1. Dreptul financiar. Definitie. Izvoare. Norme.

Definitie.
Dreptul financiar poate fi definit ca fiind format din totalitatea actelor normative care
reglementeaz relaiile de constituire, administrare, repartizare i utilizare a fondurilor bneti ale
statului i ale instituiilor publice, destinate satisfacerii sarcinilor social-economice ale societii.
Dreptul financiar este o ramur aparinnd eminamente dreptului public, acea ramur care are
n centrul reglementrii sale finanele publice i care se ocup de reglementarea primar i
secundar a tuturor aspectelor care in de administrarea banului public i evidena patrimoniului
statului i instituiilor publice.
Avnd n vedere c nici un organism statal nu poate funciona fr resursele financiare necesare
perpeturii i dezvoltrii sale, putem afirma c dreptul financiar se numr printre cele mai
importante ramuri ale dreptului public.

Izvoare
Izvoarele dreptului financiar sunt alctuite din totalitatea actelor normative care
reglementeaz raporturile juridice financiare.
n raport de gradul de generalitate sau specificitate, se disting
1) izvoare comune dreptului financiar i altor ramuri de drept;
2) izvoare specifice dreptului financiar.
1) In ceea ce priveste prima categorie, desigur, primul loc il ocupa Constitutia, legea
fundamental a tarii, care in mai multe articole cuprinde norme care fac referire la sfera de reglementare
a finantelor publice, cum ar fi: art. 56 Contributii financiare, art. 137. Sistemul financiar, art. 138
Bugetul public national, art. 139 Impozite, taxe si alte contributii, art. 140 Curtea de Conturi.
Prevederile constitutionale cuprind dispozitii referitoare la elaborarea, aprobarea si executarea
bugetului public national si a contului de incheiere a exercitiului bugetar. Alte izvoare commune
dreptului financiar si altor ramuri de drept mai sunt: legile ordinare ale parlamentului, ordonanele
de guvern i ordonanele de urgen, hotrrile guvernului etc.
2) Izvoarele specifice dreptului financiar. Astfel de izvoare sunt considerate actele normative
care cuprind dispoziii referitoare exclusiv la sfera finanelor publice. ntre acestea exemplificm:
Legea finanelor publice (Legea nr. 500/2002) care definete sfera de cuprindere a finanelor
publice. Legea finanelor publice reglementeaza principiile si normele de baza ale activitatii
financiare a statului, constituind cadrul legislativ general al finantelor pbulice si de aceea este o
reglementare la nivel de lege-cadru.
Legea nr. 273/2006 privind finantele publice locale care stabileste regulile privind modul de
constituire, administrare si utilizare a resurselor financiare publice locale, dar reglementeaz, in
acelasi timp autonomia financiara locala, rolul si atributiile organelor administratiei publice locale
in administrarea finantelor locale, raporturile administrative intre autoritatile locale, pe de o parte, si
autoritatile centrale si prefect, pe de alta parte, transferurile de sume de la bugetul central catre
bugetele locale in cadrul operatiunii de consolidare a bugetului public national,
Ordonana de urgen nr. 146/2002 privind formarea i utilizarea resurselor derulate prin
trezoreria statului, care reglementeaz, de asemenea i atribuiile Trezoreriei finanelor publice, dar
i modul de utilizare a resurselor contului curent general al trezoreriei statului.
Legea nr. 94/1992 privind organizarea i funcionarea Curii de Conturi care reglementeaz
atribuiile de control ale acestui organ n materia modului de constituire, administrare i utilizare a
banului public

1
 Norme
Norma juridica este o regula de conduita generala si impersonala, stabilita de stat prin
intermediul atributiei de legiferare si a carei respectare este garantata de forta coercitiva a statului.
Norma de drept financiar se poate defini ca o regul de conduit stabilit prin lege, care
cuprinde drepturile i obligaiile subiectelor participante la raportul de drept financiar i a crei
respectare este asigurat de autoritatea de stat.
Normele juridice financiare nu fac obiectul de reglementare al legii organice, dar
reglementarea primar n domeniul finanelor publice este rezervat legii ordinare, deci legii ca act
juridic al Parlamentului. Actele normative adoptate de guvern ( cu excepia ordonanelor i a
ordonanelor de urgen) i ne referim aici la hotrrile de guvern precum i de organe de specialitate
ale administraiei de stat nu pot conine reglementri primare n domeniu, ci doar reglementari
secundare, adic norme de aplicare sau explicaii ale noiunilor cuprinse n reglementrile primare.
Coninutul normei de drept financiar are aceeai structur logico-juridic ipotez,
dispoziie i sanciune precum i o construcie extern dat de modul de exprimare al actelor
normative (capitole, seciuni, articole, alineate i paragrafe).
Elementul specific normei juridice financiare este sanciunea. Exemple de sanciuni
caracteristice acestei categorii de relai: amenda contravenional, penaliti de ntrziere i dobnzi,
recuperarea prejudiciului n cadrul rspunderii materiale, supravegherea activitii economico-financiare,
executarea silit a debitorului ru-platnic etc.
Sanciunile se constat i se aplic de ctre organele de control financiar ale statului,
subiecte ale raporturilor juridice financiare, care au atributii de verificare a respectarii legalitatii in
domeniul disciplinei financiare si bugetare.

2. Raporturile de drept financiar

Raporturile juridice reprezinta acea parte a relatiilor sociale care iau forma juridica prin
reglementarea lor expresa de catre lege si a caror executare este asigurata prin aplicarea legii de
catre autoritatea de stat.
ntre raporturile juridice, raporturile de drept financiar ocup un loc deosebit, avnd n
vedere importana acestor relaii, precum i interesul deosebit al societii fa de finanele publice.
Raporturile juridice financiare sunt formate din relaiile sociale care iau natere i se sting n
procesul constituirii, repartizrii i utilizrii fondurilor bneti ale statului i care sunt
reglementate de normele juridice financiare.
Raporturile de drept financiar se particularizeaz prin urmtoarele:
subiectele participante i poziia pe care o au unele fa de altele;
obiectul de reglementare;
modalitile de realizare a formei de activitate n cadrul creia i au sorgintea.
Raporturile de drept financiar se nasc numai n cadrul activitii financiare nfptuite de
stat i organele sale. n cadrul acestor raporturi, fr excepie, unul dintre subiecte este statul, printr-
un organ de specialitate care intr n raportul juridic de pe poziia de purttor al autoritii de stat.
Aceast particularitate creeaz o poziie de subordonare a tuturor celorlalte subiecte participante
fa de subiectul purttor al autoritii de stat. Exist ns i o serie de raporturi juridice, n
domeniul fiscal sau n domeniul datoriei publice etc. n cadrul crora subiectele participante la
raporturile juridice se afl pe o poziie de egalitate juridic cu statul.
Raporturile de drept financiar se nasc, se modifica si se sting pe baza manifestarii
unilaterale de voina a statului, prin forme specifice, prevazute de nromele juridice financiare.

2
 n funcie de sfera de cuprindere a finanelor publice, raporturile de drept financiar pot fi:
a. raporturi juridice bugetare;
b. raporturi juridice fiscale;
c. raporturi juridice de creditare;
d. raporturi juridice de garantare;
e. raporturi juridice de organizare a circulaiei monetare;
f. raporturi juridice valutare;
g. raporturi juridice de asigurare prin efectul legii;
h. raporturi juridice de control financiar.

Elementele constitutive ale raporturilor juridice financiare, la fel ca i n cazul altor categorii
de raporturi juridice, sunt subiectele, obiectul i coninutul.
a. Subiectele participante la raporturile de drept financiar sunt urmtoarele:
statul, reprezentat printr-un organ de specialitate n activitatea financiar, nvestit cu
atribuii n procesul de constituire, repartizare i utilizare a fondurilor bneti ale statului;
al doilea subiect al acestor raporturi este reprezentat de ctre persoane fizice sau persoane
juridice care interacioneaz cu organele statului n procesul administrrii finanelor publice.
b. Coninutul raporturilor de drept financiar este dat de drepturile i obligaiile subiectelor
participante, care difer de cele ale altor raporturi juridice, ntruct se stabilesc n legtur cu
necesitatea i importana constituirii, repartizrii i utilizrii fondurilor bneti ale statului.
c. Obiectul raporturilor de drept financiar este diferit, determinat n primul rnd de sfera
deosebit de larg i complex a finanelor publice iar, n al doilea rnd, de fapte, acte normative i
operaiuni specifice cu privire la activitatea fiscal.
n prima situaie, obiectul este format din aciuni de prognoz i organizare bugetar, de
creditare, de control financiar, de circulaie monetar etc.
n cea de a doua situaie, obiectul raporturilor de drept financiar l formeaz plata unor
sume de bani la care sunt inute persoanele fizice sau juridice care realizeaz venituri ori dein
bunuri impozabile sau taxabile.

3. Mecanismul economic

Mecanismul economic este format din totalitatea relatiilor ce se stabilesc intre

persoane, pe de-o parte si intre acestea si stat pe de alta parte.
Aceste relatii sunt economice, politice, juridice, morale, tehnice si se stabilesc intre
persoane fizice, intre persoane fizice si persoane juridice, intre persoane jurdice, precum si
intre aceste categorii si stat.

Particularitati ale mecanismului economic:

a) Forma de proprietate publica si privata
b) Pozitia/Rolul participantilor la mecanismul economic (Agentii economici)
c) Cadrul juridic si institutional
d) Rolul statului

In functie de aceste particularitati exista mai multe forme de mecanism economic:

1) Mecanism economic natural
2) Mecanism economic deschis
3) Mecanism economic liberal
4) Mecanism economic interventionist

3
 1) Mecanismul economic natural. Ii corespunde economia naturala- cea mai primitiva
forma de economie. In cadrul aceste economii, nevoile personale erau asigurate din productia
proprie. Nu se destingea nicio forma de proprietate, bunurile erau libere de stapan si nu
era dezvoltat schimbul. Participantii economici au o libertate decizionala totala. Nu exista
stat si nici cadru juridic si institutional
2) Mecanismul economic deschis (sec. I IHr). Ii corespunde economia de schimb.
Apar formele de proprietate. Participantii la viata economica au o libertate deschisa.
Cadrul juridic si institutional se afla in faza incipienta. Apare statul insa rolul sau nu este
foare dezvoltat, nu apare forta coercitiva a statului.
3) Mecanismul economic liberal. Ii corespunde tot economia de schimb, dar mai
evoluata decat cea din mecanismul economic deschis. Cele 2 forme de proprietate (publica si
privata) sunt foarte bine conturate, agentii economici au o libertate deschisa. Cadrul juridic
si institutional foarte bine conturat. Apare forta coercitiva a statului.
In sec. XIX (deceniu 7-8) are loc Revolutia Industriala ce a generat aparitia unui nou
mecanism economic. A aparut productia in serie, ce a generat multiplicarea productiei si
multiplicarea agentilor economici ce a dus la aparitia legii concurentei. Libertatea
decizionala se decide pe piata. Legea concurentei a dus la disparitia unur agenti economici.
La sfarsitul sec. XIX- inceputul sec. XX au aparut dezechilibre economice care au
generat dezechilibre politice. Dezechilibrele politice afecteaza statul, care intervine si
restabileste echilibrul.
4) Mecanismul economic interventionist. Ii corespunde 3 tipuri de economie:
a. de piata
b. de comanada (totalitara)
c. sociala de piata
a. Economia de piata este o economie de credit. Proprietate privata este dominanta.
Agentii economici au o libertate decizionala destul de larga, limitata uneori de cadrul
juridic si institutional. Cadrul juridic si institutional exista, statul participa activ la viata
economica.
b. Economia de comanda. Proprietatea publica este dominanta. Economia are un
caracter planificat si caracterizat de lipsa concurentei si a transparentei. Agentii economici
au o libertate decizionala ingradita de catre stat, care intervine din ce in ce mai mult in
economie.
c. Economia sociala de piata. Este o forma de economie intalnita in tarile nordice ale
Europei care a incercat sa imbine aspectele pozitive care caracterizeaza cele 2 tipuri de
economie anterioare. S-a realizat o economie de credit caracterizata de o dezvoltare a
proprietatii private, de concurenta si de libertatea agentilor economici., de norme severe de
protectie a mediului si o reala protectie sociala.

4
 4. Acumularea de capital. Banul public

Acumularea de capital este o preluare a unei parti din avutia nationala (ban public)
de catre persoane fizice sau persoane juridice prin anumite metode specifice.

In evolutia societatii s-au observat mai multe etape:

a) acumularea naturala
b) acumularea salbatica
c) acumularea legala
d) acumularea frauduloasa
a) Acumularea naturala este caracterizata de ocupatiune. Aceasta forma de acumulare
s-a produs inaintea existentei statului cand existau bunuri mobile si imobile care puteau fi
luate in stapanire (apropriate) fara incalcarea unui drept de proprietate sau alt drept al
unei persoane.
b) Acumularea salbatica se considera ca s-a petrecut dupa aparitia statului, dar intr-o
perioada in care sistemul legislativ nu era suficient de dezvoltat pentru a fi in masura sa
ocroteasca si sa garanteze anumite drepturi ale unei persoane in legatura cu bunuri mobile
si imobile. Se realiza prin forta, cu incalcarea unor stari de fapt pe care organele
administrative nu erau capabile sa le apere.
c) Acumularea legala este un fenomen prezent in mod curent in economiile statelor,
care permite transferul in conformitate cu legislatia in vigoare a unor categorii de bunuri
din sfera publica in sfera privata. Statul modern interventionist cunoaste 2 forme de
proprietate: publica si privata. Raportul dintre aceste forme este influentat de tipul de
economie pentru care a optat statul in cauza. Ca si procedeu specific retinem privatizarea ce
presupune un transfer transparent in conditii concurentiale de bunuri sau de titluri de
creanta.
d) Acumularea frauduloasa este un fenomen care se petrece si in perioada
contemporana cand, desi exista un stat puternic si un sistem de legi incidente in materie, se
intampla ca anumite persoane sa corupa functionari publici si sa dobandeasca prin
incalcarea legii bunuri sau alte drepturi din sectorul public.

Banul public

Banul public reprezinta mijloace banesti ale societatii administrate de catre stat.
Se considera ca acest concept ar fi aparut odata cu statul care a impus ideea ca orice
persoana care realizeaza un venit sau detine anumite bunuri in proprietate datoreaza
statului anumite impozite.
Prin intermediul banului public statul pune la dispozitia membrilor societatii, in
conditii specifice, o gama variata de utilitati private, care se concretizeaza in actiuni cu
caracter social, economic, de mentinere a ordinii publice, aparare nationala, dezvoltarea
relatiilor internationale etc.
Punerea la dispozitie a acestor servicii obliga statul sa procedeze la o redistribuire a
veniturilor si averilor persoanei dupa anumite criterii stabilite de organele de decizie
politica.

5
 Trebuie retinut ca transferurile de putere de cumparare si redistribuirea veniturilor
prin intermediul finantelor publice nu constituie un scop in sine, ci un mijloc prin care se
urmareste:
-ocuparea fortei de munca,
-reciclarea disponibilitatilor banesti temporare in economie,
-combaterea fenomenului inflationist,
-asigurarea unui echilibru financiar,
-realizarea unui echilibru general al economiei.
Instrumentul specific de actiune este bugetul (principalul plan financiar al statului
care cuprinde totalitate veniturilor si cheltuielilor publice). Daca:
Veniturile=Cheltuielile=> buget echilibrat
Veniturile>Cheltuielile=> buget excedentar
Veniturle<Cheltuielile=> buget deficitar (max. 3%)

5. Finantele publice. Notiune, forme, particularitati

Noiunea de finane publice

Apariia i evoluia finanelor publice este inseparabil legat de existena de tip

statal i folosirea banilor i formelor valorice de realizare i repartiie a produsului social.
Cuvntul finane s-a rspndit n Frana, n urm cu dou secole, cu nelesul de
bani i venituri publice destinate cheltuielilor statului. S-a presupus c acest cuvnt s-a
format i a evoluat din expresia latin financia pecuniaria, care nsemna a ncheia o
tranzacie pecuniar prin plata unei sume de bani.

Finanele publice sunt formate din totalitatea relaiilor sociale de natur economic
ce apar n procesul realizrii i repartizrii, n form bneasc, a resurselor necesare
statului pentru ndeplinirea funciilor i sarcinilor sale.
Condiia esenial a finanelor publice de a se realiza ntr-un regim de drept public a
fost subliniat cu scopul de a pune n eviden faptul c n statele moderne exist i finane
private, deoarece imperativul financiar necesitatea fondurilor bneti privete,
deopotriv, viaa privat i viaa public, cu aprecierea c motivele, mijloacele i efectele
finanelor publice sunt cu totul diferite de cele ale finanelor private.
Avnd n vedere distincia dintre finanele private i cele publice, se pune problema
raportului dintre resursele financiare ale societii i resursele publice. Acesta este un
raport de la ntreg la parte, deoarece resursele financiare ale societii au o sfer de
cuprindere mult mai larg, cuprinznd att finanele private, ct i finanele publice.

Teorii conturate n literatura de specialitate privind finanele publice

n cercetarea tiinific juridic a noiunii de finane publice s-au conturat dou teorii:
teoria clasic i teoria modern a finanelor publice.

1) Finanele publice clasice

Aceast concepie este legat de liberalismul politic, fiind specific perioadei de
dezvoltare economico-social de la sfritul secolului al XIX-lea i nceputul secolului XX.
Conform acestei concepii, statul liberal era preocupat mai puin de activitile

6
private, limitndu-i intervenia la funciile sale tradiionale, i anume: aprare naional,
diplomaie, ordine public i justiie.
Activitatea economic este considerat a fi apanajul ntreprinderilor private, orice
participare a statului la activitatea economic fiind contraindicat. Cheltuielile publice
trebuiau restrnse la minimum.
Rolul finanelor publice const n asigurarea resurselor necesare funcionrii
instituiilor publice.

2) Finanele publice moderne

n perioada de dup primul rzboi mondial, locul statului neintervenionist a fost
luat de statul intervenionist.
Se remarc rolul activ al statului n influenarea proceselor economice.
Finanele publice devin un mijloc de intervenie n activitatea social-economic, de
exercitare a unei influene pozitive pentru organizarea ntregii activiti. Pentru
ndeplinirea acestui rol au fost folosite pe o scar din ce n ce mai larg cheltuielile publice,
impozitele i alte instrumente financiare.

Este recunoscut ns i apartenena finanelor publice la tiinele economice.

Finanele publice au legtur n acelai timp i cu tiinele juridice i chiar cu cele politice,
n consecin cu dreptul administrativ i constituional.

Coninutul economic al finanelor publice

Au loc fluxuri de resurse bneti n sens dublu - ctre i de la fondurile publice -

ceea ce genereaz anumite relaii sociale ntre participanii la acest proces, i anume:
a) relaii care apar ntre participanii la procesul de constituire a fondurilor de
resurse financiare publice, pe de o parte, i colectivitate, reprezentat de stat, pe de alt
parte;
b) relaii ce apar ntre colectivitate, reprezentat de stat, i beneficiarii fondurilor
bneti ce se constituie n economie.

n literatura de specialitate, ca i n vorbirea curent, noiunea de finane este

folosit n dublu sens:
a) n sens larg, ea cuprinde relaiile care exprim un transfer de resurse bneti fr
echivalent i cu titlu nerambursabil; relaii care exprim un mprumut de resurse bneti
pe o perioad determinat, pentru care se percepe dobnd i relaii care exprim, dup
caz, un transfer obligatoriu sau facultativ de resurse bneti n schimbul unei pariale
contraprestaii;
b) n sens restrns, ea cuprinde numai relaiile financiare avnd la baz principiile
prelevrii fr contraprestaie la fondurile bneti ale statului i ale alocrii acestora cu
titlu nerambursabil ctre diveri beneficiari.

7
 Trsturile finanelor publice
Finanele publice sau relaiile financiare publice se pot caracteriza, prin prisma
specificului lor, prin urmtoarele trsturi:
1. Relaiile financiare sunt relaii cu caracter economic - apar in procesul formarii,
repartizarii si utilizarii produsului social
2. Relaiile financiare apar n form bneasc
3. Relaiile financiare sunt relaii fr echivalent- nu presupun in mod necesar o
contraprestatie din partea subiectului beneficiar al mijloacelor banesti.
4. O alt trstur a relaiilor financiare este aceea c mijloacele bneti repartizate
i utilizate de subiectele beneficiare nu se ramburseaz.

Funciile finanelor publice

A. Funcia de repartiie
Funcia de repartiie a finanelor publice se realizeaza in doua momente: formarea
resurselor si repartizarea acestora
1) Formarea resurselor necesare indepliniri sarcinilor sociale se realizeaza prin
mobilizarea unei parti din sumele rezultate in urma repartitiei primare a venitului
national. Pe seama veniturilor banesti primare, finantele contribuie la formarea de mijloace
banesti destinate constituirii de fonduri in contul persoanelor fizice si persoanelor juridice
care participa direct sau indirect la reproductia produsului social.
2) Repartizarea resurselor banesti se realizeaza in cadrul repartitiei secundare
(redistribuirea) a venitului national. Redistribuirea venitului national se realizeaza, in
principal, prin intermediul sistemului de preturi si tarife si prestari de servicii, cu caracter
indirect, productiv. Distribuirea si redistribuirea venitului national duce la formarea
veniturilor finale ale statului, ale agentilor economici si ale persoanelor fizice.

B. Funcia de control
Necesitatea funciei de control a finanelor publice decurge din faptul c fondurile de
resurse financiare constituite la dispoziia statului aparin ntregii societi.
Functia de control este interesat n asigurarea resurselor financiare necesare
satisfacerii nevoilor obteti, dirijarea resurselor respective cu luarea n considerare a
prioritilor stabilite de organele competente, utilizarea resurselor financiare ale statului n
condiii de maxim eficien economic, social i de alt natur.
Funcia de control a finanelor publice este strns legat de funcia de repartiie, dar
are o sfer de manifestare mult mai larg dect aceasta, deoarece vizeaz, pe lng
constituirea i repartizarea fondurilor bneti ale statului, i modul de utilizare a
resurselor respective.
Controlul financiar se efectueaz, n mod necesar, n procesul repartiiei i urmrete:
- proveniena resurselor care alimenteaz fondurile publice, de resurse financiare i
destinaia pe care acestea o capt;
- nivelul la care ele se constituie;
- titlul cu care se mobilizeaz i cel cu care se repartizeaz ctre diveri beneficiari;
- dimensiunile fondului n raport cu produsul intern brut;
- gradul de redistribuire a fondurilor ntre sferele de activitate, sectoarele sociale, membrii
societii;

8
 - modul de asigurare a echilibrului ntre necesarul de resurse financiare i posibilitile de
procurare.

Structura finanelor publice

n conformitate cu Legea nr. 500/2002, finanele publice au urmtoarea structur
bugetul de stat;
bugetul asigurrilor sociale de stat;
bugetele fondurilor speciale;
bugetul trezoreriei statului;
bugetele instituiilor publice autonome;
bugetele instituiilor publice finanate integral sau parial din bugetul de stat, din
bugetul asigurrilor sociale de stat ori din bugetele fondurilor speciale;
bugetele instituiilor publice finanate integral din venituri proprii;
bugetul fondurilor provenite din credite externe contractate sau garantate de stat i ale
cror rambursare i dobnzi i alte costuri se asigur din fonduri publice;
bugetul fondurilor externe nerambursabile;
bugetele locale;
datoria public.

6.Moneda si instrumentele monetare. Notiuni generale

Moneda i funciile ei
Noiune
Moneda este un instrument social-economic, indispensabil oricrei economii.
Moneda a reprezentat o instituie istoric, a urmat i urmeaz evoluia societii
umane.
Moneda, n forma ei clasic de disc metalic cu greutate determinat, se utilizeaz ca
mijloc de circulaie, de plat i tezaurizare. Ea reprezint un instrument-etalon legal de plat
pentru facilitarea schimburilor, pentru acumulri, fiind msurtorul general de valori care
poart girul autoritii emitente, statul, i care se bucur de ncredere public.

Funciile monedei
1) Funcia de evaluare a valorilor economice. Cu moneda se msoar valori
materiale, se exprim preurile, puterea de cumprare, creditul.
2) Funcia de mijlocire a schimburilor de bunuri i servicii prin intermediul
operaiunilor de vnzare-cumprare. Moneda mijlocete circulaia mrfurilor, ea nsi
fiind o marf intermediar.
3) Funcia de mijlocire a plilor. Moneda dobndete calitatea de moned legal
ntruct creditorul este obligat s primeasc moneda aflat n circulaie la data lichidrii
unei datorii.
4) Funcia de mijlocire a creditului. Creditul reprezint transmiterea temporar a
unei puteri de cumprare; el este un mprumut de moned.
5) Funcia de mijlocire a economiilor. Disponibilitile temporare ale populaiei se pot
valorifica prin intermediul monedei. n acest mod, moneda transform un capital, care se
poate utiliza eficient n circulaia monetar.

9
 6) Funcia de tezaurizare. Cu ajutorul monedei se pot pstra i transfera valorile care
se cer meninute n timp, pe o perioad ndelungat. De asemenea, valorile pot trece de la
un deintor la altul, n modul cel mai eficient, prin intermediul monedei.
7) Funcia social de distribuire i redistribuire a bunurilor i serviciilor. Produsul
social se distribuie cu ajutorul monedei celor care au contribuit direct sau indirect la
crearea lui.

Relaia bani-moned
n explicarea conceptului de moned trebuie luat n considerare i noiunea de bani.
Banul este fenomenul valorii n general, sfera noiunii sale fiind mai larg dect a
monedei, cuprinde totalitatea instrumentelor de schimb ale circulaiei.
Termenul de bani desemneaz denumirea generic att a tipurilor de moned, ct i a
altor semne de valoare.
Istoric, noiunea de moned a aprut mai trziu dect aceea de bani, i anume atunci
cnd s-a trecut de la sistemul de schimb ponderal al metalelor preioase la lingouri
marcate, crora li se confirma greutatea i calitatea aliajului.
Prin bani se exprim ntreaga varietate a instrumentelor care msoar valoarea
mrfurilor, mijlocesc circulaia i plata sau constituie activul de rezerv n relaiile
economice. Ei se manifest n mod concret sub forma monedelor i a celorlalte instrumente
monetare (bani scripturali, bilete de banc etc.).
Moneda, spre deosebire de bani, nu este un termen generic, ci reprezint un numit tip
de bani concretizai sub forma pieselor metalice cu valoare proprie.
Etimologic, denumirea de moned i are izvorul n limba latin, termenul venind de
la numele zeiei Junon Moneta n al crei templu, la Roma, statul i instalase ateliere de
batere a primelor semne monetare.
n limba noastr, denumirea a ptruns att ca neologism din latin, moneta, ct i
prin limba neogreac - moneda, utilizat n timpul domniilor fanariote.

7. Ipoteze privind aparitia monedei

1) Ipoteza economic
Cea mai rspndit este teoria conform creia moneda a aprut ca mijlocitor al
schimbului. Apariia ei s-a datorat nevoii comunitilor omeneti de a ntrebuina un mijloc
de nlesnire a schimburilor de bunuri. Cnd i-au dat seama c schimbul n natur devenise
incomod, ei au inventat moneda, adic o marf intermediar, acceptat de toat lumea.
Intercalarea monedei n procesul schimbului de bunuri sau servicii, unele contra altora, s-a
fcut prin actele vnzrii i cumprrii.
Adepii acestei ipoteze consider c moneda a fost la origine o a treia marf n
cadrul operaiei de schimb, adoptat printr-un consens general, expres i tacit.
Aristotel considera c lucrurile care se schimb ntre ele trebuie s fie compatibile
ntr-un anumit fel unele cu altele - fapt pentru care a fost inventat moneda.
Charles Giode afirma c: Adevratul element distinctiv care st la originea monedei
se gsete n dorina general a schimbului.
Funcia primar a monedei - de mijlocire a schimbului - a fost susinut i de Bruno
Holdebrand, care a opinat c apariia economiei monetare coincide cu nsi apariia

10
monedei, datorat diviziunii muncii, ca urmare a producerii unor bunuri tot mai
diversificate i a nmulirii nevoilor oamenilor.

2) Ipoteza apariiei monedei ca etalon de valoare

Moneda etalon este preexistent monedei-instrument de schimb, ea fiind utilizat de
societile umane prin intermediul trocului.
Etalonul de valoare clasic, reprezentat ndeosebi de animalul de turm, s-a dovedit cu
timpul mai puin eficient, fapt ce a dus la abandonarea folosirii lui cnd schimburile s-au
complicat, pentru c animalul-moned nu poseda calitile necesare unui instrument de
schimb.
Au nceput s circule pretutindeni metalele, care se dovedeau apte s ndeplineasc
ambele funcii: de mijlocitor al schimbului, de etalon al valorii. Ele au fost ntrebuinate ca
semne care s reprezinte i s exprime valoarea tuturor mrfurilor.
Aceast ipotez consider c moneda reprezint exclusiv un instrument de evaluare a
bunurilor, un etalon de valoare.
Gustav Cassel, principalul exponent al teoriei, consider c, cu ajutorul monedei ca
etalon de valoare, s-a putut stabili preul oricrui bun supus schimbului, nlturndu-se
schimbul n natur. Deci, prima funcie a monedei a fost evaluarea bunurilor, funcia ei
patrimonial constnd din determinarea valorilor.

3) Ipoteza religioasa
S-a considerat c, la nceput, monedei nu i-au fost specificate funciile mercantile, ci
numai religioase.
Principalul adept a fost Bernhard Laum. Doctrina porneste analiza de la scrisorile lui
Homer cu observatia ca in religia antropomorfica zeii erau reprezentati asemanator
oamenilor, fiind posibila o negociere a bunavointei acestora. La origine, darul oferit zeilor
era reprezentat de un animal de turma. Prin utilizarea in practicile religioase, anumite animale
ajung sa fie sacralizate, iar prin cresterea numarului membrilor comunitatilor, numarul
animalelor jertfite ajunge sa fie foarte mare.
S-a trecut la o etapa superioara in care s-ar fi creat mici statuete din metal pretios
(amulete) care ar fi fost oferite zeilor. In timp, si acest statuete, ajungand in numar foarte
mare, au inceput sa fie utilizate de catre preoti si in raporturi laice.
Etapa urmatoare de evolutie a fost aceea de imprimare pe o moneda a reprezentarii
animalului. Punerea acestor obiecte in circuitul economic s-a realizat prin intermediul
preotilor.

4) Ipoteza sociala
Autorii ei trateaza moneda drept o categorie sociala, si nu una economica. Se
considera ca scopul crearii monedei a fost acela de a distinge posesorul de moneda de restul
obstei. Moneda ar fi consacrat anumite ranguri ale posesorilor, astfel ajung si un mijloc de
ascensiune sociala.
Adeptii teoriei considera conceptul de moneda sinonim cu cel de podoaba, abia ulterior
aceasta transferandu-se in sfera economica.
Aceasta teorie se bazeaza si pe observatia ca podoabele din metal pretios tezaurizate
erau utilizate la rascumpararea prizonierilor de razboi, obtinerea anumitor demnitati,
precum si in sacrificiile religioase. Principalul adept al acestei ipoteze este Wilhelm Gerloff.

11
 5) Ipoteza patrimoniala
Costin Kiritescu observa faptul ca bunurile carora practica economica le-a imprimat
functia monetara au constituit la origine patrimoniul unei persoane. Tendinta general
umana de a poseda cat mai multe bunuri a avut drept efect acumularea unor bunuri in
surplus fata de necesitatile de consum. Bunurile respective au devenit mijloc de tazaurizare
si semne ale bogatiei individuale. Initial, bunurile din patrimoniu care puteau fi tezaurizate
constau in ornamente cu valoare intrinseca si utilitate casnica.
Costin Kiriescu vede n compunerea i sensul averii primitive leagnul
instrumentului monetar deoarece bunurile respective, pe lng funcia patrimonial, au
ndeplinit i o funcie circulatorie, fiind utilizate la rscumprarea prizonierilor, la
obinerea demnitilor sociale, la ntemeierea familiilor sau la sacrificiile religioase,
efectundu-se unele n schimbul altor bunuri sau servicii.
Forma incipient a schimburilor economice propriu-zise s-a manifestat prin
schimbul de daruri specific economiei casnice - cnd n locul unui dar se primea altul de
valoare corespunztoare. Cu timpul, acest act devine troc, dup supremaia economic a
acestuia, aprnd n sfrit moneda, ca bun unanim recunoscut i acceptat.

8) Categorii de monede si instrumente monetare

Instrument monetar= forma de manifestare a monedei in circulatie, care a inlocuit

in final moneda si care beneficiaza de un curs fortat.
Mai multe categorii de instrumente monetare:
1) Moneda efectiv sau manual
Reprezentat de semnele monetare utilizate n circulaie n numerar, fiind
confecionat att din metal, ct i din hrtie. Bancnotele de hrtie i monedele metalice
reprezint forma concreta de manifestare a monedei, aceste doua forme de concretizare fiind
in fapt semne monetare sau banesti.
2)Moneda convenional.
Reprezint o unitate de cont, cu caracter internaional, fr o existen material
propriu-zis, utilizat de grupri de state n scopul exprimrii valorice a schimburilor, a
tranzaciilor dintre ele, pentru nlturarea pe ct posibil a influenelor negative
determinate de fluctuarea cursurilor valutare. n general, valoarea acestor uniti de cont se
stabilete pe baza unui co valutar n care sunt incluse valutele rilor aderente la o
anumit unitate de cont. Sunt cunoscute n practica monetar actual urmtoarele monede
convenionale: D.S.T. - emis de F.M.I.; E.C.U. fosta moned C.E.E.; pesoul andinez -
unitatea monetar a Grupului Andin; A.M.U. - unitatea monetar asiatic i unitatea
valoric A.T.A. - emis de Societatea internaional pentru transportul aerian - la care
firete se pot aduga i altele, dar cu o ntrebuinare mai restrns.
3) Moneda de calcul
Este moneda-etalon care are funcia de msurare a drepturilor i obligaiilor
reciproce dintre pri.
Banii de calcul sunt bani fictive, utilizati ca numitor comun in cazul circulatiei
paralele a mai multor categorii de bani sau in cazul deprecierii puternice a banilor, cauzate de
inflatie. Aceasta moneda este utilizata in mod special in relaiile internationale, ca urmare a
fluctuatiilor cursurilor monedelor nationale.

12
 4) Moneda de cont sau bancar.
Este moneda scriptural, care nu se vede, dar care permite perceperea efectelor pe
care le produc funciile sale. Aceti bani nu au o existen material, ci se afl numai
scriptic n conturile bancare. Moneda de cont reprezint n prezent partea cea mai
nsemnat a masei monetare; pentru c este utilizat cu uurin n cele mai multe
operaiuni n timp relativ scurt i cu cheltuieli minimale, tinde s ia locul monedei efective,
manuale.
5) Moneda de credit sau bancnota
Este folosit n procesul creditrii economiei naionale. Sub aceast denumire generic
a titlurilor de credit, banii de credit sunt mijlocitori ai schimbului. Cu funcia de bani se
ntrebuineaz urmtoarele monede de credit: bancnotele, cambiile, cecurile. Prin apariia
monedei de credit, stocul de aur al bncilor de emisiuni este folosit i ca fond de rezerv
pentru plata depozitelor i asigurarea convertibilitii biletelor de banc.
6) Moneda divizionar
Este un submultiplu al unitii monetare naionale, o fraciune a unitii monetare
de baz. Aceasta are o valoare proprie redus. Fiind confecionat din metale comune sau
aliaje banale, ea este destinat schimbului de valori mai puin nsemnate.
7) Moneda fiduciar sau de ncredere
Circul numai n virtutea ncrederii pe care o are deintorul n autoritatea
emitent, banii fiduciari neavnd o valoare material proprie, ci numai una convenional,
fictiv. Banii fiduciari circul ca mijloc de schimb doar pe teritoriul statului care i-a emis.
8) Moneda universal
Are funcia de mijlocitor al schimbului de mrfuri i de stingere a obligaiilor. Aurul
ndeplinete aceast funcie. El se materializeaz sub form de lingouri de o anumit
greutate i un anumit titlu. Se prezint n form paralelipipedic, din aur fin de 99,5% sau
24 K. Cel mai mic lingou cunoscut este o placuta de 8 grame, iar cel mai mare cantareste 12,5
kg
9) Cardurile bancare
Cardul este un instrument de plata bazat pe electronic, ca alternativ a
instrumentelor clasice" de plat - numerarul i cecul. Cardul nglobeaz n banda
magnetic informaii standardizate, securizate i individualizate care, prin decodificare cu
ajutorul unor dispozitive speciale, permit accesul titularului la contul su bancar,
autorizarea de pli, efectuarea de pli sau obinerea de numerar.

9) Circulatia monetara. Notiune si forme

Circulaia monetar (bneasc) este un proces al schimbului de mrfuri care, prin

mijlocirea banilor, determin transformarea mrfurilor n bani i apoi a banilor n mrfuri.
Acest proces cuprinde dou momente distincte: vnzarea (marf-bani) i cumprarea
(bani-marf).
Circulatia monetar este desemnat de totalitatea operaiunilor efectuate cu
masa monetar, concretizate n ncasrile i plile bneti, determinate de circulaia
mrfurilor, de prestarea serviciilor i executarea de lucrri n cadrul unui stat.

13
 Operaiunile bneti se efectueaz, pe de-o parte, ntre societile economice, ntre
acestea i persoanele fizice, precum i ntre diferitele categorii ale populaiei, iar pe de alt
parte, ntre toate acestea i stat, prin intermediul organelor financiare i bncilor.
n funcie de posibilitatea Bncii Centrale, ca autoritate monetar a statului, de a
realiza supravegherea operaiunilor bneti ce se realizeaz n cadrul circulaiei monetare se
disting, n practic, dou forme de circulaie monetar: legal i paralel.
1) Circulaia monetar legal cuprinde operaiunile bneti care se realizeaz prin
intermediul conturilor bancare. n virtutea competenelor conferite Bncii Centrale,
aceasta are posibilitatea supravegherii micrilor bneti prin conturile bancare, putnd
interveni n sensul asigurrii stabilitii i echilibrului monetar.
2) Circulaia monetar paralel cuprinde operaiunile bneti cu numerar, operaii
ce se realizeaz, n mod deosebit, n raporturile cu persoane fizice. Posibilitile de
supraveghere a acestor operaiuni de ctre Banca Central sunt limitate, de aceea li se
spune operaii paralele.

Circulaia monetar este alctuit din dou pri: circulaia cu monetar i cea fr
monetar.
ntre circulaia monetar cu i fr monetar exist o interdependen permanent,
numerarul trecnd mereu dintr-o parte n alta, astfel nct ambele pri formeaz un tot
unitar.
-numerarul are o pondere relativ mic, de aproximativ 15% din circulaia
monetar.
-folosirea numerarului n circulaie, pe lng unele riscuri, presupune i cheltuieli
foarte mari, legate de emisiune, manipulare, pstrare etc.
-in acelai timp, introducerea pe scar larg a plilor fr numerar necesit
existena unui sistem bancar perfecionat, dotat cu tehnologie de prelucrare a datelor
avansat, precum i un anumit nivel de pregtire a populaiei. In rile dezvoltate,
numerarul aproape a disprut din circulaia monetar. n ultimul deceniu a fost creat i
pus n circulaie aa-numitul portofel electronic, capabil s elimine total, att plile n
numerar, ct i carnetele de cecuri.

10.Echilibru monetar. Cererea si oferta de masa monetara

Puterea de cumprare a banilor
n ceea ce privete coninutul noiunii de putere de cumprare a banilor, literatura de
specialitate face distincie ntre: puterea de cumprare intern a unei uniti monetare,
puterea de cumprare a populaiei i puterea de cumprare a monedei naionale fa de
monedele strine.
Puterea de cumprare a unei uniti monetare exprim volumul de mrfuri i
servicii care pot fi achiziionate cu aceast unitate, ntr-o perioad i pe o arie geografic
determinat, comparativ cu o alt perioad luat ca baz de comparaie.
Puterea de cumprare a populaiei exprim capacitatea real de cumprare a
veniturilor bneti ale populaiei ntr-o anumit perioad, fa de o alt perioad luat ca
baz de referin. Acest indice reflect, pe de o parte, evoluia preurilor, iar pe de alt
parte, evoluia veniturilor bneti ale populaiei.

14
 Puterea de cumprare a monedei nationale fa de aceea a monedelor strine (putere
de cumprare pe plan extern) reflect raportul dintre puterile de cumprare ale monedelor
comparate. Raportul dintre preturilor interne i cele externe este exprimat de cursul
valutar (curs de schimb), adic de raportul valoric dintre dou monede.

Stabilitatea monetar
Stabilitatea monetar exprim posibilitatea meninerii puterii de cumprare la
intervale de timp diferite.
Pe plan intern, n condiiile economiei de pia, o putere de cumprare stabil
coincide cu echilibrul care trebuie s existe ntre cererea solvabil i producia de bunuri i
servicii oferite de pia.
Stabilitatea i ntrirea monedei naionale sunt procese care nu se realizeaz de la
sine, ci sunt rezultatul unei politici economico-financiare deosebit de complexe.
Evoluia unei monede e determinat nu numai de fenomenele economice, ci i de
cele politice, militare, sociale.

Dezechilibre:
Inflatie- cererea solvabila > productia de bunuri si servicii oferite (dintr-o cauza
monetara)
Deflatie- cererea solvabila < productia de bunuri si servicii oferite (tot dintr-o cauza
monetara)

Problema bazelor stabilitatii monetare- se pune problema daca stabilitatea monetara

este intrinseaca, adica puterea de cumparare a banilor deriva din esenta acestora, sau este
extrinseca. In solutionarea acestei probleme au existat 3 directii principale:
a) stabilitatea puterii de cumprare a banilor este legat de o valoare real (aurul),
ceea ce presupune confecionarea acestora dintr-o cantitate corespunztoare de metal
preios sau acoperirea emisiunii prin fonduri de rezerv de metal preios. Printre susintorii
teoriei metaliste se afl i economistul romn Anghel Rugin;
b) teoria nominalist, conform creia baza material a banilor este puterea legii;
deoarece banii sunt o creaie a legii, tot legea, deci statul, este fora care confer i o
anumit valoare monedei naionale;
c) puterea de cumprare a banilor deriv din funcionalitatea lor, depinde de modul
in care se desfasoara activitatea economica, de respectarea legii, de adaptare la volumul si
structura productiei si mentinerea unui sistem monetar sanatos.
n ara noastr, principalul rol revine Bncii Naionale a Romniei care, potrivit legii,
este asigurarea stabilitii monedei naionale, pentru a contribui la stabilitatea pre-
urilor.

Devalorizarea monetar
Devalorizarea monetar, fenomen opus stabilitii monetare, se poate defini ca fiind
pierderea puterii de cumparare a unitatii monetare, la intervale cat mai scurte de timp.

15
 Tipuri de devalorizari:
a. 1 devalorizarea explicit care este o msur luat de stat n general la intervale
mai mari de timp;
2. devalorizarea implicit (deprecierea monetar), care este un proces economico-
financiar de regul cu caracter de continuitate;
b. 1. devalorizarea defensiv care este o operaiune de omologare oficial a pierderii
puterii de cumprare a monedei n urma unei inflaii;
2. devalorizarea ofensiv care este o operaiune de stimulare, pe cale monetar, a
exportului;
c. 1. devalorizarea total este specific situaiei n care nivelul puterii de cumprare
a monedei a ajuns s fie att de sczut nct constituie o piedic pentru ndeplinirea corect
a funciilor monetare, situaie n care singura soluie este nlocuirea vechii monede cu una
nou (reform monetar);
2. devalorizarea parial este rezultatul reducerii valorii paritare a unitii
monetare naionale n raport cu alte monede de referin (schimbarea semnelor monetare
aflate n circulaie pentru satisfacerea cererii de mas monetar).

Efectele devalorizrii sunt multiple i ele se manifest att pe plan intern, ct i pe

plan extern. Devalorizarea favorizeaz exportul i reduce importul, soluie de dorit n cazul
unei balane de pli externe deficitare.
Consecinele devalorizrii monetare au un caracter provizoriu i de aceea
devalorizarea nu poate fi utilizat ca mijloc n sine pentru redresarea economiei, ci numai
subjugat unei politici monetare coerente i unor msuri economice de ansamblu.

11.Inflatia monetara. Notiune si formele de manifestare ale inflatiei

monetare

Cuvntul inflaie i are originea n latinescul inflare care nseamn a umfla, a

exagera. n terminologia economic el se regsete pentru prima dat n S.U.A. n perioada
rzboiului de recesiune, prin acest termen exprimndu-se emisiunea exagerat de etalon de
hrtie.
Inflaia contemporan este un fenomen economic general, un ru al tuturor relelor,
tot mai complex
Inflaia poate fi definit ca o rupere de echilibru, la un moment dat, dintre masa
monetar i masa de bunuri, prin nmulirea semnelor monetare ntr-o aa msur nct s
fie urmat de fenomenul general de urcare a preurilor, precum i, n mod obligatoriu, de
depreciere monetar.

Formele de manifestare a inflaiei

1. n funcie de gradul de depreciere a monedelor se disting:

a) inflaie latent - se mentine inca increderea publicului in moneda nationala
b) inflaie real - deprecierea banului se accentueaza; se pierde increderea in moneda
nationala, iar producatorii nu mai vand marfuri in moneda nationala
c) inflaie epidemic - ritmul deprecierii monedei este mult mai mare fata de ritmul
cresterii emisiunii monetare, deprecierea monetara fiind excesiva

16
 2. n funcie de creterea preurilor:
a) inflaie relativ - cresterea preturilor este mai mica decat cresterea masei monetare
b) inflaie absolut - cresterea preturilor este mai mare decat cresterea masei monetare

3. n funcie de ordinul de mrime:

a) inflaie trtoare sau latent 3-4 % pe an
b) inflaie deschis (engl. open inflation) - 5-10%/ an
c) inflaie galopant - mai mare de 15%/ an
d) hiperinflaia - forma paroxistica a oricarei inflatii
O form de manifestare a inflaiei este considerat i inflaia real
n perioada anilor 60-70 ntr-o serie de ri s-a manifestat un fenomen de regres
economic pe fondul unei inflaii persistente pe care literatura l-a asimilat denumindu-l
stagflaie (engl. stagflation).
Aproximativ n aceiai termeni de comparaie s-a conturat i slumpflaia (engl.
slumpflation) care definete tot un regres economic i tot pe fondul crizei monetare.
n ultimii 20 de ani i-a croit drum un alt fenomen (relativ nou) caracteristic unor
segmente de timp intermediare, lunare i consecutive ctorva luni denumit megainflaie.
Aceasta nu reprezint altceva dect situaia n care inflaia depete lunar 15%. Cu alte
cuvinte, fenomenul devine mai violent i mai nociv, depind pragul formei galopante.
Perioadele de inflaie se pot deci solda i mpleti cu crize economice, monetare i de
credit, avnd caracter destabilizator i traumatizant.

12.Conceptul de sistem bugetar. Notiune, natura juridica i partile

sistemului bugetar

Notiunea de buget vine de la frantuzescul bougette- punga de piele (cu bani); a fost
preluat in engleza cu semnificatia lui financiara.
In Romania, conceptul de buget apare pentru prima data in Regulamentele
Organice unde se numea bindget si se utilizeaza expresia inchipuirea cheltuielilor
viitoare. In Constitutia din 1866 la Capitolul Despre finante se prevedea- in fiecare an
Adunarea Deputatilor incheie socotelile si voteaza bugetul. Conceptul a fost preluat in toate
Constitutiile viitoare.
Reglementarea actuala- sistemul bugetar al statului este organizat intr-o conceptie
specifica economiei de piata, renunndu-se la formula bugetului unic de stat, cuprinzand
un sistem de bugete distincte care sunt elaborate, aprobate si executate in conditii de
autonomie.

Sistemul bugetar poate fi definit ca fiind planul financiar al statului, prin care sunt
prevzute veniturile i cheltuielile pentru o perioad determinat de timp.
Importana deosebit a sistemului bugetar n cadrul finanelor publice i al relaiilor
social-economice poate fi sintetizat astfel:
-particip n mod direct la ndeplinirea funciilor i sarcinilor statului;
-asigur autonomia real a colectivitilor locale, constituite n cadrul unitilor
administrativ-teritoriale;
-garanteaz realizarea efectiv a proteciei sociale a unor categorii importante din
rndul populaiei;

17
 -asigur echilibrul financiar, monetar i valutar al statului;
-are un important rol stabilizator al economiei naionale.

Natura juridic a sistemului bugetar

In literatura de specialitate au fost exprimate mai multe opinii cu privire la natura
juridic a sistemului bugetar, i anume:
1) este un act administrativ;
2) este un act legislativ;
3) este un act administrativ i legislativ, n acelai timp;
4) este un plan financiar;
5) are natura juridica de lege
1) Act administrativ- Atat veniturile cat si cheltuielile sunt simple evaluari de ordin
financiar. Sistemul bugetar e considerat un act-conditie pus de catre legiuitor la dispozitia
agentilor administrativi pentru a permite acestora sa deruleze acte juridice prin care sunt
create creante de la si in favoarea tezaurului public si prin care se efectueaza plata acestor
creante.
2) Act legislativ- bugetul constituie un adevarat program de administrare intocmit de
puterea legislativa ceea ce justifica concluzia in sensul ca sistemul bugetar nu poate fi decat
o lege.
3) Act administrativ si legislativ in acelasi timp - pornind de la deosebirea realizata
intre legea formala si legea materiala se considera ca sistemul bugetar e o lege in partea care
este creatoare de dispozitii generale si un act administrativ in partea creatoare de acte
individuale.
4) Plan financiar sistemul bugetar e un plan, mai exact planul financiar al statului
si exprima indicatorul financiar privind modul de realizare a veniturilor si de efectuare a
cheltuielilor controlate de stat.
5) Natura juridica de lege sistemul bugetar este un act de planificare financiara
care in urma adoptarii de catre organul legislativ, printr-o lege emisa in acest scop,
dobandeste natura juridica de lege. Legiuitorul va dezbate si aporba un alt document si
anume legea bugetara anuala de aprobare a sistemului bugetar.

Partile sistemului bugetar

Sistemul bugetar este format din mai multe verigi care alcatuiesc structura
bugetara.
Organizarea bugetului corespunde formei de organizare a statului.
1) Stat de tip unitar - se caracterizeaza printr-o legislatie unica, organe centrale unice
ale puterii si administratiei de stat, teritoriu impartit in unitati administrativ-teritoriale
conduse de organe locale autonome, care au personalitate juridica si dispun de bugete locale
proprii.
Structura bugetului - bugetul general al statului ( in Romania se numeste buget de
stat)
- bugetele locale autonome ( la nivelul fiecarei unitati
administrativ- teritoriale)
2) Stat de tip federal - sunt formate din federatie, statele membre ale federatiei si
unitatile adminsitrativ-teritoriale. Federatia dispune de organe supreme legislative si
executive, cu competente pe plan intern, precum si in relaiile internationale. Statele,

18
provinciile, cantoanele, republicile, landurile care intra in componenta federatiei nu sunt
subiecte de drept international, ci au statut de unitati administrativ-teritoriale care se
bucura de o anumita autonomie, ele avand parlament si bugete proprii. La randul lor,
statele, provinciile, cantoanele, landurile cuprind unitati adminsitrativ-teritoriale conduse de
organe locale, care isi alcatuiesc bugete locale proprii.
Structura bugetului - bugetul federatiei
- bugetele statelor, provincilor, landurilor, cantoanelor,
membre ale federatiei
- bugetele locale
Repartizarea veniturilor si cheltuielilor intre partile componente ale structuri
bugetare din fiecare stat se face in functie de modul in care au fost delimitate atributiile
intre aparatul de stat central si cel local.
De obicei veniturile cele mai importante si principalele categorii de cheltuieli fac
obiectul bugetului de stat, iar veniturile si cheltuielile de importanta secundara fac obiectul
bugetului local

Sistemul bugetar al Romniei este specific unui stat de tip unitar i cuprinde:
-bugetul de stat;
-bugetul asigurrilor sociale de stat;
-bugetele fondurilor speciale;
-bugetul trezoreriei statului;
-bugetele instituiilor publice autonome;
-bugetele instituiilor publice finanate integral sau parial din bugetul de stat,
bugetul asigurrilor sociale de stat i bugetele fondurilor speciale, dup caz;
-bugetele instituiilor publice finanate integral din venituri proprii;
-bugetul fondurilor provenite din credite externe contractate sau garantate de
stat i ale cror rambursare, dobnzi i alte costuri se asigur din fonduri publice;
-bugetul fondurilor externe nerambursabile.
-bugetele locale ale unitilor administrativ-teritoriale care au personalitate juridic.
Astfel, fiecare comun, ora, municipiu, sector al capitalei, jude (i municipiul Bucureti)
ntocmete un buget propriu, n condiii de autonomie.
In cadrul bugetului de stat se prevd distinct bugetul Senatului, Camerei
Deputailor, Preediniei Romniei, Guvernului i bugetele altor instituii publice care nu au
organe ierarhic superioare

Prin urmare, sistemul bugetar nu se prezint sub forma unui document unic, ci sub
forma unui ansamblu coerent de bugete, alctuit din:
-bugetul general (ordinar) al statului, care cuprinde veniturile i cheltuielile publice la
nivel central;
-bugetele unitilor administrativ-teritoriale, organizate sub forma bugetelor componente
ale federaiei i bugete locale;
-bugetele instituiilor publice;
-bugetele extraordinare care sunt ntocmite n momente de dificultate financiar,
provocate de creterea anumitor categorii de cheltuieli care urmeaz s fie acoperite din venituri
extraordinare, cum ar fi mprumuturile de stat, emisiunea monetar, vnzarea.

19
 13. Continutul sistemului bugetar

Continutul sistemului bugetar- ansamblul veniturilor si cheltuielilor bugetare

Veniturile publice - totalitatea resurselor banesti ale statului.

Veniturile publice sunt formate din venituri ordinare si venituri extraordinare.
I) Venituri ordinare - resursele bneti care se cuvin bugetelor componente ale
sistemului bugetar, n baza unor prevederi legale ( Legea 500/2002 privind finantele publice),
fiind formate din impozite, taxe, contribuii i alte vrsminte, precum i cele prevzute n
bugetele locale (Legea 273/2003 privind finantele publice locale). Din categoria veniturilor
ordinare fac parte si veniturile obtinute din proprietatile statului, respectiv: dividende,
dobanzi, castiguri din capital (vanzarea de actiuni si active) , redevente (concesiuni, inchirieri,
parteneriat public-privat)
II) Venituri extraordinare - din aceasta categorie fac parte: mprumuturile interne si
externe, bonurile de tezaur, obligatiunile de stat, suplimentarea masei monetare aflate in
circulatie printr-o noua emisiune monetara, vanzarea unei parti din rezervele de aur ale
statului.

Cele mai importante venituri publice ordinare sunt impozitele directe si indirecte.
Impozitele directe se stabilesc pe baza unor criterii exterioare si au ca obiect al
impunerii pamantul, caldirile, activitatile economice cu caracter neagricol, miscarea
capitalului banesc, venitul persoanelor fizice, profitul, diferenta pozitiva de pret din
valorificarea terenurilor si cladirilor aflate in patrimonial persoanelor fizice si juridice.
Impozitele indirecte se realizeaza sub forma impozitelor de consum la vanzarea
diferitelor marfuri sau prestarea anumitor servicii. Cele mai importante impozite indirecte
sunt accizele, taxa pe valoarea adaugata si taxele vamale. Cotele de impozit pot fi percepute
in procente proportionale asupra valorii marfurilor vandute si a servicilor prestate ori in
sume fixe pe unitatea de masura.

Veniturile de la intreprinderile si proprietatile statului (venituri ordinare) reprezinta

prelevari cu caracter nefiscal, care se incaseaza in etapa repartitiei primare a venitului
national. Acestea sunt legate de calitatea statului de proprietar si organizator al activitatii
in interprinderile si domeniile sale. Aceasta categorie de venituri reprezinta o pondere relativ
redusa in formarea sistemului bugetar.

Veniturile publice extraordinare sunt considerate veniturile la care statul apeleaza

numai in cazuri exceptionale, si anume atunci cand mijloacele banesti provenite din
resursele curente nu acopera integral cheltuielile bugetare.
Imprumuturile publice se acorda statului mai ales pe seama unor capitaluri
accumulate anterior, ele constituind venituri ale statului care se negociaza cu creditorii
acestuia.
In situatii deosebite, statul mobilizeaza la buget o parte din fondul de amortizare a
capitalului fix, apartinand interprinderilor sale productive. Pentru plata diferitelor cheltuieli
bugetare in moneda straina, statul poate apela la rezervele sale de aur si disponibilitatile sale
valutare, poate lichida participatiile de capital in strainatate sau poate valorifica o parte

20
din bunurile sale mobile sau immobile aflate peste granite. De asemenea, statul poate folosi
ca venit bugetar uneori si resurse externe, cu precadere sub forma imprumuturilor.

I. Venituri bugetare (ordinare)

1. Impozite directe:
- reale:
- impozit financiar;
- impozit pe cldiri;
- impozit pe activiti industriale, comerciale i profesii libere;
- impozit pe capital mobiliar;
- personale.
2. Impozite indirecte:
- taxe de consumaie (accize);
- pe bunuri de consum;
- pe obiecte de lux;
- pe alte bunuri;
- impozite pe cifra de afaceri;
- monopoluri fiscale;
- asupra produciei;
- asupra vnzrii;
- asupra produciei i vnzrii;
- taxe vamale:
- de import;
- de export;
- de tranzit;
- taxe:
- de timbru;
- de nregistrare;
- pe circulaia averii;
- alte taxe.
3. Venituri de la ntreprinderile i proprietile statului
- proprieti cu funcie neproductiv;
- proprieti i ntreprinderi cu caracter economic;
- terenuri agricole;
- pduri;
- ntreprinderi industriale, transporturi, telecomunicaii, bnci.

II. Venituri extrabugetare (extraordinare)

1. mprumuturi de stat
a) dup locul de plasare a obligaiunilor:
- interne;
- externe;
b) n funcie de durata pentru care se contracteaz:
- pe termen scurt;
- pn la un an;
- pe termen mediu;

21
 - pe termen lung, de peste 5 ani.
c) dup forma sub care se achit:
- cu dobnd;
- cu ctiguri;
- cu dobnd i ctiguri.
2. Emisiunea monetar

III. Alte venituri

- o parte din fondul de amortizare a capitalului fix aparinnd ntreprinderilor sale
productive;
- rezervele de aur i disponibilitile valutare;
- lichidarea participaiilor de capital n strintate;
- valorificarea unei pri din bunurile sale mobile i imobile aflate peste grani;
- resurse materiale i bneti jefuite cu ocazia razboaielor sau conflagratilor

Cheltuielile publice - modaliti de repartizare i utilizare a fondului bnesc

bugetar n vederea atingerii obiectivelor generale ale societii.

Cheltuielile publice sunt repartizate de la bugetul de stat pentru:

-acoperirea nevoilor militare
-funcionarea aparatului de stat,
-plata datoriei publice,
-acordarea de subvenii,
-dezvoltarea sectorului economic de stat,
-acoperirea nevoilor social-culturale
-acoperirea nevoilor de cercetare-dezvoltare.

A. Cheltuieli militare
1. Cheltuieli directe:
- producerea de armament i tehnic de lupt modern;
- cheltuieli cu ntreinerea n ar i pe teritorii strine a armatei.
2. Cheltuieli indirecte:
- lichidarea urmrilor rzboiului;
- convenii privind acordarea de ajutoare statelor nvinse;
- finanarea cercetrii tiinifice n domeniul militar.

B. Cheltuieli cu ntreinerea aparatului de stat

- organele puterii i administraiei de stat centrale i locale:
- instante de judecate si parchete;
- poliia i jandarmeria.

C. Cheltuieli privind datoria public

- creditorii si externi (anuiti, dobnzi, ctiguri);
- creditorii si interni (comisioane).

22
 D. Cheltuieli privind acordarea de subvenii i alte avantaje
- prime de export;
- subvenii pentru ncurajarea dezvoltrii unor ramuri ale economiei naionale.

E. Cheltuieli pentru dezvoltarea sectorului economic de stat

- achiziionarea de bunuri i servicii necesare funcionrii ntreprinderilor cu capital de
stat;
- asigurarea desfurrii activitii curente a acestora;
- finanarea investiiilor.

F. Cheltuieli pentru aciunile social culturale

- nvmnt;
- ocrotirea sntii;
- asigurri sociale, asisten social i protecie social.

G. Cheltuieli pentru cercetare dezvoltare

- privind dezvoltarea;
- finanarea cercetrii fundamentale;
- finanarea cercetrii aplicative.

14. Procedura bugetara. Notiune, principii

Procedura bugetara presupune mai multe etape:
- elaborarea proiectelor bugetare activitatea de determinare a veniturilor si
cheltuielilor sistemului bugetar
- aprobarea bugetelor - dezbaterea si votarea de catre Parlament a legilor bugetare
anuale si a legilor de rectificare a sistemului bugetar
- executia bugetara realizarea veniturilor la termen sau in cuantumul prevazut in legea
bugetara si efectuarea cheltuielilor conform destinatiei prevazute
- incheierea exercitiului bugetar presupune o dare de seama completa privind modul
de realizare a veniturilor si de efectuare a cheltuielilor pentru anul bugetar expirat pe baza datelor
furnizate de evidenta executiei bugetare.

Procedura bugetara reprezinta totalitatea actelor i operaiunilor cu caracter tehnic

i normativ, nfptuite de organe specializate ale statului n scopul elaborrii, adoptrii,
executrii i ncheierii execuiei bugetare.
n timp procedura bugetar se prelungete pe o perioad mai mare de un an (cazul
anualitii bugetare), deoarece elaborarea proiectului ncepe n anul premergtor celui
pentru care se ntocmete, continu cu executarea n cursul anului respectiv i se
definitiveaz prin contul de ncheiere a exerciiului bugetar n anul urmtor. Prin urmare,
practic, procedura bugetar se desfoar pe parcursul a trei ani calendaristici.

23
 Principiile procedurii bugetare:

1) Principiul universalitatii veniturile si cheltuielile publice trebuie sa figureze in

sistemul bugetar in totalitate, in sume brute. Niciun venit si nicio cheltuiala de stat nu trebuie sa
se realizeze in afara cadrului bugetar. Ca o aplicatie directa a acestui principiu, legea finantelor
publice stabileste ca veniturile si cheltuielile sistemului bugetar , cumulate la nivel national,
alcatuiesc veniturile bugetare totale, respective cheltuielile bugetare totale care, dupa
consolidare, prin eliminarea transferurilor dintre bugete, vor evidentia starea de echilibru sau
dezechilibru. Operatiunea de consolidare vizeaza eliminarea dublei reprezentari a unui venit in
cadrul sistemului bugetar, asigurand cunoasterea exacta a veniturilor prin evidentierea, o singura
data, a sumei totale reale a venitului, in cadrul sistemului bugetar.

2) Principiul echilibrului bugetar -sistemul bugetar ar trebui s se prezinte echilibrat,

adic veniturile sale s acopere integral cheltuielile. Cand veniturile ordinare nu acopera
cheltuielile, deficitul bugetar urmeaza sa fie acoperit din venituri extraordinare. Daca veniturile
ordinare depasesc cheltuielile, atunci apare excedentul bugetar. In faza de elaborare a bugetului,
teoretic bugetul ar trebui conceput echilibrat, adica cheltuielile sa fie acoperite de veniturile
ordinare. In realitate, in practica bugetara, acest fapt nu este posibil, bugetele fiind concepute,
inca din faza de elaborare, ca bugete deficitare, cheltuielile bugetare totale urmand a fi acoperite
partial din venituri extraordinare. Un buget echilibrat nu este posibil datorita cresterii permanente
a nevoilor publice de cheltuieli si datorita ideii de ocrotire a puterii de cumparare a monedei
nationale. Prin urmare, un deficit bugetar este un fapt pozitiv, in masura in care constituie un
mijloc de ocrotire a monedei nationale si este pastrat sub control, astfel incat imprumuturile de
acoperire a deficitului bugetar sa nu creeze datorii nejustificate pentru perioadele bugetare
viitoare.

3) Principiul specializarii bugetare - veniturile i cheltuielile bugetare se nscriu i se

aprob n buget pe surse de provenien i, respectiv, pe categorii de cheltuieli, grupate dup
natura lor economic i destinaia acestora, potrivit clasificaiei bugetare.
Clasificatia veniturilor si cheltuielilor bugetare este un document tehnic, conceput si
realizat de Ministerul Finantelor Publice din necesitati de sistematizare, rationalizare,
simplificare si din cerintele aplicarii mijloacelor si metodelor de transmitere si prelucrare
automata a datelor.
Presupune gruparea veniturilor si cheltuielilor intr-o anumita oridine pe titluri,
capitole, subcapitole, articole, paragrafe, aliniate daca este necesar.
Este de 2 feluri:
-clasificatie economica- presupune gruparea cheltuielilor dupa natura si efectul lor
economic
-clasificatie functionala- presupune gruparea cheltuielilor dupa destinatia lor.

4) Principiul realitatii bugetare - la elaborarea legilor bugetare anuale i a bugetelor

trebuie s fie luate n calcul previziunile cele mai realiste i avute n vedere variantele cele mai
prudente n realizarea veniturilor i efectuarea cheltuielilor bugetare.

5) Principiul unitatii bugetare este necesar ca toate veniturile i cheltuielile bugetare

s fie nscrise ntr-un singur document pentru a se asigura utilizarea eficient i monitorizarea

24
fondurilor publice. Pentru realizarea efectiva a acestui principiu, Legea finantelor publice acorda
un termen de 3 ani de la data intrarii legii in vigoare pentru a se desfinta veniturile si cheltuielile
cu destinatie speciala incluse in bugetul de stat.

6) Principiul neafectarii veniturilor bugetare - veniturile publice, prelevate la

dispoziia statului, trebuie s se depersonalizeze, s serveasc la acoperirea cheltuielilor bugetare
privite n ansamblul lor. Cu alte cuvinte, se consider neindicat afectarea unui anumit venit
pentru finanarea unor cheltuieli bugetare anume, cu excepia donaiilor i sponsorizrilor, care
au destinaii distincte

7) Principiul anualitatii bugetare presupune ntinderea exerciiului bugetar pe o

perioad de un an pentru care sunt aprobate prin lege veniturile i cheltuielile bugetare.
Dimensiunea n timp a bugetului vizeaz periodicitatea acestuia, adic durata de timp pentru care
Parlamentul autorizeaz Guvernul s ncaseze veniturile i s efectueze cheltuielile aprobate,
dup care se impune rennoirea autorizaiei parlamentare pentru o nou perioad de timp.
Principiul anualitatii bugetare impune ca bugetul de stat sa fie aporbat in fiecare an de catre
Parlament. Limitarea autorizatiei parlamentare la un an de zile rezida in considerente de ordin
politic si financiar. Astfel, sub aspect politic, dezbaterea proiectului de buget de catre puterea
legislative a tarii ii da posibilitatea exercitarii unui control asupra politicii guvernului aflat la
putere. Sub aspect financiar, se aprecieaza ca evaluarile de venituri si cheltuieli facute pe
perioade scurte de timp pot reflecta mai corect posibilitatile si necesitatile financiare ale statului
decat cele avute pe termen mai indelungat. Anul bugetar poate sa coincide sau nu cu anul
calendaristic

8) Principiul unitatii monetare - toate operaiunile bugetare se exprim n moned

naional

9) Principiul publicitatii - sistemul bugetar este deschis si transparent, aceasta

realizandu-se prin:
- dezbaterea publica a proiectelor de buget, cu prilejul aprobarii acestora;
- dezbaterea publica a conturilor generale anuale de executie a bugetelor, cu prilejul
aprobarii acestora;
- publicarea in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, a actelor normative de aprobare a
bugetelor conturilor anuale de executie a acestora;
-mijloacele de informare in masa, pentru difuzarea informatiilor asupra continutului
bugetului, exceptand informatiile si documentele nepublicabile, prevazute de lege

15. Elaborarea si aprobarea proiectului sistemului bugetar

Elaborarea proiectului sistemului bugetar reprezint un proces de mare

complexitate i responsabilitate pentru guvernul aflat la putere.
Guvernul elaboreaz proiectele legilor bugetare anuale i ale bugetelor prin
Ministerul Finantelor Publice care rspunde de elaborarea acestora.
Proiectele bugetelor locale i proiectul contului de ncheiere a exercitiului bugetar
local se ntocmesc sub directa responsabilitate a primarului

25
 Lucrrile de ntocmire a bugetului de stat se fundamenteaz pe analize i prognoze
ale stadiilor de evoluie ale echilibrului financiar, monetar i valutar, a datoriei interne i
externe a statului, n vederea stabilirii direciei de folosire a instrumentelor financiare
pentru determinarea dezvoltrii economico-sociale.

Elaborarea proiectului bugetului de stat

Elaborarea proiectului bugetului de stat este asigurat de Ministerul Finanelor
Publice, pe baza proiectelor ministerelor i celorlalte organe de stat, precum i a proiectelor
locale.
Ministerele i celelalte organe centrale de stat sunt obligate ca, pn la data de 15
iulie a fiecrui an, s comunice Ministerului Finanelor Publice propunerile pentru
proiectul de buget si anexele la acestea, pentru anul bugetar urmator, cu incadrarea in
limitele de cheltuieli insotite de documentatii si fundamentari detaliate, precum si estimarile
pentru urmatorii 3 ani. De asemenea organele locale ale unitatilor administrativ-teritoriale
au aceleasi obligatii pentru propunerile de transferuri consolidate si de sume defalcate de la
unele venituri ale bugetului de stat.
Ministarul Finantelor Publice examineaza proiectele de bugete si poarta discuti cu
ordonatorii principali de credite asupra acestora, pentru stabilirea echilibrului bugetar.
Divergentele dintre Ministerul Finantelor Publice si ceilalti parteneri se solutioneaza de
Guvern.
Proiectele de buget astfel modificate, asupra carora s-a cazut de accord, se depun la
Ministerul Finantelor Publice pana la data de 1 august a fiecarui an, insotite de
documentatii si expuneri de motive teminice, atat la venituri, cat si pentru cheltuieli.
Pe baza acestor proiecte de buget si a bugetului sau propriu, Ministerul Finantelor
Publice intocmeste proiectele legilor bugetare anuale si a proiectele bugetelor, pe care le
depune la Guvern pana la data de 30 septembrie a fiecarui an. Dupa insusirea proiectelor
legilor bugetare si a bugetelor de catre Guvern, acesta le depune spre adoptare
Parlamentului, cel mai tarziu pana la data de 15 octombrie a fiecarui an. Proiectul
bugetului de stat este insotit de un raport privind situatia macroeconomica a tarii pentru
anul bugetar pentru care se elaboreaza proiectul de buget si proiectia acesteia in urmatorii 3
ani

n cazul n care alegerile generale parlamentare sunt organizate n ultimele 3 luni ale
anului, calendarul este urmtorul:
Ministerul Finanelor Publice, pe baza proiectelor de buget ale ordonatorilor principali
de credite i a bugetului propriu, ntocmete proiectele legilor bugetare i proiectele
bugetelor pe anul urmtor, pe care le depune la Guvern n termen de 15 zile de la
nvestirea noului Guvern,
Dup nsuirea de ctre Guvern a proiectelor legilor bugetare i de buget, acesta le
supune spre adoptare Parlamentului cel mai trziu n 20 de zile de la nvestire, fr a
depi data de 31 decembrie a anului n curs.

Elaborarea proiectului bugetului asigurrilor sociale de stat

Acest buget, care se ntocmeste distinct de bugetul de stat, cuprinde relaiile
financiare de constituire, repartizare si utilizare a fondurilor bnesti necesare asistenei si
protectiei sociale.

26
 Guvernul elaboreaz anual, pe baza propunerilor Casei Naionale de Pensii Publice
si ale institutiilor care au in subordine case de pensii sectoriale, proiectul bugetului
asigurrilor sociale de stat, pe care l supune spre aprobare Parlamentului.
Casa Naional de Pensii Publice propune Ministerului Muncii, Familiei si
Protectiei Sociale indicatorii de fundamentare ai bugetului asigurrilor sociale de stat
urmnd ca, pe baza acestora, Ministerul Muncii, Familiei si Protectiei Sociale s elaboreze
proiectul bugetului asigurrilor sociale de stat pe care-l nainteaz Ministerului Finanelor
Publice.
Responsabilitatea formei finale a bugetului asigurrilor sociale de stat aparine
Ministerului Finanelor Publice care elaboreaz proiectul bugetului asigurrilor sociale de
stat.

Bugetul asigurrilor pentru omaj este promovat de Ministerul Muncii, Familiei si

Protectiei Sociale care fundamenteaz anual, pe baza propunerilor Ageniei Naionale
pentru Ocuparea Forei de Munc, proiectul de buget. Proiectul este naintat Ministerului
Finanelor Publice care i-l nsuete, cu eventuale modificri, dup care-l nainteaz
Guvernului o dat cu proiectul legii bugetului asigurrilor sociale de stat.

Fondul pentru asigurrile sociale de sntate este un fond special care se constituie
din contribuia de asigurri sociale de sntate, suportat de asigurai, de persoanele fizice i
juridice care angajeaz personal salariat, din subvenii de la bugetul de stat, precum i din alte
surse donaii, sponsorizri, dobnzi, potrivit legii.
Bugetului Fondului naional unic de asigurri sociale de sntate se elaboreaz de
ctre Casa Naional de Asigurri de Sntate, mai exact de ctre Consiliul de
administraie al CNAS, care-l supune avizrii preedintelui CNAS, care are calitatea de
ordonator principal de credite cu delegaie. Proiectul va trebui nsuit de Ministerul
Finanelor care-l va nainta Guvernului o dat cu proiectul legii bugetului de stat ca anex
la acesta

Elaborarea proiectelor bugetelor locale

Alturi de bugetele prevzute de Legea nr. 500/2002, n sistemul bugetar al rii noastre
sunt ntlnite bugetele locale. In Romnia, bugetele locale sunt bugetele unitilor
administrativ-teritoriale care au personalitate juridic. Fiecare unitate administrativ-
teritorial comun, ora, municipiu, sector al capitalei, jude, respectiv municipiul
Bucureti ntocmete bugetul local propriu

A. Repartizarea veniturilor i cheltuielilor bugetare ntre organele centrale i locale

de stat
Delimitarea atribuiilor ntre aparatul de stat central i cel local se face astfel nct
sarcinile de prim importan sunt date n competena guvernului central, organele
administraiei locale avnd, de regul, atribuiile secundare sau a cror ndeplinire este mai
dificil pentru centru.
Periodic, se produc mutaii n repartiia sarcinilor ntre organele centrale i cele
locale i ntre acestea din urm, determinate de anumii factori. Aceste transferuri de sarcini
se reflect i n structura veniturilor i cheltuielilor publice, n elaborarea i execuia
bugetului central sau bugetelor locale

27
 B. Factorii care contribuie la creterea cheltuielilor finanate din bugetele unitilor
locale
- factori demografici - sporirea numarului populatiei a fost insotita de dezvoltarea
aglomeratiilor urbane
- factori economici - concentrarea industriei in orase a favorizat exodul populatiei catre
centrele capabile sa absoarba mana de lucru disponibila. Ca urmare, orasele s-au dezvoltat atat
pe verticala, cat si pe orizontala
- factori sociali - sporirea numarului populatiei, accentuarea contradictiilor sociale si
proliferarea abaterilor de la regulile de conduita in societate, incriminate ca prezentand pericol
social (crime, furturi, traffic de stupefiante) au atras dupa sine cresterea aparatului
administrativ-politienesc si judecatoresc.
Au crescut cheltuielile legate de dezvoltarea bazei material necesare desfasurarii
activitatii, aceste cheltuieli finantandu-se, cel putin partial, din bugetele unitatilor locale.
Cheltuielile au crescut, intr-o masura importanta, si ca urmare a procesului de
erodare a puterii de cumparare a monedei, a inflatiei. Volumul absolut al cheltuielilor
publice locale a fost modificat ca efect al transferurilor de competente de la organele
centrale la cele locale si invers.

C. Modificri n structura veniturilor bugetelor locale

Pentru acoperirea cheltuielilor bugetelor proprii, colectivitile locale apeleaz la

resursele folosite n general: impozite i taxe, venituri din ntreprinderile i domeniile
proprii, iar n cazul n care acestea nu sunt suficiente se solicit subvenii de la bugetul
administraiei centrale sau se contracteaz mprumuturi de la alte persoane fizice sau
juridice deintoare de disponibiliti bneti, de pe piaa local ori din strintate. ntre
acestea impozitele ocup locul principal i se percep asupra proprietii, veniturilor
persoanelor fizice, operaiunilor de vnzri etc.
Subveniile primite de la bugetul de stat se acord fie cu destinaie special, fie n
mod automat, ntr-o anumit proporie, din totalul cheltuielilor bugetare locale.

D. Reglementarea actual a elaborrii bugetelor locale n Romnia

De lege lata elaborarea bugetelor locale este reglementat de Legea nr. 215/2001
privind administratia public local i prin Legea 273/2006 privind finanele publice
locale.
Proiectele bugetelor locale se elaboreaz de ctre ordonatorii principali de credite.
Procesul elaborrii propriu-zise a bugetelor locale ncepe cu o scrisoare pe care
Ministerul Finanelor Publice o transmite direciilor generale ale finanelor publice
judeene, pn la data de 1 iunie a fiecrui an, o scrisoare-cadru care va specifica contextul
macroeconomic pe baza cruia vor fi ntocmite proiectele de buget, metodologiile de
elaborare a acestora, limitele sumelor defalcate din unele venituri ale bugetului de stat i
precum i limitele transferurilor consolidabile, pe ansamblul judeului i municipiului
Bucureti, dup caz, n vederea elaborrii de ctre ordonatorii de credite a proiectelor de
buget.
Ordonatorii principali de credite ai bugetului de stat sau ai altor bugete, n bugetele
crora sunt prevzute transferuri ctre bugetele locale, transmit autoritilor

28
administraiei publice locale sumele aferente, n termen de 10 zile de la primirea limitelor
de cheltuieli aprobate de Guvern, n vederea cuprinderii acestora n proiectele de buget.
Ordonatorii principali de credite, pe baza limitelor sumelor primite de la bugetul de
stat prin transfer sau prin defalcarea unor venituri ale bugetului central, elaboreaz i depun la
direciile generale ale finanelor publice, pn la data de 1 iulie, proiectele bugetelor locale
echilibrate i anexele la acestea, pentru anul bugetar urmtor, precum i estimrile pentru
urmtorii 3 ani, urmnd ca acestea s transmit proiectele bugetelor locale pe ansamblul
judeului i municipiului Bucureti la Ministerul Finanelor Publice, pn la data de 15
iulie a fiecrui an.
n termen de 5 zile de la publicarea n Monitorul Oficial al Romniei, Partea I, a legii
bugetului de stat, Ministerul Finanelor Publice transmite direciilor generale ale
finanelor publice sumele defalcate din unele venituri ale bugetului de stat i transferurile
consolidabile, aprobate prin legea bugetului de stat.
Consiliile judeene i Consiliul General al Municipiului Bucureti, n condiiile legii,
repartizeaz pe uniti administrativ-teritoriale, n termen de 5 zile de la comunicare,
sumele defalcate din unele venituri ale bugetului de stat, precum i transferurile
consolidabile, n vederea definitivrii proiectelor bugetelor locale de ctre ordonatorii
principali de credite.
Pe baza veniturilor proprii i a sumelor repartizate de la bugetul central, ordonatorii
principali de credite, n termen de 15 zile de la publicarea legii bugetului de stat n
Monitorul Oficial al Romniei, Partea I, definitiveaz proiectul bugetului local, care se
public n presa local sau se afieaz la sediul unitii administrativ-teritoriale. Locuitorii
pot depune contestaii privind proiectul de buget n termen de 15 zile de la data publicrii
sau afirii acestuia.
n 5 zile de la expirarea termenului de depunere a contestaiilor, proiectul bugetului
local, nsoit de raportul primarului, al preedintelui consiliului judeean sau al primarului
general al municipiului Bucureti, dup caz, i de contestaiile depuse de locuitori, este supus
aprobrii consiliului local, judeean sau Consiliului General al Municipiului Bucureti,
dup caz, de ctre ordonatorii principali de credite.

Aprobarea sistemului bugetar

n examinarea i aprobarea sistemului bugetar, innd seama de conjunctura social-

economic a rii, Parlamentul trebuie s aib n vedere urmtoarele:
- estimrile cu privire la evoluia previzibil macroeconomic a Romniei pentru
urmtorii 3 ani ;
- asigurarea, n concordan cu situaia economiei naionale, a drepturilor prevzute de
lege pentru toi cetenii Romniei la nvmnt, sntate, cultur, ocrotire social,
ordine public i protecia mediului nconjurtor;
- stimularea prin mijloace fiscale a activitii agenilor economici care manifest spirit
ntreprinztor, concomitent cu renunarea la subvenionarea unor activiti economice
ineficiente i care nu vor deveni nici ntr-un viitor apropiat furnizoare de venituri;
- cerina ca bugetul de stat s constituie un factor stabilizator n economie, capabil s
asigure corelarea cererii interne cu resursele disponibile i s previn accentuarea
dezechilibrelor existente.

29
 Aprobarea bugetului de stat

Aprobarea acestui buget este de competena Parlamentului i se face pn cel mai

trziu la data de 31 decembrie. Aprobarea se face pe ansamblu, pentru ministere i
celelalte organe centrale de stat. Dac bugetul de stat nu se aprob de Parlament pn la
31 decembrie, Guvernul este abilitat s-i ndeplineasc sarcinile ce-i revin potrivit
bugetului anului precedent, dar pe o perioad de cel mult trei luni.
Dezbaterile cu privire la proiectul de buget i al legilor bugetare ncep prin prezentarea
de ctre Guvern - prin ministrul finanelor - a expunerii de motive asupra proiectelor,
precum i a raportului comisiilor de specialitate. Dezbaterile au loc separat n cele dou
camere ale Parlamentului - Camera Deputailor i Senatul - eventualele divergene fiind
soluionate de o comisie comun parlamentar.
Dup aprobarea bugetului de stat i adoptarea legilor bugetare anuale, acestea din
urm sunt promulgate de Preedintele Romniei i vor fi publicate n Monitorul Oficial.

Aprobarea bugetului asigurrilor sociale de stat

Are loc odat cu aprobarea bugetului de stat, procedura de prezentare i aprobare

fiind similar celei urmat pentru bugetul de stat. Menionm c bugetul asigurrilor
sociale de sanatate se ntocmete i se aprob distinct n cadrul sistemului bugetar, ca anexa la
bugetul de stat. Bugetul asigurarilor pentru somaj este aprobat distinct in cadrul sistemului
bugetar, ca anexa la bugetul asigurarilor sociale de stat.

Aprobarea bugetelor locale

n conformitate cu prevederile legale n vigoare, bugetele locale ale judeelor,

municipiului Bucureti, municipiilor, sectoarelor capitalei, oraelor i comunelor se
aprob de ctre organul local - consiliul local - al acestora la propunerea primarului
Proiectele bugetelor unitilor administrativ-teritoriale se prezint spre aprobare
organului local ales, cu cel puin dou luni nainte de nceperea anului.
Fiecare buget local se aprob pe ansamblu, pe capitole, articole i ordonatori de
credite bugetare.

16. Cuprinsul Legii bugetare anuale

Legile bugetare anuale cuprind veniturile centralizate ale statului i repartizarea

acestora pentru realizarea cu prioritate a drepturilor cetenilor romni cu privire la:
- nvmnt, sntate, asisten social,
- alocaii i ajutoare pentru copii, alte activiti social-culturale
- protecia mediului, susinerea unor programe prioritare de cercetare, ndeosebi
fundamentale,
- desfurarea n condiii normale a activitilor regiilor autonome, instituiilor publice, a
unor societi comerciale cu capital social integral de stat,
-asigurarea aprrii rii i ordinii publice.

30
 Legile bugetare anuale cuprind, sintetic, principalele elemente ale programului
financiar al guvernului. Cu unele mici diferene, determinate de situaii conjuncturale,
cuprinsul legilor bugetare anuale este aproximativ acelai.

Orice lege bugetar debuteaz cu obiectivele urmrite de Guvern - soluionarea unor

probleme de ordin social i economic. n acest scop, sunt prezentate, n sum total,
veniturile i cheltuielile bugetare pe anul de referin. Cu privire la cheltuielile bugetare
din bugetul de stat, sunt prevazute principalele categorii, si anume:
- pentru domeniul social - cultural
- aparare si oridine publice
- asigurarea functionarii organelor statului ( puterea legislativa, presedintele tarii,
organele puterii executive, ale puterii judecatoresti si ale procuraturii)
- in domeniul economic
- cercetarea stiintifica fundamentala si avansata precum si a programelor nationale de
cercetare
Pentru asigurarea echilibrului bugetar, sunt prevazute transferuri la aceste bugete
de la bugetul de stat.

Legile bugetare anuale cuprind unele atribuii i rspunderi ce revin Guvernului n

legtur cu realizarea veniturilor nscrise n buget, i efectuarea cheltuielilor n limitele i
destinaiile stabilite.
In bugetul stat este prevzut un fond de rezerv, pus la dispoziia Guvernului (de
regul de sub 7% din totalul cheltuielilor), pentru a fi utilizat de acesta la acoperirea financiar
a unor aciuni sau sarcini noi, intervenite n cursul anului.
Legile bugetare anuale pot fi modificate n cursul exerciiului bugetar prin legi de
rectificare, elaborate cel mai trziu pn la data de 30 noiembrie a exerciiului financiar.
Legilor de rectificare li se vor aplica aceleai proceduri ca i legilor bugetare anuale
iniiale, cu excepia termenelor din calendarul bugetar.
n fine, legile bugetare anuale cuprind, de regul, i rezultatele execuiei bugetare pe
anul expirat, concretizate ntr-un document numit contul de ncheiere a exerciiului
bugetar.

17. Executia bugetelor publice

Executia sau exercitiul bugetar, cea de-a treia treapt a procedurii bugetare, const, n
esent, n realizarea veniturilor si efectuarea cheltuielilor bugetare stabilite prin legile
bugetare anuale.
Pentru realizarea veniturilor i efectuarea cheltuielilor bugetare sunt necesare un
complex de acte, fapte i operatiuni, ndeosebi cu privire la ncasarea, pstrarea i
eliberarea fondurilor bneti n i din contul bugetelor componente ale sistemului bugetar.

Procedura execuiei bugetare este format din urmtoarele faze:

- repartizarea pe trimestre a veniturilor i cheltuielilor bugetare;
- execuia de cas bugetar;
- realizarea veniturilor bugetare;
- efectuarea cheltuielilor bugetare

31
 Repartizarea pe trimestre a veniturilor i cheltuielilor

Veniturile i cheltuielile aprobate pentru bugetele componente ale sistemului bugetar se

repartizeaz pe trimestre, n funcie de termenele legale de ncasare a veniturilor i de
perioada n care este necesar efectuarea cheltuielilor

Repartizarea pe trimestre a veniturilor si cheltuielilor prevazute in bugetul de stat se

aproba astfel:
- de catre Ministerul Finantelor Publice, pe capitole de cheltuieli si venituri, la
propunerea ordonatorilor principali de credite (ministere si celelale organe centrale de stat)
- de catre ordonatorii principali de credite pentru bugetele de venituri si cheltuieli
proprii si ale unitatilor subordonate, precum si pe celelalte subdiviziuni ale clasificatiei
bugetare.

Repartizarea pe trimestre a veniturilor i cheltuielilor este justificat de faptul c,

datorit specificului activitilor i aciunilor social-economice, indicatorii financiari nu se pot
repartiza n mod egal pe semestrele, trimestrele sau lunile anului i, deci, veniturile i
cheltuielile nu se pot realiza ori efectua n mod uniform n cursul anului bugetar.
n acest sens, exist uniti economice a cror activitate se desfoar ntr-un ritm
relativ constant n tot cursul anului (n industrie, transporturi, telecomunicaii), dar i n cazul
acestora cu diferenieri ale volumului produciei de la un trimestru la altul. De asemenea,
exist uniti economice unde diferenele de la un trimestru la altul sau de la o perioad la
alta sunt mai mari (construcii, comer etc.).
n fine, exist i uniti economice la care specificul activitii impune efectuarea de
cheltuieli n unele trimestre ale anului, urmnd ca producia i, respectiv, veniturile s fie
realizate n alte trimestre (agricultur).
n cazul instituiilor publice finanate de la bugetul de stat (instituii bugetare) pot
exista instituii cu un ritm constant de efectuare a cheltuielilor (organele puterii i
administraiei de stat, judectoreti, parchete, spitale etc.), precum i instituii care au
cheltuieli mai mari n unele trimestre i mai mici n altele (nvmnt, cultur, asigurri
sociale etc.).
Repartizarea pe trimestre se face in scopul stabilirii unui exhilibru in cadrul fiecarui
trimestru intre veniturile si cheltuielile bugetare si pentru a se evita eventualele diferente
intre volumul veniturilor si al cheltuielilor. In cazul in care apar, in cursul executiei
bugetare asemenea diferente, ele se vor acoperi din fondurile de rezerva bugetara. De
asemenea, se pot trece unele categorii de cheltuieili in trimestrele urmatoare, in care exista
posibilitati de acoperire prin veniturile ce se pot realiza.
Repartizarea pe trimestre a veniturilor si cheltuielilor impune organelor financiar-
bancare, organelor centrale ale administratiei de stat si agentilor economici obligatia de a
realiza, la termenul si in cuantumul prevazut de indicatorii financiari, bugetele componente ale
sistemului bugetar.

32
 Executia de casa bugetara

Executia de casa a bugetelor ce compun sistemul bancar se realizaeaza prin trezoreria

statului pe baza normelor metodologice emiste de Ministerul Finantelor Publice.

Trezoreria statului asigura:

- incasarea veniturilor bugetare;
- efectuarea platilor dispuse de persoanele autorizate ale institutiilor publice, in limita
creditelor bugetare si destinatiilor aprobate potrivit dispozitiilor legale;
- efectuarea operatiunilor de incasari si plati privind datoria publica interna si externa
rezultata din imprumuturi contractate direct sau garantate de stat, inclusiv a celor privind
rambursarea ratelor la scadenta si plata dobanzilor, comisioanelor, spezelor si altor costuri
aferente;
- efectuarea altor operatiuni financiare in contul autoritatiilor administratiei publice
centrale si locale
Toate fondurile publice, apartinand tuturor bugetelor componente ale sistemului
bugetar, sunt derulate prin conturile Trezoreriei Statului. Contul current general al
Trezoreriei Statului functioneaza la Banca Nationala a Romaniei si este deschis in numele
Ministerului Finantelor Publice si al unitatilor Trezoreriei Statului din cadrul directiilor
generale ale finantelor publice judetene, a Municipiului Bucuresti si ale administratiilor
finantelor publice ale sectoarelor municipiului Bucuresti.

In vederea efectuarii cheltuielilor, institutiile publice, indiferent de sistemul de

finantare si de subordonare, au obligatia de a prezenta unitatilor trezoreriei statului la care
au conturile deschise, bugetul de venituri si cheltuieili, aprobat si repartizat pe trimestre in
conditiile legii.
La decontarea sumelor in numerar sau prin virament din conturile institutiilor publice
pentru efectuarea cheltuielilor, unitatile trezoreriei statului verifica existenta bugetelor de
venituri si cheltuieli ale institutiilor respective si a listelor de investitii, aprobate in conditiile
legii, urmarind respectarea limitei creditelor bugetelor deschise si repartizate sau a
disponibilitatiilor de fonduri, dupa caz, si a destinatiei acestora, precum si ale obiective
stabilite prin norme metodologice de catre Ministerul Finantelor Publice.

Procedura realizarii veniturilor bugetare

n realizarea veniturilor bugetare trebuie avute n vedere urmtoarele principii:

- niciun impozit, tax sau alte obligaii de natura acestora nu pot fi ncasate dac nu au
fost stabilite prin lege;
- lista impozitelor i taxelor, precum i a cotelor acestora se aprob prin legile bugetare
anuale;
- inadmisibilitatea perceperii, sub orice titlu ori sub orice denumire, de contribuii directe
sau indirecte n afara celor stabilite de Parlament.

Realizarea veniturilor bugetului de stat const n ncasarea integral i la termenele

stabilite a veniturilor bugetare. Prin urmare, n realizarea veniturilor bugetare sunt
necesare dou condiii: ncasarea la termenul i n cuantumul prevzut.

33
 n realizarea veniturilor bugetare sunt necesare o serie de acte si operatiuni, si
anume:
1. Identificarea veniturilor i bunurilor impozabile i taxabile i stabilirea
obligaiilor fa de bugetul de stat.
2. ncasarea veniturilor bugetare realizat n urma plii de ctre subiectele
pltitoare a sumelor datorate bugetului de stat. ncasarea veniturilor bugetului de stat se
realizeaz prin:
- Plata prin virament (metoda plii directe) - utilizata de agentii economici care vor
dispune virarea din contul lor de la banca in contul bugetului de stat a sumelor ce reprezinta
venituri datorate bugetului de stat
- Plata n numerar - utilizata in general de persoanele fizice
- Plata prin aplicarea i anularea de timbre mobile fiscale si/sau judiciare. Timbrele
fiscale sunt utilizate numai in cazul taxelor a caror valoare nu depaseste suma de 10 lei.
Emisiunea de timbre fiscale sau judiciare este in competenta Minsiterului Finantelor Publice.
Timbrele fiscale si/sau judiciare sunt puse in vanzare prin unitatile postale.
3. Urmrirea realizrii veniturilor bugetare - se face de organele care au dreptul de a
le incasa, cat si de organele care nu incaseaza direct veniturile bugetare, adica Ministerul
Finantelor Publice prin Agentia Nationala de Administrare Fiscala si organele financiare locale
de pe langa primarii si prefecturi.

Procedura efectuarii cheltuielilor bugetare

Cheltuielile, n general, reprezint expresia valoric a consumului de mijloace de
producie i for de munc pentru satisfacerea unor trebuine sociale sau individuale.
Efectuarea cheltuielilor aprobate prin legile bugetare anuale n vederea ndeplinirii
aciunilor i obiectivelor social-economice presupune un ansamblu de acte i operaiuni,
alctuit din:
- solicitarea i punerea la dispoziia ordonatorilor a fondurilor bugetare;
- repartizarea fondurilor regiilor autonome, societtilor comerciale cu capital public si
institutiilor publice;
- transferuri pentru unitile, n cazurile n care acestea nu i pot acoperi cheltuielile din
veniturile proprii, stabilite n condiiile legii;
- utilizarea efectiv a fondurilor bneti de ctre beneficiari.

Creditele sau alocaiile bugetare reprezint sume de bani puse la dispoziia unor
beneficiari, n limita crora se poate decide efectuarea de cheltuieli pe seama resurselor
provenite de la bugetul statului.

Finanarea de la bugetul statului reprezint alocarea de fonduri bneti necesare

entitii finanate pentru ndeplinirea unor activiti social-economice; acestea sunt sume
primite cu titlu gratuit i nerambursabile.
Finanarea de la bugetul statului prezint urmtoarele particulariti:
- beneficiaz de alocaii bugetare numai ntreprinderile i instituiile publice;
- scopul pentru care sunt alocate fondurile bugetare este bine precizat prin lege: pentru
aciuni social-culturale, activiti economice, cercetare tiinific fundamental, aprare,
funcionarea aparatului de stat. Schimbarea destinaiei creditelor bugetare este interzis.

34
Schimbarea destinaiei fondurilor bneti, aa cum au fost ele aprobate prin legea bugetar
anual, este calificat de legea penal ca ntrunind elementele infraciunii de deturnare de
fonduri. Infraciunea de deturnare de fonduri se pedepsete cu nchisoare de la 6 luni la 5
ani, sau pentru circumstane agravante, 12 ani.
-fondurile bugetare se acord beneficiarilor cu titlu gratuit, adic fr echivalent.
- creditele (alocaiile) acordate n sistemul bugetar nu se ramburseaz, adic sumele de
bani puse la dispoziia beneficiarilor nu se mai restituie.

Ordonatorii de credite - nu e subiect de examen

Asupra folosirii creditelor bugetare, acordate conform prevederilor legilor bugetare,
pot dispune numai persoanele care au calitate de ordonatori de credite.
Potrivit dispoziiilor legale au calitatea de ordonatori de credite conductorii
instituiilor publice cu personalitate juridic.
Avnd n vedere drepturile i obligaiile pe care le au n procesul execuiei bugetare,
ordonatorii de credite se mpart n trei categorii:
- principali
- secundari
- teriari
De asemenea, n raport de calitatea i poziia instituiei publice pe care o conduc,
ordonatorii au dou categorii de atribuii: .
- atribuii de ntrebuinare a sumelor aprobate pentru unitile pe care la conduc (se mai
numesc utilizatori bugetari);
- atribuii de a repartiza alocaiile bugetare cuvenite unitilor subordonate.
n exerciiul bugetului de stat se ntlnesc toate cele trei categorii de ordonatori:
principali, secundari i teriari. Ordonatorii principali de credite ai bugetului
administraiei centrale de stat sunt minitrii i conductorii celorlalte autoriti centrale
de stat. Acestia pot atribui aceasta calitate si altor persoane din conducerea institutuiei
respective, acestia avand calitatea de ordonatori principali prin delegatie. Delegarea calitatii
se comunica Minsiterului Finantelor Publice si Bancii Nationale a Romaniei. Delegarea
poate fi generala (cu competenta deplina) sau speciala (numai pentru anumite operatiuni). De
asemenea delegarea de ordonator principal poate fi temporara sau pe durata nedeterminata.
Ordonatorii secundari sau teriari de credite ai bugetului de stat sunt, dup caz,
conductorii instituiilor publice cu personalitate juridic din subordinea ministerelor i
celorlalte organe centrale de stat finanate din aceast parte a bugetului public naional.

n execuia bugetelor locale se ntlnesc aceleai categorii de ordonatori bugetari:

principali, secundari i teriari.
Ordonatorii principali de credite ai bugetelor locale sunt preedinii consiliilor
judeene i primarii municipiului Bucureti i ai celorlalte uniti administrativ-teritoriale
(comune, orae, municipii, sectoarele capitalei). Si acestia pot delega calitatea de ordonatori
principali de credite ai bugetelor locale.
Conductorii instituiilor publice cu personalitate juridic din subordinea organului
de decizie al fiecrei uniti administrativ-teritoriale sunt, dup caz, ordonatorii secundari
sau teriari de credite ai bugetelor locale.

35
 18. Procedura incheierii executiei bugetare

Elaborarea si aprobarea contului anual de executie

Competenta in elaborarea contului general de executie a bugetului de stat si
respectiv, a contului de executie a bugetului asigurarilor sociale de stat apartine
Ministerului Finantelor Publice, avand la baza conturile anuale de executie a bugetelor
fondurilor speciale si bugetelor ordonatorilor principali de credite.
Proiectele contului general de executie a bugetului de stat, a contului anual de
executie a bugetului asigurarilor sociale de stat, precum si conturile anuale de executie a
bugetelor fondurilor speciale se intocmesc in structura bugetelor aprobate si au ca anexe
conturile anuale de executie a bugetelor ordonatorilor principali de credite, inclusiv
anexele acestora.
Potrivit dispoziiilor Legii finanelor publice (art. 56) procedura bugetar se finalizeaz
cu ultima sa etap - contul general anual de execuie.
n conformitate cu reglementarea executiei bugetare, acesta se ncheie la data de 31
decembrie, moment cnd are loc ncetarea tuturor actelor si operatiunilor ce decurg din
executarea bugetului respectiv. Veniturile rmase de ncasat, precum si cheltuielile
neefectuate pn la 31 decembrie vor constitui acte si operatii ale bugetului pe anul
urmtor.
Ministerul Finanelor Publice elaboreaz contul general anual de execuie a
bugetului de stat i, respectiv, contul de execuie a bugetului asigurrilor sociale de stat,
care au ca anexe conturile anuale de execuie a bugetelor fondurilor speciale i bugetelor
ordonatorilor principali de credite, inclusiv anexele la acestea, pe care le prezint
Guvernului.
Guvernul analizeaz i prezint contul general anual de execuie a bugetului de stat
i, respectiv, contul anual de execuie a bugetului asigurrilor sociale de stat, cu anexele
amintite spre aprobare Parlamentului, pn la data de 1 iulie a anului urmtor celui de
execuie.
Parlamentul aprob contul general anual de execuie a bugetului de stat i,
respectiv, contul anual de execuie a bugetului asigurrilor sociale de stat cu anexele
respective cel mai trziu pn la data de 30 noiembrie a anului urmtor celui la care se
refer. Odat cu contul general anual de execuie a bugetului administraiei centrale de
stat se depun, se analizeaz i se aprob de ctre Parlament i conturile de execuie a
fondurilor speciale (bugete anexe, bugete extraordinare, bugete autonome, conturi speciale,
taxe parafiscale).
La nivelul bugetelor locale, organele de decizie ale unitilor administrativ-
teritoriale (primria) ntocmesc i prezint conturile anuale de execuie a bugetelor locale,
spre aprobare organelor locale alese (consiliile locale), pn la data de 1 iulie a anului
urmtor.

36
 19. Controlul activitatii bugetare

Executia bugetului public national presupune ca realizarea veniturilor si efectuarea

cheltuielilor aprobate prin legea bugetar anual s se fac sub controlul unor organisme
de stat cu rspunderi n activitatea bugetar.
Atributiile de control al executiei bugetare sunt ndeplinite de urmtoarele organe:
a. Parlamentul rii (Camera Deputailor i Senatul) care exercit un control politic;
b. Curtea de Conturi
c. Ministerul Finanelor Publice, care exercit un control administrativ specializat.

a) Controlul politic se realizeaza de catre Parlament, pe baza documentatiei

prezentate de Guvern in cursul anului bugetar. Controlul se exercita la cerere sau din
oficiu si urmareste evolutia executiei bugetare, atat la realizarea veniturilor, cat si cu
privire la efectuarea cheltuielilor bugetare.

b) In conformitate cu art. 140 din Constitutia Romaniei si cu dispozitiile Legii nr.

94/1992, republicata, Curtea de Conturi exercita functia de control asupra modului de
formare, administrare si de intrebuintare a resurselor financiare ale statului si ale
sectorului public, furnizand Parlamentului si, respectiv, unitatilor administrativ
teritoriale rapoarte privind utilizarea si administrarea acestora, in conformitate cu
principiile legalitatii, regularitatii, economicitatii, eficientei si eficacitatii.
De asemenea, Curtea de Conturi poate exercita auditul performantei asupra
gestiunii bugetului general consolidat, precum si a oricaror fonduri publice. Curtea de
Conturi prezinta anual Parlamentului un raport asupra conturilor de gestiune ale
bugetului public national din exercitiul bugetar expirat, cuprinzand si neregulile
constatate. Membrii Curtii de Conturi sunt independenti si inamovibili, ca si judecatorii.

c) Controlul administrativ-financiar specializat se exercita de catre Ministerul

Finantelor Publice prin organele specializate:
- aparatul de control al ministerului,
- organele de inspectie judetene
- Garda Financiara..

Controlul administrativ-financiar specializat trebuie sa urmareasca:

- modul de realizare a veniturilor si de efectuare a cheltuielilor bugetare,
- limitarea cheltuielilor de functionare,
- eliminarea cheltuielilor inoportune si neeconomicoase,
- utilizarea fondurilor bugetare conform destinatiei lor

Cu prilejul controlului, organele de inspectie trebuie sa tina seama, cu prioritate, de o

serie de obiective, si anume:
1. incadrarea cheltuielilor efectuate de catre institutiile publice in limita sumelor bugetare
sau a fondurilor repartizate si respectarea destinatiei stabilite pe subdiviziunile clasificatiei in
bugetele proprii de venituri si cheltuieli;
2. repartizarea de catre ordonatorii superiori a alocatiilor bugetare la termenele si
cuantumul prevazut de normele legale;

37
 3. efectuarea cheltuielilor cu respectarea normelor si a dispozitiilor legale prin care s-au
aprobat cheltuielile respective;
4. modul in care se actioneaza pentru restrangerea cheltuielilor la necesarul real,
eliminarea cheltuielilor neeconomice si inoportune si a tendintei de a utiliza in intregime sumele
bugetare ale fondurilor alocate;
5. carnetele de cecuri cu limita de suma solicitate si eliberate sa se incadreze in sumele
bugetare din trimestrul respectiv si la articolele de la care se deconteaza cheltuielile; prevenirea
imobilizarii de fonduri bugetare in carnete de cecuri cu limita de suma, in special in cazul
alocatiilor bugetare supuse blocarii la sfarsitul trimestrelor.
6. disponibilitatiile din conturile ,, sume de mandat si sume in depozit sa fie constituite
numai din sumele prevazute de normele legale cu aceasta destinatie;
7. cheltuielile de reparatii capitale ale fondurilor fixe sa fie efectuate numai pe baza
documentatiei prevazute de lege si in conformitate cu normativele tehnice specifice;
8. modul in care unitatiile autofinantate actioneaza pentru realizarea veniturilor stabilite
in bugetele de venituri si cheltuieli si pentru cresterea gradului de autofinantare, precum si
modul in care se efectueaza cheltuielile aprobate;
9. gradul de dotare cu obiecte de inventar si mijloace fixe specifice activitatilor
desfasurate, precum si nivelul de utilizare cu eficienta a acestora;
10. la regiile autonome si societatile comerciale cu capital de stat care primesc mijloacele
circulante prin finantare de la buget, se verifica normativul mijloacelor circulante aprobate prin
bugetul de venituri si cheltuieli si resursele de acoperire;

La stabilirea actiunilor, obiectivelor si institutiilor publice care urmeaza sa fie

controlate, organele de inspectie vor trebui sa aiba in vedere urmatoarele:
a) volumul cheltuielilor bugetare aprobate prin legile anuale de adoptare a bugetului
national;
b) sesizarile facute de organele de control financiar, organele judiciare, alte organe de
stat, precum si semnalele lansate prin mass-media.

20. Sistemul veniturilor publice

I. Venituri bugetare (ordinare)
1. Impozite directe:
- reale:
- impozit financiar;
- impozit pe cldiri;
- impozit pe activiti industriale, comerciale i profesii libere;
- impozit pe capital mobiliar;
- personale.
2. Impozite indirecte:
- taxe de consumaie (accize):
- pe bunuri de consum;
- pe obiecte de lux;
- pe alte bunuri;
- impozite pe cifra de afaceri;

38
- monopoluri fiscale;
- asupra produciei;
- asupra vnzrii;
- asupra produciei i vnzrii;
- taxe vamale:
- de import;
- de export;
- de tranzit;
- taxe:
- de timbru;
- de nregistrare;
- pe circulaia averii;
- alte taxe.
3. Venituri de la ntreprinderile i proprietile statului
- proprieti cu funcie neproductiv;
- proprieti i ntreprinderi cu caracter economic;
- terenuri agricole;
- pduri;
- ntreprinderi industriale, transporturi, telecomunicaii, bnci.

II. Venituri extrabugetare (extraordinare)

1. mprumuturi de stat
a) dup locul de plasare a obligaiunilor:
- interne;
- externe;
b) n funcie de durata pentru care se contracteaz:
- pe termen scurt;
- pn la un an;
- pe termen mediu;
- pe termen lung, de peste 5 ani.
c) dup forma sub care se achit:
- cu dobnd;
- cu ctiguri;
- cu dobnd i ctiguri.
2. Emisiunea monetar

III. Alte venituri

- o parte din fondul de amortizare a capitalului fix aparinnd ntreprinderilor sale
productive;
- rezervele de aur i disponibilitile valutare;
- lichidarea participaiilor de capital n strintate;
- valorificarea unei pri din bunurile sale mobile i imobile aflate peste grani;
- resurse materiale i bneti jefuite cu ocazia razboaielor sau conflagratilor

39
 21. Veniturile publice ordinare
Veniturile statului sunt :
- ordinare
- extraordinare.

Veniturile ordinare sunt reprezentate de :

- impozite,
- taxe,
- contribuii sociale,
- contribuii la fondurile speciale extrabugetare.
n cadrul veniturilor ordinare includem i veniturile statului din :
- dividende,
- dobnzi,
- vnzarea aciunilor sau activelor din patrimoniul privat al statului sau unitilor
administrativ-teritoriale,
- redevenele din concesionarea bunurilor aparinnd domeniului public,
- venituri provenite din diferite contracte cu parteneri privai, cum ar fi nchirierea,
asocierea n participaiune, parteneriatul public-privat.

Veniturile ordinare i extraordinare aparin bugetului de stat (bugetul ministerelor i

celorlalte autoriti ale administraiei centrale de stat), bugetului asigurrilor sociale de stat i
bugetelor locale.

Veniturile ordinare

I. Impozitele

Impozitul reprezint o contribuie bneasc obligatorie i cu titlul nerambursabil,

datorat, conform legii, bugetului de stat de ctre persoanele fizice i persoanele juridice pentru
veniturile pe care le obin sau bunurile pe care le posed.
Trasturi:
1) Impozitul este o contribuie bneasc. n condiiile statului modern, contribuia se
realizeaz numai n form bneasc, spre deosebire de statele sclavagiste i feudale care
percepeau impozite i n natur.
2) Impozitul este o contribuie obligatorie.
3) Impozitele sunt prelevri cu titlu nerambursabil.
4) Impozitele sunt datorate conform dispoziiilor legale, potrivit principiului nullum
impositum sine lege.
5.Impozitele sunt datorate de ctre persoanele fizice si persoanele juridice.
6.Impozitul se datoreaz pentru veniturile realizate i bunurile deinute de subiectele
impozabile.

n literatura de specialitate se mai reine n plus nc o trstur a impozitului, i

anume c este o prelevare fr o contraprestaie sau fr vreun echivalent. Nu putem fi de
acord cu o asemenea opinie din cel puin dou motive, i anume:

40
 a) trstura esenial a impozitelor este reversibilitatea, potrivit creia sumele concentrate
de stat pe calea impozitelor de la persoanele fizice i juridice se rentorc sub forma unor aciuni,
servicii, gratuiti de care beneficiaz cei care au contribuit la formarea fondurilor generale ale
societii (de ex.: aciunile social-culturale organizate de stat n folosul ei, i anume nvmnt,
ocrotirea sntii, asistena social, ajutorul familial de stat, arta, cultura, educaia fizic i
sportul).
b) n schimbul impozitelor ncasate, statul se oblig i trebuie s creeze i s asigure un
cadru general favorabil desfurrii activitilor economice, sociale i politice n societate,
conform principiului cine pltete impozite are dreptul de a beneficia de protecie din partea
organelor statului.
Impozitele reprezinta venituri ordinare ale bugetului de stat si bugetelor locale

II.Taxele
Taxele (de timbru, de nregistrare, de arbitrare, de metrologie, consulare, de spitalizare
etc.) reprezint, alturi de impozite, cea de a doua categorie principal de venituri de la
bugetul de stat.
Taxa reprezint plata efectuat de persoanele fizice sau juridice pentru serviciile
prestate acestora de ctre instituii publice. Prin urmare, taxele sunt reglementate ca obligatii
bugetare datorate de persoanele fizice sau juridice reprezentand plata neechivalenta a
unor servicii, dupa principiul recompensei speciale

Trasaturi
a.reprezint plata neechivalent pentru servicii sau lucrri efectuate de organe sau
instituii care primesc, ntocmesc sau elibereaz diferite acte presteaz servicii i rezolv alte
interese legitime ale persoanelor fizice sau juridice. Plata serviciilor sau lucrrilor este
neechivalent deoarece, conform dispoziiilor legale, aceasta poate fi mai mare sau mai mic,
comparativ cu valoarea prestaiilor efectuate de organe sau instituii de stat;
b. subiectul pltitor este precis determinat din momentul cnd acesta solicit efectuarea
unei activiti din partea unui organ sau instituie de stat;
c.taxele reprezint o contribuie de acoperire a cheltuielilor necesare serviciilor solicitate
de diferite persoane, pe cnd impozitele se ntrebuineaz la acoperirea cheltuielilor generale ale
societii;
d. taxele reprezint pli fcute de persoanele fizice sau juridice pentru servicii sau lucrri
efectuate n mod direct i imediat acestora de ctre organe sau instituii de stat specializate.

n stabilirea i aplicarea taxelor se au n vedere unele principii, i anume:

- unicitatea taxrii, n sensul c pentru unul i acelai serviciu prestat unei persoane,
aceasta nu datoreaz taxa dect o singur dat;
- rspunderea pentru nendeplinirea obligaiei de plat revine funcionarului sau persoanei
ncadrate de la instituia sau organul de stat respectiv, i nu debitorului;
- nulitatea actelor nelegal taxate;
- taxele sunt anticipative, n sensul c ele se datoreaz i se achit n momentul solicitrii
serviciilor sau lucrrilor ce urmeaz a fi efectuate de organe sau instituii de stat.

41
 Taxele reprezinta venituri ordinare ale bugetului de stat si bugetelor locale, cu
precizarea ca cele mai multe taxe sunt venituri ale bugetelor locale.

Principalele impozite datorate bugetului de stat

Impozitul pe profit este un impozit direct, datorat de contribuabili bugetului de stat.
Impozitul se calculeaz asupra profitului, adic a masei impozabile stabilit ca urmare a
scderii cheltuielilor necesare realizrii venitului din totalul ncasrilor entitii supuse
impozitrii.
Sunt obligate la plata impozitului pe profit urmtoarele persoane, denumite
contribuabili:
a) persoanele juridice romne;
b) persoanele juridice strine care desfoar activitate prin intermediul unui sediu
permanent n Romnia;
c) persoanele juridice strine i persoanele fizice nerezidente care desfoar activitate n
Romnia ntr-o asociere fr personalitate juridic;
d) persoanele juridice strine care realizeaz venituri din/sau n legtur cu proprieti
imobiliare situate n Romnia sau din vnzarea/cesionarea titlurilor de participare deinute la o
persoan juridic romn;
e) persoanele fizice rezidente asociate cu persoane juridice romne, pentru veniturile
realizate att n Romnia ct i n strintate din asocieri fr personalitate juridic; n acest caz,
impozitul datorat de persoana fizic se calculeaz, se reine i se vars de ctre persoana juridic
romn.

Impozitul pe venit este un impozit direct, datorat de contribuabili bugetului de stat.

Contribuabili.
Urmatoarele persoane datoreaza plata impozitului pe venit:
- persoanele fizice rezidente;
- persoanele fizice nerezidente care desfoar o activitate independent prin intermediul
unui sediu permanent n Romnia;
- persoanele fizice nerezidente care desfoar activiti dependente n Romnia;
- persoanele fizice nerezidente care obin orice alte venituri in afara celor aratate la lit. b
si c)

Sfera de cuprindere a impozitului.Impozitul pe venit se aplic urmtoarelor

venituri:
a) n cazul persoanelor fizice rezidente romne, cu domiciliul n Romnia, veniturilor
obinute din orice surs, att din Romnia, ct i din afara Romniei;
b) n cazul persoanelor fizice rezidente, altele dect cele prevzute la lit. a), numai
veniturilor obinute din Romnia, care sunt impuse la nivelul fiecrei surse din categoriile de
venituri prevzute la art. 41 C. fisc.;
c) n cazul persoanelor fizice nerezidente, care desfoar activitate independent prin
intermediul unui sediu permanent n Romnia, venitului net atribuibil sediului permanent;
d) n cazul persoanelor fizice nerezidente, care desfoar activitate dependent n
Romnia, venitului salarial net din aceast activitate dependent;

42
 e) n cazul persoanelor fizice nerezidente, care obin veniturile prevzute la art. 39 lit. d)
C. fisc., venitului determinat conform regulilor prevzute n prezentul titlu, ce corespund
categoriei respective de venit.
Persoanele fizice care ndeplinesc condiiile de reziden prevzute la art. 7 alin. (l) pct.
23 lit. b) sau c) timp de 3 ani consecutiv vor fi supuse impozitului pe venit pentru veniturile
obinute din orice surs, att din Romnia, ct i din afara Romniei, ncepnd cu al patrulea an
fiscal.

Categorii de venituri supuse impozitului pe venit, potrivit prevederilor legale, sunt

urmtoarele:
a) venituri din activiti independente;
b) venituri din salarii;
c) venituri din cedarea folosinei bunurilor;
d) venituri din investiii;
e) venituri din pensii;
f) venituri din activiti agricole;
g) venituri din premii i din jocuri de noroc ;
h) venituri din transferul proprietilor imobiliare;
i) venituri din alte surse, definite conform art. 78 din C. fisc.

Cotele de impozitare
Cota unic de impozit este de 16% aplicat asupra venitului impozabil, pentru
veniturile din:
a) activiti independente;
b) salarii;
c) cedarea folosinei bunurilor;
d) pensii;
e) activiti agricole;
f) premii;
Alte cote de impozitare sunt:
-20% pentru veniturile din jocuri de noroc in cazul castigurilor de pana la 10.000 lei si
25% pentru castigurile care depasesc 10.000 lei
- 3% pentru veniturile din transferal proprietatii asupra bunurilor immobile

Taxa pe valoare adaugata

Taxa pe valoare adaugata este un impozit indirect, datorat bugetului de stat. Este un
impozit stabilit asupra consumului, care se regsete n preul final al produsului livrat sau
serviciului prestat. Cota taxei pe valoarea adugat este de 24%. Baza impozabil este
preul produsului sau tariful serviciului.

Accizele
Accizele sunt taxe speciale de consum care se datoreaz bugetului de stat.
Accizele sunt de dou feluri: accize armonizate i alte accize. Distincia ntre cele dou
categorii se face n funcie de obiectul lor, adic n raport de produsele accizabile provenite din
producia intern sau din import ce urmeaz a fi impozitate. Produsele accizabile care fac
obiectul de impunere al accizelor armonizate sunt: bere, vinuri, buturi fermentate altele

43
dect bere i vinuri, produse intermediare, alcool etilic, uleiuri minerale (benzina,
motorina, pacura, gazul petrolier, gazelle natural, petrol lampant s.a.) i electricitate.

Taxele vamale
Taxele vamale sunt impozite indirecte aplicate asupra preului mrfurilor n
momentul importului acestora n teritoriul naional al Romniei. Importul const n
intrarea n ar a mrfurilor strine i introducerea acestora n circuitul economic. La
importul mrfurilor, autoritatea vamal realizeaz procedura de vmuire i de ncasare a
datoriei vamale aferente drepturilor de import, aplicnd i msurile de politic comercial.
Taxele vamale de import se determin pe baza Tarifului vamal de import al
Romniei, care se aprob prin lege..
Taxa vamal este exprimat n procente i se aplic la valoarea n vam a
mrfurilor, exprimat n lei.

Principalele impozite i taxe datorate bugetelor locale

Impozitul pe cladiri - orice persoana fizica sau persoana juridica, care are in
proprietate o cladire situata in Romania, datoreaza anual impozit pentru acea cladire.
Impozitul pe cladiri se datoreaza catre bugetul local al unitatii administrativ- teritoriale in
care este amplasata cladirea, iar in Bucuresti se datoreaza sectorului in care este situat
imobilul. In cazul proprietarilor persoane fizice, impozitul pe cladiri se calculeaza prin
aplicarea cotei de impozitare la valoarea impozabila a cladirii. Cota de impozitare este de
0, 1%. In cazul proprietarilor persoane juridice, impozitul pe cladiri se calculeaza prin
aplicarea unuei cote de impozitare asupra valorii de inventar a cladirii (valoarea de intrare a
cladirii in patrimoniu) . Cota de impozitare se stabileste prin hotarare a Consiliului Local si
poate fi cuprinsa intre 0,25 si 1,5% inclusiv.

Impozitul pe teren - orice persoana care are in proprietate teren situat in Romania
datoreaza pentru acesta un impozit anual. Se plateste la bugetul local al unitatii
adminsitrativ-teritoriale in raza careia este situat terenul, iar in cazul Bucurestiului, in
sectorul unde e situat.

Taxa asupra mijloacelor de transport- orice persoana care are in proprietate un

mijloc de transport in Romania datoreaza o taxa anuala pentru mijlocul de transport. Se
plateste la bugetul local al unitatii administrativ-teritoriale unde persoana isi are
domiciliul, sediul sau punctul de lucru. Cota de impozitare se stabileste avandu-se in
vedere capacitatea cilindrica sau masa totala maxima autorizata.

Impozitul pe spectacole - orice persoana care organizeaza o manifestare artistica, o

competitie sportiva sau alta activitate distractiva in Romania, are obligatia de a plati acest
impozit la bugetul local al unitatii adminsitrativ-teritoriale in care are loc evenimentul.
Impozitul pe spectacole se calculeaza prin aplicarea cotei de impozit la suma incasata din
vanzarea biletelor de intrare si a abonamentelor.

44
 Taxa hoteliera - Consiliul local poate institui o taxa pentru sederea intr-o unitate de
cazare, intr-o localitate asupra careia consiliul local isi exercita autoritatatea. Cota taxei este
intre 0,5 si 5 % din tariful de cazare.

Constituie venit la bugetul local sumele provenite din:

- dobnda pentru plata cu ntrziere a impozitelor i taxelor locale;
- taxele de timbru prevzute de lege;
- taxele extrajudiciare de timbru prevzute de lege.

Taxe speciale ( numite si taxe parafiscale) - pentru functionarea unor servicii publice
locale, consiliile locale, judetene si Consiliul General al Municipiului Bucuresti pot aproba taxe
speciale. Cuantumul taxelot speciale se stabileste anual si se incaseaza numai de la persoanele
fizice si juridice care se folosesc de serviciile publice locale pentru care s-au instituit taxele
respective.

Sume defalcate din unele venituri ale bugetului de stat

Bugetele locale beneficiaz de sume defalcate din impozite reprezentnd venituri ale
statului.

III. Contributiile sociale (nu pentru examen)

1) Contributia de asigurari sociale

Contribuia n general reprezint o prelevare obligatorie a unei pri din veniturile
persoanelor fizice i juridice, cu sau fr posibilitatea obinerii unei contraprestaii.
Contributia de asigurari sociale se datoreaza lunar de catre contribuabili.
Cotele de contributie se aproba anual prin legea bugetului asigurarilor sociale de
stat.

Contribuabilii platitori ai contributiei pentru asigurarile sociale sunt:

- asiguratii care datoreaza contributii individuale de asigurari sociale;
- angajatorii;
- persoanele juridice la care isi desfasoara activitatea urmatoarele categorii de asigurati:
persoanele fizice membrii ai organelor elective, membrii executivului, membrii Parlamentului,
judecatorii (pe durata mandatului), precum si membrii cooperatori dintr-o organizatie a
cooperatiei mestesugaresti;
- Agentia Nationala pentru Ocuparea Fortei de Munca care administreaza bugetul
asigurarilor pentru somaj
- persoanele asigurate pe baza de contract de asigurare sociala

Cotele de contributii de asigurari sociale sunt diferentiate in functie de conditiile de

munca. Conform legii, conditiile de munca pot fi: normale, deosebite, speciale si alte
conditii.

2) Contributia de asigurare pentru accidente de munca si boli profesioanale

45
 Contribuia de asigurare pentru accidente de munc i boli profesionale este
destinat constituirii fondului iniial pentru funcionarea sistemului de asigurare pentru
accidente de munc i boli profesionale, fiind o contribuie ce se pltete lunar.
Obiectivele acestei asigurri sunt:
- prevenirea accidentelor de munc i a bolilor profesionale;
- reabilitarea medical i socio-profesional a asigurailor, victime ale accidentelor de
munc i ale bolilor profesionale, precum i recuperarea capacitii de munc a acestora;
- acordarea de prestaii n bani pe termen lung i scurt, sub form de indemnizaii i alte
ajutoare, n condiiile prevzute de prezenta lege

3) Contribuiile la fondurile speciale extrabugetare \

a) Contribuia la Fondul naional unic de asigurri sociale de sntate

Fondul naional unic de asigurri sociale de sntate este un fond special care se
constituie i se administreaz n afara bugetului de stat i se aprob ca anex la legea
bugetului de stat.
Contribuia la Fondul naional unic de asigurri sociale de sntate se datoreaz de
ctre toate persoanele fizice care au domiciliul sau reedina n Romnia, fiind o
contribuie obligatorie, indiferent de situaia profesional sau material a persoanei.

b) Contribuii la bugetul asigurrilor de omaj

Bugetul asigurrilor de omaj este un fond special care se constituie i se
administreaz n afara bugetului asigurrilor sociale de stat i se aprob ca anex la Legea
bugetului asigurrilor sociale de stat.
Contribuia de asigurri sociale de omaj pltit lunar de contribuabili constituie
principalul venit al bugetului asigurrilor pentru omaj, buget constituit n vederea
acoperirii necesarului de venituri ale unei persoane aflate temporar n omaj

22.Veniturile publice extraordinare

1) mprumuturi acordate din disponibilitile Trezoreriei Finanelor Publice

Pentru acoperirea unor cheltuieli ce nu pot fi acoperite din veniturile ordinare se
pot utiliza disponibilitile contului curent general al trezoreriei statului.
Disponibilitile pot fi utilizate pentru:
- finanarea temporar a deficitelor din anii precedeni ale bugetului de stat, nefinanate
prin mprumuturi de stat;
- finanarea temporar a deficitelor din anii precedeni ale bugetului asigurrilor sociale
de stat, pn la alocarea de sume cu aceast destinaie;
- finanarea deficitelor temporare ale bugetului de stat, bugetului asigurrilor sociale de
stat i bugetului trezoreriei statului din exerciiul curent.

mprumuturile din contul general al trezoreriei statului pentru acoperirea

deficitelor temporare de cas pot fi accesate i de ctre autoritile administraiei publice
locale.

46
 Valoarea totala a imprumuturilor care poate fi angajat de autoritatile administratiei
publice locale este supusa urmatoarelor limite:
- nu va depasi 5 % din totalul veniturilor estimate pe durata anului bugetar pentru care se
face imprumutul
- in conditiile prevederilor aratate mai sus, autoritatiile administratiei publice locale nu
pot angaja imprumuturi mai mari decat fondurile pe care le pot rambursa pe durata aceluiasi an
bugetar
Rambursarea fondurilor imprumutate va fi garantata cu veniturile estimate a fi
incasate in anul bugetar respectiv, iar in cazul in care imprumutul nu a fost restitutit pana la
31 decembrie, directiile generale ale finantelor publice sunt autorizate sa execute contul
unitatii administrativ-teritoriale in cauza.

2) mprumuturi temporare n condiiile art. 69 din Legea nr. 500/2002 i art. 72 din
Legea nr.273?2006 a finantelor publice locale
A. n cazul n care, la nfiinarea, n subordinea unor ordonatori principali de
credite, a unor instituii publice sau a unor activiti finanate integral din venituri proprii,
acestea nu dispun de fonduri suficiente, n baza documentaiilor temeinic fundamentate,
ordonatorii principali de credite pot acorda mprumuturi fr dobnd din bugetul
propriu, pe baz de convenie.
Imprumuturile sunt rambursate integral in termen de 6 luni de la data acordarii, nu
sunt limitate la un anumit cuantum si se pot acorda oricand pe parcursum anului
financiar.
B. n cazul n care la nfiinarea, n subordinea unor ordonatori principali de credite,
a unor instituii i servicii publice sau a unor activiti finanate integral din venituri
proprii, acestea nu dispun de fonduri suficiente, n baza documentaiilor temeinic
fundamentate, consiliile locale, judeene i Consiliul General al Municipiului Bucureti,
dup caz, pot aproba mprumuturi fr dobnd din bugetul local, pe baz de convenie.
mprumuturile acordate n condiiile de mai sus vor fi rambursate integral n termen de un
an de la data acordrii. n situaia nerambursrii mprumuturilor la termenul stabilit, se
vor aplica dobnzile i penalitile de ntrziere la nivelul celor existente pentru creanele
bugetare, potrivit legii.

3) Datoria public
Datoria publica - este formata din ansamblul veniturilor extraordinare, adic
totalitatea obligaiilor financiare interne i externe ale statului, la un moment dat,
provenind din mprumuturi contractate direct sau garantate de stat prin Ministerul
Finanelor Publice, n numele Romniei de pe pieele financiare
Datoria public poate fi datorie public guvernamental i datorie public local.

I. Datoria public guvernamental poate fi:

datorie public guvernamental intern, adic partea din datoria public guver-
namental care reprezint totalitatea obligaiilor financiare ale statului, provenind din
mprumuturi contractate direct sau garantate de stat, de la persoane fizice sau juridice rezidente
n Romnia, n lei sau n valut, n conformitate cu prevederile prezentei legi sau ale altor legi
speciale;

47
 datorie public guvernamental extern, adic partea din datoria public guver-
namental reprezentnd totalitatea obligaiilor financiare ale statului, provenind din
mprumuturi contractate direct sau garantate de stat de la persoane fizice sau juridice
nerezidente n Romnia.

Modalitile de atragere a veniturilor extraordinare care formeaz datoria public poart

denumirea de instrumente ale datoriei publice. Acestea sunt:
1) mprumuturi de stat de la bnci, de la alte instituii de credit, persoane juridice romne
sau strine, n condiii rezultate n urma negocierilor ori mprumuturi de stat de la guverne i
agenii guvernamentale strine, instituii financiare internaionale sau de la alte organizaii
internaionale;
2) titluri de stat emise pe piaa intern sau extern;
3) mprumuturi temporare din disponibilitile contului curent general al Trezoreriei
Statului, n condiiile legii;

1) Imprumuturile de stat
Guvernul este autorizat sa contracteze imprumuturi de stat interne si externe numai
prin Ministerul Finantelor Publice, in urmatoarele scopuri:
- finantarea deficitului bugetului de stat
- finantarea temporara a deficitelor din anii precedenti ale bugetului asigurarilor sociale
de stat, pana la alocarea de sume cu aceasta destinatie
- finantarea deficitelor temporare ale bugetului de stat, bugetul asigurarilor sociale de stat
si bugetului Trezoreriei Statului din exercitiul current si refinantarea datoriei publice
guvernamentale, in conditiile acceptate de Ministerul Finantelor Publice
- finantarea unor proiecte sau a altor necesitati aprobate prin hotararea a Guvernului
- sustinerea balantei de plati si a rezervei valutare,
- sustinerea balantei de plati in conformitate cu Regulamentul Consiliului Uniunii
Europene nr. 332/2002 de stabilirea a unui mecanism de asistenta financiar ape termen mediu
pentru balantele de plati ale statelor membre.

Imprumuturile interne si externe se contracteaza de catre Ministerul Finantelor

Publice in conditiile concrete rezultate din contractual de imprumut, deci in conditii de
negociere.

2) Titulurile de stat

Emisiunea de titluri de stat este o metod de atragere a resurselor de pe piaa

financiar n vederea finanrii unor cheltuieli ce nu pot fi acoperite din veniturile
ordinare ale sistemului bugetar.
Titlul de stat este un instrument financiar care atest datoria public sub form de
obligaiuni, bonuri, certificate de trezorerie, inclusiv certificatele de trezorerie pentru populaie
nerscumprate la scaden i transformate n certificate de depozit sau alte instrumente
financiare constituind mprumuturi ale statului n moned naional sau n valut, pe
termen scurt (durata de rambursare nu depaseste 1 an), mediu (durata de rambursare este intr 1
si 5 ani) i lung ( durata de rambursare depaseste 5 ani).

48
 Acestea pot fi emise n form materializat (titlul de stat in forma fizica) sau
dematerializat (titlul de stat care se evidentiaza prin inregistrare in cont), nominative sau la
purttor, i pot fi negociabile sau nenegociabile.

Ministerul Finanelor Publice este autorizat s emit titluri de stat, exprimate n

moned naional i n valut, att pe piaa intern, ct i pe piaa extern, la momentele
i n cuantumurile considerate oportune, n scopul acoperirii necesarului de venituri
suplimentare pentru finanarea instituiilor publice sau programelor de investiii.

Titlurile de stat vor fi oferite spre vanzare sub conditia ca oferta sa include cel putin
urmatoarele elemente:
a) denumire, data emisiunii si valoarea titlurilor de stat oferite
b) forma imprumutului de stat reprezentat prin titlurile aferente - cu discont ( titlul de stat
emis fara cupon de dobanda, care este vandut la o valoare mai mica decat valoarea sa nominala)
sau purtator de dobanda ( titlul de stat care are o valoare nominala la care se plateste o
dobanda stabilita, la date specificate)
c) rata dobanzii, metode de calcul si datele la care se plateste dobanda, daca este cazul
d) data scadentei si optiunile incorporate, daca este cazul

In luna decembrie a fiecarui an, Ministerul Finantelor Publice va anunta programul

de emisiune a titlurilor de stat pe piata interna si externa pe anul urmator. Acest program
poate fi modificat in cursul anului, in functie de evolutiile pietelor financiare.
Ministerul Finantelor Publice este autorizat sa ofere compensatii pentru titlurile de
stat, emise in forma materializata, care au fost pierdute, furate, distruse sau deteriorate,
sub conditia ca titlul de stat sa fie identificabil prin serie, numar si descriere, iar
detinatorul sa fi efectuat formalitatile de publicitate, in conditiile legii.

Garaniile guvernamentale
Garania de stat reprezint angajamentul asumat n contul i n numele statului de
ctre Guvern, prin Ministerul Finanelor Publice, n calitate de garant, de a plti la
scaden obligaiile neonorate ale garantatului, n condiiile scrisorii de garanie.
Ministerul Finanelor Publice este autorizat s emit garanii de stat pentru
mprumuturi contractate de orice agent economic sau autoritate a administraiei publice,
desemnate prin hotrre a Guvernului, pentru care se prevede ca rambursarea
mprumutului garantat de stat s se fac din surse proprii, fr a afecta bugetul general
consolidat.
Emiterea garantiilor de stat se poate face in doua situatii:
- Ministerul Finantelor Publice accepta clauzele cuprinse in contractele de imprumut
incheiate intre potentialul beneficiar al garantiei si institutiile creditoare; acceptul Ministerului
Finantelor Publice urmat de avizul Comitetului Interministerial de Finantari, Garantii si
aAsigurari da posibilitatea emiterii scrisorii de garantie. Ministerul Finantelor Publice emite, in
favoarea institutiei creditoare, scrisoarea de garantie, in care se specifica termenii si conditiile in
care se acorda garantia;
- garantiile de stat pot fi acordate si in baza prevederilor unor legi speciale.

49
 II. Datoria publica locala

Datoria public local reprezint o obligaie general care trebuie rambursat,

conform acordurilor ncheiate, din veniturile proprii ale unitii administrativ-teritoriale i
din mprumuturi pentru refinanarea datoriei publice locale.
Serviciul datoriei publice locale nu reprezint obligaii sau rspunderi ale
Guvernului i acesta va fi pltit din bugetele locale.
Instrumentele datoriei publice locale sunt:
a) titluri de valoare;
b) mprumuturi de la bancile comerciale sau de la alte instituii de credit
c) credite furnizor
d) leasing financiar
g) garantia locala

Consiliile locale, judetene si Consiliul General al Municipiului Bucuresti , dupa caz,

pot aproba contractarea sau garantarea de imprumuturi interne sau externe pe termen
scurt, mediu si lung, pentru realizarea de investitii publice de interes local, precum si
pentru refinantarea datoriei publice locale.
Consiliile locale, judetene si Consiliul General al Municipiului Bucuresti, dupa caz,
hotarasc la propunerea ordonatorului principal de credite, contractarea sau garantarea
de imprumuturi, cu votul a cel putin doua treimi din numarul membrilor ce le compun.
Contractarea si garantarea de imprumuturi pe termen scurt si refinantarea datoriei
publice locale se efectueaza numai cu avizul Comisiei de Autorizare a Imprumuturilor
Locale.

Fonul de risc. Pentru acoperirea riscurilor financiare care decurg din garantarea de
catre autoritatiile administratiei publice locale a imprumuturilor contractate de agentii
economici si serviciile publice din subordonare locala, se constituie fondul de risc, in afara
bugetului local. Fondul de risc se pastreaza in conturi separate deschise la unitatile
teritoriale ale trezoreriei statului si se constituie distinct pentru garantii locale la
imprumuturi interne si, respectiv, pentru garantii la imprumuturile externe.

Fondul de risc se constituie din:

- sumele incasate sub forma de comisioane de la beneficiarii imprumuturilor garantate;
- dobanzile acordate de unitatile trezoreriei statului la disponibilitatile fondului,;
- dobanzi si penalitati de intarziere la nivelul celor existente pentru veniturile bugetare,
aplicate pentru neplata in termen de catre beneficiarii imprumuturilor garantate a comisioanelor
aferente, si, in completare, din bugetul local.

Nivelul comisionului de risc se determina de ordonatorul principal de credite si se

aproba de consiliul local, judetean si Consiliul General al Municipiului Bucuresti, dupa
caz. Acest comision se aplica asupra valorii imprumutului garantat
Sumele aflate in fondul de risc la sfarsitul anului se regularizeaza cu bugetul local in
limita sumelor primate de la acest buget, iar diferenta se reporteaza in anul urmator cu
aceeasi destinatie.

50
 23.Sistemul cheltuielilor publice. Notiune, rol, structura

Noiunea de cheltuieli publice

Cheltuielile publice reprezint modalitti de repartizare si utilizare a fondului bnesc

bugetar n vederea satisfacerii necesittilor generale ale societtii.
Legea bugetara anuala este documentul care prevede si autorizeaza pentru fiecare
an bugetar, cheltuielile bugetare si reglementarile specifice legate de acestea. Sumele
aprobate cu titlu de cheltuieli prin legea bugetara anuala reprezinta limite maxime care nu
pot fi depasite. Angajarea cheltuielilor publice se face numai in limita creditelor aprobate.
Sumele alocate cu titlu de credit bugetar prin legea bugetara anuala in vederea
acoperirii anumitor cheltuieli nu pot fi utilizate in scopul acoperirii altor cheltuieli.
Angajarea si utilizarea creditelor bugetare in alte scopuri decat cele aprobate atrag
raspunderea celor vinovati, in conditiile legii.

Din punctul de vedere al intindetii in timp a autorizarii bugetare ( a perioadei in care

pot fi angajate), cheltuielile aprobate prin legea bugetara anuala sunt de doua categorii:
cheltuieli anuale si cheltuieli multianuale. Pentru actiunile multianuale se inscriu in buget,
distinct, creditele de angajament si creditele bugetare. In vederea realizarii actiunilor
multianuale, ordonatorii de credite incheie angajamente legale, in limita creditelor de
angajament aprobate prin buget pentru anual bugetar respectiv.

Rolul cheltuielilor publice

n orice stat, o parte important din venitul naional este preluat la dispoziia
acestuia pentru a servi la acoperirea cheltuielilor pe care le genereaz ndeplinirea
funciilor i sarcinilor sale.
Cheltuielile bugetare sunt repartizate de la bugetul de stat pentru acoperirea:
- cheltuielilor militare
- intretinerea aparatului de stat
- plata datoriei publice
- acordarea de subventii
- dezvoltarea sectorului economic de stat
- acoperirea nevoilor social-culturale
- acoperirea nevoilor de cercetare-dezvoltare

ndeplinirea celor dou funcii ale statului - intern i extern - se face prin
intermediul unui sistem complex i variat de instituii i organe, ntre care armata
permanent, poliia, jandarmeria, sigurana, justiia i procuratura, aparatul administrativ, coala
i biserica joac un rol deosebit de important. Pentru ntreinerea acestora statul cheltuiete
n fiecare an importante sume de bani.
Evoluia cheltuielilor publice, exprimate n preuri curente, este influenat de
modificarea puterii de cumprare a monedei naionale. Mrimea real a cheltuielilor
publice este influenat, deci, de mutaiile monetare, determinndu-se cu ajutorul
preurilor constante.

51
 Este imperios ca ntreaga politic fiscal-bugetar a deceniului urmtor s porneasc
de la premisa nregistrrii unei creteri economice n Romnia. Aceasta pentru c trebuie
reduse decalajele economice i sociale care o separ de rile dezvoltate ale lumii, iar pe de
alt parte, ajustarea la nesfrit a componentelor macroeconomice n sensul aa-zisei
stabilizri durabile nseamn numai ajustarea srciei.
n buget trebuie s se regseasc un sprijin substanial al agriculturii ca ramur
potenial generatoare de exporturi i alimentare a populaiei. Pe de alt parte, trebuie avute
n vedere cheltuieli mai mari pentru stimularea exporturilor, prin suportarea unei pri
din dobnda la creditele de export contractate de productori, precum i diferite scheme
de asigurare a riscului comercial politic pentru exportatori.
Cheltuielile bugetare ordinare nu trebuie acoperite cu bani provenii din privatizare
(ca n anii 1997 -1998).

Structura cheltuielilor publice

n general, pentru ndeplinirea funciilor sale, statul efectueaz urmtoarele cheltuieli:
- cheltuieli publice pentru scopuri sociale;
- cheltuieli pentru cercetare - dezvoltare;
- cheltuieli militare;
- cheltuieli pentru funcionarea aparatului de stat; - cheltuieli publice cu caracter
economic;
- alte cheltuieli.

Clasificarea cheltuielilor publice - nu e pentru examen

Clasificare administrativ a cheltuielilor publice are la baz structura organelor i

instituiilor de stat. Aceast clasificare a cheltuielilor publice poate s fie:
a) organic, atunci cnd grupeaz cheltuielile dup instituiile la care se refer: ministere
i alte organe centrale, uniti administrativ-teritoriale, alte instituii publice i dup fondurile
din care sunt finanate: bugetul de stat, bugetele anexe sau conturile speciale de trezorerie;
b)funcional, atunci cnd grupeaz cheltuielile dup profilul activitii insti-tuiilor
publice, puterea public i administraia general, justiie i poliie, relaii internaionale, armat,
cultur, nvmnt, aciuni sociale, aciuni economice.

Clasificarea economic a cheltuielilor publice

a) Dup rolul lor n procesul reproductiei sociale, spre exemplu, cheltuielile
publice se mpart n
- reale (negative) - atribuire definitiva de venit
- economice (pozitive) - cheltuielile care contituie o avansare de venit national si
contribuie la cresterea avutiei nationale (ex. Construirea unei intrprinderi)
- neutre - nu au nicio influenta asupra venitului national
b) O alt grupare economic care se ntlnete n literatura de specialitate
cuprinde:
- cheltuieli de funcionare - cele necesare bunului mers al activitatii institutiilor publice
(ex salariile platite functionarilor publici)

52
 - cheltuieli de transfer - sumele acordate din fondurile publice diferitelor persoane fizice
sau juridice cu titlu definitive si nerambursabil (ex ajutoarele de somaj, pensiile)
- cheltuieli de investiii. - cele care se materializeaza in bunuri publice cu caracter
durabil (ex. Construirea de noi intreprinderi)

ntr-o alt clasificare cheltuielile publice sunt grupate n urmtoarele cinci categorii:
- cheltuieli care se autolichideaz - cele pentru diferite servicii prestate de institutii, ale
caror costuri se recupereaza de la beneficiarii acestora (ex. Cheltuielile pentru electrificarea
rurala
- cheltuieli reproductive - duc la sporirea venitului national (ex. Cheltuielile pentru
sanatate publica, invatamant public)
- cheltuieli care creeaz comoditi curente vieii - (recreatie publica, parcuri publice)
fata sa sporeasca baza fiscal a veniturilor
- cheltuieli neproductive - din care fac parte cheltuielile militare excesiv de ridicate, care
intrec necesitatile apararii nationale
- cheltuieli care se efectueaz n prezent pentru a economisi cheltuielile publice
mult mai mari n viitor (de exemplu subveniile pentru copiii minori, prin care se evit
cheltuielile pentru delicveni, cnd acetia devin aduli.

Cheltuielile publice se mai grupeaz n :

- cheltuieli de personal (ex. Salariile, pensiile, ajutoarele)
- cheltuieli de materiale (ex. Procurarea de material, combustibil)

Dup caracterul lor, permanent sau incidental, cheltuielile publice se subdivid n:

- ordinare
- extraordinare sau excepionale.

Din punctde vedere juridic, cheltuielile publice se grupeaz n :

- cheltuieli cu titlu definitiv
- cheltuieli cu caracter temporar

24. Cheltuielile publice in domeniul social

n aceast categorie intr cheltuielile pentru:

- finanarea nvmntului public i subvenionarea celui privat,
- pentru aprarea sntii prin nfiinarea reelei de spitale de stat i organizarea altor
aciuni sanitare,
- pentru organizarea sistemului securitii i asistenei sociale etc.

Cheltuieli publice pentru nvmnt. Investiia n capital uman"

Finanarea cheltuielilor pentru nvmnt se asigur pe seama resurselor bugetare,
a mprumuturilor contractate pe pia de colectivitile locale, precum i a resurselor
provenind din taxe colare, donaii, venituri din exploatarea proprietilor aparinnd
colilor sau din activitile desfurate de acestea ctre teri.
Proporia n care fondurile publice i cele private particip la acoperirea
cheltuielilor de nvmnt depinde de locul pe care-l ocup colile publice n ansamblul

53
instituiilor colare private, de care depinde acordarea de subvenii din fondurile publice
colilor particulare.
Cheltuielile publice pentru nvmnt se finaneaz fie din fondurile bugetului
general al statului, fie din cele ale unitilor administrativ-teritoriale, n funcie de sistemul
centralizat sau descentralizat al nvmntului i de subordonarea instituiilor de
nvmnt. Adesea din fondurile publice se acoper - integral sau parial - cheltuielile
curente ale instituiilor colare, iar din mprumuturi se finaneaz cheltuielile de investiii,
achiziiile de terenuri, lucrrile de construcii i echipamentele necesare.

Este larg raspnadita conceptia potrivit careia cheltuielile de invatamant fac parte din
categoria investitiilor in capital uman. Data fiind contributia deosebita a invatamantului la
pregatirea fortei de munca, la calificare si recalificare, la formarea cadrelor de pregatire
medie si superioara, la ridicarea gradului de cultura al cetatenilor, se considera ca
invsetitiile in capital uman, sub forma cheltuielilor de invatamant, au un randament
pentru colectivitate mai ridicat decat cheltuielile clasice de capital.
Investitia in capital uman este considerata ca fiind utilizarea unor resurse banesti in
vederea obtinerii de catre individ de cunostiinte, calificare profesionala, sanatate buna, cu
ajutorul carora sa-si poate spori contributia la productia comunitatii si, respectiv, castigul
sau potential, la angajarea lui pe piata fortei de munca.

Cheltuieli publice pentru sanatate

Cheltuielile publice pentru sanatate sunt asigurate din Fondul national unic de
asigurari sociale de sanatate reglementat de Legea nr. 95/2006 privind reforma in
domeniul sanatatii.
Asigurrile sociale de sntate reprezint principalul sistem de finanare a ocrotirii
i promovrii sntii populaiei care asigur acordarea unui pachet de servicii de baz.

Persoanele beneficiare ale prestatiilor de asigurari sociale (asigurati), sunt toti cetateni
roamani care au domiciliul in tara, precum si cetatenii straini si apatrizii care au solicitat si
obtinut prelungirea dreptului de sedere temporara sau au domiciliul in Romania, sub conditia
platii contributiilor de asigurari sociale de sanatate.

Beneficiaza de serviciile de asigurari sociale de sanatate fara plata contributiei

urmatoarele categorii de persoane:
a) toti copii pana la varsta de 18 ani, tinerii de 18 ani pana la varsta de 26 de ani daca sunt
elevi, ucenici, student si daca nu realizeaza venituri din munca;
b) tinerii cu varsta de pana la 26 ani care provin din sistemul de protective a copilului si
nu realizeaza venituri din munca sau nu sunt beneficiari de ajutor social
c) sotul, sotia si parintii fara venituri proprii, aflati in intretinerea unei persoane asigurate;
d) persoanele ale caror drepturi sunt stabilite prin legi speciale (veteranii de razboi,
vaduvele de razboi, invalizii)
e) persoanele cu handicap care nu realizeaza venituri din munca, pensie sau alte surse si
se aflta in ingrijirea familiei
f) bolnavii cu afectiuni incluse in programele nationale de sanatate stabilite de Ministerul
Sanatatii, pana la vindecarea respectivei afectiuni, daca nu realizeaza venituri din munca, pensie
sau din alte resurse;

54
 g) femeile insarcinate sau lauzele, daca nu au niciun venit sau au venituri sub salariul de
baza minim brut pe tara

Asiguratii au dreptul la un pachet de servicii de baza, care cuprinde servicii

medicale, servicii de ingrijire a sanatatii, medicamente, material sanitare si dispozitive
medicale.
Drepturile asiguratiilor care fac obiectul pachetului de servicii de baza se stabilesc
anual, pana la data de 31 octombrie a fiecarui an pentru anul urmator, prin contractual
cadru cu privire la serviciile de asistenta medicala, eleborat de catre Casa Nationala de
Asigurari Sociale de Sanatate si aprobat prin Hotarare de Guvern. Asiguratii beneficiaza
de pachetul de servicii de baza in caz de boala sau de accident, din prima zi de
imbolnavire sau de la data accidentului si pana la vindecare.

Serviciile medicale suportate din fondul national unic de asigurari sociale de

sanatate sunt urmatoarele:
- servicii medicale profilactice - pentru prevenirea imbolnavirilor si in scopul depistarii
precoce a bolilor si pastrarii sanatatii, asiguratii vor fi informati permanent de catre casele de
asigurari asupra mijloacelor de reducere si de evitare a cauzelor de imbolnavire si asupra
pericolelor la care se expun in cazul consumului de draoguri, alcool si tutun
- servicii stomatologice prestate gratuit - trimestrial pentru copii pana la varsta de 18
ani si de doua ori pe an, pentru tinerii in varsta de la 18 ani la 26 ani, daca sunt elevi, ucenici
sau studenti si daca nu realizeaza venituri din munca
- servicii medicale curative - asiguratii au dreptul la servicii medicale pentru vindecarea
bolii, pentru prevenirea complicatiilor, pentru recuperarea sau cel putin ameliorarea suferintei.
- medicamente, materiale sanitare, dispozitive medicale si alte mijloace terapeutice -
lista cu medicamente de care beneficiaza asiguratii cu sau fara contributie personala se
elaboreaza anual de catre Ministerul Sanatatii si CNAS si se aproba prin hotarare a Guvernului.
Asiguratii au dreptul la materiale sanitare si dispositive medicale pentru corectarea vazului,
azului, pentru protezarea membrelor.
- servicii medicale si de ingrijiri la domiciliu - asiguratii au dreptul sa primeasca unele
servicii medicale si ingrijiri la domiciliu din partea unui medic si/sau cadru sanitar
- alte servicii speciale. Cheltuielile de transport sanitar, necesar pentru realizarea unui
serviciu medical pentru asigrat se suporta din fond atunci cand sunt urgente medicale si in
cazurile prevazute in contractul - cadru

Cheltuielile publice pentru asigurarile sociale

Cheltuielile pentru asigurarile sociale sunt acoperite din:

A. bugetul asigurarilor sociale de stat
B. bugetul asigurarilor de somaj

A. Cheltuielile pentru asigurarile sociale acoperite din bugetul asigurarilor sociale

de stat
Dreptul la asigurari sociale este garantat de stat si se exercita prin sistemul public de
pensii si alte drepturi ale asigurarilor sociale.

55
 1) Pensiile. In sistemul public se acoada urmatoarele categorii de pensii :
a) pensia pentru limita de varsta
b) pensia anticipata
c) pensia anticipata partiala
d) pensia de invaliditate
e) pensia de urmas.

a) Pensia pentru limita de varsta. Pensia pentru limita de varsta se acorda

asiguratilor care indeplinesc, cumulativ, la data pensionarii, conditiile privind varsta
standard de pensionare si stagiul minim de cotizare realizat in sistemul public.
Varsta standard de pensionare este de 63 ani pentru femei si 65 ani pentru barbati.
Stagiul minim de cotizare, atat pentru femei, cat si pentru barbati, este de 15 ani.
Stagiul complet de cotizare este de 35 ani, atat pentru femei, cat si pentru barbati.

b) Pensia anticipata. Asiguratii care au depasit stagiul complet de cotizare cu cel

putin 8 ani pot solicita pensia anticipata cu cel mult 5 ani inaintea varstelor standard de
pensionare.
Cuantumul pensiei aticipate se stabileste in aceleasi conditii cu cel al pensiei pentru
limita de varsta.

c) Pensia anticipata partiala. Asiguratii care au realizat stagiile complete de

cotizare, precum si cei care au depasit stagiul complet de cotizare cu pana la 8 ani pot
solicita pensie anticipata partiala cu reducerea varstelor standard de pensionare cu cel
mult 5 ani.
Cuantumul pensiei anticipate partiale se stabileste din cuantumul pensiei pentru
limita de varsta, prin diminuarea acestuia in raport cu stagiul de cotizare realizat si cu
numarul de luni cu care s-a redus varsta standard de pensionare.

d) Pensia de invaliditate. Au dreptul la pensie de invaliditate asiguratii care si-au

pierdut total sau cel putin jumatate din capacitatea de munca, din cauza :
- accidentelor de munca si bolilor profesionale, conform legii
- neoplaziilor, schizofreniei si SIDA
- bolilor obisnuite si accidentelor care nu au legatura cu munca.
Au dreptul la pensie de invaliditate si elevii, ucenicii si studentii care si-au pierdut
total sau cel putin jumatate din capacitatea de munca datorita accidentelor sau bolilor
profesionale survenite in timpul si din cauza practicii profesionale

e) Pensia de urmas. Au dreptul la pensie de urmas copii si sotul supravietuitor, daca

persoana decedata era pensionar sau indeplinea conditiile pentru obtinerea unei pensii.

Copiii au dreptul la pensie de urmas :

a) pana la varsta de 16 ani
b) daca isi continua studiile intr-o forma de invatamant organizata potrivit legii, pana la
terminarea acestora, fara a depasi varsta de 26 ani.
c) pe toata durata invaliditatii de orice grad, daca aceasta s-a ivit in perioada in care se
aflau in una dintre situatiile prevazute la lit. a) sau b)

56
 Sotul supravietuitor are dreptul la pensie de urmas
- pe tot timpul vietii, la implinirea varstei standard de pensionare, daca durata casatoriei a
fost de cel putin 15 ani. In cazul in care durata casatoriei este mai mica de 15 ani, dar de cel
putin 10 ani, cuantumul pensiei de urmas cuvenit sotului supravietuitor se diminueaza cu 0,5 %
pentru fiecare luna, respectiv 6 % pentru fiecare an de casatoriei in minus.
- indiferent de varsta, pe perioada in care este invalid de gradul I sau II, daca durata
casatoriei a fost de cel putin 1 an.
- indiferent de varsta si de durata casatoriei, daca decesul sotului sustinator s-a produs ca
urmare a unui accident de munca, a unnei boli profesionale si daca nu realizeaza venituri lunare
dintr-o activitate profesionala pentru care asigurarea este obligatoriei sau acestea sunt mai mici
de 35 % din salariul mediu brut pe economie.
Sotul supravietuitor care nu indeplineste niciuna din conditiile anterioare beneficiaza de
pensie de urmas pe o perioada de 6 luni de la data decesului, daca in aceasta perioada nu
realizeaza venituri lunare dintr-o activitate profesionala pentru care asigurarea este obligatorie
sau acestea sunt mai mici de 35 % din salariul mediu brut pe economie
Sotul supravietuitor care are in ingrijire la data decesului sustinatorului unul sau mai
multi copii in varsta de pana la 7 ani beneficiaza de pensie de urmas pana la data implinirii de
catre ultimul copil a varstei de 7 ani, in perioadele in care nu realizeaza venituri lunare dintr-o
activitate profesionala pentru care asigurarea este obligatorie sau acestea sunt mai mici de 35 %
din salariul mediu brut pe economie.

Plata pensiei se face lunar, personal titularului, mandatarului desemnat de acesta

prin procura speciala sau reprezentantului legal al acestuia

2) Alte drepturi de asigurarilor sociale. Din fondurile bugetului asigurarilor sociale de

stat se acopera si sumele necesare pentru satisfacerea unor drepturi ale asiguratiilor, cum ar fi :
a) concediu si indemnizatie pentru incapacitate temporara de munca, cauzata de boli
obisnuite sau de accidente in afara muncii
b) concedii medicale si indemnizatii pentru prevenirea imbolnavirilor si recuperarea
capacitatii de munca, exclusiv pentru situatiile rezultate ca urmare a unui accident de munca sau
boli profesionale.
Aceste prestatii sunt :
- indemnizatie pentru reducerea timpului de munca
- concediu si indemnizatie pentru carantina
- tratament balnear, in conformitate cu programul individual de recuperare
c) concediu medical si indemnizatie pentru maternitate
d) concediu medical si indemnizatie de risc maternal
e) concediu medical si indemnizatie pentru ingrijirea copilului bolnav
f) ajutor de deces

57
 B. Cheltuielile pentru asigurarile sociale acoperite din bugetul asigurarilor sociale
de somaj

Indemnizatia de somaj. Somerii beneficiaza de indemnizatie de somaj daca

indeplinesc cumulativ urmatoarele conditii :
a) au un stagiu de cotizare de minimum 12 luni in ultimele 24 de luni premergatoare date
inregistrarii cererii
b) nu realizeaza venituri sau realizeaza din activitati autorizate potrivit legii venituri mai
mici decat indemnizatia de somaj
c) nu indeplinesc conditiile de pensionare
d) sunt inregistrati la agentiile pentru ocuparea fortei de munca in a caror raza teritoriala
isi au domiciliul sau, dupa caz, resedinta, daca au avut ultimul loc de munca si au realizat
venituri in acea localitate

Indemnizatia de somaj se acorda somerilor pe perioade stabilite diferentiat in

functie de stagiul de cotizare, dupa cum urmeaza :
a) 6 luni, pentru persoanele cu un stagiu de cotizare de cel putin 1 an
b) 9 luni, pentru persoanele cu un stagiu de cotizare de cel putin 5 ani
c) 12 luni, pentru persoanele cu un stagiu de cotizare mai mare de 10 ani.

Cuantumul indemnizatiei de somaj este o suma lunara, acordata diferentiat in

functie de stagiul de cotizare, 75% din salariul minim brut pe tara pentru someri si 50 %
din salariul minim brut pe tara pentru persoanele asimilate legal somerilor. Indemnizatia
de somaj se plateste lunar

25. Cheltuielile publice pentru cercetare dezvoltare

O parte din fondurile publice este dirijat spre finanarea cheltuielilor pentru cercetare-
dezvoltare. n aceast categorie se includ cheltuielile pentru:
a) cercetarea fundamental, care are ca obiectiv dezvoltarea cunotinelor ntr-un
anumit domeniu al tiinei;
b) cercetarea aplicativ, care are ca scop crearea de noi produse sau de noi procedee
tehnologice;
c) dezvoltarea, care urmrete verificarea prealabil a posibilitii realizrii unui produs
pe scar industrial, prin constituirea de prototipuri, staii pilot etc.
Ca urmare, rezultatul activitii de cercetare se materializeaz n elucidarea unor
aspecte cu caracter teoretic sau n rezolvarea unor probleme cu caracter practic legate de
nevoile economiei naionale.
Pentru determinarea eficientei proiectelor de cercetare-dezvoltare se utilizeaza de
regula metoda costuri-avantaje sau costuri-beneficii. In acest scop se tine seama de :
- probabilitatea reusitei tehnice a proiectului
- de probabilitatea reusitei comerciale
- de pretul de cost al produsului
- de pretul de vanzare obtenibil
- de canitatea de porduse care ar putea fi desfacuta pe piata
- de durata de viata a produsului.

58
 Oportunitatea cercetarii este judecata prin prisma rezultatelor finale ale acesteia,
adica in functie de eficienta produsului obtinut in urma cercetarii pe timpul cat acesta isi
gaseste plasament pe piata.

Sistemul national de cercetare-dezvoltare este constituit din ansamblul institutiilor de

drept public si privat ce beneficiaza de personalitate juridica si care au in obiectul de
activitate cercetarea-dezvoltarea.
Sistemul de cercetare-dezvoltare de interes national cuprinde urmatoarele categorii
de unitati de drept public, cu personalitate juridica, acreditate in acest sens :
- institute nationale de cercetare-dezvoltare
- institute, centre sau statiuni de cercetare ale Academiei Romane si de cercetare-
dezvoltare ale academiilor de ramura
- institutiile de invatamant superior acreditate sau structurile acestora
- institute sau centre de cercetare-dezvoltare organizate in cadrul societatilor nationale,
companiilor nationale si regiilor autonome de interes national.

Unitatiile si institutiile de cercetare-dezvoltare care beneficiaza de finantare din

fondurile publice pe baza Strategiei nationale, sunt obligate :
a) sa elaboreze strategii proprii ;
b) sa asigure monitorizarea modului de indeplinire a obiectivelor prevazute in planurile
proprii
c) sa organizeze periodic verificari asupra activitatii economico-financiare, precum si ale
performantelor de management ale cercetarii in scopul imbunatatirii acestora
d) sa raporteze anual autoritatii de stat pentru cercetare-dezvoltare rezultatele si
performantele stintifice. Impactul acestora in economie si in societate trebuie sa fie dat
publicitatii prin orice mijloace posibile, pentru o informare cat mai larga
e) sa isi organizeze compartimente de marketing in vederea cresterii gradului de
aplicabilitate a cercetarilor finantate din fondurile publice

Fiecare institut national intocmeste anual bugetul de venituri si cheltuieli, bilantul

contabil si contul de profit si pierdere, potrivit metodologiei stabilite de Ministerul
Finantelor Publice.
Bugetul de venituri si cheltuieli se aproba de organul administratiei publice centrale
coordonator, cu avizul Ministerului Finantelor Publice si al Ministerului Muncii si
Solidaritatii Sociale.

Principalele obiective ale strategiei nationale in domeniul cercetarii-dezvoltarii

sunt :
a) promovarea si dezvoltarea sistemului national de cercetare-dezvoltare pentru
sustinerea dezvoltarii economice si sociale a tarii si a cunoasterii ;
b) integrarea in comunitatea stintifica internationala ;
c) protectia patrimoniului tehnico-stiintific romanesc;
d) dezvoltarea resurselor umane din activitatea de cercetare ;
e) dezvoltarea bazei materiale si finantarea activitatii de cercetare

59
 Sursele de finantare pentru activitatea de cercetare desfasurata de unitatile si
institutiile din cadrul sistemului national de cercetare se constituie din :
a) fonduri de la bugetul de stat
b) fonduri atrase de la agentii economici
c) fonduri provenite din programme si/sau cooperari internationale
d) alte fonduri constituite conform legii

Prin rezultate ale activitatilor de cercetare-dezvoltare obtinute in baza derularii

unui contract finantat din fonduri publice, se intelege :
a) documentatii, studii, lucrari, planuri, scheme si altele asemenea ;
b) brevete de inventie, certificate de inregistrare a desenelor si modelelor industriale si
altele asemenea
c) tehnologii, procedee, produse informatice, retete, formule, metode si altele asemenea
d) obiecte fizice si produse realizate in cadrul derularii contractului respectiv

26. Cheltuielile militare

Cheltuielile militare reprezint unul din capitolele cele mai importante ale
cheltuielilor publice, avnd o pondere ridicat n bugetele statelor

Cheltuielile militare sunt clasificate n literatura de specialitate n dou categorii:

a) Directe. Din aceasta categorie fac parte cheltuielile cu :
- ntretinerea n tar si pe teritorii strine a armatei, flotei maritime si aeriene,
- achizitionarea de armament, echipament militar,
- mijloace de subzisten etc.
b)Indirecte. Din aceasta categorie fac parte cheltuielile legate de :
- lichidarea urmrilor rzboiului ( ex. plile n contul datoriei publice contractate n
timpul rzboiului, reparaiile (despgubirile) de rzboi;
- pensiile datorate invalizilor, vduvelor i orfanilor de rzboi;
- cheltuieli legate de aplicarea unor acorduri internaionale cu caracter militar (ex.
acordarea de ajutoare militare"),
- cheltuielile cu pregtirea de rzboaie (pentru cercetri tiinifice n scopuri militare,
dezvoltarea industriei de rzboi etc.).

Ponderea cheltuielilor directe si indirecte in totalul cheltuielilor militare se schimba

continuu. In timpul razboiului, greutatea specifica cheltuielilor militare directe creste in
mod semnificativ, in timp ce in perioada postbelica creste greutatea specifica a
cheltuielilor indirecte.

Productia militara este o marfa cu caracter deosebit, avand o baza de desfacere

diferita de aceea a bunurilor de consum si a mijloacelor de productie. Aceasta marfa pe
plan intern, se livreaza statului, iar la export, guvernelor altor state.
Intreprinderile ce executa comenzi militare beneficiaza de multe ori de finantari din
partea statului, reusind sa evite astfel riscul efectuarii de investitii pentru produse fara
desfacere certa si riscul posibilei insolvente a beneficiarilor.

60
 27. Cheltuielile publice pentru functionarea aparatului de stat

O categorie important de cheltuieli publice o constituie cele pentru ntreinerea i

funcionarea organelor de administraie.
Situate pe toate treptele structurii organizatorice a statului, acestea acioneaz ca organe
ale puterii sau administraiei de stat, alese sau numite, i se preocup de cele mai variate
probleme :
- elaborarea i adoptarea legilor,
- ntreinerea de relaii diplomatice cu alte state,
- stabilirea i ncasarea impozitelor i taxelor,
- canalizare, salubritate, iluminatul public, ngrijirea parcurilor,
- nregistrarea actelor de stare civil,
- sistematizarea teritorial,
- construirea de drumuri i poduri,
- ntreinerea i repararea strzilor,
- protecia mediului nconjurtor,
- aprarea contra inundaiilor,
- paza contra incendiilor etc.
La acestea se adaug cheltuielile privind organele nsrcinate cu meninerea ordinii
publice, i anume: poliia i jandarmeria, sigurana statului, justiia i procuratura, deci
ntreg aparatul cu atribuii coercitive.
Mrimea cheltuielilor pentru funcionarea aparatului de stat sporete odat cu
creterea complexitii vieii economico-sociale ajungnd astzi n rile dezvoltate la peste
o treime din venitul naional i deinnd ponderea cea mai important n totalul
cheltuielilor publice.
Ponderea angajatilor guvernamentali in populatia ocupata depaseste in statele
dezvoltate 15%. Aceste cheltuieli se refere nu numai la salariile functionarilor de stat ci si
la mijloacele materiale si tehnice pe care trebuie sa le aiba la dispozitie.
Nivelul salariilor functionarilor publici are o deosebita importanta pentru
functionarea corespunzatoare a organelor statului. Neluarea in considerare a acestei
realitati poate duce la grave fenomene de disfunctionalitate, inclusiv la coruptie

Legislatia nationala in domeniul finantelor publice contine reglementari precise in

materia salarizarii personalului din institutiile publice. Astfel, in sistemul bugetar, la institutiile
publice din subordinea autoritatilor locale, salariile se platesc o data pe luna, pentru luna
precedenta.
Ordonatorii principali de credite au obligatia sa se incadreze in cheltuielile de
personal, numarul maxim de posturi si in structura posturilor, prin stabilirea si
comunicarea numarului de posturi, salariilor de baza, indemnizatiilor de conducere si a
celorlalte elemente ale sistemului de salarizare, prevazute de lege, ordonatorilor
secundari, iar acestia ordonatorilor tertiari de credite bugetare.

61
 28. Cheltuielile publice pentru actiuni economice

Funcia economico-organizatoric a statului se manifest, ntre altele, n dezvoltarea

sistematic n ramurile economiei naionale, potrivit cerinelor legilor economice.
n acest scop, an de an, statul a alocat i aloc o bun parte din resursele sale bneti
n scopul dezvoltrii nentrerupte a economiei naionale.

Resursele banesti destinate finantarii economiei nationale servesc la :

- largirea fondurilor fixe pe calea investitilor (ex. construrirea de fabrici, intreprinderi,
uzine noi si echiparea lor cu masinile, utilajele si uneltele necesare productiei, precum si
reconstruirea, modernizara si largirea celor existente)
- reducerea fondurilor fixe partial uzate intr-o stare de functionare cat mai aproapiata de
cea initiala, pe calea reparatiilor capitale ;
- asigurarea intreprinderilor nou-create cu mijloacele circulante proprii necesare si
acoperirea cresterilor de mijloace circulante la intreprinderile in functiune
- acoperirea unor diferente de pret
- acoperirea cheltuielilor pentru finantarea actiunilor agronomice, zootehnice si
veterinare, de gospodarie comunala, intretinerea si repararea drumurilor si podurilor
- constituirea rezervelor materiale de stat
Cheltuielile publice cu caracter economic au cunoscut o cretere deosebit n
perioada postbelic, concretiznd coninutul politicilor intervenioniste.

Cheltuielile bugetare pentru functionarea sectorului de stat

n sectorul de stat, n cadrul instituiilor publice de subordonare central sau local sunt
efectuate cheltuieli importante pentru diverse obiective: achiziii de bunuri necesare
funcionrii, achiziii de servicii i de lucrri necesare bunei desfurri a activitii
instituiilor publice.
Toate aceste achiziii nu se pot efectua prin contractarea direct de la entiti
economice private, ci prin aplicarea unor proceduri de achiziie public strict
reglementate de legiuitor, n scopul evitrii cheltuirii neeconomice a resurselor bugetare i
n scopul asigurrii transparenei.
De asemenea, modul de decontare si plata a bunurilor livrate ori a serviciilor
prestate sau lucrarilor executate trebuie sa respecte reglementarile stricte de disciplina
financiar-contabila aplicabile autoritatilor publice si entitatilor economice private care intra in
relatii comerciale cu autoritatile publice.

Finanarea investiiilor de stat - nu e pentru examen

ntre cheltuielile pentru finanarea economiei naionale, investiiile ocup locul cel
mai important.
Dup structura lor, investiiile se mpart n:
- lucrri de construcie,
- procurarea de utilaje,
- montarea utilajelor,
- procurri de obiecte de inventar care fac parte din fondurile fixe o alte cheltuieli de
investiii.

62
 Investiiile cu caracter productiv ale unitilor economice de stat se finaneaz din
fondul naional de dezvoltare economico-social, astfel:
- din fondul central: investiiile de interes naional privind construirea de noi
ntreprinderi sau combinate, aciunile importante privind dotarea cu utilaje i mijloace de
transport, precum i alte obiective i aciuni;
- din fondul local al unitilor administrativ-teritoriale: investiiile de interes local
privind construirea de noi uniti, precum i alte obiective i aciuni;
- din fondul propriu al unitilor economice: investiiile privind dezvoltri, mo-
dernizri, amenajri, reutilri i rennoiri de capaciti, mbuntirea proce-selor tehnologice,
obiectivele de interes comun pentru componente ale centra-lelor industriale etc.

29. Controlul financiar. Noiune, funcii, forme

Noiunea de control provine din expresia contra rolus care nseamn verificarea
actului original dup duplicatul care se ncredineaz n acest scop unei alte persoane.
Controlul este aciunea de stabilire a exactitii operaiunilor materiale care se efec-
tueaz anticipat executrii acestora, concomitent sau la scurt timp de la desfurarea lor.
Controlul asigura perfectionarea, cresterea profitului in conditii de concurenta
libera si loiala. Controlul urmareste, in principal, functionarea unitatilor de productie la
capactiate normala, chiar maxima, pe criterii de eficienta si rentabilitate.
Ca i component a controlului economic, controlul financiar are ca obiectiv
cunoaterea de ctre stat a :
- modului n care sunt administrate mijloacele materiale i financiare de ctre societile
comerciale publice,
- modul de realizare i cheltuire a banului public,
- asigurarea echilibrului financiar,
- realizarea eficienei economico-financiare,
- dezvoltarea economiei naionale,
- nfptuirea progresului social.

Controlul financiar reprezint un mijloc de prevenire a faptelor ilegale, de

identificare a deficienelor i de stabilire a msurilor necesare pentru restabilirea
legalitii.
Controlul are ca direcii eseniale :
- organizarea mai bun a muncii,
- ntrirea ordinii i disciplinei n organizarea i desfurarea activitii economice, a
disciplinei tehnologice,
- gospodrirea eficient a mijloacelor de munc, materiale i financiare, - respectarea i
aplicarea ferm a legislaiei rii de ctre toi membrii societii,
-organizarea i conducerea tiinific a ntregii activiti social-economice pe baza
coordonatelor stabilite la elaborarea programelor de dezvoltare,
- buna desfurare a procesului de transformare a deciziei n aciune i a aciunii n
rezultate mai eficiente.

63
 Controlul const n examinarea realizrii aciunilor conform programului fixat, a
ordinelor date i cu respectarea principiilor stabilite.
Obiectul controlului l reprezint identificarea i soluionarea erorilor, abaterilor,
lipsurilor i deficienelor, n vederea remedierii i prevenirii lor pe viitor.

Functiile controlului financiar

1) Functia de evaluare - are in vedere acte si operatiuni de estimare a situatiei existente

la un moment dat, a rezultatelor obtinute la sfarsitul unei perioade, a modului de desfasurare a
activitatii in conditii de normalitate, legalitate si eficienta. Este o functie de apreciere completa,
reala, exacta si concreta a activitatii controlate. Pe langa apreciere, aceasta functie implica si
sugestii, propuneri, precum si stablilrea si aplicarea masurilor pentru imbunatatirea rezultatelor
activitatii controlate
2) Functia preventiva - consta intr-o serie de masuri luate de organele de control in
vederea evitarii si eliminarii unor fraude inainte ca efectele negative ale acestora sa se produca,
prin identificarea si anularea cauzelor care le genereaza sau le favorizeaza. Prin aceasta actiune,
controlul are sarcina de a opri actele si operatiunile care nu sunt legale, in faza de angajare a
societatii comerciale.
3) Functia de documentare - prin care se asigura cunoasterea cantitativa si calitativa a
problemelor ce fac obiectul dezvoltarii economico-sociale, controlul participand nemijlocit la
actul de conducere, furnizand date si informatii in fundamentarea deciziilor economico-
financiare
4) Functia recuperatorie - prezinta o importanta majora a controlului financiar constand
in actiunea de descoperire si recuperare a pagubei si luarea de masuri fata de cei vinovati.
Masurile de constrangere se iau fie de organele de control in mod direct, fie la propunerea
acestora de catre organul ierarhis superior sau justitie.
5) Functia pedagogica - controlul contribuie la ridicarea cadrelor din economie, a
nivelului de pregatire si la solutionarea in conditii satisfacatoare a sarcinilor ce le revin

Formele controlului financiar

De lege lata controlul financiar al execuiei bugetare este reglementat prin trei acte
normative eseniale, care stabilesc i formele acestui tip de control:
1) Controlul financiar preventiv - activitatea prin care se verifica legalitatea si
regularitatea operatiunilor efectuate pe seama fondurilor publice sau a patrimoniului public,
inainte de aprobarea acestora
2) Controlul intern/managerial - ansamblul formelor de control exercitate la nivelul
entitatii piblice, inclusiv auditul intern, stabilite de conducere, in concordanta cu obiectivele
acesteia si cu reglementarile legale, in vederea asigurarii administrarii fondurilor in mod
economic, eficient si eficace, incluzand si structurile organizatorice, metodele si procedurile
3) Auditul public intern - activitatea functional independenta si obiectiva, care da
asigurari si consiliere conducerii institutiei publice pentru buna administrare a veniturilor si
cheltuielilor publice, perfectionand activitatile acesteia
4) Controlul ulterior al Curtii de Conturi - se exercita asupra modului de formare, de
administrare si de intrebuintare a resurselor financiare ale statului si ale sectorului public,
precum si asupra modului de gestionare a patrimoniului public si privat al statului si al unitatilor

64
administrativ-teritoriale. Prin controlul sau, Curtea de Conturi urmareste respectarea legii in
gestionarea mijloacelor materiale si banesti. De asemenea, Curtea de Conturi analizeaza
calitatea gestiunii financiare din punct de vedere al economicitatii, eficientei si eficacitatii.

Exista mai multe criterii de delimitare a formelor controlului financiar.

1) In functie de momentul efectuarii controlului :
- anterior
- concomitent
- ulterior
2) In functie de organul care efectueaza controlul :
- controlul exercitat de Ministerul Finantelor - in general preventiv si concomitent
- controlul exercitat de catre ordonatorul principal de credite la ordonatorii secundari si
tertiari aflati sub autoritatea sa - concomitent si ulterior
- controlul propriu organizat de entitatea publica asupra propriilor operatiuni efectuate -
preventiv si concomitent
- controlul exercitat prin departamentul de specialitate intern - preventiv si concomitent
- controlul exercitat de catre Curtea de Conturi.- intotdeauna ulterior
3) Dupa sfera de activitate :
- intern - se efectueaza pe baza dispozitiilor din interiorul societatii
- extern - se bazeaza pe documentele existente la agentii economici

Controlul poate fi permanent sau periodic, total sau partial. El poate fi, de asemenea
grupat pe diverse sectoare ale activitatii, si anume in controlul de magazie, de documente
Controlul poate fi impartit si dupa organele care il executa in : control financiar
ierarhic, control de gestiune sau control de executie.
Dupa modul de concretizare distingem : control direct, control indirect, control de
drep sau control de fapt.

30. Controlul financiar preventiv

Controlul financiar preventiv are drept scop identificarea operaiunilor care nu
respect condiiile de legalitate i regularitate i/sau, dup caz, de ncadrare n limitele i
destinaia creditelor bugetare i de angajament i prin a cror efectuare s-ar prejudicia
patrimoniul public i/sau fondurile publice.
Fac obiectul controlului financiar preventiv operaiunile care vizeaz, n principal:
- angajamentele legale i angajamentele bugetare;
- deschiderea i repartizarea de credite bugetare;
- modificarea repartizrii pe trimestre i pe subdiviziuni a clasificaiei bugetare a
creditelor aprobate, inclusiv prin virri de credite;
- ordonanarea cheltuielilor;
- constituirea veniturilor publice, n privina autorizrii i stabilirii titlurilor de ncasare;
- concesionarea sau nchirierea de bunuri aparinnd domeniului public al statului sau al
unitilor administrativ-teritoriale;
- vnzarea, gajarea, concesionarea sau nchirierea de bunuri aparinnd domeniului privat
al statului sau al unitilor administrativ-teritoriale;
- alte categorii de operaiuni stabilite prin ordin al ministrului finanelor publice.

65
 n funcie de specificul entitii publice, conductorul acesteia decide exercitarea
controlului financiar preventiv i asupra altor categorii de operaiuni.

Entitile publice, n nelesul legii, la care se organizeaz controlul financiar

preventiv sunt:
- autoritile publice i autoritile administrative autonome;
- instituiile publice aparinnd administraiei publice centrale i locale i instituiile
publice din subordinea acestora;
- regiile autonome de interes naional sau local;
- companiile sau societile naionale;
- societile comerciale la care statul sau o unitate administrativ-teritorial
deine capitalul majoritar i utilizeaz/administreaz fonduri publice i/sau patrimoniu public;
- ageniile, cu sau fr personalitate juridic, care gestioneaz fonduri provenite din
finanri externe, rambursabile sau nerambursabile, cum ar fi: unitile de management al
proiectelor (UMP), unitile de coordonare a proiectelor (UCP), Oficiul de pli i contractare
PHARE (OPCP), Agenia SAPARD, Fondul Naional de Preaderare, precum i alte agenii de
implementare a fondurilor europene;
- Ministerul Finanelor Publice, pentru operaiunile de trezorerie, datorie public,
realizarea veniturilor statului i a contribuiei Romniei la bugetul Uniunii Europene;
- autoritile publice executive ale administraiei publice locale, pentru opera-
iunile de datorie publica i realizarea veniturilor proprii.

Coninutul controlului financiar preventiv.

Potrivit art. 23 din Legea nr. 500/2002 privind finanele publice, controlul financiar
preventiv se exercit asupra tuturor operaiunilor care afecteaz fondurile publice i/sau
patrimoniul public.
Controlul financiar preventiv se exercit asupra documentelor n care sunt
consemnate operaiunile patrimoniale, nainte ca acestea s devin acte juridice, prin
aprobarea lor de ctre titularul de drept al competenei sau de ctre titularul unei competene
delegate n condiiile legii.
Controlul financiar preventiv consta in verificarea sistematica a operatiunilor ce fac
obiecul acestuia din punct de vedere al :
a) respectarii tuturor prevederilor legale care le sunt aplicabile, in vigoare la data
efectuarii operatiunilor (control de legalitate)
b) indeplinirii sub toate aspectele a principiilor si a regulilor procedurale si metodologice
care sunt aplicabile categoriilor de operatiuni din care fac parte operatiunile supusu controlului
(control de regularitate)
c) incadrarii in limitele si destinatia creditelor bugetare si/sau de angajament dupa caz
(control bugetar)
Controlul financiar preventiv al operaiunilor se exercit pe baza actelor i/sau
docu-mentelor justificative certificate n privina realitii, regularitii i legalitii, de
ctre conductorii compartimentelor de specialitate emitente.
La entitile publice unde nu sunt organizate compartimente de specialitate juridic
i/sau financiar-contabil, controlul financiar preventiv se va exercita exclusiv prin viza
persoanei desemnate de conductorul entitii publice.

66
 Conductorii compartimentelor de specialitate rspund pentru realitatea,
regularitatea i legalitatea operaiunilor ale cror acte i/sau documente justificative le-au
certificat sau avizat.
Obinerea vizei de control financiar preventiv pentru operaiuni care au la baz acte
i/sau documente justificative certificate sau avizate, care se dovedesc ulterior nereale,
inexacte sau nelegale, nu exonereaz de rspundere efii compartimentelor de specialitate
sau alte persoane competente din cadrul acestora.

Principiile care stau la baza exercitarii controlului financiar preventiv de catre

persoanele desemnate cu aceasta activitate sunt :
a) Competenta profesionala.
b) Independenta decizonala in conditiile separarii atributiilor
c) Obiectivitate

Controlul financiar preventiv este de dou feluri: control financiar preventiv

propriu i control financiar preventiv delegat.

1. Controlul financiar preventiv propriu

Organizarea controlului financiar preventiv propriu

Entitile publice, prin conductorii acestora, au obligaia de a organiza controlul
financiar preventiv propriu i evidena angajamentelor n cadrul compartimentului
contabil.
Conductorii entitilor publice au obligaia s stabileasc proiectele de operaiuni
supuse controlului financiar preventiv, documentele justificative i circuitul acestora, cu
respectarea dispoziiilor legale.
Controlul financiar preventiv se organizeaz, de regul, n cadrul compartimentelor
de specialitate financiar-contabil. n raport de natura operaiunilor, conductorul entitii
publice poate decide extinderea acestuia i la nivelul altor compartimente de specialitate n
care se iniiaz, prin acte juridice, sau se constat obligaii de plat sau alte obligaii de natur
patrimonial.

Persoanele care exercit controlul financiar preventiv

Persoanele care exercit controlul financiar preventiv propriu sunt, de regul,
numite din cadrul compartimentului financiar-contabil, putnd ns face parte i din alte
compartimente de specialitate.
Persoanle desemnate cu exercitarea activitatii de control financiar preventiv
propriu trebuie sa aiba competentele profesionale solicitate pentru aceasta activitate,
respectiv studii superioare economice sau juridice si o vechime efectiva de in domeniul
finantelor publice de minimum 3 ani.
Numirea persoanelor nsrcinate cu efectuarea controlului financiar preventiv
propriu se realizeaz astfel:
a) la instituiile publice la care se exercit funcia de ordonator principal de credite al
bugetului de stat, bugetului asigurrilor sociale de stat, precum i al bugetului oricrui fond
special, de ctre conductorul instituiei, prin act de decizie intern i cu acordul Ministerului
Finanelor Publice Direcia general de control financiar preventiv.

67
 b) la celelalte entiti publice, prin decizia conductorului acestora, cu acordul entitii
publice ierarhic superioare.
Actul de numire a controlului financiar va cuprinde si limitele de competenta in
exercitarea controlului financiar propriu.

Exercitarea controlului financiar preventiv propriu

Prin exercitarea controlului financiar preventiv propriu se verific legalitatea
operaiunilor de urmeaz a fi derulate.
Controlul legalitii se realizeaz prin operaiunea de avizare.
n ipoteza n care operaiunea est legal, persoana nsrcinat cu exercitarea
controlului va acorda viza de control financiar, iar n ipoteza n care operaiunea este
nelegal ori trebuie s suporte anumite corective, persoana nsrcinat cu exercitarea
controlului preventiv va refuza acordarea vizei de control financiar preventiv.
Viza de control financiar preventiv se exercit prin semntura persoanei desemnate
i prin aplicarea sigiliului personal, care va cuprinde urmtoarele informaii: denumirea
entitii publice; meniunea vizat pentru control financiar preventiv; numrul sigiliului
(numrul de identificare a titularului acestuia); data acordrii vizei (an, luna, zi).

2. Controlul financiar preventiv delegat

Organizarea controlului financiar preventiv delegat

Ministerul Finanelor Publice poate exercita, prin controlori delegai numii de
ministrul finanelor publice, controlul preventiv la unele entiti publice asupra unor
operaiuni care pot afecta execuia n condiii de echilibru a bugetelor sau care sunt
asociate unor categorii de riscuri determinate prin metodologia specific analizei
riscurilor.
Controlul preventiv delegat se exercit la nivelul ordonatorilor principali de credite
ai bugetelor componente ale sistemului bugetar.
De asemenea, ministrul finanelor publice numete unul sau mai muli controlori
delegai pentru operaiunile derulate prin bugetul trezoreriei statului, pentru operaiuni
privind datoria public i pentru alte operaiuni specifice Ministerului Finanelor Publice.
Pentru asigurarea gestiunii financiare, n condiii de legalitate, economicitate i
eficien, a fondurilor acordate Romniei de Uniunea European i pentru implementarea
procedurilor prevzute n regulamentele organismelor finanatoare, ministrul finanelor
publice numete controlori delegai i la ageniile de implementare i la Fondul Naional.

Persoanele care exercit controlul financiar preventiv delegat

Pot fi incadrate in functia de controlor delegat numai persoanele care au studii

superioare economice sau juridice si o vechime efectiva in domeniul finantelor publice de
minimum 7 ani.
Controlorul delegat este funcionar public, angajat al Ministerului Finanelor
Publice.
Numirea controlorilor delegai se face prin ordin al ministrului finanelor publice.
Prin ordinul de numire se stabilesc tipurile de operaiuni care se supun controlului
preventiv delegat, precum i limitele de la care acesta se exercit.

68
 Controlorii delegai nu pot fi soi, rude sau afini pn la gradul al IV-lea inclusiv cu
ordonatorul de credite pe lng care sunt numii.
Controlorilor delegai le sunt interzise exercitarea, direct sau prin persoane
interpuse, a activitilor de comer, precum i participarea la administrarea sau
conducerea unor societi comerciale sau civile. Ei nu pot exercita funcia de expert
judiciar sau arbitru desemnat de pri ntr-un arbitraj.
Funcia de controlor delegat este incompatibil cu orice alt funcie public sau
privat, cu excepia funciilor didactice din nvmntul superior.
Se interzice controlorilor delegai s fac parte din partide politice sau s desfoare
activiti publice cu caracter politic.
Exercitarea controlului financiar preventiv delegat
Controlul financiar preventiv delegat se exercit asupra operaiunilor care se
nscriu n condiiile fixate prin ordinul de numire.
Controlul financiar preventiv delegat se exercit asupra operaiunilor ce intr n
competena sa numai dup ce acestea au fost supuse controlului preventiv intern.
Operaiunile refuzate la viza de control preventiv intern nu mai sunt supuse
controlului preventiv delegat.
Controlul financiar preventiv delegat se efectueaz n termenul cel mai scurt.
Perioada maxim pentru acordarea sau, dup caz, pentru refuzul vizei de control
financiar preventiv delegat este de 3 zile lucrtoare de la prezentarea proiectului unei
operaiuni, nsoit de toate documentele justificative.
n cazuri excepionale, controlorul delegat are dreptul sa prelungeasc perioada de
3 zile lucrtoare cu maximum 5 zile lucrtoare, pe baza unui referat de justificare pe care are
obligaia s l transmit de ndat spre informare controlorului financiar ef i ordonatorului de
credite.
n urma analizrii legalitii i economicitii unei operaiuni, controlorul delegat
poate acorda viza sau poate refuza viza de control preventiv delegat.
Viza de control financiar preventiv delegat se acord sau se refuz n scris, pe
formular tipizat, i trebuie s poarte semntura i sigiliul personal al controlorului delegat
competent.

Raportul naional anual privind controlul preventiv

Ministerul Finanelor Publice, prin Direcia General de Control Financiar
preventiv, elaboreaz raportul naional anual privind controlul preventiv.
Ministerul Finanelor Publice transmite acest raport spre dezbatere Guvernului, o
dat cu conturile generale anuale de execuie a bugetelor prevzute de lege.

n raportul naional anual privind controlul preventiv se va face referire la:

a) rezultatele activitii de control financiar preventiv,
b) factorii de risc n administrarea patrimoniului i/sau fondurilor publice,
c) aciunile ce au fost sau trebuie ntreprinse pentru reducerea riscurilor n n
administrarea patrimoniului i/sau fondurilor publice.

69
 31. Auditul public intern
Definiie
Auditul public intern reprezint o activitate funcional independent i obiectiv,
care d asigurri i consiliere conducerii pentru buna administrare a veniturilor i
cheltuielilor publice, perfecionnd activitile entitii publice.

Tipuri de audit
Legea privind auditul public intern definete urmtoarele tipuri de audit:
a) auditul de sistem
b) auditul performanei
c) auditul de regularitate

Sfera auditului public intern cuprinde:

a) activitile financiare sau cu implicaii financiare desfurate de entitatea public din
momentul constituirii angajamentelor pn la utilizarea fondurilor de ctre beneficiarii finali,
inclusiv a fondurilor provenite din asistena extern;
b) constituirea veniturilor publice, respectiv autorizarea i stabilirea titlurilor de crean,
precum i a facilitilor acordate la ncasarea acestora;
c) administrarea patrimoniului public, precum i vnzarea, gajarea, concesionarea sau
nchirierea de bunuri din domeniul privat/public al statului ori al unitilor administrativ-
teritoriale;
d) sistemele de management financiar i control, inclusiv contabilitatea i sistemele
informatice aferente.

Obiectivele auditului public intern sunt:

a) asigurarea obiectiv i consilierea, destinate s mbunteasc sistemele i activitile
entitii publice;
b) sprijinirea ndeplinirii obiectivelor entitii publice printr-o abordare sistematic i
metodic, prin care se evalueaz i se mbuntete eficacitatea sistemului de conducere bazat
pe gestiunea riscului, a controlului i a proceselor administrrii.

Organizarea auditului public intern n Romnia

Auditul public intern este organizat astfel:

a) Comitetul pentru Audit Public Intern (CAPI);
b) Unitatea Central de Armonizare pentru Auditul Public Intern (UCAAPI);
c) Compartimentele de audit public intern din entitile publice.

Comitetul pentru Audit Public Intern (CAPI)

Este un organism cu caracter consultativ care acioneaz n vederea definirii
strategiei i a mbuntirii activitii de audit public intern n sectorul public.
CAPI cuprinde 11 membri si este condus de un presedinte ales cu majoritate simpla de
voturi dintre membri comitetului, pentru o perioada de 3 ani.

70
 Atributii principale :
- dezbate planurile strategice de dezvoltare in domeniul auditului public intern si emite o
opinie asupra directiilor de dezvoltare a acestuia ;
- dezbate si emite o opinie asupra actului normativ elaborat de UCAAPI
- dezbate si avizeaza raportul anual privind activitatea de audit public intern si il prezinta
Guvernului
- avizeaza planul misiunilor de audit public intern de interes national cu implicatii
multisectoriale
- avizeaza numirea si revocarea directorului general al UCAPPI

Unitatea Central de Armonizare pentru Auditul Public Intern (UCAAPI)

Se constituie n cadrul Ministerului Finanelor Publice, n subordinea direct a
ministrului finanelor publice.
UCCAPI este condusa de un director general, numit de ministerul finantelor
publice. Acesta este functionar public si trebuie sa aiba o inalta calificare profesionala in
domeniul financiar contabil si/sau al auditului

Obiectivele UCAAPI sunt

- elaborarea strategiei i a cadrului normativ general,
- de coordonare i evaluare a activitii de audit public intern la nivel naional
- de realizare a misiunilor de audit public intern de interes naional cu implicaii
multisectoriale.

Atributii principale :
- elaboreaza, conduce si aplica o strategie unitara in domeniul auditului public intern si
monitorizeaza la nivel national aceasta activitate
- dezvolta cadrul normativ in domeniul auditului public intern
- dezvolta metodologiile in domeniul riscului managerial
- elaboreaza Codul privind conduita etica a auditorului intern
- efectueaza misiuni de audit public intern de interes national cu implicatii multisectoriale
- coopereaza cu Curtea de Conturi si cu ale instituii si autoritati publice din Romania.

Compartimentele de audit public intern din entitile publice

Compartimentul de audit public intern este constituit la nivelul entitilor publice.
Conductorul instituiei publice, sau n cazul altor entiti publice, organul de
conducere colectiv, are obligaia instituirii cadrului organizatoric i funcional necesar
desfurrii activitii de audit public intern.
Obiectivele compartimentului de audit public intern sunt:
a) de a ajuta entitatea public att n ansamblul ct i structurile sale prin intermediul
opiniilor i recomandrilor;
b) s gestioneze mai bine riscurile;
c) s asigure o mai bun administrare i pstrare a patrimoniului;
d) s asigure o mai bun monitorizare a conformitii cu regulile i procedurile existente;
e) s asigure o eviden contabil i un management informatic fiabile i corecte;
f) s mbunteasc calitatea managementului, a controlului i auditului intern;
g) s mbunteasc eficiena i eficacitatea operaiilor.

71
 Atributii principale :
- elaboreaza norme metodologice specifice entitatii publice in care isi desfasoara
activitatea, cu avizul UCAAPI
- elaboreaza proiectul planului anual de audit public intern
- elaboreaza raportul anual al activitatii de audit public intern
- raporteaza periodic asupra constatarilor, concluziilor si recomandarilor rezultate din
activitatiile sale de audit.

Auditorii interni
Auditorii interni trebuie sa aiba o atitudine impartiala, sa nu aiba prejudecati, sa
evite conflictele de interese, sa-si indeplineasca atributiile in mod obiectiv si independent,
cu profesionalism si integritate, potrivit normelor si procedurilor specifice activitatii de audit
public intern.
Auditorii interni nu vor divulga niciun fel de date, fapte sau situatii pe care le-au
constatat in cursul ori in legatura cu indeplinirea misiunilor de audit public intern.

Desfurarea auditului public intern

Auditul public intern se realizeaz pe baza unui plan de audit public intern elaborat
de conductorul compartimentului pentru audit public intern al instituiei respective prin
misiuni de audit public intern.
Proiectul planului de audit public intern se elaboreaz de ctre compartimentul de
audit public intern, pe baza evalurii riscului asociat diferitelor structuri, activiti, pro-
grame/proiecte sau operaiuni, precum i prin preluarea sugestiilor conductorului
entitii publice, prin consultare cu entitile publice ierarhic superioare, innd seama de
recomandrile Curii de Conturi.
Conductorul entitii publice aprob anual proiectul planului de audit public
intern.
n realizarea misiunilor de audit auditorii interni i desfoar activitatea pe baz
de ordin de serviciu, emis de eful compartimentului de audit public intern, care prevede n
mod explicit scopul, obiectivele, tipul i durata auditului public intern, precum i
nominalizarea echipei de auditare.
Compartimentul de audit public intern notific structura care va fi auditat, cu 15
zile nainte de declanarea misiunii de audit, preciznd scopul, principalele obiective,
durata misiunii de audit.
Auditorii interni au acces la toate datele i informaiile, inclusiv la cele existente n
format electronic, pe care le consider relevante pentru scopul i obiectivele precizate n
ordinul de serviciu.
Auditorii interni pot solicita date, informaii, precum i copii ale documentelor,
certificate pentru conformitate, de la persoanele fizice i juridice aflate n legtur cu
structura auditat, iar acestea au obligaia de a le pune la dispoziie la data solicitat.
Ori de cte ori n efectuarea auditului public intern sunt necesare cunotine de strict
specialitate, conductorul compartimentului de audit public intern poate decide asupra
oportunitii contractrii de servicii de expertiz/consultan din afara entitii
publice.

72
 Auditorii interni elaboreaz un proiect de raport de audit public intern la sfritul
fiecrei misiuni de audit public intern; proiectul de raport de audit public intern reflect
cadrul general, obiectivele, constatrile, concluziile i recomandrile. Raportul de audit
public intern este nsoit de documente justificative.
Proiectul de raport de audit public intern se transmite la structura auditat; aceasta
poate trimite, n maximum 15 zile de la primirea raportului, punctele sale de vedere, care vor
fi analizate de auditorii interni.
eful compartimentului de audit public intern trimite raportul de audit public
intern finalizat, mpreun cu rezultatele concilierii, conductorului entitii publice care a
aprobat misiunea, pentru analiz i avizare. Dup avizare recomandrile cuprinse n
raportul de audit public intern vor fi comunicate structurii auditate.
Structura auditat informeaz compartimentul de audit public intern asupra
modului de implementare a recomandrilor, incluznd un calendar al acestora.
Compartimentul de audit public intern verific i raporteaz UCAAPI sau
organului ierarhic superior, dup caz, asupra progreselor nregistrate n implementarea
recomandrilor.

32. Curtea de Conturi a Romaniei. Organizare, functionare

Curtea de Conturi este institutia de control, sub forma auditului public extern, in
domeniul financiar, functionand in mod automat, dar cu respectarea dispozitiilor
prevazute de Constitutie si in celelalte legi ale tarii.
Actuala reglementare a Curtii de Conturi este cuprinsa in Legea nr. 94/1992 privind
organizarea si functionarea Curtii de Conturi cu modificarile si completarile ulterioare.
Ratiunea infintarii Curtii de Conturi rezida in a asigura populatiei atat cunoasterea
daca banii de care se dispenseaza prin impozite si averea publica sunt administrati
conform legii ct i convingerea c toi cei care nu respect legea sunt obligai la
rspundere, la recuperarea prejudiciilor cauzate.

Principii de funcionare
Funcionarea Curii de Conturi este guvernat de dou principii:
- principiul unicitii;
- principiul autonomiei

In virtutea principiului unicitatii, atributiile Curtii de Conturi la nivelul judetelor si

al municipiului Bucuresti sunt exercitate de camerele de conturi judetene. Curtea de
Conturi controleaza aceste camere de conturi judetene considerate a fi o prelungire in
teritoriu prin intermediul careia isi indeplineste atributiile
Consacrat prin insasi legea organica, principul autonomiei, cel de al doilea principiu
care sta la baza functionarii Curtii de Conturi, este cuprins in art 1 alin. (3) din Legea nr.
94/1992, conform caruia Curtea de Conturi isi desfasoara activitatea in mod autonom, in
conformitate cu dispozitiile prevazute in Constitutie si in legea sa de organizare.

73
 Legea prevede doua modalitati de limitare a autonomiei Curtii de Conturi in
stabilirea programului sau de control :
-potrivit art. 3 alin. (3), hotararile Camerei Deputatilor sau ale Senatului prin care se cere
Curtii de Conturi efectuarea unor controale, in limitele competentelor sale, sunt obligatoriii.
Nico alta autoritate publica nu o mai poate obliga ;
- potrivit art. 3 alin. (2), numai Parlamentul poate opri controalele initiate de Curtea de
Conturi din oficiu si numai in cazul depasirii competentelor stabilite prin lege.

In baza aceluiasi principiu al autonomiei, Curtea de Conturi prezinta urmatoarele

trasaturi :
- isi intocmeste bugetul propriu, care este prevazut distinct in bugetul de stat ;
- poate participa la activitatea organismelor internationale de specialitate si poate deveni
membra a acestora ;
- membrii Plenului Curtii de Conturi sunt independenti in exercitarea mandatului lor si
inamovibili pe toata durata acestuia ;
- membrii Plenului Curtii de Conturi sunt numiti de Parlament ;
- initiaza actiuni de control din oficiu ;
- are autonoie in recrutarea personalului de control ;
- are acces neingradit la informatiile si la documentele necesare exercitarii atributiilor
sale.

Funciile Curii de Conturi

Funciile Curii de Conturi sunt stabilite prin art. 140 alin. (1) din Constituie conform
cruia Curtea de Conturi exercit controlul asupra modului de formare, de administrare i
de ntrebuinare a resurselor financiare ale statului i ale sectorului public.
Potrivit legii, functia de control a Curtii de Conturi se realizeaza prin proceduri de
audit public extern prevazute in standardele proprii de audit, elaborate in conformitate cu
standardele de audit internationale general acceptate.
n cadrul funciei de control, Curtea desfoar o activitate de verificare a legalitii,
naterii, modificrii i stingerii raporturilor juridice financiare n scopul aplicrii corecte
a legislaiei financiare.

Curtea de Conturi exercit controlul general asupra :

- gestionrii bugetului public,
- formarea i ntrebuinarea fondurilor bneti,
- cauzelor care conduc la deficiene, att n ce privete bugetul de stat, bugetul
asigurrilor sociale de stat i bugetele locale, ct i fondurile bneti speciale, de tezaur i din
mprumuturi publice,
- utilizarea alocaiilor bugetare pentru investiii, a subveniilor i transferurilor din
bugetul de stat
- utilizarea fondurilor puse la dispoziia Romniei de Uniunea European.

In reglementarea anterioara, Curtea de Conturi a indeplinit si o functie

jurisdictionala, care se realiza prin instantele Curtii de Conturi si consta in solutionarea
litigilor aparute in urma controlului efectuat de organele specializate ale Curtii. Functia

74
jurisdictionala se realizeaza in momentul in care, in urma activitatii de control desfasurate de
Curtea de Conturi, apareau situatii conflictuale.

Numirea si statutul personalului

Constitutia Romaniei, in art. 140 alin. (4), stabileste ca membrii Plenului Curtii de
Conturi (consilierii de conturi) sunt numiti de Parlament pentru un mandat de 9 ani, care
nu poate fi prelungit sau innoit.
Tot Constitutia dispune, in art. 140 alin. (5), ca numarul consilierilor de conturi se
innoieste cu o treime, din 3 in 3 ani, in conditiile prevazute de Legea Curtii de Conturi,
precum si faptul ca revocarea membrilor Curtii de Conturi se poate face doar de catre
Parlament, in cazurile si conditiile prevazute de aceeasi lege.

Consilierii de Conturi sunt membri ai Plenului Curtii de Conturi, in numar de 18.

Membrii Curtii de Conturi sunt numiti pentru 9 ani si incepand cu data depunerii
juramantului ei intra in exercitarea atributiilor. Sunt numiti de Parlament, la propunerea
Comisiilor permanente pentru buget, finante si banci ale celor doua Camere.
Dintre consilierii de conturi, Parlamentul numeste pe presedintii si vicepresedintii
Curtii de Conturi si ai Autoritatii de Audit.

Pentru a ocupa functia de consilier de conturi, persoana trebuie sa indeplineasca

urmatoarele conditii :
- sa aiba vechime de minimum 10 ani in specialitatea studiilor absolvite ;
- sa aiba studii superioare economice sau juridice ;
- pregatire profesionala temeinica.
Membrii Curtii de Conturi sunt independenti si inamovibili, iar potrivit legii organice
nu pot face parte din partide politice sau sa desfasoare activitati publice cu caracter
politic.

Pentru membrii Curtii de Conturi, legea organica prevede o serie de interdictii si

incompatibilitati, cum ar fi :
- exercitarea oricarei alte functii publice sau private, cu exceptia functiilor didactice din
invatamantul superior ;
- exercitare, direct sau prin persoane interpuse, a unor activitati de comert, participarea la
administrarea sau conducerea unor societati comerciale sau civile ;
- nu pot fi experti sau arbitri desemnati de parti intr-un arbitraj ;
- nu pot divulga continutul deliberarilor si al voturilor ;
- nu au voie sa se abtina de la vot in cadrul organelor de conducere ;
- nu pot folosi functiile pe care le detin in scop de reclama comerciala sau propaganda de
orice fel ;
- nu pot avea manifestari contrare independentei si demnitatii functiei pe care o detin.

In virtutea dreptului la inamovibilitate, consilierii de conturi nu pot fi transferati

sau avansati in functie fara acordul lor, iar in virtutea dreptului la independenta ei pot lua
liber orice decizie in exercitarea activitatii proprii, cu conditia ca aceasta sa fie legala.

75
 Mandatul de consilier de conturi inceteaza :
- la expirarea termenului pentru care a fost numit
- prin demisie
- prin deces
- prin revocarea din functie, pentru incalcarea grava a vreuneia din obligatiile sale, cu
procedura prevazuta de lege.

Structura Curii de Conturi i atribuiile membrilor acesteia

Structurile organizatorice ale Curii de Conturi sunt enumerate de art. 8 alin. (1)
din Legea nr. 94/1992, republicat i anume:
- Plenul Curtii de Conturi;
- Departamentele organizate in directii, servicii, birouri si compartimente de specialitate;
- Camerele de conturi judetene si a municipiului Bucuresti;
- Secretariatul general.

Plenul Curtii de Conturi este format din 18 consilieri de conturi si reprezinta organul
colectiv de conducere al Curtii abilitat sa ia cele mai importante masuri privind
conducerea si strategia desfasurarii activitatii Curtii.

Printre atributiile plenului pot fi amintite :

- adopta politiciile si strategiile Curtii de Conturi
- aproba normele proprii privind activitatea specifica a Curtii de Conturi ;
- aproba programele anuale de activitate a Curtii de Conturi ;
- aproba statutul de functii al personalului Curtii de Conturi ;
- aproba proiectul de buget al Curtii de Conturi ;
- hotaraste asupra modificarii interne a Curtii de Conturi, in limitele legii ;
- examineaza si aproba propunerea de ordine de zi a sedintei plenului, formulata de
presedintele Curtii ;
- aproba contractarea de lucrari, bunuri, servicii sau alte prestatii necesare functionarii
Curtii de Conturi

Sedintele plenului Curtii de Conturi sunt convocate de cate ori este necesar, iar
pentru a se tine este necesar un cvorum de 2/3 din numarul consilierilor de conturi.
Deciziile plenului sunt adoptate cu votul majoritatii membrilor prezenti.
Conducerea executiva a Curtii de Conturi se exercita de catre un presedinte ajutat de
doi vicepresedintii, acestia fiind numiti de Parlament

Atributiile Presedintelui Curtii de Conturi :

- reprezinta Curtea de Conturi si asigura relatiile acesteia cu institutiile si autoritatiile
publice si cu organismele nationale si internationale de profil ;
- coordoneaza activitatea Curtii de Conturi ;
- convoaca si prezideaza dezbaterile plenului si asigura exercitarea hotararilor acestuia ;
- propune ordinea de zi a sedintelor plenului si o supune aprobarii acestuia ;
- numeste personalul Curtii de Conturi, cu exceptia celui numit de plen, si dispune, daca
este cazul, detasarea sau revocarea din functie a acestuia, in conditiile legii ;

76
 - exercita actiunea disciplinara ;
- comunica posturile vacante de membri ai Curtii de Conturi catre Parlament, pentru
luarea de masuri in vederea ocuparii acestora
- sa exercite orice alte atributii ce pot fi stabilite prin regulamentul de organizare si
functionare a Curtii de Conturi.

Departamentele sunt conduse de un consilier de conturi, care indeplineste si functia

de sef de departament, numit de Plenul Curtii
In cadrul departamentelor pot fi organizate directii, servicii, birouri si
compartimente de specialitate.

Camerele de Conturi judetene exercita functiile Curtii de Conturi in unitatile

administrativ-teritoriale. Camerele de conturi judetene si a municipiului Bucuresti sunt
conduse de catre un director si un director adjunct. In structura camerelor de conturi
judetene pot functiona servicii si birouri.

Rolul Secretariatului general este acela de a asigura funcionalitatea, informarea i

documentarea Curii de Conturi, ct i asigurarea relaiilor sale interne i externe.
Secretariatul general este condus de un secretar general. Activitatea Secretariatului
general este asigurat de specialiti n probleme specifice fiecrei direcii.

In vederea indeplinirii obligatiilor in domeniul auditului extern, ce revin Romaniei in

calitate de stat membru al Uniunii Europene, in cadrul Curtii de Conturi este organizata si
functioneaza Autoritatea de Audit pentru fondurile nerambursabile de preaderare
acordate Romaniei de Uniunea Europeana prin programele PHARE, ISPA, SAPARD.
Autoritatea de Audit este un organism independent din punct de vedere operational
fata de Curtea de Conturi si fata de celelalte autoritati responsabile cu gestionarea si
implementarea fondurilor europene nerambursabile.
Autoriatatea de Audit este singura autoritate nationala competenta sa efectueze
audit public extern, in conformitate cu legislatia europeana si nationala, asupra fondurilor
europene acordate Romaniei.

Abateri si sanctiuni
Cea mai grava sanctiune pe care o poate primi un membru al Curtii de Conturi este
revocarea din functie, care poate fi determinata de :
- neindeplinirea functiei incredintate cu impartialitate si cu respectul Constitutiei ;
- nepastrarea secretului deliberarilor si al voturilor, luarea de pozitie publica sau darea de
consultatii in problemele de competenta Curtii de Conturi;
- neexprimarea votului afirmativ sau negativ in adoptarea actelor Curtii de Conturi, prin
abtinerea de la vot sau neprezentarea motivatiei scrise pentru votul negativ ;
- necomunicarea in scris presedintelui Curtii a oricarei situatii care ar putea atrage
incompatibilitatea cu mandatul pe care il exercita ;
- permiterea functiilor pe care le indeplinesc in scop de reclama comerciala sau
propaganda de orice fel ;
- neabtinerea de la orice activitatea sau manifestare contrara independentei si demnitatii
functiei lor

77
 Infractiunile savarsite de membrii Curtii de Conturi sunt de competenta Sectiei
penale a Inaltei Curtii de Casatie si Justitie, iar infractiunile savarsite de contolorii
financiari ai Curtii de Conturi sunt de competenta curtilor de apel.
Membrii Curtii de Conturi si auditorii publici externi trimisi in judecata sunt
suspendati de drept din functie de la aceasta data, iar in caz de condamnare definitiva sunt
demisi de drept. Pentru situatia in care sunt achitati, legea prevede incetarea suspendarii
si reluarea functiei pe care au ocupat-o anterior suspendarii.

Atributiile de control ale Curtii de Conturi.

Curtea de conturi exercita controlul asupra modului de formare, de administrare si
de intrebuintare a resurselor financiare ale statului si ale sectorului public, functia de
control realizandu-se prin proceduri de audit public extern prevazute in standardele proprii
de audit, elaborate in conformitate cu standardele de audit international general acceptate.
Prin control financiar este definit aciunea de stabilire a exactitii operaiunilor
financiare ce se efectueaz anticipat, concomitent sau ulterior derulrii operaiunilor.
n noua reglementare a organizrii i funcionrii Curii de Conturi nu mai este
cuprins i atribuia de control preventiv, ce a fost exercitat de aceast instituie potrivit
Legii nr. 94/1992, n varianta iniial.

Trsturile caracteristice ale controlului financiar exercitat de Curtea de Conturi

sunt:
- este un control extern, el exercitndu-se din afara entitilor bugetare supuse
controlului;
- este un control periodic, efectundu-se la intervale de timp stabilite anual prin
programul de control al Curii de Conturi;
- este un control de execuie, prin care se urmrete modul n care au fost puse n
practic prevederile legale;
- este un control total, prin efectuarea lui urmrindu-se toate aspectele impuse de lege;
- este un control ulterior prin aceea c verific legalitatea, oportunitatea i eficiena
activitii financiare.
Obiectul controlului Curii de Conturi, care vizeaz raporturile juridice dintre subiecii
de drept, este de a urmri respectarea legii i a calitii gestionrii mijloacelor materiale i
bneti prin respectarea principiilor de economicitate, eficien i eficacitate.

Curtea de Conturi exercita functia de control asupra modului de formare, de

administrare si de intrebuintare a resurselor financiare ale statului si ale sectorului public,
furnizand Parlamentului si, respectiv, unitatilor administrativ-teritoriale rapoarte privind
utilizarea si administrarea acestora, in conformitate cu principiile legalitatii, regularitatii,
economicitatii, eficientei si eficacitatii.
De asemenea, Curtea de Conturi poate exercita auditul performantei asupra
gestiunii bugetului general consolidat, precum si a oricaror fonduri publice. Prin
constatarile si recomandarile sale, auditul performantei urmareste diminuarea costurilor,
sporirea eficientei utilizarii resurselor si indeplinirea obiectivelor propuse.

78
 Domeniile in care Curtea de Conturi urmeaza sa isi desfasoare atributiile specifice
sunt :
- formarea i utilizarea resurselor bugetului de stat ale bugetului asigurrilor sociale de
stat i ale bugetelor unitilor administrativ-teritoriale, precum i micarea fondurilor ntre
aceste bugete;
- constituirea si utilizarea celorlalte fonduri publice componente ale bugetului general
consolidat;
- formarea i gestionarea datoriei publice i situaia garaniilor guvernamentale pentru
credite interne i externe;
- utilizarea alocaiilor bugetare pentru investiii, a subveniilor i transferurilor i a altor
forme de sprijin financiar din partea statului sau a unitilor administrativ-teritoriale;
- constituirea, administrarea i utilizarea fondurilor publice de ctre autoritile
administrative autonome i de ctre instituiile publice cu caracter comercial i financiar
nfiinate prin lege, precum i de organismele autonome de asigurri sociale ale statului;
- situaia, evoluia i modul de administrare a patrimoniului public i privat al statului i
al unitilor administrativ-teritoriale de ctre instituiile publice, regiile autonome, companiile i
societile naionale, precum i concesionarea sau nchirierea de bunuri care fac parte din
proprietatea public;
- constituirea, utilizarea i gestionarea resurselor financiare privind protecia mediului,
mbuntirea calitii condiiilor de via i de munc;
- alte domenii n care, prin lege, s-a stabilit competena Curii de Conturi.

Raporturile juridice supuse controlului financiar sunt analizate sub doua aspecte:
- aspectul juridic care vizeaza legalitatea raporturilor juridice in cele trei ipoteze al
incheierii, modificarii si incetarii/stingerii lor;
- aspectul economic care urmareste respectarea principiilor de economicitate, eficacitate
si eficienta in realizarea operatiunilor economice.

Subiectele raporturilor juridice supuse controlului financiar obligatoriu sunt:

- statul i unitile administrativ-teritoriale, n calitate de persoane juridice de drept public
cu serviciile i instituiile lor publice, autonome sau neautonome;
- Banca Naional a Romniei;
- regiile autonome ;
- societile comerciale la care statul, unitile administrativ-teritoriale, instituiile publice
sau regiile autonome dein, singure sau mpreun, integral sau mai mult de jumtate din
capitalul social;
- organismele autonome de asigurri sociale sau de alt natur, care gestioneaz bunuri,
valori sau fonduri, ntr-un regim legal obligatoriu, n condiiile n care prin lege sau prin
statutele lor se prevede acest lucru;
- beneficiarii de garanii guvernamentale pentru credite, de subvenii sau de alte forme de
sprijin financiar din partea statului, a unitilor administrativ-teritoriale sau a instituiilor
publice;
- beneficiarii care administreaz, n baza unui contract de concesiune sau de nchiriere,
bunuri aparinnd domeniului public sau privat al statului sau al unitilor administrativ-
teritoriale;

79
 - alte persoane care administreaza si/sau utilizeaza fonduri publice, verificarile urmand a
se efectua in legatura cu legalitatea adminsitrarii si/sau utilizarii acestor fonduri.

Curtea de Conturi exercit controlul exclusiv asupra execuiei bugetelor

Preediniei, Gu-vernului, Curii Supreme de Justiie, Curii Constituionale, Consiliului
Legislativ, Avocatului Poporului, Camerei Deputailor i Senatului.
Evident este exceptat de la controlul Curii, bugetul acesteia, care este supus
verificrii de ctre o comisie constituit n acest scop de cele dou Camere ale
Parlamentului. Curtea de Conturi i stabilete un buget propriu care este supus spre
aprobare Parlamentului, n prima sesiune a fiecrui an, cu avizul prealabil al comisiei.

Potrivit legii de organizare i funcionare din 1992, Curtea de Conturi avea atribuii
de control financiar preventiv i de control financiar ulterior. n actuala reglementare
atribuia de control financiar preventiv a fost dat n sarcina Ministerului Finanelor
Publice.

Controlul financiar ulterior

Caracterele acestei forme de control sunt :
- este un control ulterior, deoarece se exercita asupra actelor si operatiunilor economico-
financiare, dupa ce acestea au fost executate
- este un control financiar, in sensul ca atributiile de control vizeaza creditele bugetare
sub aspectul legalitatii, formarii, repartizarii, intrebuintarii si stingerii acestora ;
- este un control extern deoarece sfera activitatii sale se bazeaza pe documentele
existente la alti agenti economice ;
- este un control total deoarece sunt urmarite toate aspectele pe care legea le impune ;
- este un control periodic deoarece se face la o data stabilita prin Programul anual de
control al Curtii de Conturi ;
- este un control de executie prin el urmarindu-se modul de aducere la indeplinire a
dispozitiilor legale
- Curtea de Conturi este institutia suprema de control financiar, in sensul ca ea este
considerata a fi o institutie cu jurisdictie speciala, avanda calitatea de organ superm in domeniul
jurisdictiei financiare.

In indeplinirea atributiilor de control financiar, Curtea de Conturi dispune de

prerogative speciale :
- obligativitatea tuturor celor care sunt supusi controlului de a transmite actele,
documentele solicitate la termenele stabilite de Curte, precum si de a asigura accesul in sediile
lor ;
- accesul neingradit la actele, documentele si informatiile necesare exercitarii atributiilor
sale.

Curtea de Conturi are competenta exclusiva de control asupra Bancii Nationale a

Romaniei, in cadrul careia se verifica programul de emisiune si circulatie monetara,
operatiunile in aur si valuta, modul de exercitare a controlului valutar, participarea B.N.R
la contractarea imprumuturilor de stat si la acoperirea datoriei publice

80
 Atributiile jurisdictionale ale Curtii de Conturi

In actuala reglementarea cuprinsa in Legea nr.92/1992, atributiile jurisdictionale ale

Curtii de Contruri au fost eliminate, litigile rezultate din activitatea Curtii de Conturi, fiind
acum solutionate de instantele specializate.

Atributii de raportare si avizare ale Curtii de Conturi

Rapoartele Curtii de Conturi

Potrivit art. 140 alin. (2) din Constitutie, Curtea de Conturi prezinta anual
Parlamentului un raport asupra conturilor de gestiune ale bugetului public national din
exercitiul bugetar expirat, cuprinzand si neregulile constatate.
Alaturi de Raportul public anual, Curtea de Conturi intocmeste si prezinta rapoarte
prin care sunt relevate rezultatele si modul de desfasurare a activitatii Curtii de Conturi
ca institutie de control in domeniul financiar. Ex. Raportul anual al Curtii de Conturi a
Romaniei.

Raportul public national este avizat de plenul Curtii de Conturi dupa ce a urmat
procedura de intocmire prevazuta de legea organica si cuprinde :
- observatiile Curtii de Conturi asupra conturilor de executie a bugetelor supuse
controlului sau,
- concluziile degajate din cotroalele dispuse de Camera Deputatilor sau de Senat sau
efectuate la regiile autonome, societati comerciale cu capital integral sau majoritar de stat si la
celelalte persoane juridice supuse controlului Curtii,
- incalcari ale legii constatate si masurile luate pentru tragerea la raspundere luate,
- alte aspecte considerate necesare de catre Curtea de conturi.

Avizele Curtii de Conturi

Curtea de Conturi avizeaza, la cererea Senatului sau a Camerei Deputatilor proiectul

bugetului de stat si proiectele de lege in domeniul finantelor publice si al contabilitatii
publice sau prin aplicarea carora ar rezulta o diminuare a veniturilor sau majorare a
cheltuielilor aprobate prin legea bugetara.
De asemenea, Curtea de Conturi avizeaza infintarea de catre Guvern sau ministere
a unor organe de specialitate in subordinea lor.
Caracterul avizelor este consultativ, in sensul ca sunt necesare, dar pentru a putea fi
adoptat un proiect de act normativ nu este obligatorie opinia exprimata de Curte.

Alte competente ale Curtii de Conturi

Legea nr. 94/1992 stabileste in competenta Curtii de Conturi si alte atributii in

domeniul financiar, astfel :
- sa evalueza activitatea de control financiar propriu si de audit intern a persoanelor
juridice controlate

81
 - sa solicite organelor de control financiar, fiscal si ale Bancii Nationale a Romaniei
verificarea cu prioritate a unor obiective in cadrul atributiilor lor legale
- sa ceara si sa utilizeze pentru exercitarea functiilor sale de control si de audit rapoartele
celorlalte organisme cu atributii de control financiar
- sa ceara unor institutii specializate ale statului, ori de cate ori este necesar, sa efectueza
verificari de specialitate care sa contribuie la clarificarea unor constatari.

O alta competenta data de lege in sarcina Curtii de Conturi consta in posibilitatea de a

solicita celor in drept suspendarea din functie a persoanelor raspunzatoare de savarsirea
faptelor cauzatoare de pagube sau a abaterilor grave cu caracter financiar, constatate in
urma controalelor sau auditurilor efectuate, pana la solutionarea definitiva a cauzelor in
care sunt implicate.

33. Raspunderea juridica. Notiune, functii, conditii, forme

Noiunea rspunderii juridice

Henry Lalou afirma c din punct de vedere etimologic cuvntul responsabilitate

deriv de la latinescul spodeo care n contractul verbis din dreptul roman nseamn obligaia
solemn a debitorului fa de creditorul su de a-i ndeplini prestaia asumat prin
contract. De aici, arat autorul, sensul ce urmeaz a fi atribuit noiunii de responsabilitate
n general i celei de responsabilitate n civil, n special, este acela de obligaie n
reparaiune ce rezult dintr-un delict sau dintr-un cvasidelict.
Rspunderea juridic este acea form a rspunderii sociale stabilit de stat n urma
nclcrii normelor de drept printr-un fapt ilicit i care determin suportarea
consecinelor corespunztoare de ctre cel vinovat, inclusiv prin utilizarea forei de
constrngere a statului n scopul restabilirii ordinii de drept astfel lezate.

Funciile rspunderii juridice

Executarea constrngerii de stat are la noi un caracter derivat, deoarece respectarea
ordinii de drept este asigurat prin metoda convingerii. Sanciunile juridice aplicabile n
cazul nerespectrii normelor de drept ndeplinesc dou funcii:
- educativ-preventiv
- coercitiv
1) Funcia educativ se realizeaz prin influena pe care o exercit asupra contiinei
oamenilor dreptul, n general, ca instrument de ordonare a desfurrii raporturilor
sociale.
2) Exercitarea constrngerii - efect intrinsec al realizrii rspunderii juridice - nu
este un scop n sine, deoarece aplicarea sanciunilor juridice are ca finalitate nu numai
constrngerea celui vinovat de nclcarea ordinii de drept s se conformeze normelor
juridice, ci urmrete, nainte de toate, o finalitate educativ, i anume cultivarea
sentimentului de respect al disciplinei i ordinii sociale, realizndu-se astfel, prin
combinarea celor dou funcii, o eficien deosebit n ceea ce privete nelegerea i
aplicarea dreptului.

82
 Raspunderea penala

1) Infraciuni n materia finanelor publice

a) Infraciuni svrite n legtur cu modul de efectuare a cheltuielilor publice.

Depirea plafoanelor de cheltuieli stabilite prin legea bugetar anual i angajarea
de cheltuieli suplimentare fondurilor bugetare alocate pentru ndeplinirea anumitor
sarcini sau realizarea anumitor obiective investiionale, fie c se refer la creditele
bugetare aprobate pentru bugetul de stat, fie c se refer la creditele bugetare aprobate
pentru bugetul local, constituie infraciune incriminat ca atare att de Legea nr. 500/2002
a finanelor publice, cat si Legea nr. 273/2006 a finanelor publice locale, infraciune care
se pedepsete cu nchisoare sau cu amend penal.

b) Infraciuni svrite n legtur cu datoria public local

Constituie infractiune si se pedepseste cu inchisoarea de la 3 la 10 ani, folosirea ori
prezentarea de documente sau date false, inexacte ori incomplete pentru primirea
aprobarilor sau garantiilor necesare acordarii finantarilor rambursabile prevazute de
O.U.G nr. 64/2007 privind datoria publica, care au ca rezultat obtinerea pe nedrept a acestor
fonduri, pedeapsa majorandu-se in situatia in care infractiunea a avut consecinte deosebit
de grave.
De asemenea, constituie infractiune schimbarea, fara respectarea prevederilor
legale, a destinatiei fondurilor provenite din finantarile rambursabile contractate direct
sau garantate de stat ori de unitatile administrativ-teritoriale.

c) Infraciuni care pot fi svrite de persoane avnd ca atribuii de serviciu

gestiunea patrimoniului public sau cheltuirea banului public
Abuzul de incredere- insuirea unui bun mobil aparinnd domeniului public sau privat
al statului sau unitilor administrativ-teritoriale ori dispunerea de acest bun pe nedrept ori
refuzul de a-l restitui se pedepsete cu nchisoare de la 3 luni la 4 ani sau cu amend.
Gestiunea frauduloas- pricinuirea de pagube unei autoriti publice sau oricare entiti
publice n general, inclusiv regie autonom, companie naional sau societate comercial la care
statul sau o autoritate a administraiei publice locale este acionar unic sau majoritar, cu rea-
credin, cu ocazia administrrii sau conservrii bunurilor acesteia, de ctre cel care are, ori
trebuie s aib grija administrrii sau conservrii acelor bunuri, se pedepsete cu nchisoare de
la 6 luni la 5 ani. Gestiunea frauduloas svrit n scopul de a dobndi un folos material se
pedepsete cu nchisoare de la 3 la 10 ani.
Delapidarea- insuirea, folosirea sau traficarea, de ctre un funcionar, n interes
personal ori pentru altul, de bani, valori sau alte bunuri pe care le gestioneaz sau le
administreaz, se pedepsesc cu nchisoare de la unu la 15 ani.n cazul n care delapidarea a avut
consecine deosebit de grave, pedeapsa este nchisoarea de la 10 la 20 de ani i interzicerea unor
drepturi.
Deturnarea de fonduri- schimbarea destinaiei fondurilor bneti sau a resurselor
materiale, fr respectarea prevederilor legale, dac fapta a cauzat o perturbare a activitii
economico-financiare sau a produs o pagub unui organ ori unei instituii de stat sau unei alte
uniti publice se pedepsete cu nchisoare de la 6 luni la 5 ani. Dac fapta a avut consecine
deosebit de grave, pedeapsa este nchisoarea de la 5 la 15 ani i interzicerea unor drepturi

83
 2) Infractiuni in materie contabila
Persoanele avand ca atributii de serviciu cheltuirea banului public, realizarea
veniturilor, gestiunea patrimoniului au obligatia efectuarii de inregistrarii exacte in
documentele contabile stabilite de legiuitor. Astfel, potrivit art. 43 din Legea nr. 82/1991
privind contabilitatea, efectuarea de nregistrri inexacte, precum i omisiunea cu tiin a
nregistrrilor n contabilitate, avnd drept consecin denaturarea veniturilor,
cheltuielilor, rezultatelor financiare precum i a elementelor de activ i de pasiv ce se
reflect n bilanul entitilor publice, constituie infraciunea de fals intelectual i se
pedepsete conform art. 289 C. pen. cu nchisoare de la 6 luni la 5 ani.

3) Infraciuni n materia asigurrilor sociale

a) Legea privind sistemul unitar de pensii publice reglementeaza o singura
infractiune constand in :
- completarea declaratiei nominale de catre un functionar cu date nereale, avand ca efect
denaturarea evidentelor privind asiguratii, stagiul de cotizare sau contributia de asigurari sociale
ori efectuarea de cheltuieli nejustificate din bugetul asigurarilor sociale de stat, care constituie
infractiune de fals intelectual si se pedepseste potrivit prevederilor Codului penal.
Nerespectarea obligatiilor de declarare si/sau plata a contributiei de asigurari
sociale, incriminate de Legea nr. 19/2000 ca si infractiuni, au fost transformate in
contraventii.
b) Legea privind asigurarea pentru accidente de munca si boli profesionale
reglementeaza doua categorii de infractiuni :
- fapta persoanei care utilizeaza sumele destinate asigurarii pentru accidente de munca si
boli profesionale in alte scopuri, constituie infractiune si se pedepseste cu inchisoarea de la 6
luni la 2 ani sau cu amenda
- furnizarea de informatii false la stabilirea contributiilor datorate sau prestatiilor cuvenite
potrivit acestei legi constituie infractiunea de fals intelectual si se ssanctioneaza conform art.
289 Codul penal cu inchisoarea de la 6 luni la 5 ani.
d) Legea privind sistemul asigurarilor pentru somaj si stimularea ocuparii fortei de
munca incrimineaza doua fapte ale angajatorului comise in legatura cu obligatia retinerii
si virarii sumelor reprezentand contributie pentru ajutorul de somaj :
- sustragerea angajatorului de la obligatia privind plata contributiilor la bugetul
asigurarilor pentru somaj constituie infractiune si se pedepseste cu inchisoarea de la 6 luni la 1
an sau cu amenda
- retinerea de catre angajator de la salariati a contributiilor datorate bugetului asigurarilor
pentru somaj si nevirarea acestora in termen de 15 zile in conturile stabilite potrivit
reglementarilor in vigoare constituie infractiune si se pedepseste cu inchisoarea de la 3 luni la 6
luni sau cu amenda

e) Legea privind reforma in domeniul sanatatii incrimineaza doua infractiuni ce pot

fi comise de catre angajatori in legatura cu obligatiile de retinere si plata la bugetul
asigurarilor de sanatate a sumelor datorate cu titlu de contributii
- fapta persoanei care dispunde utilizarea in alte scopuri sau nevirarea la fond a
contributiei retinute de la asigurati constituie infractiunea de deturnare de fonduri si se
pedepseste cu inchisoarea de la 6 luni la 5 ani, iar daca a avut consecinte deosebit de grave cu
inchisoarea de la 5 ani la 15 ani

84
 - completarea de catre angajatori a declaratiei lunare privind obligatiile ce le revin fata de
fondul de asigurari de sanatate cu date nereale, avand ca efect denaturarea evidentelor privind
asiguratii, stadiul de cotizare sau contributiile fata de fond, constituie infractiunea de fals
intelectual si se pedepseste cu inchisoarea de la 6 luni la 5 ani.

Raspunderea contraventionala
1) Contravenii n materia finanelor publice

a) Contravenii svrite n legtur cu modul de efectuare a cheltuielilor publice

A. nclcarea principiilor de baz privind modul de efectuare a cheltuielilor publice.

- fundamentarea i aprobarea cheltuielilor bugetelor locale se efectueaz n strict
corelare cu posibilitile reale de ncasare a veniturilor bugetare, estimate a se realiza.(nclcarea
acestor prevederi se sancioneaz cu amend de la 1.000 la 2.500 lei).
- reinerea i utilizarea de venituri n regim extrabugetar i constituirea de fonduri publice
n afara bugetelor este interzis, excepie fcnd doar situaia fondurilor speciale extrabugetare
constituite prin legi speciale. (nclcarea acestor prevederi se sancioneaz cu amend de la 500
la 1.500 lei).
- creditele bugetare aprobate pot fi folosite prin deschiderea de credite efectuate de
ordonatori n limita sumelor aprobate, potrivit destinaiei stabilite i cu respectarea dispoziiilor
legale care reglementeaz efectuarea cheltuielilor respective. (nclcarea acestor prevederi se
sancioneaz cu amend de la 1.000 la 2.500 lei).
- in ipoteza neaprobrii legii bugetare anuale cu cel puin 3 zile nainte de sfritul anului,
cheltuielile lunare alocate de ordonatorii de credite bugetare pentru funcionare nu pot depi
1/12 din totalul creditelor bugetare stabilite de legea bugetara anterioara pentru funcionarea
instituiei respective n anul calendaristic anterior (nclcarea acestor prevederi se sancioneaz
cu amend de la 500 la 1.500 lei).

B. Contraventii in legatura cu materia platii salariilor personalului bugetar. Potrivit

legilor finanelor publice (Legea nr. 500/2002 i Legea 273/2006):
- n sistemul bugetar salariile se pltesc o dat pe lun n perioada 5-15 a fiecrei luni
pentru luna precedent (nclcarea acestor prevederi se sancioneaz cu amend de la 1.000 la
2.000lei);
- numrul de salariai, permaneni i temporari, i fondul de salarii de baz se aprob
distinct, prin anexa la bugetul fiecrei instituii publice; numrul de salariai aprobat fiecrei
instituii publice nu poate fi depit (nclcarea acestor prevederi se sancioneaz cu amend de
la 1.000 la 2.500 lei);
- cheltuielile de personal aprobate nu pot fi majorate prin virri de credite bugetare
(nclcarea acestor prevederi se sancioneaz cu amend de la 1.000 la 2.500 lei);
- alocaiile pentru cheltuieli de personal nu pot fi virate i utilizate la alte articole de
cheltuieli (nclcarea acestor prevederi se sancioneaz cu amend de la 1.000 la 2.000 lei).

85
 C. Contraventii in legatura cu angajarea cheltuielilor bugetare
- nicio cheltuial nu poate fi nscris n sistemul bugetar i nici angajat i efectuat
dac nu exist baz legal pentru respectiva cheltuial (nclcarea acestor prevederi se
sancioneaz cu amend de la 500 la 1.000 lei);
- nicio cheltuial din fonduri publice nu poate fi angajat, ordonana i pltit dac nu
este aprobat potrivit legii i nu are prevederi bugetare (nclcarea acestor prevederi se
sancioneaz cu amend de la 500 la 1.000 lei);
- angajarea i ordonanarea cheltuielilor se efectueaz numai cu viza prealabil de control
financiar preventiv propriu, potrivit dispoziiilor legale (nclcarea acestor prevederi se
sancioneaz cu amend de la 1.000 la 2.000 lei);
- plata cheltuielilor este asigurat de eful compartimentului financiar contabil n limita
fondurilor disponibile (nclcarea acestor prevederi se sancioneaz cu amend de la 1.000 la
2.000 lei);
- angajarea i utilizarea creditelor bugetare n alte scopuri dect cele aprobate atrag
rspunderea celor vinovai (nclcarea acestor prevederi se sancioneaz cu amend de la 2.000
la 3.000 lei).

D. Contraventii in legatura cu investitiile publice

- in vederea realizrii aciunilor multianuale ordonatorii de credite ncheie angajamente
legale, n limita creditelor de angajament aprobate prin buget pentru anul bugetar respectiv
(nclcarea acestor prevederi se sancioneaz cu amend de la 2.000 la 3.000 lei);
- ordonatorii principali de credite vor transmite, pentru fiecare obiectiv de investiii inclus
n programul de investiii informaii financiare i nefinanciare (nclcarea acestor prevederi se
sancioneaz cu amend de la 2.000 la 3.000 lei).

b) Contravenii svrite n legtur cu realizarea sau administrarea veniturilor

publice i patrimoniului statului sau unitilor administrativ-teritoriale.
- instituiile publice finanate integral de la bugetul de stat, bugetul asigurrilor sociale de
stat sau bugetele fondurilor speciale, dup caz, vars integral veniturile realizate la bugetul din
care sunt finanate (nclcarea acestor prevederi se sancioneaz cu amend de la 2.000 la 3.000
lei);
- in situaia nerealizrii veniturilor prevzute n bugetele instituiilor publice finanate
integral din venituri proprii cheltuielile vor fi efectuate n limita veniturilor realizate (nclcarea
acestor prevederi se sancioneaz cu amend de la 2.000 la 3.000 lei).

c) Contravenii svrite n legtur cu datoria public

- nerespectarea obligatiilor de raportare de catre beneficiarii de imprumuturi care
constituie datorie publica (incalcarea acestor prevederi se sanctioneaza cu amenda de la 10.000
la 30.000)

2) Contravenii n materia raporturilor juridice de trezorerie

- preluarea de sume din contul curent general al trezoreriei statului i din conturile n
valut ale Ministerului Finanelor Publice fr acordul persoanelor autorizate sa efectueze
operaiuni din aceste conturi se sancioneaz cu amend de la 2.000 lei la 5.000 lei;
- efectuarea de ctre instituiile publice de ncasri i pli n alte conturi dect cele
stabilite prin lege se sancioneaz cu amend de la 2.000 lei la 5.000 lei.

86
 3) Contravenii n materie contabil
- deinerea, cu orice titlu, de bunuri materiale, titluri de valoare, numerar i alte drepturi i
obligaii, precum i efectuarea de operaiuni economice, fr s fie nregistrate n contabilitate
se sancioneaz cu amend de la 1.000 la 10.000 lei.
- nerespectarea reglementrilor emise de Ministerul Finanelor Publice cu privire la:
a) utilizarea i inerea registrelor de contabilitate (se sancioneaz cu amend de la 300 la
4.000 lei);
b) efectuarea inventarierii; (se sancioneaz cu amend de la 400 la 5.000 lei);
c) ntocmirea i depunerea situaiilor financiare periodice stabilite potrivit legii; (se
sancioneaz cu amend de la 5 la 15 milioane lei);
d) publicarea situaiilor financiare anuale, potrivit legii (se sancioneaz cu amend de la
2.000 la 30.000 lei);
- prezentarea de situaii financiare care conin date eronate sau necorelate, inclusiv cu
privire la identificarea persoanei raportoare se sancioneaz cu amend de la 200 la 1.000 lei.

4) Contravenii n materia asigurrilor sociale

A. Contraventii prevazute de legea privind sistemul unitar de pensii publice

a) nedepunerea la termen a declaratiei nominale de asigurare (amenda 1.500-5.000 lei)
b) nedepunerea declaratiei individuale de asigurare (amenda 500-1.000 lei)
c) nerespectarea cotelor de contributie de asigurari sociale stabilite potrivit legeii
(amenda 500-1.000 lei)
d) neachitarea de catre angajator a ajutorului de deces (amenda 1.500-5.000 lei)
e) nerespectarea termenelor prevazute de lege pentru plata contributiei de asigurari
sociale (amenda 1.500-5.000 lei)

B. Contraventii prevazute de legea privind reforma in domeniul sanatatii :

a) nedepunerea la termen a declaratiei privind obligatiile angajatorilor fata de Fondul
national unci de asigurari sociale de sanatate (amenda 5.000 la 10.000 lei)
b) nevirarea, de catre angajatori, a contributiei pentru asigurarea sanatatii personalului din
unitatea respectiva (amenda 5.000 la 10.000 lei)
c) refuzul de a pune la dispozitia organelor de control ale ANAF si ale caselor de
asigurari a documentelor justificative si a actelor de evidenta necesare in vederea stabilirii
obligatiilor la fond ( amenda 5.000 la 10.000 lei)

C. Contraventii prevazute de legea privind sistemul asigurarilor pentru somaj si

stimularea fortei de munca
a) necomunicarea lunara a locurilor de munca vacante de catre angajatori (amenda 3.000
la 5.000 lei)
b) nedepunerea lunara a declaratiei privind obligatiile de plata catre bugetul asigurarilor
de somaj (5.000 la 10.000 lei)
c) nerespectarea, de catre someri, a obligatiilor legale de a se prezenta lunar la agentia
pentru ocuparea fortei de munca in vederea primirii sprijinului pentru incadrarea de munca,
neparticiparea somerilor la serviciile pentru stimularea ocuparii si formare profesionala (amenda
5.000 la 10.000 lei)

87
 D. Contraventii prevazute de legea privind asigurarea pentru accidente de munca si
boli profesionale
a) refuzul angajatorului de a pune la dispozitia asiguratorului informatiile solicitate in
legatura cu riscurile de la locul de munca
b) furnizarea de informatii eronate la stabilirea contributiilor datorate sau a prestatiilor
cuvenitem daca fapta nu este savarsita cu intentie
c) nerespectarea obligatiei de plata a costului prestatiilor si al serviciului de asigurare
Contraventiile de mai sus se sanctioneaza cu amenda de la 200 la 500 lei

Cuantumul amenziilor se actualizeaza in raport cu rata inflatiei, prin hotarare a

Guvernului
Contraventiile in domeniul financiar se constata de organele abilitate, respectiv
Ministerul Finantelor Publice, Ministerul Muncii, Familiei si Protectiei Sociale etc. si sunt
supuse regimului general al contraventiilor reglementat prin O.G nr.2/2001

34. Spatiul monetar Euro

Statele care au adoptat Euro sunt : Austria, Belgia, Finlanda, Franta, Germania, Grecia,
Irlanda, Italia, Luxembourg, Olanda, Portugalia, Slovenia, Spania.
Pentru a putea adopta Euro trebuie indeplinite anumite criterii de convergenta si care
reprezinta criteriile care trebuie indeplinite pentru a putea adopta moneda Euro.
Acestea au fost stabilite prin Tratatul de la Maastrich (1992; si din 1993 e in vigoare)
si reprezinta testul economic de evaluare a statului, de pregatire a unei economii pentru a
participa la Uniunea Economica si Monetara (UEM)

Criterii monetare de convergenta

1) Rata inflatiei - nu trebuie sa depaseasca cu mai mult de 1,5 puncte media celor trei
tari cu cele mai scazute rate de inflatie. Rata inflatiei din tara candidata trebuie sa se
dovedeasca a fi sustinuta.
2) Dobanda pe termen lung - ratele dobanzii pe termen lung nu pot depasi cu mai mult
de doua procente media celor trei tari cu inflatia cea mai scazuta.
3) Rata de schimb - trebuie sa ramana in interiorul limitelor de fluctuatie ale Sistemului
Monetar European fara tensiune grava, nici devalorizare in timpul celor doi ani care preced
evaluarea criteriilor in vederea trecerii la moneda unica

Criterii bugetare de convergenta

1) Deficite si datorie
Deficitele publice nu pot depasi 3% din PIB
Datoria publica nu poate depasi 60% din PIB

2) Fara dominatie (drept seniorial)

Un guvern poate fi tentat sa recurga la emisie monetara pentru a usura stocul real al
datoriei. Pentru ca datoria reala se exprima in termeni de pret, o crestere monetara inflationista
diminueaza valoarea reala a datoriei. Totusi, emisia monetara destinata reducerii datoriei reale
este interzisa in Uniunea Economica si Monetara din cauza caracterului sau inflationist.

88
 Criteriile de la Copenhaga stabilesc conditiile pe care statele candidate care doresc
sa devina membre trebuie sa le indeplineasca:
1. stabilitatea institutiilor care garanteaza democratia, statul de drept, drepturile omului si
protectia minoritatilor
2. existenta unei economii de piata functionale si capacitatea ei de a face fata presiunii
concurentiale si fortelor pietei din UE
3. capacitatea statului respectiv de asumare a obligatiilor de stat membru, inclusiv cele
privind aderarea la obiectivele uniunii politice, economice si monetare (acquis-ul comunitar)

Sistemul EURO e constituit din :

- Bancile Centrale ale Zonei Euro
- Banca Centrala Europeana (BCE)

Consiliul Guvernatorilor al Bancii Centrale Europene a ales acest termen pentru a

desemna dispozitivul care permite sistemului european al bancilor centrale sa-si
indeplineasca misiunile in cadrul Zonei Euro, dorindu-se mentinerea unei distinctii intre
Sistemul Euro si Sistemul European al Bancilor Centrale (SEBC) atata timp cat exista
state membre ale UE care n-au adoptat Euro.
Bancile Centrale nationale (BC) ale statelor membre care n-au adoptat Euro nu
participa la procesul de decizie referitor la politica monetara unica pentru Zona Euro,
continuand sa conduca propria politica monetara.

Atributiile fundamentale ale Sistemului Euro

1) definirea si punerea in practica a politicilor monetare a Zonei Euro

2) conducerea operatiunilor de schimb si administrarea rezervelor oficiale
ale tarilor din Zona Euro
3) emisiunea de bancnote in Zona Euro si promovarea bunei functionari a sistemului de
plati
Obiectivul principal al Sistemului Euro este mentinerea stabilitatii Euro precum si
stabilitatea preturilor in Zona Euro.
Sistemul Euro va sustine si politicile generale economice din cadrul Uniunii.

Sistemul European al Bancilor Centrale (SEBC) este format din Banca Centrala
Europeana (BCE) si Bancile Centrale nationale (BC) ale tuturor statelor membre UE.
Bancile Centrale nationale ale statelor care nu participa la Zona Euro fac parte din
Sistemul European al Bancilor Centrale si se bucura de un tratament particular, fiind
abilitate sa conduca propria politica monetara, insa nu pot participa la luarea deciziilor
privitoare la politica monetara a Zonei Euro.

Organele de decizie ale Bancii Centrale Europene

1) Consiliul Guvernatilor -alcatuit din membrii Consiliului Director si Guvernatorii
Bancilor Centrale nationale ale statelor care au adoptat Euro.
2) Consiliul Director - alcatuit din Presedinte, Vicepresedinte si 4 membri care sunt
numiti (toti 6) de catre Guvernatorii statelor membre, la recomandarea Consiliului UE si numai

89
dupa consultarea Parlamentului European, si a Consiliului Guvernatorilor Bancii Centrale
Europene.
3) Consiliul General - alcatuit din Presedinte, Vicepresedintele Bancii Centrale Europene
si Guvernatorii tuturor Bancilor Centrale nationale.

Sistemul Euro a fost conceput si reglementat astfel incat sa beneficieze de

independenta totala in indeplinirea misiunilor sale, acest fapt neexcluzand cooperarea cu
alte organisme ale UE.
Banca Centrala Europeana intretine relatii bilaterale cu Consiliul UE. Pe de o parte
Presedintele Consiliului UE poate participa la reuniunile Consiliului Guvernatilor si ale
Consiliului General al Bancii Centrale Europene. Acesta din urma poate si sa supuna
motiuni spre deliberare in atentia Consiliului Guvernatorilor fara a avea drept de vot.
Presedintele Bancii Centrale Europene e invitat sa participe la reuniunile Consiliului
UE si poate delibera asupra problemelor ce privesc obiectivele si misiunile Sistemului
European al Bancilor Centrale si poate participa la reuniunile Consiliului ECOFIN
(ministrii de Economie si Finante ai UE) si la reuniunile ECOGRUP (ministrii Economiei si
Finantelor din Zona Euro).
Guvernatorii Bancilor Centrale nationale pot asista la reuniunile informale ale
Consiliului ECOFIN.
Banca Centrala Europeana si Bancile Centrale nationale sunt reprezentate in cadrul
Comitetului Economiei si Finantelor, organ cu caracter consultativ care se ocupa de
problemele legate de politica economica a UE.

90