I.

Asigurarea facultativa a locuintelor

1. Obiectivul asigurat:
locuinte
dependinte
bunurile mobile si imobile din locuinta
2. Riscurile asigurate:
Riscuri de baza (FLEXA): incendiu, trasnet, explozie, cadere de corpuri
Riscuri aditionale: furt, vandalism, refulare de apa, cutremur, diverse riscuri
atmosferice

3. Fundamentarea VR a locuintei/bunurilor

VR: V (valoare de inlocuire) sau VP (valoare de piata)

a) Se fundamenteaza VR pe baza V (valoare de nou), unde VR=V-uzura ,

Uzura=cota uzura * V
4. Identificarea tipului de paguba:
a) PAGUBA TOTALA:
bunul este distrus intr-o asemenea masura incat refacerea/inlocuirea
partilor componente NU mai este posibila, si nu au rezultate resturi ce
se pot valorifica
Bunul este distrus intr-o asemenea masura incat dpdv tehnic repararea
mai este posibila, dar dpdv economic este prea costisitoare pt
asigurator.

Avem Paguba totala daca: (Chelt de reparatii-uzura)>(VR- recuperari)

b) PAGUBA PARTIALA:
bunul este distrus intr-o asemenea masura incat repararea este
posibila atat dpdv tehnic cat si dpdv economic.

Pt=VR-valoare resturi
Ppartiala=Chelt reparatii-uzura pt partea
distrusa-resturi
In limita SA se mai pot despagubi:
chelt de prevenire a pagubelor ce ar putea fi provocate de orice eveniment
asigurat iminent
chelt de limitare a efectelor unui risc asigurat
chelt pt indepartarea urmarilor unui eveniment asigurat

EXCLUDERI !!!-exemple

Cladiri si bunuri din acestea construite in zone in care autoritatile au interzis

acest lucru prin acte publice comunicate asiguratului
cladiri pentru care nu exista autorizatie de constructie sau pentru pagubele
care au crescut pentru ca nu s-a respectat aceasta autorizatie
 Element tehnic: paguba indirecta nu se despagubeste (scade valoarea
bunului dupa incident)
Bani, hartii de valoare, obiecte
nu se acorda despagubire daca in legatura cu evenimentul asigurat s-a
deschis o ancheta de politie/procedura penala pana la finalizarea
anchetei/procedurii.
Daca PAD nu poate fi inclusa in polita, asiguratorul din polita facultativa va
acoperi doar despagubirea ce depaseste suma ce ar putea fi primita prin
polita obligatorie, chiar daca asiguratul/benef nu este despagubit din polita
obligatorie. (facultativa completeaza PAD)

II. PAD

Riscuri asigurate: cutremur, alunecari de teren si inundatii.

PAID este polita de asigurare pentru locuinte; grup de asiguratori ce au voie

sa incheie PAD.
Daca la asigurarea facultativa puteam avea toate principiile si combinatiile, la PAD
avem doar PPR.
Suma asigurata care poate fi acordata este echivalentul in lei, la cursul BNR
de la data incheierii contractului de asig obligatorie astfel: 20.000EUR pt locuinte de
tip A (PA=20eur), respectiv 10.000EUR pentru loc de tip B (PA=10eur).
OBS: Daca se incheie azi PAD-ul, el intra in vigoare peste 5 zile de la plata primei
ceea ce inseamna ca D=0 daca dezastrul vine dupa 3 zile.
Polita facultativa merge cu proprietarul, in schimb PAD merge cu locuinta si
nu se dau banii inapoi la vanzarea casei.

III. PAD VS. AFC !!!

Asemanari si deosebiri:
1. Riscuri asigurate : Comun: cele 3 riscuri
PAD: 3 riscuri asigurate
AFC: riscuri de baza si riscuri optionale
2. Asigurator:
Cu drept de a incheia PAD
Restul (pot incheia facultativ, dar nu PAD
3. Suma asigurata
Fixa la PAD in functie de tipul de locuinta
Variabila in functie de declaratia asiguratorului si in limita VR a locuintei
4. D<SA la ambele
5. Principii: comun: PPR
La PAD doar PPR (obligatoriu)
la AFC toate principiile +combinatii (PPR este optional)
6. Asigurarea dependintelor +bunuri din locuinta
PAD: nu se asigura dependintele
AFC: se pot asigura depend+bunurile
7. Criteriile de stabilire a SA(sau VR)
 PAD: materialul de constructie
AFC: zona, materialul de constructie, gradul de uzura
8. Nu exista VR in PAD, iar in AFC exista
9. Cota de prima:
PAD: fixa, respectiv 0.1%
AFC: variabila
10.Perioada de valabilitate:
12 luni la ambele
11.Inceputul si incetarea raspunderii asiguratorului
PAD: inceputul este de la 0:00 a zilei urmatoare cele in care s-a platit PA,
incetare: ora 24:00 a ultimei zile de valabilitate
AFC: de la momentul riscului, incetare: ora 24:00 a ultimei zile de
valabilitate
12.Recuperarea unei parti din PA
PAD: nu se poate recupera o parte din prima
AFC: se poate recupera doar daca nu s-au dat despagubiri
13.Termen de plata penalitati de intarziere pt despagubire: asemanare: pentru
ambele se calculeaza penalitati care se platesc persoanei asigurate in
conditiile si in cuantumul stabilite de ASF
PAD: minim 15 zile
AFC: 30 zile
14.Excluderi:
PAID este indreptatita la excluderi
15.Pentru ambele asiguratul se obliga sa plateasca PA, iar asiguratorul sa
plateasca despagubirea rezultata in urma producerii riscului asigurat
16.Reintregirea SA
PAD: obligatoriu, prin plata unei PA suplimentare care se retine din
despagubirea datorata.
AFC: facultativ

IV. Asigurarea navelor maritime si fluviale

Tipuri de polite (riscuri acoperite):
1. Tip A: pierdere totala,avarii si raspundere pentru coliziuni
2. Tip B: pierdere totala, avarie comuna, raspundere pentru coliziuni
3. Tip C: pierdere totala, avarii
4. Tip D: pierdere totala, avarie comuna
5. Tip E: pierdere totala
Aici putem avea avarie(paguba) comuna sau particulara, totala sau partiala.
Orice paguba in afara de cea totala NU se despagubeste! (la nava).
Avarie comuna: paguba sau chelt extraordinara facuta in mod intentionat si
rational de catre comandantul navei pt salvarea intereselor tuturor participantilor la
expozitia maritima (ex: reparatii la nava in portul de refugiu cel mai apropiat).
Aceasta priveste nava +marfa.
Cheltuieli care intra in AC:
reparatii la nava in portul de refugiu
chelt de tractare a navei pana in portul de refugiu
 diverse ch judecatoresti facute in portul de refugiu (taxa de cautiune, diverse
costuri legale etc)
alte ch portuare in portul de refugiu (taxe portuare)
ch cu salariile personalului navigant pe durata cu care s-a perlungit expeditia
maritima ca urmare a producerii evenimentului asigurat (nu toata suma
aferenta salariilor, ci doar acele ch)
ch de intretinere a echipajului si combustibilul consumat pe durata cu care s-
a prelungit exped
ch de dispasa (obligatoriu)

Cheltuieli care NU intra in AC:

reparatii la nava efectuare in alt port decat cel de refugiu SAU reparatii ca
urmare a unui eveniment asigurat care sa nu fie afecteze interesele navei si
ale marfii
comisioane si dobanzi
orice ch facuta la destinatie
pretentii la daune materiale SAU morale din partea proprietarului navei sau a
bunurilor transportate ca urmare a intarzierilor cauzate de evenimentul
asigurat
Etape la AC:
a) Calculam AC
b) Calculam coeficientul de AC (cAC)
AC
CAC= valoare salvata nava+ valoare salvata marfa

Valoare salvata nava= VRnava-Dplatita

Valoare salvata marfa= VRmarfa-Dplatita
Dtotala nava=DACnava+DAPnava
Dtotala marfa=DACmarfa+DAPmarfa

c) AC ce intra in nava

ACnava=CAC*val salvata nava

ACmarfa=CAC*val salvata marfa

Avarie particulara: paguba adusa unor bunuri, consecinta directa a fortei majore
a unei erori de navigatie SAU a unor vicii proprii bunurilor respective. Aceasta
priveste ori doar nava ori doar marfa. Nu e facuta intentionat si nici rational.

Paguba totala=VRnava-
recuperari

VR=Val de inlocuire - uzura

Se mai considera Ptotala si situatiile in care nava este disparuta in mare si au
trecut >180 zile(>0.5) de la ultima comunicare cu nava. Avem Paguba totala daca:
 1. Ptotala economica=Ch reparatii-uzura-recuperari >= VR recuperari
2. Ptotala economica= ch reparatii>=75%SA

Paguba partiala= ch reparatii +ch materiale+ch de de demontare-recuperari

Excluderi la asig navei(altele fata de cele indirecte care-s valabile):

a) ch de scoatere si indepartare a navei din mare/ocean

b) ch de intretinere si salarii aferente echipajului navei, cu exceptia celor care
intra in AC
c) Pt pagube materiale la marfa/la bunurile personale aflate pe nava asigurata si
pt vatamari corporale SAU decese ale persoanelor aflate pe nava asigurata
d) pt pagubele suplimentare datorate faptului ca asiguratul nu a luat masuri de
limitare a pagubei pt partea de baguba astfel produsa
e) daca asiguratul nu a instiintat in scris asiguratorul despre producerea evenim
asigurat si a procedat la repararea navei inainte de inspectia de risc facuta de
reprezentant asiguratorului navei.

V. Asigurarea CASCO
1. Obiectul asigurarii:
Autovech destinate transporturilor de persoane: autoturisem, autobuze,
autocare etc
Autovech destinate transporturilor de bunuri: autocamioane, autofurgonete,
tractoare rutiere
Autovech construite sau echipate pt diverse destinatii speciale: pt stingerea
incentiilor, autosanitare, automacarale, autogunoiere etcc
remorcile auto trase de un autovech din cele de mai sus

!! Nu pot fi asigurate autovech care nu sunt inmatriculate potrivit dispozitiilor legale

din RO

2. Riscuri asigurate:
Diverse accidente
Furt: autovech, componente ale acestuia
vandalism
calamitati naturale
incendiu si/sau explozie
3. Tipuri de polite:
Casco simpla: incendiu+explozie+furt+accidente diverse
Full-casco: riscuri casco simpla+vandalism+calamitati+ch tractare pana la
cel mai apropiat service+ch transport pers din vech avariat pana la destinatie

OBS: Si aici avem paguba totala si partiala, calculata ca mai sus.

VI. CASCO VS RCA

1. RCA este asigurare obligatorie, Casco este asigurare facultativa
2. Despagubirea
 RCA: se plateste persoanelor pagubite de asiguratul pentru care s-a incheiat
polita
CASCO plateste despagubiri asiguratului Casco
3. Acoperire teritoriala:
RCA: Romania (se extinde prin cartea verde)
Casco: internationala
4. CASCO poate conine clauze suplimentare care extind acoperirea de baz
pentru evenimentele de avarii i furt pe cnd polia RCA are un coninut
standard, prevzut prin lege.
5. Sumele asigurate la RCA sunt fixe stabilite prin lege pe cnd la CASCO ele se
stabilesc pentru fiecare vehicul n parte n funcei de valoarea de nou sau
valoarea de pia a acestuia.
6. Ambele se refer la evenimente asigurate produse de vehicule

VII. Asigurarile de persoane

Au ca obiect garantarea platii unei indemnizatii de asigurare (despag) de

catre asigurator in cazul producerii unui eveniment legat de PF a asiguratului si
anume: vatamare corporala, imbolnavire, deces, supravietuire.
SA se stabileste in mod forfetar de catre asigurat, in functie de nevoiesi
posibilitatile sale financiare.
1. Asigurarile de supravietuire:
Asiguratorul de angajeaza sa plateasca asiguratului, la expirarea contractului,
indemnizatia de asigurare, cu conditia ca acesta sa fie in viata la expirarea
contractului. Tot aici, exista si asig de renta, adica indemnizatia de asigurare se face
sub forma de plati periodice cu titlu de renta .
2. Asigurarile de deces:
Protejeaza asiguratul impotriva riscului de deces. Cum decesul este un
eveniment viitor si sigur, dar incert ca data, pentru a beneficia de o asemenea
protectie, asiguratul se angajeaza sa plateasca prime toata viata. Asigurarea de
deces incheiata pe termen limitat, obliga pe asigurator sa achite suma inscris in
contract daca decesul asiguratului a avut loc in perioada de valabilitate a
contractului.
3. Asigurarile mixte de viata
Produs care acopera ambele riscuri (de deces si supravietuire), ceea ce
inseamna ca in cazul decesului, beneficiarul asigurarii intra in posesia sumei
asigurate, iar in caz de supravietuire, asiguratul incaseaza personal suma asigurata.
De asemenea, aici si primele de asigurare sunt mai mari pt ca avem atat prime pt
deces cat si pentru supravietuire.
4. Asigurarile de accidente
Urmaresc protejarea PF de consecintele unor evenimente nefaste
neprevazute care la afecteaza viata, integritatea corporala sau capacitatea de
munca. Pers accidentate primesc indemnizatie de asigurare pt acoperirea chet de
ingrijire medicala, refacere si compensarea pierderii de venit. In caz de invaliditate
permanenta, asiguratorul datoreaza intreaga SA sau o parte din ea, in fctie de
gradul de invaliditate.
5. Asigurarea de boala
Protejarea persoanelor care au suferit o incapacitate temporara de munca
determinata de boala.
6. Asigurarea de sanatate permanenta(practicata in Marea Britanie):
Urmareste sa elimine saracia adesea asociata cu o incapacitate de munca de
durata provocata de un accident sau de o boala. Primele se platesc anual si de
obicei nu se modifica de la un an la altul. Daca a suferit pierderea capacitatii de
munca in urma unei boli sau accident, are dreptul la o indemnizatie de asigurare
care se acorda periodic atat timp cat se mentine starea de incapacitate, ori pana
cand se pensioneaza sau decedeaza.
Asigurarea de nuptialitate: daca se insoara inainte de o anumita varsta
Asigurarea de natalitate: daca i se naste copilul inainte de o anumita varsta
Asigurarile de persoane sunt facultative, PA se plateste anticipat.
VIII. Reasigurari

Retinerea este acea parte din SA din riscul asumat sau din dauna probabil pe care
reasiguratul o pastreaza pt sine. Raportarea retinerii la diversi indicatori are
legatura cu particularitatile fiecarui tip de reasigurare in parte (proportionala sau
neproportionala). Mod de calcul a retinerii:
a) Procent din SA
b) Marime absoluta prin raportare la SA
c) marime absoluta din dauna inregistrata
d) procent din volumul primelor de asigurare incasate

A. CRP (Reasigurare proportionala): SA; %

Caracteristici: -> raportare la SA (diferenta este fundamentala fata de CRN in sensul
ca la CRN raspunderile partilor se exprima prin raportare la dauna
Proportiile raspunderilor se preiau si la impartirea primelor si a daunelor intre
parti (reasigurat si reasigurator)

Tipuri de CRP:
a) CRP Cota-parte:
nu indeplinesc asa bine conditiile contr de reasig
Retinerile partilor se exprima in procente din SA
Aceste procente se preiau la impartirea primelor si a daunelor intre
parti
b) CRP excedent de SA
Retinerea reasiguratorului se exprima in suma fixa denumita si plin
de conservare si tot ceea ce depaseste acest nivel se propune spre
cedare in reasigurare
raspunderile reasiguratorilor se exprima in multipli sau subdiviziuni
de plin de conservare
 raspunderile reasiguratorilor reprezinta excedentul de SA si
acesta poate fi exprimat in scara-excedent I, II, III etc, excedentul II
fiind suma de depaseste exced I etc
Corespunde mai bine intereselor reasiguratului pt ca riscurile de
valori mici raman in sarcina sa.
Cota reasigurat= plin de conservare/SA totala
Cota reasigurator= excedent de SA/SA totala
c) CRP Mixta !!
Este o imbinare dintre reasigurarea cota-parte si excedent de SA
Din SA, reasiguratul retine in sarcina sa o anumita cota, restul il cedeaza in
reasigurare in cadrul sectiunii cota-parte. Ceea ce ramane neacoperit prin
reasigurare in acest sistem se reasigura pe principiul Excedent de SA.

Clauze specifice inserate in CRP:

Comisionul de baza: are drept scop participarea reasiguratorului la acoperirea
unei parti din ch de achizitie si administrare ale reasiguratului.

CB=%*PRC (suma reasiguratorului)

Rata daunei =daune/prime*100
Comision aditional:
a) %*PRC, daca rata daunei efectiva(se poate calcula) <rata daunei estimata (se
da)
b) %(diferentiat)*PCR, daca rata daunei efectiva se afla in anumite intervale de
valori
Caditional= 5%, daca R defect<30%, 2% daca Rdef 30%<=Rdef<60%, 1% daca
60%<Rdef<80%
c) %*PRC(Rd estim-Rd efectiva)

B. Reasigurare neproportionala (CRN): dauna

Tipuri de CRN:
CRN excedent de dauna
Retinerea=prioritate, se raporteaza la volumul daunei probabile, acoperirea pe risc
(contr WXL) sau pe eveniment (contr XL)
CRN oprire de dauna
Reasiguratul se angajeaza sa acopere din daunele produse in timpul anului o suma
echivalenta cu un procent din primele incasate, iar reasiguratorul(torii) sa suporte
ceea ce depaseste acest nivel. Se foloseste metoda costului arderii pentru a stabili
cuantumul PCR.
Costul arderii (CA)=daune/prime* 100/180 -> prin acest calcul se va determina
partea din PA cedata reasiguratorului (PCR)
Daune: rep o medie a volumului daunelor inreg in ramura in ultimii 5 ani.
Prime: vol mediu al primelor inregistrate in ramura in ultimii 5 ani

Rezerva de prime: nr zile perioada neexpirata/total per valabilitate contract *PBS;

pun banii de-o parte pt vremurile grele care vor veni
Rezerva de egalizare: la inch ex financiar.Daca avem profit punem bani pt pierderi
Regalizat=PBS*3.5%
Rezerva de daune