Cursul 4

EXPLORAREA N TELEVIZIUNE

Cuprins
1. Principii ale explorarii in televiziunea anlogica
2. Parametri rastrului TV
2.1. Rastrul TV si determinarea parametrilor rastrului
2.2. Influenta parametrilor rastrului TV asupra unor indici de
calitate TV

Explorarea in televiziune asigura citirea informatiilor

despre imaginea captata la nivelul senzorului de imagine din
camera TV iar la receptie asigura formarea imaginii TV pe
ecranul dispozitivului de redare a imaginilor (tub cinescop,
ecrane cu LCD, cu LED sau cu plasma).
Parametri rastrului sunt aceesi atat la televiziunea
Introducere danalogica cat si la televiziunea digitala si prezinta importanta
in definirea standardelor TV si in asigurarea trecerilor de la TV
analogic la TV digital standard sau TV digital de inalta definitie
si foarte importatant la implementarea televiziunii 3D.

Dupa parcurgerea acestei unitati de invatare studentii vor fi in

masura:
Sa defineasca rastrul TV cu elementele sale componente
liniile si cadrele.
Sa reprezinte forma rastrului TV si a semnalelor care
Obiective determina fenomenul de explorare
Sa justifice matematic parametri rastrului TV
Sa cunoastca importanta si influenta parametrilor rastrului
asupra caliatii imaginii TV

Timpul
mediu Timpul mediu de studiu individual este de 2 ore
de
studiu

1. Princii ale explorarii n televiziunea analogica

Explorare este un proces de parcurgere dupa reguli bine stabilite a

suprafetei ecranului dispozitivului de redare a imaginilor, displayul. Acest
dispozitiv poate fi un tub cinescop, dispozitiv specific televiziunii analogice, in
 EXPLORAREA N TELEVIZIUNE

care fluxul de electroni care bombardeaza ecranul acoperit cu luminofor este

deplasat (baleiat) pe suprafata interioara prevazuta cu luminofor a acestuia sub
forma de rastru. Explorarea TV sau baleiajul TV este denumit in literartura de
specialitate ca Rastrul TV.
Rastrul TV asigura refacerea imaginii ca imagine TV prin bombardare cu
flux de electroni modulat in intensitate a stratului de luminofor care relizeaza
emisia luminoasa alb negru sau color dupa caz. Acest fenomen este caracteristic
televiziunii analogice. In cazul televiziunii digitale explorarea este tot de tip
rastru, cu parametri identici, standardizati, dar accesarea elementelor de imagine
se face prin alte procedee adecvate dispozitiveleor de captare sau de afisare
moderne. Explicatiile asupra faormari rastrului si a explorarii sunt prezentate
pentru calasicul baleiaj de televiziune fundamentul explorarii TV actuale.
Procesul de explorare in tubul cinescop se desfasoara sincronizat cu
procesul de explorare a senzorului de imagine din dispozitivul video captor al
camerei de televiziune. Sincronizarea se realizeaza cu ajutorul impulsurilor de
sincronizare inserate repetitiv in structura semnalului video complex (SVC).
Deplasare / baleierea fluxuli de electroni se produce sub actiunea unui
camp electromagnetic generat de catre ansamblul bobinelor de deflexie dispuse
pe gatul tubului cinescop. Exista doua perechi de bobine de deflexie, cate o
pereche pentru fiecare axa de deplasare, pe orizontala si pe verticala, fiecare
fiind parcursa de cate un curent liniar variabil (crescator in timp) cu forma de
dinte de ferastrau avant parametri de timp proprii.
Cmpul electromagnetic creat de bobinele de deflexie prezint doua
componente electromagnetice simultane, o component vertical i una
orizontal, fiecare actionand asupra fascicolului de electroni cu forte specifice
determinand fenomenul de baleiaj / deplasare / explorare a fascicolului de
electroni pe suprafata senzorului de imagine sau pe suprafata display-ului.
Deci, fascicolul de electroni se va deplasa dup o rezultant care i
permite crearea rastrului de televiziune. Deci se poate vorbi despre doua actiuni
produse simultan denumite: explorarea pe orizontala si explorarea pe verticala.
Explorarea pe orizontala duce la formarea liniilor TV iar explorarea pe verticala
duce la formarea cadrelor TV. Liniile si cadrele TV formeaza rastrul de
televiziune.

Explorarea pe orizontala
Circuitele de baleiaj orizontal (BO) sunt destinate pentru a produce prin
bobinele de deflexie un curent n form de dinte de fierstru (ddf) cu frecvena
de repetiie de 15.625 Hz. Curentul ddf este un curent lent variabil cresctor (fig.
1.1) care genereaz un cmp magnetic variabil ca intensitate in timp n cicluri de
64 s.
Curentul de deflexie i circuitul principial pentru formarea acestuia petru
baleiajul pe orizontala sunt reprezentate n figura 1.1. Procesul complet al
formarii tensiunii de baleiaj pe orizontala in blocul de baleiaj sub actiunea

Page 2
 EXPLORAREA N TELEVIZIUNE

impulsurilor de stingere sincronizare sunt prezentate in figura 1.2, mai multe

detalii vor fi prezentate in sedintele de laborator.
Cmpul electromagnetic produs de bobina de deflexie deviaz spotul de
electroni emis de catodul tubului cinescop cu att mai departe de centrul
ecranului cu ct cmpul este mai intens, deci cu ct curentul de deflexie este mai
mare. Pentru curent de deflexie nul, spotul bombardeaz centrul ecranului.
Pentru a devia spotul ctre limita stng a ecranului este necesar un curent
negativ de intensitate -Im, iar pentru a devia spotul ctre marginea din dreapta
ecranului tubului cinescop (vzut din fa) este necesar un curent pozitiv de
intensitate +Im. Variaia curentului de deflexie de la valoarea Im la +Im
reprezint cursa directa a deflexiei (baleiajului / explorarii) pe orizontal a crei
durat Tdh este de 52 s. De la o margine la alta a ecranului (de la dreapta la
stnga) spotul de electroni trebuie deviat ntr-un timp foarte scurt de 12 s i
corespunde cursei inverse Tih a baleiajului orizontal pentru a se relua procesul
de generare a liniei TV.
O linie de baleiaj orizontal TV, creia i corespunde o perioada complet Th,
are durata:
Th = Tdh + Tih = 52 s + 12 s = 64 s

Spotul de electroni este blocat pe durata cursei inverse de linii, cu ajutorul

impulsurilor de stingere din SVC, astfel c sunt vizibile pe ecran numai liniile
TV trasate n timpul cursei directe.

Fig. 1.1 Principiul formarii curentului de baleiaj orizontal

Elementele L i C ale circuitului din figura 1.1 stabilesc independent de

valoarea tensiunii U i a curentului I, durata cursei inverse de linii precum i
raportul de c.c.a. 7,5 ntre tensiunea Uc la care se ncarc condensatorul C n
timpul cursei inverse i tensiunea de alimentare a circuitului.

Page 3
 EXPLORAREA N TELEVIZIUNE

Fig. 1.2 Principiul formarii tensiunii dinte de ferastrau pentru

explorarea pe orizontala

Explorarea pe verticala
Baleiajul vertical este destinat s asigure deplasarea pe vertical (pe
cadre) a spotului de electroni din tubul cinescop. Blocul de baleiaj vertical
genereaz o tensiune baza de timp ( tensiune dinte de fierstru - tddf-) care
alimenteaz bobinelor de deflexie pe vertical BV (fig.1.3)..

U
K

R
C
t [s]
E + descrcare
ncrcare
Cursa direct Cursa invers

18,4 s 1,6 s

Fig.1.3 Principiul formrii tensiunii de baleiaj pe vertical

Principiul de formare a tensiunii dinte de fierstru este prezenta n figura

1.3 n care elementele R i C formeaz circuitul de formare a tddf.
Condensatorul se ncarc pe durata = RC. Durata de ncrcare a

Page 4
 EXPLORAREA N TELEVIZIUNE

condensatorului de la sursa de alimentare E corespunde cursei directe de cadre

de 18,4 ms i este controlat prin valoarea rezistenei R de tip semireglabil.
Descrcarea condensatorului C prin comutatorul electronic K este mult mai mic
i corespunde cursei inverse de cadre de 1,6 ms (1.600 s).
Circuitul de formare a tddf asigur prin elementele sale R, C generarea
unei tensiuni liniar variabile, cresctoare, n form de dinte de fierstru.
Aceasta tensiune este corectata ca form cu ajutorul unui circuit de integrare
avand constanta mare de timp dispus ca circuit de reacie conecta ntre bobinele
de deflexie i circuitul de formare a tensiunii dinte de ferasrau. Acest proces este
un proces de corectie in S pentru compensarea distorsiunilor de neliniaritate
(numite distorsiuni geometrice) pe verticala imaginii.
Rastrul TV este format din linii si din cadre TV. Dupa cum numarul de
linii dintr-un cadru TV sunt parcurse se definesc doua tipuri de explorare
explorarea progresiva si explorarea intretesuta.

- Explorarea progresiva. In acest caz explorarea presupune parcurgerea

linie cu linie totalitatea numarului de linii specifice tipului de
televiziune( 625 linii pentru TV Standard sau 1125 linii pentru TV de
inalta definitie norma europeana CCIR (fig. 1.4).

Prima linie TV
Inceput de
Cursa directa
prima linie
TV si de
cadru TV Cursa inversa
de linie TV
Cursa
inversa
Ultima linie Tv
cadru TV

Sfarsit de
cadru TV

Fig. 1.3 Principiul formarii rastrului TV progresiv

- Explorarea intretesuta. In acest caz numarul de linii este impartit in

doua subcadre: unul impar (teoretic contine liniile impare) si unul par
(teoretic contine liniile impare). Prin explorare se asigura realizarea
subcadrului impar si apoi a subcadrului par, in asa fel incat sa se
asigure fenomenul de intertesere a subcadrelor. Prin intreteserea
liniilor subcadrelor se asigura acoperirea intergii suprafete a senzorului

Page 5
 EXPLORAREA N TELEVIZIUNE

de imagine, in cazul captarii imaginilor, si respectiv a intregii suprafete

a display-ului, in cazul refecerii imaginii ca imagine TV (fig. 1.4).

Inceput de Prima linie

cadru impar din
cadrul par
Prima linie
din cadrul
impar
Cursa
inversa
Cursa cadru par
inversa
cadrul
impar

Ultima linie din Ultima linie din

cadrul impar cadrul par

Fig. 1.4 Principiul formarii rastrului intretesut

(nu a fost trasate cursele inverse de linii, doar cele de semicadre)

2. Parametri rastrului TV

2.1. Rastrul TV si determinarea parametrilor rastrului

Rastrul TV
Rastrul TV reprezinta o succesiune de linii luminoase paralele si
echidistante dispuse pe orizontal, obinute prin bombardarea unui ecran
luminiscent cu un fascicul de electroni.
Rastrul este format din linii i cadre. Cadrul reprezint totalitatea liniilor
care acoper la un moment dat suprafaa ecranului.
In sistemele TV digitale, prevazute cu dispozitive de afisare fara flux de
electroni, este cazul dispozitivelor LCD, LED si plasma explorarea se realizeaza
prin acesarea puntuala a elementelor de imagine cu ajutorul unor combinatii de
semnale de forma dreptunghiulara cu parametri adecvati procesului.
Toate standardele moderne de televiziune utilizeaz explorarea
ntreesut, care duce la ngustarea benzii de frecven necesar transmiterii
imaginii, de la 13,5 MHz la 6,75 MHz. Un cadru complet, format din 625 de

Page 6
 EXPLORAREA N TELEVIZIUNE

linii (pentru normele europene) este descompus n dou cmpuri cu numr impar
de linii,fiecare avand cte 312 linii i jumtate (1/2).
Liniile celor dou cmpuri se intercaleaz linie cu linie (se ntrees) i
creeaz imaginea, datorit persistenei luminoforului i a proprietii de integrare
temporal a sistemului vizual uman (ochiului) in cazul dispozitivelor CRT.
Parametri tehnici ai explorrii: numrul de linii dintr-un cadru TV,
frecvenele de explorare pe vertical i pe orizontal, durata curselor directe
(active) i inverse pe linii i pe cadre pot fi justificai prin determinri sau pe
cale experimental. Pentru TV Digital acesti parametri sunt parametri de
explorare care determina rezolutia imaginii prin numarul de elemente din
imagine, adica de esantioane din cadrul TV, determinat atat de numarul de
esantioane corespunzator unei linii TV, pe orizontala, cat si de numarul de
esantioane corespunzator pe verticala prin numarul de linii dintr-un cadru TV.

Determinarea parametrilor rastrului TV

Frecvena de cadre fC. A fost aleas frecvena de 50 Hz pentru c
ndeplinete dou condiii: prima, are valoare mai mare dect frecvena limit de
interpolare temporal a sistemului vizual uman pentru percepia continuitii
imaginii, i a doua, este egal cu frecvena de alimentare a reelei naionale n
vederea eliminrii intereferenelor (intermodulataia). Acesata frecventa poate
asigura pe verticala ecranului numarul minim de informatie, o zona alba si o
zona neagra.
Durata unui cadru TC. Se determin din relaia:

1 1
TC = = = 20ms (1.24)
f C 50

Durata cadrului TV este format din durata activ (sau cursa direct) TCd
i durata de ntoarcere (sau cursa invers) TCi,, aflate n relaia: TC = TCd + TCi
Durata cursei inverse a cadrului a fost stabilit la valoarea a 25 de durate
de linii. tiind c durata unei linii este TH = 64s atunci se poate determina:

TCi = 25 64ms = 1.600ms ;

(1.25)
TCd = TC - TCi = 20.000ms - 1.600ms = 18.400ms = 18,4ms

Numrul de linii Z dintr-un cadru TV. Pentru aceasta urmrim

reprezentarea din figura 1.13. i inem seama de faptul c puterea de separare a
ochiului este:
1
S0 =
y

Page 7
 EXPLORAREA N TELEVIZIUNE

in care: reprezentnd unghiul minim sub care sunt percepute dinstinct

dou puncte ale imaginii, numit i unghiul rezolutiv.

Fig. 1.13. Determinarea numrului de linii de exploatare

Distana optim de vizionare a imaginii de televiziune este L = (4 - 5)h,

distan la care unghiul dintre axele a dou linii vecine este mai mic sau cel
puin egal cu unghiul rezolutiv al ochiului . Unghiul rezolutiv al ochiului, n
condiiile normale de vizionare a imaginii de televiziune, are valoarea = (1 la
1,5) minute. Cu aceste considerente se determin din figura 1.13. numrul de
linii al imaginii:
a (1.26)
Z=
y
in care: a = arctg h
2 2L

Cu valorile considerate se obine: = (10 la 12)0 pentru care observatorul

bine plasat vede intreaga verticalaa ecranului TV.
Astfel, numrul de linii este:

10 0 la14 0
Z= 0
= (600 - 840)linii
1 (1.27)

60

Numrul de linii ales pentru un cadru TV este Z = 625 = 54, deci un

semicadru TV va fi alctuit din 312,5 linii.
Durata unei linii TV este calculata ca raport intre durata unui cadru Tv
si numarul de linii al unui semicadru, cazul rastrului intretesut adoptat:

TC 20ms
TH = = = 64 ms (1.28)
312,5 312,5

Page 8
 EXPLORAREA N TELEVIZIUNE

Durat unei linii TV este format din durata cursei directe THd i durata
cursei inverse THi. Durata cursei inverse depinde funcional de parametrii
inductan i capacitate ai blocului de baleiaj orizontal. Pentru valorile
L = 3mH i C = 4nF se obine valoarea standardizat a cursei inverse de linii THi
= 12 s.
Ca urmare durata cursei directe a unei linii TV va fi:
THd = TH - THi = 64ms - 12ms = 52ms (1.29)

Frecvena de linii TV se determin:

1 1
FH = = = 15.625Hz (1.30)
TH 64ms

In concluzie, parametrii rastrului TV au justificari bazate pe norme si

standarde TV. Valorile parametrilor prezentati sunt specifici atat televiziunii
analogice standard (SATV) cat si televiziunii digitale standard (SDTV), de
aceea cunosatrea acestora permite intelegerea unor procese de codare si de
reducere a debitului de informatie precum si posibilitatile de implementare a
sitemelor de televiziune 3D. In notarea televiziunii analogice standard se
foloseste curent modul: 625:50, in care 625 reprezinta numarul de linii TV iar
50 reprezinta frecventa de cadre TV.

2.3. Influenta parametrilor rastrului TV asupra unor indici de calitate TV

Numrul de linii, ca parametru important, influeneaz asupra fineii

imaginii de televiziune.
n practic fineea imaginii se poate determina i din condiia
descifrabilitii detaliilor, condiie caracterizat prin aceea c numrul de linii
de explorare se alege astfel nct s fie asigurat posibilitatea perceperii
dinstincte a unor detalii cu dimensiuni date.
Descifrabilitatea unui detaliu din imagine se caracterizeaz prin numrul
minim de linii din explorare Z ncadrat n dimensiunile liniare ale acestui detaliu
(n una din direcii), numr care asigur perceperea dinstinct (inteligibil) a
detaliului.
Valorile numrului de linii de explorare Z pentru cteva obiecte
caracteristice ce pot fi ntlnite n practic sunt prezentate n tabelul 1.1. [2]

Finete imaginii. Noiunea de finee este utilizat pentru aprecierea

obiectiv a calitii imaginilor reproduse. Fineea depinde direct de capacitatea
sistemului de a transmite i reproduce detaliile fine, deci depinde de puterea de
rezoluie a ochiului. Din acest motiv se poate defini o finee longitudinal i o
finee transversal, deosebire datorat aspectului diferit al imaginii de

Page 9
 EXPLORAREA N TELEVIZIUNE

televiziune n cele dou direcii: continuu n lungul liniilor i discret n direcie

perpendicular pe liniile de explorare.

Tabelul 1.1. Numrul de linii de explorare necesar pentru perceperea unor detalii

Numr de linii (Z) Dimensiunea liniar la care se

Element de imagine pentru o percepere: face raportarea numrului de
A) la limit B) liber linii de explorare Z
Portret (faa omului) 30 60 Limea feei
Om n micare 10 15 nlimea omului
Om n repaos 18 25 nlimea omului
Automobil n micare 3 5 Limea mainii
Automobil n repaos 8 12 Limea mainii
Vapor 10 15 Limea vaporului
* Numrul de linii de explorare, caracteristic altor categorii de obiecte, se poate stabili pentru
fiecare caz n parte.

Fineea transversal (maxim) este limitat de numrul maxim de linii de

explorare Z.
Fineea longitudinal este limitat de posibilitatea sistemului de
televiziune de a transmite variaiile brute de strlucire, posibilitate care poate fi
pus n eviden cu ajutorul caracteristicii de frecven sau al caracteristicii de
rspuns tranzitoriu a sistemului. Distorsiunilor introduse de sistemul de
televiziune determin fenomenul conform cruia fineea real a imaginii este
mai mic dect fineea maxim.
Conturana imaginii. Parametrul denumit conturana imaginii servete la
aprecierea calitii contururilor elementelor de imagine. Cantitativ, conturana se
determin, fie prin panta maxim S a caracteristicii de rspuns tranzitoriu, fie
1
prin mrimea invers a duratei frontului acestei caracteristici Dt .
n sistemele de televiziune cu 500 600 linii de explorare, durata
frontului caracteristicii de rspuns tranzitoriu este de ordinul a ctorva elemente
de imagine, detaliile mici fiind reproduse cu contrast sczut, vorbim de o
conturanta scazuta.
Conturan sczut determin micorarea fineii imaginii, ca urmare a
legturii care exist ntre caracteristica de frecven a sistemului de televiziune
(care determin fineea) i caracteristica de rspuns tranzitoriu (care determin
conturana).
Mrirea benzii de frecven a canalului de comunicaie n televiziune
mrete nu numai fineea, ci i conturana imaginii. Banda de frecventa video
este mult mai mare in cazul televiziunii de inalta definitie
n general, fineea i conturana se mbuntesc prin folosirea circuitelor
de corecie a distorsiunilor de apertur, corecii care se dovedesc eficace numai
n cazul sistemelor de televiziune cu nivel de zgomot redus. Exist i metode
neliniare de mbuntire a conturanei imaginii care nu necesit o lrgire a

Page 10
 EXPLORAREA N TELEVIZIUNE

benzii de frecven a canalului de comunicaie, dar ele nu duc i la creterea

corespunztoare a fineii imaginii.

Explorarea in televiziune este un principiu rigiuros

fundamentat si standardizat care asigura citirea de pe suprafata
senzorului de imagine din dispozitivele video captoare a
informatiilor electrice despre imaginile captate.
La receptie explorarea TV permite, in regim de
sincronism, refecerea imaginilor pe ecranele dispozitivelor de
Rezumat afisare.
Cunoastrea parametrilor rastrului TV asigura redarea
imaginilor in functie de tipul de echipament utilizat anlogic,
digital, de inalta definitie sau in cazul transmisiilor 3 D
realizarea imaginilor de acest fel. Totodata se poate aprecia
influenta parametrilor rastrului asupra caliatii transmisiilor TV.

[1] George Nicolae, Dan Lozneanu, Televiziune. Analog si

Digital. Editura Universitii Transilvania, Braov. 2009.
ISBN 978-973-598-636-0, 227 pagini.
[2] Nicolae George, Oltean Ioan, Radiocomunicaii.
Caracteristici i indici de calitate ai receptoarelor de radio i
Bibliografie de televiziune. Metode de msurare. Editura Universitii
Transilvania, Braov. 2003. ISBN 973-635-264-1.
[3] Mitrofan, Gh., Televiziunea de la videocamer la
monitor. Editura Teora, 1996
[4] Vlaicu, A., Televiziune alb-negru i color. Editura
Comprex, Cluj Napoca, 1993

Intrebari: Ras
Scrieti raspunsul corect puns
Test de 1. Ce este rastrul TV ?
autoevaluare a) o parcurgere in zig-zac a suprafetei ecranului;
b) explorarea linie cu linie a ecranului
dispozitivului de afisare sau a senzorului de
imagine pentru acoperirea unui cadru TV;
c) o metoda de formare a imaginii TV

Page 11
 EXPLORAREA N TELEVIZIUNE

2. Explorarea progresiva inseamna:

a) trecerea spotului de electroni de la un cadru
la altul fara urma luminoasa;
b) deplasarea elementelor de imagine pe
suprafata ecranului;
c) parcurgerea linie cu linie a unui cadru TV
complet;
3 Un semicadru din televiziunea standard contine:
a) 625 de linii TV;
b) 312 linii TV;
c) 312 lini si jumatate;

4 Numrul de linii al rastrului Tv influenteaza asupar:

a) finetei imaginii;
b) descifrabilitatii detaliilor din imaginea TV;
c) stralucirea imaginii;
d) conturanta imaginii;

5 Numrul de linii Z dintr-un cadru TV depinde de:

a) distanta dintre observator si ecranul TV;
b) unghiul limita sub care este observat ecranul
TV de catre observatorul aflat la o distanta
egala cu de cinci ori inaltimea eranului;
c) unghiul rezolutiv al ochiului ;
d) inaltimea ecranului h;

Rspuns corect: 1 b; 2 c; 3 c, d; 4 a, b; 5 b, c.
Pentru 5 cf. subcapitol 2. Parametri rastrului TV

Page 12