Carnavalul de la Venetia 2008

Purtatul mastilor obisnuia sa fie ceva normal in randul Venetienilor,

bogati sau saraci.
Curtezane mascate participau la cele mai imorale jocuri ale placerii si
fiind increzatoare in anonimatul lor, se lepadau de orice inhibitie.
Nobilii, care in mod normal isi dadeau toata osteneala sa-si ascunda
preferintele sexuale, se exprimau prin acte mascate, care in acele
timpuri erau considerate imorale si ilegale.
Jucatorii se deghizau de asemenea, ca sa nu fie astfel recunoscuti de
cei cu care jucau, astfel tranzactiile de bani sau proprietati nu se
faceau publice. In aceste cazuri, purtatul mastilor devenea adesea
imperativ. Pentru 10 zile, inainte de Postul Pastelui in fiecare iarna,
turistii invadeaza orasul pentru o "orgie" cu porumbei, concerte, baluri
si aparitii mascate, pana se anunta sfarsitul petrecerii.
Termenul "Carnevale" vine din echivalentul latin pentru "adio carnii" si
sugereaza o petrecere de ramas bun de la fripturi, la care catolicii
renuntau cu cateva saptamani inainte de Paste. Puteti fi doar un
spectator la Parada si poza costumele si mastile. Sau participati la
acest eveniment unic. Aduceti un costum si apoi chiar dvs puteti poza
pentru fotografii care impanzesc locul.
Plecari din:

Carnavalul de la Venetia, la fel ca toate celelalte carnavaluri, este

organizat in fiecare an in perioada de dinaintea lasarii Postului Pastelui.
Festivitatea de dinaintea postului crestin a devenit cu timpul o scuza
buna pentru organizarea unui eveniment de amploare care aduce
aminte de sarbatorile pagane. Papii Clement al IX-lea si al XI-lea si
Benedict al XIII-lea au fost dintre cei care au incercat din rasputeri sa
readuca carnavalul inapoi in limitele religioase, dar in Venetia,
influenta lor nu s-a facut simtita.

Istoria Carnavalului de la Venetia incepe in 1162 iar primul document

scris care atesta carnavalul venetian dateaza din 1268 cand este
mentionata si folosirea mastilor.

Carnavalul de la Venetia a luat cea mai mare amploare in secolul XVIII

cand, odata cu scaderea influentei politice a Venetiei, consumul de
placeri a atins rate fulminante. Multi tineri bogati din toata Europa
acelor vremuri au luat parte la carnaval alaturi de venetieni. Picturile
lui Francesco Guardi si jurnalele lui Giacomo Casanova sunt cele mai
cunoscute simboluri ale acestei epoci.
Semnificatia si amploarea Carnavalului de la Venetia a scazut treptat
in decada anilor 1930, cand Mussolini a interzis sarbatoarirea
carnavalului. Abia in 1979, un grup de venetieni si iubitori ai Venetiei
au hotarat sa reinvie traditia. La putini ani dupa, carnavalul si mastile
venetiene au ajuns sa fie cunoscute in intreaga lume ca simbol al
Venetiei pe timp de iarna.
Cum ar fi Carnavalul de la Venetia fara superbele masti? Nici nu vreau
sa imi imaginez! Mastile sunt ceea ce fac carnavalul unic, special, la fel
cum gondolele confera aerul de poveste Venetiei. Pe vremuri, masca iti
oferea protectie si intimitate. In prezent insa iti ofera doar un aer
misterios. Dar poate ca tocmai acest mister e ceea ce a facut
carnavalul venetian atat de special. Masti reprezentand personaje din
Commedia dell´Arte sau masti mai sinistre, masti colorate si
stralucitoare, masti cu pene sau nu, costume de epoca, muzica de
viori, o sala imensa de bal, ascunsa intr-un palat pe mal la Canal
Grande, focuri de artificii cu licuriri in apa... ce altceva iti poti dori intr-
o seara de carnaval?
Cel mai faimos magazin de masti venetiene - Carta Alta
Pentru programul carnavalului si bilete la un bal mascat tipic venetian
in plin carnaval.

Veneţia şi-a deschis porţile pentru celebrul carnaval al măştilor. Pentru

prima dată în istoria carnavalului România a fost invitată de onoare.

Propunerea a venit din partea Primăriei din Veneţia. Mai multe instituţii
publice au pus mână de la mână pentru ca ţara noastră să fie prezentă
la eveniment.

În cele 11 zile ale carnavalului, artiştii români vor susţine concerte de

muzică populară, jazz, precum şi spectacole de teatru. Printre artiştii
români se regăsesc Dan Puric, trupa Shukar şi Căluşarii. Atmosfera de
petrecere este prezentă la tot pasul: prinţi şi prinţese, soldaţi
medievali, bufoni, trubaduri şi artişti de circ au invadat la propriu
piaţetele veneţiene şi celebra Piaţă San Marco din centrul oraşului.

În urmă cu sute de ani, măştile erau folosite de persoane de vază,

care soseau incognito la Veneţia pentru a petrece fără a fi
recunoscute. Tradiţia s-a păstrat, iar cu timpul carnavalul a devenit
cunoscut în toată lumea.

Legende si traditii Istoria Carnavalului

 Desi originile carnavalului raman obscure, cei mai
multi istorici sunt de acord ca festivitatile au la origine ritualuri din
Egiptul Antic, inchinate zeului Osiris. Manifestari similare aveau loc in
Grecia Antica si in Imperiul Roman. Carnavalurile se desfasoara chiar
inaintea Postului Pastelui, fiind astfel o ultima rabufnire a energiilor
inainte de perioada de reculegere.

Termenul "carnaval" provine din dialectul milanez ("carne vale"),

inseamna literal "adio carne" si dateaza de la inceputul erei crestine,
cand Biserica Catolica a hotarat ca festivitatile carnavalului sa aiba loc
doar inaintea postului de reculegere. Cele
mai celebre carnavaluri sunt Carnavalul de la Venetia si carnavalul de
la Rio de Janeiro.

Lansat in urma cu doua decenii, Carnavalul din Venetia a devenit in

scurt timp evenimentul de la care nu lipsesc nici italienii, nici strainii
amatori de distractie. Bogatia de semnificatii istorice, traditii si emotii
autentice au facut sa renasca entuziasmul
localnicilor, dar mai ales cel al turistilor din toate colturile lumii.

Manifestarea este atat de bine organizata incat in cele 10 zile de

petrecere au loc evenimente care sa satisafaca fiecare buzunar: de la
defilarile de costume si masti, care sunt gratuite pentru oricine ajunge
sa paseasca pe dalele din Piata San Marco, pana la balul de la Palatul
Pisani-Moretta.

Istoria Carnavalului de la Rio de Janeiro incepe in secolul al XVI-lea,

cand europenii încep colonizarea Americii si cand portughezii fondează
(in anul 1502) pe malul Atlanticului un mic sat, pe nume Rio de
Janeiro. In secolele urmatoare coloniştii aduc aici obiceiurile europene,
printre care şi Carnavalul, iar sclavii negri aduşi din Africa isi vor grefa
cultura pe obiceiul european, rezultatul fiind cel mai faimos carnaval
din lume.

Timp de 4 zile, cele 14 scoli principale de samba din oras se intrec pe

sambodrom, o arena lunga de 700 de metri pe care danseaza si
defileaza cateva mii de oameni.

Judecatorul Carnavalului este Regele Momo, ales in fiecare an dintre

cei mai grasi si mai simpatici oameni din oras.
Spre deosebire de carnavalul de pe strazi, la care participarea este
gratuita, pentru Parada scolilor de samba turistii trebuie sa scoata bani
frumosi din buzunar, insa investitia merita. Cele 14 scoli se dezlantuie
pe Sambodrom intr-un maraton al rezistentei fizice, de la ora 21 pana
in zorii zilei urmatoare. Primele sapte scoli defileaza pe Sambodrom
duminica, iar celelalte in ziua urmatoare, luni. Fiecare scoala isi alege
in fiecare an o tema, in functie de care sunt realizate costumele,
dansurile si carele alegorice, fiecare avand la dispozitie intre 60 si 75
de minute pentru a se desfasura pe Sambodrom sub privirile
spectatorilor si ale membrilor juriului.

Fiecare scoala de samba are dreptul de a defila cu sase pana la opt

care alegorice si de a aduce pe Sambodrom pana la 5.000 de
dansatori, dispusi in "aripi". In fruntea acestora se afla "porta-
bandeira", o frumoasa dansatoare aleasa sa duca steagul scolii de
samba, alaturi de un insotitor, "mestre-sala", a carui sarcina este de a
atrage prin dans atentia tuturor asupra tinerei. Cei doi joaca un rol
foarte important in
competitie, prestatia lor contand foarte mult in punctarea scolii.

"Abre-Alas" este prima "aripa" a scolii de samba, si cuprinde cel mult

15 dansatori, care prezinta scoala si au rolul de a deschide defilarea
tematica.

Venetia in carnaval
Impotriva rutinei si pentru dezlantuirea exuberantei omenirea are
nevoie de carnavaluri. Ordinea cotidiana este eliminata si inlocuita cu
o libertate totala de exprimare. Cand tot anul esti supus controlului si
supravegherii cauti o portita pentru a trai viata la intensitate maxima,
eliminand conceptul de limita.
Mistica moderna a turismului
Carnavalul nu este o inventie moderna. Evenimente asemanatoare
au existat mereu, incepand cu serbarile dionisiace din Grecia si
saturnaliile romanitatii. Ritualul antic a fost inlocuit cu mistica
moderna a turismului, carnavalurile fiind azi nu doar refulari ale
subconstientului colectiv ci si parghii de progres economic. In fiecare
an, la Carnaval ajung in jur de 400 de mii de vizitatori. Daca socotim,
inseamna o medie de 33 de mii de turisti pe zi intr-o perioada rece a
anului si la o populatie de 50 de mii de locuitori, cati inregitreaza din
laguna.
Masca si deghizare
Seria carnavalurilor de peste an incepe la Venetia. Un apreciat
amalgam de traditie, spectacole, istorie si incalcare a moralei, adunat
intr-un oras unic.
Inca de la origini acest carnaval este legat de masca, de deghizare.
La adapostul mastii dispareau orice diferente legate de identitate, sex
sau starea sociala, cele mai umile clase devenind la fel de puternice
precum cele instarite. Prima atestare a carnavalului este datata in
anul 1268, iar dupa o intrerupere de doua secole, in 1980
municipalitatea orasului a organizat carnavalul in fiecare an, avand
un succes rasunator.

Tema senzatiei
In fiecare an, tema este diferita, dezvoltata din diferite puncte de
vedere, de la cultura, pana la spectacol pur. Anul acesta tema este
„Sensation: 6 sense for 6 sestieri” („Senzatia: 6 simturi pentru 6
cartiere”, referire la cele 6 subdiviziuni ale Venetiei). Renumitele
piete, teatre, strazi si cladiri publice ale orasului devin protagonistele
unor numeroase spectacole stradale, concerte si parade. Actori,
acrobati, dansatori si muzicieni aduc in oras o atmosfera de
sarbatoare similara cu cea din secolul al XVII-lea. La seratele si
balurile organizate in diferite locatii exista un cod al vestimentatiei.

Balul medieval
Printre evenimentele anuntate la aceasta editie se numara un
concert „Nunta lui Figaro” de Mozart, prezentat la balul de deschidere
a carnavalului, un bal medieval „Troubadours & Manestrels”, „Hot
chocolate”, „Cocktail in costume” etc.

Masti si gondole
Mastile sunt marele avantaj al carnavalului. Mascatii se lasa
fotografiati, facand si gesturi, sau luand diferite pozitii pentru ca
amintirea sa fie cat mai frumoasa. In timpul noptii, orasul ducal are
parca alta dimensiune. Te poti lovi brusc de o masca traditionala
bauto, care dupa ce iti face o reverenta se pierde in intuneric, in timp
ce o alta, extravaganta, iti face un semn de tacere, in sensul de
discretie. Sa nu uitam ca Venetia este orasul unui cuceritor celebru,
Casanova.
Pentru a te deplasa in oras este recomandat vaporetto, care va
poarta prin canale pentru un pret rezonabil, cam 13 euro pe zi.
Pentru o plimbare cu faimoasele gondole, pretul pentru o jumatate de
ora se negociaza de la 100 euro pe ora. Este normal ca in carnaval
preturile sa fie pe masura evenimentului. Dar daca mananci la
Pizzeria in loc de Ristorante, sau alegi locurile unde meniul este afisat
afara, poti sa iti completezi experienta venetiana si cu o cafea.

Calatorie magica
Recomandarile pot sa continue pentru aceasta calatorie magica,
aproape in alta lume. Dar nici textele, nici fotografiile nu pot traduce
sentimentul particular, unic, pe care-l resimti exercitat de orasul
indragostitilor in ceas de carnaval. Iar daca adaugam ca anul acesta
Romania este invitat de onoare al manifestarii, dorinta de a fi acolo
este cu atat mai intensa. Asa ca intre 25 ianuarie si 5 februarie sa
dam curs invitatiei orasului din laguna.
Inima Venetiei

De cum te imbarci pe vaporetto, pornind pe Canal Grande, "cea mai

frumoasa strada din lume", cum o numea Byron, Venetia te surprinde.
Carnavalul ce avea sa dureze timp de o saptamina - si la care Romania
a fost invitat de onoare - incepea cu Martedi Grasso.

Frumoasa Doamna venetiana

Toata lumea se saluta, dar, mai ales, toata lumea se bucura. La
Venetia, peisajul pare ca se armonizeaza cu soarele, cu norii, cu
ploaia, cu marea agitata, creind o atmosfera ireala si sugestiva, asa
cum nici un alt oras al lumii nu o poate exprima.
Costume fabuloase de epoca - regi si regine, printi si printese,
personaje imbracate in matase si dantele, cu pene, strasuri si pietre
pretioase - dar si masti caraghioase iti trezesc fantezia. Oameni de
toate virstele se saruta pe furis. Pe apa ca o broderie lichida, ca intr-un
cortegiu, curg alaiuri de gondole. Apa bate in zidul caselor pictate ca o
pinza in rosu, verde, galben. De o parte si de alta a Grand Canale
strajuiesc palate somptuoase in arabescuri si dantelarii: Pallazzo
Foscari, cu arhitectura sa gotica, Palazzo Grassi, in linia clasica din
secolul XVIII, semnat Guiseppe Massari, Ca Pessaro, un fastuos palat
in stil baroc, Vendramin, Pissani Moretta, Ca D?Oro cu arcadele aurite
ce-i marcheaza fatada, cu ferestre ornate de vitralii, capiteluri, culturi,
candelabre magnifice de Murano ce iti dau impresia ca ai in fata un
decor de teatru. La Venetia, Carnavalul s-a conjugat intotdeauna cu
aceasta arta, oferind orasului o demnitate a scenei. Orasul lui Goldoni,
Tiepolo, Guardi, Longhi, ca si al altor scriitori, scenaristi, regizori,
pictori care au creat prin cuvinte, sunet sau culoare, cu fantezie si
ironie. Cultura, un motor al sarbatorii.
Nobila Doamna, de o mare frumusete, nu-si arata deodata toate
splendorile. Le poti descoperi printr-o plimbare pe strazile de apa,
printre calli sau nenumaratele campi. La Venetia nu se aude zgomotul
masinilor, ci doar clipocitul apei, sunetul clopotelor si muzica ce inunda
orasul. Nicaieri nu vezi panouri de publicitate sau vreun zgirie-nori.
Peste 70.000 de turisti au ocupat pina la refuz laguna, pretutindeni se
cinta si se danseaza, se imprastie confeti. In Venetia se afla peste 120
de biserici, fiecare dintre ele constituind un muzeu prin prezenta
nenumaratelor opere de arta. Incercind sa patrunzi in orasul secret,
descoperi Cartierul evreiesc, nascut in 1516, cu numeroasele sale
sinagogi, Cartierul Squero de San Treviso, cu santierele sale navale ce
dateaza din secolul XVI. Fiecare dintre aceste locuri are istoria sa:
Piata San Marco, "cel mai frumos salon al Europei", cum il numea
Napoleon, conceputa de Andrea Tirotti in anul 1723.
Traditia s-a imbinat cu modernitatea, aici ridicindu-se o impozanta
scena care a adapostit zi si noapte spectacolele prezentate. Zile de
sarbatoare pentru toate buzunarele si pentru toate mastile. Tineri cu
rucsacurile in spate danseaza alaturi de o trupa din Elvetia, care cinta
un potpuriu rock. Intr-un alt colt, la San Geremia, se aud ritmurile
Indiilor de Vest, ritmuri de discoteca, iar la Librariile Mondadori,
producatorul Dorfmeister a umplut salile de la Maritima cu ritmuri sud-
americane. Francezul Richard Galliano interpreteaza, alaturi de
formatia sa, o originala fuziune intre musette tipic transalpina si
Tangoul lui Piazzola. Pe alte strazi, ritmuri caraibiene. Mai peste tot te
imbie si muzica lui Vivaldi, iar instrumentistii imbracati in costume de
epoca te invita la opera in concert de la Scuola Grande di San Teodoro
ori in biserica San Vidal. La Palazzo Barberigo poti asculta arii din
"Barbierul din Sevilla", "Traviata" ori duete de dragoste, iar Teatrul La
Fenice are o bogata stagiune de muzica de camera.

Masti si personaje
Carnavalul, precum si faimosul sau accesoriu, masca, au facut parte
din istoria acestui oras misterios. Radacinile acestei sarbatori coboara
in ritualurile ancestrale de trecere de la iarna la primavara, de
celebrare a lui Bachus, dar si in onoarea lui Dionysos. Doua sint
interpretarile legate de acest fenomen: prima deriva din latinescul
"carus navalis", amintind de carele procesuale in forma de nava din
timpul ritualurilor de purificare, iar cel de al doilea, "carnem levare",
amintind de interdictia carnii inaintea Miercurii Cenusii, cind incepea
postul Pastelui. Sa ne amintim ca, la sfirsitul secolului al XVII-lea,
Venetia era o republica aristocratica, unde democratia era valabila
numai pentru nobilime. Poporul nu avea nici un cuvint, dar i se oferea
"panem et circensis". Riscul si aventura erau modul lor de a exista.
Sint atestate Carnavalurile din 1571, cu ocazia unei victorii maritime,
dar si cel din 1679, cind ducele de Mantova a defilat, urmat de turci,
indieni si africani. Incetul cu incetul, Venetia devenea scoala
europeana a placerilor, o lume galanta si decorativa, asa cum o numea
filozoful Eugenio d?Ors, o lume in care sexualitatea devenea ambigua,
identificindu-se, totodata, cu "demnitatea placerilor". La inceput,
curtezanele erau obligate sa locuiasca intr-un anumit cartier -
Casteletto -, linga Podul Rialto, iar dupa apusul soarelui trebuiau sa
intre in casa. Existau atit curtezane de rang inferior, cit si cele de grad
superior, asa cum era celebra Veronica Franco, a carei casa era
frecventata de artisti. Se spune ca la o masa oficiala, in prezenta lui
Henric al III-lea, regele Frantei, aceasta a aparut goala pe un platou
de argint. Venetia devine lumea lui Giaccomo Cassanova, a lui
Boucher, Fragonard, Tiepolo, dar si patria lui Goldoni. In secolul al
XIX-lea, Carnavalul atragea nume precum Sissi de Austria, Byron,
Wagner, George Sand, Ugo Fuscolo sau Goethe.
Inca de la 1671 exista o scoala de masti, obiecte realizate din argila,
hirtie presata si faina, care apoi erau pictate. In Evul Mediu, masca era
folosita in locurile rau famate, pe strazi si in taverne de curtezane si
impatimiti ai jocurilor de noroc. Oamenii se salutau cu apelativul
"Signora Maschera". Dintre mastile legendare, sa amintim Bautta, un
simbol al fricii, realizata dintr-un fel capison de matase sau dantela
care acoperea total fata si era sustinuta de o palarie in forma de
tricorn; La Moretta era o mica masca imbracata in catifea neagra,
reprezentind un joc al seductiei. Femeile venetiene erau renumite prin
decolteurile deocheate. Masca avea in interior un buton care se
sprijinea pe dinti, de aceea era denumita si Muta; Gnaga era
denumirea altei masti prin care barbatii se deghizau in femei si nimeni
nu avea dreptul sa aresteze o persoana mascata. In anul 1500, la
Venetia erau peste 15.000 de prostituate si pentru ca inflorise
homosexualitatea, guvernatorul a aprobat o lege prin care femeile
puteau sa-si arate nurii atit pe Podul Sinilor, cit si de la ferestre. Il
Mattaccino, care deriva din cuvintul matto ("nebun"), era format dintr-
un costum colorat ca de claun. Mai tirziu au aparut mastile din
commedia dell?arte: Pantalone, ce il reprezinta pe stravechiul
comerciant, intrigantul Brighella, Pulcinella, Doctorul, Capitanul,
Arlecchino. Si acum are loc Balul Moresca, un romantic dans de razboi,
cu spade si masti. In ciuda acestor succesive decadente, Venetia nu si-
a pierdut aerul imperial.

Piazza Romania
Tema din acest an a Carnavalului a fost "Senzatii. Romania cu sase
simturi, sase cartiere", aleasa de curatorul artistic Marco Balich, unul
dintre cei mai importanti organizatori de spectacole, care marturisea:
"Acest oras de frontiera trebuia sa se deschida si catre Est. Si asa cum
Piata San Marco e facuta din bucati adunate din fiecare parte a lumii,
m-am gindit ca o reala fuziune de stiluri si culturi trebuie s-o faca si
mai frumoasa. Sint bucuros ca primarul Venetiei, Massimo Cacciari,
vrea sa zboare si nu se lasa dominat de jocuri politice sterile si inutile.
Mi-am propus un re-styling al Carnavalului, prin care la fiecare editie
sa avem un invitat de onoare. Iata de ce Romania este prima invitata,
intrata recent in Uniunea Europeana, cu un mare potential artistic si
cultural. Romania, cu toate simturile in sarbatoare".
Peste 40 de spectacole, peste 150 de artisti. De ce acest element
polisenzorial?! Pentru ca aici peisajul exista prin culoare, prin lumina -
lumina umeda si ceturile lagunei i-au inspirat pe coloristi. Piata San
Marco a devenit, pentru citeva zile, centrul senzorial al lumii, iar
Romania - inima Venetiei. Ca de obicei, Carnavalul a inceput in Piata
San Marco, intr-o spectaculoasa coregrafie, cu "Zborul Ingerului"
interpretat de rapperul american de culoare Coolio. Purtind creatii
semnate de Moschino, el a interpretat melodia "Gangst?a Paradise",
care i-a adus un Premiu Grammy, alaturi de o "dogessa", tot de
culoare. Acesta a fost contestat atit de public, cit si de presa, deoarece
Ingerul nu putea fi reprezentat de o persoana cunoscuta pentru
agresiunile sale sexuale.
Artistii romani au reusit sa se impuna, chiar daca organizarea
evenimentului a lasat de dorit. La conferinta de presa de la Venetia nu
a fost prezent nici un ziarist strain. Asa cum amintea Dan Puric,
"Romania nu are inca forta necesara sa-si promoveze talentele si
artistii la scara internationala".
Pe o vreme nemiloasa, cu ploaie, vint si ninsoare, in Piata San Marco
s-au auzit acordurile "Ciocirliei". Pe marea scena, formatia lui Marius
Mihalache, acest Paganini al tambalului, a daruit prin sunetele sale
vrajite dragoste si bucurie. Oficiaza muzica, iar publicul il asculta cu
sfintenie. Amesteca sonoritatile lautaresti cu jazzul si elemetele clasice
cu muzica electronica. Actorii Teatrului Masca, impreuna cu directorul
Mihai Malaimare, imbracati in costume populare, cu papusi inalte de
doi metri, au incintat publicul cu spectacolul "Nunta la romani". Dan
Puric, al carui nume a devenit de mult international, a prezentat, pe
scena Teatrului Goldoni, in spiritul commediei dell?arte, spectacolul
"Visul", trecind de la umor la poezie, de la pantomima la dans si step,
trezind aplauze la scena deschisa. Fanfara Savale, cu melanjul de
cintece tiganesti, jazz si muzica electronica, a facut publicul sa
danseze pe ritmurile alerte, de o mare virtuozitate si viteza ale
instrumentelor de suflat din alama, alaturi de cei de la Shukar
Collective. Explozie de veselie si pentru Caiuti din Vorona, dar si
pentru Calusarii din Slatina. In pitoresti costume au demonstrat o
maiestrie coregrafica vecina cu acrobatia, prin dansurile lor virtejul de
pe marea scena se transmite in public, fiind rechemati, de mai multe
ori, la rampa. Mii de ochi au urmarit vrajiti dansul romanilor. Aplauze
au stirnit si Nightlooser cu bluesul rock balcanic, sub bagheta lui
Hanno Hoefer. Audienta s-a infierbintat la concertul world-pop al
frumoaselor instrumentiste de la Amadeus Woman, care au propus un
pop instrumental numit de presa "rafinat si sexy", cintat de "cele patru
splendide amazoane". In Pavilionul Romaniei de la Biennale, tinerii au
dansat pina in zori in acordurile tehno, etno-trance si jazz, propuse de
DJ Vasile impreuna cu Gojira si Electric Brothers. In fata Institutului
Cultural de Cercetare Umanistica "Nicolae Iorga", numerosii trecatori
se opreau pentru a admira colectiile hazlii de masti populare din
Moldova, cu mosi, babe, draci, care insoteau alaiul caprei, dar si vasele
de lut smaltuite, icoanele, covoarele sau expozitia intitulata "Apa si
Lutul", prezentata de Muzeul Satului "Dimitrie Gusti" din Bucuresti.

"Demnitatea placerilor"

In ultima zi, in Piata San Marco a avut loc si Parada costumelor si a

mastilor, de o fantezie incintatoare, care a depasit imaginatia. Premiul
I la Concursul "Cea mai frumoasa masca" a revenit Taniei din
Hamburg. Premiul II, familiei Barocca, invesmintata in costume
reprezentind trandafirul, cu o caruta decorata cu paiete si trandafiri.
Iar premiul III, lui Alessandro, un tinar avocat din Bologna, imbracat in
Ludovic al XIV-lea, calare pe un cal alb.
Sarbatoarea Mariilor, ce dateaza din secolul al XIII-lea - in amintirea
tinerelor sotii care au fost rapite de pirati in 948 si eliberate de o flota
a dogelui Pietro Candiano -, a desemnat-o pe Desir 饠 Crescentina, o
venetiana de 17 ani, drept cea mai frumoasa participanta. Carnavalul
s-a incheiat pe acordurile formatiei italiene Pittura freska, formatie
apreciata in Cetatea lagunelor.
Asa cum aminteam, Carnavalul de la Venetia ofera multiple posibilitati
de amuzament, unele foarte elitiste, cum ar fi Balul Dogelui,
considerat drept unul dintre cele mai exclusiviste, clasat intre "cele
zece minuni ale lumii mondene", de la Palatul Pissani Moretta,
transformat intr-o "gradina a placerilor", ce-i drept suprarealista, cu
participarea a peste 80 de artisti in 8 ore de spectacole fanteziste si de
acrobatie - balerine, fauni, costume de o rafinata eleganta, in lumina a
peste 1.500 de luminari, cu participarea unor invitati de marca,
precum principesa Malaieziei si George Clooney. Teatrul La Fenice s-a
transformat intr-un ring de dans la Balul de la Cavalchina, cu peste
500 de participanti in costume de epoca, cu spectaculoase jocuri de
apa regizate de Mateo Corvino, cu orchestra Teatrului din Vincenza si
un splendid cal alb pursinge, care a dansat un pas-de-deux. La serata
a fost prezenta frumoasa actrita Ornella Mutti, imbracata intr-o
splendida rochie de secol XVII, cu bijuterii de epoca si un pretios voal
din dantela de Jesurum, alaturi de Gao Xingjyan, laureat al Premiului
Nobel pentru Literatura, Jerome Ziesiemiss, presedintele Comitetului
francez pentru salvarea Venetiei, Bertrand de Vignauld, directorul
Architecture and Monuments Fund, nobili, printi, duci, printre care si
Albert de Monaco.
La Palazzo CaZanardi, cu elegante fresce, se putea asculta "Nunta lui
Figaro" de Mozart, iar in acompaniamentul intrumentelor antice se
putea dansa un menuet sau o gavota, bineinteles in costume si cu
masti de nobili venetieni. La Palatul Albrizzi, Baletul Academiei din
Venetia a adus Baletul de la Theriaca, cit si un spectacol de Goldoni,
iar la intrarea in Palazzo Zenobio, pasari de foc, muzicieni si Regele
Soare invitau participantii la o noapte romantica de la care nu a lipsit
nici Cassanova.
Tot la Teatrul La Fenice, iubitorii operei erau invitati la comedia lirica
dupa Puccini, "La Rondine", in regia lui Graham Vick (la pupitru Carlo
Rizzi), iar la Teatrul Malibran se putea viziona spectacolul "Junca", in
rolul titular, Mercedes Ruiz, iar la Junghans, actorii Teatrului Masca,
intr-un spectacol "Don Giovanni", cu trupa Pantakin din Venetia.
Iubitorii de arta inca se mai pot delecta cu citeva expozitii de exceptie.
Palazzo Grassi, renovat intr-un rosu pompeian, in stilul lui Fran 篩 s
Pinault, unul dintre marii colectionari ai lumii, gazduieste expozitia
"Roma si barbarii", ce a costat 5 milioane de euro. Ea poate fi vizitata
pina la mijlocul lunii iunie. Peste 1.700 de lucrari din perioada
ostrogotilor, merovingienilor, longobarzilor, vizigotilor, unele expuse in
premiera mondiala. Obiecte de ceremonie, costume, vase funerare,
tablouri, fibule, sculpturi, ornamente si bijuterii, pe scurt, nasterea
unei lumi moderne, prezentata de curatorul Jean Jacques Aillagon.
Piese rare, precum chivotul de fildes de la Catedrala din Narbonne,
provenind din Cuenca, Spania, bustul lui Marc Aureliu, de 1.590 de
grame de aur, scutul lui Scipione, argintarie franceza din Ardeni,
rafinate bijuterii si cloison 饭 uri gasite la Apahida de Cluj, comoara lui
Hilderic, precum si o sculptura reprezentind-o pe regina ostrogotilor,
Amalasunta, cruci de aur cu pietre pretioase ale unui duce longobard.
Splendida este si expozitia "Ultimul Tizian si senzualitatea picturii", de
la Accademia, cu peste 50 de lucrari precum "Nimfa si pastorul",
"Maddalena" si "Danae". Anul acesta se celebreaza 60 de ani de la
infiintarea colectiei "Peggy Guggenheim", una dintre protagonistele
lumii artelor, iar la Palazzo Venier are loc o expozitie-omagiu a acestei
colectionare si celebre Mecena. Sint prezentate obiecte personale, carti
cu dedicatie, dar si colectiile sale cuprinzind lucrari precum "Ploaia" de
Marc Chagall, "Crucea" lui Kandinsky, "Femeia" lui Miro, dar si opere
de Jackson Pollock, Ernst, Magritte, Picasso, Brancusi.

Venetia isi inlatura fardul

Europa joaca in acest moment rolul de intermediar intre national si
global. Fireste ca traditiile ei o obliga sa-si regindeasca strategiile nu
numai in functie de rigori financiare, dar si de valorile si de identitatea
culturala. Fara aceasta preocupare, ea tinde sa devina un mecanism
bine uns, dar lipsit de prestigiu spiritual. Presa italiana consemna
audienta mult mai mica decit anul trecut (cind au participat peste 130
de mii de persoane), cauzata poate de vremea nefavorabila, de
recesiunea economica din Italia sau de criza politica.
Desi ecourile din presa romaneasca nu au fost entuziaste, cred ca e
important faptul ca acolo unde nu a reusit pe deplin diplomatia au
reusit artistii romani. Si e bine ca, dincolo de stirile nefavorabile care
se tot aud despre tara noastra, am putut fi cunoscuti si aplaudati.
Oricum, in aceste zile s-a vorbit despre "invazia Romaniei", solicitindu-
se perfectarea unui contract care sa asigure participarea noastra si la
editiile viitoare. Mai mult, Primaria Venetiei a propus infiintarea unei
Ligi a oraselor culturale europene din care sa facem parte.
Masca a devenit un nou "dress code". Si astazi, la inceputul veacului
XXI, ca si in trecut, "onorabilitate sociala" este, de cele mai multe ori,
o aparenta. Sintem mereu inconjurati de personaje cu masti. Dorinta
de a parea altfel decit sintem cu adevarat domina nu numai la Venetia,
ci pretutindeni. Dar parca si mai mult la noi, unde Carnavalul dureaza
tot anul!

EVENIMENT ● În "Carnavalul simţurilor", şi-a început spectacolul

Pentru zece zile, Cetatea Lagunară are obrazul ascuns sub mască. E
Carnaval. E bucurie. E... senzaţie. Mai multe senzaţii! Căci toate
simţurile sunt în alertă. E festivalul simţurilor!

Trupul este la fel de important ca şi sufletul, drept care nu ar trebui să

existe o competiţie între ele. Ba chiar aş spune că, uneori, trupul este
cel care face ca sufletul să devină mai vizibil şi mai pregnant,
împlinindu-l.

Intre 25 ianuarie si 5 februarie are loc editia anului 2008 a

Carnavalului de la Venetia.Editia din acest an poarta sugestiv numele
"SENSATION", si se vrea un carnaval nou,unul al simturilor dar mai
ales un carnaval al imaginatiei...Un concept nou,care sa pastreze
traditiile dar care sa se rupa si de trecut,care sa creeze o imagine
puternica care sa fie apreciata deopotriva atit de venetieni cit si de
turisti.Masti din cele mai diverse si colorate,costume si multa
distractie,asta va asteapta daca va decideti sa vizitati Venetia in
aceasta perioada.Unul dintre cele mai frumoase orase din lume,un
oras invaluit in mister,unde la fiecare colt respiri istorie si
romantism...Si pentru cei care au vizitat deja Venetia este o ocazie de
a revedea,de a petrece din nou momente minunate,magice.Si care
este experienta suprema pe care o poti trai in Venetia daca nu celebrul
carnaval??

Peste 1 milion de turişti sunt aşteptaţi la Veneţia, oraş aflat pentru

următoarele 12 zile în plin carnaval. Mii de localnici şi-au îmbrăcat
costumele, şi-au pus măştile şi au ieşit pe străzi.

Atmosfera de petrecere este prezentă la tot pasul: prinţi şi prinţese,

soldaţi medievali, bufoni, trubaduri şi artişti de circ au invadat la
propriu piaţetele veneţiene şi celebra piaţă San Marco din centrul
oraşului.

În urmă cu sute de ani, măştile erau folosite de persoane de vază,

care soseau incognito la Veneţia pentru a petrece fără a fi recunoscuţi.
Tradiţia s-a păstrat, iar cu timpul, carnavalul a devenit cunoscut în
toată lumea.

Cea mai obişnuită deghizare este BAUTA, o mască albă cu un nas

încovoiat, asortată cu o pelerină neagră şi un tricorn, adică o pălărie cu
trei colţuri. Procesiunea readuce pe străzi atmosfera din Veneţia
medievală şi atrage un mare număr de turişti în fiecare an.

A inceput Carnavalul de la Venetia!!!

Astazi s-a dat startul editiei 2008 a celebrului Carnaval al mastilor, ce

se desfasoara la Venetia timp de 12 zile!

Editia din acest an poarta numele “SENSATION - 6 SENSI x 6

SESTIERI” si atribuie sensuri/simturi celor 6 cartiere ale Venetiei.
Invitata de onoare a editiei din acest an, Romania participa pentru
prima data la acest important eveniment ce face legatura intre iarna si
primavara inca din anul 1094. Romania devine astfel cel de-al
saptelea simt si sens, aducand un plus de valoare prin artistii care fac
demonstratia atat a traditiilor, cat si a talentului interpretativ – de la
muzica clasica la jazz, de la teatru de strada la Calusari si mestesuguri
populare. Printre artistii romani se afla Dan Puric, Calusarii si trupa
Shukar.

La Venetia sunt asteptati peste 1 milion de turisti. Mii de localnici si-au

imbracat costumele, si-au pus mastile si au iesit pe strazi.

Atmosfera de petrecere este prezenta la tot pasul: printi si printese,

soldati medievali, bufoni, trubaduri si artisti de circ au invadat la
propriu piatetele venetiene si celebra piata San Marco din centrul
orasului.

In urma cu sute de ani, mastile erau folosite de persoane de vaza,

care soseau incognito la Venetia pentru a petrece fara a fi recunoscuti.
Traditia s-a pastrat, iar cu timpul, carnavalul a devenit cunoscut in
toata lumea.