Ministerul Tineretului si Educatiei din Republica Moldova

Universitatea de Stat din Moldova

A elaborat : Gaiber Ecaterina

Gr.j 094l

A controlat: Gonta Aneta

Chisinau 2010
 Brazilia are o populaie de 186 112 794 milioane locuitori, densitatea acesteia fiind de 21,86 loc/km. Limba
oficial n stat este portugheza, iar religia majoritar cretinismul (74% din pop. fiind catolici). Concentrarea
maxim a populaiei se remarc n regiunile litorale din partea oriental (peste 160 loc/km) i sud-est
(triunghiul industrial Sao-Paulo-Rio de Janeiro_Belo Horizonte). Cele mai mici densiti se ating n Amazonia
central (sub 1 loc/km). Populaia este foarte amestecat, format din albi (53,7%), mulatto sau mulatri
(38,5%), negri (6,2%)-conform recensmntului din 2000. Statul este mprit n 26 de state (estados) i un
district federal: Acre, Alagoas, Amapa, Amazonas, Bahia, Ceara, Distrito Federal, Espirito Santo, Goias,
Maranhao, Mato Grosso, Mato grosso do Sul, Minas Gerais, Para, Paraiba, Parana, Pernambuco, Piaui, Rio
de Janeiro, Tocantis. Se remarc o migraiune n mas a populaiei din mediul rural n mediul urban. n marile
orae exist numeroase cartiere insalubre, denumite "favelas". Natalitatea estimat n 2005 era de 16,83
promile, rata mortalitii de 6,15, iar sporul natural de 1,06, populaia urban reprezentnd 81% n 2001.
Regiunea Podiului Brazilian concentreaz majoritatea populaiei braziliene. Avnd ca obiectiv dezvoltarea
provinciilor din interiorul rii i pentru descongestionarea zonei litorale, statul Brazilia a construit o nou
capital, Brasilia, care n 1960 numra 141000 locuitori. Dou decenii mai trziu, populaia capitalei depea
1,6 milioane loc, iar n prezent n orasul nou i n zonele limitrofe locuiesc dou milioane de locuitori. Cele mai
importante orae ale rii sunt: Sao Paulo (17711000 loc), Rio de Janeiro (10556000 loc), Porto Alegre
(3699000 loc), Recife (3307000 loc), Salvador(3180000 loc), Fortaleza(3007000 loc), Belem (1634000 loc),
Manaus (1432000 loc) i Santos (1257000 loc).

Brazilia exotism pe acorduri de samba

Brazilia este cea mai influent i cea mai mare ar din America de Sud, ce ocup aproape jumtate din
continent. Este, de asemenea, unul dintre uriaii economiei mondiale renumit pentru fotbalul su, pentru
produciile de cafea i, nu n ultimul rnd, pentru stiluri muzicale caracteristice, precum samba i bossa nova.

Oamenii reprezint esena acestei ri, dou treimi din populaia acesteia locuind de-a lungul litoralului. n
Brazilia se ntlnesc multe etnii i diferite nivele sociale, dar energia i pasiunea reprezint aspecte
caracteristice tuturor. Brazilienii se bucur de petreceri indiferent de circumstane. Rio este centrul distraciei,
mai ales n perioada Carnavalului, cnd, sub soarele care strlucete deasupra Copacabanei, poi privi sutele
de dansatori de toate vrstele i de toate culorile mbrcai n costume fantastice.

Peisajele Braziliei sunt la fel de variate ca i oamenii i modul acestora de a tri. Puini turiti se aventureaz
departe de spectaculoasele plaje ale Braziliei, dar cltoria ctre interior le dezvluie o Brazilie diferit, ce are
multe de oferit vizitatorilor. Cu toate c se mndrete cu cel mai mare fluviu ale globului, Amazonul, Brazilia se
poate luda i cu zone slbatice precum Pantanalul, trectorile i peterile Chapada Diamentina i Pdurea
Atlantic ce se ntinde pe aproape toat lungimea litoralului.

Populaia Braziliei este format din indigeni, urmaii sclavilor din Africa, dar i din urmai ai imigranilor
europeni. Aceast diversitate se observ att n preparatele culinare, ct i n arhitectura, muzica i cultura
rii. Potrivirea dintre oameni, locuri i tradiii fac din Brazilia un loc interesant, ce merit pe deplin s fie vizitat.

Bai de soare pe Litoralul brazilian

Pe coasta Braziliei, lunga de aproape 7.500 km, plajele cu renume mondial se amesteca cu petice de nisip
care n-au avut de suferit de pe urma industrializarii. Cei care ajung prima data aici amutesc in fata peisajelor:
nisip auriu, negru sau rosiatic, munti care coboara sa atinga apele Atlanticului, cocotieri si palmieri.

O fasie de patru kilometri, situata in sudul metropolei Rio de Janeiro, pare insa sa culeaga aproape toata
gloria Litoralului brazilian: Copacabana, botezata dupa hotelul cu acelasi nume, care si-a deschis portile acum
80 de ani. Gratie peisajului, dar si aprecierii de care s-a bucurat in randul vedetelor americane, plaja a devenit
un punct de referinta pentru turistii bogati, dar si pentru asa-numitii Cariocas, locuitorii orasului Rio de
Janeiro, nascuti cu nisipul in sange. Copacabana si-a castigat reputatia datorita petrecerilor, restaurantelor si
barurilor, dar si conditiilor optime de odihna. Toata lumea are grija ca turistii sa fie multumiti. Barmanii ofera
bauturi racoritoare decapitand nuci de cocos, autoritatile au amplasat fileuri pentru volei si au amenajat
terenuri de fotbal, iar micii comercianti se plimba neincetat pentru a-si vinde marfa: de la ananas proaspat taiat
pana la lotiune de plaja. Agitatia mult prea mare a cam indepartat insa surferii.

Se pliaza mai bine pe sporturile nautice plaja Ipanema, despre care se spune ca ar fi locul de nastere al
costumelor de baie tanga. Situata nu departe de Copacabana, Ipanema si-a castigat renumele de trendsetter.
De o jumatate de secol, fasia de nisip isi impune punctul de vedere in materie de moda, muzica si dans.
Ipanema este hiperactiva pe perioada Carnavalului, cand turistii si localnicii iau in doze uriase drogul numit
samba.

Carnavalul de la Rio, cel mai mare spectacol de pe Pamant

Pasiunea si entuziasmul ating cote maxime in fiecare an, cu 40 de zile inainte de Paste, la Carnavalul de la
Rio, un eveniment a carui popularitate nu e intrecuta, pe plan local, decat de un campionat mondial de
fotbal. Manifestarea nu e doar un prilej de sarbatoare pentru lumea intreaga. Organizatorii isi propun ca in
cele patru zile de carnaval sa le ofere turistilor sansa de a descoperi adevarata cultura a Braziliei.

Carnavalul este rezultatul unei munci titanice. Elevii scolilor de samba se pregatesc intens pentru ca
spectacolul de pe Sambadrom sa fie pus la punct in cele mai mici detalii. Fiecare scoala isi alege o tema, pe
care o prezinta prin intermediul costumelor mai mult sau mai putin sumare, carelor alegorice, muzicii si
pasilor de dans. Sume uriase sunt investite an de an. Cei mai implicati sunt insa locuitorii cartierelor sarace ale
metropolei, care de multe ori nu au nici apa si nici curentul electric, dovada graitoare ca pofta de viata nu se
cumpara. In paralel cu parada de pe Sambadrom, au loc festivaluri de strada. Totusi, extravaganta nu atinge
aceleasi cote aici. Din toate colturile rasuna acorduri de samba, o muzica unica braziliana, care isi are originile
in Rio si a fost inventata de afro-brazilienii saraci. Editia 2009 a carnavalului va incepe in 22 februarie.

Orasele simbol ale Braziliei

Rio de Janeiro este si cea mai cunoscuta asezare braziliana, atragandu-si supranumele de Cidade
Maravilhosa (Orasul Minunat). Constructii moderne, din sticla si metal, au rasarit aici printre cladirile istorice
care amintesc de perioada in care metropola era, de facto, capitala Imperiului Portughez. Desi plajele atrag
cel mai mare numar de turisti, emblema orasului este fara doar si poate statuia Iisus Mantuitorul (Cristo
Redentor), una dintre Cele sapte minuni noi ale lumii. Situat pe Varful Corcovado, acest simbol al credintei
are o inaltime de 40 m si o greutate de 700 tone. Cine are norocul sa ajunga la Rio e sfatuit sa se opreasca
pret de cateva minute si la Stadionul Maracana, candva cel mai mare din lume, avand pe vremuri o
capacitate de 200.000 locuri. Arena va gazdui finala Cupei Mondiale, in 2014.

Rio nu mai este astazi capitala statului. Titlul i-a fost furat de mult mai tanarul oras Brasilia, construit,
incepand din 1956, exact cu scopul de a adaposti institutiile supreme ale puterii de stat. Au fost suficienti trei
ani si jumatate pentru a ridica intreaga asezare. Vazuta de sus, Capitala e asemuita fie cu o cruce, fie cu o
pasare cu aripile deschide. Una dintre cele mai spectaculoase constructii este Podul Juscelino Kubitschek,
de pe Lacul Paranoa. Lunga de 1.200 m, constructia are trei arce asimetrice de otel, inalte de 60 de metri,
care traverseaza soseaua in diagonala. Podul a fost ridicat in 2002 si a costat aproape 57 milioane de dolari
americani.

Cand sa mergi in Brazilia si cat te costa?

Brazilia fiind o tara intinsa, temperaturile si cantitatile de precipitatii variaza mult de la un loc la altul. In Rio de
Janeiro, spre exemplu, in lunile de vara (decembrie, ianuarie si februarie, dat fiind ca ne aflam in Emisfera
Sudica) temperatura medie e undeva in jurul valorii de 28 grade Celsius, in timp ce iarna se inregistreaza, in
medie, 23 de grade. Cele mai multe precipitatii cad in ianuarie si in octombrie. Cei care se aventureaza de-a
lungul Fluviului Amazon ar fi bine sa evite perioada ianuarie mai, cand ploile dese ingreuneaza deplasarea.
Preturile cele mai ridicate sunt in timpul verii Emisferei Sudice, cand rezervarile trebuie facute din timp. Totusi,
aceasta este perioada cea mai animata a anului. Preturi mai mici sunt in timpul iernii, exceptie facand luna
iulie. Cu un pic de noroc, puteti gasi un sejur de 7 10 zile la mai putin de 1.500 euro / persoana. Pentru
Revelion sau pentru Carnavalul de la Rio se practica tarife mult mai mari: 2.500 3.500 euro/persoana. Un
sejur de lux e si mai piperat: 4.000 4.500 euro/persoana.

FACTS
Brazilia ocupa aproape jumatate din continentul America de Sud, avand o suprafata de 8.511.965 kmp
(locul 5 in lume). Potrivit estimarilor, aici isi duc viata peste 190 milioane de oameni. Mai mult de
jumatate dintre acestia au origini europene, iar alti 40% sunt urmasi ai sclavilor adusi din Africa.
Bastinasii reprezinta mai putin de 1% din populatie.
Orasul cu cei mai multi locuitori este Sao Paulo (11 milioane, potrivit datelor oficiale).

Ordine si progres e moto-ul scris pe steagul Braziliei.

Limba oficiala este portugheza, existand relativ putini vorbitori de engleza.

In majoritatea localitatilor, infractionalitatea este ridicata. Turistii sunt sfatuiti sa mearga la plaja cu bani
putini, fara carti de credit, fara telefoane mobile sau obiecte de valoare.

60% din Jungla Amazoniana se afla in Brazilia. Defrisarile masive pun in pericol viata multor specii de
plante si animale. Potrivit unor studii, daca oamenii continua sa taie arborii in acelasi ritm, in numai
doua decenii suprafata ocupata de Jungla Amazoniana va fi redusa cu 40%.

Pe plan mondial, Brazilia este cel mai mare exportator de cafea, boabe de soia si portocale.

O fi samba muzica traditionala, dar si rock-ul e bine reprezentat in Brazilia. Sepultura si Soulfly sunt
cele mai cunoscute trupe.

Ronaldinho, Kaka, Ronaldo, Rivaldo, Romario, Zico si legenda Pele sunt cea mai buna reclama a
Braziliei, castigatoare a celor mai multe editii ale Cupei Mondiale: 5. Localnicii se lauda si cu
tenismanul Gustavo Kuerten si cu pilotii de Formula 1 Rubens Barrichello, Felipe Massa, Emerson
Fittipaldi, Nelson Piquet si regretatul Ayrton Senna.

La Rio de Janeiro au fost filmate doua productii de succes: Cidade de Deus (City of God) si The
Incredible Hulk.

Cunoscutul scriitor Paulo Coelho s-a nascut la 24 august 1947 in Rio de Janeiro. Cele mai citite
romane ale sale sunt: Alchimistul, Veronika se hotaraste sa moara, Zahir si Unsprezece minute.

Brazilienii singurul popor din America Latina care nu vorbeste limba spaniola (cu exceptia lui Haiti) au un
comportament destul de diferit fata de alti sud-americani deoarece patria lor este mai degraba Portugalia decat
Spania.
"Cucerirea" Braziliei de catre portughezi a fost aproape caraghioasa prin dezinvoltura sa. Pedro Alvares Cabral
a descoperit tara cu totul intamplator in 1500, cand se pare ca s-a abatut de la cursul calatoriei sale spre India.
Curtea portugheza a fost insa mai interesata sa extraga mirodenii din Orient. Cu toate acestea, misionarii
iezuiti si-au luat ocupatia mai in serios.

Au fost importati sclavi negri din Angola, iar indienii au fost inrobiti pentru a lucra pe plantatiile de zahar.
Colonistii portughezi au convietuit cu negrii si cu indienii, rezultand mulattos (mulatri) si respectiv mamelucos
(mameluci). Astfel, descendenta noii natiuni a fost rapid stabilita.

Populatia variata, fara stiinta de carte, raspandita de-a lungul imenselor campii, platouri, rauri si jungle de pe
coasta Atlanticului a facut imposibila guvernarea parlamentara ortodoxa. Monarhii si dictatorii au fost
intotdeauna utili. Din fericire, multi dintre acestia au fost milostivi. Talentul portughezo-brazilian de a face
compromisuri i-a permis in permanenta poporului sa faca toleranta si exploatarea compatibile. Regimul
autocrat este acceptat impreuna cu atasamentul fata de constitutionalism. Brazilienii sunt fericiti sa fie
brazilieni, crezand, implicit, in potentialul prolific al tarii lor: Tara noastra se dezvolta peste noapte, cand
politicienii dorm
 Cultura,Valorile, Concepte
Stilul de conducere
Brazilia este guvernata in esenta de clasa aristocrata si de cea burghezo-aristocrata. Tara se lupta pentru
democratie inca din 1986, anterior fiind dictatura militara. Meritocratia patrunde treptat, insa va mai trece un
timp pana va fi pe deplin acceptata. Nepotismul este in continuare larg raspandit.

Statutul
Desi aparent Brazilia este straina de intoleranta rasiala, este in mare masura o societate a claselor. E suficient
sa examinam componenta organismelor guvernamentale. In Brazilia este inca important sa provii dintr-o
familie buna.
Statutul incepe incet-incet sa derive din succesul in afaceri si din influenta politica.

Spatiul
Brazilienii au o distanta confortabila foarte mica (80 cm, fata de 1,2 metri la britanici) si sunt fericiti sa lucreze
unul in apropierea celuilalt. Sunt tactili, afectuosi si foarte extravertiti. Femeile se intampina aproape
intotdeauna sarutandu-se pe amandoi obrajii, iar barbatii isi strang mainile si se bat calduros pe spate.

Timpul
Brazilienii considera ca este nepoliticos sa ajungi la timp la cineva care te-a invitat la el acasa pentru a servi
cina impreuna. Intalnirile de afaceri rareori incep la ora programata si, de obicei, dureaza mult peste ora
prevazuta, intarziind astfel toate intalnirile ulterioare.

Factorii culturali ai comunicarii

Modele de comunicare si utilizarea limbii
Volubili si guralivi peste masura, brazilienii apeleaza la gesturi si la expresii ale fetei pentru a-si sublinia
punctul de vedere. Desi uneori par exagerat de emotivi, nu intentioneaza decat sa te faca sa intelegi ca
vorbele lor vin din inima. Cu cat discursul lor este mai lung, cu atat simt ca isi consolideaza loialitatea voastra,
ca o temelie pe care pot construi tranzactii ulterioare si crea simpatii pe termen lung.

Tipul de ascultatori
Datorita exprimarii exuberante a brazilienilor, deprinderile lor de a asculta tind sa fie oarecum dezordonate isi
intrerup interlocutorul cu ideile lor, fiecare dorind sa-si aduca o contributie personala. Ei cauta sa-si formeze o
impresie amanuntita despre vorbitor urmarindu-i mai degraba miscarile, gesturile si prin contactul vizual decat
ascultand cu atentie ceea ce spune. Capacitatea lor de atentie este relativ redusa.

Comportamentul la intalniri si negocieri

Managerul brazilian isi va tutui subordonatii, insa discursul sau este foarte dur. Portugheza vorbita de
brazilieni, cu numeroasele sale terminatii diminutivale este perfecta pentru exprimarea emotiilor si nuantelor si
pentru a atenua duritatea afirmatiilor.

Intalnirile tind sa fie dezordonate, chiar haotice, cu intreruperea permanenta a ordinii de zi, pe masura ce
participantii vin cu ideile lor creative. Brazilienilor le place sa fie pe placul celorlalti si adesea le vor spune
oamenilor ceea ce acestia vor sa auda, exagerand intrucatva. Astfel, ei pretind ca au o solutie pentru orice fel
de probleme, cand, in realitate, nu asa stau lucrurile. Preocuparea exagerata pentru siguranta locului de
munca ii face sa ezite in a-si exprima propriile opinii daca se tem ca acestea vor fi in dezacord cu cele ale
superiorilor lor. Isi insusesc solutiile facile, care le sunt la indemana; urmarea o constituie adesea lipsa unei
planificari pe termen lung.

Desi manifesta exuberanta si energie la inceputul unui nou proiect, brazilienilor le lipseste perseverenta in
stadiul urmator si se intampla in mod frecvent sa-si lase proiectele nefinalizate, aparent fara a avea mustrari
de constiinta. Entuziasmul de a initia programe interesante nu este sustinut de responsabilitatea de a obtine
rezultate. Americanii si nu numai ei considera ca brazilienii trebuie supravegheati si controlati permanent.

Maniere si tabuuri
Brazilienii tind sa aiba o perspectiva foarte avangardista, inlaturand ceea ce e vechi si luand-o mereu de la
capat, insa sunt traditionalisti in ceea ce priveste familia si obiceiurile sociale. Accepta cu mare usurinta sa-si
faca cunostinte noi.
Sunt generosi cu timpul lor (chiar prea generosi) si au tendinta de a se concentra mai degraba asupra
procesului decat asupra produsului, ceea ce ii face adesea sa piarda din vedere obiectivele. Prefera
interdependenta in afaceri si se asteapta sa primeasca ajutor in caz de nenorocire sau esec. Companiile
braziliene sunt in general paternaliste si iertatoare.

Cum sa te intelegi cu brazilienii

Incercati sa nu raspundeti cu suspiciune la comportamentul cald al brazilienilor ,ei se straduiesc sa fie pe
placul celorlalti si sa-i multumeasca ori de cate ori e posibil. Daca sunteti rigizi si formali, ii veti deruta.

Brazilienii exceleaza cainvadatori ai spatiului nu va schimbati locul daca un brazilian se asaza pe o canapea
de trei locuri ca a patra persoana! Deoarece sunt peste masura de tactili, acceptati cu gratie atingerea usoara
pe spate si imbratisarea lor calduroasa. Nu va enervati din cauza lipsei lor de punctualitate. Retineti ca o
intarziere de 15-30 de minute nu inseamna nimic in Brazilia. In aceasta societate atat de deschisa si total
neprotocolara, unui strain ii este foarte greu sa-i supere cu ceva pe brazilieni.

Nu va sfiiti sa le acceptati invitatia de a participa la unele activitati sociale -este o cale ideala de a va cunoaste
omologii si se va dovedi o experienta valoroasa pentru voi.

Brazilienii intampina adesea dificultati in a se ridica deasupra egalilor lor, chiar si cei mai talentati avand nevoie
de incurajari frecvente si de instruire permanenta pentru a avansa in cariera. Nu exceleaza in a-si asuma
responsabilitatea americanii considera ca e nevoie in permanenta sa le castige treptat increderea.

Trebuie sa le aratati intotdeauna ca aveti un suflet mare si ca va pasa de problemele lor personale precum si
de eficienta lor la serviciu. Uneori este recomandabil sa le aratati ca si voi aveti probleme personale si sa le
cereti sfatul (intr-un context brazilian). Aratati-va tot timpul afectiunea fata de Brazilia.

STILUL DE NEGOCIERE BRAZILIAN

Studiile efectuate asupra comportamentului negociatorilor brazilieni au stabilit c acetia mbin tacticile
persuasive cu un stil bazat pe receptivitate i seducie.
Receptivitatea include dorina de a nelege cealalt parte, capacitatea de a asculta, empatie, ncurajarea
participrii celorlali, cutarea punctelor comune.
Tehnica de influenare bazat pe seducie desemneaz abordarea negocierilor care are la baz dorina de a
cuceri partea advers i de a o determina s adopte o anumit poziie, flatnd-o i dnd impresia unui
colaborator, nu a unui adversar. Tehnica de seducere se manifest prin mprtirea unor informaii,
admiterea greelilor, motivarea celuilalt, mulumirea prii adverse.
n tabelul de mai jos sunt redate cteva din diferenele de comportament remarcate n timpul negocierilor la
americani, brazilieni i japonezi.
Se observ c brazilienii vorbesc mai mult, ating mai mult, i se uit direct n ochii celeilalte pri de la masa
negocierilor mai mult dect negociatorii japonezi i americani. Acest comportament nonverbal reflect tehnica
de seducere i ncercarea de stabilire a unor legturi cu cei cu care negociaz.
Comportament Japonezi Brazilieni Nord-americani
Perioade de tcere
(mai mari de 10 sec./30 min.) 5,5 0 3,5
Vorbirea simultan
(nr. de suprapuneri ale vorbitorilor/30 min.) 12,6 28,6 10,3
Privirea fix n ochii interlocutorului
(nr. de priviri / 10 min.) 1,3 5,2 3,3
Nr. de atingeri la 30 minute 0 4,7 0
(Sursa: adaptat din Global Management, p. 555, M. Mendenhall, B.J Punnett i D. Ricks, 1995)

ntruct latino-americanii pun mare valoare pe agilitatea verbal, ei au tendina de a rspunde repede. Ei pot
s rspund la o problem imediat ce au neles mesajul, chiar dac cealalt parte nu a terminat de vorbit.
Trebuie s nelegem c acest stil de negociere face parte din cultura brazilian i s ncercm s nu fim
deranjai de aceste ntreruperi.
n timpul negocierilor, brazilienii ncearc s evite confruntarea direct, care este considerat periculoas.
Astfel se explic tendina lor de a stabili relaii personale cu cei cu care negociaz. n timpul discuiilor,
brazilienii dau impresia de deschidere i empatie. Prin aceasta, negociatorii brazilieni ncearc s stabileasc
nelegere ntre pri, chiar relaii de prietenie, dorind s se asigure c cealalt parte i va ndeplini obligaiile.
Unii pun aceast ncercare a lor pe seama sistemului legal brazilian n domeniul rezolvrii conflictelor de
afaceri, brazilienii depinznd de relaiile personale pe care le au cu partenerii.
ncercarea de stabilire a unor relaii bazate pe ncredere se reflect i n indicele relativ ridicat al evitrii
incertitudinilor (76 / 112).
Stilul de negociere brazilian oglindete valori de baz ale culturii braziliene, cum ar fi: evitarea conflictelor,
sensibilitate fa de dimensiunea uman a muncii, evitarea dificultilor.
Spre deosebire de negociatorii americani, care sunt influenai n cea mai mare parte de volumul de informaii
schimbat la masa negocierilor, i spre deosebire de negociatorii japonezi care pun mare importan pe
stabilirea unei relaii cu partea opus n faza de nceput a negocierilor, negociatorii brazilieni sunt influenai
mai ales de modul n care acioneaz cealalt parte, n special felul n care i folosete puterea de
convingere.
n cteva cuvinte, negociatorii brazilieni pot fi caracterizai drept deschii, cooperani i receptivi, evitnd
exercitarea direct a presiunii.
n negocierea cu brazilienii se recomand sociabilitate, stabilirea unor relaii prieteneti, pricepere n utilizarea
puterii de convingere i acionarea ntr-un mod care s inspire ncredere.

Cum se mbrac brazilienii

Dincolo de vrst ori de stare social, brazilienii se mbrac tot anul la fel. Brbaii - o
pereche de pantaloni care se dispenseaz de dung, un tricou sau o cma colorat, n
picioare sandale, papuci ori pantofi uori. Fetele i femeile - o fust strmt i scurt, un
tricou mulat, o bluz fie neagr, fie viu colorat, ns cu decolteul att de jos, nct
jumtatea superioar a snilor este perfect vizibil: n picioare, sandale sau pantofi cu toc
nalt. Ciorapii - complet abseni. Dintr-o privire i dai seama i c lenjeria intim e redus
la minimum.
Cnd zreti pe strad un brbat mbrcat n costum, cma, guler nchis i cravat,
nseamn c acel personaj merge la o ntrunire "executiv", unde uniforma
funcionreasc e obligatorie; sau c acel personaj nu e brazilian. Chiar mbrcat la
costum, brazilianul adevrat abia ateapt s se termine corvoada vestimentar i, ajuns
acas, s lepede costumul, cmaa i cravata, mbrcndu-se apoi normal, adic la fel cu
ceilali brazilieni. Exist, ce-i drept, o minuscul ptur de politicieni, de nali
funcionari, de oameni putred de bogai care, din spirit de cast, poart toat ziua costum
i cravat; nevestele i iubitele lor au pantaloni subiri, rochii Dior sau Chanel; dar chiar i
acetia, o dat rmai singuri, se reped la ort i papuci, iar femeile la un tricou.
S fie la mijloc doar clima tropical? Nici pe departe, pentru c Brazilia are i zone
temperate, uneori reci. Mai degrab e vorba de o stare de spirit, de o nonalant
instinctiv, mpins pn la cote ce se apropie de Libertate, cu majuscul. Reduse la
expresia lor minim, hainele brazilienilor nu sugereaz srcia: ntr-o lume n care peste
90% din populaie se mbrac la fel, diferenierea social se terge. Acolo unde
egalitarismul se afieaz att de victorios, i-ar trebui o prea mare astuie i o prea mare
atenie pentru a observa dac tricoul n dungi pe care l vezi la trei pai este un tricou
Gucci ori a fost cumprat cu trei dolari de la trgul n aer liber din marginea oraului.
Hainele femeilor nu indic n nici un fel uurtatea, aa cum ar putea sugera ele n Europa.
Brazilienele se mbrac deseori ca prostituatele din Vechiul Continent, dar sunt de o
moralitate extrem. Sexualitatea lor, implicit i netrucat, nu e fcut s provoace pe
brbaii din jur i cu att mai puin nu sugereaz traficarea favorurilor; e o sexualitate
deschis, triumftoare, izbucnit la lumina zilei i fr nici un gnd ascuns. Brazilia
rmne ara unde fetele se mbrac la fel ca femeile i unde femeile adopt pn trziu
vestimentaia de jeune fille. Dar comportamentul lor erotic se ncadreaz n norme att de
stricte, nct vestimentaia i pierde semnificaia pe care ar avea-o n alte pri. Rochia
pare croit pentru a pune n eviden doar frumuseea - fr nici o alt subtilitate
european echivoc. Femeile se mbrac toate la fel, pentru c se simt n mod egal femei.
n imensa armat de gen feminin, pulseaz o solidaritate care trece peste social, financiar
ori nivel de educaie. La Tropice, femeile sunt mai egale dect aiurea.
Cnd ajungeau la 1500 n Brazilia, portughezii gseau aici o populaie ciudat, foarte
panic i blnd, care i primea pe viitorii stpni mai degrab plin de curiozitate dect de
nencredere: de ostilitate - nici vorb! Btinaii i ntmpinau pe portughezi fr urm de
jen, ntr-o semi-nuditate adamic. Pentru europenii prevzui cu armuri, coifuri i securi,
ocul trebuie s fi fost durabil. Pe aceiai europeni i-a frapat i curenia surprinztoare a
acestor "slbateci", obinuii s se spele de cinci-ase ori pe zi i cultivnd cu grij
puritatea fizic a corpului de care nu le era nicidecum ruine. Nici n-ar fi avut de ce!
Apoi portughezii i-au supus pe btinai. Pe cei care au scpat masacrului, i-au
transformat n slujitori. Aceiai portughezi au nvat ns de la slujitorii lor s se spele cu
regularitate i s se mbrace ct mai sumar. Privind vestimentaia de astzi a brazilienilor,
admiri extraordinara revan tardiv a localnicilor asupra ocupanilor. Pentru c, n
amestecul dintre europeni i btinai, acetia din urm i-au impus treptat, discret i
tcut, stilul de via i viziunea asupra lumii. Astzi, brazilienii sunt europeni amestecai
cu amerindieni i convertii la cea mai suav semi-nuditate.

Buctria Brazilian
Dac pn la urm sntem, fizic i fiziologic, mai ales ceea ce mncm, principiul se verific n cazul
brazilienilor cu prisosin - n cazul lor, ca i n cazul altor popoare nc nu foarte deprtate de natur. Timpul
cnd Europa se mprea, culinar, n cel puin dou zone distincte, Nordul i Sudul, a trecut fr ntoarcere;
Uniunea European a ters (n mod salutar pentru sntatea oamenilor) diferena dintre Sudul butor de vin i
Nordul butor de bere, dintre Sudul amator de legume preparate cu ulei de msline i Nordul amator de carne.
O sntoas uniformitate alimentar pare s se fi instalat astzi pe teritoriul Vechiului Continent, unde
deosebirile tranante le gsim refugiate doar n memoria cultural.
n schimb, brazilienii, prin ceea ce mnnc, se afl nc departe de mondializare. Anti-europeni i anti-
americani n gastronomie, se hrnesc ciudat de sntos, ca i strmoii lor. Spontan, natural i fr s urmeze
nici o diet savant anti-colesterol, brazilianul exclude din alimentaia lui carnea de porc i sosurile complicate;
ignor brnza fermentat; exclude pinea, finoasele, precum i alcoolul de orice fel; mnnc legume i fructe
n cantitate impresionant, bea doar ap i sucuri de fructe. De altfel, cnd spunem c el "exclude", comitem o
inexactitate: tradiional, brazilianul nu cunoate asemenea feluri de mncare i nici buturile spirtoase.

Exist ce-i drept, i alcooluri locale, ca de exemplu cachaa, un soi de rom alb provenit din distilarea trestiei de
zahr; dar a te "cufunda n cachaa" i a ajunge dependent de ea denumete, n Brazilia, ultima treapt a
decderii umane. Nu vei vedea niciodat n spaiul public din aceast ar un om beat, un individ cltinndu-se
sub efectul alcoolului - sau dac-l vezi, poi s juri c e un strin n trecere. Brazilia rmne ara unde vinul
local practic nu exist, n ciuda unei semnificative producii de struguri exceleni, i unde o sticl de vin bun,
ntotdeauna de import, cost mai mult dect o sticl de whisky. i cu asta problema alcoolismului se afl
rezolvat n chip radical.

ntre legume, orezul i fasolea sunt cele preferate; ntre fructe - mango, maracaj, ananasul, banana i
portocalele. Se gsesc din abunden pe parcursul ntregului an. De secole ncoace, brazilienii mnnc ceea
ce nutriionitii contemporani au descoperit abia acum c reprezint hrana ideal pentru sntatea omului. }ara
care a oferit ntregii lumi, ntre multe altele, legumele numite cartofi i roii poate nva oare de aiurea ce
nseamn mncarea gustoas?

Se contempl i un rezultat estetic al acestui regim culinar: n Brazilia, persoanele obeze reprezint mai
degrab o raritate; n schimb, trupurile armonioase i taliile suple formeaz regula. Frumuseea fizic a tinerilor
de ambele sexe frapeaz pe orice vizitator neprevenit. Chiar dac au faa banal, mediocr ori urt, brazilienii
au aproape totdeauna corpuri extraordinare, cu proporiile descinse din numrul de aur. Secole de legume i
fructe au avut drept rezultat perfeciunile plastice pe care le admirm astzi. Spontan, omul alege simplitatea i
refuz sofisticarea, mai ales n mncare.

Dar lumea se schimb, uniformizndu-se. n marile orae braziliene au aprut magazine europene, restaurante
europene, cofetrii europene, depozite de buturi europene. La ele are deocamdat acees doar o infim parte
a localnicilor, dar virusul s-a insinuat deja pe cellalt rm al Atlanticului. Tot ceea ce i putem ura bravului
popor de la Tropice este s-i pstreze obiceiurile culinare motenite i s nu schimbe admirabila lui buctrie
a simplitii pe cine tie ce amestecuri productoare de dezastre. E bine ntotdeauna s crezi c le pire n^est
jamais sur.

Micul dejun
Micul dejun este o masa simpla si rapida in Brazilia; de obicei, se mananca paine si gem, combinate cu lapte
sau cafea, uneori branza si sunca. Nelipsite dimineata sunt fructele proaspete, papaya, avocado sau crema de
fructe.
Chiar daca pranzul sau cina se servesc acasa sau la restaurant, pentru brazilieni aceste doua mese sunt
foarte importante: ele reprezinta un moment prielnic pentru a petrece timp cu cei dragi. Mesele nu se servesc
in graba, si brazilienii nu mananca niciodata in timp ce lucreaza la computer sau in timp ce citesc.
La pranz, brazilienii prefera sa ia masa in restaurante foarte frumoase cu preturi acceptabile, unde pot gasi
meniuri "ca la mama acasa" si le pot servi direct din locuri special amenajate.
Cina se serveste mult mai tarziu decat in SUA, de exemplu; in orasele mari, este ceva obisnuit sa vezi copii in
restaurante, pentru ca acestia isi insotesc parintii si seara tarziu. Dar exista si o categorie de brazilieni care
prefera sa manance mai putin seara, cacao cu lapte, paine, branza si alte mancaruri reci.

Buctria tradiional
Un amestec de naii (indieni, portughezi, italieni, germani, sirenieni, libanezi , asiatici ) au creat un stil naional de
gtit unic marcat de diferene majore.
Dac s-ar mpri Brazilia in funcie de mncruri ar exista 5 zone:

1. Nordul (Acre, Amazonia, Roraima, Tocantine)

Bazinul Amazonului este populat de indienii nativi, sau metii a caror alimente de baz sunt: petele , rdcini i
legume ca i manioc, cartofi, alune, si fructe tropicale. O mncare popular este Caruru de Pare un fel de tocan
din crevei uscai, bame, ceap, roii,ulei.

2. Nord Est (Alagoas, Bahia, Pernambuco, Rio Grande de Nord)

Inluntrul Bahiei buctria predominanta este Afro-Bahian, care a rezultat din combinaiile de mncruri
indiene , africane i portugheze.
Meniul include: carne uscat, orez, fasole, manioc, porumb i bineneles fructe de mare, scoici si fructe tropicale.

3. Partea Centrala (Mato Grosso, Matto Grosso de Sud, si Zona Centrala)

Petele, carnea de vit i de porc domin meniurile din aceast zon alturi de soia, orez, porumb i manioc.

4. Zona de Sud Est (Espirito Santo, Rio de Janeiro, Sao Paulo)

In Minas mncrurile tradiionale includ porumb, carne de porc, fasole i brnz.Prin preajma lui Rio si a Sao
Paolo un amestec de fasole si carne de origine bahian este comercializat sub numele de feijoada.

5. Sud (Parano, Grande do Sul, Santa Catarina)

Gaucho sau cawboy au contribuit la bucataria naioanal cu mncruri ce conin carne uscat si charrusco , un fel
de grtar din carne proaspat facut pe lemne.Imigranii majoritatea germani , si italiani au adus vinul, legumele
si produsele lactate.

Ingridiente de baz
1. Fasolea
Fasolea este prezent zilnic n meniurile brazilienilor.Se consum de preferin fasolea neagr, dar se
ntlnete i cea roie, galben, maro, roz, cu pete etc.
2. Nucile de cocos
Un ingredient de baz folosit in supe, cockteiluri, reete cu carne de pui, pete, scoici precum i in
deserturi i dulciuri. Oamenii o consum in forme diverse: nuci de cocos verzi (crude), nuci de cocos
coapte maro sau galbene, doar interiorul sau rzuite.

3. Ulei brazilian
Un ulei greu, extras din palmieri ce cresc in partea de nord a Braziliei.Unul dintre ingredientele de baz in
mncarea bahian sau africano-brazilian uleiul aduce un gust minunat mncrii i de asemena ii da o culoara
portocalie.

4. Cod uscat i srat

Folosit in aperitive, supe, feluri principale, budinci. O metoda folosita pentru a-l improspta este scufundarea in
apa rece. Se ine 3 sau 4 ore i se schimb apa n fiecare or.

5. Crevei uscai
nainte de a fi folosii sunt lsai peste noapte in ap rece, apoi se arunc apa. Datorit faptului ca sunt srai nu
mai este nevoie de a se adauga sare.
6. Lmile
In Brazilia fructele sunt verzi, mici si cam picante, ceva in genul lime-lor noastra.

7. Orez
Orezul grunos i lung este prjit in ulei i usturoi apoi se adaug apa.Unii buctari mai adaug pe lng usturoi
cantiti mici de ceap, roii sau msline.

8. Mncare de manioc
Fina de manioc este prjit uor in unt pana cnd seamn cu pinea pane.

Reete
1.Piept de pui n sos de vin rou
Ingrediente:
3 felii de slnin
6 buci de pipt de pui , fr oase i piele
Sare, piper
1 ceac fina
2 lingurie ulei de msline
1- 2 cepe
1 cec vin rou
ceac sup de pui
Cimbru

Prjii slnina pn devine crocant, apoi punei-o ntr-un erveel de hrtie pentru a se absorbi uleiul. Rupei-o n
buci i punei-o deoparte.
Condimentai puiul cu sare i piper.Scufundati-l apoi in fina. nclzii uleiul de msline si apoi adaugai pieptul de
pui. Prjiti-l bine pe ambele pri.
n aceeai tigaie adaugai ceapa, vinul , supa de pui , i cimbrul.Lsai-l pe foc pn sosul se ingroa.Adaugai sare
i piper. Adugai carnea in tigie i lasai-o pe foc , pn se rumenete.
Servii cu sos sub piept. Ca i garnitura adugai slnina i ceapa.

Pestii din mare sau rauri sunt proaspat scosi din apa si gatiti, friptura de vita se topeste in gura, iar fructele tropicale sunt
delicioase. Berea la rece, alaturi de bautura nationala, caipirinha, completeaza mesele braziliene in mod fericit, alturi,
desigur, de mari cantitati de cafea.

Bucataria braziliana poate satisface toate gusturile si orice apetit. Cele mai traditionale mancaruri sant variatii ale
mancarurilor de origine portugheza sau africana. Hrana marina, sushi, carnea la gratar, specialitatile italiene si salatele
delicioase pot fi intalnite pretuitindeni. Totusi alimentatia de baza a celor mai multi brazilieni se bazeaza pe orez,
leguminoase si farinha faina de manioc.

Restaurantele Comida a kilo (mancare in functie de gramaj) sunt locuri grozave, cu autoservire, in care se poate consuma
mancare variata, ieftina si, in general, de buna calitate.

Salgadinhos sunt gustari braziliene savuroase, servite adesea cu bere, sau ca o masa scurta lanchonetes alternative
braziliana la tarabele fast-food. Salgadinhos sunt de obicei foietaje mici umplute cu branza, carne de pui, miez de palmier
si alte ingrediente. Alte gustari apreciate sunt pao de gueijo (paine cu branza) si pastel (doua foi subtiri de aluat, rulate cu
umplutura de paste). In loc de cartofi prajiti, incercati aipimm frito (radacina de manioc bine prajita).

Un tip de mancare preferat de brazilieni este churrasco, sau gratarul, care era consumat initial de crescatorii de vite, care
isi prajeau carnea la focuri in aer liber.

Brazilienilor le place ardeiul iute (pimenta) si un fel de chili local, mulagueta, dar sosurile picante sunt servite separat,
pentru a fi condimentate dupa gust.

Cele mai condimentate mancaruri din Brazilia se servesc in Bahia. Aici se prepara feijoada, o mancare din boabe de
fasole neagra, fiarta alturi de diverse tipuri de carne uscata, sarata si afumata. Tipurile de carne sunt servite in vase
separate, iar alaturi de ele se afla altele cu orez alb, varza taiata fin, forofa (radacina de manioc prajita) si portocale felii.

Foarte popular in Brazilia este tipul de mancare bacalhau (cod uscat si sarat). Bucatile vandute par a fi carton tare, gri, dar
se transforma total atunci cand sunt lasate in apa si apoi gatite. Sunt servite mai ales sub forma de chiftelute. Un alt fel de
meniu, de origine portugheza, este cozido, care consta in feluri de carne inabusita si vegetale (radacinoase, dovlecel,
varza si napi), servite cu bulion.

Dintre specialitatile marine, incercati peixe a Brasileiro, un delicios peste inabusit, servit cu radacina de manioc. Cele mai
gustoase tipuri de mancare in nord-estul tarii sunt carne seca sau carne de sol (carne de vita uscata si sarata, servita cu
dovlecel) si ied la cuptor. Din rauri se pescuiesc specii variate de peste, inclusiv piranha sau giganticul pirarucu.

Deserturile braziliene sunt foarte dulci si sunt facute din fructe, nuca de cocos, galbenus de ou sau lapte. Iata cateva
delicioase: quindim (budinca de cocos cu multe galbenusuri), olhos de sogra (ochii soacrei, budinca cu prune dulci), doce
de leite (lapte condensat, fiert si dulce), docinos (mici dulciuri consumate in orice moment al zilei, versiuni ale deserturilor
de mai sus).

Pepenele verde, papaya, ananasul si bananele sunt doar cateva mostre din generoasa oferta de fructe. Acerola este un
fruct roz si rotund, bogat in vitamina C, consumat mai ales sub forma de suc. Fructul de guava, galben la exterior si roz in
interior este perisabil, fiind conservat pentru consum.Un fruct care poate fi vazut rar, dar care se consuma mult este
gurana. Acest fruct rosu, plin de seminte, apare, in salbaticia padurii amazoniene, din mladitele care se urca pe copaci, in
cautarea luminii. Redescoperita in secolul XX, gurana, sub forma de seminte, capsule, pudra sau pasta, are compozitia
asemanatoare cu planta ginseng.

SPIRITUALISMUL BRAZILIAN
Chirurgia mediumic, scrierea mediumic, vindecrile spirituale ale bolilor mentale i organice, psihiatria
mediumic, edinele de materializare a Spiritelor etc, sunt factori ce au o baz cultural n Brazilia. Aici,
spiritismul filosofic i experimental de concepie intelectual francez (elaborat mai nti de Allan Kardec,
pseudonim al lui Hippolyte Leon Denizard Rivail, n a doua parte a secolului XIX, apoi de ctre Leon Denis i
Gabriel Delanne, toi trei francezi) joac un rol primordial. El a fost transplantat pe cale cultural din Frana n
Brazilia de ctre intelectuali brazilieni i apoi rspndit n mod progresiv n toat ara. Se deosebete de
animismul amerindian (cu toat frumuseea sa), de animismul african (cu toate adevrurile sale asupra crora
mass-media european insist cu nverunare) i de catolicismul roman (cu rolul su nc real).

Un cercettor englez definete astfel catolicismul brazilian: Cea mai mare ar catolic spiritist din lume,
unde majoritatea locuitorilor catolici sunt buni catolici duminic dimineaa, dac au timp s mearg la slujb. n
restul timpului, se altur celor douzeci de milioane de adepi total angajai cauzei spiritismului filosofic i
experimental de concepie francez.''

n Brazilia, spiritismul este considerat a fi o a treia etap de evoluie a religiei monoteiste, care continu
doctrina iudeo-cretin la un nivel superior. Iudaismul este legat de cunoaterea existenei TATLUI CERESC,
cretinismul de FIUL LUI DUMNEZEU, iar spiritismul de pogorrea DUHULUI SFNT (duhurile sfinte), dirijat
de Tatl i Fiul Divin.
n Brazilia, sincretismul religios i tolerana religioas sunt prezente poate mai mult dect n orice alt ar.

Candombl animismul de origine african

La baza practicilor religioase afro-braziliene ale Candombl-ului se afl credina yoruba (provenind de la vechii
sclavi sudanezi i nigerieni). Aceast cultur predomin n nordul Braziliei. Aici i-a pstrat integritatea, datorit
marii concentrri a populaiei negre i a mulatrilor. Ceremonia Candombl are ca scop s cheme (n limba
african nativ) spiritele divinitilor africane cu ajutorul tobelor, dansului i cntecelor, pentru a se ncorpora
ntr-un medium. Este vorba despre o trans de posedare. Aceasta este produs, condus, controlat tot timpul
de ctre cei prezeni la ceremonie, care execut un dans ritual. Dansul este trit ca o bucurie, o adorare, o
implorare, o mulumire.

Candomble Candomble

Cum religia oficial obligatorie a fost mult timp catolicismul, cultul divinitilor devenise clandestin. Rasa
neagr, inspirndu-se din simbolurile religioase, a fcut, din necesitate, o apropiere ntre divinitile sale i
sfinii catolici; este ceea ce numim sincretism.

amanismul amerindian animismul aborigen

Cnd portughezii au invadat Brazilia (secolul XVI), amerindienii aveau o civilizaie tot att de avansat ca i a
celorlalte popoare ale Americii de Sud. Ei adorau un Zeu Suprem, stpnul tuturor, care mnuiete Natura i
elementele ei.

Vechii Paye care deineau tradiia ocult, pstrat de-a lungul mileniilor din Maestru n Maestru, posedau multe
cunotine magice, terapeutice, spiritiste, rituale etc. Amerindienii cunoteau muzica ritual i toate practicile
mediumitii. Erau maetri n arta de a vindeca boli prin metode numai de ei tiute. Divinizau femeile care
cdeau n trans mediumic i aveau darul profeiei. i pregteau minuios ceremoniile n cursul crora urmau
s se produc revelaii. Contribuiau la acestea cu fumul de plante, scuturatul tigvelor de dovleac n care se
aflau pietricele, rostirea unor incantaii speciale. Persoanele cu puteri mediumice cdeau la pmnt, n trans,
iar ceva mai trziu se ridicau i profetizau.

Shaman Shaman

Astzi, ca i altdat, fiecare trib are n snul su un om capabil de a goni Spiritele rele: Paye devenit astzi
Pag, vindector, preot i ndrumtor n acelai timp (cunoscut i sub numele de aman). Darul spiritual se
recunoate prin uurina cu care Pag-ul cade n trans. La fiecare nou trans, chipul mediumului se
transform: arat cnd btrn, cnd tnr, semnnd a femeie sau a brbat. A devenit nsui Spiritul cobort
n corpul su, care vorbete prin gura sa, pentru a transmite o vorb de speran nefericitului care-l ascult.
Astfel, poate s recomande o fiertur bolnavului aflat n suferin, s reuneasc cuplurile desprite, sau s
despart cuplurile unite. El tie s citeasc viitorul, s spun cine i-a deocheat pe membrii tribului su, s
aduc ploaia cnd e secet i nu mai este altceva de mncat dect scoara copacilor sau lcuste. Mai trebuie
s-l sftuiasc pe eful de trib cum s conduc, s celebreze cstoriile i funeraliile, s fie mediator ntre
tribul su i celelalte triburi. Pag cunoate frunzele ce alin durerile de stomac, rdcinile care, transformate
n pulbere, calmeaz durerile, tie cum s prepare o cataplasm din noroi, cear de albine i ierburi de leac
pentru a extrage otrava din rana provocat de muctura scorpionului sau a arpelui. Aceste secrete magice
in seama i de mersul stelelor.

Tradiiile indienilor brazilieni s-au perpetuat prin Umbanda.

 Umbanda

Umbanda s-a constituit dup anul 1547, cnd rdcinile africane i amerindiene au fuzionat n cadrul unui
ceremonial. Ritul Umbanda actual exist de aproximativ 80 de ani. El s-a nscut din nevoia claselor mijlocii i
inferioare ale populaiei urbane de a crede n ceva mai puin simplist dect riturile africane i mai puin
complicat din punct de vedere intelectual dect spiritismul filosofic experimental de concepie francez. Religia
actual Umbanda a fost nfiinat la sfritul anilor 1920 de ctre un medium brazilian. Ea este alctuit din
nenumrai prini, preoi i adepii lor. La nceput, se considera c Umbanda face parte din Micarea
Spiritist, dar ulterior, datorit unor scandaluri legate de practici de magie neagr, Spiritismul kardecian s-a
separat oficial de practicile umbandiste, considernd c acestea apeleaz la entiti inferioare. Umbanda are
actualmente o teologie proprie, n multe privine asemntoare cu doctrina spiritist.

Umbanda Umbanda

Umbanda folosete Spiritele morilor pentru a-i trata i vindeca pe cei bolnavi. n timp ce n Candombl sunt
incluse doar Spiritele africane, n cultul Umbanda mediumii sunt capabili s foloseasc Spiritele vechilor
nelepi negri, ale fotilor Pag amerindieni i ale unor doctori albi decedai. Prin gesturi i cuvinte magice,
mediumul gonete spiritele rele care-i chinuiesc pe bolnavi. Le d sfaturi bune pacienilor, le recomand un
ritual magic ce trebuie urmat acas, pentru a se elibera de o problem, sau le d medicamente pe baz de
ierburi.

Mediumul lucreaz de obicei stnd n picioare n sanctuarul su, impregnat de arome, alturi de fetiuri,
imagini ale sfinilor catolici, ale zeilor africani sau amerindieni. Rugciuni i cntece colective nsoesc plecarea
Spiritelor ncorporate i ntoarcerea mediumului din starea de trans n cea contient obinuit

Obiceiuri de Crciun n Brazilia

Cei aproape 200 milioane de locuitori ai Braziliei, fost colonie portughez, au origini etnice diferite, astfel c i
tradiiile i obiceiurile lor de Crciun sunt diverse.

Larg rspndit n nordul rii este tradiia reproducerii scenei Naterii Domnului Iisus Hristos sub forma unei
machete, denumit presepio. Denumirea i are originea n ebraica veche, n care presepium nsemna iesle,
precum cea din Betleem n care s-a nscut Iisus.

Primele presepio au aprut n oraul Olinda, n secolul XVII, obiceiul fiind introdus de un misionar franciscan.
n zilele noastre, copiii brazilieni construiesc machetele presepio n prima parte a lunii decembrie, iar cele mai
reuite sunt expuse n biserici, coli sau chiar n vitrinele magazinelor.

Legenda spune c Papai Noel (Mo Crciun) triete n Groenlanda, cuprins tot anul de frigul arctic, dar
sosete n Brazilia mbrcat n haine croite din mtase subire, potrivit climei calde din aceast ar.

n Seara de Ajun, brazilienii obinuiesc s ia masa n familie, cina festiv (Ceia de Natal) fiind una neobinuit
de bogat. Se servesc multe feluri de mncare, preparate din carne de curcan i de pui, legume, orez fiert i
fructe variate( pui, curcan, sunca, orez, salata, friptura de porc si fructe) . Cina se ncheie trziu, dup care
multe familii de catolici brazilieni merg la biseric, pentru a asista la Missa do Galo - Mesa Cocoului.
Liturghia este numit astfel pentru c, precum cocoul, care vestete o nou zi, aa i Missa do Galo anun
Naterea Domnului.

Catolicii merg la biseric i n ziua de Crciun, slujbele inndu-se dup-amiaza, pentru c muli credincioi
dorm pn diminea trziu sau merg la plaj, n cazul celor tineri. Pe toata perioada srbtorilor, casele i
strzile sunt bogat mpodobite, mai ales cu flori proaspete i ghirlande de luminie. Focuri de artificii brzdeaz
n fiecare sear cerul multor orae, iar n metropole, precum Rio de Janeiro, Sao Paolo i Brasilia, sunt
instalai brazi de Crciun de zeci de metri nlime, ornamentai cu mii de becuri colorate.

Se organizeaz multe manifestri populare, n strad, participanii

cntnd i dansnd ore n ir. Festivitile dedicate Naterii Domnului se ncheie pe 6 ianuarie, creia
brazilienii i spun Ziua celor Trei Regi (Magi). n aceast zi se presupune c au ajuns cei trei magi la Betleem,
pentru a se nchina Pruncului Iisus, Fiul lui Dumnezeu, cruia i-au dat cele mai de pre daruri pentru acele
vremuri - aur, smirn i tmie.