ABREVIERI

AEM Ageniei Europene de Mediu

AM Autoritate de Management
ANPM Agenia Naional pentru Protecia Mediului
ARPM Agenia Regional pentru Protecia Mediului
AT Asistena Tehnic
BAT Cele mai bune tehnici disponibile (Best Available Technique)
BERD Banca European pentru Reconstrucie i Dezvoltare
BM Banca Mondial
CBO5 Consumul Biochimic de Oxigen la 5 zile
DG Direcia General
PHARE CBC PHARE Cooperare Transfrontalier
CE Comisia European
CEN Comitetul European de Standardizare
CCO Consumul Chimic de Oxigen
CSNR Cadrul Strategic Naional de Referin
EIA Evaluarea Impactului asupra Mediului
EIB Banca European de Investiii
FC Fondul de Coeziune
FEADR Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rural
FEDER Fondul European de Dezvoltare Regional
FEOGA Fondul European de Orientare i Garnie Agricol
FEP Fondul European pentru Pescuit
FSC Fonduri Structurale i de Coeziune
FS Fonduri Structurale
FSE Fondul Social European
IFI Instituii Financiare Internaionale
IFOP Instrumentul Financiar de Orientare a Pescuitului
IMA Instalaii Mari de Ardere
IPM Inspectorat de Protecia Mediului
ISPA Instrument pentru Politici Structurale de Pre-aderare
LE Locuitori echivaleni
MAI Ministerul Administraiei si Internelor
MAPAM Ministerul Agriculturii, Pdurilor, Apelor i Mediului
MEC Ministerul Economiei si Comertului
MIE Ministerul Integrrii Europene
MMGA Ministerul Mediului i Gospodririi Apelor
NUTS Nomenclatorul Unitilor teritoriale Statistice
OI Organism Intermediar
OM Ordin de Ministru
OMS Organizaia Mondial a Sntii
ONG Organizaii neguvernamentale
OUG Ordonan de Urgen

1
PAM Program de Aciune pentru Mediu
PCO Proiectare Construire Operare
PE Parlamentul European
PIB Produsul Intern Brut
PIP Politica Integrat a Produselor
PND Planul Naional de Dezvoltare
PNUD Programul Naiunilor Unite pentru Dezvoltare
PNUM Programul Naiunilor Unite pentru Mediu
PO Program Operaional
POR Program Operaional Regional
PPP Parteneriat Public Privat
PPP Planuri, Programe, Politici
SM State Membre
UE Uniunea Europea

2
 Politica de mediu reprezint un sistem integru al prioritilor i obiectivelor de
mediu, al metodelor i instrumentelor de atingere ale acestora care este direcionat spre
asigurarea utilizrii durabile a resurselor naturale i prevenirea degradrii calitii
mediului.
Aspectele de baz ale definiei n cauz:
Reprezint nu o activitate, principii, declaraii sau mecanisme ale proteciei
mediului ci, un sistem integru, compus din aceste elemente;
Componentele politicii de mediu interacioneaz ntre ele, fapt ce determin
considerarea ei drept un sistem integru;
Conine nu numai scopuri i obiective sau prioriti, ci i metodele i
instrumentele necesare atingerii lor;
Bazat pe principiile durabilitii este orientat nu numai spre conservarea
mediului, dar i spre utilizarea lui durabil, inclusiv a conservrii resurselor.

1. Baza legal

Baza legal a politicii de mediu a UE este constituit de articolele191-193 (foste

174 176) ale Tratatului CE, la care se adaug articolele 6 i 95. Articolul 191 (fost 174)
este cel care traseaz obiectivele politicii de mediu i conine scopul acesteia - asigurarea
unui nalt nivel de protecie a mediului innd cont de diversitatea situaiilor existente n
diferite regiunii ale Uniunii. n completarea acestuia, Articolul 175 (fost 130s) identific
procedurile legislative corespunztoare atingerii acestui scop i stabilete modul de luare
a deciziilor n domeniul politicii de mediu, iar Articolul 176 permite SM adoptarea unor
standarde mai stricte.
Art. 193 stabilete urmtoarele proceduri legislative:
- votul cu majoritate calificat n Consiliu i procedura de cooperare cu
Parlamentul European ca regula general;
- votul cu majoritate calificat n Consiliu i procedura codeciziei cu Parlementul
European pentru programele de aciune general;
- unanimitatea n Consiliu i consultarea cu PE pentru aspecte fiscale i msuri
referitoare la planificarea urban i naional, amenajarea teritoriului i
managementul resurselor de ap, precum i pentru msuri care afecteaz politica
energetic.
Articolul 95 (fost 100a) vine n completarea acestuia i are n vedere armonizarea
legislaiei privitoare la sntate, protecia mediului i protecia consumatorului n Statele
Membre, iar o clauz de derogare permite acestora s adauge prevederi legislative
naionale n scopul unei mai bune protejri a mediului. Funcionnd ntr-o alt direcie,
Articolul 6 (fost 3c) promoveaz dezvoltarea durabil ca politic transversal a Uniunii
Europene i subliniaz astfel nevoia de a integra cerinele de protecie a mediului n
definirea i implementarea politicilor europene sectoriale. Acestora li se adaug peste 200
de directive, regulamentele i deciziile adoptate, care constituie legislaia orizontal i
legislaia sectorial n domeniul proteciei mediului. Legislaia orizontal cuprinde acele
reglementri ce au n vedere transparena i circulaia informaiei, facilitarea procesului
de luare a deciziei, dezvoltarea activitii i implicrii societii civile n protecia
mediului .a. (de exemplu: Directiva 90/313/CEE privind accesul liber la informaia de

3
mediu, Regulamentul 1210/90/CEE privind nfiinarea Ageniei Europene de Mediu,
etc.). Spre deosebire de aceasta, legislaia sectorial (sau vertical) se refer la sectoarele
ce fac obiectul politicii de mediu i care sunt: gestionarea deeurilor, poluarea sonor,
poluarea apei, poluarea aerului, conservarea naturii (a biodiversitii naturale), protecia
solului i protecia civil (care se regsesc n planurile de aciune i n strategiile
elaborate).

2. Obiective

Multe domenii ale politicii mediului pot fi tratate n mod eficient doar prin cooperarea
tuturor prilor implicate. Cu toate acestea, nu sunt excluse anumite obiective ce pot i
trebuie s fie rezolvate la nivel regional. Legislaia european este o noutate absolut pe
plan internaional. Este pentru prima dat cnd un sistem de legi a fost creat, putnd fi
promulgat i aplicat dincolo de hotarele naionale. elul comun al protejrii mediului n
Europa este slujit de numeroase legi europene care se aplic mediului. Acestea sunt
valide n toate statele membre ale Uniunii Europene (direct - prin Regulamente care se
aplic direct sau indirect - prin Directive ce trebuie transpuse n legislaia naional).
Politica n domeniul mediului vizeaz urmtoarele obiective (a se consulta
http://www.europeana.ro/dosare/mediu.htm): protecia mediului; ameliorarea calitii
sale; protecia sntii publice; utilizarea prudent i raional a resurselor naturale;
promovarea msurilor la nivel internaional privind rezolvarea problemelor mediului de
dimensiuni regionale i mondiale.
Articolul 174 al Tratatului CE prezint astfel obiectivele politicii de mediu de:
- conservarea, protecia i mbuntirea calitii mediului;
- protecia sntii umane;
- utilizarea prudent i raional a resurselor naturale;
- promovarea de msuri la nivel internaional n vederea tratrii problemelor regionale
de mediu i nu numai.

3. Principii

Politica de mediu a UE s-a cristalizat prin adoptarea unei serii de msuri minime
de protecie a mediului, ce aveau n vedere limitarea polurii, urmnd ca n anii 90 s
treac printr-un proces de orizontalizare i s se axeze pe identificarea cauzelor acestora,
precum i pe nevoia evident de a lua atitudine n vederea instituirii responsabilitii
financiare pentru daunele cauzate mediului.
Aceast evoluie conduce la delimitarea urmtoarelor principii:

Protecia mediului trebuie s constituie un element central al politicii economice

i sociale a statului.
Principiul Poluatorul pltete: are n vedere suportarea, de ctre poluator, a
cheltuielilor legate de msurile de combatere a polurii stabilite de autoritile

4
 publice. Altfel spus, costul acestor msuri va fi reflectat de costul de producie al
bunurilor i serviciilor ce cauzeaz poluarea;
Principiul aciunii preventive: se bazeaz pe regula general c e mai bine s
previi dect s combai;
Principiul precauiei: prevede luarea de msuri de precauie atunci cnd o
activitate amenin s afecteze mediul sau sntatea uman, chiar dac o relaie
cauz-efect nu este deplin dovedit tiinific;
Principiul proteciei ridicate a mediului: prevede ca politica de mediu a UE s
urmreasc atingerea unui nivel nalt de protecie;
Principiul integrrii: prevede ca cerinele de protecie a mediului s fie prezente
n definirea i implementarea altor politici comunitare;
Principiul proximitii: are drept scop ncurajarea comunitilor locale n
asumarea responsabilitii pentru deeurile i poluarea produs .
Principiul subsidiaritii care specific c msurile de protecia mediului trebuie
luate la nivel adecvat innd seama de nivelul de poluare, aciunile necesare i
zona geografic ce trebuie protejat.
Accesul liber la informaia de mediu.
Principiul exercitrii de ctre stat a dreptului suveran de a exploata resursele
sale naturale, n aa fel nct s nu aduc prejudicii altor state. Acest principiu se
desprinde din Declaraia de la Stockholm din 1972. Exploatarea resurselor
naturale n concordan cu interesul naional reprezint i o obligaie a statului
romn, ea fiind stipulat n art. 134 lit. d din Constituie.

4. Programele de aciune pentru mediu - cadrul general de implementare a

politicii de mediu

ncepnd cu anii '70 principiile i obiectivele de mediu au post prezentate i

dezvoltate prin intermediul Programelor de aciune pentru mediu1.
Documentele care stau la baza politicii de mediu a UE sunt Programele de
Aciune pentru Mediu (PAM, Environmental Action Programs-EAP), primul dintre ele
fiind adoptat de ctre Consiliul European n 1972 i fiind urmat de alte cinci. Aceste
programe de aciune sunt, de fapt, o combinaie de programe pe termen mediu corelate
printr-o abordare strategic i constau ntr-o tratare vertical i sectorial a problemelor
ecologice.
Primele dou programe de aciune pentru mediu, PAM 1 (1973-1977) i PAM 2
(1977-1981) reflect o abordare sectorial a combaterii polurii i promoveaz nevoia de
protecie a apei i a aerului, prin introducerea unor standarde minime de poluare. Aceste
dou programe au inclus o abordare sectorial a combaterii polurii.

1
A se consulta Institutul European din Romnia, Politica de mediu, Seria Micromonografii - Politici
Europene, (lucrare elaborat n cadrul proiectului Phare RO 0006.18.02) Bucureti,
2003, p.10-14.
Petre Prisecaru (coord.), Politici commune ale Uniunii Europene, Editura Economic,
Bucureti, 2004, p. 229-236.

5
 PAM 3 (1982 -1986) i PAM 4 (1987-1992) reflect evoluia politicilor
comunitare la acel moment i dezvoltarea pieei interne , astfel nct obiectivele de
mediu s fie corelate cu cele ale pieei. n 1987 a intrat n vigoare Actul Unic European
care a inclus i ideea c protecia mediului trebuie s fie o component a tuturor
politicilor comunitare. n plus, PAM 4 promoveaz abordarea integrat a politicii de
mediu i introduce conceputul dezvoltrii durabile(sustainable development).
Al 5-lea Program de Aciune pentru Mediu (1993 -2000), numit i Ctre o
dezvoltare durabil( Towards Sustainability) a transformat dezvoltarea durabil n
strategie a politicii de mediu. Aceast abordare apare, de altfel, n toate politicile UE
odat cu Tratatul de la Amsterdam (1997), cnd este promovat ca politic transversal.
n aceast perspectiv, dezvoltarea durabil nseamn:
meninerea calitii generale a vieii;
accesului continuu la rezervele naturale;
evitarea compromiterii pe termen lung a mediului;
nelegerea dezvoltrii durabile ca acea dezvoltare ce rspunde nevoilor
prezentului,
fr a afecta capacitatea generaiilor viitoare de a rspunde propriilor lor nevoi.
Alte elemente de noutate aduse de PAM 5:
- Integrarea dimensiunii de mediu n toate celelalte politici comunitare.
- Schimbarea direciei politicii de mediu ctre o politic bazat pe consens, prin
consultarea prilor interesate n cadrul procesului de luare a deciziei, precum i trecerea
de la o abordare bazat pe control la una bazat pe prevenire i operaionalizat prin
utilizarea de instrumente economice i fiscale.
Al 6-lea Program de Aciune pentru Mediu (2001-2010), numit i Alegerea
noastr,viitorul nostru este consecina procesului de evaluare global a rezultatelor
PAM 5 (realizat n anul 2000) i stabilete prioritile de mediu pe parcursul prezentei
decade. Au fost identificate astfel 4 arii prioritare ce definesc direciile de aciune ale
politicii de mediu:
1) schimbarea climatic i nclzirea global are ca obiectiv reducerea emisiei
de gaze ce produc efectul de ser cu 8% fa de nivelul anului 1990 (conform
protocolului de la Kyoto), pn n perioada 2008-2012. Au fost stabilite constrngeri
severe pentru productorii industriali comunitari: amenzi de 50 Euro/t n primul an i 100
Euro/t n al doilea an;
2) protecia naturii i biodiversitatea are ca obiectiv ndeprtarea ameninrilor
la adresa speciilor pe cale de dispariie i a mediilor lor de via n Europa. Arealele
naturale trebuie protejate prin programul Natura 2000;
3) sntatea n raport cu mediul are drept obiectiv asigurarea unui mediu care
s nu aib un impact semnificativ sau s nu fie riscant pentru sntatea uman. Prima
condiie este aplicarea legislaiei existente combinat cu aciuni concrete n diferite
sectoare individuale;
4) conservarea resurselor naturale i gestionarea deeurilor are ca obiectiv
creterea gradului de reciclare a deeurilor i de prevenire a producerii acestora.
Prevenirea creterii volumului deeurilor este parte a politicii integrate a produselor
(PIP). Se au n vedere i msuri pentru stimularea reciclrii, recuperrii i incinerrii
deeurilor. Obiectivul principal: reducerea cantitii de deeuri cu 20% n 2010 fa de
nivelul anului 2000 i cu 50% pn n 2050.

6
 Aceste arii prioritare sunt completate de un set de msuri ce duc la realizarea
obiectivelor lor i care au n vedere:
aplicarea efectiv i mbuntirea aplicrii legislaiei comunitare de mediu n
SM;
continuarea integrrii aspectelor de mediu n toate celelalte politici;
conlucrarea strns cu ntreprinderile i consumatorii;
asigurarea accesului general la informaiile de mediu, n vederea dezvoltrii
preocuprii pentru protecia acestuia;
prioritile de mediu trebuie vzute n contextul extinderii UE;
accentuarea importanei reducerii polurii urbane i a utilizrii adecvate a
terenurilor (n scopul conservrii peisajelor i a mediilor naturale).
De asemenea, PAM 6 prevede i dezvoltarea a 7 strategii tematice, ce corespund
unor aspecte importante ale proteciei mediului, precum: protecia solului, protecia i
conservarea mediului marin, utilizarea pesticidelor n contextul dezvoltrii durabile,
poluarea aerului, mediul urban, reciclarea deeurilor, gestionarea i utilizarea resurselor
n perspectiva dezvoltrii durabile. Abordarea acestor strategii este una gradual, fiind
structurat n dou faze: prima, de descriere a strii de fapt i de identificare a
problemelor; a doua, de prezentare a msurilor propuse pentru rezolvarea acestor
probleme. Pn n momentul de fa au fost iniiate primele ase strategii, dup cum
urmeaz:
1) Calitatea aerului - strategie iniiat prin programul Aer curat pentru Europa
(CAFE, Clean Air for Europe), lansat n martie 2001 i care are n vedere dezvoltarea
unui set de recomandri strategice i integrate, n vederea combaterii efectelor negative
ale polurii aerului asupra mediului i sntii umane.
2) Protecia solului primul pas n aceast direcie a fost fcut n aprilie 2002,
prin publicarea, de ctre Comisia European, a unei comunicri cu titlul Ctre o
strategie tematic pentru protecia solului (Towards a Thematic Strategy for Soil
Protection). Problema proteciei solului este pentru prima dat tratat independent i sunt
prezentate problemele existente, precum i funciile i trsturile distinctive ale unei
politici de mediu n aceast direcie.
3) Utilizarea pesticidelor n contextul dezvoltrii durabile strategie ce
demareaz n iunie 2002, prin comunicarea Comisiei : Ctre o strategie tematic pentru
utilizarea pesticidelor n contextul dezvoltrii durabile (Towards a Thematic Strategy on
the Sustainable Use of Pesticides) - comunicare prin care sunt stabilite urmtoarele
obiective:
minimizarea riscurilor la adresa sntii i mediului rezultate din utilizarea
pesticidelor,
mbuntirea controlului asupra utilizrii i distribuiei pesticidelor,
reducerea nivelului substanelor duntoare active prin nlocuirea lor cu
alternative mai sigure,
ncurajarea obinerii de recolte fr utilizarea pesticidelor,
stabilirea unui sistem transparent de raportare i monitorizare a progresului,
inclusiv dezvoltarea de indicatori adecvai;
4) Protecia i conservarea mediului marin (Towards a strategy to protect and
conserve the marine environment): aceast strategie este iniiat prin comunicarea
omonim a Comisiei (octombrie 2002), cu scopul de a promova utilizarea mrilor n

7
contextul durabilitii i conservarea ecosistemelor marine, inclusiv a fundurilor
oceanelor, estuarelor i zonelor de coast, acordnd o atenie special ariilor cu un grad
mare de biodiversitate. Se acord o atenie sporit impactului crescut al pescuitului i
navigaiei asupra mediului marin.
5) Reciclarea i prevenirea deeurilor lansat n mai 2003, aceast strategie
reprezint prima tratare separat a aspectelor reciclrii i prevenirii producerii de deeuri,
iar prin comunicarea aferent sunt investigate modalitile de promovare a reciclrii
produselor (atunci cnd este cazul) i sunt analizate opiunile cele mai potrivite sub
aspectul raportului cost-eficacitate.
6) Mediul urban aceast strategie are deja identificate patru teme prioritare n
sensul dezvoltrii durabile, prin influena lor asupra evoluiei mediului n spaiul urban:
transportul urban, gestionarea urban durabil, domeniul construciilor i
urbanismul/arhitectura urban; la sfritul lui 2003 a fost lansat comunicarea aferent,
iar strategiile de protecie a mediului au fost definitivate n vara anului 2005.
7) Utilizarea continu a resurselor naturale: chestiunea epuizrii resurselor
naturale a fost pus n discuie i n cadrul Raportului Clubului de la Roma. Comisia a
lansat o dezbatere politic (Towards a thematic strategy on sustainable use of natural
resources, 2003) asupra problemelor principale privind nelegerea relaiei dintre
utilizarea resurselor i impactul lor, evaluarea impactului propunerilor politice n acest
domeniu asupra altor politici i integrarea politicilor astfel ca deciziile s fie luate n
contextul dezvoltrii durabile.
Un aspect inovator al PAM 6 este adoptarea unei politici integrate a produselor
(PIP) avnd ca scop reducerea degradrii mediului de ctre diverse produse pe parcursul
ciclului lor de via i conducnd astfel la dezvoltarea unei piee a produselor ecologice.
Programul a fost supus unei evaluri intermediare n 2005, n vederea revizuirii i
actualizrii sale conform ultimelor informaii i progrese n domeniu.

5. Instrumentele politicii de mediu

Se poate vorbi de dezvoltarea a trei tipuri de instrumente: legislative, tehnice i

instrumente economico-financiare.

A. Instrumentele legislative creeaz cadrul legal al politicii comunitare de

protecie a mediului sunt reprezentate de legislaia existent n acest domeniu, adic de

8
cele peste 200 de acte normative (directive, regulamente i decizii 2) adoptate ncepnd cu
anul 1970 (acestea constituie aa numitul acquis comunitar).

B. Instrumentele tehnice asigur respectarea standardelor de calitate privind

mediul ambiant i utilizarea celor mai bune tehnologii disponibile. n categoria
instrumentelor tehnice pot fi incluse:
- Standarde i limite de emisii (sunt incluse n legislaia specific i au menirea de a
limita
nivelul polurii mediului i de a identifica marii poluatori);
- Cele mai bune tehnologii disponibile (BAT, Best Available Technologies) : instituii
specializate elaboreaz Ghiduri BAT pentru diverse domenii industriale (energie,
metalurgie, chimie etc.) i a cror utilizare devine obligatorie;
- Denominarea eco (eco-etichetarea) : denominarea are rolul evidenierii produselor
comunitare care ndeplinesc anumite cerine de mediu i criterii eco specifice, criterii
stabilite i revizuite de Comitetul Uniunii Europene pentru Denominare Eco;
- Criteriile aplicabile inspeciilor de mediu n SM (au fost create pentru a asigura
conformitatea cu legislaia de mediu a UE i aplicarea uniform a acesteia. Acest lucru
este posibil prin stabilirea unor criterii minime referitoare la organizarea, desfurarea,
urmrirea i popularizarea rezultatelor inspeciilor de mediu n toate SM).

C. Instrumente financiare
Principalele instrumente sunt reprezentate de diverse programe.
1. Programul LIFE a fost lansat n 1992 cu scopul de a co-finana
proiectele de protecie a mediului n rile UE, precum i n rile n curs de aderare.
Programul are deja trei faze de implementare: prima faz: 1992 -1995, cu un buget de
400 mil.Euro; a doua faz: 1996- 1999, cu un buget de 450 mil.Euro; a treia faz: 2000-
2004, cu un buget de 640 mil.Euro.
LIFE este structurat n trei componente tematice: LIFE - Natur, LIFE Mediu i
LIFE ri tere, toate trei urmrind mbuntirea situaia mediului nconjurtor dar
fiecare dintre ele avnd buget i prioriti specifice. Componenta Msuri nsoitoare
2
Regulamentele sunt actele care au caracter obligatoriu de la data intrrii lor n vigoare att pentru statele
membre, ct i pentru persoanele fizice i juridice aflate pe teritoriul acestora. Regulamentele se aplic
direct pe teritoriul statelor membre, crora le este interzis s adopte msuri de transpunere sau orice alte
msuri care ar putea ngrdi aplicarea lor direct. Dac n text nu este precizat data intrrii n vigoare,
aceasta va fi reprezentat de cea de a 20-a zi de la publicarea n Jurnalul Oficial al Comunitilor Europene.
Directivele sunt actele care stabilesc numai obiective obligatorii pentru statele membre, lsnd la
latitudinea acestora modalitile de atingere a lor. n text este precizat data pn la care statele membre
trebuie s adopte msurile de adaptare la directiva n cauz. Directivele se aplic i ele direct pe teritoriul
statelor membre, dar numai dup expirarea termenului de transpunere.
Deciziile sunt actele cu caracter obligatoriu doar pentru statele membre sau persoanele juridice crora le
sunt adresate. Unele au caracter individual (avnd un singur destinatar sau un numr limitat de destinatari),
iar altele au caracter general (sunt obligatorii pentru toate statele membre i pentru persoanele fizice i
juridice aflate pe teritoriul acestora).
Recomandrile, rezoluiile i avizele sunt acte fr caracter obligatoriu, jucnd rolul de instrumente
indirecte pentru apropierea legislaiilor i practicilor naionale.
Acordurile i conveniile sunt nelegeri n forma scris supuse dreptului internaional dar ncheiate fie de
ctre Comuniti cu state tere, fie de ctre acestea i statele membre cu state tere, fie numai ntre statele
membre, n conformitate cu competenele stabilite prin tratatele constitutive.

9
funcioneaz ca o subcategorie a acestora i are rolul de a asista cu materiale, studii i
informaii implementareacelor trei componente tematice, precum i de a finana aciuni
de diseminare i schimb de bune practici. Toate componentele sunt supuse condiiei co-
finanrii de ctre statele eligibile, cu excepia componentei Msuri nsoitoare - care
beneficiaz de finanare 100% din partea UE.
Proiectele finanate prin programul LIFE trebuie s ndeplineasc un set de criterii
ce reflect relevana i seriozitatea acestora i care cer ca proiectele:
- s fie de interes comunitar i s contribuie la realizarea obiectivelor LIFE;
- s fie implementate de parteneri serioi din punct de vedere financiar i tehnic;
- s fie fezabile n termeni de propuneri tehnice, planificarea aciunilor, buget i
costeficacitate.

2. Fondul de Coeziune3
nfiinarea Fondului de Coeziune (continuatorul programului ISPA) a fost hotrt
prin Tratatul de la Maastrich, acesta devenind operaional n anul 1994. FC i Fondurile
structurale nsumeaz aproximativ 1/3 din bugetul UE. FC are urmtoarele caracteristici:
1. Sfera limitat de aciune, din acest fond urmnd a se acorda sprijin financiar numai
Statelor Membre cu un nivel al venitului pe cap de locuitor sub 90% din media
comunitar. Aceasta nseamn c ajutorul este direcionat ctre statele mai puin prospere
luate n ntregime (este vorba doar de Spania, Portugalia, Grecia i Irlanda);
2. Sprijinul financiar este limitat la co-finanarea proiectelor din domeniile protejrii
mediului i dezvoltrii reelelor de transport trans-europene;
3. Suportul financiar este acordat acelor state care au elaborat programe, prin care se
accept condiiile referitoare la limitele deficitului bugetar, deoarece se are n vedere
legtura dintre acest fond i obiectivul realizrii uniunii economice i monetare.
4. Domenii prioritare : protecia calitii apei, a solului, prevenirea inundaiilor,
managementul integrat al deeurilor.
Repartizarea pe ri a Fondului de Coeziune, n perioada 2000 2006, s-a
realizeat astfel:
Grecia 3060 milioane (16,77%);
Irlanda - 720 milioane (3,94%);
Spania 11160 milioane (61,18%);
Portugalia 3300 milioane (18,09%).
Romnia va beneficia de fonduri structurale de circa 28-30 miliarde Euro din
partea UE n perioada 2007-2013.

Fondurile Structurale (FS):

1. Asigur dezvoltarea i ajustarea structural a regiunilor nedezvoltate cu un PNB
sub 75% din media comunitar.
2. Sprijin conversia economic i social a regiunilor confruntate cu dificulti
structurale.
3
Fondurile structurale sunt formate din Fondul European de Orientare i Garanie Agricol (FEOGA a fost
n vigoare pentru perioada 2000-2006, fiind nlocuit de FEADR- Fondul Agricol European pentru
Dezvoltare Rural), componenta Orientare, Fondul European de Dezvoltare Regional (FEDER), Fondul
Social European (FSE), Instrumentul Financiar de Orientare a Pescuitului (IFOP a fost valabil pentru
perioada 2000-2006, fiind nlocuit cu Fondul European pentru Pescuit). Acestora li se adaug Fondul de
Coeziune (FC).

10
 Vor fi finanate proiecte de eficientizare a serviciilor de ap (contorizare,
reducerea pierderilor n reea), reducerea volumului de deeuri (investiii n dezvoltarea
pieei de reciclare, pentru separarea deeurilor la surs).

3. Programul SAMTID
n 2001 a fost demarat de ctre Ministerul Administraiei i Internelor Programul
de Dezvoltare a infrastructurii n oraele mici i mijlocii (SAMTID). Acest program este
destinat mbuntirii strii tehnice a infrastructurii locale i a calitii serviciilor de
alimentare cu ap i canalizare. Valoarea programului este de 96 mil. Euro, iar structura
de finanare este de 50% sub form de grant de la UE i de la bugetul de stat i 50%
reprezentnd mprumuturi de la BEI i BERD. Programul a fost accesat de 91 de orae
din 14 judee, cu o populaie total de 2,5 milioane de locuitori.

4. Facilitatea Global pentru Mediu (GEF)

Romnia a aderat la GEF n 1994, fiind un fond destinat susinerii financiare
pentru protecia mediului la nivel global, prin constituirea unui fond special i alocarea
acestuia pentru proiecte globale care au n vedere pstrarea biodiversitii, schimbrile
climatice, poluanii organici persisteni, combaterea deertificrii, protejarea stratului de
ozon etc. Proiectele GEF sunt implementate prin intermediul PNUD (Programul
Naiunilor Unite pentru Dezvoltare), PNUM (Programul Naiunilor Unite pentru Mediu)
i Banca Mondial. Proiectele trebuie s ndeplineasc dou criterii:
- s reflecte prioritile naionale sau regionale i s aib sprijinul rii/rilor implicate;
- s contribuie la ameliorarea situaiei mediului pe plan global.
n Romnia au fost implementate, pn n 2006, 20 proiecte GEF, majoritatea
referitoare la protecia apelor Mrii Negre i ale Dunrii.

5. Fondul de Mediu (FM)

n baza Legii 73/200 i a OUG nr. 86/2003 s-a constituit Fondul de Mediu. Are
drept scop un numr limitat de investiii de mediu de interes public, acordnd prioritate
celor incluse n Planul Naional de Aciune pentru Protecia Mediului.
ncasrile din FM provin din colectarea diferitelor taxe suportate de agenii
economici poluatori, alocaii de la bugetul de stat, sponsorizri, taxe pentru eliberarea
autorizaiilor de mediu, rambursarea capitalului i a dobnzii de ctre utilizatorii
resurselor fondului. Resursele fondului sunt n mare parte canalizate ctre
proiecte/achiziionarea de aparatur cu tehnologie nepoluant i proiecte de gestiune a
deeurilor (inclusiv a celor periculoase). Categoriile de proiecte eligibile sunt stabilite
printr-un plan anual de ctre comitetul director al Fondului.

6. Iniiativa comunitar INTERREG III

Interreg III a fost cea mai important initiaiv comunitar, stabilit n cadrul
Fondului European de Dezvoltare Regional, pentru perioada 2000-2006. Obiectivul
acestei noi faze a Interreg este consolidarea coeziunii economice i sociale n cadrul
promovrii cooperarii transfrontaliere, transnaionale i interregionale i a unei dezvoltri

11
echilibrate pe teritoriul european. Aciunile ce privesc relaia dintre granie, zonele de
grani dintre statele membre i statele non-membre UE reprezint punctul central al
acestei iniiative.
Interreg III se implementeaz prin intermediul a trei sub-programe:
Partea A: cooperarea transfrontalier ce promoveaz dezvoltarea integrat la nivel
regional dintre regiunile de grani nvecinate, incluznd graniele externe i anumite
granie maritime; obiectivul este dezvoltarea economic i social a cooperrii
transfrontaliere prin strategii comune i programe de dezvoltare;
Partea B: cooperarea transnaional i propune s promoveze un nivel nalt de
integrare ntre grupuri de regiuni europene, cu scopul de a obine o dezvoltare solid,
armonioas i proporionat n UE, o integrare teritorial la nivel nalt, incluznd aici i
statele candidate sau nvecinate;
Partea C: cooperare interregional n teritoriul Uniunii (i statele nvecinate), pentru a
mbunti coeziunea i dezvoltarea regional.
Bugetul total este de 4.875 milioane euro pentru perioada 2000-2006.

6. Strategii ale politicii de mediu4

Strategia de protecie a mediului este definit ca fiind: totalitatea aciunilor i

msurilor destinate conservrii resurselor naturale i meninerea calitii factorilor de
mediu la un nivel acceptabil5.
Strategiile de realizare ale politicii de mediu ntresc principiul subsidiaritii
(adic delegarea de responsabiliti SM, n timp ce UE traseaz numai cadrul general,
obiectivele ce trebuie avute n vedere) i ncearc nlocuirea abordrii verticale
tradiionale, de tip comand i control, prin promovarea unui model alternativ de realizare
a obiectivelor de mediu ale UE.
Elaborarea unor strategii de protecie a mediului a fost determinat de diverse
considerente cum ar fi:
- nlocuirea unor aciuni ntmpltoare, izolate cu aciuni coerente de
protecie a mediului;
- Elaborarea, implementarea i evaluarea politicii de mediu pe etape,
astfel nct s fie posibil evaluarea acesteia.
- Formarea personalului specializat n funcie de fiecare etap i aciune;
- Controlul aplicrii msurilor stabilite conform acordurilor,
autorizaiilor, cerinelor legale etc.
Se poate spune c aceste strategii sunt un fel de instrumente ajuttoare, care vin
s completeze instrumentele standard i care acioneaz ca stimulente n vederea
adoptrii de msuri pentru protecia mediului sau care accentueaz tendina spre o
abordare bazat pe principiul voluntariatului. Astfel, este vorba despre:

4
Institutul European din Romnia, Politica de mediu, Seria Micromonografii - Politici Europene, (lucrare
elaborat n cadrul proiectului Phare RO 0006.18.02) Bucureti, 2003, p.21-27.
5
V. Rojanschi, F. Bran, Politici i strategii de mediu, Editura Economic, Bucureti, 2002, p. 109.

12
 Dezvoltarea durabil,
Programul de promovare a ONG-urilor active n domeniul proteciei
mediului,
Politica Integrat a Produselor (PIP),
Acordurile voluntare de protecia mediului i reducerea polurii,
Taxele i impozitele de mediu n cadrul Pieei Unice,
Strategia european de mediu i sntate.
Strategia tematic pentru managementul deeurilor.
Acestea sunt rezultatul noii abordri a PAM 5 i a tendinei inovatoare a PAM 6, care
prevede creterea numrului instrumentelor de implementare a politicii de mediu i care
promoveaz aciunile orizontale i integrate.

I. Dezvoltarea durabil (DD)

Esena DD const n faptul c problemele dezvoltrii economice s fie

soluionate numai innduse cont de cerinele de mediu i de necesitile asigurrii
sociale.
Scopurile DD:
asigurarea dreptului populaiei la un mediu favorabil de via;
revizuirea politicii de utilizare extensiv a resurselor naturale, folosirea acestora
n limitele capacitilor de regenerare;
asigurarea populaiei cu minimul necesar de munc, alimentaie, energie, ap,
servicii comunale i asisten medical;
integrarea cerinelor ecologice n toate deciziile economice i sociale;
crearea accesului la informaia de mediu i participarea publicului la luarea
deciziilor de mediu.

Strategia Uniunii Europene pentru dezvoltare durabil a fost adoptat n anul 2001, la
ntlnirea internaional de lucru de la Gthenburg (Suedia), ca strategie pe termen lung
ce concentreaz politicile de dezvoltare durabil n domeniile: economic, social i
protecia mediului i care a cunoscut o apreciere semnificativ n urmtorii ani.
Conceptul dezvoltrii durabile e ns prezent n politica de mediu a UE nc din PAM
5 i doar se delimiteaz ca strategie de sine stttoare n 2001. La momentul actual exist
dou linii de dezvoltare a acestei strategii: prima, corespunde Procesului Cardiff i are n
vedere exact integrarea politicilor de mediu n alte politici comunitare; a doua,
reprezentat de Declaraia de la Gthenburg numit i O Europ durabil pentru o
lume mai bun: o strategie a Uniunii Europene pentru dezvoltare durabil are n
vedere rolul UE n aspectele globale ale dezvoltrii durabile. Prin cadrul de dezvoltare
iniiat n 2001 au fost identificate 4 prioriti:
1) schimbarea climatic i utilizarea energiei curate(adic a surselor de energie ce nu
duneaz mediului);
2) sntatea public;
3) gestionarea responsabil a resurselor naturale;
4) sistemele de transport i utilizarea terenurilor.

13
 Pentru tratarea acestor prioriti au fost stabilite 3 direcii de aciune, ce
structureaz i eficientizeaz strategia de dezvoltare durabil i care, n acelai timp, se
completeaz reciproc. Acestea cuprind:
A. Propuneri ce influeneaz mai multe sectoare (cross-cuting proposals)
B. Msuri de realizare a obiectivelor pe termen lung,
C. Reviziuiri progresive a gradului de implementare a strategiei, iar fiecare dintre ele
este dezvoltat prin stabilirea unui set de msuri ce creeaz cadrul de aciune propriu-zis
i duc la operaionalizarea i aplicarea n practic a dezvoltrii durabile.
Pentru prima direcie de aciune (A), msurile aferente au n vedere urmtoarele
aspecte:
- toate propunerile legislative majore trebuie s includ o evaluare a potenialelor costuri
i beneficii economice, sociale i de mediu;
- programele comunitare de cercetare i dezvoltare trebuie s se axeze mai mult pe
dezvoltarea durabil;
Acestora li se adaug accentul pe mbuntirea comunicrii, prin sublinierea
importanei dialogului sistematic cu consumatorii i a consultrii altor ri cea din urm
n vederea promovrii dezvoltrii durabile pe plan global. Convingerea c politicile
comunitare trebuie s sprijine eforturile altor ri n aceast direcie ntruct dezvoltarea
durabil nu poate fi numai o preocupare a UE, ci trebuie s fie a ntregii lumi s-a
materializat n cadrul a dou evenimente majore:
1) Un Monterey Conference on Financing for Development (Conferina
Organizaiei Naiunilor Unite de la Monterey asupra finanrii pentru dezvoltare), din
martie 2002, la care s-a luat decizia de a mri ajutorul oficial pentru dezvoltare al UE;
2) Johannesburg Summit (Conferina de la Johannesburg), la zece ani dup
Conferina de la Rio, summit n cadrul cruia EU a nfiinat o coaliie a celor dispui
(coalition of the willing) s promoveze surse reutilizabile de energie i a ncheiat alte
acorduri de dezvoltare durabil la nivel global.
A doua direcie de aciune (B) este strns corelat cu prioritile identificate,
astfel nct pentru fiecare prioritate a fost creat un set corespunztor de msuri de aciune.
Tabelul de mai jos structureaz aceast coresponden:

Tabel nr. 1
Msuri de realizare a obiectivelor pe termen lung ale dezvoltrii durabile

Sursa:Institutul European din Romnia, Politica de mediu, Bucureti, 2003, p.23

14
 A treia direcie de aciune (C) prevede ca msuri de realizare: 1) o revizuire
anual a strategiei, care are loc n cadrul ntlnirii din fiecare primvar a Consiliului
European 2) o revizuire a strategiei la schimbarea fiecrui mandat al Comisiei i 3)
organizarea, de ctre Comisie, a unui forum cu prile interesate (la fiecare doi ani).

Cerinele minime6 pentru realizarea dezvoltrii durabile includ urmtoarele:

eliminarea srciei n condiiile satisfacerii nevoilor de hran, energie,
locuin, sntate;
creterea demografic controlat;
conservarea i sporirea resurselor naturale, supravegherea impactului
activitii economice asupra mediului;
redimensionarea creterii economice, printr-o distribuie mai echitabil a
resurselor i accentuarea laturilor calitative ale produciei, reorientarea
tehnologiilor i punerea sub control a riscurilor etc.

II. Programul de promovare a ONG-urilor active n domeniul proteciei mediului

Acest program are la baz Decizia 466/2002/EC din martie 2002, funcioneaz ca un
instrument financiar i reprezint rennoirea unui program anterior, desfurat pe
parcursul a trei ani (1998-2000). Noul program acoper perioada 2002 -2006, are un
buget de 32 mil. Euro i ncurajeaz participarea sistematic a ONG-urilor la dezvoltarea
politicii comunitare de mediu, precum i sprijinirea asociaiilor locale i regionale mici ce
contribuie la aplicarea aquis-ului comunitar. Rolul su de stimulent este materializat prin
acordarea de sprijin financiar nerambursabil ONG-urilor active n domeniul proteciei
mediului, pe baza unor propuneri trimise de acestea.
Criteriile de acordare a granturilor urmresc prioritile PAM 6 i promoveaz
educaia pentru protecia mediului i sprijinirea implementrii legislaie comunitare de
mediu, iar sumele acordate acoper 70% din cheltuielile organizaiei pe ultimii doi ani
pentru ONG-urile din SM i 80% pentru cele din rile candidate. Sunt eligibile toate
statele membre ale UE (15+10+2) sau Turcia i state din Balcani (Macedonia, Albania,
Croaia, Bosnia-Heregovina).

III. Politica integrat a produselor (PIP)

PIP are la baz Cartea verde a unei politici integrate a produselor (februarie 2001) i
exist ca strategie ncepnd din iunie 2003, odat cu adoptarea de ctre Comisie a
comunicrii aferente. PIP urmrete s minimizeze degradarea pe care unele produse o
cauzeaz mediului pe durata ciclului lor de via i propune o abordare voluntar n
vederea produselor verzi, precum i o strns cooperare cu prile interesate. Principiile
de baz ale acestei strategii sunt:

6
A se consulta V. Rojanschi, F. Bran, op.cit., p. 100.

15
 1) pentru reducerea impactului negativ asupra mediului, trebuie s se ia n
considerare gndirea n perspectiv a ciclului de via al produselor de la producerea pn
la sfritul vieii produsului;
2) implicarea pieei, prin crearea de stimulente n vederea ncurajrii cererii i
ofertei de produse verzi(acele produse ce nu duneaz mediului);
3) implicarea celor interesai i ncurajarea cooperrii ntre consumatori, societi
i forurile politice;
4) descreterea permanent a impactului pe parcursul ciclului de via al
produsului;
5) crearea i utilizarea de instrumente variate care s rspund diversitii
produselor (instrumentele pe baza acordurilor voluntare sunt primordiale, dar vor fi
necesare i msuri obligatorii).
n ceea ce privete implementarea sa, au fost identificate dou direcii de aciune :
- Stabilirea de condiii cadru pentru mbuntirea continu a impactului
produselor asupra mediului, n toate fazele ciclului de via, de la producere, utilizare i
pn la eliminare ;
- Crearea unei abordri specifice produsului adic identificarea produselor
cele mai duntoare la adresa mediului i dezvoltarea de proiecte pilot pentru
demonstrarea practic a beneficiilor aplicrii PIP.
Acesat strategie are un potenial ridicat de promovare a unei atitudini centrat pe
preocuparea pentru mediu, att din partea productorilor ct i a consumatorilor ceea
ce, pe termen lung, poate genera formarea unui mecanism autoreglabil de selecie a
tipurilor de produse aflate pe pia, n funcie de potenialul lor duntor asupra mediului.
Pentru a asigura eficacitatea acestei strategii, Comisia a prevzut o revizuire a sa la
fiecare trei ani.

IV. Acordurile voluntare de mediu

Acordurile de mediu exist ca strategie declarat n urma unei Comunicri a

Comisiei din iulie 20027 i reprezint o form de co-reglementare, cu rolul de a sprijini
implicarea activ i responsabilizarea agenilor economici fa de protecia mediului.
Acordurile de mediu au un caracter voluntar i sunt folosite n mod curent n toate SM, la
nivel naional, regional sau local, ns apar ca o noutate la nivelul UE ca acorduri
ncheiate ntre Comisia European i federaiile industriale europene. Elementul de
noutate este reprezentat de stabilirea unui cadru legal pentru utilizarea acordurilor
voluntare de mediu; altfel, putem vorbi de acorduri de mediu nc din 1996, cnd au fost
pentru prima dat subliniate avantajele acestora:
- o abordare pro-activ din partea industriei;
7
Communication from the Commission to the European Parliament, the Council, the Economic and Social
Committee and the Committee of the Regions of 17 July 2002 on Environmental Agreements at
Community
Level within the Framework of the Action Plan on the "Simplification and
Improvement of the Regulatory
Environment [COM(2002) 412 final - Not published in the Official Journal]

16
- soluii eficace i create special pentru problemele identificate;
- realizarea rapid a obiectivelor de mediu.
Reglementarea funcionrii acestora, adus de Comunicarea din iulie 2002,
stabilete trei tipuri de acorduri posibile:
1) acorduri din proprie iniiativ: se refer la iniiativele sectorului industrial n domenii
n care Comisia nu intenioneaz s propun reglementri i pe care le poate sprijini
printr-o recunoatere formal;
2) auto-reglementri: reprezint situaiile n care reprezentanii industriei aleg s
reglementeze un aspect controversat, pentru a preveni o reglementare legislativ din
partea Comisiei. Comisia recunoate acordul prin emiterea unei recomandri i poate
aduga o monitorizare a obligaiilor printr-o decizie a PE;
3) co-reglementri: atunci cnd Comisia consider c este necesar legislaia ntr-un
anumit sector, se poate utiliza o form mai strict de acord voluntar de mediu, n care
Consiliul i PE stabilesc obiectivele i cerinele de monitorizare, n timp ce industria
decide msurile care trebuie luate.
Domeniile n care aceste acorduri la nivel comunitar pot avea un rol nsemnat
sunt: impactul produselor din PVC asupra mediului, politica integrat a produselor,
schimbarea climatic i gestionarea deeurilor.

V. Taxele i impozitele de mediu

Taxele i impozitele de mediu au fost adoptate n 1997, ca o modalitate de a promova

utilizarea instrumentelor fiscale n vederea creterii eficacitii politicii de mediu. Acestea
sunt taxe i impozite impuse n i de ctre SM (i nu la nivel comunitar), strategie ce a
fost permanent ncurajat de ctre Comisia European i care presupune utilizarea a dou
categorii de taxe i impozite de mediu:
- cele care se aplic emisiilor poluante (de exemplu, taxe pe poluarea apei, pe
emisiile de zgomot n domeniul aviatic);
- cele care se aplic produselor (taxe pe pesticide, accize pe petrol, etc.);
Veniturile realizate din aceste taxe i impozite se adaug la bugetele SM i pot fi
utilizate n scopul finanrii activitilor de protecie a mediului, dar i pentru reducerea
altor taxe (cum ar fi taxele de munc). n acest context, strategia UE const n:
- colectarea experienelor SM privind taxele de mediu,
- analizarea efectelor economice i de mediu ale taxelor i impozitelor existente,
- monitorizarea efectelor acestora asupra Pieei Unice i asupra competitivitii industriei
europene, cu scopul de a aprecia eficacitatea acestor instrumente fiscale i eventuala
posibilitate a translatrii lor la nivel comunitar.

17
 Tabel nr.2

Sursa: Taxele de mediu in Romania - Studiu elaborat de CEROPE n cadrul Programului

Phare RO 2003/005-551.02.03, p.5

Cazul Romaniei8:

1. Dac n majoritatea rilor central i vest europene taxele de mediu iau partea
leului din impozitele pe combustibili, n Romnia, pn n prezent, nu a existat o
preocupare pentru a evidenia o component de mediu n cadrul taxelor cu o clar tent
ecologic. ntruct aceast situaie e greu/imposibil de corectat retroactiv, se impune
concentrarea eforturilor ca de acum ncolo creterile de impozite pe combustibili s fie
legate de componenta de mediu. Numai astfel se va putea corecta situaia n care taxele
de mediu reprezint doar circa 0,2% din PIB n Romnia, fa de 3,4% din PIB n
Slovenia, 2,7% din PIB n Cehia i Ungaria, 2,5% din PIB n Letonia, 2,2% din PIB n
Lituania, 2% din PIB n Estonia etc.
Pentru a alimenta bugetul cu noi venituri necesare, n principal, cofinanrii
lucrrilor de mediu, se propune ca, n plus fa de calendarul de cretere a accizelor la
combustibili negociat cu UE, s se ia urmtoarele msuri:

8
Taxele de mediu in Romania - Studiu elaborat de CEROPE n cadrul Programului Phare RO 2003/005-
551.02.03, p.5-8.

18
 a) creterea, ncepnd cu 1 iulie 2007, prin modificarea corespunztoare a Codului
Fiscal, cu 10 euroceni (circa 0,35 RON) a preului la pomp al benzinei i al motorinei,
indiferent de preul mondial al petrolului la acel moment. Aceast cretere de acciz,
denumit explicit tax de mediu, ar urma s fie colectat de MFP i utilizat, cu
precdere, pentru cofinanarea proiectelor de mediu. Efect bugetar estimat circa 500
milioane euro (aprox. 0,50% din PIB).
b) o nou cretere, ncepnd cu 1 ianuarie 2008, cu ali 10 ceni a preului la
pomp al benzinei i al motorinei, n aceleai condiii. Datorit creterii ntre timp a PIB
nominal exprimat n euro, este posibil ca efectul bugetar estimat s fie ceva mai mic
(aprox. 0,45% din PIB).
Cumulate, cele dou creteri ar crea o resurs de circa 1 miliard euro anual, care,
cuplat cu alte msuri de taxe de mediu (poluarea aerului, deeuri menajere etc.) ar putea
asigura o cofinanare decent a proiectelor de mediu n urmtorul deceniu.

Estimri privind rezultatele aplicrii propunerii:

1. O prim consecin care trebuie avut n vedere este impactul unei astfel de
msuri asupra inflaiei n anii de aplicare (2007 i 2008). Conform datelor INSSE,
ponderea grupei combustibili n totalul coului de consum pe baza cruia se calculeaz
rata inflaiei este de 724 puncte din 10000 (adic 7,24%). Creterea cu circa 10% a
preului benzinei i a motorinei s-ar traduce ntr-o cretere imediat a inflaiei (efect de
prim rund) cu circa 0,7%, iar efectul secundar, disipat n timp, ar mai putea aduga
circa 0,3%. Astfel, impactul inflaionist total al unei majorri cu 10% a preului
combustibilului poate fi estimat la circa 1% inflaie suplimentar. Desigur, se poate
argumenta c n condiiile existenei unor inte foarte ambiioase ale inflaiei pentru 2007
i 2008 (4% 1 procent, respectiv 3,8% 1 procent), o asemenea msur ar fi
inoportun. n acelai timp, exist o serie de argumente care pledeaz n favoarea unei
asemenea msuri:
1 Programele de Convergen i Stabilitate agreate de Comisia European
acord o mult mai mare atenie poziiei bugetare apropiate de echilibru, n
detrimentul preocuprilor privind inflaia;
1 - Efectele msurii propuse nu sunt cu nimic mai mpovrtoare n ceea ce
privete creterea ratei inflaiei dect o msur care ar viza creterea TVA cu 3
puncte procentuale (de la 19% la 22%). O astfel de msur ar aduce venituri
bugetare suplimentare similare (de circa 1,1% din PIB), dar cu afectarea
tuturor preurilor din economie, aadar cu o inflaie suplimentar de peste 1%;
2 Banca central poate reaciona din timp printr-o ntrire a politicii monetare,
care s ncerce readucerea inflaiei n banda iniial;
3 Dac acest lucru se dovedete imposibil, exist n continuare posibilitatea de
a explica publicului c ratarea s-a datorat unei modificri majore a politicii
fiscale, care nu a fost luat n calcul la momentul stabilirii intei.

2. Este posibil ca evoluii favorabile de pe piaa petrolului s atenueze efectele

inflaioniste menionate, ca urmare a unor scderi ale preului ieiului n anii urmtori.
Astfel, un sondaj efectuat de Reuters la nceputul lunii august 2006 printre 32 de analiti
a artat c, fa de un pre spot de 78,65$/baril a petrolului, se anticipa o scdere n luna
septembrie la 72,70$/baril i o medie anual pentru 2006 de 68,20$/baril (fa de

19
68,60$/baril pe primele apte luni ale anului). Mergnd mai departe, preul petrolului
pentru 2007 este prognozat la 64,45$/baril (o scdere cu circa 5% fa de anul acesta), iar
pentru 2010 se anticipeaz o scdere a preului petrolului pn la 45,67$/baril (o scdere
cu aproximativ 33% fa de 2006). Prin urmare, nu este deloc obligatoriu ca accizarea
superioar a benzinei i a motorinei s se traduc n preuri mai mari la pomp.
Totodat, trebuie luat n calcul i efectul aprecierii nominale a leului fa de euro
i fa de dolar, care, dac va continua, va avea acelai efect de descurajare a creterii
preurilor la pomp exprimate n lei.
3. Un ultim considerent privete modalitatea n care creterile de accize propuse s-
ar suprapune peste calendarul creterilor de accize deja agreat cu Comisia European.
Conform acestui calendar, acciza la benzina cu plumb ar urma s creasc cu circa 10
euroceni/litru n intervalul 20042007 (din care numai 3 euroceni n intervalul
20062007), acciza la benzina fr plumb ar urma s creasc cu circa 9 euroceni n
intervalul 20042011 (cu circa 6 euroceni n intervalul 20062011), iar acciza la
motorina utilizat drept carburant auto ar urma s creasc cu aproximativ 12 euroceni n
perioada 20042013 (din care 9 euroceni n perioada 20062013).
Toate aceste creteri sunt extrem de moderate i, ca atare, adugarea att n 2007
ct i n 2008 a cte 10 euroceni la accize sub form de taxe de mediu este pe deplin
fezabil.

VI. Strategia european de mediu i sntate (SCALE)

De la nceput, politica de mediu a avut drept obiectiv mbuntirea sntii. Art.

152-174 Tratatul de la Amsterdam reprezint baza legal a aciunilor UE n ceea ce
privete mediul i sntatea9, iar obiectivele i aciunile necesare au fost incluse n cel de
al 6-lea PAM..
Aceast strategie este cea mai recent aciune n domeniu i are n vedere relaia
complex i direct cauzal existent ntre poluarea, schimbarea caracteristicilor mediului
i sntatea uman. SCALE este rezultatul preocuprii constante a Comisiei Europene n
aceast direcie i a fost iniiat n iunie 2003 (2003-2008), fiind elaborat prin
colaborarea DG Mediu cu DG Cercetare i DG Sntate. Elementul de noutate al acestei
strategii este centrarea pe sntatea copiilor - care reprezint cel mai vulnerabil grup
social i cel mai afectat de efectele polurii mediului - spre deosebire de restul legislaiei
de mediu, care este bazat pe norme i standarde pentru aduli. Dezvoltarea acestei
strategii are la baz 5 elemente cheie:
1. va fi fundamentat tiinific i va analiza interaciunile complexe dintre diveri
poluani i organismul uman;
2. va fi centrat pe copii i va iniia aciuni pilot asupra poluanilor cu relevan specific
pentru copii (precum dioxinele i metalele grele) i asupra substanelor cu aciune
endocrin;
3. i propune s creasc gradul de informare i responsabilizare a prilor interesate i al
publicului;
9
Organizaia Mondial pentru Mediu i Sntate definete mediul i sntatea ca incluznd att efectele
directe, patologice ale chimicalelor, radiaiilor i altor ageni biologici, ct i efectele, uneori indirecte,
asupra sntii i bunei condiii a mediului fizic, psihologic, social i estetic, care include gospodriile,
dezvoltarea urban, amenajarea teritoriului i transporturile.

20
4. legislaia UE va completa legile naionale i va fi revizuit pentru a reflecta situaia i
nevoile speciale ale copiilor;
5. va evalua constant aciunile ntreprinse n acest scop.
Pentru dezvoltarea acestei strategii, Comisia are n vedere o serie de ntlniri cu
prile interesate, n vederea stabilirii unor grupuri de lucru i grupuri consultative,
precum i n scopul determinrii rolului acestora din urm n cadrul implemetrii
SCALE.
VII. Strategia tematic pentru managementul deeurilor10

Considerm necesar clarificarea noiunii de deeu, chiar dac nici o

definiie nu satisface n ntregime aceast noiune. Exist mai multe definiii
ale deeului11, astfel :
- Din punct de vedere legislativ : Legea 426/2001 definete deeul
ca orice substan sau orice obiect din categoriile stabilite n

10
Legea nr. 6/1991 pentru aderarea Romaniei la Conventia de la Basel privind controlul transportului peste
frontiere al deeurilor periculoase i al eliminrii acestora - M.Of. nr. 18/1991.
Legea nr. 426/2001 -M.Of. nr. 411/25.07.2001 pentru aprobarea Ordonanei de Urgen nr. 78/2000 - M.Of.
nr. 283/22.06.2000 privind regimul deeurilor.
Legea nr. 360/2003 privind regimul substanelor si preparatelor chimice periculoase M.Of. nr.
635/05.09.2003 , modificat si completat de Legea 263/2005.
Legea nr. 261/2004 pentru ratificare a Conventiei de la Stockholm privind poluantii organici persistenti,
adoptata la 22 mai 2001 -M.Of. nr. 638/15.07.2004.
Ordonana de urgen a Guvernului nr. 78/2000 M.Of. nr. 283/22.06.2000 privind regimul deeurilor,
aprobat cu modificri prin Legea nr. 426/2001 M.Of. nr. 411/25.07.2001.
Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 16/2001 -M.Of. nr. 104/07.02.2002 privind gestionarea deseurilor
industriale reciclabile aprobat cu modificri prin Legea 465/2001 M.Of. nr. 422/30.07.2001 i modificat
prin Ordonanta de Urgenta a Guvernului 61/2003 -M.Of. nr. 461/28.06.2003.
Hotararea Guvernului nr. 349/2002 M.Of. nr. 269/23.04.2002 privind gestionarea ambalajelor si deseurilor
de ambalaje -abrogata prin HG nr. 621/2005.
Hotararea Guvernului nr. 128/2002 M.Of. nr. 160/06.03.2002 privind incinerarea deseurilor, modificata si
completata prin Hotararea Guvernului nr. 268/2005 - M.Of. nr. 332/20.04.2005.
Hotararea Guvernului nr. 856/2002- M.Of. nr. 659/05.09.2002 privind evidenta gestiunii deseurilor si
aprobarea listei cuprinzand deseurile, inclusiv deseurile periculoase.
Hotararea Guvernului nr. 124/2003 - M.Of. nr. 109/20.02.2003 privind prevenirea, reducerea si controlul
poluarii mediului cu azbest, modificat de HG 734/2006.
Hotararea Guvernului nr. 228/2004 -M.Of. nr. 189/04.03.2004 privind controlul introducerii in tara a
deseurilor nepericuloase in vederea importului, perfectionarii active si a tranzitului modificata si completata
prin Hotararea Guvernului nr. 514/2005 -M.Of. 505/14.06.2005.
Hotararea Guvernului nr. 1470/2004 M.Of. nr. 954/18.10.2004 privind aprobarea Strategiei Nationale si
Planului National de Gestionare a Deseurilor.
Hotararea Guvernului nr. 2427/2004 - M.Of. nr. 64/2005 privind evaluarea si controlul riscului substantelor
existente .
Hotararea Guvernului nr. 621/2005 privind gestionarea ambalajelor si deseurilor de ambalaje ( abroga HG
nr.349/2002).
OM nr.251/2005 pentru organizarea si functionarea Secretariatelor de Risc privindcontrolul activitatilor
care prezinta pericole de accidente majore in care sunt implicatesubstante periculoase-
M.Of.nr.298/11.04.2005.
11
A se vedea A. Culic, R. M. Petrescu, Managementul i legislaia deeurilor, EFES, Cluj-Napoca, 2006,
p. 14-15.

21
 anexa I B, pe care deintorul le arunc, are intenia sau obligaia
de a le arunca.
- Din punct de vedere al proteciei mediului: un deeu constituie o
ameninare din momentul n care acesta intr n contact cu mediul
nconjurtor.
- Din punct de vedere economic :un deeu reprezint un obiect a
crui valoare economic este nul sau negativ pentru deintor la
un anumit moment. Aceast definiie exclude, ns o bun parte a
deeurilor reciclabile care au o anumit valoare economic.
Clasificarea deeurilor12 :
Deeuri municipale :
- Deeuri menajere : deeuri provenite din activiti casnice sau asimilabile
cu acestea, colectate n amestec sau selectiv, dar i cele asimilabile cu
acestea generate n instituii, industrie, comer (din totalul deeurilor
municipale, aproximativ 40% reprezint materiale reciclabile din care circa
20% pot fi recuperate, nefiind contaminate).
- Deeuri menajere voluminoase : provenite din activitile domestice care
din cauza volumului mare sau a greutii nu pot fi preluate de colectorii
normali i care necesit o gestionare special (ex. mobilier uzat, resturi de
echipamente electrice, deeuri verzi de grdin, etc.).
- Deeuri menajere periculoase : provenite din activitile domestice care nu
pot fi colectate mpreun cu deeurile menajere normale fr a se crea
riscuri pentru mediu sau pentru persoane. Pentru aceste tipuri de deeuri se
mai folosesc i termenii : deeuri menajere speciale sau deeuri toxice n
cantiti dispersate, DTCD (ex. vopsele, solveni, seringi, medicamente,
baterii uzate, acumulatori, etc.).
- Deeuri stradale : sunt rezultate din exploatarea, ntreinerea sau crearea
grdinilor publice i de asemenea deeuri organice rezultate din activiti
horticole profesionale. O parte din aceste deeuri verzi, cele rezultate din
grdinile particularilor sunt incluse n categoria deeurilor voluminoase.
a) Deeuri industriale :
1. Deeuri industriale periculoase :
*Deeuri industriale speciale : deeuri de la vopsire,
nmoluri de la staiile de epurare, acizi uzai, emulsii uzate, etc.
*Deeuri industriale n cantiti dispersate: adezivi i
lipiciuri, baterii de main uzate, uleiuri uzate de la
maini, etc.
2. Deeui industriale banale: piese rebutate, anvelope uzate, bidoane i
recipieni, etc.

12
Ibidem, p. 17-24.
A se consulta i Anexa nr. I B din OUG 78/2000 aprobat prin Legea 426/2001 publicat n M.O., partea I,
nr. 411 din 25 iulie 2001.

22
 Precizm c, n Romnia doar 22% din totalul deeurilor produse sunt
valorificate, cea mai mare cantitate de deeuri fiind eliminat prin depozitare, doar
1% din deeuri fiind incinerate.
Procentul de deeuri industriale care sunt valorificate este alctuit din:
deeuri petroliere, metalice, vehicule i echipamente uzate. Costurile de
conformare pentru sectorul deeuri se ridic la 3,8 miliarde Euro pn n 2017.
Aceste costuri sunt necesare pentru: construirea de depozite ecologice de deeuri,
nchiderea depozitelor existente neconforme, introducerea/extinderea colectrii
selective.
Strategia tematic pentru managementul deeurilor este una dintre cele
7 strategii conturate n cadrul PAM 6. Comisia a lansat n 2003 o consultare larg a
tuturor celor implicai asupra opiunilor politice pentru prevenirea i reciclarea
deeurilor13.
Obiectivul strategiei este eliminarea relaiei cauzale dintre rata creterii
economice/utilizarea resurselor i cea a producerii deeurilor. Sunt identificate
urmtoarele aspecte principale14 :
Pentru formularea unei politici bune de prevenire a deeurilor
este necesar o analiz tiinific, n prezent nu exist date
statistice de ncredere;
n privina reciclrii, trebuie s se pun accentul pe materiale n
locul accentului pe produse care i-au ncheiat perioada de via ;
O nou dezbatere asupra definiiei deeurilor;
Necesitatea stabilirii unui nivel de reciclare comun tuturor
statelor membre, etc.
Mangementul deeurilor cuprinde urmtoarele elemente15:
A. Prevenirea.
Cea mai buna strategie de reducere a deeurilor este cea care previne de la
nceput apariia deeurilor. Prevenirea poate necesita modificri semnificative ale
proceselor tehnologice, dar poate furniza cele mai bune rezultate de mediu i
economice

B. Reducerea cantitilor de deeuri generate de activiti socio-

economice:
Concepia produselor: depinde de productor, care ar trebuie s
le realizeze astfel nct s fie uoar dezmembrarea lor pe
produse cu acelai specific, pentru a face posibil o procesare
difereniat (ex. Fabricile de automobile care proiecteaz maini

13
n vrful marilor productori de deeuri menajere se afl SUA cu peste 700 kg/loc/an, deeuri
provenind mai ales din ambalaje. Cantitatea de deeuri produs nu este ns totul, la fel de important fiind
i procentul n care ele sunt reciclate.
14
P. Prisecaru, op.cit., p. 254.
15
V. Rojanschi, F. Bran, op.cit., p.191-194.

23
 n vederea separrii lor pe piese metalice, plastice, sticl etc. i
nu pe transformarea lor prin presare).
Diminuarea ambalajelor: productorii ar putea fi stimulai prin
taxe degrevante la produsele care s-ar recupera prin costurile
provenite din circuitul gunoaielor i reducerea polurii.
Diminuarea consumului: este o problem specific
consumatorilor asaltai de reclame, vitrine.
C. Utilizarea:
Reutilizarea: aplicat n special sticlelor. Aici intervin mai ales
cetenii, n cazul sticlelor normale care se pot reumple, de
exemplu ap mineral, bere.
Reciclarea: este segmentul cel mai slab dezvoltat n Romnia,
prin care se pierd uriae cantiti de materii prime: hrtie16,
cauciuc, metal etc.
n domeniul Utilizrii un rol important l au i pubelele publice
diversificate pe produse. n acest sens sunt propuse cteva msuri:
- Crearea lanului comercial pentru deeuri;
- Introducerea sistemului de pubele pe grupe de produse i apoi a
serviciilor de colectare, transport i valorificare distincte;
- Dezvoltarea reelelor publice, n special cu caracter privat pentru
colectare;
- Educarea populaiei prin responsabilizare, informare i sisteme de
amenzi, dar i taxe de degrevare.

D. Procesarea:
Depozitarea controlat: depozitele ecologice care asigur n
final, printr-o serie de construcii n care un rol esenial l au
odiverse produse noi denumite geosintetice, confinarea,
nchiderea, izolarea masei de deeuri astfel nct s fie redus la
minimum poluarea mediului. Aceast problem trebuie privit
difereniat n funcie de nocivitatea deeurilor.
Compostarea: presupune o selectare prealabil a deeurilor
pentru a rmne numai cele cu un coninut mare n materii
organice, dup care prelucrarea lor este relativ simpl: stropirea
i reamestecarea pe platforme din beton pe o perioad de 3-4
sptmni. n final se obine un ngrmnt de tipul gunoiului de
grajd. Este cel mai ecologic procedeu de reinserare a deeurilor
n mediu.
Deeurile care pot fi tratate biologic (compostate 17) sunt, in principal,
urmtoarele :
16
Procesul de tiere a pdurilor pentru producerea hrtiei polueaz n jur de 200m de ap din ruri pentru 1
ton.
17
http://www.apmbz.ro/2gdscp/Ghid%20compostare.doc

24
 - fracia biodegradabil din deeurile menajere i asimilabile;
- deeuri din grdini i parcuri;
- deeuri din piee i complexe alimentare;
- resturi biodegradabile din industria alimentar;
- namol rezultat din staiile de epurare oraeneti.
Tratarea mecanic i biologic (compostare) a deeurilor este condiionat de
tipul deeurilor i modul de colectare. Colectarea selectiv este un proces de
gestionare a deeurilor municipale prin care materialele de origine casnic
(domestic) care au un potenial de reciclare (hrtie, carton, sticl, plastic i metal)
sunt recuperate i dirijate spre filierele de reciclare. Acest proces necesit o
compostare la surs, o colectare separat a materialelor secundare i tratamentul
lor ntr-un centru de recuperare.

Obiective

Contribuie la reciclarea material i organic,

Reduce fluxul colectrii n amestec pentru tratare.
Factori limitativi (piedici)
Efortul cerut productorilor particulari de deeuri, prin urmare motivaia
este un factor esenial n reuita colectrilor selective,
Gestiune riguroas a organizrii sistemului de colectare selectiv .

Deeurile care fac obiectul colectrii selective

Se disting dou tipuri principale de colectare selectiv:
Colectarea selectiv a deeurilor curate i uscate (sticl, hrtie, cartoane,
ziare reviste, plastic, aluminiu),
Colectarea selectiv a prii fermentabile a deeurilor menajere sau bio-
deeurile.
Colectarea selectiv a deeurilor depinde de:
contextele locale : tipul de habitat, densitatea populaiei, etc.
natura i numrul fluxului care trebuie tratat (partea reciclabil a
ambalajelor menajere, ziare reviste, partea fermentabil a
deeurilor menajere, etc.).
modalitile de colectare
u n u
aport voluntar
colectare regrupat sau colectare mixt etc.
organizarea colectrii (frecvena colectrii, echipamente de
ncarcare, tipurile de recipieni sau de vehicule de colectare, etc.

25
 Incinerarea: se poate introduce la un moment dat pe circuitul
reutilizrii i reciclrii, dar presupune o sever triere prealabil
pentru determinarea materialelor necombistibile.
Incinerarea poate fi: - cu adoas de combustibil, pentru deeurile
spitaliceti sau pentru deeuri periculoase sau speciale Problema substanelor
periculoase care afecteaz mediul i sntatea uman a fost adus n atenia
publicului n special de accidentele petrecute n anii 70 i 80 (Seveso-Italia din
1976, Bhopal-India n 1984 i cel de la Basel pe Rin n 1986). La acestea s-a
adugat intensificarea transportului trans-frontier a deeurilor periculoase i
depozitarea acestora n special n rile cu legislaie de mediu mai permisiv (ri
slab dezvoltate i n dezvoltare). Cantitatea de deeuri periculoase generat anual
nu este cunoscut dar este estimat la cca. 400 de milioane de tone din care 95%
sunt produse de rile dezvoltate economic (ex. SUA 85% din total). Deeurile
periculoase se refer la: deeuri non-nucleare industriale, pesticide, deeuri
chimice, deeuri uranifere, cenui de incinerare etc.Dintre acordurile i conveniile
internaionale care au fost realizate pe marginea acestei probleme menionm:
Convenia privind Controlul Deplasrii Transfrontier a Deeurilor
Periculoase i a Amplasrii Lor (Convenia de la Basel din 1989); Convenia
de la Bamako (Mali) viza interzicerea importului i a depozitrii deeurilor
periculoase n rile africane etc..

- fr adaos de combustibil, eventual chia cu

producere de energie termic, ceea ce presupune deeuri cu o putere
caloric de peste 1400kca/kg i o umiditate sub 40%.
Incinerarea poate genera cenu care trebuie dus n depozite i gaze
care sunt cu att mai nocive cu ct temperatura de ardere este mai mic,
nefiind indicat s se coboare dun 1.500C18.
Piroliza: este un procedeu termochimic (mai rar utilizat) de
transforamare a unor substane solide n substane gazoase ce
condenseaz ulterior la diferite temeraturi, separnd fraciuni
lichide combustibile. Reprezint singura metod de valorificare a
deeurilor din materiale plastice selectate din masa deeurilor,
incinerarea lor separat ridicnd numeroase probleme tehnice i de
poluare.

Identificarea probelemelor legate de gestiunea deeurilor19:

- Colectarea datelor i caracterizarea deeurilor;
- Colectarea selectiv a deeurilor;
- Transportul deeurilor;
- Stocarea temporar a deeurilor;
18
Investiiile pentru epurarea gazelor dubleaz costul de incinerare propriu-zis.
19
A. Culic, R. M. Petrescu, op.cit., p. 35: Gestionarea deeurilor, component important a oricrei strategii
de mediu, se refer la activitile de colectare, transport, tratare, valorificare i eliminarea acestora.

26
- Lipsa valorii economice pentru diverse deeuri;
- Diversitatea deeurilor produse i necesitatea diferitelor tehnici de tratare;
- Costul reciclrii etc.

n ceea ce privete reciclarea i valorificarea deeurilor, n Planul Naional

de Gestionare a Deeurilor au fost stabilite anumite inte, amintim cteva dintre
acestea:
- Valorificarea material i energetic a circa 50% din deeurile biodegradabile
pn n 2013;
- Valorificarea energetic a circa 50% din cantitatea de rumegu pn n 2013;
- Reciclarea n proporie de 22,5% pentru plastic pn n 2013;
- Reciclarea n proporie de 60% n funcie de greutate, pentru hrtie i carton i
50% pentru metale n 2008;
- Reciclarea n proporie de 60% pentru sticl, pn n 2013.

Ca urmare a faptului c deeurile reprezint o ameninare pentru sntate i

pentru mediul nconjurtor, au nceput s se dezvolte o serie de metode care
uureaz luare unei decizii cu privire la sistemele de management aplicabile.
Astfel, s-au dezvoltat o serie de metode utilizate pentru evaluarea sistemelor de
management al deeurilor:
- Modelul Analizei Ciclului de Via (ACV): este utilizat pentru a evalua
din punct de vedere al impactului asupra mediului i efectele energetice ale
sistemului de mangement al deeurilor;
- Analiza costurilor sistemului de management al deeurilor.
ACV, utilizat pentru a evalua impactul produs asupra mediului de anumite
produse, nu ofer o soluie ci ofer date de pornire n procesul de planificare
pentru introducerea unei strategii de management al deeurilor.
Ciclul de via al unui produs ncepe din momentul extraciilor materiilor
prime i se termin cu etapa de eliminare a produsului devenit deeu.
Ciclul de via al unui deeu ncepe din momentul n care un produs devine
deeu i se sfrete atunci cnd acesta devine resurs materie prim secundar
(cum se ntmpl n cazul reciclrii materialelor sau al recuperrii energetice) sau
atunci cnd deeul este deus pentru stocare final.
Impactul produs asupra mediului de ctre un anumit tip de sistem de
management este influenat de diveri factori: caracteristicile deeurilor, existena
unei piee pentru fraciunea recuperabil a deeurilor, eficiena sistemului de
colectare al deeurilor etc.

Utilizarea durabil i gestionarea resurselor

naturale i a deeurilor n cadrul Ageniei Europene de Mediu

Agenia European de Mediu (European Environment Agency, AEM) a fost

nfiinat prin Regulamentul 1210/90 al CEE din 1990 (modificat prin Regulamentul

27
933/1999 al CE i Regulamentul 1641/2003 al CE). Decizia de a se stabili la Copenhaga
a fost luat n anul 1993 iar, Agenia a nceput s funcioneze din anul 1994.
Agenia European de Mediu este instituia public principal din Europa
consacrat elaborrii de informaii oportune, la obiect, pertinente i viabile, pentru
ntemeietorii de strategii i public, n vederea susinerii dezvoltrii durabile i pentru a
ajuta la realizarea unor mbuntiri semnificative i msurabile a mediului nconjurtor
din Europa.
Necesitile societii n ceea ce privete apa, energia i mineralele sunt n cretere
i dac nu vor controlate, vor ncepe s creeze probleme pentru viitoarea dezvoltare
economic i ocial. Din ce n ce mai des, deeurile sunt considerate ca o resurs
potenial: reutilizarea intensiv i reciclarea materialelor, precum i utilizarea lor
eficient n procesul de fabricaie vor deveni o norm. Din ce n ce mai multe produse vor
fi proiectate, comercializate i liceniate pentru a reduce la minimum cheltuielile n contul
mediului ocazionate de producerea, utilizarea i destinaia pn la fritul vieii lor.
AEM va continua s furnizeze informaiile i evaluri n vederea sprijinirii
strategiilor de gestiune a deeurilor i utilizarea durabil a resurselor naturale, pentru a
permite stabilirea de prioriti, monitorizarea i urmrirea, ca i identificarea celor mai
bune practici.
n urmtorii ani (pn n 2008) prioritile Ageniei vor fi :
(a) Evaluri ale circuitului materialelor i al deeurilor
Sprijinirea inteniilor politice la baza strategiilor tematice privind utilizarea
durabil a resurselor naturale i reciclrii deeurilor.
Asigurarea unei reduceri globale semnificative a volumelor de deeuri generate,
decuplarea utilizrii resurselor de cretere economic i pentru a evita ca utilizarea
acestor resurse, cu impactele asociate lor, s nu depeasc capacitatea de suportare a
mediului. Produsele specifice vor include:
- sprijinirea strategiilor tematice n favoarea utilizrii durabile a resurselor naturale i a
reciclrii deeurilor;
- evaluri ale fluxului de materiale i deeuri;
- analiza strategiei privind resursele naturale i deeurile, inclusiv evaluarea eficacitii i
a stadiului de aciune;
- dezvoltarea unor indicatori pentru prevenirea deeurilor i utilizarea resurelor naturale;
- sprijinirea rilor membre n raportarea deeurilor (inclusiv Directiva de condiionare a
deeurilor) i contabilitatea fluxului de materiale;
- sprijinirea Regulamentului privind statistica deeurilor, inclusiv datoria de a revedea
obligaiile de raportare.
(b) Informaiile despre cele mai bune practici
Facilitarea unei reduceri globale semnificative la utilizarea resurelor i volumelor
deeurilor generate, prin rspndirea informaiei despre utiliti i instrumente politice.
Produsele specifice vor include:
- identificarea i rspndirea informaiilor asupra celei mai bune practici i a
experienelor de succes.

7. Planurilor de Aciune pentru protecia Mediului: Programul Operaional

Sectorial de Mediu

28
 I. Programul Operaional Sectorial de Mediu (POS Mediu) 20 este strns
corelat cu obiectivele naionale strategice prevzute n Planul Naional de
Dezvoltare (PND) i Cadrul Naional Strategic de Referin (CNSR), care se
bazeaz pe principiile i practicile dezvoltate la nivelul Uniunii Europene.
Obiectivele specifice POS Mediu sunt:
1. mbuntirea accesului la infrastructura de ap, prin asigurarea serviciilor de
alimentare cu ap i canalizare n majoritatea zonelor urbane pn n 2015.
2. Ameliorarea calitii solului, prin mbuntirea managementului deeurilor i
reducerea numrului de zone poluate istoric n minimum 30 de judee pn n
2015.
3. Reducerea impactului negativ cauzat de centralele municipale de termoficare
vechi n cele mai poluate localiti pn n 2015.
4. Protecia i mbuntirea biodiversitii i a patrimoniului natural prin
sprijinirea managementului ariilor protejate, inclusiv prin implementarea reelei
Natura 2000.
5. Reducerea riscului la dezastre naturale, prin implementarea msurilor
preventive n cele mai vulnerabile zone pn n 2015.
n vederea atingerii acestor obiective, s-au identificat urmtoarele axe
prioritare:
Axa prioritar 1 Extinderea i modernizarea sistemelor de ap i ap uzat;
Axa prioritar 2 Dezvoltarea sistemelor de management integrat al deeurilor i
reabilitarea siturilor contaminate;
Axa prioritar 3 mbuntirea sistemelor municipale de termoficare n zonele
prioritare selectate;
Axa prioritar 4 Implementarea sistemelor adecvate de management pentru
protecia naturii;
Axa prioritar 5 Dezvoltarea infrastructurii adecvate de prevenire a riscurilor
naturale n zonele cele mai expuse la risc;
Axa prioritar 6 Asistena Tehnic.
Asistena Tehnic (AT) va asista implementarea i monitorizarea
programului i va contribui substanial la atingerea obiectivului global i a celor
specifice ale POS Mediu. Programul acoper perioada 2007-2013, dar obiectivele
sale urmresc nevoile de dezvoltare ale Romniei dincolo de 2013, prin punerea
bazelor dezvoltrii durabile a investiiilor vizate. POS Mediu este unul din cele 7
programe operaionale elaborate n cadrul Obiectivului Convergen pentru
perioada de programare 2007 2013. POS Mediu a fost elaborat n conformitate
cu cea de-a treia prioritate a PND 2007 2013 Protecia i mbuntirea
calitii mediului, precum i cu Prioritatea 1 a CNSR Dezvoltarea
infrastructurii la standarde europene. POS Mediu conine elemente eseniale
pentru implementarea cu succes a Planului Naional de Dezvoltare (PND) i a
20
www.mmediu.ro/integrare/comp1/POSMediu_mai_2006%20fara%20trackch.pdf -

29
CNSR n domeniul proteciei mediului; obiectivul de baz l constituie
promovarea dezvoltrii durabile a ntregii ri.
Bugetul total al POS Mediu pentru perioada de programare 2007-2013 este
de aproximativ 4,900 miliarde Euro, ceea ce reprezint 23,4 % din sursele
financiare alocate Cadrului Naional Strategic de Referin. Din acetia, 3,960
miliarde Euro reprezint sprijinul comunitar, mai mult de 940 milioane Euro
provenind din bugetul naional. Sursele comunitare sunt asigurate din Fondul de
Coeziune i Fondul European pentru Dezvoltare Regional.

Axa Prioritar 1 Extinderea i modernizarea sistemelor de ap i ap

uzat

Obiective
Asigurarea serviciilor de ap i canalizare, la tarife accesibile
Asigurarea calitii corespunztoare a apei potabile n toate aglomerrile
umane;
mbuntirea calitii cursurilor de ap
mbuntirea gradului de gospodrire a nmolurilor provenite de la staiile de
epurare a apelor uzate
Aceast prioritate va fi finanat din Fondul de Coeziune.
Fundamentare
Aceast ax prioritar se adreseaz unuia dintre principalele puncte slabe
identificate n analiza SWOT, care reflect accesul redus la servicii publice de ap
(52%), calitatea necorespunzatoare a apei potabile i lipsa facilitilor de
canalizare i epurare a apelor uzate n anumite zone. Serviciile publice din
domeniul apei sunt de cele mai multe ori ineficiente, n special din cauza
numrului mare de operatori mici, muli dintre acetia avnd ca obiect de activitate
i alte activiti (transport public, nclzire central, electricitate local, etc),
precum i din cauza lipsei de investiii pe termen lung, a managementului
necorespunzator, a lipsei unor obiective pe termen lung i a unor planuri de
afaceri, etc.
Legislaia romneasc n sectorul de ap este n vigoare i conform cu
acquis-ul comunitar, dar sunt necesari pai n ceea ce privete implementarea, n
vederea conformrii depline, n special n privina comunitilor mici.
Ca urmare a negocierilor pentru capitolul 22 Mediu, au rezultat pentru
Romnia o serie de angajamente ce implic investiii considerabile n sectorul de
ap i ap uzat, n decursul unor perioade de tranzitie relativ scurte. n
conformitate cu Tratatul de Aderare, Romnia a obinut perioade de tranziie
pentru conformarea cu acquis-ul pentru colectarea, descarcarea i epurarea apelor
uzate pn n 2015 pentru 263 aglomerri mai mari de 10 000 locuitori
echivaleni i pn n 2018 pentru 2.346 de aglomerri ntre 2 000 i 10 000
locuitori echivaleni. Perioade de tranziie au fost obinute, de asemenea, i pentru
calitatea apei potabile pn n 2015, pentru conformarea cu Directiva 98/83. Mai

30
mult, n urma negocierilor de aderare, Romnia a declarat ntregul sau teritoriu
drept zon sensibil, acest aspect presupunnd obligaia ca toate aglomerrile
umane cu mai mult de 10.000 locuitori echivaleni s fie prevzute cu staii de
epurare cu grad avansat de epurare, respectiv treapta teriar. Ca urmare, dei n
majoritatea aglomerrilor urbane cu peste 100.000 p.e., sunt construite staii de
epurare, prin fonduri ISPA i MUDP, fonduri suplimentare sunt necesare pentru a
furniza extinderea lor, astfel nct s se asigure tratarea avansat (eliminarea
azotului i fosforului). Pentru aglomerrile mai mici care nu au beneficiat de
aceste programe trebuie construite/modernizate staii de epurare care s asigure i
epurarea teriar.
n pofida unei mbuntiri semnificative a calitii rurilor n Romnia
(scdere a nivelului principalilor indicatori de calitate CBO5 i CCO, solide n
suspensie, coninutul componentelor periculoase), sunt nc necesare investiii n
special n vederea reducerii surselor punctiforme de poluare care cresc riscul de
eutrofizare a receptorilor naturali. Luarea n calcul a angajamentelor mai sus
menionate, pe fondul unei serioase lipse a investiiilor i al unor servicii deficitare
n sectorul de ap, presupune nevoi investiionale semnificative n toat ara.
Strategie
Avnd n vedere necesitatea conformrii cu acquis-ul comunitar din
sectorul de ap n majoritatea aglomerrilor ntr-o perioad de tranziie relativ
scurt, prioritatea se va acorda proiectelor integrate de anvergur n vederea
optimizrii costurilor de investiie i a costurilor operaionale pe care le presupun
asemenea investiii. Comunitile care au ca scop mbuntirea infrastructurii de
ap i ap uzat din zonele geografice clar definite (de ex. pe bazine hidrografice)
vor fi grupate. Pe baza unui program de investiii pe termen lung n zonele
respective, investiiilor prioritare la nivel regional li se va acorda o atenie special
n vederea asigurrii utilitilor de ap i ap uzat pentru populaie, la standardele
de calitate cerute i la tarife acceptabile. Nevoile investiionale vor fi prioritare
astfel nct sa fie avute n vedere angajamentele asumate de Romnia n timpul
negocierilor de aderare, n prim faz n aglomerrile urbane. Cu toate acestea,
aglomerrile rurale pot fi, de asemenea, integrate intr-un proiect regional dac se
justific un impact pozitiv semnificativ asupra mediului i/sau dac acele
componente de cost-eficien asigur mbuntirea durabilitii ntregii investiii.
n vederea contracarrii unui posibil impact negativ asupra regulilor
n+3/n+2, activitile de pregtire a proiectelor au nceput nc de la jumtatea
anului 2004 pentru primul val, n special pentru proiectele de anvergur a cror
pregtire necesit timp ndelungat. Asocierea localitilor, n vederea atragerii de
fonduri internaionale pentru nevoile investiionale din sectorul de ap, fonduri
care nu pot fi atrase n mod individual, reprezint deja o tendin n Romnia.
Pentru 25 dintre cele mai experimentate asociaii locale, sunt n curs de pregtire
aplicaii complete pentru finanare UE cu ajutorul unei asistene tehnice ISPA, n
timp ce alte 15 proiecte vor fi pregtite din alte surse de finanare. Asigurarea
finanrii n sectorul de ap /ap uzat este condiionat de crearea operatorului

31
regional unic. Procesul de regionalizare reprezint un element esenial pentru
conformarea cu acquis-ul comunitar n sectorul de ap /ap uzat, deoarece sunt
necesare companii de ap cu experien n vederea realizrii investiiilor i a
garantrii funcionrii acestora. Fr finanare, cea mai mare parte a operatorilor
mici nu vor fi capabili s se conformeze cu acquis-ul comunitar. n consecin,
exist un imbold pentru diferii operatori de a asigura crearea ROC i de a
contracara eventualele dificulti politice i administrative. Acest aspect este
important pentru c mai mult de 60% din alocarile totale ale POS Mediu se
estimeaz c se vor ndrepta ctre prioritatea 1. O funcie central de implementare
trebuie ndeplinit de ctre operatorii nou nfiinai, operatori regionali de ap i
ap uzat. Regionalizarea a fost indus de interveniile AT din programul de pre-
aderare care are ca scop mbuntirea capacitii financiare i operaionale a
principalilior operatori din ar (FOPIP) i crearea unor modele administrative de a
uni operatorii mai mici n cadrul celor cu o experien mare sau de a crea economii
prin regruparea operatorilor mai mici (SAMTID). Scopul este de a asigura un
succes al grantului n absoria capacitii la nivel local prin sporirea capacitii lor
n managementul finanrii proiectelor internaionale i de a asigura faptul c sunt
construite noi faciliti din fondurile EU i care vor funciona n mod adecvat.
Pentru acele localiti care nu pot fi incluse ntr-un proiect regional, n cazuri bine
justificate, prin POS Mediu pot fi sprijinite proiecte mici, la nivel individual cu
condiia ca aceste proiecte s se conformeze cu cerinele relevante, n special cea
referitoare la existena unui operator funcional care s asigure ntreinerea
corespunztoare a facilitilor ce vor fi construite cu fonduri europene.
n acest context, regiunile sunt zone mai mari care includ mai multe
aglomerri umane; nu trebuie privite ca regiuni de dezvoltare (NUTS II) ale
Romniei. Operaiunile care vor fi finanate n cadrul acestei axe prioritare vor
valorifica experiena dobndit n cadrul programelor de pre-aderare - MUDP,
ISPA, PHARE i SAMTID. Beneficiarii locali care nu au suficient experien n
managementul proiectelor vor fi sprijinii de ctre AM POS Mediu. Fondurile
europene nu vor fi suficiente pentru conformarea cu acquis-ul comunitar din
sectorul de ap. Lucrri complementare vor fi finanate din mprumuturi externe,
din Fondul de Mediu sau n cadrul unor PPP. n unele cazuri, licitaiile sub
condiiile PCO (proiectare construcie operare) n cadrul FSC reprezint o
opiune ce poate fi luat n considerare. Autoritile locale de la nivel
regional/judeean/municipal vor beneficia de investiiile finanate n cadrul acestei
axe prioritare.
Domenii majore de intervenie
Extinderea/modernizarea sistemelor de ap/ap uzat
Operaiuni indicative
- Construcia/modernizarea surselor de ap n vederea potabilizrii;
- Construcia/reabilitarea staiilor de tratare a apei potabile
- Extinderea reelelor de distribuie a apei potabile i a sistemelor de canalizare
- Construcia/reabilitarea staiilor de epurare a apelor uzate;

32
- Construcia/reabilitarea facilitilor de epurare a nmolurilor;
- Contorizare, echipament de laborator, echipamente de detectare a pierderilor, etc.

Axa Prioritar 2 Dezvoltarea sistemelor de management integrat al

deeurilor i reabilitarea siturilor contaminate

Obiective
Creterea gradului de acces la serviciile publice de salubritate de calitate
corespunztoare i la tarife acceptabile;
Reducerea cantitii de deeuri depozitate;
Creterea cantitii de deeuri reciclate i valorificate
Reducerea numrului de situri contaminate
Aceast ax prioritar va fi finanat din Fondul European de Dezvoltare
Regional.
Fundamentare
Din cauza activitilor economice semnificative desfurate n trecut fr luarea n
considerare a aspectelor de protecia mediului, urmate de ncetarea activitii
giganilor industriali, Romnia a motenit un numr mare de situri contaminate cu
nivel crescut al emisiilor poluante n aer i ap i care au determinat degradarea
pe arii extinse a solului i a peisajului. Majoritatea acestor situri sunt abandonate,
neutilizate, nevoia utilizrii terenurilor disponibile pentru utiliti publice sau
pentru afaceri fiind crescut, pe lng faptul c exist risc pentru mediu i sntate
uman. Cel mai critic aspect care afectez calitatea solului n Romnia este legat
de numrul mare de depozite de deeuri neconforme, precum i de depozitarea
necorespunztoare a unor cantiti considerabile de deeuri care continu s fie
produse. Cea mai frecvent metod de eliminare a deeurilor rmne depozitarea.
Doar o proporie sczut este utilizat ca materie prim secundar i reciclat. Aa
cum rezult i din analiza SWOT i analiza situaiei actuale, o problem major n
Romania este cauzat de managementul necorespunztor al deeurilor, n special
cele urbane, cea mai mare parte a municipalitilor fiind lipsite de faciliti
adecvate de eliminare a deeurilor. Colectarea selectiv se face doar n anumite
centre pilot i mare parte a materialelor reciclabile se pierd prin depozitare.
Sistemele integrate de management al deeurilor sunt n prezent dezvoltate cu
finanare ISPA n 7 din cele 42 judee (proiecte din prima faz) n timp ce alte
investiii recente n domeniul deeurilor solide, care vizeaz n principal
construirea de noi depozite de deeuri municipale, au fost derulate n 11 orae.
Faciliti de salubritate centralizate exist n majoritatea zonelor urbane, dar
lipsesc n aglomerrile rurale. Autoritile locale sunt responsabile pentru
implementarea acestor angajamente, n conformitate cu strategia naional pentru
servicii publice. n ceea ce privete legislaia din domeniul managementului
deeurilor, aceasta este n vigoare i n conformitate cu acquis-ul comunitar.
Romnia a obinut n cadrul procesului de negociere perioade de tranziie
pn n 2017 pentru anumite tipuri de depozite de deeuri, n vederea conformrii

33
cu Directivele UE: depozite de deeuri municipale perioade de tranziie pn n
2017; stocarea temporar a deeurilor industriale periculoase 2009; depozite de
deeuri industriale nepericuloase perioade de tranziie pn n 2013. 177
depozite (cca 490 ha) trebuie s stopeze activitatea de depozitare ntre 2017- 2013.
De asemenea, n conformitate cu Tratatul de Aderare, Romnia trebuie s asigure
reducerea gradual a deeurilor depozitate n cele 101 depozite municipale
neconforme, pentru a ajunge la o cantitate maxim anual de 2,2 milioane tone
pn n anul 2013. Astfel, pn n 2013, deeurile municipale biodegradabile care
vor fi depozitate trebuie s fie reduse pn la 52% din cantitatea total de deeuri
municipale biodegradabile produse n 1995. Alte perioade de tranziie au fost
obinute pentru anumite inte n domeniul deeurilor de ambalaje pn n 2013,
care vizeaz reducerea considerabil a cantitii de deeuri ce urmeaz a fi
depozitate.
Strategie
n vederea conformrii cu angajamentele mai sus menionate din sectorul
de deeuri solide, proiecte integrate de management al deeurilor se vor derula n
conformitate cu Planul Naional de Gestiune a Deeurilor i cu Planurile
Regionale de Gestiune a Deeurilor. Programele de investiii vor include activiti
legate de ierarhia n ceea ce privete managementul deeurilor (prevenire,
colectare selectiv, valorificare i reciclare, tratare i eliminare), n paralel cu
nchiderea depozitelor de deeuri neconforme. Proiectele respective vor acoperi
aglomerrile urbane i rurale, la nivel judeean/regional.
Prioritatea este acordat, n primul rnd, aproximativ unei jumti din cele 41 de
judee din Romnia, n care nu au fost derulate investiii majore pn n prezent,
abordnd ntr-o manier integrat necesitatea ndeplinirii angajamentelor din
domeniul deeurilor. O a doua arie de intervenie va viza extinderea/finalizarea
sistemelor de management al deeurilor n acele judee/zone n care se deruleaz
prima faz a unui sistem integrat de management al deeurilor sau n care
investiiile anterioare s-au limitat la construirea unui depozite de deeuri, la
sisteme de colectare neselectiv i la transport. Scopul l constituie crearea unui
sistem modern de management al deeurilor care s contribuie la reducerea
cantitii de deeuri depozitate n respectivele judee/zone, prin stabilirea unui
sistem adecvat care sa trateze fiecare tip de deeuri n parte, n vederea protejrii
mediului. Minimum 15 judee din Romnia, care nu au fost incluse n prima
categorie menionat, vor beneficia de investiii pe categorii specifice de deeuri.
Aceast prioritate este destinat sprijinirii proiectelor de investiii necesare
conformrii cu Directiva 75/442/CEE privind deeurile, a Directivei 1999/31
privind depozitarea, a Directivei 94/62 privind ambalajele i deeurile de ambalaje
ntr-o manier integrat, prin construirea de faciliti pentru reciclarea deeurilor n
scopul creterii cantitii de deeuri reciclate i construirea de depozite ecologice
conforme. Aceast ax va sprijini introducerea colectrii selective pentru atingerea
intelor de reciclare, contientizarea i implicarea populaiei n realizarea colectrii
selective. O atenie deosebit se va acorda nchiderii depozitelor neconforme.

34
Construirea facilitilor de reciclare a deeurilor, astfel nct cantitatea de deeuri
reciclate s creasc, poate fi, de asemenea, finanat n cadrul acestei axe
prioritare. mbuntirea serviciilor de salubritate reprezint o condiie pentru
finanarea investiiilor n cadrul acestei axe prioritare. Poate fi acordat sprijin
pentru licitarea concesiunii serviciilor de salubritate, dac este cazul. Similar axei
prioritare 1, proiectele majore de management integrat al deeurilor sunt pregtite
cu sprijin ISPA n 15 judee, avnd ca scop obinerea de fonduri UE dup aderare.
Asociaiile de localiti n scopul mbuntirii infrastructurii de management al
deeurilor n judeele/regiunile respective Potrivit Planului de Implementare
pentru Directiva 99/31/CE privind depozitele de deeuri reprezint o condiie
prealabil pentru aprobarea proiectului. Finanare suplimentar pentru pregtirea
de proiecte n sectorul de deeuri se va acorda prin PHARE. Pe lng nchiderea
depozitelor de deeuri neconforme, este avut n vedere i reabilitarea siturilor
poluate istoric n cele mai afectate regiuni, n scopul reducerii impactului negativ
asupra mediului i sntii umane. Aceasta reprezint prima faz din strategia pe
termen lung care are ca scop valorificarea zonelor afectate, n vederea derulrii
unor investiii publice viitoare sau a utilizrii economice ori pur i simplu pentru
reabilitarea peisajului. n acest scop, MMGA pregtete, pe baza unui studiu pilot
elaborat n 2005, o metodologie pentru identificarea zonelor poluate istoric i
desfurarea unei analize de risc. Prioritizarea siturilor contaminate inventariate la
nivel naional se va realiza cu suport PHARE. Reabilitarea ctorva dintre cele mai
afectate zone se va realiza prin POS Mediu. Sprijinul se va axa pe acele cazuri n
care exist risc ridicat de contaminare a apei de suprafa sau a apei subterane i n
care trebuie ntreprinse urgent aciuni de remediere. Investiii complementare vor
fi asigurate din bugetul de stat, mprumuturi externe, din Fondul de Mediu sau n
cadrul unor PPP. PPP intervin n situaia construirii noilor faciliti de tratare i
eliminare sau n cazul concesiunii de servicii de colectare, reciclare, transport i
depozitare a deeurilor. Pentru a asigura o mai bun coordonare ntre FS i politica
intern, pot fi utilizate, cnd se consider necesar, mecanisme adecvate mixe
pentru derularea anumitor activiti. Aceasta ar putea duce la reducerea
dificultilor administrative de acordare i accesare a fondurilor. Reabilitarea
siturilor contaminate asociat cu dezvoltarea mediului de afaceri este, de
asemenea, finanat prin POR. Asociaiile de municipaliti sunt principalii
beneficiari ai interveniilor n cadrul acestei axe prioritare. Autoritatea de
Management va acorda sprijin n managementul proiectelor i, n principal, pentru
activitile legate de licitaii acelor beneficiari care nu au experien n domeniu.
Dac este necesar, asistena tehnic va fi operaional.
Domenii majore de intervenie
- Dezvoltarea sistemelor integrate de management al deeurilor i extinderea
infrastructurii de management al deeurilor
- Reabilitarea siturilor contaminate
Operaiuni indicative

35
- Construcia unor noi staii de transfer i a unor noi faciliti de eliminare a
deeurilor municipale
- Construcia facilitilor de sortare, compostare i reciclare;
- Achiziionarea i instalarea sistemelor de colectare selectiv,
- Achiziionarea vehiculelor de transport al deeurilor;
- Construirea unor faciliti adecvate pentru deeurile periculoase (deeuri
medicale, deeuri provenite din echipamente electrice i electronice, etc) i alte
tipuri specifice de deeuri (deeuri provenite din construcii i demolri, etc.)
- Reabilitarea siturilor contaminate

Axa prioritar 3 mbuntirea sistemelor municipale de termoficare n

localitile cele mai afectate de poluare

Obiective
Reducerea emisiilor de poluani provenii de la centralele municipale de
termoficare;
Ameliorarea nivelului minim de concentraie al poluanilor n localitile vizate;
mbuntirea sntii populaiei n localitile afectate.
Aceast ax prioritar va fi finanat din Fondul de Coeziune.
Fundamentare
Reducerea emisiilor poluante n atmosfer rmne un domeniu n care sunt
necesare investiii substaniale, n ciuda mbuntirii semnificative a calitii
aerului dup anul 1990, cnd s-a nregistrat un declin economic i marii poluatori
au fost nchii. Romnia a obinut perioade de tranziie pn n anul 2013,
respectiv 2017 pentru emisii (dioxid de sulf, oxizi de azot i pulberi) pentru
anumite instalaii ce intr sub incidena Directivei 2001/80/CE privind reducerea
emisiilor provenind de la instalaiile mari de ardere (IMA). n multe aglomerri
urbane, centralele municipale de termoficare sunt foarte poluante i reprezint o
ameninare pentru sntatea populaiei din cauza vechilor tehnologii i a
investiiilor precare pe termen lung. Aa cum se prevede n Strategia naional
pentru energie, Romnia este nc n mod semnificativ dependent de
combustibilii tradiionali ca pcura, crbune (46%) i mai puin de gaz natural
(39%) utilizat pentru a furniza populaiei din marile aglomerri servicii de
nclzire i ap cald.
n concordan cu Strategia naional pentru nclzire, 52% din populaia urban
beneficiaz de servicii centralizate de nclzire i vor fi fi conectate la sisteme
centralizate pe termen mediu/lung. Acest lucru este cauzat de creterea preului la
gaz natural; astfel, centralele private, care utilizeaz n cele mai multe cazuri gaz
natural care este mai puin poluant dect combustibilii tradiionali nu sunt
accesibile pentru o mare parte a populaiei urbane. Sistemele municipale de
nclzire aparin unitilor teritoriale administrative i sunt gestionate de
administraia public local care este responsabil pentru furnizarea de energie
termic pentru populaie.

36
 Strategie
Aciunile prevd reducerea impactului negativ asupra mediului i sntii
umane n zonele cele mai poluate de sistemele municipale vechi de nclzire.
Investiiile se vor baza pe strategii regionale de nclzire pe termen mediu/lung
care trebuie s includ o evaluare a opiunii de nlocuire a sistemului municipal de
nclzire cu sisteme alternative de scara mai mic. n cazul n care opiunea aleas,
n urma analizei cost-beneficiu, este utilizarea energiei regenerabile sau a surselor
mai puin poluante de enegie pentru instalaiile municipale de nclzire, proiectelor
respective li se acord prioritate. Cnd alternativele pentru combustibilii
tradiionali nu sunt disponibile, scopul este s se promoveze o utilizare raional
a surselor de energie neregenerabile. Se va acorda o atenie deosebit activitilor
de modernizare a instalatiilor mari de ardere ce au ca int reducerea emisiilor de
SO2, NOx i pulberi, contribuind astfel la implementarea Directivelor din sectorul
de aer pentru care Romnia a solicitat perioade de tranziie. n acest scop,
implementarea Directivei 2001/80/CE vizez atingerea performanelor de mediu n
conformitate cu politicile comunitare i participarea Romniei la elaborarea
politicilor de mbuntire a calitii aerului i reducerea fenomenului de acidifiere
i de formare a ozonului troposferic. Principalele msuri pentru ndeplinirea
acestor obiective includ implementarea BAT specifice LCP urilor n vederea
desulfurizrii i a reducerii emisiilor de oxizi de azot i de pulberi provenite de la
gazele de combustie (ardere) i efectuarea msurtorilor reprezentative ale
poluanilor relevani n conformitate cu standardele CEN. n vederea reducerii
semnificative a emisiilor de poluani i, implicit, a mbuntirii calitii aerului n
zonele urabane, principalele msuri vor fi corelate cu msuri de cretere a
eficienei energetice, de promovare a cogenrrii, de utilizare alternativ a
combustibiilor mai puin poluani, de reabilitare a reelelor de distribuie i de
cretere a gradului de constientizare a populaiei n ceea ce priveste consumul de
enrgie termic prin reabilitarea termic a locuinelor. Investiiile realizate prin
aceast ax vor veni de asemenea n sprijinul programului de investiii iniiat de
Guvernul Romniei pentru reorganizarea sistemului centralizat de producere i
distribuie energie termic Termoficare 2006 2009, calitate i eficien.
Obiectivele acestui program sunt ca sistemul centralizat de producere i distribuie
s ating un randament termic de cel puin 80%, prin eliminarea pierderilor din
reelele de transport i cele interioare de alimentare cu ap cald i cldur,
introducerea contorizrii la nivel de imobile i puncte termice. Se estimeaz ca
acest program s aib ca rezultat scderea consumului de combustibil i reducerea
emisiilor n atmosfer. Distincia dintre domeniile de intervenie n domeniul
proteciei mediului din POS Mediu i POS Competitivitate se bazeaz pe tipul de
beneficiari finali. n cazul POS Mediu, se acord sprijin pentru proiectele din
sectorul public, municipal sau ale operatorilor de servicii publice, n timp ce inta
POS Competitivitate este reprezentat de instalaiile mari de ardere, publice sau
private de interes naional, iar obiectivul principal al acestora este eficiena

37
energetic. Autoritile locale din municipalitile selectate vor beneficia de
investiii n cadrul acestei axe prioritare. Surse adiionale de finanare pentru
sistemele municipale de nclzire vor fi atrase prin intermediul mprumuturilor
externe i a PPP-urilor.
Operaiuni indicative
- retehnologizarea instalaiilor mari de ardere (reabilitare cazane, turbine de aer);
- introducerea BAT (cele mai bune tehnici disponibile) pentru reducerea SO2,
NOx i pulberi (prin msuri de desulfurare, reducere a emisiilor de oxizi de azot i
de pulberi)
- introducerea contorizrii;
- reabilitarea depozitelor de zgur i cenus;
- reabilitare reelei de distribuie a apei calde i a cldurii

Axa prioritar 4 Implementarea sistemelor adecate de management

pentru protecia naturii

Obiective
conservarea diversitii biologice, a habitatelor naturale, a speciilor de flor i
faun slbatic;
asigurarea managementului eficient a ariilor protejate.
Aceasta prioritate va fi finanat din Fondul European pentru
Dezvoltare Regional.
Fundamentare
Patrimoniul natural ale lanului carpatic i al bazinului dunrean sunt
extrem de importante pentru ntreaga Europ, datorit florei i faunei unice, a
climatului i peisajului. Romnia are o diversitate bogat de specii de flor i
faun. Cu toate acestea, exist multe plante i animale aflate n pericol din cauza
fragmentrii habitatelor i a exploatrii excesive a resurselor naturale, la care se
adaug dezvoltarea economic; modificarea peisajului reprezint un indicator
important pentru deteriorarea calitii mediului. Astfel, printre Statele Membre ale
UE25 i statele candidate, Romnia este una din rile cu cel mai mare numr de
specii ameninate.
Din perspectiv european, pn la data aderrii, Romnia trebuie s
asigure nfiinarea Reelei Natura 2000, n conformitate cu prevederile Directivelor
Uniunii Europene privind Psrile i Habitatele i s pregateasca msuri relevante
de protecie pentru sit-urile de importan comunitar. Avnd n vedere c reeaua
Natura 2000 va fi strns legat de reeaua naional de arii protejate, este necesar
un sistem adecvat de management i monitorizare , ce va fi implementat n
ntreaga reea de arii protejate, la care se adaug o infrastructur bine dezvoltat.
Pentru dezvoltarea cadrului de management i administrare a ariilor protejate,
inclusiv a siturilor NATURA 2000, este necesar iniierea /derularea unor
importante aciuni, cum ar fi: mbuntirea/nfiinarea structurilor administrative;
ntrirea capacitii instituionale a administraiilor existente;

38
dezvoltarea/revizuirea planurilor de management pentru ariile protejate;
dezvoltarea infrastructurii specifice (birouri de management, centre de vizitare i
infrastructur pentru vizitatori); realizarea studiilor specifice, inventariere, cartare;
lansarea campaniilor de contientizare a publicului asupra patrimoniului natural i
a importanei ecologice a siturilor protejate; campanii de informare/contientizare
a comunitilor locale privind importana dezvoltrii durabil a acestor zone.
ntrirea sistemului instituional n vederea asigurrii controlului, a aplicrii
legislaiei i a capacitii instituionale corespunztoare pregtirii i implementrii
planurilor de management (programe de ntreinere) reprezint o necesitate.
Obiectivul este acela de a asigura managementul corespunztor al ariilor protejate
i, astfel, de a stopa degradarea biodiversitii i a resurselor naturale i riscurile
ascociate pentru mediu i dezvoltarea durabil.
n acest scop, n conformitate cu Ordonana de Urgen 195/2005, este
avut n vedere nfiinarea unei Agenii Naionale pentru Arii Naturale Protejate i
Conservarea Biodiversitii pn la sfritul lui 2006. Este necesar sprijin pentru
ntrirea capacitii financiare, administrative i profesionale a acestei agenii, n
vederea asigurrii unor politici i strategii pe termen lung privind conservarea
naturii i, n special, n vederea asigurrii unui management eficient al sistemului
Natura 2000.
Strategie
Scopul acestei axe prioritare este de a sprijini conservarea biodiversitii i
a naturii prin aciuni de dezvoltare a cadrului de management pentru ariile
protejate, inclusiv pentru siturile Natura 2000. Aceasta include dezvoltarea
infrastructurii (inclusiv ntreinere) pentru ariile protejate, activitile de operare i
monitorizare, avnd ca scop creterea gradului de contientizare n ceea ce privete
protecia mediului i comportamentul prietenos pentru mediu ca baz pentru
dezvoltarea durabil. Este avut n vedere sprijinul pentru pregtirea i
implementarea planurilor de management. Aceasta include seciuni privind
delimitarea n spaiu, inventariere (caracteristici naturale i informaii
socioeconomice), instrumente de planificare i management, inclusiv definirea
unitilor de mediu i evaluarea lor, zonare propus (rezervaie, prioritati pentru
conservare, utilizare restrns i utilizare general), obiective i ghiduri de
management. Prin acestea din urm se asigur legislaia relevant, activitile
umane compatibile cu msurile de conservare i mbuntire a habitatelor. n
strns legtur cu acest obiectiv, este prevzut, de asemenea, sprjin pentru
ntrirea capacitii instituionale a Ageniei Naionale pentru Arii Naturale
Protejate i Conservarea Biodiversitii. Aceast ax prioritar va contribui la
conformarea cu Directivele Psri i Habitate, n strns legtur cu nfiinarea
reelei Natura 2000. Operaiunile finanate n cadrul acestei axe prioritare sunt
complementare cu cele prevzute n cadrul Programului Naional de Dezvoltare
Rurala, n strns legatur cu Reeaua Natura 2000, prin asigurarea plilor
compensatorii, n conformitate cu Regulamentul 1698/2005 referitor la activitile
care conduc la conservarea mediului. Coordonarea operaiunilor va fi asigurat i

39
cu POR n ceea ce privete msurile ce trebuie luate pentru dezvoltarea turismului
i a mediului de afaceri, atunci cnd sunt avute n vedere ariile protejate. O
asisten PHARE va acorda sprijin pentru pregtirea unui portofoliu de proiecte
care s fie finanate prin FS n cadrul acestei axe prioritare. Administratorii ariilor
protejate i Agenia Naional pentru Ariile Protejate i Conservarea Biodiversitii
vor beneficia de investiii n cadrul acestei axe prioritare.
Domenii majore de intervenie
ntrirea capacitii de management pentru instituiile responsabile de protecia
naturii i a peisajului,
Elaborarea i implementarea planurilor de management pentru ariile protejate
Operaiuni indicative:
- ntrirea capacitii instituionale a autoritilor, pregtirea studiilor tiinifice, a
inventarelor, cartografierea;
- Elaborarea i implementarea planurilor de management pentru ariile protejate,
inclusiv siturile Natura 2000 (inclusiv reconstrucia ecologic, dezvoltarea
infrastructurii, contientizarea publicului, achiziionarea de terenuri cu o valoare
ridicat din punct de vedere al biodiversitii pentru a deveni proprietatea
statului) .
Axa prioritar 5 Implementarea infrastructurii adecvate de prevenire a
riscurilor naturale n zonele cele mai expuse la risc

Obiective
contribuia la un management durabil al inundaiilor n zonele cele mai expuse
la risc;
protejarea i reabilitarea litoralului Mrii Negre.
Aceast ax prioritar va fi finanat din Fondul de Coeziune.
Fundamentare
Romnia a fost extrem de afectat de inundaii distrugtoare n ultimul deceniu. n
anul 2005 s-au nregistrat inundaii la scar larg cu efecte catastrofale, ce au
afectat peste 1,5 milioane persoane (76 oameni ucii) i au distrus o parte
important a infrastructurii. Distrugerile cauzate de inundaii au fost estimate la
peste 1,5 miliarde Euro. Recentele inundaii din Romnia au dezvluit slbiciuni
att n ceea ce privete tehnicile de protecie mpotriva inundaiilor, ct i a
capacitii de rspuns dup apariia inundaiilor. Astfel, Romnia a realizat
necesitatea de schimbare a abordrii managementului inundaiilor, de la aciunea
pasiv la o aciune pro-activ, n vederea reducerii potenialelor dezastre i a
vulnerabilitii la inundaii. Aceast ax prioritar vine n sprijinul implementrii
Directivei Cadru privind Apa 2000/60, al crei scop este crearea unui cadru pentru
protecia apelor de suprafa i a celor subterane, precum i a celor costiere. De
asemenea, aceast ax vine n ntmpinarea iniiativei de la nivelul Uniunii
Europene de a elabora i implementa un program de aciune privind prevenirea
riscurilor, protecia mpotriva inundaiilor i reducerea efectelor acestora. n acest
cadru de colaborare, Statele Membre vor elabora planuri pentru managementul

40
riscului la inundaii i hri de risc pentru fiecare bazin hidrografic i zone costiere
n care sntatea uman, mediul, activitile economice pot fi afectate negativ de
inundaii. Un alt potenial risc pentru mediu l reprezint eroziunea care afecteaz
zona costier, extinzndu-se dea lungul a 240 km din partea nord-vestic a
Romniei. n ultimele decenii, litoralul Mrii Negre a fost afectat de serioase
probleme de eroziune. Pe baza cercetrilor efectuate de Institutul National de
Cercetare Dezvoltare Marin Grigore Antipa, partea nordic a zonei costiere
romneti, care constituie Rezervaia Biosferei Delta Dunrii, este cea mai afectat
(aproximativ 2 400 ha de plaja au fost pierdute din suprafa, n ultimii 35 ani), iar
partea sudic este i aceasta n pericol acolo unde activitatea economic este
puternic, incluznd i activiti turistice. Eroziunea costier nu numai c amenin
activitatea turistic n sezonul de var prin pierderea zonei de plaj, dar pune n
pericol i sigurana locuinelor i bunstarea public. n acest sens, sunt necesare
msuri urgente, n vederea implementrii msurilor preventive mpotriva
inundaiilor i a eroziunii solului.
Strategie
Sprijinul pentru aceast ax prioritar se va concentra pe investiiile care s
furnizeze un nivel adecvat al proteciei mpotriva inundaiilor prin sprijinirea
mbuntirii strii economice, de mediu, ecologic i de conservare a celor mai
vulnerabile regiuni. Zonele int pentru intervenie vor fi selectate n concordan
cu strategiile relevante la nivel regional i naional. Ca un prim pas, o strategie a
riscului privind inundaiile pe termen lung va fi actualizat cu sprijin PHARE.
Aceast strategie va ine cont de rezultatele cercetrii sprijinite de Comisia
European nc din anul 1980 i de comunicarea Comisiei Europene privind
managementul riscului la inundaii din 2004.
Astfel, Strategia va duce la revizuirea abordrii tradiionale, costisitoare de
rspuns privind inundaiile i la elaborarea unui program de control al inundaiilor
bazat pe conceptul prevenirii producerii acestora. Un prim grup de proiecte privind
prevenirea inundaiilor n anumite zone expuse la risc va fi propus pentru finanare
european i va fi sprijinit prin PHARE. Aciuni complementare n domeniul
managementului de risc pentru inundaii sunt prevzute n cadrul Programului
Operaional Regional care va sprijini aciuni pentru eficientizarea interveniilor
dup inundaii, prin crearea unor uniti speciale de intervenie i furnizarea de
echipament pentru acetia n fiecare jude. Fonduri suplimentare privind msurile
de prevenire a inundaiilor vor fi asigurate de la bugetul de stat. n cadrul acestei
axe prioritare, se va acorda sprijin pentru protejarea i reabilitarea litoralului sudic
al Marii Negre, avnd ca scop stoparea eroziunii costiere, creterea valorii de
investiie a acestei zone, precum i la creterii siguranei locuinelor.Un master
plan pentru protejarea zonei costiere va fi elaborat pn la sfritul anului 2006,
avnd ca limit de timp anul 2020. Proiecte similare sunt actualmente pregatite cu
sprijin JICA. Investiii complementare n cadrul Programului Naional pentru
protejarea Mrii Negre vor fi sprijinite prin mprumuturi externe i vor acoperi

41
litoralul nordic al acesteia. Administraia Naional Apele Romne va beneficia de
investiii n cadrul acestei prioriti.
Domenii de intervenie
Protecia mpotriva inundaiilor
Combaterea eroziunii costiere
Operaiuni indicative
- lucrri de construcie pentru prevenirea inundaiilor i reducerea consecinelor
distructive ale inundaiilor;
- elaborarea unor hri de pericol i risc al inundaiilor;
- reabilitarea litoralului Mrii Negre afectat de eroziune.

Axa prioritar 6 Asisten Tehnic

Stabilirea celei de-a asea prioriti a POS Mediu a fost realizat n concordan cu
art. 44 al noului Regulament pentru Fondurile Structurale. Cea de-a 6-a ax
prioritar din cadrul POS Mediu este complementar Programului Operaional
Asisten Tehnic, gestionat de Ministerul Finanelor Publice.
Obiectiv
Consolidarea sistemului de management, monitorizare, control i evaluare a
implementrii POS Mediu
Aceast ax prioritar va fi finanat din Fondul European pentru
Dezvoltare Regional.
Fundamentare
Scopul acestei axe prioritare este de a asigura o implementare eficient
pentru POS Mediu i de a contribui la creterea capacitii de absorbie a
fondurilor UE prin sprijinirea identificrii proiectelor, ntrirea capacitii
administrative a Autoritii de Management i a Organismelor Intermediare,
finanarea activitilor ce privesc monitorizarea, evaluarea i controlul proiectelor,
dar i aciuni de publicitate i informare pentru POS Mediu.
Strategie
Sprijinul pentru managementul i evaluarea POS Mediu va asigura asistena
tehnic i financiar pentru procesul de planificare, monitorizare, evaluare i
control, cu scopul de a realiza o implementare eficient a POS Mediu. Sprijinul
acordat pentru aciunile de informare i publicitate n ceea ce privete programul
va consolida promovarea operaiunilor i va fi aplicabil tuturor axelor prioritare ale
POS Mediu. Informarea i publicitatea operaiunilor i programelor comunitare,
att pentru publicul general, ct i pentru beneficiarii poteniali (incluznd
autoritile regionale, locale i alte autoriti publice, partenerii economici i
sociali, organizaiile non-guvernamentale, operatorii i promotorii proiectelor,
oricare alte prti interesate), astfel nct s se sublinieze rolul Comunitii i
transparena oportunitilor de finanare.
Domenii majore de intervenie
sprijin pentru management-ul i evaluarea POS

42
 sprijin pentru informare i publicitate.
Operaiuni indicative:
a) sprijin pentru management-ul i evaluarea POS :
Sprijin pentru pregtirea ntlnirilor Comitetului de Monitorizare;
pregtirea documentelor/strategiilor necesare pentru identificarea i justificarea
necesitii proiectelor;
pregtirea, selectarea, evaluarea i monitorizarea Programului i operaiilor
individuale, incluznd sprijinul pentru Organismele Intermediare pentru astfel de
activiti; utilizarea serviciilor de consultan,.cnd este cazul;
pregatirea misiunilor de audit i a controalelor la fa locului;
elaborarea de studii, analize i rapoarte axate pe monitorizarea impactului pentru
implementarea programului, analiza de eficien a structurilor de implementare,
identificarea punctelor slabe ale programului n vederea formulrii de recomandri
pentru mbuntirea eficienei managementului programului;
activiti de instruire privind managementul fondurilor structurale pentru AM, OI
i beneficiari;
achiziionarea aplicaiilor specifice IT pentru POS Mediu;
remunerarea unor experi angajai temporar de AM n vederea implementrii
responsabilitilor menionate anterior.
b) sprijin pentru aciunile de informare i publicitate:
elaborarea i implementarea Planului de Comunicare i Informare;
servicii de consultan pentru elaborarea materialelor de informare, pregtirea
rapoartelor de evaluare pentru POS Mediu;
activiti de publicitate i informare organizarea de seminarii, pregtirea
materialelor de informare, dezvoltarea i actualizarea site-ului web al POS Mediu,
diseminarea materialelor i brourilor informative pentru public, dar i pentru
potenialii beneficiari.
c) ntrirea capacitii administrative a instituiilor responsabile pentru
monitorizarea, punerea n aplicare i controlul aplicrii legislaiei
Management
Cadru general pentru implementarea POS Mediu
Programul va fi gestionat la diverse niveluri:
Autoritate de Management (AM) Ministerul Mediului i Gospodririi
Apelor prin Direcia General pentru Managementul Instrumentelor Structurale cu
rol de coordonare global i management al implementrii POS Mediu. MMGA va
aciona ca planificator global al politicii de mediu, manager financiar i lider de
proces. AM are un rol specific n asigurarea unei priviri de ansamblu strategice
asupra POS Mediu.
Organisme Intermediare (OI) stabilite la nivelul Ageniilor Regionale
de Protecia Mediului n fiecare din cele 8 regiuni ale Romniei, vor avea un rol
important n implementarea POS la nivel regional, acionnd ca interfa ntre AM
i beneficiari. Fiecare ARPM va primi sarcini privind programarea, monitorizarea,
management financiar i control. n prezent, acestea sunt implicate n

43
monitorizarea proiectelor ISPA n regiunea lor, precum i n derularea schemelor
de granturi n cadrul programului PHARE. Delegarea activitilor dela AM din
cadrul MMGA la OI din cadrul ARPM-urilor se va face n baza unui acord scris.
Beneficiarii (B) vor juca un rol major n managementul i implementarea
msurilor aprobate n cadrul POS Mediu. Ei vor avea, de asemenea,
responsabiliti n ceea ce privete organizarea licitaiilor i contractarea serviciilor
i a lucrrilor. Delegarea responsabilitilor se va realiza dup o evaluare
prealabil a capacitii lor de gestiune a proiectelor. Majoritatea beneficiarilor POS
Mediu sunt autoriti publice locale care beneficaz n prezent de asisten ISPA i
PHARE. Este avut n vedere sprijinul pentru partenerii cu mai puin experien
prin utilizarea bugetului de asisten tehnic. OI vor acorda sprijin beneficiarilor n
timpul pregtirii i implementrii msurilor din cadrul POS Mediu. Mecanismul
de finanare i implementare a fiecrei msuri din cadrul POS Mediu va fi
reglementat de un acord scris ntre MMGA n calitate de AM, ARPM-uri n calitate
de OI i beneficiari.
Comitetul de Monitorizare va fi stabilit pentru POS Mediu n scopul
monitorizrii programului. Acest comitet va asigura un forum pentru legturile cu
partenerii sociali i Comisia European.
Autoritatea de Certificare pentru toate Programele Operaionale, inclusiv
pentru POS Mediu, este stabilit n cadrul MFP i o Unitate de Plat n cadrul
MMGA Controlul financiar va fi asigurat pe mai multe niveluri pentru POS Mediu
de ctre Ministerul Finanelor Publice, AM din cadrul MMGA, ARPM-uri n
calitate de OI i beneficiari finali. Sunt n curs de pregtire proceduri detaliate care
s asigure un mecanism adecvat al controlului financiar.
Un Comitet Tehnic va fi stabilit de ctre MMGA n scopul discutrii
documentelor strategice i a propunerilor de proiecte n sectorul avut n vedere,
precum i pentru a face recomandri n ceea ce privete selcia proiectelor.
Comitetul Tehnic va fi alctuit din reprezentani ai AM, ai departamentelor
competente ale MMGA, ai ARPM-urilor, precum i ai ministerelor de
linie/instituiilor relevante pentru POS Mediu, cum ar fi Ministerul Finanelor
Publice, Ministerul Agriculturii, Miisterul Administraiei i Internelor, etc.
O Autoritate de Audit, care funcioneaz pe lng Curtea de Conturi, pe
de o parte, precum i unitate ade audit intern din cadrul MMGA, pe de alt parte,
vor asigura sistemul de audit pentru POS Mediu. Procedurile legale referitoare la
achiziiile publice vor fi monitorizate de ctre un organism extern ce se va nfiina
la nivelul MFP, n conformitate cu politica Autoritii Naionale pentru
Reglementarea i Monitorizarea Achiziiilor Publice (ANRMAP).

ANEXE

A. nelesul unor unor termeni:

44
 a) din LEGEA nr.265 din 29 iunie 2006 pentru aprobarea Ordonanei de
urgen a Guvernului nr. 195/2005 privind protecia mediului:

Accident ecologic eveniment produs ca urmare a unor neprevzute deversri/emisii de

substane sau preparate periculoase/poluante, sub form lichid, solid, gazoas ori sub
form de vapori sau de energie rezultate din desfurarea unor activiti antropice
necontrolate/brute, prin care se deterioreaz sau se distrug ecosistemele naturale i
antropice;
Acte de reglementare avize de mediu, aviz Natura 2000, acord de mediu, acord de
import/export plante i/sau animale slbatice non-CITES, permis CITES, autorizaie
privind emisiile de gaze cu efect de ser, acord de import pentru organisme modificate
genetic, autorizaie/autorizaie integrat de mediu, autorizaie privind activitile
cu organisme modificate genetic;
Acord de mediu act tehnico-juridic prin care se stabilesc condiiile de realizare a
proiectului, din punct de vedere al impactului asupra mediului; acordul de mediu
reprezint decizia autoritii competente pentru protecia mediului, care d dreptul
titularului de proiect s realizeze proiectul din punct de vedere al proteciei mediului;
Acordul de import pentru organisme modificate genetic act tehnico-juridic emis de
autoritatea competent pentru protecia mediului, care d dreptul titularului s realizeze
activitatea de import de organisme/microorganisme modificate genetic i stabilete
condiiile n care aceasta se poate desfura, conform legislaiei n vigoare;
Autorizaie privind activiti cu organisme modificate genetic act tehnico-juridic
emis de autoritatea competent, conform dispoziiilor legale n vigoare, care
reglementeaz condiiile de introducere deliberat n mediu i/sau pe pia a organismelor
modificate genetic i pentru utilizarea n condiii de izolare a microorganismelor
modificate genetic;
Autoritate competent pentru protecia mediului
autoritatea public central pentru protecia mediului, Agenia Naional pentru
Protecia Mediului sau ageniile pentru protecia mediului, respectiv ageniile regionale
pentru protecia mediului i ageniile judeene pentru protecia mediului, Administraia
Rezervaiei Biosferei Delta Dunrii, precum i Garda Naional de Mediu i structurile
subordonate acesteia;
Avizul reprezint opinia de specialitate, solicitat de autoritatea administrativ
competent s emit/ adopte actul administrativ, cu privire la necesitatea i oportunitatea
emiterii/adoptrii i la coninutul actului. Avizele de regul, nu se pot solicita autoritilor
administrative ierarhic superioare emitentului, iar revocarea avizului ulterior actului
administrativ emis/adoptat cu respectarea lui nu influeneaz valabilitatea actului
administrativ. Potrivit tezei ultime a art.40 alin.(4) al Legii nr.24/2000 privind normele de
tehnic legislativ pentru elaborarea actelor normative, republicat, actele normative
emise de autoritile administraiei publice centrale de specialitate sau de cele ale
administraiei publice locale vor meniona n preambul i avizele prevzute de lege.
Aceast obligaie, poate nate unele discuii contradictorii, deoarece att pe plan
doctrinar, ct i pe plan legislativ, aa cum am amintit mai sus avizele pot fi facultative,
consultative sau conforme. Caracterul de obligativitate este parial n cazul avizelor
consultative, deoarece solicitarea acestora la emiterea unui act juridic este obligatorie n
schimb coninutul avizului este facultativ pentru organul emitent al actului. n raport cu
prevederile din Normele de tehnic legislativ , considerm c n preambulul hotrrilor

45
trebuie s se menioneze toate avizele prevzute de lege, inclusiv cele facultative,
deoarece i acestea exprim atitudinea organului emitent fa de organul care avizeaz
actul normativ. Avizele sunt facultative, atunci cnd autoritatea administrativ care
emite/adopt actul nu este obligat s le solicite. n cazurile n care avizul a fost solicitat
i obinut, iniiatorul actului nu este obligat s se conformeze acestuia;
Avizele sunt consultative, atunci cnd iniiatorul actului administrativ este obligat s le
solicite, dar nu este obligat s se conformeze coninutului acestora la emiterea/adoptarea
actului administrativ;
Cele mai bune tehnici disponibile stadiul de dezvoltare cel mai avansat i eficient
nregistrat n dezvoltarea unei activiti i a modurilor de exploatare, care demonstreaz
posibilitatea practic de a constitui referina pentru stabilirea valorilor limit de emisie n
scopul prevenirii polurii, iar n cazul n care acest fapt nu este posibil, pentru a reduce n
ansamblu emisiile i impactul asupra mediului n ntregul su:
Certificat de emisii de gaze cu efect de ser titlul care confer dreptul de a emite o
ton de dioxid de carbon echivalent ntr-o perioad definit;
Emisie evacuarea direct sau indirect, din surse punctuale sau difuze, de substane,
vibraii, radiaii electromagnetice i ionizante, cldur ori de zgomot n aer, ap sau sol;
Autorizaie privind emisiile de gaze cu efect de ser act tehnico-juridic emis de ctre
autoritatea public competent pentru protecia mediului pentru una sau mai multe
instalaii sau pentru pri ale instalaiei situate pe acelai amplasament i exploatate de
acelai operator, prin care se aloc un numr de certificate de emisii de gaze cu efect de
ser;
Poluant orice substan, preparat sub form solid, lichid, gazoas sau sub form de
vapori ori de energie, radiaie electromagnetic, ionizant, termic, fonic sau vibraii
care, introdus n mediu, modific echilibrul constituenilor acestuia i al organismelor vii
i aduce daune bunurilor materiale;
Prejudiciu efect cuantificabil n cost al daunelor asupra sntii oamenilor, bunurilor
sau mediului provocat prin poluani, activiti duntoare sau dezastre.

b) Alte definiii:
Ciclul de via al produsului - intervalul de timp scurs ntre data de fabricaie a
unui produs i data cnd acesta devine deeu.
Gestionare colectarea, transportul, valorificarea i eliminarea deeurilor,
inclusiv supravegherea zonelor de depozitare dup nchiderea acestora.
Management de mediu abordare complex privind eleborarea, formularea i
realizarea politicii de mediu prin intermediul unui sistem integral, care include
structura organizatoric respectiv, drepturile i responsabilitile colaboratorilor
acestei structuri, metodele, procedurile, procesele i resursele necesare pentru
implementarea ei. Se efectueaz n baza unor standarde bine definite (ex. ISO
14000).
Monitoring de mediu (monitoring) sistem de supraveghere, pronostic,
avertizare i intervenie, care are n vedere evaluarea sitematic a dinamicii
caracteristicilor calitative ale factorilor de mediu, n scopul cunoaterii strii de
calitate i semnifiaciei ecologice a acestora, evoluiei i implicaiilor sociale ale
schimbrilor produse, urmate de msurile care se impun.

46
Reciclare operaiunea de reprelucrare ntr-un proces de producie a deeurilor
industriale pentru a fi reutilizate n scopul iniial sau pentru alte scopuri.
Sistemul managementului de mediu abordare integral, care determin, pune
n practic i evalueaz politica de mediu prin intermediul aplicrii unui sistem ce
include structura organizaional, responsabilitile, practicile, procedurile,
procesele i resursele necesare.
Studiu de impact studiu complex, bazat pe analiza sitemic a spectelor tehnice,
tiinifice i a altor aspecte relevante, care are drept scop identificarea i
pronosticarea impactului asupra mediului al activitilor preconizate, examinarea
alternativelor i formularea msurilor de minimalizare a lui.

B. Momente principale n dezvoltarea politicii de mediu:

n 1967 a fost adoptat prima Directiv de mediu nr. 67/548 asupra clasificrii,
ambalrii i etichetrii substanelor periculoase.
Politica de mediu a Uniunii Europene a aprut ca domeniu separat al preocuprii
comunitare n anul 1972, impulsionat de o conferin a Organizaiei Naiunilor Unite
asupra mediului nconjurtor, care a avut loc la Stockholm, n acelai an.
n 1973 a fost elaborat primul Program de Aciune pentru Mediu PAM (1973-
977), sub forma unei combinaii de programe pe termen mediu i de gndire strategic,
care accentua nevoia de protecie a apei i a aerului i care coninea o abordare sectorial
a combaterii polurii.
n 1978 a fost adoptat al doilea Program de Aciune pentru Mediu - PAM 2 (1978-
1982), structurat pe aceleai prioriti ca i PAM 1 i fiind, de fapt, o rennoire a acestuia.
Anul 1981 a marcat crearea, n cadrul Comisiei Europene, a Direciei Generale
pentru Politica de Mediu, unitate responsabil pentru pregtirea i asigurarea
implementrii politicilor de mediu i totodat iniiatoarea actelor legislative din domeniu.
Astfel, politica de mediu devine din ce n ce mai complex i mai strns corelat cu alte
politici comunitare.
n 1982 a fost adoptat al treilea PAM (1982 -1986), care reflect influena
dezvoltrii pieei interne n echilibrarea obiectivelor sale cu cele ale pieei. n plus, acest
program de aciune marcheaz trecerea de la o abordare calitativ a standardelor de
mediu, la una axat pe emisiile poluante.
Anul 1986 se individualizeaz prin adoptarea Actului Unic European (ratificat n
1997), document prin care protecia mediului dobndete o baz legal n cadrul
Tratatului Comunitii Europene (Tratatul de la Roma, 1957). n 1987 a fost adoptat PAM
4 (1987- 1992), caracterizat prin aceeai tendin de coordonare cu evoluia i obiectivele
pieei unice ca i programul precedent. Un element de noutate al PAM 4 l constituie
pregtirea terenului pentru strategia cadru de dezvoltare durabil, adic promovarea
conceptului de conservare a mediului i a resurselor sale n vederea transmiterii aceleiai
moteniri naturale i generaiilor viitoare.
PAM 5 (1993 1999) a fost adoptat n 1992 i face trecerea de la abordarea
bazat pe comand i control la introducerea instrumentelor economice i fiscale i la
consultarea prilor interesate n procesul de decizie. De asemenea, PAM 5 a transformat
dezvoltarea durabil n strategie a politicii de mediu. Tot n acest an a fost semnat i
Tratatul Uniunii Europene (Maastricht), ceea ce nseamn, n termeni de mediu,
extinderea rolului Parlamentului European n dezvoltarea politicii de mediu.

47
 Tot n 1992 are loc Conferina Naiunilor Unite asupra Mediului i Dezvoltrii,
Rio de Janeiro; Programul LIFE I 1992-1995; Lansarea schemei UE Eticheta-eco.
n 1993 intr n vigoare Tratatul de la Maastricht care acord aciunilor din
domeniul mediului statutul de politic a UE (art. 130r). Se lanseaz n acelai an Schema
de management i audit ecologic.
n 1994 se nfiineaz Agenia European pentru Mediu, cu sediul la Copenhaga.
n 1996 se adopt Programul LIFE II, 1996-1999.
n 1997, politica de mediu devine politic orizontal a Uniunii Europene (prin
Tratatul de la Amsterdam), ceea ce nseamn c aspectele de mediu vor fi n mod necesar
luate n considerare n cadrul politicilor sectoriale. n acelai an are loc summit-ul
Naiunilor Unite asupra Pmntului, Protocolul de la Kyoto.
Anul 2000 reprezint anul evalurii rezultatelor PAM 5 i definirea prioritilor
pentru al 6- lea program de aciune PAM 6 (2001-2010) - care susine strategia
dezvoltrii durabile i accentueaz responsabilitatea implicat n deciziile ce afecteaz
mediul. PAM 6 identific 4 arii prioritare ale politicii de mediu n urmtorii zece ani: 1)
schimbarea climatic i nclzirea global, 2) protecia naturii i biodiversitatea, 3)
sntatea n raport cu mediul i 4) conservarea resurselor naturale i gestionarea
deeurilor. n 2000: Programul LIFE III, 2000-2004.
Conferina de la Gothenburg, din anul 2001, a adus cu sine adoptarea dezvoltrii
durabile ca strategie comunitar pe termen lung, ce concentreaz politicile de dezvoltare
durabil n domeniile: economic, social i al proteciei mediului.
n 2002: Rio+10, urmarea Conferinei Niunilor Unite asupra Mediului i
Dezvoltrii din 1992 de la Rio, desfurat la Johanesburg.
Tot n domeniul strategiilor iese n eviden i anul 2003, prin adoptarea
Strategiei europene de mediu i sntate (SCALE), care are n vedere relaia complex i
direct cauzal existent ntre poluarea i schimbarea caracteristicilor mediului i sntatea
uman. Elementul de noutate al acestei strategii este centrarea, pentru prima dat n
politicile de mediu, pe sntatea copiilor - cel mai vulnerabil grup social i cel mai afectat
de efectele polurii mediului.

Acte legislative:
Directiva nr. 2003/4/CE din 28 ianuarie 2003 privind accesul publicului la informaia
privind mediul.
Convenia privind accesul la informaie, participarea publicului la luarea deciziei i
accesul la justiie n probleme de mediu, semnat la Aarhus la 25 iunie 1998.
Declaraia Universal a Drepturilor Omului aprobat i proclamat de Adunarea General
a Organizaiei Naiunilor Unite n 10 decembrie 1948.
Declaraia de la Rio de Janeiro privind mediul i dezvoltarea din 3-4 iunie 1992.
Ordonana de urgen a Guvernului nr. 195/2005 privind protecia mediului, publicat n
Monitorul Oficial cu numrul 1196 din data de 30 decembrie 2005, cu r ectificarea din 31
ianuarie 2006, publicat n Monitorul Oficial al Romniei nr. 1.196 din 30 decembrie
2005.
Lege nr. 86/2000 pentru ratificarea Conveniei privind accesul la informaie, participarea
publicului la luarea deciziei i accesul la justiie n probleme de mediu, semnat la Aarhus

48
la 25 iunie 1998 - Publicat n Monitorul Oficial cu numrul 224 din data de 22 mai
2000.
Hotrrea Guvernului nr. 878/2005 privind accesul publicului la informaia privind
mediul - Publicat n Monitorul Oficial cu numrul 760 din data de 22 august 2005.
Ordinul MAPM nr. 1182/2002 pentru aprobarea Metodologiei de gestionare i furnizare a
informaiei privind mediul, deinut de autoritile publice pentru protecia mediului -
Publicat n Monitorul Oficial cu numrul 331 din data de 15 mai 2003.
Hotrrea Guvernului nr. 564/2006 privind cadrul de realizare a participrii publicului la
elaborarea anumitor planuri i programe n legtur cu mediul - Publicat n Monitorul
Oficial cu numrul 406 din data de 10 mai 2006.
Legea nr. 22/2001 pentru ratificarea Conveniei privind evaluarea impactului asupra
mediului n context transfrontier, adoptat la Espoo la 25 februarie 1991 - Publicat n
Monitorul Oficial cu numrul 105 din data de 1 martie 2001.
Hotrrea Guvernului nr. 918/2002 privind stabilirea procedurii-cadru de evaluare a
impactului asupra mediului i pentru aprobarea listei proiectelor publice sau private
supuse acestei proceduri - Publicat n Monitorul Oficial cu numrul 686 din data de 17
septembrie 2002.
Hotrrea Guvernului nr. 1705/2004 pentru modificarea art. 5 alin. (2) din Hotrrea
Guvernului nr. 918/2002 privind stabilirea procedurii-cadru de evaluare a impactului
asupra mediului i pentru aprobarea listei proiectelor publice sau private supuse acestei
proceduri - Publicat n Monitorul Oficial cu numrul 970 din data de 22 octombrie 2004
Ordinul MAPM nr. 860/2002 pentru aprobarea Procedurii de evaluare a impactului
asupra mediului i de emitere a acordului de mediu - Publicat n Monitorul Oficial cu
numrul 52 din data de 30 ianuarie 2003.
Ordinul MAPAM nr. 210/2004 privind modificarea Ordinului ministrului apelor si
protectiei mediului nr. 860/2002 pentru aprobarea Procedurii de evaluare a impactului
asupra mediului si de emitere a acordului de mediu - Publicat n Monitorul Oficial cu
numarul 309 din data de 7 aprilie 2004.
Ordinul MMGA nr. 1037/2005 privind modificarea Ordinului ministrului apelor i
proteciei mediului nr. 860/2002 pentru aprobarea Procedurii de evaluare a impactului
asupra mediului i de emitere a acordului de mediu - Publicat n Monitorul Oficial cu
numrul 985 din data de 7 noiembrie 2005.
Ordinul MAPM nr. 863/2002 privind aprobarea ghidurilor metodologice aplicabile
etapelor procedurii-cadru de evaluare a impactului asupra mediului -
../../AppData/Documents and Settings/daniela/Application
Data/Microsoft/LegislAct/EIA/Ord863-02.doc - ###Publicat n Monitorul Oficial cu
numrul 52 din data de 30 ianuarie 2003.
Ordinul MAPM nr. 864/2002 pentru aprobarea Procedurii de evaluare a impactului
asupra mediului n context transfrontier i de participare a publicului la luarea deciziei n
cazul proiectelor cu impact transfrontier - Publicat n Monitorul Oficial cu numrul 397
din data de 9 iunie 2003.
Hotrrea Guvernului nr. 1076/2004 privind stabilirea procedurii de realizare a evalurii
de mediu pentru planuri i programe - Publicat n Monitorul Oficial cu numrul 707 din
data de 5 august 2004.

49
Ordinul MMGA nr. 117/2006 pentru aprobarea Manualului privind aplicarea procedurii
de realizare a evalurii de mediu pentru planuri i programe - Publicat n Monitorul
Oficial cu numrul 186 din data de 27 februarie 2006.
Legea nr. 622/2001 pentru ratificarea Actului final al negocierilor dintre Guvernul
Romniei i Comunitatea European de adoptare a Acordului privind participarea
Romniei la Agenia European de Mediu i la Reeaua european de informare i
observare a mediului (EIONET), adoptat la Bruxelles la 9 octombrie 2000, i a Acordului
dintre Romnia i Comunitatea European privind participarea Romniei la Agenia
European de Mediu i la Reeaua european de informare i observare a mediului -
Publicat n Monitorul Oficial cu numrul 770 din data de 3 decembrie 2001.
Legea nr. 456/2004 pentru ratificarea Memorandumului de nelegere dintre Romnia i
Comunitatea European privind contribuia Romniei la programul Comunitii
"Instrument Financiar pentru Mediu (LIFE)", semnat la Bucureti la 5 martie 2003 si la
Bruxelles la 18 martie 2003 - Publicat n Monitorul Oficial cu numrul 1138 din data de
2 decembrie 2004.
Hotrrea Guvernului nr. 643/2001 privind plata contribuiei Romniei pe anii 2001 i
2002 pentru participarea la Programul LIFE al Comunitii Europene - Publicat n
Monitorul Oficial cu numrul 388 din data de 16 iulie 2001.
Hotrrea Guvernului nr. 80/2002 privind aprobarea sprijinului financiar acordat
participanilor romni la Programul LIFE-MEDIU din bugetul de stat al Romniei -
Publicat n Monitorul Oficial cu numrul 116 din data de 12 februarie 2002.
Ordinul MAPPM nr. 709/1999 privind coninutul avizului de mediu pentru privatizare,
emis de autoritatea competent, n aplicarea prevederilor Hotrrii Guvernului nr.
450/1999 privind aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Ordonanei de urgen
a Guvernului nr. 88/1997 privind privatizarea societilor comerciale, cu modificrile i
completrile ulterioare - Publicat n Monitorul Oficial cu numarul 476 din data de 1
octombrie 1999.
Ordinul MMGA nr. 1274/2005 privind emiterea avizului de mediu la ncetarea
activitilor de eliminare a deeurilor, respectiv depozitare i incinerare - Publicat n
Monitorul Oficial cu numrul 1180 din data de 28 decembrie 2005.
Ordinul MMGA nr. 876/2004 pentru aprobarea Procedurii de autorizare a activitilor cu
impact semnificativ asupra mediului - Publicat n Monitorul Oficial cu numrul 31 din
data de 11 ianuarie 2005.
Legea nr. 544/2001 privind liberul acces la informaiile de interes public.
Hotrrea Guvernului nr. 123/2002 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare
a Legii nr. 544/2001 privind liberul acces la informaiile de interes public.
Legea nr. 86/2000 pentru ratificarea Conveniei privind accesul la informaie, participarea
publicului la luarea deciziei i accesul la justiie n probleme de mediu, semnat la Aarhus
la 25 iunie 1998.
Legea nr. 265/2006 pentru aprobarea Ordonanei de urgen a Guvernului nr. 195/2005
privind protecia mediului.
Hotrrea Guvernului nr. 878/2005 privind accesul publicului la informaia privind
mediul.
Ordinul M.A.P.M. nr. 1182/2002 pentru aprobarea Metodologiei de gestionare i
furnizare a informaiei privind mediul, deinut de autoritile publice pentru protecia
mediului.

50
 CONVENTIA de la AARHUS

Ce este Convenia de la Aarhus?

La cea de-a patra Conferinta Ministeriala Mediu pentru Europa desfasurata in
localitatea Aarhus din Danemarca, in data de 25 iunie 1998, a fost adoptata de catre 39 de
state, inclusiv Romania, impreuna cu Uniunea Europeana, Conventia privind accesul la
informatie, participarea publicului la luarea deciziei si accesul la justitie in probleme de
mediu, pe scurt, Conventia de la Aarhus. Romania a ratificat Conventia pe 11 iulie 2000,
iar legea de ratificare, cu nr. 86/2000, a fost publicata in Monitorul Oficial, data de la
care, conform pct. 20 din Constitutia Romaniei, a capatat putere de lege pe intreg
teritoriul tarii, fiind o reglementare internationala care are prioritate fata de orice alte
instrumente de drept interne, cu exceptia celor care contin dispozitii mai favorabile.

Noutatea acestei conventii este una fundamentala: in timp ce toate acordurile anterioare
Conventiei de la Aarhus stabileau diverse obligatii pe care si le asumau partile semnatare
(de obicei, state si organizatii internationale) unele fata de altele, de aceasta data se merge
mai departe si se stabilesc obligatii ale partilor nu doar unele fata de altele, ci si obligatii
ale partilor fata de propriii cetateni. Altfel spus, in temeiul principiilor reprezentativitatii
si al non-reciprocitatii, statele semnatare si, odata cu ele, autoritatile publice si institutiile
descentralizate ale statului, isi asuma in mod neconditionat anumite obligatii fata de
public. Prin Conventia de la Aarhus, inteleasa in contextul sistemului de drepturi si
libertati fundamentale ale omului, se asuma un nou gen de responsabilitate a autoritatilor
publice prin recunoasterea rolului fundamental al dreptului la un mediu sanatos. Acest
drept, recunoscut si de Constitutia Romaniei, este corelat cu principiile dezvoltarii
durabile, in sensul ca resursele trebuie sa fie exploatate astfel incat si generatiile viitoare
sa poata beneficia de ele. Pe scurt, Conventia de la Aarhus aduce o noutate fundamentala
in dreptul international prin faptul ca face pentru prima data o legatura intre drepturile
omului si dreptul mediului.

Conventia este structurata pe trei principii:

Primul se refera la dreptul publicului de a avea acces la informatia de mediu.

Aceasta presupune asimilarea de cunostinte si formarea de atitudini. Primul aspect se
coreleaza cu reforma curriculum-ului scolar si cu implementarea strategiilor de educatie
permanenta astfel incat elevii si cetatenii adulti sa cunoasca si sa inteleaga ce se intampla
in mediul inconjurator. Al doilea aspect vizeaza constientizarea cetatenilor pentru
problemele de mediu si cresterea interesului lor, ca oameni educati, pentru acestea. Pe de
alta parte, se presupune ca autoritatile vor propune mijloace eficiente astfel incat
informatia de mediu sa fie transparenta si sa poata fi obtinuta de public.
Al doilea se refera la dreptul publicului de a participa la luarea deciziilor. Aceasta
inseamna ca autoritatile publice trebuie sa fie deschise spre public astfel incat publicul
interesat (informat) sa poata influenta continutul final al deciziei. Prin public intelegem
persoanele fizice, dar si persoanele juridice din societatea civila
Al treilea principiu are doua componente: pe de o parte, garanteaza dreptul publicului
de a se adresa justitiei in cazul in care primele doua drepturi sunt incalcate; pe de alta

51
parte, considerat independent, garanteaza dreptul publicului de a se adresa justitiei in
cazurile in care legislatia de mediu este incalcata. Pot fi urmate proceduri administrative
si/sau judiciare pentru contestarea legalitatii oricaror decizii sau actiuni ale persoanelor
private si ale autoritatilor publice in legatura cu incalcarea legislatiei de mediu.

Cum este aplicata Conventia de la Aarhus in Romania?

Romania a incheiat negocierile de aderare si se afla aproape de momentul aderarii

la Uniunea Europeana. Cum au actionat in toti acesti ani autoritatile publice pentru
indeplinirea obiectivelor Conventiei? S-a actionat minimal: autoritatile publice
(Ministerul Mediului si Garda de Mediu, dar si autoritatile locale) au facut prea putin in
directia optimizarii comunicarii cu societatea civila si a cresterii gradului participarii
acesteia la luarea deciziilor. Autoritatile au continuat sa actioneze dupa principiul ca ele
se pricep cel mai bine, ca doar ele detin cunoasterea si instrumentele necesare rezolvarii
problemelor de mediu. Urmarile sunt lipsa de reactie a societatii civile si absenta
solidaritatii in raport cu telul comun al protectiei mediului. Se poate spune ca autoritatile
sunt deja in culpa pentru delictul de omisiune.
(http://www.sferapoliticii.ro/sfera/115/art7-mihu.html).

Conventia de la Aarhus, din 25 iunie 1998, privind accesul la informatie,

participarea publicului la luarea deciziei si accesul la justitie in probleme de
mediu
(publicata in Monitorul Oficial nr. 224 din 22 mai 2000,
traducere,http://www.caleidoscop.org.ro/resurse/legislatie/conventia-de-la-aarhus-din-25-
iunie-1998-privind-accesul-la-informatie-participarea-publicului-la-luarea-deciziei-si-
accesul-la-justitie-in-probleme-de-mediu)

Partile la prezenta conventie,

reamintind principiul 1 al Declaratiei de la Stockholm asupra mediului uman,
reamintind, de asemenea, principiul 10 al Declaratiei de la Rio privind mediul si
dezvoltarea,

reamintind, in continuare, rezolutiile Adunarii Generale nr. 37/7 din 28 octombrie 1982
privind Carta Mondiala pentru Natura si nr. 45/94 din 14 decembrie 1990 privind
necesitatea de a asigura un mediu sanatos pentru bunastarea indivizilor,

reamintind, de asemenea, Carta Europeana privind Mediul si Sanatatea, adoptata de

prima Conferinta privind mediul si sanatatea a Organizatiei Mondiale a Sanatatii la
Frankfurt pe Main la 8 decembrie 1989,

afirmand necesitatea de a proteja, de a conserva si de a imbunatati starea mediului si de a

asigura dezvoltarea durabila si protectia mediului,

52
recunoscand ca protectia adecvata a mediului este esentiala pentru bunastarea umana si
exercitarea drepturilor fundamentale ale omului, incluzand insusi dreptul la viata,

recunoscand, de asemenea, ca orice persoana are dreptul sa traiasca intr-un mediu adecvat
sanatatii si bunastarii sale si ca are sarcina, atat la nivel individual, cat si in asociere cu
altii, sa protejeze si sa imbunatateasca mediul in beneficiul generatiilor prezente si
viitoare si sa respecte prezenta indatorire,

considerand ca pentru a fi capabili sa mentina acest drept si sa respecte prezenta sarcina

cetatenii trebuie sa aiba acces la informatie, sa fie indreptatiti de a participa la luarea
deciziei si sa poata avea acces la justitie in probleme de mediu si recunoscand in aceasta
privinta ca cetatenii pot avea nevoie de asistenta pentru a-si exercita dreptul,

recunoscand ca in domeniul mediului un acces mai bun la informatie si participarea

publicului la luarea deciziei imbunatatesc calitatea si implementarea deciziilor, contribuie
la constientizarea publicului asupra problemelor de mediu, ofera acestuia posibilitatea de
a-si arata preocuparile si dau prilejul autoritatilor publice sa tina seama de asemenea
preocupari, tintind spre o mai buna constientizare a luarii deciziilor si spre transparenta in
acest domeniu, precum si spre intarirea sprijinului publicului pentru deciziile care privesc
mediul inconjurator,

recunoscand importanta transparentei in toate ramurile executivului si invitand

autoritatile legislative sa implementeze principiile acestei conventii in procedurile lor,

recunoscand ca publicul trebuie sa fie constient de procedurile privind participarea la

procesul luarii deciziilor cu implicatii asupra mediului, sa aiba acces liber la aceste
proceduri si sa stie cum sa le foloseasca,

recunoscand, de asemenea, importanta rolului pe care il pot juca in domeniul protectiei

mediului cetatenii, organizatiile neguvernamentale si sectorul privat, dorind sa
promoveze educatia ecologica pentru o mai profunda intelegere a mediului si dezvoltarii
durabile si sa incurajeze constientizarea publicului si participarea acestuia la luarea
deciziilor care afecteaza mediul si dezvoltarea durabila,

notand in acest context importanta utilizarii mass-media, a sistemelor electronice sau a

altor forme viitoare de comunicare,

recunoscand importanta deplinei integrari a consideratiilor de mediu in luarea deciziilor

la nivel guvernamental si necesitatea ca autoritatile publice sa detina informatii exacte,
corecte si actuale privind mediul inconjurator,

recunoscand ca autoritatile publice detin informatii privind mediul, care sunt de interes
public, preocupate de faptul ca mecanismele juridice eficiente trebuie sa fie accesibile
publicului, inclusiv organizatiilor, astfel incat interesele legitime sa fie protejate si legea
sa fie aplicata,

53
observand importanta furnizarii unei informatii adecvate catre utilizatori pentru ca acestia
sa fie capabili sa aleaga solutii cat mai bune,

recunoscand preocuparea publicului privind evacuarea deliberata in mediu a organismelor

modificate genetic si necesitatea cresterii transparentei si angajarii participarii publice la
luarea deciziei in acest domeniu,

convinse ca implementarea acestei conventii va contribui la intarirea democratiei in

regiunea Comisiei Economice pentru Europa (CEE),

constiente de rolul jucat in aceasta privinta de catre CEE si reamintind, intre altele, liniile
directoare ale CEE privind accesul la informatia de mediu si participarea publicului la
luarea deciziilor referitoare la mediul inconjurator, aprobate in Declaratia ministeriala
adoptata la cea de-a treia Conferinta ministeriala "Mediu pentru Europa" (25 octombrie
1995, Sofia, Bulgaria),

tinand seama de prevederile pertinente ale Conventiei privind evaluarea impactului

asupra mediului in context transfrontier, incheiata la Espoo, Finlanda, la 25 februarie
1991, ale Conventiei asupra efectelor transfrontaliere ale accidentelor industriale si ale
Conventiei privind protectia si utilizarea cursurilor de apa transfrontiera si a lacurilor
internationale, ambele incheiate la Helsinki la 17 martie 1992, si ale altor conventii
regionale,

constiente de faptul ca adoptarea acestei conventii va contribui la intarirea pe viitor a

procesului "Mediul pentru Europa" si a rezultatelor celei de-a patra Conferinte
ministeriale de la Aarhus, Danemarca,
din iunie 1998, au convenit urmatoarele:
ARTICOLUL1
Obiective
Pentru a contribui la protejarea drepturilor oricarei persoane din generatiile actuale si
viitoare de a trai intr-un mediu adecvat sanatatii si bunastarii sale, fiecare parte va garanta
drepturile privind accesul la informatie, participarea publicului la luarea deciziei si
accesul la justitie in probleme de mediu, conform prevederilor prezentei conventii.
ARTICOLUL2
Definitii In sensul prezentei conventii:
1. parte inseamna, in cazul in care textul nu prevede altfel, o parte contractanta la
prezenta conventie;
2. autoritate publica inseamna:
a)guvern la nivel national, regional sau la alt nivel;
b) persoane fizice sau juridice care indeplinesc functii administrative publice conform
legislatiei nationale, inclusiv sarcini specifice, activitati sau servicii in legatura cu mediul;

c) orice alta persoana fizica sau juridica avand responsabilitati ori functii publice sau care
asigura servicii publice in legatura cu mediul sub controlul unui organism sau al unei
persoane care se inscrie in prevederile subpunctelor a) sau b) ale prezentului articol;

54
d) institutiile oricarei organizatii de integrare economica regionala la care se face referire
in art. 17 si care este parte la prezenta conventie. Prezenta definitie nu include organisme
sau institutii care actioneaza ca autoritate judecatoreasca sau legislativa;
3. informatie de mediu inseamna orice informatie scrisa, vizuala, audio, electronica sau
sub orice forma materiala, privind:
a) starea elementelor de mediu, cum ar fi aerul si atmosfera, apa, solul, pamantul, peisajul
si zonele naturale, diversitatea biologica si componentele sale, inclusiv organismele
modificate genetic si interactiunea dintre aceste elemente;
b) factori, cum ar fi: substantele, energia, zgomotul si radiatia si activitatile ori masurile,
inclusiv masurile administrative, acordurile de mediu, politicile, legislatia, planurile si
programele care afecteaza sau pot afecta elementele de mediu amintite la subpunctul a),
analizele cost-beneficiu sau alte analize si prognoze economice folosite in luarea deciziei
de mediu;
c) starea sanatatii si sigurantei umane, conditiile de viata umana, zonele culturale si
constructiile si modul in care acestea sunt sau pot fi afectate de starea elementelor de
mediu ori de factorii, activitatile sau masurile cuprinse in subpunctul b);
4. public inseamna una sau mai multe persoane fizice sau juridice si, in concordanta cu
legislatia sau cu practica nationala, asociatiile, organizatiile sau grupurile acestora;
5. public interesat inseamna publicul afectat sau care poate fi afectat ori care are un
interes in deciziile de mediu; in scopul acestei definitii organizatiile neguvernamentale
care promoveaza protectia mediului si indeplinesc cerintele legii nationale vor fi
considerate ca avand un interes.
ARTICOLUL3
Prevederi generale
1. Fiecare parte va lua masurile legislative necesare si va adopta reglementari si alte
masuri, inclusiv pentru realizarea compatibilitatii dintre prevederile care pun in aplicare
accesul la informatie, participarea publicului si accesul la justitie din cadrul acestei
conventii, precum si masuri pentru intrarea sa in vigoare, pentru a stabili si a mentine un
cadru transparent si consistent de aplicare a prevederilor conventiei.
2. Fiecare parte se va stradui sa asigure ca oficialitatile si autoritatile sa asiste si sa
indrume publicul in scopul asigurarii accesului la informatie, in vederea facilitarii
participarii sale la luarea deciziei si a accesului la justitie in probleme de mediu.
3. Fiecare parte va promova educatia ecologica si constientizarea publicului in
problemele de mediu, in special modalitatile de acces la informatie, participarea la luarea
deciziei si accesul la justitie in probleme de mediu.
4. Fiecare parte va asigura recunoasterea si sustinerea asociatiilor, organizatiilor sau a
grupurilor care promoveaza protectia mediului si va asigura conformarea sistemului de
drept national cu aceasta obligatie.
5. Prevederile prezentei conventii nu vor afecta dreptul unei parti de a mentine sau de a
introduce masuri care sa asigure un acces mai larg la informatie, o participare publica mai
intensa la luarea deciziei si un acces mai larg la justitie in probleme de mediu, altele decat
cele cerute de prezenta conventie.
6. Prezenta conventie nu va cere nici o derogare de la drepturile existente privind accesul
la informatie, participarea publicului la luarea deciziei si accesul la justitie in probleme de
mediu.
7. Fiecare parte va promova aplicarea principiilor acestei conventii in cadrul proceselor

55
decizionale privind mediul la nivel international si in cadrul activitatii organizatiilor
internationale in probleme legate de mediu.
8. Fiecare parte va asigura ca persoanele care isi exercita drepturile conform prevederilor
prezentei conventii sa nu fie penalizate, persecutate sau hartuite in vreun fel pentru
implicarea lor. Prezenta prevedere nu va afecta posibilitatile instantelor nationale de a
percepe taxe rezonabile pentru actiunile judiciare.
9. In sfera de aplicare a prevederilor relevante ale prezentei conventii publicul va avea
acces la informatii, va avea posibilitatea sa participe la luarea deciziilor si va avea acces
la justitie in problemele de mediu, fara nici o discriminare bazata pe cetatenie,
nationalitate sau domiciliu, iar in cazul persoanelor juridice, fara discriminare bazata pe
locul in care sunt inregistrate sau in care se afla centrul efectiv al activitatilor lor.

ARTICOLUL4
Accesul la informatia de mediu
1. Fiecare parte va asigura ca autoritatile publice, in conditiile urmatoarelor puncte ale
acestui articol, ca raspuns la o cerere de informatie pe probleme de mediu, sa puna
aceasta informatie la dispozitie publicului, respectand prevederile legislatiei nationale,
inclusiv in cazul in care sunt cerute copii de pe documentatia continand sau cuprinzand
informatia respectiva, avand in vedere subpunctul b) al prezentului articol:
a) fara a fi necesara declararea interesului;
b) sub forma ceruta, in afara situatiilor in care: (i) este mai rezonabil pentru autoritatea
publica sa ofere informatia ceruta sub alta forma, caz in care trebuie aratate motivele
pentru care poate fi facuta disponibila in acea forma; sau
(ii) informatia este deja disponibila publicului sub alta forma.
2. Informatia de mediu asupra careia se face referire la pct. 1 al acestui articol va fi facuta
disponibila in cel mai scurt timp si cel mai tarziu la o luna dupa ce cererea a fost
inaintata, in afara cazului in care volumul si complexitatea informatiei justifica
prelungirea acestei perioade pana la doua luni de la data solicitarii. Solicitantul trebuie sa
fie informat despre orice prelungire si despre motivele acesteia.
3. O solicitare de informatie de mediu poate fi refuzata daca:
a) autoritatea publica careia ii este adresata solicitarea nu detine informatia respectiva;
b) cererea este vizibil nerezonabila sau este formulata intr-o maniera prea generala; ori
c) cererea se refera la documente in curs de elaborare sau priveste sistemul de
comunicatii interne al autoritatilor publice, in cazul in care o astfel de exceptie este
prevazuta de legea nationala sau de practica obisnuita, luandu-se in considerare interesul
public in cazul unei asemenea dezvaluiri.
4. O solicitare de informatie de mediu poate fi refuzata daca dezvaluirea acesteia ar afecta
in mod negativ:
a) confidentialitatea procedurilor autoritatilor publice, in cazul in care o astfel de
confidentialitate este prevazuta de legislatia nationala;
b) relatiile internationale, siguranta nationala sau securitatea publica;
c) cursul justitiei, dreptul unei persoane de a beneficia de o judecata dreapta sau dreptul
unei autoritati publice de a conduce o ancheta de natura penala sau disciplinara;
d) confidentialitatea informatiilor comerciale si industriale, in cazul in care aceasta este
prevazuta de lege pentru a proteja un interes economic legitim. In acest context
informatia privind emisiile care sunt semnificative pentru protectia mediului va fi facuta

56
publica;
e) drepturile de proprietate intelectuala;
f) confidentialitatea unor date personale si/sau a unor dosare apartinand unei persoane
fizice, atunci cand aceasta persoana nu a consimtit la publicarea informatiilor, in cazul in
care o astfel de confidentialitate este prevazuta de legislatia nationala;
g) interesele unei terte parti care a oferit informatia ceruta fara ca acea parte sa fie pusa
sub/sau sa existe posibilitatea punerii sale sub o obligatie legala de a face astfel, in
situatia in care aceasta parte nu a consimtit la publicarea materialului; sau
h) mediul la care se refera informatia, cum ar fi locurile de cuibarit al speciilor rare.
Motivele de refuz mentionate anterior trebuie interpretate in mod restrictiv, luandu-se in
considerare satisfacerea interesului publicului prin divulgarea informatiilor si
posibilitatea ca informatia solicitata sa fie legata de emisiile in mediu.
5. In cazul in care o autoritate publica nu detine informatia ceruta, acea autoritate publica
trebuie, cat mai rapid posibil, sa informeze solicitantul cu privire la autoritatea publica la
care crede ca este posibil sa se gaseasca informatia respectiva sau sa transfere cererea
acelei autoritati, informand in acelasi timp solicitantul.
6. Fiecare parte va asigura ca, in cazul in care informatia exceptata de la regula de a fi
facuta publica in conformitate cu pct. 3 c) si 4 ale acestui articol poate fi separata fara a
se aduce un prejudiciu confidentialitatii informatiei exceptate, autoritatile publice sa puna
la dispozitie acea parte din informatia de mediu solicitata care poate fi divulgata.
7. Refuzul unei solicitari va fi facut in scris, daca solicitarea a fost facuta in scris sau daca
solicitantul cere acest lucru. Un refuz va cuprinde motivele acestuia si va oferi informatii
asupra accesului la procedura de recurs care este asigurata in concordanta cu prevederile
art. 9. Refuzul trebuie sa fie facut cat mai curand posibil, dar nu mai tarziu de o luna, in
afara cazului in care complexitatea informatiei justifica o prelungire a acestei perioade
pana la doua luni de la data inaintarii cererii. Solicitantul trebuie sa fie informat despre
orice prelungire si despre motivele acesteia.
8. Fiecare parte are dreptul de a permite autoritatilor sale publice sa instituie un tarif
pentru furnizarea informatiei, dar un asemenea tarif nu trebuie sa depaseasca o suma
rezonabila. Autoritatile publice care intentioneaza sa instituie un asemenea sistem de
tarifare pentru furnizarea informatiei trebuie sa puna la dispozitie solicitantilor o lista
cuprinzand preturile care pot fi percepute, indicand circumstantele in care acestea pot fi
percepute sau exceptate si cazurile in care furnizarea unor informatii este conditionata de
o plata in avans.
ARTICOLUL5
Colectarea si diseminarea informatiei de mediu
1. Fiecare parte va asigura ca:
a) autoritatile publice detin informatii de mediu la zi, relevante pentru functiile lor;
b) sunt stabilite sisteme obligatorii pentru asigurarea unui flux adecvat al informatiei
catre autoritatile publice despre activitatile propuse si existente, care pot afecta in mod
semnificativ mediul;
c) in cazul oricarei amenintari iminente a sanatatii umane sau a mediului, cauzata de
activitatile umane sau datorata unor cauze naturale, toate informatiile care ar da
posibilitatea publicului sa ia masuri de prevenire sau sa amelioreze efectele negative
provocate de acea amenintare si care sunt detinute de o autoritate publica sunt diseminate
imediat si fara nici o intarziere membrilor publicului, care pot fi afectati.

57
2. Fiecare parte va asigura, in cadrul legislatiei nationale, ca modalitatea in care
autoritatile publice fac disponibila informatia de mediu sa fie transparenta, iar informatia
de mediu sa fie efectiv accesibila, printre altele, prin:
a) furnizarea unei informatii suficiente publicului despre tipul si scopul informatiei de
mediu detinute de autoritatile publice, termenii de baza si conditiile in care o asemenea
informatie este disponibila si accesibila si procesul prin care ea poate fi obtinuta;
b) stabilirea si mentinerea unor aranjamente practice, cum ar fi:
(i) liste accesibile publicului, registre sau dosare;
(ii) solicitarea oficialitatilor sa sustina publicul in asigurarea accesului la informatie in
conformitate cu prezenta conventie;
(iii) identificarea punctelor de contact; si
c) accesul gratuit la informatiile de mediu continute in liste, registre sau dosare, in
conformitate cu subpunctul b) (i).
3. Fiecare parte va asigura ca informatia de mediu sa devina disponibila in mod progresiv
prin intermediul unor baze electronice de date care sunt usor accesibile publicului prin
retele de telecomunicatii publice. Informatia accesibila in aceasta forma trebuie sa
includa:
a) rapoarte asupra starii mediului, in conformitate cu pct. 4;
b) texte ale legilor privind/sau in legatura cu mediul;
c) politici, planuri si programe privind/sau in legatura cu mediul, acordurile de mediu;
d) alte informatii, cu precizarea ca disponibilizarea unor asemenea informatii sub aceasta
forma ar facilita aplicarea legilor nationale prin care se implementeaza prezenta
conventie, cu conditia ca aceasta informatie sa fie deja disponibila sub forma electronica.
4. Fiecare parte va publica si va disemina, la intervale care nu vor depasi 3 sau 4 ani, un
raport national privind starea mediului, inclusiv informatii privind calitatea mediului si
presiunea asupra mediului.
5. Fiecare parte va lua masuri, in cadrul legal national, in scopul diseminarii, printre
altele, a:
a) legislatiei si documentelor despre politici, cum ar fi documente legate de strategii,
politici, programe si planuri de actiune legate de mediu si rapoarte intermediare asupra
implementarii lor, pregatite la diferite niveluri ale guvernului;
b) tratatelor internationale, conventiilor si intelegerilor privind problemele de mediu;
c) altor documente internationale semnificative privind problemele de mediu, daca sunt
adecvate.
6. Fiecare parte va incuraja agentii economici ale caror activitati au un impact
semnificativ asupra mediului sa informeze in mod regulat publicul despre impactul
activitatilor si produselor lor asupra mediului, acolo unde este posibil in cadrul unor
actiuni voluntare de ecoetichetare, prin realizarea de scheme de audit de mediu, bilanturi
de mediu sau prin alte mijloace.
7. Fiecare parte:
a) va publica faptele si analizele faptelor care sunt considerate relevante si importante
pentru schitarea unor propuneri majore de politici de mediu;
b) va publica ori, in caz contrar, va face accesibile materiale explicative despre felul in
care partea respectiva raspunde cererilor publicului in probleme care intra sub incidenta
prevederilor prezentei conventii;

58
c) va asigura intr-o forma adecvata informatii privind performantele functiilor publice sau
serviciile publice ale guvernului, la toate nivelurile, legate de mediu.
8. Fiecare parte va dezvolta mecanisme prin care sa se asigure ca o cantitate suficienta de
informatii despre produse este facuta disponibila, astfel incat sa dea posibilitatea
consumatorilor sa faca alegeri care au la baza informatii de mediu.
9. Fiecare parte va stabili in mod progresiv, tinand seama de procedurile internationale
atunci cand este cazul, un sistem national coerent pentru inventare sau registre de
poluare, sub forma unei baze de date structurate, computerizate si accesibile publicului,
realizata prin intermediul unor formulare standardizate. Un asemenea sistem poate sa
includa intrari, emisii si transferuri in mediul inconjurator ale unor serii specifice de
substante si produse, incluzand apa, energia si utilizarea resurselor, care provin dintr-o
serie de activitati specifice, din/spre locurile de tratare sau de depozitare.
10. Nici o prevedere a acestui articol nu poate prejudicia dreptul partilor de a refuza
divulgarea unor anumite informatii de mediu in concordanta cu prevederile art. 4 pct. 3 si

ARTICOLUL6
Participarea publicului la deciziile privind activitatile specifice
1 Fiecare parte:
a) va aplica prevederile acestui articol cu privire la deciziile legate de orice activitati
propuse pentru procedura de autorizare, enumerate in anexa nr. I;
b) in concordanta cu legislatia nationala, va aplica prevederile acestui articol si la
deciziile referitoare la activitatile care nu sunt prevazute in anexa nr. I, dar care pot avea
un efect semnificativ asupra mediului. Partile vor stabili daca asemenea activitati propuse
fac obiectul acestor prevederi;
c) poate decide, de la caz la caz si conform legislatiei nationale, sa nu aplice prevederile
acestui articol la activitatile care au ca scop apararea nationala, daca acea parte considera
ca solicitarea unei astfel de informatii ar prejudicia acest scop.
2. Publicul interesat va fi informat, prin anunt public ori in mod individual, cand este
cazul, despre demararea unei proceduri de luare a deciziei de mediu si intr-o maniera
adecvata, in timp util si efectiv, printre altele, despre:
a) activitatea propusa si despre o solicitare asupra careia se va lua o decizie;
b)natura deciziei posibile sau despre proiectul de decizie;
c) autoritatea publica responsabila de luarea deciziei;
d) procedura initiata, incluzand modul si momentul in care o asemenea informatie poate
fi furnizata:
(i) inceputul procedurii;
(ii) oportunitatile de participare a publicului;
(iii) data si beneficiul oricarei audieri publice initiate;
(iv) o indicatie privind autoritatea publica de la care pot fi obtinute informatii relevante si
la care a fost depozitata informatia relevanta pentru examinare de catre public;
(v) o indicatie asupra autoritatii publice relevante sau asupra oricarui organism oficial
caruia ii pot fi adresate comentarii sau intrebari si asupra perioadei in care sunt primite
aceste comentarii ori intrebari; si
(vi) o indicatie asupra tipului de informatie de mediu relevanta, disponibila pentru
actiunea propusa;

59
e) faptul ca activitatea face obiectul unei proceduri nationale sau transfrontiera de
evaluare a impactului asupra mediului.
3. Procedurile de participare publica vor include limite de timp rezonabile pentru
diferitele faze, care sa permita timp suficient pentru informarea publicului, in
concordanta cu prevederile pct. 2, si timp suficient pentru ca acesta sa se pregateasca si sa
participe efectiv in timpul procesului de luare a deciziei de mediu.
4. Fiecare parte va asigura participarea publicului la inceputul procedurii, atunci cand
toate optiunile sunt deschise si poate avea loc o participare efectiva a publicului.
5. Fiecare parte, cand este cazul, trebuie sa incurajeze posibilii solicitatori sa identifice
publicul interesat, sa angajeze discutii si sa furnizeze informatii referitoare la obiectivele
initiativei lor inaintea depunerii cererii pentru autorizarea unei activitati.

6. Fiecare parte va cere autoritatilor publice competente sa asigure accesul publicului

interesat, in vederea examinarii, la cerere, daca legislatia nationala prevede astfel, gratuit
si intr-un timp foarte scurt, la totalitatea informatiilor relevante pentru procesul
decizional, care sunt disponibile in timpul procedurilor de participare publica, in
conformitate cu prevederile acestui capitol, fara a prejudicia drepturile partilor de a
refuza divulgarea anumitor informatii in concordanta cu prevederile art. 4 pct. 3 si 4.
Informatiile semnificative vor include, cel putin, fara a prejudicia prevederile art. 4:
a) o descriere a locului si a caracteristicilor fizice si tehnice ale activitatii propuse,
inclusiv o estimare a reziduurilor si emisiilor probabile;
b)o descriere a efectelor semnificative ale activitatii de mediu propuse;
c) o descriere a masurilor initiate, pentru a preveni si/sau pentru a reduce efectele,
inclusiv emisiile;
d)o prezentare sumara, dar nu tehnica, a celor mentionate mai sus;
e)o schita a principalelor alternative studiate de solicitant; si
f) in conformitate cu legislatia nationala, principalele rapoarte si recomandari publicate,
destinate autoritatii publice, in momentul in care publicul interesat trebuie sa fie informat,
avand in vedere prevederile pct. 2.
7. Procedurile pentru participarea publica vor permite publicului sa inainteze, in scris sau,
cand este cazul, la o audiere publica ori un sondaj cu solicitantul, orice comentarii,
informatii, analize sau opinii considerate relevante pentru activitatea propusa.
8. Fiecare parte va asigura ca in decizia luata sa se tina seama de rezultatul participarii
publicului.
9. Fiecare parte va asigura ca, in momentul in care decizia a fost luata de autoritatea
publica, publicul sa fie informat prompt despre aceasta, in concordanta cu procedurile
normale. Fiecare parte va asigura accesul publicului la textul deciziei, la motivele si
consideratiile care au stat la baza acesteia
10. Fiecare parte va asigura ca, in momentul in care o autoritate publica reconsidera sau
actualizeaza conditiile de functionare pentru o activitate care face obiectul pct. 1,
prevederile pct. 2-9 sunt aplicate fara rezerve, unde este cazul.
11. Fiecare parte, in cadrul legislatiei sale nationale, va aplica, cat mai mult posibil si
unde este adecvat, prevederile acestui articol la deciziile privind autorizarea evacuarii
deliberate in mediu a organismelor modificate genetic.
ARTICOLUL7

60
Participarea publicului in timpul pregatirii planurilor, programelor si politicilor
legate de mediu
Fiecare parte va lua masuri practice adecvate si/sau va promova prevederi pentru ca
publicul sa participe in timpul pregatirii planurilor si programelor legate de mediu, intr-un
cadru transparent si cinstit, dupa ce i-a fost furnizata informatia necesara. In acest cadru
se vor aplica prevederile pct. 3, 4 si 8 ale art. 6. Publicul care poate participa va fi
identificat de autoritatea publica relevanta, tinandu-se seama de obiectivele acestei
conventii. In aceeasi masura fiecare parte se va stradui sa asigure oportunitatile necesare
in vederea participarii publicului in timpul pregatirii politicilor legate de mediu.

ARTICOLUL8
Participarea publicului in timpul pregatirii regulamentelor de aplicare, a
normativelor si instrumentelor legale obligatorii, general aplicabile
Fiecare parte se va stradui sa promoveze o participare efectiva a publicului intr-o etapa
adecvata, atata timp cat optiunile sunt inca deschise, in perioada pregatirii regulamentelor
de aplicare si a altor reglementari legale obligatorii, general aplicabile, care pot avea un
efect semnificativ asupra mediului. La acest nivel trebuie facuti urmatorii pasi:
a) trebuie fixata o perioada suficienta pentru realizarea unei participari publice efective;
b) proiectele reglementarilor legale trebuie sa fie publicate sau facute disponibile prin alte
metode;
c) trebuie sa ii fie oferita publicului posibilitatea de a face comentarii, direct sau prin
intermediul unor organisme consultative reprezentative. Rezultatul participarii publicului
trebuie sa fie luat in considerare cat mai mult posibil.

ARTICOLUL9
Accesul la justitie
1. Fiecare parte, in cadrul legislatiei nationale, va asigura posibilitatea pentru orice
persoana care considera ca solicitarea informatiei, conform prevederilor art. 4, a fost
ignorata, in mod gresit refuzata, partial sau in totalitate, ori care considera ca a primit un
raspuns inadecvat sau ca cererea sa nu a fost considerata conform prevederilor art. 4, de a
avea acces la o procedura de recurs in fata instantei de judecata sau a altui organism
independent si impartial prevazut de lege. In cazul in care o parte asigura un astfel de
recurs in fata unei instante de judecata, ea va face astfel incat o asemenea persoana sa
aiba acces si la o procedura de fond stabilita de lege, care sa fie gratuita sau nu prea
scumpa, in cazul reconsiderarii solicitarii de catre o autoritate publica sau al revizuirii de
catre un organism independent si impartial, altul decat o instanta de judecata.
Decizia finala luata in concordanta cu prevederile pct. 1 trebuie sa fie obligatorie pentru
autoritatea publica care detine informatia. Motivele trebuie sa fie declarate in scris, cel
putin in cazul in care informatia este refuzata conform prevederilor acestui punct.
2. Fiecare parte trebuie, in cadrul legislatiei nationale, sa asigure membrilor publicului
interesat:
a) care au un interes suficient; sau
b) carora li se afecteaza un drept, in cazul in care procedurile administrative legale ale
unei parti solicita aceasta ca o preconditie, accesul la o procedura de recurs in fata
instantei si/sau a altui organism independent si impartial stabilit prin lege, pentru a
contesta, ca fond si ca procedura, legalitatea oricarei decizii, act sau omisiuni care face

61
obiectul prevederilor art. 6, in cazul in care legislatia nationala prevede astfel si fara a
prejudicia prevederile pct. 3 sau alte prevederi relevante ale acestei conventii. Interesul
suficient sau afectarea unui drept va fi determinata in concordanta cu prevederile legilor
nationale si cu obiectivele de a asigura publicului interesat un acces larg la justitie
conform prevederilor prezentei conventii. La acest nivel interesul oricarei organizatii
neguvernamentale care indeplineste cerintele specificate la art. 2 pct. 5 trebuie sa fie
considerat suficient pentru scopul subpunctului a) de mai sus. Astfel de organizatii vor fi
considerate ca avand dreptul sau capacitatea de a fi afectate in concordanta cu prevederile
subpunctului b) de mai sus. Prevederile pct. 2 nu vor exclude posibilitatea unei proceduri
prealabile de recurs in fata unei autoritati administrative si nu pot afecta cerinta epuizarii
procedurilor de recurs administrative inainte de recurgerea la procedurile judiciare, in
cazul in care o astfel de cerinta exista in dreptul intern.
3. In plus si fara a prejudicia procedurile la care se refera pct. 1 si 2, fiecare parte trebuie
sa asigure ca, in momentul in care toate criteriile sunt indeplinite, daca acestea sunt
prevazute de legislatia nationala, membrii publicului sa aiba acces la procedurile
administrative sau juridice pentru a contesta actele sau omisiunile persoanelor private si
autoritatilor publice, care contravin prevederilor legislatiei nationale cu referire la mediu.
4. In plus si fara a prejudicia prevederile pct. 1, procedurile la care se refera pct. 1, 2 si 3
trebuie sa asigure remedierea adecvata si efectiva, inclusiv adoptarea unei hotarari
judecatoresti, cand este cazul, care sa fie obiectiva, echitabila, la timp si sa nu coste foarte
mult. Deciziile luate in conformitate cu prevederile acestui articol trebuie sa fie date sau
inregistrate in scris. Deciziile instantelor si, oricand este posibil, ale altor organisme
trebuie sa fie accesibile publicului.
5. Pentru ca prevederile acestui articol sa fie efective fiecare parte va asigura ca publicul
sa fie informat cu privire la accesul la procedurile de recurs administrativ sau judiciar si
trebuie sa ia in considerare stabilirea unui mecanism de asistenta pentru a elimina sau a
reduce obstacolele financiare ori de alta natura privind accesul la justitie.

ARTICOLUL10
Reuniunea partilor
1. Prima intalnire a partilor va fi convenita nu mai tarziu de un an de la data intrarii in
vigoare a prezentei conventii. In plus o intalnire ordinara a partilor va fi tinuta cel putin o
data la fiecare 2 ani, numai daca partile nu decid altfel, sau la solicitarea scrisa a uneia
dintre parti, cu conditia ca, intr-un interval de 6 luni de la comunicarea solicitarii tuturor
partilor de catre secretarul executiv al Comisiei Economice pentru Europa, solicitarea
respectiva sa fie suportata de cel putin o treime din numarul partilor.
2. La intalnirile lor partile vor examina in mod continuu punerea in aplicare a prezentei
conventii prin rapoarte elaborate de parti in mod regulat si in acest scop:
a) vor analiza politicile, abordarile legale si metodologice privind accesul la informatie,
participarea publica la luarea deciziei si accesul la justitie in probleme de mediu, in
scopul imbunatatirii acestora;
b) vor schimba informatii cu privire la experienta castigata in incheierea si punerea in
aplicare a acordurilor bilaterale si multilaterale sau a altor intelegeri legate de scopul
prezentei conventii si la care una sau mai multe parti sunt parte;
c) vor solicita, unde este cazul, serviciile organismelor relevante ale Comisiei Economice
pentru Europa si ale altor organisme internationale si comitete specifice, in legatura cu

62
toate aspectele pertinente pentru indeplinirea scopurilor prezentei conventii;
d) vor stabili orice organisme subsidiare care se considera necesare;
e) vor pregati, unde este cazul, protocoale la prezenta conventie;
f) vor considera si vor adopta propuneri pentru amendamente la prezenta conventie in
concordanta cu prevederile art. 14;
g) vor considera si vor intreprinde orice actiune auxiliara care poate fi solicitata pentru
atingerea scopurilor prezentei conventii;
h) la prima lor intalnire vor considera si vor adopta prin consens reguli de procedura
pentru intalnirile lor si ale organismelor subsidiare;
i) la prima lor intalnire vor analiza experienta lor in aplicarea prevederilor art. 5 pct. 9 si
vor studia masurile care sunt necesare pentru a dezvolta viitorul sistem la care se refera
acel punct, luand in considerare procesele si schimbarile internationale, inclusiv
elaborarea unui instrument adecvat privind registrele emisiilor si transferul poluantilor,
sau inventarele care pot fi anexate la prezenta conventie.
3. Reuniunea partilor va lua in considerare, daca este necesar, stabilirea regulilor
financiare pe baza de consens.
4. Organizatia Natiunilor Unite, agentiile sale specializate si Agentia Internationala
pentru Energie Atomica, precum si orice alt stat sau organizatie de integrare economica
regionala, imputernicita in baza prevederilor art. 17 sa semneze prezenta conventie, dar
care nu este parte la aceasta, si orice organizatie interguvernamentala calificata in
domeniile care privesc conventia vor fi imputernicite sa participe ca observatori la
reuniunile partilor.
5. Orice organizatie neguvernamentala, calificata in domeniile la care se refera conventia,
care l-a informat pe secretarul executiv al Comisiei Economice pentru Europa despre
dorinta sa de a fi reprezentata la o reuniune a partilor, va fi imputernicita sa participe ca
observator numai daca cel putin o treime din numarul partilor prezente la intalnire nu
ridica obiectiuni.
6. In sensul prevederilor pct. 4 si 5, regulile de procedura la care se refera prevederile pct.
2 h) vor prevedea aranjamente practice pentru procedura de admitere si pentru alti
termeni relevanti.
ARTICOLUL11
Dreptul la vot
1. Exceptand prevederile pct. 2, fiecare parte la prezenta conventie va avea dreptul la un
vot.
2. Organizatiile de integrare economica europeana, in cadrul competentei lor, vor exercita
dreptul la vot cu un numar de voturi egal cu numarul statelor care sunt parti la prezenta
conventie. Astfel de organizatii nu isi vor exercita dreptul de vot, daca statele lor membre
si-l exercita pe al lor si viceversa.

ARTICOLUL12
Secretariatul
Secretarul executiv al Comisiei Economice pentru Europa va indeplini urmatoarele
functii de secretariat:
a) convocarea si pregatirea reuniunilor partilor;
b) transmiterea catre parti a rapoartelor si a altor informatii primite in conformitate cu
prevederile prezentei conventii;

63
c) alte functii care pot fi atribuite de parti.

ARTICOLUL13
Anexele
Anexele la prezenta conventie constituie parte integranta a acesteia.

ARTICOLUL14
Amendamente la conventie
1. Orice parte are dreptul sa propuna amendamente la prezenta conventie.
2. Textul oricarui amendament propus la prezenta conventie va fi inaintat in scris
secretarului executiv al Comisiei Economice pentru Europa, care il va comunica tuturor
partilor cu cel putin 90 de zile inainte de intalnirea partilor la care este propus pentru
adoptare.
3. Partile vor face orice efort pentru a ajunge la un acord, prin consens, privind orice
amendament propus la prezenta conventie. Daca toate eforturile pentru obtinerea
consensului au fost epuizate si nu s-a ajuns la nici un acord, amendamentul va fi adoptat
cu votul unei majoritati de trei patrimi din numarul partilor prezente si votante la
reuniune.
4. Amendamentele la prezenta conventie, adoptate in concordanta cu prevederile pct. 3,
vor fi inaintate de depozitar tuturor partilor, pentru ratificare, aprobare sau acceptare.
Amendamentele la prezenta conventie, altele decat cele la o anexa, vor intra in vigoare
pentru partile care le-au ratificat, le-au aprobat sau le-au acceptat in cea de-a 90-a zi dupa
primirea de catre depozitar a notificarii ratificarii, aprobarii sau acceptarii de catre cel
putin trei patrimi din numarul acestor parti. Dupa aceasta data ele vor intra in vigoare
pentru orice alta parte in cea de-a 90-a zi dupa ce partea respectiva depune instrumentul
sau de ratificare, de aprobare sau de acceptare a amendamentelor.
5. Orice parte care nu este capabila sa aprobe un amendament la o anexa la prezenta
conventie va notifica acest lucru in scris depozitarului in decurs de 12 luni de la data
comunicarii adoptarii. Depozitarul va comunica tuturor partilor, fara intarziere, orice
astfel de notificare primita. O parte are dreptul sa inlocuiasca in orice moment o
acceptare a unei notificari anterioare si, dupa depunerea unui instrument de acceptare la
depozitar, amendamentele la o astfel de anexa vor deveni efective pentru acea parte.
6. La expirarea celor 12 luni de la data comunicarii de catre depozitar, in concordanta cu
prevederile pct. 4, un amendament la o anexa va deveni efectiv pentru acele parti care nu
au transmis o notificare la depozitar conform prevederilor pct. 5, daca cel putin o treime
din numarul partilor a inaintat o astfel de notificare.
7. In sensul acestui articol, partile prezente si votante inseamna partile prezente si care
exprima un vot afirmativ sau negativ.

ARTICOLUL15
Examinarea conformarii cu prevederile conventiei
Intalnirea partilor va stabili, pe baza de consens, aranjamente neconflictuale, nejudiciare
si de natura consultativa pentru examinarea conformarii cu prevederile prezentei
conventii. Aceste aranjamente vor permite implicarea adecvata a publicului si pot include
optiunea de a considera comunicari din partea publicului in probleme legate de prezenta
conventie.

64
ARTICOLUL16
Solutionarea diferendelor
1. Orice diferend aparut intre doua sau mai multe parti in legatura cu interpretarea sau cu
aplicarea prezentei conventii va fi solutionat prin negocieri sau prin orice alt mijloc de
solutionare a diferendelor, acceptabil partilor implicate in diferend.
2. In timpul semnarii, ratificarii, acceptarii, aprobarii sau aderarii la prezenta conventie
ori in orice moment dupa aceea o parte are dreptul sa declare in scris depozitarului ca
pentru un diferend nerezolvat conform prevederilor pct. 1 accepta ca obligatorii, in relatia
cu orice parte care accepta aceleasi conditii, unul sau ambele mijloace de solutionare:
a) inaintarea diferendului catre Curtea Internationala de Justitie;
b) arbitrajul, in concordanta cu procedura prezentata in anexa nr. II

3. Daca partile implicate in diferend au acceptat ambele mijloace de solutionare a

diferendelor, la care se refera pct. 2, diferendul poate fi inaintat numai Curtii
Internationale de Justitie, cu exceptia cazului in care partile au convenit altfel.

ARTICOLUL17
Semnarea
Prezenta conventie va fi deschisa pentru semnare la Aarhus (Danemarca) de la data de 25
iunie 1998 si dupa aceea la sediul central al Organizatiei Natiunilor Unite din New York
pana la data de 21 decembrie 1998 de catre statele membre ale Comisiei Economice
pentru Europa, precum si de catre statele cu statut de membru consultativ al Comisiei
Economice pentru Europa, conform pct. 8 si 11 ale Rezolutiei 36(IV) din 28 martie 1947
a Consiliului Economic si Social, precum si de catre organizatiile de integrare economica
regionala constituite din statele suverane membre ale Comisiei Economice pentru
Europa, carora statele membre le-au transferat competenta in probleme aflate sub
incidenta acestei conventii, inclusiv competenta de a incheia tratate privind aceste
probleme.

ARTICOLUL18
Depozitarul
Secretariatul General al Organizatiei Natiunilor Unite va actiona ca depozitar al prezentei
conventii.

ARTICOLUL19
Ratificarea, acceptarea, aprobarea si aderarea
1. Prezenta conventie va face obiectul ratificarii, acceptarii sau aprobarii de catre statele
semnatare si de organizatiile de integrare economica regionala.
2. Prezenta conventie va fi deschisa spre aderare statelor si organizatiilor de integrare
economica regionala, la care se refera art. 17, incepand cu data de 22 decembrie 1998.
3. Orice alt stat la care nu se refera pct. 2, care este membru al Organizatiei Natiunilor
Unite, poate adera la prezenta conventie dupa aprobarea de catre intalnirea partilor.
4. Orice organizatie la care se refera art. 17, care devine parte la prezenta conventie, fara
ca nici unul dintre statele sale membre sa fie parte, va respecta toate obligatiile care
decurg din conventie. Daca unul sau mai multe state membre ale unei astfel de organizatii

65
sunt parti la prezenta conventie, organizatia si statele sale membre vor decide asupra
responsabilitatilor lor pentru indeplinirea obligatiilor ce decurg din prezenta conventie. In
astfel de cazuri organizatia si statele sale membre nu sunt abilitate sa isi exercite simultan
drepturile care le revin din prezenta conventie.
5. In instrumentele lor de ratificare, de acceptare, de aprobare sau de aderare organizatiile
de integrare economica regionala la care se refera art. 17 vor declara extinderea
competentei lor cu privire la problemele la care se refera conventia. De asemenea, aceste
organizatii vor informa depozitarul despre orice modificare a ariei lor de competenta.
ARTICOLUL20
Intrarea in vigoare
1. Prezenta conventie va intra in vigoare in cea de-a 90-a zi de la data depunerii celui de-
al saisprezecelea instrument de ratificare, de acceptare, de aprobare sau de aderare.

2. In sensul prevederilor pct. 1, nici un instrument depus de o organizatie de integrare

economica regionala nu va fi considerat ca suplimentar pe langa cele depuse de statele
membre ale unei astfel de organizatii.
3. Pentru fiecare stat sau organizatie la care se refera art. 17, care ratifica, accepta sau
aproba prezenta conventie ori care adera dupa depunerea celui de-al saisprezecelea
instrument de ratificare, de acceptare, de aprobare sau de aderare, conventia va intra in
vigoare in cea de-a 90-a zi de la data depunerii de catre statul sau organizatia respectiva a
instrumentului sau de ratificare, de acceptare, de aprobare sau de aderare.
ARTICOLUL21
Retragerea
In orice moment, dupa implinirea a 3 ani de la data intrarii in vigoare a prezentei
conventii pentru o parte, acea parte se poate retrage din conventie printr-o notificare
scrisa catre depozitar. Orice astfel de retragere isi va face efectul in cea de-a 90-a zi de la
data primirii notificarii de catre depozitar.
ARTICOLUL22
Texte autentice
Originalul prezentei conventii, ale carei texte in limbile engleza, franceza si rusa sunt
autentice in aceeasi masura, va fi depozitat la secretarul general al Natiunilor Unite.
Drept care subsemnatii, avand depline puteri, am semnat prezenta conventie. Intocmita la
Aarhus (Danemarca) la 25 iunie 1998.

ANEXA Nr. I

LISTA cuprinzand activitatile mentionate la art. 6 pct. 1a)

1. Sectorul energetic:
rafinarii de uleiuri minerale si benzina;
instalatii de gazeificare si lichefiere;
centrale termice si alte instalatii cu combustie, cu un aport de caldura de 50 MW sau
mai mult;
cuptoare de cocs;
centrale nucleare si alte reactoare nucleare, inclusiv demontarea sau dezafectarea
acestor centrale sau reactoare 1/ (cu exceptia statiilor de cercetare pentru producerea si

66
conversia materialelor fisionabile si fertile, a caror putere maxima nu depaseste 1 MW de
incercare termica permanenta);
instalatii pentru reprelucrarea combustibilului nuclear, radioactiv;
instalatii proiectate pentru: (i) producerea sau imbogatirea combustibilului nuclear;
(ii) prelucrarea combustibilului nuclear radioactiv sau a deseurilor cu radioactivitate
ridicata; (iii) depozitarea finala a deseurilor radioactive;
instalatii exclusiv pentru depozitarea finala a deseurilor radioactive;
instalatii exclusiv pentru depozitarea (planificata pentru mai mult de 10 ani)
combustibililor nucleari radioactivi sau a deseurilor radioactive intr-un alt loc decat cel de
productie.

2. Obtinerea si prelucrarea metalelor:

instalatii de prajire sau de prajire prin aglomerare a minereurilor de metale (inclusiv
minereuri sulfidice);
instalatii pentru producerea fontei brute sau a otelului (fuziune primara sau
secundara), inclusiv turnare continua cu o capacitate de peste 2,5 t/ora;
instalatii pentru prelucrarea metalelor feroase:
(i) instalatii de laminare la cald, cu o capacitate de peste 20 t otel brut/ora;
(ii) forjerii cu ciocane a caror energie depaseste 50 kJ pe ciocan, iar puterea calorica
folosita depaseste 20 MW;
(iii) aplicarea de acoperiri metalice topite de protectie, cu un aport mai mare de 2 t otel
brut/ora; - topitorii de metale feroase, cu o capacitate de productie de peste 20 t/zi;
instalatii pentru:
(i) obtinerea de metale brute neferoase din minereuri, concentrate sau materii prime
secundare, prin procese metalurgice, chimice sau electrolitice;
(ii) topire, inclusiv pentru realizarea de aliaje ale metalelor neferoase, de produse
recuperate (rafinare, turnare etc.), cu o capacitate de topire de peste 4 t/zi la plumb si
cadmiu sau 20 t/zi la alte metale;
instalatii pentru tratarea suprafetei metalelor si a materialelor plastice prin procese
electrolitice sau chimice, volumul bailor de tratare depasind 30 mf.

3. Industria de minerale:
instalatii pentru producerea clincherului de ciment in cuptoare rotative cu o capacitate
de productie de peste 500 t/zi sau a varului in cuptoare rotative cu o capacitate de
productie de peste 50 t/zi ori in alte cuptoare cu o capacitate de productie de peste 50 t/zi;
instalatii de producere a azbestului si de fabricare a produselor pe baza de azbest;
instalatii de fabricare a sticlei, inclusiv a fibrei de sticla, cu o capacitate de topire de
peste 20 t/zi;
instalatii pentru topirea substantelor minerale si producerea fibrelor minerale, cu o
capacitate de topire de peste 20 t/zi;
instalatii pentru fabricarea produselor ceramice prin aprindere, in special a tiglei
pentru acoperis, caramizilor refractare, tiglei, gresiei ceramice sau a portelanului, cu o
capacitate de productie de peste 75 t/zi si/sau cu o capacitate a cuptorului de peste 4 mf si
cu o densitate de depunere/cuptor de peste 300 kg/mf.

4. Industria chimica:

67
productia, intelegand prin aceasta acele categorii de activitati cuprinse in acest paragraf,
la scara industriala, prin prelucrarea chimica a urmatoarelor substante sau grupe de
substante:
a) instalatii chimice pentru producerea substantelor chimice organice de baza, cum ar fi:
(i) hidrocarburi simple (liniare sau ciclice, saturate sau nesaturate, alifatice sau
aromatice);
(ii) hidrocarburi cu continut de oxigen, ca de exemplu: alcooli, aldehide, cetone, acizi
carboxilici, esteri, acetati, eteri, peroxizi, rasini epoxidice;
(iii) hidrocarburi sulfuroase;
(iv) hidrocarburi azotoase, precum: amine, amide, compusi nitrici, nitroderivati sau
nitrati, nitrili, cianati, izocianati;
(v) hidrocarburi cu continut de fosfor;
(vi) hidrocarburi halogenate;
(vii) compusi organometalici;
(viii) materiale plastice de baza (polimeri, fibre sintetice si fibre pe baza de celuloza);
(ix) cauciucuri sintetice;
(x) vopsele si pigmenti;
(xi) agenti activi de suprafata si surfactanti;
b) instalatii chimice pentru obtinerea substantelor chimice anorganice de baza, cum ar fi:
(i) gaze: amoniac, clor sau acid clorhidric gazos, fluor sau acid fluorhidric, oxizi de
carbon, compusi cu sulf, oxizi de azot, hidrogen, dioxid de sulf, fosgen;
(ii) acizi: acid cromic, acid fluorhidric, acid fosforic, acid azotic, acid clorhidric, acid
sulfuric oleum, acizi sulfurosi;
(iii) baze: hidroxid de amoniu, hidroxid de potasiu, hidroxid de sodiu;
(iv) saruri: clorura de amoniu, clorat de potasiu, carbonat de potasiu, carbonat de sodiu,
perborat si nitrat de argint;
(v) metaloizi, oxizi metalici sau alti compusi anorganici, cum ar fi carbura de calciu,
carbura de siliciu;
c) instalatii chimice pentru producerea de ingrasaminte pe baza de fosfor, azot sau potasiu
(ingrasaminte simple sau compuse);
d) instalatii chimice pentru obtinerea produselor curative pe baza de plante si a
biocidelor;
e) instalatii care utilizeaza un proces chimic sau biologic pentru obtinerea produselor
farmaceutice de baza;
f) instalatii chimice pentru producerea explozivilor;
g) instalatii chimice in care se foloseste tratarea chimica sau biologica pentru obtinerea
aditivilor alimentari cu proteine, a fermentilor sau a altor substante proteice.

5. Gospodarirea deseurilor:
instalatii pentru incinerarea, recuperarea, tratarea chimica sau depozitarea controlata a
deseurilor;
instalatii pentru incinerarea deseurilor orasenesti, cu o capacitate de peste 3 t/ora;
instalatii pentru depozitarea deseurilor nepericuloase, cu o capacitate de peste 50 t/zi;
depozite controlate, care primesc mai mult de 10 t/zi, sau cu o capacitate totala de
peste 25.000 t, cu exceptia haldelor pentru deseuri inerte.

68
6. Statii de epurare a apelor uzate, pentru o populatie de peste 150.000 de locuitori
7. Instalatii industriale pentru:
a) obtinerea de celuloza din lemn sau din alte materiale fibroase similare;
b) obtinerea de hartie si carton, cu o capacitate de productie de peste 20 t/zi.
8.
a) construirea de linii de cale ferata pe distante mari si de aeroporturi cu o lungime medie
de rulare de 2.100 m sau chiar mai mult;
b) construirea de autostrazi si drumuri pentru circulatie rapida;
c) construirea unui drum nou cu 4 sau mai multe benzi ori reamenajarea si/sau largirea
unui drum existent cu doua benzi ori cu o banda pentru a asigura 4 sau mai multe benzi
acolo unde un astfel de drum nou sau sectiunea reamenajata si/sau largita de drum ar
putea avea o lungime continua de 10 sau mai multi kilometri;

9.
a) apele interioare si porturile pentru transportul pe apele interioare care permit trecerea
unor vase de peste 1.350 t;
b) porturile comerciale, danele pentru incarcari si descarcari ce sunt legate de uscat si
porturi exterioare (exclusiv danele pentru feribot), care pot primi vase de peste 1.350 t.
10. Scheme de extractie a apei subterane sau reincarcare artificiala a apei
subterane,unde volumul anual de apa extrasa sau reincarcata este echivalent cu sau
depaseste 10 milioane mf.
11.
a) lucrari pentru transferul resurselor de apa intre bazinele riverane, in cazul in care acest
transfer are ca scop prevenirea deficitului de apa si in care cantitatea de apa transferata
depaseste 100 milioane mf/an;
b) in toate celelalte cazuri, lucrari pentru transferul resurselor de apa intre bazine riverane
in care debitul mediu multianual al bazinului de extractie depaseste 2.000 milioane mf/an
si unde cantitatea de apa transferata depaseste 5% din acest debit. In ambele cazuri sunt
excluse transferurile de apa potabila prin conducte.
12. Extractia petrolului si a gazelor naturale in scopuri comerciale,
acolo unde cantitatea extrasa depaseste 500 t/zi in cazul petrolului si 500.000 mf/zi in
cazul gazelor.
13. Baraje sau alte instalatii proiectate pentru retinerea sau acumularea
permanenta a apei,
acolo unde cantitatea noua sau suplimentarea de apa retinuta ori acumulata depaseste 10
milioane mf.
14. Conducte pentru transportul gazelor, titeiului sau al substantelor chimice,
cu un diametru mai mare de 800 mm si cu o lungime mai mare de 40 km
15. Instalatii pentru cresterea intensiva a pasarilor si porcilor, cu mai mult de:
a) 40.000 locuri pentru pasari;
b) 2.000 locuri pentru cresterea porcilor (peste 30 kg); sau
c) 750 locuri pentru scroafe.
16. Cariere si exploatari miniere in cariera,
acolo unde suprafata amplasamentului depaseste 25 ha, sau extractia turbei, acolo unde
suprafata amplasamentului depaseste 150 ha
17. Construirea liniilor electrice suspendate

69
avand o tensiune de 220 kV sau mai mult si o lungime mai mare de 15 km
18. Instalatii pentru depozitarea produselor petroliere, petrochimice sau chimice,
cu o capacitate de 200.000 t sau mai mult
19. Alte activitati:
instalatii pentru pretratarea (operatiuni cum ar fi: spalare, albire, mercerizare) sau
vopsirea fibrelor ori a textilelor, acolo unde capacitatea de tratare depaseste 10 t/zi;
instalatii pentru tabacirea pieilor brute si crude, acolo unde capacitatea de tratare
depaseste 12 t de produse finisate/zi:
a) abatoare cu o capacitate de producere a carcaselor mai mare de 50 t/zi;
b) tratarea si prelucrarea axata pe obtinerea produselor alimentare din:
(i) materii prime animaliere (altele decat laptele), cu o capacitate de productie a
produselor finite mai mare de 75 t/zi;
(ii) materii prime vegetale, cu o capacitate de productie a produselor finite mai mare de
300 t/zi (valoarea medie trimestriala);
c) tratarea si prelucrarea laptelui, cantitatea de lapte primita fiind mai mare de 200 t/zi
(valoarea medie trimestriala);
instalatii pentru depozitarea si reciclarea carcaselor de animale si a deseurilor
animaliere, cu o capacitate mai mare de 10 t/zi;
instalatii pentru tratarea suprafetelor substantelor, obiectelor sau produselor cu
solventi organici, in special pentru prelucrare, tiparire, captusire, degresare,
impermeabilizare, calibrare, vopsire, curatare sau impregnare, cu o capacitate de consum
mai mare de 150 kg/ora sau mai mult de 200 t/an;
instalatii pentru producerea de carbon (carbune care arde greu) sau de electrografit
prin incinerare sau grafitizare
20. Orice activitate care nu este specificata in paragrafele 1-19, la care participarea
publicului este asigurata printr-o procedura de evaluare a impactului asupra mediului, in
conformitate cu legislatia nationala
21. Prevederile art. 6 pct. 1a) nu se aplica nici unui proiect de mai sus, initiat in mod
exclusiv sau in principal pentru cercetarea, dezvoltarea sau testarea unor metode ori
produse noi pentru o perioada mai mica de 2 ani, daca ele ar putea determina unele efecte
negative semnificative asupra mediului si sanatatii.
22. Orice modificare sau extindere a activitatilor, acolo unde o astfel de modificare sau
extindere satisface criteriile/limitele stabilite prin prezenta anexa, se va supune
prevederilor art. 6 pct. 1a). Orice alta modificare sau extindere a activitatilor se va supune
prevederilor art. 6 pct. 1b).
NOTE:
1. Centralele atomoelectrice si alti reactori nucleari inceteaza sa mai fie considerate
astfel de instalatii atunci cand toti combustibilii nucleari si alte elemente contaminate
radioactiv au fost inlaturate definitiv de pe locul de montaj al instalatiei.
2. In scopul acestei conventii, aeroport inseamna un aeroport care respecta definitia
prevazuta in Conventia de la Chicago din 1994, care a infiintat Organizatia
Internationala a Aviatiei Civile (anexa nr. 14).
3. In sensul acestei conventii, drum cu circulatie rapida inseamna un drum care respecta
definitia prevazuta in Acordul european asupra principalelor artere de trafic
international din 15 noiembrie 1975.
ANEXA Nr. II

70
ARBITRAJUL
1. In cazul unui diferend care a fost inaintat spre arbitraj conform prevederilor art. 16 pct.
2 din prezenta conventie, o parte sau partile vor notifica secretariatului obiectul
problemei de arbitraj si vor indica in mod special articolele conventiei a caror interpretare
sau aplicare este in discutie. Secretariatul va inainta informarea primita tuturor partilor la
prezenta conventie.
2. Tribunalul de arbitraj va fi alcatuit din 3 membri. Atat partea sau partile reclamante, cat
si cealalta parte sau parti la diferend vor desemna cate un arbitru, iar cei 2 arbitri numiti
vor desemna, printr-un acord comun, un al treilea arbitru care va fi presedintele
tribunalului de arbitraj. Acesta din urma nu va avea aceeasi nationalitate ca una dintre
partile in disputa, nu va locui sau nu va folosi ca loc de resedinta teritoriul uneia dintre
parti, nu va fi angajat de nici una dintre ele si nu va avea de-a face cu cazul in nici o alta
calitate.
3. Daca presedintele tribunalului de arbitraj nu a fost desemnat in decurs de doua luni de
la numirea celui de-al doilea arbitru, Secretariatul executiv al Comisiei Economice pentru
Europa, la solicitarea oricarei parti, va proceda la desemnarea presedintelui intr-un nou
termen de doua luni.
4. Daca una dintre partile in diferend nu numeste un arbitru in timp de doua luni de la
primirea cererii, cealalta parte are dreptul sa il informeze pe secretarul executiv al
Comisiei Economice pentru Europa, care il va desemna pe presedintele tribunalului de
arbitraj in decursul urmatoarelor doua luni. Dupa desemnarea sa presedintele tribunalului
de arbitraj va solicita partii care nu si-a numit un arbitru sa faca acest lucru in interval de
doua luni. Daca nu se reuseste acest lucru timp de doua luni, presedintele il va informa pe
secretarul executiv al Comisiei Economice pentru Europa, care va face aceasta numire in
timpul urmatoarelor doua luni.
5. Tribunalul de arbitraj va lua decizia in concordanta cu dreptul international si cu
prevederile prezentei conventii.
6. Orice tribunal de arbitraj, constituit conform prevederilor acestei anexe, isi va intocmi
propriile reguli de procedura.
7. Deciziile tribunalului de arbitraj, privind atat procedura, cat si fondul, vor fi luate cu
majoritatea voturilor membrilor sai.
8. Tribunalul are dreptul sa ia masurile adecvate pentru a stabili faptele.
9. Partile in diferend vor facilita activitatea tribunalului de arbitraj si, in mod special,
utilizand toate mijloacele avute la dispozitie:
a) ii vor furniza toate documentele, instrumentele si informatiile relevante;
b) ii vor permite, daca este necesar, sa solicite martori sau experti si vor lua in seama
marturia lor.
10. Partile si arbitrii vor proteja confidentialitatea oricaror informatii pe care acestia le
primesc in mod confidential in cursul lucrarilor tribunalului de arbitraj.
11. Tribunalul de arbitraj, la cererea uneia dintre parti, are dreptul sa recomande masuri
interimare de protectie.
12. Daca una dintre partile in diferend nu se prezinta in fata tribunalului de arbitraj sau nu
reuseste sa isi apere cauza, cealalta parte poate cere tribunalului sa continue procedurile si
sa dea decizia finala. Absenta uneia dintre parti sau imposibilitatea de a-si apara cauza nu
va constitui un obstacol in calea lucrarilor.

71
13. Tribunalul de arbitraj are dreptul sa audieze si sa decida asupra unor cereri
reconventionale direct legate de subiectul diferendului.
14. Cheltuielile de judecata, inclusiv retributia arbitrilor, vor fi suportate in mod egal de
partile in diferend, cu exceptia situatiilor in care tribunalul de arbitraj stabileste astfel,
datorita unor imprejurari specifice cauzei. Tribunalul de arbitraj va pastra o evidenta a
tuturor cheltuielilor sale si va furniza partilor o situatie finala a acestora.
15. Orice parte la prezenta conventie, care are un interes de natura juridica referitor la
subiectul diferendului care poate fi afectat de o decizie in cauza, poate interveni in timpul
procedurilor cu acordul tribunalului de arbitraj.
16. Tribunalul de arbitraj va emite hotararea in termen de 5 luni de la data la care a fost
constituit, atunci cand nu considera necesar sa extinda limita de timp pentru o perioada
care sa nu depaseasca 5 luni.
17. Hotararea tribunalului de arbitraj va fi insotita de o expunere de motive. Aceasta va fi
definitiva si obligatorie pentru toate partile in diferend. Hotararea va fi transmisa de catre
tribunalul de arbitraj partilor in diferend si Secretariatului. Secretariatul va remite
comunicarea primita tuturor partilor la conventie.
18. Orice diferend care ar putea aparea intre parti cu privire la interpretarea sau
executarea hotararii va fi inaintat de oricare dintre parti tribunalului de arbitraj care a
emis hotararea sau, daca acesta nu poate fi sesizat, unui alt tribunal constituit in acest
scop si in acelasi mod ca primul.

Motive de refuz la informaiile privind mediul, prevzute

de lege:

72
 Art. 12. - (1) Autoritile publice pot refuza o cerere privind solicitarea de informaii
privind mediul, n cazul n care divulgarea informaiilor afecteaz:
a) confidenialitatea procedurilor autoritilor publice, atunci cnd aceasta este
prevzut de legislaia n vigoare;
b) relaiile internaionale, securitatea public sau aprarea naional;
c) cursul justiiei, posibilitatea oricrei persoane de a fi subiectul unui proces corect
sau posibilitatea unei autoriti publice de a conduce o anchet penal ori disciplinar;
d) confidenialitatea informaiilor comerciale sau industriale, atunci cnd aceasta este
prevzut de legislaia naional sau comunitar n vigoare privind protejarea unui
interes economic legitim, inclusiv interesul public n pstrarea confidenialitii
statistice i a secretului taxelor;
e) drepturile de proprietate intelectual;
f) confidenialitatea datelor personale i/sau a dosarelor privind o persoan fizic, n
cazul n care acea persoan nu a consimit la divulgarea ctre public a informaiilor,
atunci cnd confidenialitatea este prevzut de legislaia naional sau comunitar n
vigoare;
g) interesele sau protecia oricrei persoane care a oferit voluntar informaiile cerute,
fr ca acea parte s aib obligaia legal sau s fie posibil a fi obligat legal s
furnizeze informaiile, cu excepia cazului n care acea persoan a consimit la
divulgarea informaiei respective;
h) protecia mediului la care se refer astfel de informaii cum ar fi localizarea
speciilor rare.
(2) Motivele de refuz prevzute la alin. (1) i la art. 11 alin. (1) se interpreteaz n sens
restrictiv, lundu-se n considerare, pentru fiecare caz n parte, satisfacerea interesului
public prin divulgarea informaiilor.
(3) Pentru fiecare caz n parte, satisfacerea interesului public prin divulgare este
analizat n comparaie cu interesul satisfcut prin pstrarea confidenialitii.

Extras din Hotrrea Guvernului nr. 878/2005 privind accesul publicului la

informaia privind mediul.

Legea nr. 22 din 22-02-2001 ratificarea Conventiei privind evaluarea impactului

asupra mediului in context transfrontiera, adoptata la Espoo la 25 februarie 1991
(http://www.corpvs.org/corpvs/ResultDetail?codact=24744&nomenu=1
1 of 12 7/14/2006 )
Publicatie: Monitorul Oficial nr. 105 din 01-03-2001
Emitent: Parlamentul
Parlamentul Romaniei adopta prezenta lege.
Articol unic.
Se ratifica Conventia privind evaluarea impactului asupra mediului in context
transfrontiera, adoptata la Espoo la 25-02-1991.
CONVENTIE
privind evaluarea impactului asupra mediului in context transfrontiera
(Traducere)

73
Partile la aceasta conventie, constiente de interdependenta dintre activitatile economice si
consecintele acestora asupra mediului, afirmand necesitatea de a asigura o dezvoltare
rationala si durabila din punct de vedere ecologic, hotarate sa intensifice cooperarea
internationala in domeniul evaluarii impactului asupra mediului, indeosebi in context
transfrontiera, constiente de necesitatea si de importanta elaborarii de politici cu caracter
anticipativ si prevenirii, atenuarii si monitorizarii oricarui impact negativ important
asupra mediului in general si, in special, in context transfrontiera, reamintind prevederile
pertinente ale Cartei Natiunilor Unite, ale Declaratiei Conferintei Natiunilor Unite asupra
mediului de la Stockholm, ale Actului final al Conferintei pentru Securitate si Cooperare
in Europa (C.S.C.E.) si ale documentelor finale ale reuniunilor de la Madrid si Viena ale
reprezentantilor statelor participante la C.S.C.E., constatand cu satisfactie masurile pe
care statele sunt pe cale sa le adopte pentru ca evaluarea impactului asupra mediului sa
fie practicata in aplicarea legilor si a reglementarilor lor administrative, precum si a
politicii lor nationale, constiente de necesitatea de a lua in considerare, in mod expres,
factorii de mediu la inceputul procesului decizional, recurgand la evaluarea impactului
asupra mediului la toate nivelurile administrative oportune, ca instrument necesar in
vederea imbunatatirii calitatii informatiilor furnizate factorilor de decizie si permitand
acestora sa ia decizii rationale din punct de vedere al mediului, concentrate pe limitarea
pe cat posibil a impactului negativ semnificativ al activitatilor, indeosebi in context
transfrontiera, atente la eforturile organizatiilor internationale de a promova practica
evaluarii impactului asupra mediului atat la nivel national, cat si international si tinand
seama de activitatile desfasurate in acest sens sub auspiciile Comisiei Economice a
Natiunilor Unite pentru Europa, indeosebi de rezultatele Seminarului privind evaluarea
impactului asupra mediului (septembrie 1987, Varsovia - Polonia), si luand act de
Obiectivele si principiile privind evaluarea impactului asupra mediului, adoptate de
Consiliul de conducere al Programului Natiunilor Unite pentru mediu si de Declaratia
ministeriala privind dezvoltarea durabila (mai 1990, Bergen - Norvegia), au convenit
urmatoarele:
ARTICOLUL 1 - Definitii
In sensul prezentei conventii:
(i) parti inseamna partile contractante ale prezentei conventii numai daca textul nu
prevede altfel;
(ii) partea de origine inseamna partea sau partile contractante ale prezentei conventii sub
jurisdictia careia/carora o activitate propusa se realizeaza;
(iii) parte afectata inseamna partea sau partile contractante ale prezentei conventii asupra
careia/carora activitatea propusa poate avea un impact transfrontiera;
(iv) parti interesate inseamna partea de origine si partea afectata, care procedeaza la o
evaluare a impactului asupra mediului in aplicarea prezentei conventii;
(v) activitate propusa inseamna orice activitate sau orice proiect care vizeaza modificarea
majora a unei activitati, a carui executare face obiectul deciziei unei autoritati competente
in concordanta cu intreaga procedura nationala aplicabila; evaluarea impactului asupra
mediului inseamna o procedura nationala avand drept scop evaluarea impactului probabil
asupra mediului al unei activitati propuse;
(vi) impact inseamna orice efect produs asupra mediului de o activitate propusa, inclusiv
asupra sanatatii si securitatii umane, asupra florei, faunei, solului, aerului, apei, climei,
peisajului si monumentelor istorice sau asupra altor constructii, ori interactiunea dintre

74
acesti factori; totodata termenul desemneaza si efectele asupra patrimoniului cultural sau
asupra conditiilor socioeconomice rezultate din modificarea acestor factori;
(vii) impact transfrontiera inseamna orice impact, nu neaparat de natura globala, produs
de o activitate propusa in limitele unei zone de sub jurisdictia unei parti, a carui origine
fizica se situeaza, total sau partial, in cadrul zonei aflate sub jurisdictia unei alte parti;
(viii) autoritate competenta inseamna autoritatea sau autoritatile nationale desemnate de
catre o parte ca responsabile cu indeplinirea sarcinilor ce le revin prin prezenta conventie
si/sau autoritatea sau autoritatile investite de catre o parte cu puteri decizionale privind o
activitate propusa;
(ix) public inseamna una sau mai multe persoane fizice ori juridice.
ARTICOLUL 2 - Dispozitii generale
1. Partile vor lua, individual sau impreuna, toate masurile adecvate si eficiente pentru
prevenirea, reducerea si controlul impactului transfrontiera negativ semnificativ, pe care
activitatile propuse il produc asupra mediului.
2. Fiecare parte va stabili masurile juridice, administrative sau de alta natura, necesare
pentru aplicarea prevederilor prezentei conventii, inclusiv pentru stabilirea unei proceduri
de evaluare a impactului asupra mediului, care sa permita participarea publicului in ceea
ce priveste activitatile propuse, mentionate in anexa I, care pot cauza un impact
transfrontiera negativ semnificativ asupra mediului, precum si pentru pregatirea
documentatiei de evaluare a impactului asupra mediului, descrisa in anexa II.
3. Partea de origine va veghea ca, in concordanta cu prevederile prezentei conventii, sa se
procedeze la o evaluare a impactului asupra mediului inainte de luarea deciziei de a
autoriza sau de a intreprinde o activitate propusa, mentionata in anexa I, care poate cauza
un impact transfrontiera negativ semnificativ asupra mediului.
4. Partea de origine va veghea, in conformitate cu prevederile prezentei conventii, ca
orice activitate propusa, mentionata in anexa I, care poate provoca un impact
transfrontiera negativ semnificativ, sa fie notificata partilor afectate.
5. Partile interesate vor angaja discutii, la initiativa oricareia dintre ele, pentru a afla daca
una sau mai multe activitati propuse, neinscrise in lista prevazuta in anexa I, sunt
susceptibile sa produca un impact transfrontiera negativ semnificativ si, ca urmare,
acestea vor fi tratate ca si cum ar fi inscrise in lista. Daca partile vor fi de acord ca este
bine astfel, activitatea sau activitatile in chestiune vor fi tratate in acest fel.
Anexa III cuprinde criteriile generale aplicabile in determinarea semnificatiei impactului
asupra mediului pentru activitatile neinscrise in anexa I.
6. In conformitate cu prevederile prezentei conventii, partea de origine va oferi publicului
din zonele care ar putea fi afectate posibilitatea sa participe la procedurile adecvate de
evaluare a impactului asupra mediului privind activitatile propuse si va veghea ca
posibilitatea oferita publicului partii afectate sa fie echivalenta cu cea oferita propriului
public.
7. Evaluarile impactului asupra mediului, prevazute de prezenta conventie, se vor efectua
cel putin in stadiul de proiect al activitatii propuse. In masura dorita partile vor incerca sa
aplice principiile evaluarii impactului asupra mediului in politici, planuri si programe.
8. Prevederile prezentei conventii nu vor afecta dreptul partilor de a aplica la scara
nationala legile, reglementarile, dispozitiile administrative sau practicile juridice
acceptate, care vizeaza protejarea informatiilor a caror divulgare ar prejudicia secretul
industrial si comercial sau securitatea nationala.

75
9. Prevederile prezentei conventii nu vor afecta dreptul fiecarei parti de a aplica, prin
acorduri bilaterale sau multilaterale, daca acestea exista, masuri mai restrictive decat cele
prevazute in prezenta conventie.
10. Prevederile prezentei conventii nu vor prejudicia obligatiile care pot reveni partilor in
temeiul dreptului international privind activitatile care au sau pot avea un impact
transfrontiera.
ARTICOLUL 3 - Notificarea
1. Pentru o activitate propusa, mentionata in anexa I, care este susceptibila sa provoace
un impact transfrontiera negativ semnificativ, partea de origine va notifica, in scopul unor
consultari suficiente si eficiente conform prevederilor art. 5, oricarei alte parti pe care o
considera ca ar putea fi parte afectata, cat mai curand posibil, dar nu mai tarziu de
momentul informarii publicului propriu, despre activitatea propusa.
2. Aceasta notificare va contine, inter alia:
a) informatii privind activitatea propusa, inclusiv orice informatie disponibila despre
impactul posibil transfrontiera al acesteia;
b) informatii privind natura deciziei care ar putea fi luata;
c) indicarea unui interval de timp rezonabil pentru comunicarea unui raspuns conform
pct. 3, luandu-se in considerare natura activitatii propuse.
Se pot include aici informatiile mentionate la pct. 5.
3. Partea afectata va raspunde partii de origine in intervalul de timp specificat in
notificare, confirmand acesteia primirea notificarii, si va arata daca intentioneaza sa
participe la procedura de evaluare a impactului asupra mediului.
4. Daca partea afectata raspunde ca nu intentioneaza sa participe la procedura de evaluare
a impactului asupra mediului sau daca nu raspunde in intervalul de timp specificat in
notificare, prevederile pct. 5, 6, 7 si 8 si ale art. 4-7 nu se vor aplica. In aceste situatii nu
este prejudiciat dreptul partii de origine de a stabili daca se va efectua o evaluare a
impactului asupra mediului, pe baza legislatiei si practicii nationale.
5. La primirea unui raspuns de la partea afectata, care indica dorinta sa de a participa la
procedura de evaluare a impactului asupra mediului, partea de origine va comunica, daca
nu a facut-o deja, partii afectate:
a) informatiile adecvate privind procedura de evaluare a impactului asupra mediului,
impreuna cu termenul limita pentru transmiterea observatiilor;
b) informatiile adecvate privind activitatea propusa si impactul transfrontiera negativ
semnificativ pe care aceasta l-ar putea avea.
6. Partea afectata va comunica partii de origine, la cererea acesteia, toate informatiile
obtinute in mod rezonabil privind mediul susceptibil sa fie afectat, aflat sub jurisdictia
partii afectate, daca aceasta informatie este necesara la intocmirea documentatiei pentru
evaluarea impactului asupra mediului. Informatiile vor fi comunicate prompt, printr-un
organism mutual, daca acesta exista.
7. Atunci cand o parte considera ca ar putea fi afectata de un impact transfrontiera negativ
semnificativ datorat unei activitati propuse, mentionata in anexa I, si nu s-a facut nici o
notificare conform dispozitiilor pct. 1, la cererea partii afectate, partile interesate vor face
schimb de informatii suficiente in scopul angajarii discutiilor,
pentru a afla daca se va produce un impact transfrontiera negativ semnificativ. Daca
partile sunt de acord ca este probabil un impact transfrontiera negativ semnificativ,
prevederile prezentei conventii se vor aplica in consecinta. Daca partile nu se pot pune de

76
acord asupra probabilitatii producerii unui impact transfrontiera negativ semnificativ,
oricare dintre parti are dreptul sa supuna chestiunea unei comisii de investigare, conform
prevederilor anexei IV, pentru ca aceasta sa se exprime asupra probabilitatii aparitiei unui
impact transfrontiera negativ semnificativ, in cazul in care nu au convenit asupra unei alte
metode de rezolvare a problemei.
8. Partile interesate se vor asigura ca publicul partii afectate din zonele potential afectate
sa fie informat despre activitatea propusa si sa aiba posibilitatea de a formula observatii
sau obiectii in legatura cu activitatea si ca acestea sa fie transmise autoritatii competente a
partii de origine, fie direct, fie, daca este cazul, prin intermediul partii de origine.
ARTICOLUL 4 - Constituirea documentatiei pentru evaluarea impactului asupra
mediului
1. Documentatia pentru evaluarea impactului asupra mediului, care se inainteaza
autoritatii competente a partii de origine, va contine cel putin informatiile mentionate in
anexa II.
2. Partea de origine va comunica partii afectate, prin intermediul unui organism mutual,
daca acesta exista, documentatia de evaluare a impactului asupra mediului. Partile
interesate vor organiza distribuirea documentatiei autoritatilor si publicului partii afectate
din zonele potential afectate si vor asigura transmiterea observatiilor formulate autoritatii
competente a partii de origine, fie direct acestei autoritati, fie, daca este cazul, prin
intermediul partii de origine, intr-un termen rezonabil, inainte de luarea deciziei finale
privind activitatea propusa.
ARTICOLUL 5 - Consultari pe baza documentatiei privind evaluarea impactului asupra
mediului
Dupa intocmirea documentatiei de evaluare a impactului asupra mediului partea de
origine va incepe fara intarziere consultari cu partea afectata privind, inter alia, impactul
transfrontiera potential al activitatii propuse si masurile de reducere sau de eliminare a
acestuia. Consultarile se vor referi la:
a) alternative posibile la activitatea propusa, inclusiv alternativa renuntarii la activitate si
masurile posibile pentru atenuarea impactului transfrontiera negativ semnificativ si
monitorizarea efectelor acestor masuri, cheltuielile fiind suportate de partea de origine;
b) alte forme de asistenta mutuala pentru reducerea oricarui impact transfrontiera negativ
semnificativ al activitatii propuse;
c) orice alte probleme pertinente, legate de activitatea propusa.
Partile vor conveni la inceperea consultarilor asupra unei perioade rezonabile ca durata a
acestora. Aceste consultari se pot derula printr-un organism mutual adecvat, acolo unde
acesta exista.
ARTICOLUL 6 - Decizia finala
1. Partile se vor asigura ca in decizia finala privind activitatea propusa s-au luat in
considerare rezultatul evaluarii impactului asupra mediului, inclusiv documentatia pentru
evaluarea impactului asupra mediului, precum si observatiile primite conform art. 3 pct. 8
si art. 4 pct. 2 si rezultatul consultarilor la care se refera art. 5.
2. Partea de origine va comunica partii afectate decizia finala privind activitatea propusa,
precum si motivele si consideratiile pe care aceasta s-a fundamentat.
3. Daca informatii suplimentare privind impactul transfrontiera semnificativ al unei
activitati propuse, care nu erau disponibile la momentul luarii deciziei privind acea
activitate si care ar fi putut influenta sensibil aceasta decizie, devin disponibile unei parti

77
interesate inaintea inceperii activitatii, acea parte va informa imediat cealalta parte sau
celelalte parti interesate. Daca una dintre partile interesate solicita, vor avea loc consultari
pentru a se stabili daca trebuie reexaminata decizia.
ARTICOLUL 7 - Analiza ulterioara realizarii proiectului
1. Partile interesate vor stabili, la cererea oricareia dintre ele, daca este necesara
efectuarea unei analize ulterioare realizarii proiectului si, in caz afirmativ, care este
amploarea acesteia, luand in considerare impactul transfrontiera negativ semnificativ al
activitatii pentru care s-a efectuat o evaluare a impactului asupra mediului conform
acestei conventii. Orice analiza ulterioara realizarii proiectului va include in mod special
supravegherea activitatii si determinarea oricarui impact transfrontiera negativ. Aceste
obligatii pot fi intreprinse in scopul atingerii obiectivelor prezentate in anexa V.
2. In cazul in care ca urmare a analizei ulterioare realizarii proiectului partea de origine
sau partea afectata are temeiuri rezonabile sa creada ca exista un impact transfrontiera
negativ semnificativ sau ca au fost descoperiti factori care sunt rezultatul unui astfel de
impact, aceasta va informa imediat cealalta parte.
In aceasta situatie partile interesate se vor consulta asupra masurilor necesare in vederea
reducerii sau eliminarii impactului.
ARTICOLUL 8 - Cooperare bilaterala si multilaterala
In scopul respectarii obligatiilor ce le revin prin prezenta conventie partile au dreptul sa
continue sa aplice acordurile bilaterale, multilaterale sau alte intelegeri in vigoare ori sa
incheie altele noi. Aceste acorduri sau intelegeri pot prelua ca elemente de baza
prevederile enumerate in anexa VI.
ARTICOLUL 9 - Programe de cercetare
Partile vor acorda o atentie speciala stabilirii sau intensificarii programelor de cercetare
specifice care urmaresc:
a) imbunatatirea metodelor calitative si cantitative utilizate pentru evaluarea impactului
activitatilor propuse;
b) realizarea unei mai bune intelegeri a relatiilor cauza-efect si a rolului lor in
managementul integrat al mediului;
c) analizarea si supravegherea aplicarii eficiente a deciziilor privind activitatile propuse,
in scopul micsorarii sau prevenirii impactului;
d) perfectionarea metodelor care stimuleaza creativitatea in cautarea solutiilor de
inlocuire a activitatii propuse, precum si a modurilor de productie si de consum rationale
din punct de vedere ecologic;
e) perfectionarea metodelor care sa permita aplicarea principiilor evaluarii impactului
asupra mediului la nivel macroeconomic.
Rezultatele programelor enumerate mai sus vor face obiectul schimbului intre parti.
ARTICOLUL 10 - Statutul anexelor
Anexele atasate la prezenta conventie fac parte integranta din aceasta.
ARTICOLUL 11 - Reuniunea partilor
1. Partile se vor reuni, pe cat posibil, cu ocazia sesiunilor anuale ale consilierilor
guvernamentali din tarile C.E.E. pentru problemele mediului si apelor. Prima reuniune a
partilor va avea loc cel mai tarziu la un an de la data intrarii in vigoare a prezentei
conventii. Ulterior se vor tine intalniri ale partilor ori de cate ori acestea vor considera
necesar la oricare dintre reuniunile lor sau la cererea scrisa a uneia dintre parti, cu

78
conditia ca aceasta cerere sa fie sustinuta de cel putin o treime din numarul partilor in
interval de 6 luni de la data comunicarii ei de catre secretariat.
2. Partile vor urmari in permanenta punerea in aplicare a prezentei conventii si, avand in
vedere acest lucru:
a) vor examina politicile si abordarile lor metodologice in domeniul evaluarii impactului
asupra mediului, in scopul imbunatatirii in continuare a procedurilor de evaluare a
impactului asupra mediului in context transfrontiera;
b) vor schimba informatii privind experienta castigata in incheierea si punerea in aplicare
a acordurilor bilaterale si multilaterale sau a altor intelegeri privind utilizarea evaluarii
impactului asupra mediului in context transfrontiera, la care una sau mai multe dintre ele
este/sunt parte;
c) vor solicita, acolo unde este cazul, asistenta comitetelor stiintifice si a organismelor
internationale competente pentru aspectele tehnice si metodologice care privesc
realizarea obiectivelor prezentei conventii;
d) vor analiza si vor adopta prin consens, la prima lor reuniune, propriile regulamente de
procedura;
e) vor examina si, daca este necesar, vor adopta propuneri de amendare a prezentei
conventii;
f) vor lua in considerare si vor intreprinde orice actiune suplimentara care poate fi
necesara in vederea realizarii scopurilor prezentei conventii.
ARTICOLUL 12 - Dreptul de vot
1. Fiecare parte la aceasta conventie va avea un singur vot.
2. Exceptand prevederea pct. 1, organizatiile regionale de integrare economica, in
probleme din aria competentelor lor, vor dispune in exercitarea dreptului lor de vot de un
numar de voturi egal cu numarul statelor lor membre care sunt parte la prezenta
conventie. Aceste organizatii nu isi vor exercita dreptul de vot daca statele lor membre l-
au exercitat pe al lor si viceversa.
ARTICOLUL 13 - Secretariatul
Secretarul executiv al Comisiei Economice pentru Europa va indeplini urmatoarele
functii de secretariat:
a) convocarea si pregatirea reuniunilor partilor;
b) transmiterea catre parti a rapoartelor si a altor informatii primite in concordanta cu
prevederile prezentei conventii;
c) indeplinirea altor functii prevazute de prezenta conventie sau atribuite de catre parti.
ARTICOLUL 14 - Amendamente la conventie
1. Orice parte are dreptul sa propuna amendamente la prezenta conventie.
2. Propunerile de amendamente vor fi inaintate in scris secretariatului, care le va
comunica tuturor partilor.
Acestea vor fi examinate de parti la urmatoarea lor reuniune, cu conditia ca secretariatul
sa le fi trimis partilor cu cel putin 90 de zile inainte.
3. Partile vor depune toate eforturile pentru a ajunge la un acord, prin consens, privind
orice amendament propus la prezenta conventie. Daca toate eforturile pentru a obtine
consensul au fost epuizate si nu s-a ajuns la nici un acord, amendamentul va fi adoptat, in
ultima instanta, cu votul unei majoritati de trei patrimi din numarul partilor prezente si
votante la reuniune.

79
4. Amendamentele la prezenta conventie, adoptate in concordanta cu pct. 3, vor fi
inaintate de catre depozitar tuturor partilor pentru ratificare, aprobare sau acceptare. Ele
vor intra in vigoare pentru partile care le-au ratificat, le-au aprobat sau le-au acceptat in a
90-a zi dupa primirea de catre depozitar a notificarii ratificarii, aprobarii sau acceptarii de
catre cel putin trei patrimi din numarul total al partilor. Dupa aceasta data ele vor intra in
vigoare pentru orice alta parte in cea de-a 90-a zi dupa ce partea respectiva depune
instrumentul sau de ratificare, de aprobare sau de acceptare a amendamentelor.
5. In sensul prezentului articol, partile prezente si votante inseamna partile prezente la
reuniune si care exprima un vot afirmativ sau negativ.
6. Procedura de votare descrisa la pct. 3 nu este privita ca un precedent pentru acordurile
care vor fi negociate in cadrul Comunitatii Economice pentru Europa.
ARTICOLUL 15 - Solutionarea diferendelor
1. In cazul aparitiei unui diferend intre doua sau mai multe parti cu privire la interpretarea
sau la aplicarea prezentei conventii, acestea vor cauta o solutionare prin negocieri sau
prin orice alta metoda de rezolvare a diferendelor, acceptabila partilor in diferend.
2. In timpul semnarii, ratificarii, acceptarii, aprobarii ori aderarii la prezenta conventie
sau in orice alt moment dupa aceea o parte are dreptul sa declare in scris depozitarului ca,
pentru un diferend nerezolvat conform pct. 1, accepta ca obligatoriu, in relatia cu orice
parte care accepta aceeasi obligatie, unul sau ambele mijloace de solutionare urmatoare:
a) inaintarea diferendului Curtii Internationale de Justitie;
b) arbitrajul, in concordanta cu procedura prezentata in anexa VII.
3. Daca partile in diferend au acceptat ambele mijloace de solutionare a diferendelor la
care se refera pct. 2, diferendul poate fi inaintat numai Curtii Internationale de Justitie, cu
exceptia cazului in care partile au convenit altfel.
ARTICOLUL 16 - Semnarea
Prezenta conventie va fi deschisa pentru semnare la Espoo (Finlanda) de la 25 februarie
la 1 martie 1991 si dupa aceea la sediul Natiunilor Unite din New York pana la 2
septembrie 1991 de catre statele membre ale Comisiei Economice pentru Europa, precum
si de catre statele cu statut de membru consultativ al Comisiei Economice pentru Europa,
conform paragrafului 8 din Rezolutia 36 (IV) din 28 martie 1947 a Consiliului Economic
si Social, precum si de catre organizatiile de integrare economica regionala, constituite
din statele suverane membre ale Comisiei Economice pentru Europa, carora statele
membre le-au transferat competenta in probleme aflate sub incidenta acestei conventii,
inclusiv competenta de a incheia tratate privind aceste probleme.
ARTICOLUL 17 - Ratificarea, acceptarea, aprobarea si aderarea 1. Prezenta conventie
va fi supusa ratificarii, acceptarii sau aprobarii de catre statele si organizatiile de integrare
economica regionala, semnatare.
2. Prezenta conventie va fi deschisa spre aderare statelor si organizatiilor la care se refera
art. 16 incepand cu data de 3 septembrie 1991.
3. Instrumentele de ratificare, de acceptare, de aprobare sau de aderare vor fi depuse la
secretarul general al Natiunilor Unite, care indeplineste functia de depozitar.
4. Orice organizatie la care se refera art. 16, care devine parte la prezenta conventie fara
ca nici unul dintre statele sale membre sa fie parte, va respecta toate obligatiile care
decurg din conventie. Atunci cand unul sau mai multe state membre ale unei astfel de
organizatii sunt parti la prezenta conventie, organizatia si statele sale membre vor decide
asupra responsabilitatilor lor pentru indeplinirea obligatiilor ce decurg din aceasta

80
conventie. In astfel de cazuri organizatia si statele sale membre nu sunt abilitate sa isi
exercite simultan drepturile in cadrul prezentei conventii.
5. In instrumentele lor de ratificare, de acceptare, de aprobare sau de aderare organizatiile
de integrare economica regionala la care se refera art. 16 vor declara aria competentei lor
referitoare la problemele reglementate de conventie. De asemenea, aceste organizatii vor
informa depozitarul despre orice modificare a ariei lor de competenta.
ARTICOLUL 18 - Intrarea in vigoare
1. Prezenta conventie va intra in vigoare in cea de-a 90-a zi de la data depunerii celui de-
al 16-lea instrument de ratificare, de acceptare, de aprobare sau de aderare.
2. In sensul pct. 1, instrumentul depus de o organizatie de integrare economica regionala
nu va fi considerat ca suplimentar pe langa cele depuse de statele membre ale organizatiei
respective.
3. Pentru fiecare stat sau organizatie la care se refera art. 16, care ratifica, accepta sau
aproba prezenta conventie ori care adera dupa depunerea celui de-al 16-lea instrument de
ratificare, de acceptare, de aprobare sau de aderare, conventia va intra in vigoare in cea
de-a 90-a zi de la data depunerii de catre statul sau de organizatia respectiva a
instrumentului sau de ratificare, de acceptare, de aprobare sau de aderare.
ARTICOLUL 19 - Retragerea
Oricand dupa 4 ani de la data intrarii in vigoare a prezentei conventii pentru o parte acea
parte se poate retrage din conventie printr-o notificare scrisa catre depozitar. Retragerea
isi va face efectul in cea de-a 90-a zi de la data primirii notificarii de catre depozitar.
Aceasta retragere nu va afecta aplicarea art. 3-6 pentru activitatile propuse pentru care s-a
facut notificarea conform pct. 1 al art. 3 sau pentru care s-a facut o cerere conform pct. 7
al art. 3, inainte de momentul intrarii in vigoare a retragerii.
ARTICOLUL 20 - Texte autentice
Originalul prezentei conventii, ale carei texte in limbile engleza, franceza si rusa sunt
autentice in aceeasi masura, va fi depozitat la secretarul general al Natiunilor Unite.
Drept care subsemnatii, avand depline puteri, am semnat aceasta conventie.
Intocmita la Espoo (Finlanda) la 25 februarie 1991.
ANEXA I
LISTA cuprinzand activitatile propuse
1. Rafinarii de petrol brut (cu exceptia intreprinderilor care fabrica numai lubrifianti din
petrol brut) si instalatii pentru gazeificarea si lichefierea a cel putin 500 tone de carbune
sau sisturi bituminoase pe zi.
2. Termocentrale si alte instalatii de combustie cu o productie termica egala sau mai mare
de 300 MW si centrale nucleare si alte reactoare nucleare (cu exceptia instalatiilor de
cercetare pentru producerea si conversia materialelor fisionabile si a celor fertile, a caror
putere maxima nu depaseste 1 kW sarcina termica continua)
3. Instalatii destinate numai pentru producerea sau pentru imbogatirea combustibililor
nucleari, reprocesarii combustibililor nucleari iradiati sau stocarii depozitarii finale si
prelucrarii deseurilor radioactive
4. Instalatii mari pentru producerea primara a fontei si otelului si pentru producerea
metalelor neferoase
5. Instalatii pentru extractia azbestului si pentru prelucrarea si transformarea azbestului si
a produselor care contin azbest: pentru produsele de azbociment, instalatii care produc
mai mult de 20.000 tone produs finit pe an; pentru materiale de frictiune, instalatii care

81
produc mai mult de 50 tone produs finit pe an; pentru celelalte utilizari ale azbestului,
instalatii care utilizeaza mai mult de 200 tone pe an
6. Instalatii chimice integrate
7. Construirea de autostrazi si drumuri pentru circulatie rapida, a liniilor de cale ferata
pentru traficul feroviar la mare distanta si a aeroporturilor dotate cu o pista principala
lunga de cel putin 2.100 m
8. Conducte cu sectiune mare pentru transportul gazelor si al petrolului
9. Porturi comerciale si cai navigabile interioare si porturi fluviale care permit trecerea
vaselor de peste 1.350 tone
10. Instalatii de eliminare a deseurilor: incinerare, tratare chimica, depozitarea deseurilor
toxice si periculoase
11. Baraje mari si rezervoare
12. Lucrari de captare a apelor subterane, daca volumul anual de apa captata atinge sau
depaseste 10 milioane m 3
13. Instalatii pentru fabricarea hartiei si a pastei de hartie, cu o capacitate de cel putin 200
tone materie uscata cu aer pe zi
14. Exploatari miniere pe scara larga, extragerea si tratarea pe loc a minereurilor metalice
sau a carbunelui
15. Producerea hidrocarburilor din platforma continentala
16. Instalatii mari pentru depozitarea produselor petroliere, petrochimice si chimice
17. Despadurirea suprafetelor mari
NOTA:
In sensul prezentei conventii:
- termenul autostrada defineste o sosea special proiectata si construita pentru circulatia
autovehiculelor, care nu deserveste proprietatile riverane si care:
a) este prevazuta, cu exceptia unor puncte singulare sau cu titlu temporar, pentru cele
doua sensuri de circulatie, cu benzi carosabile distincte, separate de o banda de teren
nedestinata circulatiei sau, in mod exceptional, separate prin alte mijloace;
b) nu intersecteaza la nivel nici o alta sosea, nici linii de cale ferata sau de tramvai, nici
drumuri pentru circulatia pietonala;
c) este semnalizata in mod special ca fiind o autostrada;
- expresia drumuri pentru circulatie rapida defineste un drum rezervat circulatiei
autovehiculelor, accesibil numai prin cai de transfer sau prin intersectii reglementate si pe
a carui parte carosabila sunt interzise, in mod special, oprirea si stationarea.
ANEXA II
CONTINUTUL documentatiei pentru evaluarea impactului asupra mediului
Informatia care trebuie inclusa in documentatia pentru evaluarea impactului asupra
mediului, in conformitate cu art. 4, va contine cel putin:
a) descrierea activitatii propuse si a scopului acesteia;
b) descrierea, daca este posibil, a alternativelor posibile (de exemplu, de amplasare sau
tehnologice) la activitatea propusa, inclusiv renuntarea la activitate;
c) descrierea mediului posibil sa fie afectat de activitatea propusa si alternativele la
aceasta;
d) descrierea impactului potential al activitatii propuse si al alternativelor ei asupra
mediului si o estimare a importantei acestuia;

82
e) descrierea masurilor de ameliorare propuse pentru a se reduce cat mai mult posibil
impactul asupra mediului;
f) indicarea precisa a metodelor de prevenire si sublinierea atat a presupunerilor, cat si a
datelor de mediu relevante folosite;
g) inventarul lacunelor in cunostinte si al incertitudinilor constatate in compilarea
informatiilor solicitate;
h) conturarea programelor de supraveghere si management si a altor planuri pentru
analiza ulterioara realizarii proiectului, ori de cate ori este cazul;
i) un rezumat netehnic, inclusiv o prezentare grafica (harti, grafice etc.), ori de cate ori
este cazul.
ANEXA III
CRITERII GENERALE aplicabile in determinarea semnificatiei impactului asupra
mediului pentru activitatile neinscrise in anexa I
1. Atunci cand partile interesate au in vedere activitati propuse, in conformitate cu art. 2
pct. 5, acestea vor stabili daca activitatea propusa ar putea avea un impact transfrontiera
negativ semnificativ, in mod deosebit in virtutea unuia sau mai multora dintre criteriile
urmatoare:
a) dimensiunea: activitati propuse care, prin natura lor, sunt mari pentru tipul respectiv de
activitate;
b) amplasarea: activitati propuse sa fie amplasate intr-o zona sau in apropierea unei zone
sensibile ori importante din punct de vedere ecologic (zonele umede desemnate prin
Conventia de la Ramsar, parcurile nationale, rezervatiile naturale, locurile de interes
stiintific sau locuri importante din punct de vedere arheologic, cultural ori istoric) sau
activitati propuse sa fie amplasate in locuri in care caracteristicile proiectului propus pot
afecta semnificativ sanatatea populatiei;
c) efecte: activitatile propuse ale caror efecte sunt deosebit de complexe si potential
negative, inclusiv cele cu efecte grave asupra omului, speciilor sau organismelor cu o
valoare deosebita, cele care ameninta utillizarea sau utilizarea potentiala a unei zone
afectate si activitatile care provoaca o povara suplimentara pe care mediul nu are
capacitatea sa o suporte.
2. Partile interesate vor lua in considerare atat activitatile propuse amplasate in apropierea
unei frontiere internationale, cat si pe cele mai indepartate, care ar putea avea efecte
transfrontiera semnificative la mare distanta.
ANEXA IV
PROCEDURA DE INVESTIGARE
1. Partea sau partile reclamante va/vor notifica secretariatului ca va/vor supune unei
comisii de investigare,
stabilita in conformitate cu prevederile prezentei anexe, problema de a afla daca o
activitate propusa, mentionata in anexa I, este susceptibila sa aiba un impact tranfrontiera
semnificativ. Scopul investigatiei este indicat in notificare. Secretariatul va notifica
imediat aceasta cerere de investigare tuturor partilor la conventie.
2. Comisia de investigare va fi alcatuita din 3 membri. Atat partea reclamanta, cat si
cealalta parte participanta la procedura de investigare vor numi fiecare un expert stiintific
sau tehnic, iar cei 2 experti vor desemna de comun acord un al treilea expert, care va fi
presedintele comisiei de investigare. Acesta din urma nu va avea aceeasi nationalitate cu
a nici uneia dintre partile aflate in procedura de investigare, nu va locui sau nu va folosi

83
ca loc de resedinta teritoriul nici uneia dintre parti, nu va fi angajat de nici una dintre ele
si nu va avea de a face cu cazul in nici de-al doilea expert, la solicitarea uneia dintre parti
secretarul executiv al Comisiei Economice pentru Europa va proceda la desemnarea
presedintelui intr-un nou termen de doua luni.
4. Daca una dintre partile la procedura de investigare nu numeste un expert in decurs de o
luna de la primirea notificarii de la secretariat, cealalta parte are dreptul sa il informeze in
legatura cu aceasta pe secretarul executiv al Comisiei Economice pentru Europa, care il
va desemna pe presedintele comisiei de investigare in decursul urmatoarelor doua luni.
Dupa desemnarea sa presedintele comisiei de investigare va solicita partii care nu a numit
un expert sa faca acest lucru in interval de o luna. Dupa aceasta perioada presedintele il
va informa pe secretarul executiv al Comisiei Economice pentru Europa, care va proceda
la numirea acestuia intr-un nou termen de doua luni.
5. Comisia de investigare va adopta propriile reguli de procedura.
6. Comisia de investigare are dreptul sa ia masurile pe care le considera necesare pentru
a-si exercita functiile.
7. Partile la procedura de investigare vor facilita activitatea comisiei de investigare si, in
mod special, folosind toate mijloacele aflate la dispozitie:
a) vor furniza comisiei toate documentele, instrumentele si informatiile relevante;
b) vor permite comisiei, daca este necesar, sa citeze si sa audieze martori sau experti si
vor lua in considerare depozitia lor.
8. Partile si expertii vor proteja secretul tuturor informatiilor pe care le primesc in mod
confidential in cursul lucrarilor comisiei de investigare.
9. Daca una dintre partile la procedura de investigare nu se prezinta in fata comisiei de
investigare sau nu isi sustine cauza, cealalta parte are dreptul sa ceara comisiei de
investigare sa continue procedurile si sa finalizeze lucrarile. Absenta uneia dintre parti
sau nesustinerea cauzei nu va constitui un obstacol in calea continuarii si finalizarii
lucrarilor comisiei de investigare.
10. Cheltuielile comisiei de investigare, inclusiv retributia membrilor acesteia vor fi
suportate in mod egal de partile la procedura de investigare, cu exceptia situatiei in care
comisia de investigare stabileste altfel, datorita unor imprejurari specifice cauzei; comisia
de investigare va pastra o evidenta a tuturor cheltuielilor sale si va furniza partilor o
situatie finala a acestora.
11. Orice parte care, in ceea ce priveste scopul procedurii de investigare, are un interes de
ordin material ce poate fi afectat de avizul dat de comisia de investigare are dreptul sa
intervina in timpul procedurii, cu acordul comisiei de investigare.
12. Deciziile comisiei de investigare in chestiuni de procedura vor fi luate cu majoritatea
voturilor membrilor sai. Opinia definitiva a comisiei de investigare va reflecta parerea
majoritatii membrilor sai si va fi insotita si de expunerea altor pareri divergente ale
acestora.
13. Comisia de investigare va prezenta opinia sa definitiva in interval de doua luni de la
data la care s-a constituit, in afara de cazul in care considera necesara extinderea limitei
de timp pentru o perioada care sa nu depaseasca doua luni.
14. Opinia definitiva a comisiei de investigare se va baza pe principii stiintifice acceptate.
Comisia de investigare va comunica opinia sa definitiva la procedura de investigare
partilor si secretariatului.
ANEXA V

84
ANALIZAulterioara realizarii proiectului
Aceasta analiza are ca obiect special:
a) sa verifice daca conditiile exprimate in textele care autorizeaza sau aproba activitatea
sunt correct respectate si daca masurile de ameliorare sunt eficiente;
b) sa examineze orice impact, in scopul bunei gestionari a activitatii si al eliminarii
incertitudinilor;
c) sa verifice exactitatea prevederilor anterioare, in scopul folosirii experientei castigate
pentru activitati viitoare de acelasi tip.
ANEXA VI
ELEMENTE ale cooperarii bilaterale si multilaterale
1. Partile interesate au dreptul sa stabileasca, daca este posibil, aranjamente institutionale
sau sa extinda domeniul de cuprindere a celor existente in cadrul acordurilor bilaterale si
multilaterale, in scopul asigurarii efectului deplin al prezentei conventii.
2. Acordurile bilaterale sau multilaterale ori alte aranjamente pot cuprinde:
a) orice masura suplimentara, necesara in vederea aplicarii prezentei conventii, luandu-se
in considerare conditiile specifice ale subregiunii implicate;
b) aranjamente institutionale, administrative sau de alta natura, incheiate pe baza de
reciprocitate si conform principiului echivalentei;
c) armonizarea politicilor si masurilor privind protectia mediului, in scopul obtinerii
uniformizarii, pe cat posibil, a normelor si metodelor aplicate in evaluarea impactului
asupra mediului;
d) punerea la punct a metodelor de determinare, masurare, previziune si de evaluare a
impactelor, a metodelor de analiza ulterioara, precum si imbunatatirea si/sau armonizarea
acestor metode;
e) elaborarea si/sau imbunatatirea metodelor si programelor pentru colectarea, analizarea,
stocarea si diseminarea in timp util a datelor comparabile privind calitatea mediului, in
scopul de a contribui la evaluarea impactului asupra mediului;
f) stabilirea nivelurilor de prag si a criteriilor mai precise pentru definirea importantei
impactului transfrontiera in functie de locul, natura si amploarea activitatilor propuse care
trebuie sa faca obiectul evaluarii impactului asupra mediului, in concordanta cu
prevederile prezentei conventii; stabilirea nivelului de la care poluarea transfrontiera
devine critica;
g) realizarea in comun, acolo unde este posibil, a evaluarilor de impact asupra mediului,
punerea la punct a programelor de supraveghere comune, intercalibrarea dispozitivelor de
supraveghere si armonizarea metodologiilor, in scopul asigurarii compatibilitatii datelor
si informatiilor obtinute.
ANEXA VII
ARBITRAJUL
1. Partea sau partile reclamante va/vor notifica secretariatului ca partile au convenit sa
supuna diferendul arbitrajului, in virtutea prevederilor pct. 2 al art. 15 din conventie.
Notificarea va mentiona subiectul problemei de arbitraj si va indica, in special, articolele
din conventie a caror interpretare sau aplicare este in cauza.
Secretariatul va transmite informatiile primite tuturor partilor la conventie.
2. Tribunalul de arbitraj va fi alcatuit din 3 membri. Atat partea/partile reclamante, cat si
cealalta/celelalte parte/parti in diferend va/vor desemna cate un arbitru, iar cei 2 arbitri
numiti vor desemna, de comun acord, un al treilea arbitru care va fi presedintele

85
tribunalului de arbitraj. Acesta din urma nu va avea aceeasi nationalitate cu a nici uneia
dintre partile in diferend, nu va locui sau nu va folosi ca loc de resedinta teritoriul uneia
dintre parti, nu va fi angajat de una dintre ele si nu va avea de a face cu cazul in nici o
alta calitate.
3. Daca presedintele tribunalului de arbitraj nu a fost desemnat in decurs de doua luni de
la numirea celui de-al doilea arbitru, secretarul executiv al Comisiei Economice pentru
Europa, la solicitarea oricarei parti, va proceda la desemnarea presedintelui intr-un nou
termen de doua luni.
4. Daca una dintre partile in diferend nu numeste un arbitru in termen de doua luni de la
primirea cererii, cealalta parte are dreptul sa il informeze pe secretarul executiv al
Comisiei Economice pentru Europa, care il va desemna pe presedintele tribunalului de
arbitraj in decursul urmatoarelor doua luni. Dupa desemnarea sa presedintele tribunalului
de arbitraj va solicita partii care nu a numit un arbitru sa faca acest lucru in interval de
doua luni. Dupa scurgerea acestei perioade presedintele il va informa pe secretarul
executiv al Comisiei Economice pentru Europa, care va proceda la aceasta numire intr-un
nou termen de doua luni.
5. Tribunalul de arbitraj va lua decizia in concordanta cu dreptul international si cu
prevederile conventiei.
6. Orice tribunal de arbitraj, constituit conform prevederilor prezentelor dispozitii, va
intocmi el insusi propriile reguli de procedura.
7. Deciziile tribunalului de arbitraj privind atat aspecte de procedura, cat si de fond vor fi
luate cu majoritatea voturilor membrilor sai.
8. Tribunalul de arbitraj are dreptul sa ia masurile pe care le considera necesare pentru a
stabili faptele.
9. Partile in diferend vor facilita activitatea tribunalului de arbitraj si, in mod special,
utilizand toate mijloacele la dispozitia lor:
a) ii vor furniza toate documentele, instrumentele si informatiile relevante;
b) ii vor permite, daca este necesar, sa citeze si sa audieze martori sau experti si vor lua in
considerare marturia lor.
10. Partile si arbitrii vor proteja secretul oricaror informatii pe care le primesc cu titlu
confidential in cursul procedurii de arbitraj.
11. Tribunalul de arbitraj, la cererea uneia dintre parti, are dreptul sa recomande masuri
interimare deprotectie.
12. Daca una dintre partile in diferend nu se prezinta in fata tribunalului de arbitraj sau nu
reuseste sa isi prezinte argumentele, cealalta parte are dreptul sa ceara acestuia sa
continue procedurile si sa dea decizia finala. Absenta uneia dintre parti sau neprezentarea
argumentelor nu va constitui un impediment in derularea procedurii. Inainte de
pronuntarea sentintei definitive tribunalul de arbitraj este obligat sa se asigure ca
reclamatia este fondata in fapt si in drept.
13. Tribunalul de arbitraj are dreptul sa audieze si sa decida asupra unor cereri
reconventionale direct legate de subiectul diferendului.
14. Cheltuielile de judecata, inclusiv retributia arbitrilor, vor fi suportate in mod egal de
partile in diferend, cu exceptia situatiilor in care tribunalul de arbitraj stabileste altfel,
datorita unor imprejurari specifice cauzei. Tribunalul de arbitraj va pastra o evidenta a
tuturor cheltuielilor sale si va furniza partilor o situatie finala a acestora.

86
15. Orice parte la conventie, care are un interes de natura juridica referitor la subiectul
diferendului si care poate fi afectata de o decizie in cauza, poate interveni in timpul
procedurilor, cu acordul tribunalului de arbitraj.
16. Tribunalul de arbitraj va emite hotararea in termen de 5 luni de la data la care a fost
constituit, cu exceptia cazurilor in care acesta considera ca este necesar sa extinda limita
de timp pentru o perioada care sa nu depaseasca inca 5 luni.
17. Hotararea tribunalului de arbitraj va fi insotita de o expunere de motive. Hotararea va
fi definitiva si obligatorie pentru toate partile in diferend. Hotararea va fi transmisa de
tribunalul de arbitraj partilor in diferend si secretariatului. Secretariatul va transmite
comunicarea primita tuturor partilor la conventie.
18. Orice diferend care ar putea aparea intre parti cu privire la interpretarea sau
executarea hotararii va fi inaintat de oricare dintre acestea tribunalului de arbitraj care a
emis hotararea sau, daca acesta nu poate fi sesizat, altui tribunal constituit in acest scop si
in acelasi mod ca si primul.

BIBLIOGRAFIE

Anderson I., Environmental Management Tools for SMEs: A Handbook, CCEM,

European Environment Agency, 1988.
Baron, Valrie, Practica managementului de mediu. ISO 14001. Rspunsurile la
ntrebrile dumneavoastr, Editura Tehnic, Bucureti, 2001.
Bran F., Ecologie general i protecia mediului, Ed. ASE, Bucureti, 2000.
Bratu, Maria, Standardizarea nseamn progres, n Revista de Standardizare,
Decembrie 2005.
Capcelea, Arcadie, Cojocaru, Mircea, Evaluarea de mediu, .E.P.tiina, Chiinu,
2005.
Collin P.H., Dicionar de ecologie i mediu nconjurtor, Editura Universal Dalsi,
Bucureti, 2001.
Culic, A., Petrescu, R. M., Managementul mediului i legislaia deeurilor, EFES, Cluj-
Napoca, 2006.
Grdinaru, Giani, Isaic Maniu, Irina, Gheu, Andrei, Raport de Cercetare, Grant:
Realizarea sistemului integrat de indicatori pentru analiza impactului activitatii
economice asupra mediului,Universitatea: Academia de Studii Economice din
Bucureti, n Revista de Politica Stiintei si Scientometrie, Numar Special 2005.
Grdinaru Giani, Marketingul verde avantaje poteniale, n Revista de Comer, Anul
IV, nr. 1/2003.
Grecu, Iulia, Economia i managementul mediului, Editura Europolis, Constana, 2003.
Horaicu, Corneliu, Monitorizarea integrat a mediului, Editura Tipo Moldova, Iai,
2004.
Ionescu, Cicerone, Cum s construim i s implementm un sistem de management de
mediu n conformitate cu ISO 14000, Editura Economic, Bucureti, 2000.
Kok, Wim, Enlarging the European Union: Achievements and Challenges, Robert
Schuman Centre for Advanced Studies, European University Institute, Florence, 2003.
Marinescu, Daniela, Tratat de dreptul mediului, Editura All Beck, Bucureti, 2003.
Munteanu, Octavian-Liviu, Evaluarea impactului antropic asupra mediului, Editura
Casa Crii de tiin, Cluj-Napoca, 2005.

87
Negucioiu. A., Petrescu, D.C., Eco-Economi, EFES, Cluj-Napoca, 2006.
Petrescu, I. (coord.), Catastrofe geologice, Editura Dcaia, Cluj-Napoca, 2002.
Prisecaru, Petre, Politici commune ale Uniunii Europene, Editura Economic,
Bucureti, 2004.
Radulescu, C-Z. i colectivul: Raport de cercetare - Cercetari privind managementul
riscurilor de mediu la aparitia de catastrofe naturale, faza 2 la tema de cercetare Analiza si
evaluarea riscului de mediu privind aparitia de catastrofe naturale, n cadrul programului
Orizont 2000, Obiectiv VI, decembrie 2000.
Rojanschi Vladimir, Bran Florina, Diaconu, Simona, Grigore, Florian, Evaluarea
impactului ecologic i auditul de mediu, Editura ASE Bucureti, 2004.
Rojanschi, Vladimir, Bran, Florina, Politici i strategii de mediu, Editura Economic,
Bucureti, 2002.
UNEP EIA, Training Resource Manual, 2002.
World Bank, Environmental Assessment Sourcebook Update: Sectorial Environmental
Assessement, nr.4. 1993.

www.caleidoscop.org.ro/resurse/legislatie/conventia-de-la-aarhus-din-25-iunie-1998-
privind-accesul-la-informatie-participarea-publicului-la-luarea-deciziei-si-accesul-la-
justitie-in-probleme-de-mediu
www.corpvs.org/corpvs/ResultDetail?codact=24744&nomenu=1
1 of 12 7/14/2006
www.ddbra.ro/ROM/DNoi/legislatie%20EIA/ghid%20EIA.doc
www.europa.eu.int
www.epce.ro/docs/UMMC/mediumc2.pdf
www.finmedia.ro/conferences/arhiva/2002/prezentari/20021125/Rodica%20Stanescu
%20%5B2%5D.pps#258
www.mappm.ro
www.mmediu.ro/integrare/comp1/POSMediu_mai_2006%20fara%20trackch.pdf
www.sferapoliticii.ro/sfera/115/art7-mihu.html

88