Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
17 Indrumar de Afaceri Grecia 2013 - 201212173639257
17 Indrumar de Afaceri Grecia 2013 - 201212173639257
GRECIA 2012
DATE GENERALE
RESURSE NATURALE
Principalele resurse naturale ale Greciei sunt: bauxita, lignitul, magneziul,
petrolul, marmura.
2
marmura si piatra ornamentala 1,5 milioane tone (peste 800 000 tone
export in 2011)
gips 500.000 tone (2009)
bentonita 845 000 de tone (2009)
caolina 60.000 tone (2009)
nisip si pietris 37 900 tone (2009)
ciment hidraulic 16, 5 milioane tone (2009)
AGRICULTURA
Cu toate ca are o importanta deosebita n economia Greciei, ocupand
aproape 12% din populatia activa, sectorul agricol contribuie doar cu 3,3% la
formarea PIB si a generat in ultimii ani serioase motive de nemultumire, mai
ales pe fondul reducerii subventiilor la diferite culturi agricole.
Aproximativ 29% din teritoriul Greciei este ocupat de teren agricol, arabil si
nearabil, remarcndu-se producia de msline, struguri, pepeni, piersici, roii
i portocale.
Dintre culturile industriale, cele mai profitabile rmn n continuare bumbacul
i tutunul. Grecia este renumit si pentru calitatea deosebit a uleiului de
msline.
n ceea ce privete producia animalier, Grecia se remarc prin creterea
psrilor, oilor si caprelor i mai puin a vacilor.
In conditiile in care pescuitul industrial este supus unui regim restrictiv,
acvacultura a cunoscut o dezvoltare impresionanta in ultimul deceniu, facand
din Grecia unii din principalii exportatori de peste din Uniunea Europeana si
zona Mrii Mediterane. In 2010 s-a raportat o productie de 105 000 tone
pete, evaluata la peste 380 milioane euro.
INDUSTRIA
Industria construciilor
Construciile sunt, n mod tradiional, una dintre ramurile industriale cele mai
importante ale economiei greceti. ncepand cu anul 2001, acestea au
nregistrat o dezvoltare puternic, datorit creterii volumului investiiilor
private i lucrrilor de construcii publice. Doua motive principale au stat la
baza acestei cresteri: investitiile legate de desfasurarea Jocurilor Olimpice
2004 de la Atena si implementarea celui de al treilea Suport de Asistenta
3
Comunitara (CSF III) acordat Greciei de catre Uniunea Europeana, in valoare
de 51,3 miliarde euro. In 2009, ns, pe fondul crizei economice internaionale
si al crizei financiare din Grecia, activitatea in constructii s-a redus cu peste
28% fata de 2008. Trendul descresctor a continuat i in anii 2010 si 2011,
inclusiv in acest an inregistrandu-se o reducere a activitatii in constructii, pe
primele 9 luni, de 27,3% fata de aceeasi perioada a anului trecut .
Industria alimentar
Industria extractiv
4
SECTORUL ENERGETIC
5
TURISMUL
Clima mediteraneana, peisajul exotic, zonele costiere si insulare, vestigiile
istorice i culturale vechi de peste 3000 de ani fac din Grecia o destinatie
turistica foarte importanta. Industria turismului a cunoscut o revigorare
nsemnat ca urmare a strategiei guvernamentale de implementare a unor noi
forme de turism, alternative i combinate. Aceast strategie se concentreaz
pe construirea unor hoteluri de 4 i 5 stele, centre de conferin, staiuni
balneoclimaterice i pentru talasoterapie, waterland i alte parcuri cu teme
specifice i urmrete combinarea lor cu diferite tipuri de turism (agro-turism,
cultural, arheologic, religios etc.).
Grecia este una dintre cele mai populare destinaii turistice, locul 10 n lume
din acest punct de vedere. In medie, viziteaza Grecia aproximativ 16 milioane
de turisti anual; veniturile directe din turism sunt estimate la 13 miliarde de
Euro si unul din cinci locuitori lucreaza in acest sector. In afara de Atena,
principalele destinatii turistice sunt insulele (Creta, Rodos, Corfu, Cicladele)
si peninsula Halkidiki (in nordul Greciei). Organizatia Elena a Turismului a
acreditat circa 8.900 de hoteluri cu aproximativ 352 000 de camere, in timp ce
alte 100.000 de locuri de cazare sunt disponibile in unitati secundare, la
particulari sau in campinguri.
Desi ramane o ramura principala a economiei, veniturile din turism s-au redus
in primele 9 luni ale anului 2012 cu 11,2% fata de aceesi perioada a anului
trecut. Se observa de asemenea o schimbare in structura pe nationalitati a
turistilor, respectiv o crestere a numarului de vizitatori din Rusia si tarile
central si est europene, concomitent cu o reducere a numarului de turisti din
Germania, Marea Britanie si Olanda.
Pentru mai multe detalii se poate accesa site-ul ministerului elen al culturii si
turismului, www.mintour.gr, unde sunt prezentate informatii privind traseele
turistice, cazarea, evenimentele culturale sau sportive, transportul spre punctele
turistice etc.
TRANSPORTURILE
Transportul feroviar
Reeaua feroviar a Republicii Elene are o lungime de 2548 km, din care
1565 km sunt construii conform standardelor internaionale, i leag ara de
Macedonia i Europa de Vest, n nord, de Turcia i Orientul Mijlociu, n est.
Ecartamentul corespunztor restului de 961 km este mai ngust dect cel
standard.
Transportul rutier
Transportul rutier reprezint principala cale de transport n Grecia. Reteaua
bogata de strzi i autostrzi construite pe 2 si 4 benzi leaga diferitele regiuni
ale Greciei intre ele.
6
Transportul aerian
Transportul maritim
Tara de tip arhipelag, Grecia are o retea de transport maritim bine
reprezentata. Ca trstur general, industria greceasc este concentrat n
jurul celor 20 de porturi maritime, datorit ponderii pe care o au importurile de
materii prime la obinerea produselor finite. Cele mai mari porturi se afl la
Atena (Pireu), Salonic, Patras, Volos, Elefsina, Igoumenitsa, Iraklio i Kavala.
Portul Salonic ocup o poziie strategic pe rmul de NV al Golfului
Thermaicos, la punctul de intersecie al drumurilor ce leag estul de vest, fiind
cel mai apropiat port european pentru traficul cu mrfuri al rilor balcanice,
ale Europei de Est i al celor transportate prin Marea Neagr. n mod
convenional, acest port a fost divizat n dou pri. O sectiune constituie
punct terminus pentru mrfurile din Uniunea European iar cealalta
functioneaza in regim de zon liber pentru mrfurile originare din ri tere.
Un alt port de importan naional, din punctul de vedere al localizrii sale,
este Igoumenitsa, situat n NV Greciei, care, mpreun cu Patras, formeaz
poarta de vest a rii, asigurand legatura spre Italia i restul Europei. Flota
comerciala a armatorilor eleni numara in luna mai 2012 nu mai putin de 3764
de nave, cu o capacitate de transport de 264 milioane TDW. Dintre acestea,
doar 862 sunt inregistrate in Grecia, restul navigand sub pavilioane straine -
Liberia (630), Malta (523), Insulele Marshall, Panama, Bahamas, Cipru si alte
tari.
TELECOMUNICAIILE
Sectorul telecomunicaiilor a cunoscut in ultimii 20 de ani o dezvoltare
continua, astfel ca in Grecia erau instalate, in 2011, peste 5 milioane posturi
7
de telefonie fixa. Piaa telefoniei mobile a avut o evoluia foarte rapida,
furnizorii COSMOTE, VODAFONE si WIND HELLAS avand mpreun
aproape 12,3 milioane de clienti.
COMERUL EXTERIOR
Grecia este o ar puternic dependent de importuri. n anul 2011, acestea s-
au cifrat la 43,27 miliarde de Euro (in scadere cu peste 10 % fata de 2010) n
timp ce exporturile nu au depit 22,45 miliarde de Euro (in crestere cu 37%
fata de 2010). Trendul descrescator al importurilor se mentine si in 2012, pe
fondul scaderii puterii de cumparare a populatiei si al reducerii investitiilor de
stat si private.
Din punct de vedere al importurilor, Grecia are ca principal partener Uniunea
Europeana (52,7% din total import in 2011). n mod tradiional, principalele ri
furnizoare pentru Grecia sunt Germania (10,6%), Italia (9,2%), Olanda (5,5%),
Frana (5,0%), Belgia (3,6%) si Spania (3,1%), China (5,8%), SUA, Bulgaria
(2,7%) si Turcia (2,7%). Dependenta energetica a Greciei genereaza importuri
masive de gaze si petrol din Federatia Rusa (9,4% din total import), Iran
(4,3%), Arabia Saudita (3,2%) si Libia (2,9%).
Pe grupe de marfuri, importurile Greciei in 2011 au constat in combustibili si
lubrifianti (26,8%), masini si echipamente de transport (18,6%), produse ale
industriei chimice (15,9%), produse alimentare si animale vii (11,8%), produse
semifabricate (11%), produse finite ale industriei prelucratoare (10,6%).
Statisticile elene disponibile publicului nu sunt detaliate pe produse. Obtinerea
acestor informatii se face, contra cost, in baza unei aprobari de la Ministerul
Finantelor.
Referitor la rile de destinaie ale exporturilor in 2011, pe primele locuri se
afl Italia (10,8%) Germania (7,9%), Turcia (7,8%) i Cipru (6,1%), urmate de
Bulgaria (5,5%), SUA (5,3%), Marea Britanie (4%), Franta (2,9%) si Romania
(2,7%), tarile din zona Balcanilor (unde este inclusa si tara noastra) avand o
pondere de 14,8% din valoarea exporturilor elene. Atrage atentia in mod
deosebit scaderea ponderii Uniunii Europene ca piata de desfacere a
marfurilor elene, de la 62,8% in 2010 la 50,7% in 2011.
Principalele marfuri care fac obiectul exporturilor grecesti sunt: produsele
petroliere, aluminiul si produsele din aluminiu, produsele farmaceutice,
echipamentele electronice si de telecomunicatii, barele din fier si otel, tevile,
produsele chimice, fructele si legumele, pestele, bumbacul, produsele
lactate, blanurile si articolele din piele, diverse bauturi si tutunul.
SECTORUL BANCAR
Este unul din sectoarele dinamice ale Greciei. Conform informatiilor furnizate
de catre Asociatia Elena a Bancilor, pe teritoriul Greciei functioneaza 24 de
banci, din care 13 grecesti. Principalele banci elene, Eurobank, National Bank
of Greece, Alpha Bank, Piraeus Bank, alaturi de altele mai mici, actioneaza si
8
in Romania. Pentru detalii, recomandam site-ul Asociatiei Elene a Bancilor,
www.hba.gr/english .
9
Din punct de vedere economic, Grecia a continuat sa traverseze si in 2011 o
puternica recesiune, inregistrand deprecieri semnificative ale tuturor
indicatorilor macroeconomici. Dupa scaderi ale Produsului Intern Brut de
2,1% in 2009 si de 4,5% in 2010, economia elena s-a contractat in 2011 cu
6,9%. Deficitul bugetar a reprezentat 9,1% din PIB, iar datoria publica a
statului elen era estimata la 356 miliarde euro, reprezentand 165% din PIB.
INDICATORI MACROECONOMICI
Anul 1999 2001 2003 2005 2007 2008 2009 2010 2011
Deficit bug.(%PIB) -1,8 -0,8 +1,0 2,7 3,5 9,8 15,6 10,3 9,1
Comert ext.
Exp. FOB (mld.E) 9,9 13 14,9 14,0 17,1 17,2 14,68 16,39 22,45
Imp. CIF (mld.E) 30,9 34,5 40,1 41,0 50,9 55,6 49,77 48,11 43,27
Investitii (mld.E) total
sf.an 30,0 33,4 41,6 47,7 27,9 29,9 38,2 33,2 29,3
10
Zona Attica (Atena si Pireu)
Attica realizeaza circa 36 % din PIB ul Greciei.
In domeniul agricol, Attica produce citrice, cartofi, rosii, masline si
struguri.
Este cea mai densa regiune a tarii ; circa 1,5 milioane de rezidenti
activeaza in companiile publice sau private : agricultura - 1,3%,
industria alimentara - 24,18%, rafinarea uleiului de masline, productia
de electrocasnice, radio si televiziune, telecomunicatii. Circa 74,5%
lucreaza in turism.
Sediul central al principalelor banci elene se afla la Atena (Alpha Bank,
National Bank of Greece, EFG Eurobank, Piraeus Bank, ATEBank,
Emporiki Bank)
In Atena au sediul Uniunea Camerelor Elene de Comert si Industrie,
Camera de Comert si Industrie Atena, Camera Intreprinderilor Mici si
Mijlocii, Camera Comerciantilor, Bursa de Valori, Centrul Elen de
Promovare a Exporturilor, Centrul Elen pentru Investitii si alte institutii
avand ca obiect de activitate colaborarea economica si comerciala
internationala.
11
necesare pentru fabricile de prelucrare a aluminiului, pentru fabricarea de
profile destinate in general constructiilor, unele cereale, produse din plastic
cum ar fi PVC si HDPE (high density polyethylene) necesare pentru
fabricarea unor produse din material plastic (ex. ambalaje pentru produse
alimentare - legume, vin, bauturi, scaune si mese, produse specifice pentru
constructii, pentru irigatii si gradinarit etc.), articole de imbracaminte si
incaltaminte, unele produse ale grupei masini si echipamente. Din aceasta
regiune se exporta in special produse agricole, inclusiv bumbac, tutun si
sucuri din fructe, confectii si incaltaminte, orez, fructe (in special piersici,
mere, cirese), masline si ulei de masline, legume proaspete sau procesate,
miere, lactate, paste fainoase, vopseluri si materiale izolante pentru
constructii, mobila..
Analistii estimeaza ca MT realizeaza peste 35 % din totalul productiei agricole
elene in principal la cereale, produse lactate si procesate din carne, fructe si
legume, pe o suprafata de 36% din cea totala cultivabila (in principal piersici,
orez, grau, mere, tutun, tomate, bumbac, lapte si carne), partea centrala fiind
zona cu pondere in cresterea bovinelor si o mare parte din restul septelului.
Tot in partea nordica a Greciei se realizeaza 40 % din totalul industriei elene
la urmatoarele produse: textile, confectii, industria blanurilor, mobila si
produse din lemn, tutun, productia agricola si alimentara, produse siderurgice,
produse chimice si din mase plastice, unele produse electrotehnice,
constructii, mine si cariere.
Orasul Salonic, capitala Macedoniei si Traciei, detine ponderea dezvoltarii
economice in aceasta regiune. Conform datelor Camerei de Comert si
Industrie Salonic, aici exista 18.000 de societati comerciale, 520 cu caracter
industrial, 25.000 de societati industriale mici si mijlocii, 2.500 de companii
exportatoare si 35.000 de comercianti.
In ultimii ani, autoritatile elene au conferit Salonicului o pozitie de lider al
actiunilor de cooperare interregionala balcanica. De asemenea, Salonicul este
sustinut pentru a deveni o platforma energetica nodala pentru regiunea
balcanica si o poarta furnizoare pentru Europa, prin proiectele energetice de
gaze naturale si petrol care sunt in faze finale de contractare, in principal
conducta dinspre Iran - via Turcia - calea Egnatia - Italia, conducta dinspre
bazinul caspic - Burgas Alexandroupolis - bazinul mediteraneean, precum si
conducta Salonic - Skopie.
Ar mai fi de mentionat ca Salonicul a devenit in ultimii ani gazda si organizator
al unor reuniuni internationale din cele mai importante pentru cooperarea
regionala balcanica.
Salonicul este recunoscut pentru organizarea Targurilor Internationale
Agrotica - la inceput de februarie (pentru produse si echipamente agricole,
industria alimentara), Detrop - cu editii la doi ani (pentru echipamente
specifice industriei alimentare si hoteliere), Infacoma si Marmi - la mijlocul
lunii februarie (pentru materiale si echipamente de constructii), Furnima si
Furnidec - in prima decada a lunii martie (pentru produse si echipamente ale
12
industriei lemnului), Sportexpo - la mijlocul lunii aprilie (pentru materiale si
echipamente sportive si de recreere), Infosystem - la inceputul lunii
octombrie (pentru produse specifice IT si telecomunicatii , Filoxenia - la
inceputul lunii noiembrie (pentru turism si industria turismului), TIF - (targ de
marfuri generale), Zootehnia - la sfarsitul lunii septembrie (pentru pentru
productia de animale si pasari si echipamente conexe) si Hygeia & Care - la
mijlocul lunii noiembrie (pentru echipamente din domeniul igienei si sanatatii).
In nordul Greciei se gasesc urmatoarele institutii si organizatii profesionale
principale: biroul HEPO (Hellenic Foreign Trade Board, apropiat de
activitatea CRPCIS), biroul HELEXPO (compania publica organizatoare a
Targului International Salonic), Banca de Comert si Dezvoltare a Marii Negre,
Agentia Europeana pentru Reconstructie, DIPEK (Centrul de Afaceri Balcanic
si al Marii Negre), Camera de Comert si Industrie Salonic, FING (Federatia
Industriilor din Nordul Greciei), SEVE (Asociatia Exportatorilor din Nordul
Greciei), carora li se alatura alte asociatii profesionale deosebit de active in
economia din nordul Greciei.
Pentru mai multe detalii se poate accesa adresa Camerei de Comert si
Industrie Salonic: www.ebeth.gr
Coordonate din Salonic, utile pentru activitatea oamenilor de afaceri care se
deplaseaza in zona:
- DIPEK, tel 00302310 282313, fax 287333, mavridis@dipek.gr
- HEPO, tel 00302310 262120, fax 236570, thes@hepo.gr
- HELEXPO, secretariat presedinte, tel 00302310 291633-4, fax
256827
exhibitions@helexpo.gr
- Thessaloniki Chamber of Commerce and Industry, tel 00302310 220920,
fax 279026, root@ebeth.gr
- Exporters Association of Northern Greece tel 00302310 535333, fax
543232,
info@seve.gr
- Federation of Industries of Northern Greece tel 00302310 539817, fax
541933
info@sbbe.gr
- Traders Association of Thessaloniki, tel 00302310 538790, fax 538263
- Knitting Clothing Industries Association of Northern Greece, tel 00302310
257075, fax 257076
13
Principalele documente care definesc cadrul juridic al relaiilor bilaterale n
acest domeniu sunt:
Acordul de aderare a Romaniei la UE
Acordul privind promovarea i garantarea reciproca a investiiilor
(22.05.1997);
Acordul privind evitarea dublei impuneri (17.09.1991);
Acord intre guvernele Romniei i Republicii Elene pentru promovarea
exporturilor.
In baza Acordului din iunie 1971, s-a infiinat Comisia mixta
guvernamentala de colaborare economic. Ultima sesiune a Comisiei mixte a
avut loc la Bucuresti n perioada 21 -22 februarie 2006. De la 1 ianuarie 2007
se realizeaza consultari bilaterale la nivel de directori generali din MAE elen si
Ministerul Economiei, Comertului si Mediului de Afaceri din Romania. Ultima
intalnire a avut loc la Atena, in mai 2009.
Cadrul juridic a fost actualizat si completat dupa 1989, prin semnarea unor
importante documente bilaterale:
Tratatul de prietenie, cooperare si bun vecinatate (semnat in
noiembrie 1991, intrat n vigoare n aprilie 1993);
Acordul de colaborare in domeniul cercetarii si tehnologiei
(14.12.1993);
Acordul cu privire la colaborarea n domeniul turismului (9.06.1993);
Protocol pentru combaterea crimei organizate (6.09.1994) ;
Acordul privind notificarea rapida a unui accident nuclear si schimbul
de informatii asupra instalatiilor nucleare ( 10.03.1995 ) ;
Acordul de cooperare in domeniul invatamantului, stiintei si culturii
(3.11.1995) ;
Memorandum privind promovarea cooperarii ntre Guvernul Romaniei
i Guvernul Republicii Elene (22 mai 1997) .
Acordul interguvernamental de cooperare in domeniul energiei, 7
februarie 2008.
milioane euro
14
2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011
Total 666,50 862,15 849,05 988,92 1281,19 1415,52 1138,48 1191,05 1206,35
Export 379,50 507,35 474,73 507,50 501,61 608,94 550,27 562,81 611,76
Import 286,70 354,80 374,32 481,42 779,58 806,58 588,21 628,24 594,58
Sold 92,50 152,55 100,41 26,08 -277,97 -197,64 -37,94 -65,43 17,18
In anul 2011, in ciuda recesiunii accentuate din Grecia, s-a inregistrat cea mai
mare valoare a exporturilor romanesti pe aceasta piata din istoria relatiei
comerciale bilaterale.
In primele 8 luni ale anului 2012 volumul schimburilor bilaterale a fost de
726,13 milioane euro,mai redus cu 8,84 fata de aceeasi perioada a anului
trecut.
Exporturile au fost de 353,75 miloane (- 12, 2%) iar importurile 372,38
milioane (-5,4%). Soldul de 18,63 milioane euro a fost defavorabil partii
romane.
15
(morarit-panificatie Moara Loulis, Titan SA Bucuresti, Mopan Targu Mures,
Chipita, Best Foods, Star Foods); industria laptelui (Olympus Diary, Dorna
Lactate, Delta Dairy, Parametru); prelucrarea carnii (Infantis); ape minerale si
bauturi racoritoare (Coca Cola Hellenic Bottling Co.), metalurgia neferoasa
(Sometra Copsa Mica), productia de echipamente de refrigerare (Frigorex
Timisoara), constructii (Diekat, AEGEK, Proodeftiki, Mochlos), industria
mobilei (Neoset), industria de mase plastice (Petzetakis, Plastki Kritis prin
Romcolor 2000), industria ambalajelor (Maillis), industria tutunului
(Papastratos), comert general (Germanos, Elgeka, Romsar Cosmetics,
Pescarul, Genko, Elmec Sport, Sprider etc), alimentatie publica (Gregorys,
Everest), consultanta juridica (Rokas) etc.
16
finanteze integral alte 2 proiecte (Reabilitarea satului Izvoarele si a bisericii
Buna Vestire din Braila). La ambele proiecte partea elena este implicata
istoric prin populatia de origine greaca.
Datorita dificultatilor financiare cu care se confrunta statul elen, in 2011 si
2012 nu s-au facut progrese in derularea programului HiPERB pentru
Romania, situatia finantarii pe viitor a proiectelor fiind deocamdata incerta.
17
Membrii unei societati de capital nu particip in mod automat la administrarea
societii, conditie prevazuta expres de lege pentru societatile in asociere.
- Incetarea activitatii societatii comerciale
Dizolvarea societii de capital poate avea loc in conditiile actului constitutiv si
ale legislatiei privind falimentul, iar in cazul societatilor personale poate
interveni si legat de situatia asociatilor (faliment, moarte etc.).
18
capitalul social). Tot prin notariate se achita si taxele catre fondurile de
asigurari sociale.
19
- Un certificat constatator emis de Registrul Comertului din tara de origine
(care sa ateste ca firma principala nu a fost lichidata sau radiata), copia
certificatului de inregistrare la Registrul Comertului si actul constitutiv al
firmei straine;
- Decizia prin care care societatea straina imputerniceste administratorul
filialei/agentiei sale in Grecia;
- Un certificat de bonitate fiscala emis pentru firma principala de catre
autoritatea fiscala a statului de resedinta. In practica se cere ca firma
principala sa faca dovada constituirii in tara de resedinta a unui depozit cel
putin egal cu minimul capitalului social solicitat firmelor elene;
- Imputernicirea unei persoane autorizate sa primeasca corespondenta;
- Dovada achitarii taxelor in vederea publicarii hotararii de autorizare in
Monitorul Oficial.
Inregistrarea filialei/agentiei se face de catre Curtea de prima instanta a
regiunii administrative in care aceasta isi are sediul iar inceperea activitatii se
comunica, in mod obligatoriu, Camerei de comert regionale, care stabileste in
mod definitiv denumirea filialei/agentiei, precum si denumirea comerciala a
spatiilor comerciale. Camera de comert elibereaza certificatul constatator al
inregistarii, care se depune la agentia fiscala in vederea dobandirii codului
fiscal.
In acceptiunea legii elene, agentiiile (sau agentii) pot fi atat persoane juridice
cat si persoane fizice, desemnate prin contract sa execute anumite operatiuni
ale societatii principale.Fililalele nu au personalitate juridica distincta de cea a
societatilor straine dar, spre deosebire de agentii, au un caracter permanent si
personal propriu.
20
Legea elena recunoaste firmelor straine dreptul de a-si deschide birouri de
reprezentanta in Grecia. Acestea pot defasura activitati de studiere a pietei,
consultanta si promovare in beneficiul firmei straine. Reprezentantele se
autorizeaza de catre Ministerul Afacerilor Externe, care trebuie sa emita
decizia respectiva in termen de 50 de zile de la depunerea solicitarii. In
termen de 12 luni de la autorizare, reprezentanta trebuie sa aiba cel putin
patru angajati iar activitatea ei sa fi presupus costuri de cel putin 100 000
euro.
21
Inregistrarea unei societati tip O.E. sau E. E. presupune urmatoarele
costuri:
- taxa de inregistrare one stop shop - 30 euro;
- taxa de inregistrare la Camera de comert in functie de fiecare Camera;
- contributia la Fondul de asigurari al avocatilor 0,5% din capitalul social
(in cazul societatilor inregistrate la Atena al caror capital depaseste 586
euro, taxa este de 1%, la care se adauga 3,6% taxa de timbru);
- taxa de inregistrare la fondul de asigurari al persoanelor fizice autorizate
aproximativ 110 euro;
- taxa pe acumulare de capital 1% din capitalul social;
- taxa anuala pentru accesul la baza electronica de date a Registrului
Comertului 15 euro.
RELATII DE MUNCA
22
Informatii suplimentare se pot obtine prin accesarea site-ului
www.investingreece.gov.gr /residence and work permits.
23
canalizeze interesul companiilor internationale spre zone rurale, mai putin
dezvoltate. In anul 2005, a fost reglementat prin lege regimul parteneriatelor
public privat (PPP), care a permis dezvoltarea unor proiecte de anvergura in
materie de infrastructura, alaturi de investitori externi.
Pentru accelerarea si transparenta procedurilor la demararea unei investitii,
autoritatile elene au aprobat in 2009 legea 3775, care a fost ulterior
suspendata si inlocuita cu legea 3894/ 2010, prin care s-au stabilit o serie de
masuri menite sa atraga investiile strategice. Acest tip de investitii poate fi
realizat atat de catre companii de stat, companii private si firme din afara
Greciei, singure sau in cadrul unui parteneriat public-privat. Caracterul
strategic este determinat fie de valoarea investitiei, fie de impactul pozitiv al
acesteia asupra economiei nationale, cel mai adesesea incadrandu-se in
aceasta tipologie proiectele care vizeaza constructia, renovarea si extinderea
de infrastructura sau retele in industrie, energie, turism, transporturi,
comunicatii, servicii medicale, investii de mediu, domeniul IT si inovare.
Astfel, se califica pentru statutul de investitii strategice proiectele care:
- au o valoare de peste de 200 milioane euro;
- au o valoare de peste 75 milioane euro si creeaza cel putin 200 noi
locuri de munca;
- indiferent de valoarea initiala, presupun investitii de cel putin 3 milioane
euro, in termen de trei ani, in tehnologii avansate si proiecte de inovatie;
- creeaza cel putin 250 noi locuri de munca pe termen lung;
- promoveaza protectia mediului inconjurator in Grecia;
- creeaza valoare adaugata in educatie, cercetare si tehnologie.
24
in doua sesiuni anuale, respectiv lunile aprilie si octombrie. Exceptiile fac
proiectele de investii majore, care pot fi depuse oricand..
In functie de tipul investitiei, investitorii pot beneficia de sprijin financiar
nerambursabil, scutiri de taxe, subventionarea dobanzilor la creditele bancare
si subventionarea leasingului la achizitionarea de tehnologii si echipamente.
Legea face distinctie intre investitiile generale si investitiile specifice. In prima
categorie regasim:
- afaceri comune (general business), care beneficiaza de sprijin sub
forma scutirilor de taxe;
- investitii in dezvoltari tehnologice (technological development), pentru
care se acorda grant-uri si subventii pentru credite (pana la 80% din
total stimulente pentru firme existente si 90% pentru firme noi);
- investitii in dezvoltarea regionala (regional cohesion), grant-uri si
subventii (70% firme existente, 80% firme noi).
REGIMUL PROPRIETATII
25
Cetatenii straini pot cumpara proprietati imobiliare pe teritoriul Greciei. Pentru
detalii se poate accesa pagina web www.investingreece.gov.gr / buying
property in Greece. Alte informatii utile se pot gasi pe site-ul
www.investingreece.gov.gr si pe site-ul www.kpmg.gr .
IMPOZITAREA
26
face obiectul taxarii ulterioare (pe dividente), iar 50% se taxeaza impreuna cu
celelalte venituri personale, conform grilelor mai sus aratate.
Impozitul pe veniturile din dobanzi bancare sau certificate de valoare este de
40% se retine la sursa.
Impozitul pe veniturile din drepturi de autor este 25% si se retine la sursa.
Impozitele se platesc in opt rate/an. Firmele sunt obligate sa achite in avans
80% (AE si EPE) si, respectiv, 55% (OE si EE) din impozitul pe profit pe anul
in curs, in contul obligatiilor fiscale pentru anul urmator. In primii trei ani de
activitate, procentele de impozitare anticipata se reduc cu 50%.
Suplimentar, firmele elene sunt obligate sa vireze statului 3% din valoarea
bruta a veniturilor realizate din operatiunile imobiliare.
Pierderile financiare ale societatii se pot reporta pe o perioada de 5 ani.
Contributiile sociale sunt calculate la venitul brut net, avand o valoare de 28%
pentru angajator (25% la fondul national de asigurari de asigurari sociale IKA
si 3% la fondul suplimentar de pensii ETEA) si de 16% pentru angajati (13% -
IKA si 3% - ETEA), se retin si se vireaza de catre angajator. In Grecia exista
mai multe fonduri de asigurari sociale, destinate unor categorii distincte de
salariati sau profesii, dar cel mai popular este IKA.
REGLEMENTARI VAMALE
Evaluarea n vam
27
Apartenena la UE face ca procedurile vamale, inclusiv clasificarea i
evaluarea n vam a produselor ce intr n Grecia, s fie guvernate de regulile
comunitare. Reglementrile actuale de evaluare a produselor n vam
stipuleaz c acolo unde exist "un lan de vnzri" care conduce spre
intrarea mrfurilor n Uniune, poate fi folosit, ca baz pentru determinarea
valorii n vam a produsului, preul pltit n cadrul oricreia din aceste vnzri.
In acelai timp, Grecia a aderat la "Acordul privind evaluarea n vam" al
OMC care, prin regulile detaliate de determinare a valorii, asigur un sistem
de evaluare corect, uniform i neutru i previne folosirea valorilor arbitrare sau
nereale. De altfel trebuie mentionat ca vama este foarte atenta ca nivelurile
de pret stipulate in facturi sa fie aliniate la cele reale practicate si, in practica,
consulta de multe ori firme specializate sau importatoare .
Licenele de import
Licenele de import se elibereaz n baza prevederilor acordurilor comerciale
ale UE i respectrii anumitor cote, care se stabilesc n funcie de aceste
acorduri i necesitile economiei greceti.
Anumite produse agricole importate din ri din afara UE cad sub incidena
Politicii Agricole Comune (PAC). Cerealele, laptele i untul, animalele pentru
sacrificare i produsele din carne destinate consumului uman se import n
conformitate cu un sistem special de control i reguli din cadrul PAC i cu
legea ce guverneaz producia i comerul cu animale i produse animaliere.
In general, produsele textile i produsele din fier i oel importate din anumite
ri se afl sub supraveghere conform cotelor impuse de Uniunea European.
Licenele pentru majoritatea acestor articole se acord automat, doar cteva
fiind subiectul licenierii restrictive.
In ceea ce privete importul de produse farmaceutice, trebuie obinut o
aprobare din partea Organizaiei Naionale pentru Produse Farmaceutice.
Pentru produsele care corespund Codului Alimentar, nu se aplic restricii, cu
excepia seminelor, psrilor i nucilor.
Conosamentul
Sunt necesare minim 2 exemplare originale, uzual 3. Se accept i
conosamentele la ordin. In conosament se indica specificatia si valoarea
exact a mrfurilor precum si companiile de transport. Datele privind marfa in
conosament trebuie sa coincida cu cele din factura .
28
Certificatul de origine
Factura comercial
Factura comercial se emite n original semnata si stampilata in buna regula,
in numarul convenit cu importatorul i trebuie s conin elementele din
contract sau din proforma invoice :
- descrierea detaliat a mrfii;
- greutatea in legatura cu specificatia de colisaj;
- numrul de cod pentru fiecare produs cu preul unitar al produselor;
- valoarea total a mrfii, valoarea FOB i cheltuielile detaliate pentru
valoarea CIF;
- discounturi sau bonificatii, dupa caz;
- modalitatea de plata. Intrucat costurile bancare sunt destul de reduse pentru
deschiderea de acreditive ( 0,2 0,3% ), este recomandabil a se utiliza
aceasta modalitate de plata, cel putin in faza de inceput a negocierilor. De
asemenea se mai recomanda ca transferul setului documentelor aferente
exporturilor sa se faca pe circuitul normal bancar si nu sa fie transferate direct
firmelor, asa cum se practica de multe ori, putand da nastere la neindeplinirea
unor conditii de plata agreate de comun acord la inceputul afacerii .
Polita de asigurare
Acest document este prezent n aproape toate tranzaciile comerciale
internaionale, urmrindu-se instruciunile importatorului i/sau societii de
asigurri. n ceea ce privete revendicrile legate de primele de asigurare,
documentele de asigurare trebuie s indice sumele exacte .
Factura proforma
Factura proforma poate fi cerut de importator, ca prim pas n negocierea
unui contract de import, sau poate susine lista de preuri a vnztorului.
Informaiile cuprinse n acest document sunt informaii suplimentare fa de
cele cerute de importator, banc sau oficiul vamal i sunt urmtoarele:
29
- preul unitar al produsului ;
- valoarea total a produsului ;
- comisionul agentului ;
- alte discounturi sau bonusuri acordate.
Alte documente
Pentru importul de animale, se cere un certificat emis de autoritatea sanitar
corespunztoare, care s stipuleze c animalele n cauz nu sufer de nici o
boal contagioas.
Pentru fiecare grup de produse alimentare, la import, sunt obligatorii
urmtoarele documente:
- certificat de sntate pentru: psri, carne, pete i produse derivate;
- certificat fito-sanitar pentru: legume, cartofi, plante, semine, fructe;
- permis special pentru importul i marcarea n Grecia pentru: semine,
produse din carne, nuci, produse lactate;
- certificat special, conform reglementrilor UE, pentru semine;
- un document care s ateste efectuarea testului aflatoxin, pentru nuci.
Pentru importurile de produse second-hand n Grecia, este necesar
obinerea unui certificat emis de o autoritate sanitar corespunztoare, care
s ateste c produsele n cauz au fost dezinfectate .
NOTA: Pe parcursul lucrarii s-au facut referiri si recomandari privind consultarea site-urilor
insitutiilor si organizatiilor profesionale mentionaet, deoarece acestea cuprind date si analize
utile actualizate periodic de catre specialistii care le elaboreaza .
30