FACULTATEA DE GEOGRAFIE, UNIVERSITATEA DIN

BUCURESTI, FILIALA CALIMANESTI

REFERAT
GEOGRAFIE ECONOMICA

GRECIA

STUDENT: GOSA CLAUDIU COSTIN

ANUL I, SEM. I

GRECIA

Grecia se afl n sud-estul Europei, n Peninsula Balcanic. Se

nvecineaz la nord cu Bulgaria, cu Republica Macedonia i Albania, la est
cu Turcia i Marea Egee, la vest cu Marea Ionic iar la sud cu Marea
Mediteran.
Grecia este format dintr-o parte continental cu numeroase golfuri i
peninsule (Peloponezul, o peninsul legat de continent prin istmul Corint) i o
parte insular (aproximativ 3 000 de insule n Marea Egee, Marea Ionic i
Marea Mediteran). Insulele cele mai importante sunt Creta, Rodos, Corfu i
grupele Dodecaneze i Ciclade. Grecia are aproximativ 15 000 km de coast.
Aproximativ 80% din teritoriul rii este muntos sau deluros, lucru care
face Grecia una dintre cele mai muntoase ri din Europa. n Grecia occidental
se gsesc lacuri i inuturi umede. Lanul muntos central al rii este reprezentat
de Munii Pindus, cu o nlime medie de 2 650 m. Lanul se continu cu
insulele Kythera i Antikythera, pn la Creta i Rodos. Insulele Mrii Egee sunt
piscuri ale munilor subacvatici care reprezint o extensie geologic a lanului.
Grecia ocidental i central conine zone abrupte, nalte, intersectate de
numeroase defileuri i alte forme de relief carstic, cele mai cunoscute
fiind Meteora i Defileul Vikos - ultimul fiind unul dintre cele mai mari din
lume, al doilea ca adncime dup Marele Canion, cu 1 100 de metri.
n lanul Olimp se afl cel mai nalt punct din Grecia, vrful Mytikas, cu o
altitudine de 2 919 m. n nordul rii se afl un alt lan muntos, Munii Rodopi,
la grania cu Bulgaria. Zona este acoperit de pduri ntinse, vechi de secole.
Cmpiile ocup suprafee mai mari n nord, n special n Tesalia de est,
Macedonia central i Tracia.
Clima Greciei se mparte n trei categorii:
clim mediteranean, cu ierni blnde, umede, i veri clduroase,
secetoase. Temperaturile depesc rareori extremele, dei uneori au loc
ninsori chiar i n Atena sau Creta n timpul iernii.
clim alpin n special n Grecia occidental (Epir, Grecia
Central, Tesalia, Macedonia occidental precum i n prile centrale
ale Peloponezului, cum ar fi Ahaia, Arcadia i pri din Lakonia pe unde
trece lanul muntos).
clim temperat n Macedonia central i estic, precum i n Tracia, n
locuri precum Komotini, Xanthi i Evrosul de nord, cu ierni umede i
geroase i veri secetoase i clduroase.
SISTEMUL POLITIC

Grecia este o republica parlamentara bazata pe separarea si echilibrarea

puterilor legislativa, executiva si judecatoreasca. Constitutia este cea mai inalta
lege a Republicii Elene.
Presedintele
Presedintele Republicii reglementeaza functiile si puterile statului. El este
ales de catre Parlament pentru o perioada de cinci ani iar functia sa este
incompatibila cu orice alta functie sau pozitie. Pentru a fi ales presedinte, un
candidat trebuie sa intruneasca voturile a doua treimi din membrii
Parlamentului. El numeste apoi pe primul Ministru si, la recomandarea acestuia,
numeste membrii guvernului si pe vice-ministrii. De asemenea Presedintele este
cel care reprezinta statul in raport cu alte state, declara razboi, incheie tratate de
pace, aliante, cooperari economice cu alte state sau organizatii internationale si
de asemenea proclama referendumuri. Presedintele are drept de veto asupra
legilor aprobate de catre Parlament.
Executivul
Guvernul (cabinetul) concentreaza puterea executiva si este format din
Prim Ministru si ministrii. Guvernul (determina si conduce politica generala a
statului cu respectarea Constitutiei si a celorlalte legi. Prim Ministrul trebuie sa
vegheze unitatea guvernului si sa conduca activitatea acestuia, ca si pe aceea a
serviciilor publice in general in vederea implementarii politicilor
guvernamentale in limitele legii. Guvernul trebuie sa se bucure de increderea
Parlamentului. Membrii cabinetului si Prim Ministrul sunt in mod solidar
raspunzatori pentru politicile generale ale guvernului.
Legislativul
Constitutia din 1975, modificata in 1986, defineste sistemul politic al
Greciei drept o Democratie Parlamentara cu Presedintele ca sef al statului. Cu
alte cuvinte, sistemul este centrat in jurul Parlamentului, una dintre cele doua
autoritati legislative ale tarii. Cealalta autoritate legislativa este Presedintele
Republicii.
Sistemul Judiciar
Justitia este administrata de curti (instante), care constau in judecatori
ordinari care se bucura de independenta personala si functionala. Exista o Curte
Suprema, Curti de Apel si Curti de Prima Instanta. Un Tribunal Special Suprem
se ocupa cu concilierea conflictelor dintre curti si autoritatile administrative sau
dintre Consiliul de Stat (cea mai inalta instanta) si curtile administrative
regulare; intre curtile penale si civile; intre Consiliul de Control si restul curtilor.

RESURSE NATURALE
Principalele resurse naturale ale Greciei sunt: bauxita, lignitul, magneziul,
petrolul, marmura.
Rezervele de bauxita ale Greciei sunt estimate la cateva sute de milioane de
tone, din care peste 100 de milioane de tone exploatabile.
Rezervele de minereuri fero-nichel ale Greciei sunt estimate la cca 100 de
milioane de tone cu continut de nichel 1-1, 4 %.
Rezervele de minereuri cu continut de plumb, zinc si argint se situeaza la cca.
3,8 milioane de tone.
Rezervele de minereuri cu continut de aur de 0,89 gr./tona si 0,56 gr./tona
continut de cupru sunt estimate la circa 129,5 milioane de tone.
Rezervele geologice de minereuri cu continut de 0,54 % cupru si 0,8 gr./tona aur
sunt estimate la cca. 206 milioane de tone.
Rezervele de bentonita ale Greciei sunt estimate la cca. 20 de milioane de tone.
Rezervele de magnezita sunt estimate la cca.8 milioane de tone.
Rezervele geologice de gips sunt estimate la cca. 200 de milioane de tone iar
cele exploatabile la cca. 8 milioane de tone.
Din datele publicate, la nivelul anului 2012, productia de minereuri a Greciei
este compusa din: bauxite - 2,1 milioane de tone (Grecia este cel mai mare
producator din Europa); fier 1,5 milioane tone; nichel - 2,5 milioane de tone;
dolomite 129 mii tone; perlite 525 mii tone; concentrate de plumb si zinc
34 mii tone; aur 500 kg; argint 30 tone
Productia de concentrate de minereuri si de produse metalurgice la nivelul
anului 2012:
aliaje de nichel 21.200 tone
magnezita 325.000 tone
alumina 750.000 tone
aluminiu 160.000 tone
otel brut 2,4 milioane tone
Produse din cariere:
marmura si piatra ornamentala 1,5 milioane tone (peste 800 000 tone export
in 2012)

 gips 500.000 tone (2012)

bentonita 845 000 de tone (2012)
caolina 60.000 tone (2012)
Bazinul Ptolemaida este cel mai mare bazin carbonifer al Greciei. Acest bazin
este situat in partea nordica a Greciei, face parte din bazinul intramontan Florina
- Ptolemaida - Kozani, care se intinde pe o distanta de 250 km, incepand din
Nord de la Monastiriou (Scopia) si continuandu-se spre Sud dincolo de Kozani
si de raul Aliakmona, avand o orientare generala NNV-SSE, paralela cu axul
Hellenidelor interne.
Din punct de vedere al pozitiei geografice, bazinul Ptolemaida se situeaza
in partea de Nord a Greciei, in Macedonia de Vest. Spre Vest este delimitat de
muntii Vernou (2000m) si Askio (2111m), la Sud de muntele Scopos si la SudEst de muntii Kamvounion si Flambouro. Bazinul este delimitat la Est de
muntele Vermio (1900m), iar la Nord de lacurile Himaditida (537m), Petron
(571m) si Vegoritida (600m). Inaltimea medie a bazinului este de 600m,
lungimea de aproximativ 100 km, iar latimea variaza intre 10 -15 km.
Grosimea complexelor carbunoase variaza in bazin, prezentand diferentieri
locale in sedimentare, ca urmare a paleogeografiei si a tectonicii. Aceste variatii
de grosime a complexelor carbunoase se datoreaza anomaliei fundului bazinului
si subsidentei tectonice. Un rol important a avut eroziunea, care a indepartat o
mare parte a complexului carbunos. Numarul si grosimea stratelor de lignit
variaza in limite largi de la un loc la altul si, in general, urmeaza variatiile
grosimii complexului carbunos.
INDUSTRIA EXTRACTIVA
Minereuri. Industria minier i cea a prelucrrii metalelor au constituit
ntotdeauna o parte mic, dar important, n economia naional greceasc i se
caracterizeaz prin concentrarea produciei ntr-un numr restrns de companii
(aproximativ 60% din venitul sectorului este realizat de 5 companii miniere).
Cele mai importante produse miniere sunt bentonita, magnezitul i perlita,
producia ultimelor dou fiind cea mai mare la nivelul Uniunii Europene.
Petrol. Grecia are rezerve limitate de petrol, evaluate la 10 milioane barili .
Producia este de 6800 de barili/zi, fiind departe de a acoperi necesarul zilnic
pentru consum, de 414 000 de barili/zi. Pentru acest motiv, Grecia importa 553
000 debarili pe zi, conform estimarilor.

Gaze naturale. Avand resurse limitate de gaze naturale, aproape 990 milioane
mc., Grecia produce o cantitate nensemnat de gaze naturale.
Avand o productie de doar 9 milioane mc si un consum de 3,5 miliarde mc,
Grecia importa anual 3,5 miliarde mc de gaze naturale. Cererea intern este
acoperit n general prin importuri de gaze naturale din Rusia si de GNL din
Algeria
Crbuni. Lignitul reprezint cea mai important surs indigen de energie.
Resursele de lignit estimate se ridic la 2874 milioane tone. Principalele
zcminte se gsesc n nordul rii.
SECTORUL ENERGETIC
Aflata, din punct de vedere geografic, intre detinatorii de resurse
energetice din Orientul Mijlociu, zona Marii Caspice si nordul Africii, pe de o
parte, si marii consumatori de energie din Europa, Grecia doreste sa fructifice
aceasta pozitie geostrategica si se implica activ in colaborarea internationala din
domeniul energiei. Cu scopul asigurarii propriului necesar dar si cu dorinta de a
deveni un hub energetic regional, Grecia este parte a unor importante proiecte de
transport al gazelor naturale si petrolului, astfel:
- alaturi de Rusia si Bulgaria, in oleoductul Burgas - Alexandropouli (in ultimii
doi ani, datorita Bulgariei, realizarea acestui acest proiect a fost pusa in pericol,
existand insa un interes deosebit al statului elen pentru identificarea unei
solutii);
- alaturi de Turcia si Italia, in gazoductul Interconnector Turkey-Greece-Italy
(ITGI);
- alaturi de Bulgaria, in interconectorul de gaze IGB;
- alaturi de Turcia, Albania si Italia, in Trans Adriatic Pipeline;
- ca sectiune de tranzit spre Italia a proiectului South Stream.
Sectorul energetic a nceput s fie liberalizat ncepnd din 2001, n acest sens
fiind nfiinat o autoritate independent de reglementare Autoritatea de
Reglementare pentru Energie (RAE), aflat sub coordonarea Ministerului
Mediului si Energiei.
Rolul RAE este de a monitoriza operaiunile efectuate pe piaa energiei
(acordarea de licene de import, supravegherea preurilor etc.) i de a propune
autoritilor proiecte de legi menite s ncurajeze concurena i s protejeze
interesele consumatorilor.

Dupa o perioada lunga de monopol al companiilor de stat asupra productiei si

distributiei de energie, pe piata elena au aparut si isi desfasoara activitatea
companii internationale de prima marime, astfel ca, in prezent, sectorul energetic
elen este reprezentat de Hellenic Petroleum, Motor Oil, Public Gas Corporation
(DEPA), Prometheus Gas, Public Power Corporation (PPC), RES, Mytilineos
Group, Terna, Global Energy, Energy Solutions, Solar Cells Hellas, Next Solar,
Enova, EDF, Edison, Conergy, EGL, Acciona, Enel, Eurus Energy, Gamesa,
Rokas-Iberdrola, Endesa, WPD.
In iulie 2010, Grecia a adoptat o noua lege a energiei regenerabile, prin care isi
propune ca, pana in 2020, sa produca 40% din necesarul de energie electrica din
surse regenerabile. Facilitatile oferite de noua lege se refera la proceduri
simplificate si termene mult mai scurte pentru aprobarea investitiilor din
domeniu, tarife scazute pentru utilizatorii de energie din anumite comunitati si
preturi mai mari cu 20% pentru energia produsa de investitorii care nu apeleaza
la ajutorul financiar al statului.
TURISMUL
Clima mediteraneana, peisajul exotic, zonele costiere si insulare, vestigiile
istorice i culturale vechi de peste 3000 de ani fac din Grecia o destinatie
turistica foarte importanta. Industria turismului a cunoscut o revigorare
nsemnat ca urmare a strategiei guvernamentale de implementare a unor noi
forme de turism, alternative i combinate. Aceast strategie se concentreaz pe
construirea unor hoteluri de 4 i 5 stele, centre de conferin, staiuni
balneoclimaterice i pentru talasoterapie, waterland i alte parcuri cu teme
specifice i urmrete combinarea lor cu diferite tipuri de turism (agro-turism,
cultural, arheologic, religios etc.).
Grecia este una dintre cele mai populare destinaii turistice, locul 10 n
lume din acest punct de vedere. In medie, viziteaza Grecia aproximativ 16
milioane de turisti anual; veniturile directe din turism sunt estimate la 13
miliarde de Euro si unul din cinci locuitori lucreaza in acest sector. In afara de
Atena, principalele destinatii turistice sunt insulele (Creta, Rodos, Corfu,
Cicladele) si peninsula Halkidiki (in nordul Greciei). Organizatia Elena a
Turismului a acreditat circa 8.900 de hoteluri cu aproximativ 352 000 de
camere, in timp ce alte 100.000 de locuri de cazare sunt disponibile in unitati
secundare, la particulari sau in campinguri.
Desi ramane o ramura principala a economiei, veniturile din turism s-au
redus in primele 9 luni ale anului 2012 cu 11,2% fata de aceesi perioada a anului
trecut.

BIBLIOGRAFIE:
Alexandru D., Negut S. (Coord.) Geografie economica mondiala.
Principalele resurse ale Terrei si industriile de prelucrare., Bucuresti,
Atelier Poligrafic ASE, 1993
Negut Silviu, Suditu Bogdan Geografie economica mondiala, Editura
Sylvi, Bucuresti, 2001
Bran Florina, Istrate Ion, Rosu Anca Gabriela Geografia economica
mondiala, Editura Economica, 1996
Teodorescu Valentin, Alexandrescu Valeria Terra- Geografia resurselor,
Bucuresti, Editura Fundatiei Romania de maine, 2001