Universitatea ”Ovidius” Constanța

Facultatea de Economie şi Administrarea Afacerilor

Master AATCS, Anul II, Semestrul I

Managementul turismului de evenimente

Festivalul LAS FALLAS din Valencia

Masterand: Ciocan (Dumitru) Alina - Elena

Îndrumător: Conf. univ. dr. Jugănaru Ion Dănuț

 Cuprins

Introducere.................................................................................................................................3

Capitol 1 - Valencia, Spania. Avantajele turismului de evenimente.......................................... 4

1.1 Conceptul de turism de evenimente..........................................................................4
1.2 Avantajele orașului-gazdă a Festivalului Las Fallas.................................................4

Capitol 2 - Originea și semnificația Festivalului Las Fallas........................................................5

2.1 Etimologie și origine.................................................................................................5
2.2 Las Fallas, un produs cultural multidisciplinar.........................................................6
2.3 Sfera publică și festivă..............................................................................................7

Capitol 3 - Aportul festivalului în economia spaniolă valenciană și impactul asupra orașului

Valencia......................................................................................................................................7
3.1 Cheltuieli, încasări și mod de desfășurare.................................................................7
3.2 Turiștii prezenți la festivalul Las Fallas...................................................................9
Concluzii..................................................................................................................................15
Bibliografie...............................................................................................................................15

2
 Introducere

Principala caracteristică a Sărbătorii Fallas, o tradiție a comunităților din Valencia și a diasporei

sale care sărbătorește venirea primăverii, este falla gigantică. Falla este un monument format
din ninoți (piese de caricatură) create de artiști și meșteri locali (fig. 1), care oferă un
comentariu asupra problemelor sociale actuale. Ridicată în piața orașului, falla este aprinsă la
sfârșitul festivității, care se desfășoară în perioada 14-19 martie, pentru a simboliza venirea
primăverii, purificarea și o întinerire a activității sociale comunitare. Între timp, fanfarele
defilează pe străzi, se organizează mese în aer liber și se organizează focuri de artificii. În
fiecare an, o regina Fallas este aleasă pentru a promova festivitatea pe tot parcursul anului,
încurajând localnicii și vizitatorii să participe. Know-how-ul asociat practicii se transmite în
cadrul familiilor, în special celor implicați în construirea ninoților care aparțin diferitelor bresle
dintre comunitățile participante. Festivitatea Fallas oferă o oportunitate pentru creativitatea
colectivă și protejarea artelor și meșteșugurilor tradiționale. Este, de asemenea, o sursă de
mândrie comunitară, contribuie la identitatea culturală și sporește coeziunea socială. În trecut,
festivitatea era, de asemenea, o modalitate de păstrare a limbii valenciane atunci când era
interzisă.

Fig. 1

3
 1. Valencia, Spania. Avantajele turismului de evenimente

O ţară gazdă organizatoare de evenimente are o serie de avantaje, prin sporirea

activității altor sectoare, care contribuie la dezvoltarea economică și nu numai.
Valencia este un oraș multicultural, centrul turistic al Coastei del Azahar și un important
centru economic. Valencia este un oraș viu, mereu surprinzător, o îmbinare armonioasă
între vechi și nou, cu viață culturală activă, cu infrastructură turistică impecabilă, cu plaje
de nisip nesfârșite. Anual, găzduiește carnavaluri și festivități spectaculoase, precum Fallas
de Valencia. Specialitățile gastronomice valenciene (paella, figatell), vinurile și citricele
sunt renumite și foarte apreciate de oaspeți. Piața Centrală din Valencia este un răsfăt al
simțurilor pentru vizitatori, se comercializează fructe și legume proaspete, mirodenii, fructe
de mare, obiecte de ceramică, produse de artizanat.
Valencia are climă mediteraneană, fără temperaturi extreme, media anuală este de 18
ºC. Valencia se bucură de peste 300 de zile însorite pe an, iernile sunt blânde, iar verile nu
sunt fierbinți, temperatura medie fiind de 25 ºC. Toamna este anotimpul ploios.

1.1 Conceptul de turism de evenimente

Turismul de evenimente nu este recunoscut, în mod uzual, ca un domeniu profesional
separat, distinct, fiind văzut mai mult ca o aplicaţie sau o specializare, în cadrul
organizaţiilor (oficiilor) naţionale de turism (ONT)) sau al organizaţiilor de
management/marketing al destinaţiilor (OMD). Agenţiile specializate pe dezvoltarea
evenimentelor (spre deosebire de agenţiile specializate pe protocol, artă şi cultură, care, la
rândul lor, se ocupă de organizarea de evenimente) întruchipează complet turismul de
evenimente. Festivalurile şi evenimentele care îşi doresc sprijinul sau cooperarea agenţiilor
de turism sau, pur şi simplu, caută să fie mai respectate, mai apreciate, tind să îndrepte
studiile privind impactul turistic şi economic, spre “a dovedi” valoarea acestora, în termeni
economici.

1.2 Avantajele orașului-gazdă a festivalului Las Fallas

Valencia, dincolo de faptul că este un oraș ce deține un mare potențial turistic,
beneficiază de o serie de avantaje, care provin din organizarea Festivalului anual Las Fallas.
Dintre acestea, pot fi amintite obținerea unor avantaje din închirierea spațiilor de cazare,

4
din serviciile de alimentație și divertisment, dar cele mai benefice avantaje sunt cele ale
câștigurilor de imagine prin promovare turistică și culturală, fiind un eveniment pentru care
se face publicitate pe toate canalele de promovare turistică.

2. Originea și semnificația Festivalului Las Fallas

2.1. Etimologie și origine

În valenciana medievală, cuvântul falla din latinescul fac(u)la, diminutiv de la fax,
lanternă, servea să denumească lanternele ce se situau deasupra turnurilor de veghe. În
trecut aceste fallas se foloseau pentru a ilumina drumurile în timpul campaniilor întreprinse
dar și pentru a lumina petrecerile. Ulterior, acest termen este menționat pentru a face
referire la focurile care se aprind în ajunul petrecerilor patronale.Pe de altă parte originea
acstor petreceri datează din tradiția străveche a tâmplarilor orașului care, în ajunul
sărbătorilor în onoarea patronului lor, ardeau în fața atelierelor pe străzi și în piețe publice
uneltele vechi și inutilizabile împreună cu alte lemne pe care le foloseau pentru a ridica
lămpile care le luminau în timp ce lucrau în lunile de iarnă. Din acest motiv ziua arderii
vechiturilor coincide cu ziua producerii arderilor mascotelor în data de 19, închinată Sf.
Jose. Începând cu sec. XVIII, las fallas au fost reduse la nivelul materialelor combustibile
și care ardeau până la amurg în ajunul sărbătorii Sf. Jose. Cu timpul au evoluat și au căpătat
un sens critic/ironic, arătând în special scene sociale cu critici aduse de obiecție întotdeauna
cu simțul umorului prezent. În jurul anilor 1870 s-au urmărit în timpul acestor evenimente
și carnavaluri urmând să apară pentru a proteja sărbătoarea populară, o mișcare, cea a
acordării premiilor pentru cele mai bune monumente fallere din partea revistei La Tarca,
acest fapt a determinat o competiție aprigă între vecini și a dat naștere târgului artistic unde
critica nu a dispărut dar primordial predominând elementul estetic iar din 1901, Primăria a
susținut aceste concursuri, ajungându-se deci la o colaborare între puterea politică și popor.

Fig. 2 Evoluția figurinelor ”ninots”

2.2 Las Fallas, un produs cultural multidisciplinar

5
 Festivalul de la ritual al focului și până la practică purificatoare fact obiectul studiului acestui
capitol. Încă din cele mai vechi timpuri, oamenii au dat o mare importanță focului, atât individual cât și
colectiv. De la încălzire, iluminat a ajuns să anime petrecerile, dansurile și să mențină coeziunea socială,
ca și energie sau doar ca și lumină a ajuns un instrument fără de care festivalul Las Fallas nu se putea
desfășura. În secolele trecute, focul era considerat a fi păgân și cu toate acestea se utiliza în zi de
sărbătoare religioasă. Se pare deci că spaniolii întrec orice alt stat când vine vorba de petreceri. Focul
ca și element anunță anumite evenimente cum ar fi venirea primăverii, ritualurile agrare toate având la
bază fertilitatea. Elementul purificator, este și aici focul, se spune că acesta poate alunga sau ține la
distanță spiritele rele acumulate în timpul anului, astfel că prin arderea ninots- ilor, munca colectivă va
fi răsplătită prin alungarea duhurilor rele. Nu mare mi-a fost mirarea când am aflat faptul că în trecut,
în secolele XVII-XIX, Valencia a fost nimicită de ciuma neagră care s-a abătut asupra populației, astfel
că în momentul arderii din timpul festivalurilor, mascotele întruchipau răul (în cazul de atunci
ciuma).Tot un antecedent este și momentul perioadei de Inchiziție în Spania, care după mulți autori este
asemănător cu ritul prezentat în lucrare.

Creativitatea colectivă nu are cum să lipseasă, relațiile umane fiind și ele prezente aici.
Există o trimitere către trecut, de hegemonie și plebime, cei ce dirijează și cei ce execută,
cultura populară din punctul meu de vedere reprezentând un mix între subalternitate și
cooperare. Ce am putut sesiza în urma discuțiilor cu meșterii locali este faptul că de asemenea
există o combinație perfectă între vechi și nou, modernitate/antichitate,
antagoniști/protagoniști, forme simtrice și asimetrice, se încearcă mereu conturarea

6
caricaturilor astfel încât să evidențieze defectele care sunt firești pentru ființa umană.
Exagerarea, hiperbolele, excesul sunt formele ce conturează grotescul.1

2.3 Sfera publică și festivă

Întotdeauna se va pune problema alegerii dintre real și supranatural. Atâta timp cât ele
se contopesc și coabitează, turismul va avea de câștigat, orice poveste, legendă va face ca
turiștii să plece încântați din călătoria întreprinsă. Și să nu uităm că evenimentele festivaliere
au dublă valență, pe lângă animarea fluxurilor de turiști interni/externi au și beneficii de ordin
economic, ce se răsfrâng asupra comunității locale. Nici un dubiu că fără componenta umană
nu ar exista nici celebrele fallas valenciene Aceste meșteșuguri sunt trasmise mai departe în
cadrul evenimentului și totodată se fac cunoscute la nivel internațional, meșterii își crează un
renume.

3. Aportul festivalului în economia spaniolă valenciană și impactul asupra

orașului Valencia

3.1 Cheltuieli, încasări și mod de desfășurare

Organizarea Festivalului Las Fallas implică investiții de câteva milioane de euro

anual, bani folosiți pentru ridicarea unor monumente uriașe din hârtie, care vor fi arse până la
cenușă o săptămână mai târziu. Cu câțiva ani în urmă, cele paisprezece monumente fallas din
secțiunea specială (un fel de liga premieră Fallas) aveau un cost total de 8.576.721 de euro
între ele.

Impactul total al Fallas 2023 a fost estimat la aproximativ 700 de milioane de euro,
potrivit asociației hoteliere Hosbec, care estimează că aproximativ 30 de milioane de euro
corespund direct veniturilor din cazarea la hotel. După cum a explicat patronatul, în cazul
orașului Valencia, prețul mediu pe cameră a fost de 150 de euro pe cameră pe zi, cu vârfuri de
peste 200 de euro în zilele cu cea mai mare cerere. Toate aceste venituri reprezintă o colectare
directă de impozite de circa 100 de milioane de euro doar TVA, așa că nu este nici necesară și

1 Bajtin M. (1990), La cultura popular en la Edad Media y en el Renacimiento, Madrid : Alianza Editorial

7
nici dorită taxarea nejustificată a unei activități care aduce atât de mult beneficii statului, taxă
pe care actualul consiliu municipal din Valencia intenționează să o pună în vigoare.

Falleros ar sublinia că festivalul generează o mulțime de bani pentru oraș și mai mult
decât se plătește singur, atrăgând mulțimi de turiști și ajutând la vânzarea unor cantități uriașe
de bile de aluat prăjite, sute și mii de șervețele carote albastre și albe (purtate în jurul gâtului)
și milioane de pahare de plastic cu bere caldă. Toate fallas sunt proiectate și construite de
companiile din Valencia așa că, spre deosebire de Grand Pix sau America's Cup, măcar banii
rămân în oraș. Dar pentru mulți valenciani, nu a fost niciodată vorba de bani.

Ceea ce este important este fiesta, mândria civică și scoaterea de zgomote uriașe.
Organizarea se ghidează pe ideea ”Uitați de necazuri timp de o săptămână și ardeți-le în
flăcările purificatoare și, în același timp, arătați Valencia lumii, beți câteva pahare și vedeți
niște focuri de artificii uimitoare. La urma urmei, Fallas a fost sărbătorit în timpul Războiului
Civil, după inundația devastatoare din anul 1958.”2

Fallas, desigur, nu este doar despre cei mari cheltuitori. Cea mai mare parte a defilării,
petrecerilor și distracției și artificiilor se desfășoară în falele de bază mai mici.

Nu toată lumea poate cheltui un milion de euro pe focurile lor artistice din hârtie de
tabără și nici nu își doresc. În cartierele mici, cei mai mulți bani se duc pe sticle de bere, pachete
de chipsuri și fântâni de ciocolată pentru copii. Totul este o chestiune de priorități. Oficial, cea
mai ieftină falsă cu câțiva ani în urmă a fost Poetas Anónimos-Real de Gandia, care a costat
doar 1.070 de euro. Acum, asta trebuie să merite încă o vizită anul acesta.

Chiar și în cele mai mici falla, fallerosi cheltuiesc mii de euro pe costumele și rochiile
lor tradiționale pe care le poartă la diferite evenimente de-a lungul anului. Pentru paradele din
timpul oferirii de flori Fecioarei (La Ofrenda) se îmbracă, cu mare cheltuială personală, în
hainele frumoase ale strămoșilor lor din secolul al XVIII-lea. După ce am studiat gravurile
vechi într-o încercare de autenticitate, nici un detaliu nu este trecut cu vederea până la ciorapii
lungi pentru bărbați și coafurile femeilor. Apoi, în ziua cea mare, strica complet efectul
adăugând ochelari de soare, mestecând gumă și făcându-și fotografii pe telefoanele mobile.
Toate pe tonul unei fanfare care cântă pasodobles.

2
Articol scris de David Rhead și Jose Marin pentru 247.valencia.com

8
 Polițiștii și pompierii merg prin școli pentru a ține discursuri copiilor, nu pentru a-i
avertiza să stea departe de artificii, ci pentru a-i învăța cum să le aprindă corect. În noaptea
Cremà, când vor incendia monumentele, vor fi de serviciu în Valencia 375 de pompieri, 300
dintre ei dedicați exclusiv afacerilor legate de Fallas. Aceștia participă la fiecare cremà și
aruncă cu furtun orice ar putea fi în pericol de a lua foc, deseori inclusiv mulțimea care
urmărește.

Nu toată lumea din Valencia iubește Fallas. Petrecerile zgomotoase de stradă sau
Verbenele, cele 420 de străzi care sunt închise traficului și Despertul (aruncarea de bangere
puternice urmată de o fanfară la 8 dimineața special concepută pentru a trezi pe toată lumea)
nu sunt întotdeauna binevenite de unii localnici. Cei cărora nu le place, coboară deseori la
munte..Dar dacă nu s-ar închide străzile, susțin fallerosii, nu s-ar putea experimenta acea
metamorfoză magică a orașului, care este parte integrantă a sărbătorilor. Doar că nu ar fi același
lucru cu o mulțime de trafic peste tot și metroul pare să circule oricum douăzeci și patru de ore
pe zi. Într-un incident din Torrente, o femeie s-a plâns atât de des și atât de vehement de
zgomotul pe care Casal (clubul social al fallerosului) îl crea, încât ulterior au onorat-o făcând
un ninot (figură) în imaginea ei ca parte a falei.

Consiliul local a lansat o campanie de îmbunătățire a înțelegerii reciproce între falleros

și localnicii disidenzi, în încercarea de a face ca casalele să nu treacă peste zgomot și pentru ca
vecinii să se integreze și să se bucure de festival. Potrivit consilierului local și șef al Junta
Central Fallero Felix Crespo, „Toți suntem falleri și toți suntem locuitori ai locului”. Poate cel
mai bun sfat este să-l trăiești din plin. ”Bucurați-vă de distracția, muzică și spectacolele de
artificii (în special castillos uluitoare din albia râului după miezul nopții) cât puteți. Până în
dimineața zilei de 20 martie, totul va fi ars și curățat.

3.2 Turiștii prezenți la festivalul Las Fallas

Las Fallas atrage un număr impresionant de turști în fiecare an. Se spune că pe durata
sărbătorii, populația orașului Valencia se dublează. Dincolo de aspectul economic, o consecința
importantă o reprezintă continuitatea tradițiilor valenciene. Prin intermediul acestei sărbători
au fost păstrate meșteșuguri care altfel ar fi dispărut.

Cu toate componentele sale mai mult sau mai puțin vizibile, de la muzica tradițională
ce umple străzile cu sunetele inconfundabile de tabal și dolçaină, la conservarea costumelor

9
tradiționale valenciene din sec. XVIII și XIX și trasmiterea meșteșugului fabricării lor, a
accesoriilor, până la perpetuarea spiritului de comunitate și de autor colectiv, La Fallas s-a
transformat într-un dinamic muzeu etnografic în aer liber. Cei care participă la crearea lui, dar
și simplii turiști, sunt martori la istoria unei comunități al cărei spirit renaște an de an mai
puternic din cenușa propriei creații.

Fallas de Sant Josep sau Festivalul Focului este unul dintre cele mai importante
evenimente din Spania, care adună anual peste 3 milioane de turişti în Valencia, în cele cinci
zile de sărbătoare. Sute de figurine sunt create în fiecare an pentru a fi arse într-un spectacol
de neuitat. În 2013, Las Fallas şi-a depus candidatura pentru a intra în patrimoniul cultural
imaterial al umanităţii, sub sigla UNESCO.

La origine, Las Fallas era o sărbătoare dedicată Sfântului Josep, patronul tâmplarilor,
sărbătoare cunoscută încă de la 1740. Ea era organizată pe 19 martie. În 1895, sărbătoarea a
început să capete un caracter artistic. Atunci au apărut oameni din ce în ce mai pricepuţi din
comunitate, ce au dat naştere ulterior unei noi meserii, aceea de Artista Fallero. Figurinele se
făceau întâi din lemn, apoi din carton, iar acum se fac din polistiren expandat.

Galerie fotografii Festival Las Fallas, Valencia

10
11
12
13
14
 Concluzii

Festivalul Las Fallas contribuie consistent la PIB-ul Spaniei, aducând un aport

semnificativ economiei turistice din Valencia. Chiar dacă este un festival cultural, destinat atât
localnicilor, cât și turiștilor, numărul acestora din urmă care se arată interesați de astfel de
festivaluri este impresionant și de aceea generează profit și îmbunătățește activitatea turistică
într-o perioadă în care orașul Valencia nu este asaltat de turiști, acesta organizându-se în luna
martie. Acest factor contribuie la reducerea sezonalității, întrucât perioada de frecventare a
turiștilor este mai-octombrie.
Așadar, deși având originea în altă epocă economică, organizarea acestui festival în
perioada actuală reușește să atragă un număr de milioane de turiști în cele câteva zile de
desfășurare. Astfel, transporturile, cazările și furnizorii produselor de alimentație sunt luate cu
asalt de turiștii care călătoresc pentru a experimenta câteva zile unice, cu manifestări inedite,
având conotații spirituale și de divertisment.

Bibliografie

1. Bajtin M. (1990), La cultura popular en la Edad Media y en el Renacimiento,

Madrid, Alianza Editorial
2. Articol scris de David Rhead și Jose Marin pentru 247.valencia.com
3.Conf.univ.dr. Jugănaru Ion Dănuț, Note de curs disciplina ”Managementul turismului
de evenimente”, Master, Anul II

Surse web:

1. ich.unesco.org
2. www.valenciabonita.es
3. lasprovincias.ro
4. eleconomista.es

15