 si 74 CPP, unde se reglementeaz statutul
lor procesual, acest drept nu este amintit si evident nici nu se specifica momentul admiterii
aprtorului. Participarea obligatorie a aprtorului la procesul penal, indiferent de calitatea
procesuala a prii, este asigurat de organul de urmrire penal si de instana judiciara.

Asistenta juridic obligatorie constituie exceptia de la regula asistentei primand alegerea facuta
de invinuit sau inculpat cu privire la persoana avocatului, delegatia aprtorului din oficiu
incetand momentul prezentrii aprtorului ales.
Aprtorul ales de invinuit sau inculpat, sau cel numit din oficiu are dreptul s-l asiste pe acesta
efectuarea oricrui act de urmrire penal, putand formula cereri si depune memorii in numele
acestuia. Atunci cand asistenta juridic este facultativ si exist dovada c avocatul a fost
incunostintat de data si ora efectuarii actului de urmrire penal, neprezentarea lui nu impiedic
efectuarea activittii programate de organul judiciar, aprtorul avand libertatea de apreciere cu
privire la oportunitatea prezentei sale.

1.Asistenta juridic a invinuitului sau inculpatului minor Potrivit dispozitiilor art. C. pen.
minorul care nu a implinit varsta de 14 ani nu rspunde penal. Minorul care are vrsta intre 14 si
16 ani raspunde doar pentru unele infractiuni conform articolului 21. Minorul care a implinit
vrsta de 16 ani rspunde penal.

2.Asistetena juridic a invinuitului retinut.

Reinerea este masura procesuala preventiv de libertate, cea mai usoara care poate fi dispusa pe
o perioada de cel mult 24 ore, de care organul decercetare sau de ctre procuror.

Cu alte cuvinte, invinuitului retinut i se aduce la cunostinta invinuirea numai in prezenta


aparatorului ales sau numit din oficiu. Nu putem imprtsi opinia exprimata in literatura de
specialitate, potrivit creia nu ar necesar prezenta aprtorului la audierea invinuitului retinut,
intrucat ratiunea asistentei juridice obligatorii este comun celei de la arestare, unde invinuitul
este lipsit de posibilittile de exercitare a dreptului la aprare prin lipsirea de libertate si, in plus,
obligatia constitutionala a aducerii la cunostinta celui retinut.

3.Dreptul de aparare in cazul invinuitului minor

Pe plan procesual penal s-a instituit o procedura speciala de urmarire si judecare a infractorilor
minori, pentru a se asigura un plus de garantii procesuale acestora,fata de lipsa lor de maturitate
psihica si intelectuala. Toate cele mentionate pina in prezent referitor la garantiile dreptului la
aparare in cursul urmaririi penale sunt valabile si pentru invinuitul si inculpatul minor,
adaugindu-se doua garantii suplimentare, si anume, chemarea anumitor persoane la ascultarea
acestora de catre organul de urmarire penala si obligativitatea anchetei sociale.

Practica Curtii Europene a Drepturilor Omului in ceea ce priveste respectarea dreptului la


aparare al invinuitului

Potrivit Conventiei detentia necunoscuta a unui individ de catre autoritatile judiciare ale unui stat
constituie o negare a prevederilor articolului 5 si o violare extrem de grava a acestei dispozitii.
Autoritatile care au retinut un individ au indatorirea sa dezvaluie locul unde acesta se gaseste. De
aceea, trebuie considerat ca art. 5 creeaza obligatia pentru autoritati de a lua masuri efective de
inlaturare a riscului unei disparitii umane, precum si obligatia de initia o ancheta rapida si eficace
in ipoteza unei plingeri plauzibile, potrivit careia o persoana a fost retinuta si nu a mai fost
vazuta din acel moment. Neconsemnarea, de catre autoritatile judiciare ale statului, a detentiei
unui individ trebuie considerata ca o deficienta dintre cele mai grave, deoarece le permite
autoritatilor actului privarii de libertate sa-si ascunda participarea la o crima, sa-si stearga urmele
si sa scape de responsabilitatea ce le revine in ceea ce priveste soarta detinutului. Faptul de a nu
consemna data si ora arestarii, locul detentiei, identitatea detinutului, precum si motivele
detentiei, numele si prenumele persoanei care a procedat la retinere , reprezinta , in viziunea
curtii, o actiune incompatibila cu insusi obiectivul art. 5 din conventie.
Astfel, cind se dispune arestarea preventiva a invinuitului sau a inculpatului, judecatorul
instiinteaza despre aceasta, in termen de 24 de ore, un membru al familiei acestuia ori o alta
persoana pe care o desemneaza arestatul, activitatea de informare fiind consemnata intr-un
proces verbal. Dupa intocmirea incheierii prin care s-a dispus arestarea invinuitului sau
inculpatului, presedintele completului de judecata emite de indata mandat de arestare. Daca prin
aceeasi incheiere s-a dispus arestarea mai multor inculpati, se emite mandat de arestare separat
pentru fiecare dintre ei. In mandat trebuie sa se arate:instanta care a dispus luarea masurii acestei
arestari, data si locul emiterii, numele prenumele si calificarea persoanei care l-a emis, datele
privitoare la persoana inculpatului in sensul cuprinderii tuturor datelor de stare civila si a celor
privind studiile, ocupatia, antecedente etc.