Cu distructiv structurilor intalnite.

Simptome . Obstructie nazala progresiva, la car nu gasim o. Cauza in fosele nazale.

Frecvent se produce epistaxix exteriorizarea anterior sau postero. Crescand in volum,
bombeaza valul palatin, si se extinde nu numai in organele cavitare, dar si in spaiile
precum orbita, fosa pterigopalatina, precum si in endocraniu. Diagnosticul se bazeaz
pe simtmle descrise, dar si pe ex obiectiv, care trebuie facut cu mare atenie, ...

In fazele avansate, epistaisus este deosebit de masiv punand in pericol viata. Aceasta
tumora afecteaza de obicei baieti adolescenti, si se pare ca are si cauze hormonale,
sustinute de faptul ca i urina sunt crescuti 17cetosteroizii. Bolnavul se adapteaa cu
sangerarile repeteate, dar pentru diagnostic este de foarte mare utilitate rx craniala de
profil, unde se vede aceasta umbra in ronofaringe. Tratamentul este chirurgical,
interventia putandu se realiza pe cai naturale, sau cu o abordare paranazala,
transisnual. Iterventia este foarte sangeranda, uneori se ligatureaza carotida ext.
Actiunea este recidivanta, chiar si operat bine. Dpa in heierea pubertatii nu mai
recidiveaza. Angiomele se pot intalni si la niv orofaringelui , a ordabile chirurgical.

Tumori maligne. La nivelul faringelui cancerul se dezvolta din foseta rosenmuller,

creste treptat indime siuni, produce obstructie nazala, iantial unilaterala, care in fazele
avansate poate fi bilterala. Semne legate d obstructia tubara, neaerisirea camerei
timpanului duce la inlocuirea aerului cu lichid, se manifesta prin hipoacuzie, zgomote
auriculare.
Sngerarile, chiar daca nu sunt frcvente, ca in cazul angiofibromuqlui, sunt frecventsi
repetitve. Diagnosticul se pune ins tadiile avansate, si trebuie sa mentionam ca acest
neoplasm are niste forme de debut care trebuie mentionate. Cel mai frecvent este
debutul ganglionar - adenopatie laterocervicala superioara, acaesta dreneaza exact
regiune rinofaringelui, si va trebuie sa examinam corespunzator, cu suspensia
valulului.in afara de debutul galionar, exista debutul rinologic (cu obstructie nazala,
cu sangerarile respective). Dbutul otologic, in are otita seroasa este unilaterala!
Aceasta otita unilatarala la adulti ne face sa suspectam cancerul. La copii este
abilatarala, si nu pune emenea probleme. Mai exista si un debut nevralgic, de obicei
manifestat ca o nevralgie de trigemen. Debutul neurologic(paralitic) tumora se extinde
spre bza craniului, si paralizant anervii cranieni produce paralizii pe traietul acelor
nervi.
Trebuie sa puenm mare pret pe obstructia unilaterala si pe epistaxis, cbiar daca este
minor. Tumora este radiosensibila, si tratamentul consta in radioterapie asociata cu
chirurgie doar pentru adenopatie. Tumora p-zisa nu se abordeaza chirurgical.

La nivelul orofaringelui, cea mai imoortanta structura ste amigdala palatina. Aici
putem intalni atata tumori ale structurilor de invelis, cat si tumori mezenchimale -
carcinoame, adenocarcinoame si sarcoame. Acestea din urma - limfosarcom,
fibrosarcom, reticulosrcom. Clinic, macroscopic, tumorile imbraca forme vegetante,
ulcerate, sau forme infiltrative. Formele vegetante, ulcerante, si ulcerovegetante
caracterizeaza tumorile de invelis, respectiv carcinomul si adenocarcinomul. Frmele
infiltrative apartin sarcoamelor.
Leziunile sunt unilaterale, cu tendinta la progresie si la extensie in structurile vecine
(val palatin, lueta, prrete faringian posteriro) . Sunt tumori limfofile (dau adenopatii) .
Cele ailimfofile sunt cele ale peretelui posterior. Din nefericire, aceste tumori sunt o

1
mare perioada de timp asimtomatice. De cele mai multe ori bolnavul vine atunci cand
apare durerea sau adenopatia. D aceeea, de multe ori se descopera ins tadiile 3 sau 4.
Bolnavii u pun pret pe senzatia e jena sau de corp strain, care apare din stadiile
incipiente. Insasi curiozitatea, daca il ineamna sa deschida gura si s se uite in oglinda,
ail va face sa dcere ceva si sa mearga la medic. Noi insisi putem sa vedem, facand o
simpla bucorinosopie. Diagnosticul se pute pe semnele clinice - odinofagia apare
tarziu, si nici un diagnostic nu se face fara biopsie. Stadiile sunt 4, 1 si 2 sunt
abordabiel chirurgicale. Stadiul unu nici nu necesita abord radiologic. Se mai facae
chimioterapei.
Sarcoamele, din nefericire, nu raspund la nici o tentativa terapeutica, dar procentual,
ele reprezinta cam 5% din totalul tumorilor. 90% sunt carcinoame, si 5%
adenocarcinoame. Acesti bolnavi sfarsec prost, disfagia ajunge sa fie completa, de
multe ori se face gastrostoma, pentur a se putea alimenta atat cat mai are de ait.
L nivelul hipofaringelui este afectata baza de limba, unde se afla amigdala linguala.
Acolo diagnosticul este si mai diricil, pentur ca se pote vedea doar cu oglinda, dar
senzatia de corp strain apare mai devreme decat la localizari orofaringiene. Abordul
treutic este acelasi, dar aici interventia este de anvergura mare, pentru ca in afara de
rezectia de baza de limba se face si laringotomie.

LAringologia
Lringele est cunoscut ca prganul fonatii. Este un organ cu o structura complexa, cu un
schelet cartilaginos, cu articulatii intre cartilaje, cu elemente deunire )ligamente) cu o
structura musculara complexa si ea. Organul este plasat in regiunea cervicala
anterioara, pe linia mediana. El proemina, mai ales la barbat, si se foloseste termenul
de "marul lui adam" in exprimare vulgara. Organul este acoperit de piele, este
palpabil si este legat de organele vecine- de faringe superior, si de trahee inferr. Face
parte inca din caile respiratorii superioare, aia de la nivelul subvlotic vorbim de cai
resp infeioare. Este bine legat de osul hioid. Cartilajele laringelui sunt cartilajul tiroid,
cartilajul cricoid, epiglota, si cartilajele pereche aritenoide, si altele (accesorii, pot
lipsi).
Cartilajul tiroid, cel mai voluminos, are forma unui unghi diedru, deschis posterior.
Are 2 Aripi si prEzinta prelungiri superioare si inferioare nmite coarne superioare
(mari) si inferioare (mici) . Infeior de cartilajul tiroid se plaseaza cartilajul cricoid.a
cesta are forma unui inel cu pecete. Ghiulul est anteior si peceteae posterior. Intr cele
2 cartilaje se afla o membrana cricotiroidiana, ca element de legatura. Tiroidul se
articulueaza cu cricoidul pe 2 fatete rticulare, situate lateral de pecetea cricoidului.
Este practic o diartroza, putand fi afectata si de afectiui reumatismale.
Tot nepereche este epiglota - un cartilaj sub forma unei frunze, al carei petiol se
insinueaza in unghhiul intern al cartilajului tiroiid, de care este legata printr-un
ligament. Foarte importante sunt cele 2 cartilaje pereche care sunt aritenoizii, care au
forma unor piramide triunghiulare, articulate prin baza lor cu cricoidul, iA varful lor
ofera insertie ligementului vocal, care calatoreste de aici pana in aunghiul intern al
cartilajului tiroid, si care ofera un schelet fibros corzii vocale. Acest cartilaje au
pericondru, ce dovedeste ca si ele ofera suprafete de insertie muschilor laringieni.
Cand vorbim despre acestia, vorbim despre muschi extrinseci si intrinseci ai
laringelui. In muschii extrinseci avem muschii ridicatori ai laringelui, care in fapt, au
insertie pe osul hioid. Ridica lringle in deglutitie. In afara de asta, tot muschii

2
extrinseci sunt muschii subhioidienj, care calatoriesc de la hioid la laringe, si de la
laringe la stern, precum si de la hiod la stern. Acestia sunt situati in doua planuri.
Planul sauperior este m sternohioidian. Sub el sunt situati alti doi muschi ,
tirohioidian, si sternotiroidian. Prticipa si ei la ridicarea laringelui in deglutitie si
vorbire. Muschii intrinseci ai faringelui se imoart in trei categorii in fct d actiunile lor.
Muschi dilatatori ai glotei, muschi constrictori ai glotei, si muschi tensori ai corZii
vocale.
In prima categorie, este vorba de un singur muschi, dar foarte bine dezvolata ,
dilatatator al glotei, care deschide glota. Acest muschi este cricotiroidianul posterior,
numit si posticus, numit si muschiul respirator, pentru ca prin contratia lui
indeprateaza aritenoizii si imlicait corzile vocale si permite respiratia. Constrictori ai
glotei sunt doi: cricoaritenoidianul lateral, si muschiul interaritenoidian. Actiunea lor
ste de apropiere a corzilor vocale si indindere ai glotei. M corzilor vocale sunt doi: un
tensor extern si unul. Intern. Tensorul ext este cricotiroidia, plst intre cart cricotiroid si
cart tiroid. Tnsoru intern este tiroaritenoidian, sau muschiul vocal, situate in grosimea
corzilor vocale, si care practic imbraca ligamentul vocal, pomenit anterior.
Muschii acestia sunt inervati. Invatia laringelui est asigurata de catre nervii laringieni,
superior si inferior, ambii - ramuri ai vagului. Lringeul inferior se mai numeste si
nervul recurent. Acesti doi nervi sunt nervi mixti, dar cu un anume specific, reectiv,
laringeul superior este un nerv mixt predominant senzitiv, iar laringeul inferior, sau
recurentul, este un nerv mixt, predominent motor. Lringeul superior inerveaza senzitiv
mucaosa laringiana, si motorr inervza m cricotiroidian (tensor ext ai corzii ivocale).
Pralizia acestui nerv duce la anestezia laringiana, anularea acestei functii duce la
asiratie traheala prin neinchiderea glotei. Acest laringeu superior inerveaza senzitiv
regiunea supraglotica si glotica.
Lringeul recurent este predominent motor, inerveaza toti muschi intrisneci cu exc
cricotiroidianului, car are si un ram senzitiv care inerveaza rgiunea subglotica.
Cei doi nervi se nastomozeaa prin ansa lui.... Deci isi trimit unuii fibre.

Vascularizatia laringelui este asigurata de ramuri ale arterei tiroidiena superioara, iar
limfaticele se prezinta sub forma a doua retele independente una de alta, rpectiv
reteaua supraglotica, care devarsa in ggl laterocervicali mijlocii, si reteaua subglotica,
care dreneaza in ggl recurentiali, plasati dea lungul nervilor recurenti, acestia legandu
se de ggl mediastinali. Nervul acesta laringeu infior se numeste recurent pentru ca el
coboara din bulb, coboara in torace, de unde se intoarece diferit stg dreapta. Inaartea
sgtg se reflecta pe sub crosa aortei, iR in partea dreatpta pe sub artera subclavie. Asta
inseamna ca laringelul stang este mai lung, implicit, el oate fi afectat de mai multe
ipostaze, de la traumatisme la afectiuni ale reg cervicale, toracice, vasculare. Este
evident ca laringeul inferior (stg) este mai gros, si viteZa d parcurs este mai mare
decat in lringeul drept.

Structura interna a laringelui.

A scris alexandra aici.
Sigur ca inferior de ventriculul lui morgagni se afla corzile vocale, structuri foarte
complexe. Bnzile ventricular sint niste plici mucoase, si coarda vocala este cea mai
complexa structura. Daca coloratia mucoasei laringiene est de culaore roz, ele se
dinsti prin aspectul a doua benzi anterorposterioara de culaore albasidefie. Mucaosa
care captuseste endolringele, ea are doua mei specte. Prima, inregiunea suprglotica si

3
subglotica, epiteliul va fi de tip respirator. L nivelul corzilor vocale, unde travaliul si
trauma este permanenta est en evoie de epiteliu rezistent - pluristrativficat
pavimentos, e aici si culaorea albsidefie. Foarte important este faptul ca muschiul
vocal re niste proprietati particualre. La nivelul celular, mitocondria ste laboratorul
celular. Cea maimare bogatie de mitocondrii din organism este la nivelul muschiului
vocal. D asta sexul frumos nu oboseste, chiar daca vorbeste mult si tare. Doar colibri
mai R tatatea. Am vorbit despre structura. Lateral d epiglota sunt doua snturi danci,
sinusurile piriforme, marginite medil de versntul lringian si lateral de versntul
faringian. Sinusurile piriforme au inpostanta in deglutie, pentru ca dupa ce a depasit
istmul faringian, bolul se plaseaza lateral, in sinusul preferential, si accolo in esoffag.
Venim cu detalii: deschiderea si inchiderea sinusului piriform se datoreste deplasarii
aritenoidului, care atunci cand este plasat median, inchide glota si deschide sinusul
piriform. Asa da posibilitatea bolului sa se duca la locul sau, si protejeaza coarda.
Frinele se relaxeaza cand patrunde bolul, si abia dupa asta constricotrul propulseaza
bolul in esofag.

Functiile
Principala functie este cea respiratorie. Fonatia nu se poate realiza daca bu respiram
corct. Sigur ca aceasta functie nu repreInta o deplasare pasiva prin acest organ
tubular, ci se desfasoara dritmic datprita unui control nervos si umoral. R , asadar o
dubl reglare.
Reglrea nervoasa a respiratiei se face datorita reflexului harinbreuer. Mucoasa
laringiana ste tapetata de varoctori, care sunt preEnti si la niv traheei, bronhiilor si
alveolelor pulmonalre. Rspiratia est un act ritmuic, compus din inspir si expir, care
poate fi si sunt bcomanda voluntara, dar si reflex. Inspirul, cel mai important muschi
respirator este difrgmul, care coboara, m intercostali largesc sptiile intercostale, deci
cus a toracica se largeste. Avem presiune negativa, atunci coloana de aer este atrasrin
acest efect de vacuum, si patrunde, parcurge caile respiratorii si aajunge pana ain
alveola pulmonara. La sfarsitul inspirului, presiunea din alveola pulmonara devine
pozitiva, si baroceptorii informeaza centrul apneustic din trunchiul cerebral, care
comanda oprirea inspirului. Diafragmul urca, m intercostali apropie coastele, si aerul
este expulzat in atmosfera. Aesta este controlul nrvos.
Avem si rglarea umorala. Omul mai si doarme, poate sa isi piarda constienta. Se
raelieaza inspirul, si nu se mai ralizeaza expirul, pentru ca nu are reglaj nervos.
Schimbul respirator la nivelul alveoelei creste nivelul co2 in sange - hipercapnie.
Aceasta hipercapnie est esitumului al centrului pneumotaxic care comanda insiprul.
Char daca comatosul respira mai rar, el respira mai rar.

A doau fct importanta a laringelui este functia fonatorie. Fnatia este reUltatul
miscarilor voluntare ale corzilor vocale, fare fragmenteaza coloana de aer in timpul
expirului. Aici functioneaza mai multe forte si principiul lui bernoli, care spune unde
creste viteza, scade preziunea, si invers. Asta inseamna ca in timpul fonatiei, corziel
vocale trebuie sa se apropie, coloana de aer ingustata va avea o viteza mai mare, dar la
nivelul corzilor vocale, presiunea scade. In aceste conditii mucoasa care inveleste
corzile vocale se onduleaza, si transmite vibratii corzii vocale. Miscarile acestea sunt
posibile datorita unui spatiu ranke, care are o mica cantitate de lichid care permite
glisarea mucoasei si care permite miscarile .

4
Limfaticele, am zis ca nu are legatura cea superioara cu inferioara. Acest lichid de
aici, este de tip limfatic, de fapt, dar care sta intrun spatiu inchis, de aceea un
neoplasm al glotei cer timp pana se dezvolta si se etxtinde, fata de celelalte, unde
limfa e dreneaza limfa. Vorbirq articulata est rUtlatul limbii, buzelor, obrajilor, car
sub comanda avoluntara onduleaza suntul laringian armonic, numita vorbire
articualta.

O alta functia important st deglutita. Aici functioneaza un rflex descirs de vidal. Este
o activitate de tip sfinctrian, dfinita ca tripple like sfincter action. Rflexul fundamental
faringian este inchidere glotica. Orice s-ar intampla , senzorii inferomeaza prin
laringeul superior, si se produce tusea, pentru a elimina ce e acolo. Pna acolo
functioneaza la niv a 3 linii. Prima linie de aparare este superior, aici epiglota, care in
deglutitie urca odata cu laringele, dar ea este impinsa posterior, si cumva are afectul
unu capacel, dar acest lucru nu se poate realiza datorita repliurilor peiglotice si
faringoepiglotice, care cauta sa inchida accesul eventualelor invazii.
Al doilea nivel este la nivelul benzilor ventriculare, care se apropie pana aproape de ...
Si mai e al treilea, care nu am scris.

Functia de tuse, cand patrund mici imopuritqti, wt vorba de un expir exploziv.

Functia de fixare toracica in efort. Larigectomizatii total, nu mai pot efectua eforturi
mari, pentru ca use mai inchide glota.