Universitatea ”Ovidius”, Constanța

Facultatea de Științe Economice

Master AATCS

POLITICI ȘI STRATEGII ÎN TURISMUL MONDIAL

Politici și strategii în turism aplicate în Grecia

Prof. îndrumător: Conf. univ. dr. Ion Dănuț Jugănaru

Masterand: Ciocan (Dumitru) Alina Elena

2023

1
 Cuprins

Introducere....................................................................................................................3

Capitolul I - Oferta turistică a Greciei……………….………………………......……4

Capitolul II - Analiza evoluției circulației internaționale în Grecia în perioada 2018 -

2022..........………………........……………….......………………..............................6
2.1 Turismul receptor………………………………………………………………....6
2.2 Turismul emițător………………………………………………………………...37
2.3 Încasări din turismul international……………………………………………......39
2.4 Balanța de încasări și plăți a turismului international din Grecia……………........41

Capitolul III - Politici și strategii în turism aplicate în Grecia

3.1 Măsuri adoptate după declanșarea epidemiei de COVID-19..................................42
3.2 Politici și strategii aplicate în turismul din Grecia..................................................44
3.3 Plan strategic în turismul Greciei până în 2030.......................................................45

Bibliografie...................................................................................................................52

2
 Introducere

Turismul este un domeniu de activitate, în cadrul căruia politicile și strategiile au un rol

esențial, întrucât acestea stabilesc deciziile cu privire la funcționarea activității turistice, dar și
modalitățile de îndeplinire ale acestor decizii.
Statul este cel care stabilește diagnosticul stării economice a unei comunități și de aceea
tot lui îi revine dreptul de a fixa obiectivele economice și metodele prin care acestea pot fi
atinse. Parte consistentă a economiei Greciei, turismul are un aport considerabil în ceea ce
privește starea econimică a acestei țări, reprezentând peste 20 procente din PIB-ul actual. Dacă
în 2018, acesta avea valoarea de 20,6%, targetul pentru anul 2022 a fost de 25%, aspect care a
fost bifat.
Unul dintre obiectivele politicilor macroeconomice este ocuparea forței de muncă, iar
în Grecia unul din șase cetățeni lucrează în domeniul turismului. Turismul constituie antidotul
pentru recesiune şi şomaj în Grecia, relevă studiul InSete al Institutului Confederaţiei de Turism
din această ţară.
Grecia face parte din Uniunea Europeană, fapt ce atrage după sine o serie de drepturi și
îndatoriri. Politica în domeniul turismului este în primul rând o prerogativă a statelor membre,
UE completând și sprijinind acțiunile acestora. Acțiunea UE implică, în linii mari, promovarea
competitivității și a dezvoltării întreprinderilor din sector și încurajarea cooperării dintre statele
membre. Tratatul UE permite, de asemenea, stabilirea unor măsuri legislative specifice pentru
a completa acțiunile statelor membre.
Obiectivul politicii în domeniul turismului a Comisiei este de „a menține poziția
Europei în fruntea destinațiilor turistice, maximizând totodată contribuția acestui sector la
creștere și la ocuparea forței de muncă și promovând cooperarea între țările UE, în special prin
schimbul de bune practici”. În 2020, Comisia a definit turismul ca fiind unul dintre cele 14
ecosisteme industriale ale politicii sale industriale.
Pandemia de COVID-19 a avut un impact dramatic și fără precedent asupra sectorului
turismului în întreaga lume, reducând drastic fluxurile turistice și, prin urmare, veniturile
întreprinderilor din acest sector. În primele trei trimestre ale
anului 2020, numărul de turiști străini în UE a fost cu 67,5 % mai mic decât cel înregistrat în
aceeași perioadă a anului 2019. Scăderea a variat între 46 % și 84 %, în funcție de statul
membru în cauză, Grecia suferind pierderi de 82%.

3
 Capitolul 1 - Oferta turistică a țării

Grecia este situată în Estul marii Mediterane, la intersecția a trei continente: Asia,
Africa si Europa. În partea de nord-vest se învecinează cu Albania, în partea de nord – cu fosta
Republica Macedonia, Yugoslavia și Bulgaria, iar la est - cu Turcia.
În vest sunt Marea Mediterană și Marea Ionica, în est - Marea Egee. Suprafața Greciei
este de 132 mii km pătrați, cu o populatție de peste 11 milioane locuitori, din care 95% sunt
greci.
Situată în sud-estul Europei, cu ieșire la Marea Mediterană, Grecia continentală, una
dintre cele mai vizitate ţări de turiştii de pe întregul mapamond, este formată din mai multe
regiuni: Grecia Centrală, Pelopones, Tesalia (în partea est-centrală), Epirus (în partea vestică),
Macedonia (nord/ nord- vest) și Tracia (nord- vest). Ea cuprinde 13 provincii care, la rândul
lor, sunt împărţite în 51 de prefecturi. Din punct de vedere geografic, partea peloponeza a
Greciei este o peninsula ce se leaga de continent si tara prin Corint fiind formata din
nenumarate alte golfuri si peninsule mai mici.
Insulele - dintre care cele mai cunoscute prin obiectivele turistice sunt Rhodos, Creta,
Corfu, Santorini - ocupă o cincime din partea de uscat a acestei ţări, Grecia având aproximativ
15mii km de coastă.
Pe lângă aceste regiuni, mai trebuie menționat și Muntele Athos (Ayion Oros - Muntele
Sfânt), un stat monastic sub suveranitate grecească, simbol al crestinismului, este un permanent
loc de pelerinaj pentru credinciosii din intreaga lume.
Un contrast izbitor cu toata aceasta deschidere la Marea Egee o fac masivii muntosi, ce
caracterizeaza relieful Greciei. În partea centrala a țării , se găsesc Muntii Pindului. Cel mai
înalt munte din Grecia este Olimpul, având o altitudine de 2917 metri.
Atracția inegalabilă a Greciei continentale constă în multitudinea de vestigii antice
situate într-o ambianţă naturală foarte frumoasă. Siturile clasice se află în sud, în jurul Atenei,
pe ţărmurile Aticii şi ale Pelopones-ului, iar vestigiile macedonene pot fi văzute în nord-estul
temperat. Mănăstiri şi biserici bizantine se găsesc în toată ţara, în special pe insula sfântă a
Muntelui Athos.
Cultura foarte bogată este cea care recomandă Grecia turiștilor din întreaga
lume. Istoria Greciei este aceea a unei naţiuni, nu a unui ținut: potrivit grecilor, naționalitatea
înseamnă limbă, religie, strămoşi şi obiceiuri, iar în cea mai mică masură, teritoriu.

4
 Grecia are o diversitate extraordinară de flori. Aici cresc cel putin 6 mii de specii.
Bogaţia florală se datorează în parte diversităţii habitatelor, de la zonele umede, câmpiile
litorale, până la munţii acoperiţi de zapadă. Zonele litorale ale Pelopones-ului sunt poate cele
mai bogate în flori salbatice. Una din atracțiile botanice ale Greciei este marea varietate de
orhidee sălbatice. Toate au inflorescente cu forme ciudate, uneori colorate.
Printre alte recomandari turistice se numără, desigur, capitala Greciei, Atena,
orașul Salonic care este, de asemeni, unic in lume, și nenumarate alte locuri trecute pe lista
patrimoniilor UNESCO și apreciate în întreaga lume.
Cu siguranță, o vacanță pe frumoasele meleaguri ale Greciei este una ce va rămâne în
memoria oricărui turist, oferindu-i un frumos exemplu de viață, istorie și bogăție a naturii.
Clima Greciei continentale variază de la zonele litorale la cele montane. În munţii din
vestul Greciei şi din Pelopones ninge abundent iarna, plouă toamna şi primăvara, iar vara este
cald. În Macedonia şi Tracia, ploile sunt mai egal distribuite pe parcursul anului, nordul Mării
Egee moderând temperaturile din zonele litorale. În jurul Atenei, temperaturile sunt ridicate
vara, iar iarna rareori scad sub zero grade și plouă mult.
Primăvara este un anotimp superb în Grecia. Câmpiile, aride în cea mai mare parte a
anului, se acoperă cu un covor verde plin de flori. Dar vremea devine stabilă abia la sfârşitul
primăverii, zilele cu ploaie şi vânt fiind frecvente în martie şi aprilie. Temperaturile mai ridicate
de la începutul lui iunie sunt pentru greci un semn că pot face baie în mare. Începe sezonul
turistic care durează până la sfarşitul lui august, iar hotelurile,în a doua jumătate a lui iulie au
un grad de ocupare foarte mare.
Multe sate de munte din Grecia par pustii iarna, locuitorii sezonieri revenind la oraş.
La altitudini mari este multă zapadă și se poate schia, în timp ce în alte regiuni plouă torențial.
Turismul în Grecia este un element-cheie al activității economice a țării, fiind unul din
cele mai importante sectoare. Grecia a fost o atracție turistică încă din antichitate, atât pentru
istoria sa bogată, cât și pentru litoralul său, fiind formată din partea continentală și insule.
Atracția inegalabilă a Greciei continentale constă în multitudinea de vestigii antice
situate într-o ambianţă naturală foarte frumoasă. Siturile clasice se află în sud, în jurul Atenei,
pe ţărmurile Aticii şi ale Pelopones-ului, iar vestigiile macedonene pot fi văzute în nord-estul
temperat. Mănăstiri şi biserici bizantine se găsesc în toată ţara, în special pe insula sfântă a
Muntelui Athos.

5
 Capitolul II - Analiza evoluției circulației internaționale în Grecia în
perioada 2018-2022

2.1 Turismul receptor al Greciei

Turismul receptor al Greciei este format din totalitatea turiștilor străini, care călătoresc
în această țară pentru o perioadă delimitată de timp, având ca scop al vizitei plăceri personale
sau îndatoriri profesionale. Cel mai mare procent al anului 2022 este reprezentat de călătoriile
de vacanță, acestea fiind scopul a 90% dintre turiștii Greciei.

Anii 2018-2019

Conform rezultatelor statistice realizate de Autoritatea de Statistică Elenă (ELSTAT),

în 2019 se înregistrează o creștere a sosirilor de 1,3% (Tabelele 1 și 4) și o scădere de 0,1% a
înnoptărilor (Tabelele 2 și 5). Mai precis, în 2019 comparativ cu 2018, se înregistrează o
creștere de 1,7% și o scădere de 0,2% a sosirilor și, respectiv, nopților petrecute de către
nerezidenți și o creștere de 0,5% și 0,2% a sosirilor și nopților petrecute de rezidenți, respectiv
(Tabelele 1, 2, 7 și 8).
Rata anuală de ocupare a locurilor de pat în hoteluri și unități similare (excluzând
campingurile turistice) a fost de 48,7% în 2019, față de 50,6% în 2018 (Tabelele 3 și 6). Mai
precis, conform distribuției lunare a datelor, 85,6% din sosirile și 92,3% din nopțile petrecute,
în hoteluri, unități similare și campinguri turistice din Grecia, sunt înregistrate în perioada
aprilie-octombrie (Tabelele 1 și 2, Graficul 1).
În 2019, cea mai mare pondere a sosirilor și nopților petrecute de nerezidenți în hoteluri,
unități similare și campinguri turistice este înregistrată de clienții (oaspeți) a căror țară de
reședință este în Europa (79,8% din sosiri și 89,4% din nopțile petrecute), cu o contribuție
semnificativă din partea statelor membre UE (68,1% din sosiri și 76,2% din nopți petrecute).
Cea mai mare contribuție în ceea ce privește sosirile se înregistrează Germania (13,9%
din sosiri și 18,1% din nopțile petrecute), Regatul Unit (13,8% din sosiri și 17,0% din nopțile
petrecute), Franța (7,7% din sosiri și 6,5% din nopțile petrecute). ), Italia (4,7% din sosiri și
4,1% din nopțile petrecute) și Polonia (3,8% din sosiri și 4,6% din nopțile petrecute). În ceea
ce privește restul țărilor europene, cea mai mare contribuție se înregistrează pentru Rusia (4,3%
din sosiri și 5,9% din nopțile petrecute). Ca și în restul țărilor, cea mai mare contribuție se

6
înregistrează pentru Statele Unite ale Americii (7,0% din sosiri și 3,5% din nopți petrecute)
(Tabelele 7 și 8).
Comparând datele sosirilor și nopților petrecute în hoteluri, unități similare și
campinguri turistice, pe țară de reședință a anului 2019 cu datele corespunzătoare ale anului
2018, se înregistrează o creștere semnificativă a sosirilor, în valori absolute, în rândul UE.
Statele membre, pentru Regatul Unit (4,7% în sosiri și 2,6% în nopți petrecute) și Franța (3,7%
în sosiri și 2,7% în nopți petrecute), în timp ce o scădere semnificativă se înregistrează pentru
Polonia (10,7% în sosiri și 10,4% în nopți petrecute) și Suedia (8,9% în sosiri și 8,7% în nopți
petrecute). În ceea ce privește celelalte țări europene, o scădere semnificativă a sosirilor, în
valori absolute, se înregistrează pentru Rusia (7,0% din sosiri și 5,2% din nopți petrecute). În
ceea ce privește restul continentelor, o creștere semnificativă a sosirilor, în valori absolute, se
înregistrează pentru America, cu o contribuție mare din partea Statelor Unite ale Americii
(creștere de 13,6% a sosirilor și 15,6% a nopților petrecute) (Tabelele 7și 8).
Durata medie a sejururilor este de 4 nopti, cu mici modificări de la un an la altul în
ultimii 4 ani. Acest aspect nu a suferit modificări consistente nici măcar după pandemia de
COVID-19. (Grafic 3).

Grafic 3. Durata medie a sejururilor

7
8
9
10
11
12
13
 Anul 2020

Potrivit rezultatelor sondajului privind sosirile și nopțile petrecute în hoteluri, unități

similare și campinguri turistice, realizat de Autoritatea de Statistică Elenă (ELSTAT), pentru
totalul acestor unități, în anul 2020 față de anul 2019, se înregistrează o scădere atât în sosiri,
cu 69,4%, (Tabelele 1 și 4) și în nopți petrecute, cu 71,9% (Tabelele 2 și 5).
Mai precis, în 2020 față de 2019, se înregistrează o scădere de 76,6% și 76,4% a
sosirilor și, respectiv, a nopților petrecute de către nerezidenți, în timp ce sosirile și nopțile
petrecute de rezidenți au înregistrat o scădere de 50,4% și respectiv 48,4% (Tabelele 1, 2, 7 și
8, Graficul 1). Rata anuală de ocupare a locurilor de pat în hoteluri și unități similare (excluzând
campingurile turistice) a fost de 29,6% în 2020, față de 48,7% în 2019 (Tabelele 3 și 6).

Conform distribuției lunare a datelor, 71,8% din sosiri și 83,2% din nopțile petrecute,
în hoteluri, unități similare și campinguri turistice din Grecia, sunt înregistrate în perioada iulie-
octombrie (Tabelele 1 și 2, Graficul 2). ).
În ceea ce privește defalcarea datelor sondajului pe Regiunea NUTS 2, se observă o
scădere semnificativă a sosirilor și a nopților petrecute, în valori absolute, în Notio Aigaio
(72,0% în sosiri și 73,1% în nopți petrecute), Kriti (71,9% în sosiri și 74,7% în nopți petrecute),
Attiki (72,6% în sosiri și 71,1% în nopți petrecute) și Kentriki Makedonia (67,8% în sosiri și
72,9% în nopți petrecute) (Tabelele 4 și 5).

14
 În 2020, cea mai mare pondere a sosirilor și nopților petrecute în hoteluri, unități
similare și campinguri turistice, este înregistrată de nerezidenți, adică 55,7% din sosiri și 70,7%
din nopțile petrecute (Graficul 3).
În 2020, cea mai mare pondere a sosirilor și a nopților petrecute de nerezidenți în
hoteluri, unități similare și campinguri turistice este înregistrată de clienții (oaspeți) a căror țară
de reședință este în Europa (91,7% din sosiri și 95,0% din nopțile petrecute) cu o contribuție
semnificativă din partea statelor membre UE (68,5% din sosiri și 71,4% din nopți petrecute).
Cea mai mare contribuție în ceea ce privește sosirile se înregistrează pentru Germania
(24,5% din sosiri și 30,6% din nopți petrecute) și pentru Franța (11,8% din sosiri și 8,6% din
nopți petrecute). În ceea ce privește restul țărilor europene, cea mai mare contribuție se
înregistrează pentru Regatul Unit (17,0% din sosiri și 18,7% din nopțile petrecute) (Tabelele 7
și 8).
Comparând datele sosirilor și nopților petrecute în hoteluri, unități similare și
campinguri turistice pe țară de reședință ale anului 2020 cu datele corespunzătoare din anul
2019, se înregistrează o scădere semnificativă a sosirilor, în valori absolute, în rândul
membrilor UE. Statele, pentru Germania (58,6% în sosiri și 60,0% în nopți petrecute), Franța
(64,3% în sosiri și 68,6% în nopți petrecute) și Italia (83,4% în sosiri și 84,8% în nopți
petrecute). În ceea ce privește celelalte țări europene, o scădere semnificativă a sosirilor, în
valori absolute, se înregistrează pentru Regatul Unit (71,1% în sosiri și 74,0% în nopți
petrecute) și Rusia (96,4% în sosiri și 97,9% în nopți petrecute). Pe restul continentelor, se
înregistrează o scădere semnificativă a sosirilor, în valori absolute, din America, și, în special,
pentru Statele Unite ale Americii (93,2% în sosiri și 91,9% în nopți petrecute) (Tabelele 7 și 8).

15
16
17
18
19
20
21
 Anul 2021

Conform rezultatelor sondajului privind sosirile și nopțile petrecute în hoteluri, unități

similare și campinguri turistice și a unităților de cazare de scurtă ședere, realizat de Autoritatea
de Statistică Elenă (ELSTAT), pentru totalul acestor unități, în anul 2021 față de anul 2020 , se
înregistrează o creștere atât a sosirilor, cu 78,3%, (Tabelele 1 și 3), cât și a nopților petrecute,
cu 92,0% (Tabelele 2 și 4).
Mai exact, în 2021 față de 2020, se înregistrează o creștere de 125,3% și 124,9% a
sosirilor și respectiv a nopților petrecute de nerezidenți, în timp ce sosirile și nopțile petrecute
de rezidenți au înregistrat o creștere de 22,4% și respectiv 21,9% ( Graficul 1).
Rata anuală de ocupare a locurilor de pat în hoteluri și unități similare (excluzând
campingurile turistice) a fost de 42,9% în 2021, față de 29,6% în 2020. Capacitatea pe categorii
de unitate de cazare hotelieră este prezentată în Tabelul 5.

Pe parcursul anului 2021, cea mai mare pondere a sosirilor și înnoptărilor se observă în
unitățile de cazare hotelieră (81,0%, respectiv 79,0%) (Graficul 3).
Conform distribuției lunare a datelor, 75,5% din sosiri și 81,4% din nopțile petrecute,
în hoteluri, unități similare și campinguri turistice din Grecia, sunt înregistrate în perioada iulie-
octombrie (Tabelele 1 și 2, Graficul 5, 6 și 7).

22
 În ceea ce privește defalcarea datelor sondajului pe Regiunea NUTS 2, se observă o
creștere semnificativă a sosirilor și a nopților petrecute, în valori absolute, în Notio Aigaio
(101,2% în sosiri și 97,2% în nopți petrecute), Kriti (111,4% în sosiri și 120,8% în nopți
petrecute), Attiki (67,0% în sosiri și 61,6% în nopți petrecute) și Kentriki Makedonia (81,6%
în sosiri și 130,0% în nopți petrecute) (Tabelele 4 și 5, Graficele 8,9 și 10) ).
În 2021, cea mai mare pondere a sosirilor și nopților petrecute în hoteluri, unități
similare și campinguri turistice, este înregistrată de nerezidenți, adică 68,6% din sosiri și 79,7%
din nopțile petrecute (Graficul 4).
În 2021, cea mai mare pondere a sosirilor și a nopților petrecute de nerezidenți în
hoteluri, unități similare și campinguri turistice este înregistrată de clienții (oaspeți) a căror țară
de reședință este în Europa (89,3% din sosiri și 93,7% din nopți petrecute) cu o contribuție
semnificativă din partea statelor membre UE (69,5% din sosiri și 72,9% din nopți petrecute)
(Tabelele 6 și 7).
Cea mai mare contribuție în ceea ce privește sosirile se înregistrează pentru Germania
(20,1% din sosiri și 24,1% din nopți petrecute) și pentru Franța (10,3% din sosiri și 8,6% din
nopți petrecute). În ceea ce privește restul țărilor europene, cea mai mare contribuție se
înregistrează pentru Regatul Unit (9,3% din sosiri și 10,2% din nopțile petrecute) (Tabelele 5
și 6).
Comparând datele sosirilor și nopților petrecute în hoteluri, unități similare și
campinguri turistice pe țări de reședință ale anului 2021 cu datele corespunzătoare din anul
2020, se înregistrează o creștere semnificativă a sosirilor, în valori absolute, în rândul
membrilor UE. Statele, pentru Germania (93,5% în sosiri și 88,6% în nopți petrecute), Franța
(87,6% în sosiri și 111,4% în nopți petrecute) și Țările de Jos (189,3% în sosiri și 218,2% în
nopți petrecute).
În ceea ce privește celelalte țări europene, o creștere a sosirilor, în valori absolute, se
înregistrează pentru Regatul Unit (24,0% în sosiri și 21,1% în nopți petrecute) și Rusia (770,3%
în sosiri și 885,4% în nopți petrecute).
Pe restul continentelor, se înregistrează o creștere semnificativă a sosirilor, în valori
absolute, din America și, în special, pentru Statele Unite ale Americii (557,3% în sosiri și
487,0% în nopți petrecute) (Tabelele 5 și 6). ).

23
24
25
26
27
28
29
30
31
 Anul 2022

Conform rezultatelor provizorii ale anchetei privind sosiri și nopți petrecute în hoteluri, unități similare și campinguri turistice și ale
anchetei privind sosiri și nopți petrecute în unități de cazare de scurtă ședere, realizat de Autoritatea de Statistică Elenă (ELSTAT), pentru totalul
unităților se înregistrează o creștere de 87,0% a sosirilor (Tabel 1, Grafic 1) și de 89,1% a nopților petrecute (Tabel 2, Grafic 1), pentru perioada
ianuarie – septembrie 2022 față de perioada corespunzătoare din 2021. .
Mai exact, în perioada ianuarie-septembrie 2022, sosirile nerezidenților au înregistrat o creștere de 102,0% și a rezidenților cu 51,0%, în
timp ce nopțile petrecute ale nerezidenților au înregistrat o creștere de 100,8% și ale rezidenților cu 40,8%, comparativ cu aceeași perioadă a anului
2021 (Tabelele 1 și 2, Graficele 3 și 4).
În perioada ianuarie – septembrie 2022, cea mai mare pondere a sosirilor și nopților petrecute în totalul unităților de cazare turistică, a fost
înregistrată de nerezidenți, adică 76,3% din totalul sosirilor și 85,6% din totalul nopților petrecute ( Graficul 5).
Pentru aceeași perioadă, numărul mediu de nopți petrecute pe persoană a fost de 4,3 nopți. Mai precis, numărul mediu de nopți petrecute
a fost de 4,8 nopți pentru nerezidenți și de 2,6 nopți pentru rezidenți (Graficul 6).
Ocuparea totală a locurilor de pat în hoteluri și unități similare (excluzând campingurile turistice și unitățile de cazare de scurtă ședere),
care se bazează pe nopțile petrecute față de locurile de pat care erau în funcțiune, a fost de 58,0% în perioada ianuarie. – septembrie 2022,
comparativ cu 45,7% din perioada corespunzătoare a anului 2021 (Tabelul 3, Graficul 7).

32
33
34
35
36
 2.2 Turismul emițător

Turismul emițător al Greciei se referă la sejururile pe care le petrec grecii în străinătate.

Analizând Graficul 1, se observă că numărul de ieșiri înregistrate în perioada ultimilor ani este
considerabil mai mic decât numărul intrărilor, ceea ce arată faptul că înșiși grecii iubesc să
călătorească în propria lor țară și găsesc local destinații care să le satisfacă dorințele.

Grafic 1
 Turiștii greci au cheltuit în străinătate 3.910 milioane dolari în anul 2018, 4.211
milioane dolari în 2019, 1.500 milioane dolari în 2020 și 2.221 milione dolari în anul 2021.
(Grafic 2). Motivația acestora a fost în special sejurul personal, iar într-un procent mai redus,
au călătorit în scop profesional. (Grafic 3).

Grafic 2

38
 Grafic 3

2.3 Încasări din turismul internațional în Grecia și cheltuielile turiștilor

greci în străinătate

Turiștii veniți în Grecia au cheltuit mai bine de 21.000 milioane de dolari în 2018,
23.000 milioane dolari în 2019, 6.000 milioane de dolari în timpul pandemiei de COVID-19 în
anul 2020 și apoi cifrele au revenit ușor după ce starea globală de alertă s-a încheiat,
înregistrându-se în anul 2021 încasări de aproape 14.000 milioane de dolari, dintre care 1.315
milioane dolari provin din transportul pasagerilor și restul din călătoriile propriu-zise. (Grafic
1).

39
 Turismul reprezintă o ramură economică foarte importantă în Grecia, încasările
provenite din această activitate asigurând astăzi 25% din PIB-ul statului.

Grafic 1. Total încasări provenite din activitatea turistică

Turiștii greci au cheltuit în străinătate 3.910 milioane dolari în anul 2018, 4.211
milioane dolari în 2019, 1.500 milioane dolari în 2020 și 2.221 milione dolari în anul 2021.
Conform Grafic 2., cea mai mare parte a acestor cheltuieli provin din călătorii, adică 66% în
2018, 72,9% în 2019, 60% în 2020 și 58,8% în 2021, restul procentelor reprezentând
cheltuielile grecilor în străinătate pentru transport.

40
 Grafic 2. Total cheltuieli ale turiștilor greci în străinătate

2.4 Balanța de încasări și plăți a turismului internațional în Grecia

Conform rezultatelor privind încasările și plățile realizate în domeniul turismului în

Grecia în ultimii ani, se observă în tabelul 1 că valoarea încasărilor în 2018-2019 este de mai
bine de 5 ori mai mare decât valoarea cheltuielilor, adică 21.594.000 dolari versus 3.910.000
dolari în 2018, 23.000.000 dolari versus 4.211.000 dolari în 2019, ceea ce înseamnă că în acest
interval, un procent de 20% din încasări a fost cheltuit. Anul 2020 vine cu o schimbare, raportul

41
fiind de 25% cheltuieli din veniturile încasate, însă anul 2021 vine în forță din urmă și crește
încasările de mai bine de 6 ori față de cheltuieli, adică 13.666.000 versus 2.221.000 dolari.

Tabel 1. Total venituri versus cheltuieli în domeniul turismului

Capitolul III - Politici și strategii aplicate în turismul Greciei

3.1 Măsuri adoptate după declanșarea epidemiei de COVID-19

„Această criză este o oportunitate de a regândi sectorul turismului și contribuția acestuia

la oameni și planetă; o oportunitate de a reconstrui mai bine către un sector turistic mai durabil,
mai incluziv și mai rezistent, care să asigure că beneficiile turismului sunt bucurate pe scară

42
largă și echitabil”. Această afirmație aparține lui Zurab Pololikashvili, secretarul general al
Organizației Mondiale a Turismului.
De la 28 iulie 2020, autoritățile elene au impus măsura prezentării unui test molecular
negativ pentru infecția cu COVID-19, prelevat cu maximum 72 ore înainte de momentul intrării
pe teritoriul Greciei și pentru românii care ajung cu avionul în această țară. Testele trebuie
efectuate în laboratoare acreditate, iar certificatele trebuie să fie prezentate în limba engleză și
să conțină numele și prenumele persoanei testate, precum și seria și numărul cărții de identitate
sau ale pașaportului persoanei respective.
Prezentarea, la frontierele aeriene, a unui certificat care să ateste rezultatul negativ al
testului COVID-19 nu exclude procedura testării aleatorii și nici completarea formularului
electronic PLF/Passenger Locator Form și prezentarea codului QR.
Sezonul 2021 a venit cu noi schimbări, astfel încât să se reia activitatea turistică, cu
respectarea normelor impuse de legislația în vigoare la acel moment. Astfel, un articol publicat
la data de 14 mai 2021 anunța: ” Grecia a ridicat de vineri restricţiile de călătorie şi a redeschis
porţile turismului, după trei luni de lockdown, însă numărul cazurilor de COVID-19 rămâne
ridicat, relatează EFE.” Pentru greci, important era însă că se pot deplasa la casele lor de
vacanţă, având în vedere că au fost ridicate restricţiile de deplasare între regiuni. Cine călătorea
cu maşina, nu trebuia să ia măsuri suplimentare, deşi Guvernul recomanda cetățenilor ca,
înainte de a pleca în călătorie, să facă acasă teste rapide anti-COVID-19.
Pentru deplasările în insule cu feribotul - care putea opera la 85% din capacitate - sau
cu avionul, era obligatorie prezentarea unui certificat de vaccinare obţinut după 14 zile de la a
doua doză sau a unui test PCR negativ realizat cu 72 de ore înainte de călătorie, sau a unui test
rapid efectuat acasă cu 24 de ore înainte, sau un certificat care să ateste că persoana a trecut
prin boala COVID-19, valabil între două şi nouă luni de la infectare. Aceste reguli se aplicau
şi pentru cetăţenii greci, şi pentru turiştii străini.
Una din principalele mize ale ridicării restricţiilor a fost posibilitatea reluării turismului,
motorul principal al economiei elene şi care reprezintă între 25 şi 30 procente din PIB.
Ca și strategie, guvernul a făcut publice câteva declarații, în care susținea că populația
se va vaccina în curând în mare măsură, iar turismul în Grecia nu va reprezenta o formă de
răspândire a virusului. Guvernul premierului conservator Kyriakos Mitsotakis susţinea că ţara
este bine pregătită pentru a face un turism în siguranţă, prin crearea de "bariere" şi lansarea
campaniei de vaccinare pe orizontală, care ar putea face ca până la sfârşitul lunii iunie a lui
2021 să fie vaccinaţi toţi cetăţenii.

43
 Vara anului 2022 a adus cu sine modificări strategice menite să crească numărul
sejururilor în Grecia, promovând măsuri de relaxare cu titluri ca ”Grecia salvează turismul
european prin decizia de a coexista cu virusul”, conform jurnalul.ro.
Gradul de ocupare al hotelurilor era de 90% în iulie 2022, cei mai mulți turiști fiind
români. Reintroducerea unor noi restricții ar fi fost o lovitură dură atât pentru economia elenă,
cât și pentru agențiile de turism din România. Totuși, după doi ani de măsuri stricte anti-
COVID, Grecia a ales să nu mai închidă turismul, pentru a nu-și distruge economia.
Autoritățile elene doar recomandă purtarea măștii în locurile aglomerate, nu o impune.
Astfel s-a deschis un nou drum către o altă abordare a pandemiei, pentru că toate celelalte țări
ar putea prelua modelul. Bulgaria deja anunțase, după ce s-a aflat de situația din Grecia, că în
vara lui 2022 nu va fi nicio restricție pentru turiști.
Guvernul Greciei a anunțat, în contextul noului „val de COVID”, că boala nu mai este
atât de periculoasă ca în anii anteriori, deci nu mai există motive de închidere sau de impunere
a unor măsuri draconice, cum s-a întâmplat în ultimii doi ani.
Pe 5 mai 2022, premierul elen a fost prezent în România și a declarat că ținta guvernului
pe care îl conduce este să producă 25% din PIB din turism în 2022. Cei doi ani de restricții au
șubrezit economia Greciei, țară turistică prin excelență. Vasilis Kikilias, ministrul grec al
Turismului, a declarat, la București, că s-au eliminat toate restricțiile de călătorie pentru
români, deoarece s-a previzionat pentru anul 2022 un record privind atât numărul de turiști în
Grecia, cât și cel al încasărilor din produsele și serviciile care compun industria ospitalității,
precum și din domeniile conexe, ținta fiind 25% din PIB.

3.2 Politici și strategii aplicate în turismul din Grecia

Turismul sustenabil este una dintre strategiile adoptate de turismul Greciei. Această țară
s-a angajat de mult timp să promoveze turismul durabil pe teritoriul său și să abordeze impactul
călătoriilor contemporane asupra mediului și pentru Grecia, sustenabilitatea înseamnă mai mult
decât conservarea peisajelor sale de renume mondial.
În acest sens, Dimitris Fragakis, secretarul general al Organizației Naționale de Turism
din Grecia (GNTO) a declarat: „Pentru noi, sustenabilitatea înseamnă și altceva. Este vorba
despre modul în care comunitățile locale se implică în turism, pentru că ne dorim ca oamenii
să fie aproape de turism, nu împotriva turismului. Există câteva cazuri grave aici, în Europa,

44
de țări care se confruntă cu turismul excesiv, în care localnicii sunt dați afară din casele lor sau
din cartierele lor. Noi nu ne dorim așa ceva”.
Strategia Greciei pentru a evita turismul excesiv este de a extinde destinațiile pe care
oamenii ar dori să le viziteze în întreaga țară și de a încuraja turiștii să exploreze Grecia nu
doar vara, ci și iarna. Pentru a pune în aplicare această strategie. Dimitris Gragakis a declarat:
” „Grecia nu înseamnă doar soare și plajă și nu înseamnă doar insule. Plajele sunt frumoase și
în nordul Greciei, și în vestul Greciei. Nimeni nu cunoaște acest gen de locuri. Așa că vrem să
le promovăm. Vrem să le arătăm oamenilor că se poate merge în multe locuri pentru a avea o
vacanță de calitate”.
O altă strategie aplicată în turismul grecesc este participarea hotelierilor și ai oamenilor
din turism la târgurile internaționale anuale, unde promovează Grecia pentru mare și soare, dar
totodată identifică targetul pentru fiecare tip de turism, propunând astfel și variante pentru
turismul ecumenic și produse turistice care au ca scop sporturi ca schi, golf și altele.
Strategia acordării finanțărilor pentru dezvoltarea afacerilor mici și mijlocii în domeniul
turismului este un proiect al Greciei cu Uniunea Europeană, care are ca scop dezvoltarea
unităților mici, a afacerilor de familie, care sunt menite să ofere turistului o experiență autentic
grecească, încurajând contactul cu societatea, gustând din obișnuințele culinare, muzicale și de
zi cu zi ale grecilor. Există tot mai multe solicitări în acest sens și guvernul susține dezvoltarea
acestor afaceri familiale, în primul rând pentru a răspunde cererii turiștilor și în al doilea rând,
pentru a susține afecerile locale de talie mică.

3.3 Plan strategic în turismul Greciei până în 2030

Pentru ca viziunea pentru turismul grec să fie realizată, obiectivele strategice cheie au
fost identificate cu scopul de a prezenta Grecia ca una dintre cele mai competitive și mai
sustenabile destinații turistice din lume.
Pentru a prezenta și îmbina unicitatea naturii grecești, a culturii grecești, a ospitalității
grecești și a stilului de viață grecesc printr-o multitudine de produse și experiențe turistice care
se pot adresa piețelor numeroase și diverse, făcând din Grecia una dintre cele mai competitive
și durabile destinații turistice din intreaga lume, turismul va deveni un motor al creșterii
economice, sociale și de mediu pentru toate regiunile țării.
Strategia de creștere a turismului grec s-ar putea concentra pe îmbunătățirea clasificării
competitivității Greciei ca destinație turistică, vizând următoarele priorități strategice cheie:
consolidarea mărcii „Grecia”, o mai bună distribuție a activității turistice în toată Grecia,

45
extinderea sezonului, creșterea cheltuielilor medii pe zi, prelungirea duratei medii de ședere,
creșterea pătrunderii pe piețele existente și deschiderea de noi piețe.
Transformarea digitală, dezvoltarea durabilă și sustenabilitatea, supraturismul,
economia partajată, schimbările sociale și demografice, destinațiile emergente, siguranța și
managementul crizelor și coronavirus (COVID-19) sunt tendințele și provocările cheie pentru
industria turistică globală și, deci, pentru turismul grecesc.

Trenduri în turism

Strategii privind îmbunătățirea și dezvoltarea infrastructurii:

1. Atragerea investitorilor strategici în contextul concesiunii de gestionare a celor 23 de
aeroporturi regionale, modernizarea infrastructurilor aeroportuare, atragerea de noi zboruri și
îmbunătățirea conectivității și accesibilității pentru toate destinațiile grecești
2. Modernizarea și/sau construirea de noi infrastructuri portuare, îmbunătățirea
interconectivității acestora cu alte infrastructuri de accesibilitate, dezvoltarea și modificarea
zonelor înconjurătoare și modernizarea serviciilor furnizate

46
3. Îmbunătățirea / modernizarea rețelei rutiere interregionale și intraregionale, modernizarea
punctelor de control la frontiera de la granițele de nord ale țării cu Albania, Macedonia de Nord,
Bulgaria și Turcia
4. Îmbunătățirea și extinderea rețelei feroviare (de exemplu, Egnatia Railway, extinderea căii
ferate suburbane din Atena)
5. Îmbunătățirea și dezvoltarea mobilității urbane (de exemplu, modernizarea/extinderea
serviciilor de transport public, eficientizarea frecvenței rutelor)
6. Proiectați / implementați un sistem de transport combinat (rețea rutieră, aeroporturi, porturi
și mijloace alternative precum hidroavioane, taxiuri pe apă, dar și rute regulate cu autocare
private) pentru a conecta destinațiile cu poarta de acces principală, care poate servi la
îmbunătățirea conectivității / accesibilității pentru destinații al căror acces este dificil /
consumator de timp
7. Creșterea profilului/nivelului prietenos al destinațiilor pentru persoanele cu dizabilități sau
cu mobilitate redusă (accesibilitate/acces complet la intrări, condiții de acces îmbunătățite în
mediul urban/semiurban pentru persoanele cu dizabilități sau cu mobilitate redusă etc.)
8. Îmbunătățirea infrastructurilor de sănătate, a infrastructurilor fundamentale (alimentarea cu
apă, eliminarea și tratarea apelor uzate, colectarea deșeurilor municipale și a deșeurilor solide)
și protecția civilă

Strategii privind îmbunătățirea și promovarea produselor turistice:

1. Dezvoltarea organizațiilor regionale de management al destinațiilor (DMO) pentru
fiecare dintre cele 13 regiuni ale Greciei (dezvoltați DMO-uri distincte pentru Ciclade și
Dodecanez) și integrarea părților interesate din turism în DMO (diversificându-se
corespunzător în funcție de caracteristicile specifice fiecărei destinații)
2. Dezvoltați o planificare strategică pentru promovarea turistică a regiunilor grecești
și un program cuprinzător, coeziv și direcționat de promovare și publicitate turistică pentru
fiecare regiune (identificarea USP-urilor pentru fiecare regiune / destinație, canale adecvate de
promovare și publicitate, mesaje, piețe de turism inbound țintite) segmente de clientelă,
utilizarea instrumentelor digitale moderne etc.)
3. Organizarea și dezvoltarea unor birouri de film în fiecare dintre cele 13 regiuni ale
Greciei pentru a promova țara ca destinație de film competitivă, pentru a atrage și a facilita
filmarea producțiilor internaționale de cinema și televiziune și pentru a dezvolta sinergii cu
organizațiile relevante

47
 4. Dezvoltarea unei strategii de îmbunătățire și conectare a produselor turistice grecești
primare și suplimentare în vederea dezvoltării unor experiențe tematice unice (gastronomie,
turism viticol, ecoturism, agroturism, turism sportiv și activități etc.) în fiecare
regiune/destinație
5. Conectarea destinațiilor pe baza locației și dezvoltarea macro-destinațiilor în vederea
optimizării promovării, publicității și dezvoltării produselor și obținerii de sinergii; Exemple
indicative sugerate de macro-destinații ar fi Peloponez (regiunea Peloponez și unitățile
regionale Ilia și Achaia) și Macedonia (regiunile Macedonia de Vest și Centrală, unitățile
regionale Kavala, Thasos și Drama)
6. Îmbunătățirea experienței de călătorie a vizitatorilor în ceea ce privește conectivitatea
intraregională, opririle pentru rulote pe continent, infrastructurile de informare, așteptare și
spălare/toalete la unitățile publice de primire și la nodurile de transport, acordarea de
certificate/semnalizare întreprinderilor/infrastructurilor, gestionarea publicul la obiectivele
turistice, infrastructurile pentru persoanele cu dizabilități etc.)
7. Dezvoltarea unor puncte informative digitale la porțile cheie (aeroporturi, porturi,
puncte de trecere la frontieră) și la locurile de interes turistic central pentru fiecare destinație,
cu informații detaliatedespre produsul turistic și resursele fiecărei destinații, serviciile publice,
orele de deschidere a magazinelor, transportul public etc., hărți interactive 3D și literatură
tipărită adecvată

Strategii privind modernizarea și transformarea digitală:

1. Dezvoltarea portalurilor web de turism uniforme pentru cele 13 regiuni ale Greciei
(cu portaluri distincte pentru Ciclade și Dodecanez) și interconectarea lor completă cu alte
portaluri de turism și baze de date publice relevante.
2. Dezvoltarea aplicațiilor digitale pentru sectorul turismului:
• Sprijinirea întreprinderilor din turism pentru a spori utilizarea instrumentelor digitale
• Dezvoltarea unei platforme unice pentru furnizorii și furnizorii de produse și servicii
(Destination Management System)
• Dezvoltarea/extinderea serviciilor digitale oferite de autoritățile și organizațiile
publice cetățenilor și vizitatorilor
• Dezvoltarea marketingului digital și a prezenței digitale pe toate canalele de
comunicare cu publicul consumator (omnicanal)
• Utilizarea analizelor de date mari și inteligența artificială pentru a asigura o mai bună
direcționare a pieței și previziuni ale cererii

48
 • Promovarea utilizării Internet of Things (IOT) și interoperabilitatea sistemelor pentru
a furniza informații și a îmbunătăți experiența vizitatorilor și a întreprinderilor pe un
bază de acces deschis pentru datele de rutină zilnice produse la destinație
3. Dezvoltarea de aplicații inteligente în anumite locuri turistice de interes din țară,
promovarea în bandă largă 5G și furnizarea de Wi-Fi gratuit în destinațiile turistice cu trafic
intens în vederea îmbunătățirii experienței turistice, implementarea unui program de certificare
„Destinație turistică inteligentă” sub auspiciile Ministerul Turismului și promovează locații
selectate către destinații „inteligente” (de exemplu, Atena, Salonic, Creta, destinații din Marea
Egee de Sud cu trafic crescut etc.)
4. Crearea unui mecanism de informare și o platformă centrală de turism inteligentă
(Hub național de date) pentru a colecta, stoca, procesa și analiza date statistice, crea imagini
vizuale și partaja date și informații referitoare la cifrele turistice, prognozele pentru cererea de
turism în Grecia, diagnosticul precoce a dezvoltărilor în curs de desfășurare a turismului și
supravegherea infrastructurilor de bază care sprijină creșterea turismului (energie, alimentare
cu apă, conectivitate, infrastructuri de transport, gestionarea apelor uzate și a deșeurilor
municipale, siguranță, sănătate, resurse culturale și naturale etc.)

Strategii privind protecția mediului și durabilitatea:

1. Promovarea Greciei către o destinație atractivă și durabilă prin acțiuni care includ
reamenajare, reglementări privind construcțiile și zonarea, planuri de management de mediu,
realizarea de proiecte necesare pentru optimizarea managementului apei uzate și a deșeurilor
municipale și managementul apei și energiei, înregistrarea proiectelor necesare legate de
schimbările climatice, adoptarea eco -etichetarea de către întreprinderile din turism, eliminarea
treptată a materialelor plastice în destinațiile insulare etc.
2. Îmbunătățirea profilului energetic al Greciei și promovarea acțiunilor pentru
utilizarea SRE și economisirea energiei prin finalizarea gestionării energiei electrice a
destinațiilor insulare, modernizarea energetică și estetică a clădirilor și reședințelor publice,
crearea și dezvoltarea unei rețele de iluminat inteligent, utilizarea SRE disponibile. fără a
submina perspectivele dezvoltării turistice a destinațiilor și dezvoltarea rețelelor inteligente de
distribuție a energiei și a sistemelor de stocare, optimizarea utilizării resurselor energetice,
naturale și de mediu, adoptarea de practici și tehnologii care servesc economiei circulare și
energiei. modernizarea locurilor de cazare turistice
3. Promovarea transportului durabil și a mobilității alternative în destinațiile turistice
ale Greciei (planuri de mobilitate urbană durabilă, modernizarea transportului public,

49
promovarea utilizării vehiculelor electrice și instalarea punctelor de încărcare, proiectarea și
crearea de parcări în aer liber și optimizarea parcărilor controlate). sistem de zone în locații
turistice cu trafic intens etc.)
4. Păstrarea, protejarea, promovarea și prezentarea patrimoniului natural și cultural al
Greciei (de exemplu, adaptarea tipului de cazare și a altor infrastructuri legate de turism la
caracterul fiecărei destinații, utilizarea bunurilor folclorice și arhitecturale/construcții și a
zonelor de frumusețe naturală); sporirea protecției cetățenilor, creșterea gradului de
conștientizare a vizitatorilor)
5. Sprijinirea dezvoltării durabile, ținând cont de capacitatea orașelor și orașelor
turistice ale fiecărei destinații, și sporirea potențialului de gestionare și control mai bun al
fluxurilor turistice (de exemplu, promovarea urbanismului și amenajării teritoriului,
respectarea condițiilor de mediu și limitarea activității de construcție excesive). , delimitarea
atentă și evaluarea strictă a capacității punctelor de concentrare a SRE, dezvoltarea
infrastructurilor pentru protecția mediului natural, protecția zonelor ΝATURA 2000 etc.)

Strategii privind Îmbunătățirea abilităților și dezvoltarea antreprenoriatului

1. Modernizarea și actualizarea cadrului de reglementare prin stabilirea unui cadru de
reglementare unic de funcționare pentru fiecare tip și categorie de cazare și a unui cadru unic
de protocol de sănătate
2. Actualizarea sistemului de educație și formare pentru cei care lucrează în sectorul
turismului prin modernizarea unităților de învățământ turistic, în primul rând Școlile
Superioare de Învățământ Turistic, programele de educație și formare, certificarea profesiilor
din turism de-a lungul întregului lanț valoric turistic și selecția de cadre didactice de specialitate
cu cursuri de perfecţionare constantă pentru tutori în instituţiile de învăţământ de toate
nivelurile
3. Consolidarea/sprijinirea antreprenoriatului și crearea de întreprinderi inovatoare în
turism:
• Promovarea investițiilor pentru modernizarea afacerilor hoteliere existente și
dezvoltarea de noi unități de înaltă calitate și de mare capacitate și infrastructuri hoteliere de
nivel mediu și de capacitate
cu concepte inovatoare și servicii de înaltă calitate
• Sprijinirea creșterii start-up-urilor care promovează produse și servicii inovatoare în
sectorul turismului și îmbunătățirea afacerilor pentru creșterea investițiilor care promovează
îmbunătățirea eficienței lor economice și energetice

50
 • Sprijin de consultanță pentru IMM-urile din sectorul turismului în probleme legate de
țintirea pieței, managementul tehnologiei moderne și al inovației, orientarea spre exterior și
crearea de rețele în străinătate, dezvoltarea parteneriatelor locale și internaționale, finanțare,
publicitate și promovare etc.
• Promovarea certificării operațiunilor, produselor și serviciilor întreprinderilor din
turism
• Utilizarea programelor/instrumentelor disponibile de finanțare europeană/de stat (de
exemplu NSRF, Recovery Fund) pentru – printre altele – formarea resurselor umane în produse
alternative/tematice

Bibliografie

1. www.unwto.org
2. www.statista.com
3. www.oecd.org
4. www.wttc.org
5. www.euronews.ro
6. www.jurnalul.ro
7. www.statistics.gr

51