Ex Men Retelelor

MINISTERUL AGRICULTURII I INDUSTRIEI ALIMENTARE
AL REPUBLICII MOLDOVA
Centrul de Excelen n Horticultur i Tehnologii Agricole din aul
APROBAT
Directorul adjunct
_________ L. Iurciin
__ _________ 2017
SUBIECTELE
incluse n biletele de examinare la disciplina
Mentenana reelelor de calculatoare

Specialitatea 1851 Informatic
Anul IV, semestrul VIII
grupa 44 - I
anul de studii 2016 - 2017
A elaborat:
Melnic Andrian
Examinat
la edina catedrei
Discipline reale
proces-verbal nr. __
din __
______ 2017
eful catedrei
________ A. Iurciin
Examinat
Aprobat
Catedra Discipline reale Director adjunct pentru
Proces-verbal nr. __ activitatea didactic
din __ _______ 20 __
___________________
________________________ __ _______ 20
__
B I L E T U L nr. ___
pentru examenul semestrial/de promovare n cadrul sesiunii de var
Disciplina: Mentenana reelelor de calculatoare
Anul IV, grupa 44-I
Tag-uri de formatare a textului unei pagini Web.

Etichete HTML pentru formatarea textului
1
<h1><h6>,<font color,face,size>,<b>,<i>,<u>,<center,align>,<br>,<p>.
Standardele Ethernet.
Pentru a asigura compatibilitatea echipamentelor ntr-o retea Ethernet, IEEE a dezvoltat o serie de
standarde recomandate producatorilor de echipamente Ethernet. Au fost elaborate astfel:
Standarde pentru retele cu cabluri
Standarde pentru retele fara fir
1. n cazul retelelor cu arhitectura Ethernet si mediu de transmisie a datelor prin cablu, a fost elaborat
2 standardul IEEE 802.3 Au fost implementate o serie de tehnologii care respecta standardul Ethernet
802.3. dintre acestea cele mai comune sunt: 10BASE-T, 100 BASE-TX (cunoscuta si sub numele de
Fast Ethernet deoarece dezvolta o latime de banda mai mare dect precedenta), 1000BASE-T
(cunoscuta si sub numele de Gigabit Ethernet), 10BASE-FL, 100BASE-FX, 1000BASE-SX,
1000BASE-LX
2. in cazul retelelor cu arhitectura Ethernet si mediu de transmisie a datelor fara fir, IEEE a elaborat
standardul IEEE 802.11 sau Wi-Fi. Acesta este compus dintr-un grup de standarde , pentru care sunt
specificate frecventa semnalelor de transmisie radio, latimea de banda , raza de acoperire si alte
capabilitati
Limbajul de definire a datelor DDL.
DDL (Data Definition Language) grup de instructiuni SQL care formeaza limbajul de definire a datelor, adica
a schemelor de relatii, a schemelor de relatii virtuale, a integritatii si a autorizarilor;
Limbajul de definire a datelor (DDL) cuprinde instructiuni ce permit realizarea urmatoarelor actiuni:
- crearea, adaugarea si stergerea de scheme de relatii;

3
- adaugarea si stergerea de atribute @n/din shemele de relatii ale BD;
- crearea, adaugarea si stergerea de restrictii de utilizare a structurilor de date si de integritate;
- definirea structurilor logice si fizice ale BD.
O baza de date relationala de tipul SQL contine urmatoarele obiecte: tabele(relatii), relatii virtuale(view),
sinonime (nume alternative ale unui tabel sau view), indecsi, (utilizati in optimizarea accesului), cataloage(care
contIn relatiile dintr-o BD) etc. Comenzile SQL formeaza un sistem de gestiune a BD. Luam in continuare
comenziile pentru definire si actualizare a fiecarui tip de structura.
Profesor __________________Melnic Andrian

_______________________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________________
___________________
Examinat
Aprobat
din __ _______ 20 __
___________________
________________________ __ _______ 20
__
Anul IV, grupa 44-I
Adugarea imaginilor ntr-o pagin Web.

Formatul imaginilor care pot fi folosite
Cele mai folosite formate pentru imaginile adaugate intr-o pagina HTML sun GIF si JPEG (JPG ; JPE),
avantajul acestora este ca imaginile care au aceste extensii au o marime mica (in bytes), avand maximum 256
de culori.
Alte tipuri de formate (folosite mai rar) sunt: PNG, BMP, TIFF, PCX
1 Pentru a introduce o imagine intr-un format HTML se folosete elementul <img> ... </img> mpreuna cu
urmatoarele atribute :
- src - Valoarea acestui atribut determina locatia fisierului care contine imaginea.
- alt - La acest atribut se scrie textul care va aparea daca imaginea nu e afisata (de unele browsere) sau
cand utilizatorul va pozitiona, in browser, mouse-ul peste imagine.
- align - Acest atribut permite asezarea imagini in locuri diferite pe pagina. Pot fi folosite urmatoarele
Standardele Wifi.
Wi-Fi (pronunat n englez /wafa/) este numele comercial pentru tehnologiile construite pe baza standardelor
de comunicaie din familia IEEE 802.11 utilizate pentru realizarea de reele locale de comunicaie (LAN) fr fir
(wireless, WLAN) la viteze echivalente cu cele ale reelelor cu fir electric de tip Ethernet. Suportul pentru Wi-Fi
este furnizat de diferite dispozitive hardware, i de aproape toate sistemele de operare moderne pentru
calculatoarele personale (PC), rutere, telefoane mobile, console de jocuri i cele mai avansate televizoare.
Standardul IEEE 802.11 descrie protocoale de comunicaie aflate la nivelul gazd-reea al Modelului TCP/IP,
2
respectiv la nivelurile fizic i legtur de date ale Modelului OSI. Aceasta nseamn c implementrile IEEE
802.11 trebuie s primeasc pachete de la protocoalele de la nivelul reea (IP) i s se ocupe cu transmiterea lor,
evitnd eventualele coliziuni cu alte staii care doresc s transmit.
802.11 face parte dintr-o familie de standarde pentru comunicaiile n reele locale, elaborate de IEEE, i din
care mai fac parte standarde pentru alte feluri de reele, inclusiv standardul 802.3, pentru Ethernet. Cum
Ethernet era din ce n ce mai popular la jumtatea anilor 1990, s-au depus eforturi ca noul standard s fie
compatibil cu acesta, din punctul de vedere al transmiterii pachetelor.[1]
3 Limbajul de interogare a datelor DQL.

_______________________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________________
___________________
Examinat
Aprobat
din __ _______ 20 __
___________________
________________________ __ _______ 20
__
Anul IV, grupa 44-I
Crearea legturilor ntr-o pagin Web.

Legatura catre o alta pagina
Pentru a folosi legaturi in paginile web pe care le vei face, trebuie sa folosesti perechea de tag-uri <A> si </A>.
Numele acestor tag-uri vine de la cuvantul anchor care se traduce ancora. Tag-ul <A> va trebui folosit
impreuna cu atributul HREF. Linia de cod pentru inserarea unei legaturi in cadrul unei pagini web va avea
urmatoarea forma:
<A HREF=numelepaginii.html>Textul legaturii</A>
Daca pagina respectiva se afla in acelasi folder cu pagina pe care se afla legatura atunci nu sunt necesare
ghilimelele. Sa vedem impreuna, cum poti adauga o legatura intr-o pagina web din folderul Pagini catre pagina
imagini.html din acelasi folder. Deschide editorul de texte (de exemplu: Notepad) si scrie urmatorul cod
1 HTML:
<HTML>
<HEAD>
<TITLE>Legaturi</TITLE>
</HEAD>
<BODY>
<BR><BR>
<A HREF=imagini.html>Imagine Invat HTML</A>
</CENTER>
</BODY>
</HTML>
Salveaza pagina (File/Save As) cu numele de link.html in folderul Pagini.
Nivelele modelului OSI.
Nivelul Aplicaie
Nivelul Prezentare
Nivelul Sesiune
2 Nivelul Transport
Nivelul Reea
Nivelul Legtur de Date
Nivelul Fizic
Funcii utilizate n SQL.

Functiile din SQL permit executarea calculului sumei pe o coloana sau conversia tuturor caracterelor unui sir
in litere mari. Functiile SQL se pot clasifica astfel: unctii totalizatoare (de grupare): calculeaza anumite valori
pentru coloane din tabele: SUM, AVE, MIN, MAX, ;
3 - functii matematice: calcule trigonometrice, puteri, logaritmi, rotunjiri;
- functii pentru siruri;
functii pentru date calendaristice;
- functii pentru conversii;
- functii diverse.

_______________________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________________
___________________
Examinat
Aprobat
din __ _______ 20 __
Anul IV, grupa 44-I
Crearea listelor ntr-o pagin Web.

In HTML se pot descrie trei tipuri de liste: liste ordoonate, n care elementele sunt
numerotate, liste neordonate, n care elementele sunt marcate de asa natura nct
nu se sugereaza o anumita ordine a lor si liste de tip definitie.
Elementul OL (Ordered Lists) creeaza o lista ordonata. Elementele listei sunt trecute ntre tag-
urile <OL> si </OL>
1 Elementul LI (List Item) descrie un element al listei. Tag-ul obligatoriu este cel de nceput <LI>, iar
cel de sfrsit este facultativ: </LI>
Elementul UL (Unordered Lists) descrie o lista neordonata. Elementele listei sunt cuprinse ntre tag-
urile <OL> si </ut>.
Elementul DL (Definition Lists) are rolul de a descrie o lista de definitii El foloseste tag-urile <DL> </DL>.
Elementul DT (Definition Term) defineste termenul din lista care trebuie descris. El utilizeaza tag-ul
<DT>.
Elementul DD (Definition Description) are rolul de a retine descrierea termenului. El utilizeaza tag-ul <DD>
Medii de transmitere a datelor.
Conectarea echipamentului de calcul se poate realiza folosind diferite suporturi de transmisie cu
ghidare fizica (cabluri electrice: (cablu torsadat, cablu coaxial), fibra optica) sau fara ghidare fizica
(unde electromagnetice, unde luminoase).
Cablul torsadat
Acest tip de cablu consta ntr-un numar de perechi de fire (normal patru), rasucite doua cte doua.
Cablul coaxial
Este format dintr-o pereche de fire de cupru un fir cen-tral (firul cald) si un conductor exterior,
2 mpletit n jurul firului cald (manta).
Fibra optica
Data fiind frecventa foarte mare a purtatoarei informatiei, are o viteza de transmise foarte ridicata,
atingndu-se curent rate de ordinul 1Gbit/s.
Legaturi radio
Se folosesc pentru interconectarea unor segmente de retea aflata la distanta mare sau chiar pentru
cuplarea unor statii de lucru individuale. Principalul avantaj al acestei tehno-logii este data de
mobilitatea statiei de lucru n limite destul de largi, pna la 23 Km. Undele radio sunt afectate de
interferente si perturbatii electromagnetice, fenomene care afecteaza viteza de transmisie.
Constringeri.
Exista 6 tipuri de constrangeri:
CONSTRANGEREA NOT NULL
CONSTRANGEREA UNIQUE
CONSTRANGEREA CHEIE PRIMARA (PRIMARY KEY)
3
Constrangerea FOREIGN KEY
CONSTRANGEREA CHECK
CONSTRANGEREA DEFAULT:

Examinat
Aprobat
din __ _______ 20 __
___________________
________________________ __ _______ 20
__
Anul IV, grupa 44-I
Crearea tabelelor ntr-o pagin Web.

Tabelele sunt elemente foarte utile pentru asezarea si prezentarea continutului intr-o pagina web.
1. Crearea de tabele
Pentru a crea tabele in paginile web se foloseste elementul <table> ... </table> , acesta incadreaza alte patru sub-
elemente, care alcatuiesc structura tabelului.
- Linia (randul) Tabelului <tr> ... </tr>
1
- Titlul Tabelului <th> ... </th>
- Coloanele tabelului (datele) <td> ... </td>
- Sub-titlu tabelului <caption> ... </caption>
Linia tabelului de obicei contine elementul pentru titlurile tabelului si elementul pentru coloanele tabelului.
In cadrul elementelor pentru titluri si coloanele tabelului se pot adauga si alte elemente HTML, cum ar fi cele
pentru formatul textului, paragrafe, link-uri sau imagini
Echipamente de reea. Hub.
Un hub (ce poate avea si functii de conectare de cabluri) suport de la 8 la cteva sute de statii. Mai multe hub-
uri pot fi utilizate pentru a suporta un numar mare de utilizatori. Hub-urile sunt la rndul lor conectate ntre ele
folosind orice mediu fizic (coaxial, fire torsadate, fibre optice). Deoarece distanta limita ntre hub-uri este
2
aproximativ 100m, proiectantii utilizeaza deseori cabluri de interconectare de un tip superior pentru a mari
distanta dintre hub-uri. Caracteristicile fizice principale ale unui cablu metalic sunt: grosimea (diametrul), firului
activ si diametrul exterior. n plus, sistemul de cabluri e caracterizat prin: impedant, capacitate, atenuare,
viteza semnalului, caracteristici de zgomot.
Subinterogri.
O instruciune SELECT imbricat n clauza WHERE a unei instruciuni SELECT ( INSERT, DELETE
sau UPDATE ) se numete subinterogare (subquery). Fiecare interogare conine n mod obligatoriu o
clauz SELECT i o clauz FROM. Fiecare subinterogare trebuie s fie nchis ntre paranteze pentru
3 ca serverul BD s o execute mai nti. Asta nseamn c subinterogarea este o interogare ale crei
rezultate sunt transmise altei interogri. Subinterogarea este o modalitate de a face legturi ntre dou
sau mai multe interogri. Subinterogrile pot fi corelate sau necorelate. O subinterogare (sau o
instruciune SELECT interior ) este corelat cnd valoarea produs de ea depinde de o valoare produs
de o instruciune SELECT exterioar care o conine. Orice alt tip de subinterogare este necorelat.

_______________________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________________
___________________

Examinat
Aprobat
din __ _______ 20 __
___________________
________________________ __ _______ 20
__
Anul IV, grupa 44-I
Crearea formularelor ntr-o pagin Web.

reprezinta o metoda de interactivitate cu utilizatorii paginii tale web. Prin intermediul unui formular poti obtine
date importante de la vizitatorii paginii tale. Dupa ce formularul a fost completat, utilizatorul apasa un buton de
trimitere, iar tu primesti datele introduse in formular sub forma unui e-mail sau datele vor fi procesate cu ajutorul
unui limbaj de programare si adaugate intr-o baza de date. In aceasta lectie vom invata cum se pot adauga in
cadrul unei pagini web diferite tipuri de formulare, dar si cum putem trimite datele introduse intr-un formular, prin
email.
Pentru a folosi un formular in pagina ta web, va trebui sa folosesti tag-urile <FORM> si </FORM>. Intre aceste
tag-uri vor fi introduse toate elementele formularului.
1
Tag-ul <FORM> are doua atribute foarte importante: ACTION si METHOD. Cu ajutorul atributului ACTION ii
spunem browser-ului ce se va intampla cu datele introduse in formular. Astfel, valoarea
atributului ACTION poate fi o adresa URL a unui script, scris intr-un limbaj de programare, care va interpreta
datele si le va introduce intr-o baza de date, daca este cazul, sau poate fi o adresa de email, caz in care datele
introduse in formular vor fi trimise prin email la adresa respectiva.
Atributul METHOD, asa cum ii spune si numele, precizeaza metoda de trimitere a datelor si poate avea doua
valori. Valoarea implicita a acestui atribut este GET, cu ajutorul acestei metode putand fi trimise cantitati mici de
date, cea mai folosita metoda fiind POST.
Echipamente de reea. Ruter.

Router-ele, care sunt echipamente de dirijare (routing) a traficului de date realizeaz conexiuni la un nivel
arhitectural superior fat de bridge-uri. Router-ele asigur controlul fluxului pentru pachetele de date
receptionate din LAN, prin aceasta crescnd siguranta conexiunii permitnd si utilizarea unei varietti de
subretele de interconectare. Diferite pachete pot n principiu s fie dirijate prin retele diferite, de exemplu pentru
securitate sau din motive de cost.
Router-ele opereaz cu un protocol WAN specific sau cu un numr de protocoale. Dac sunt utilizate protocoale
multiple pentru interconectarea LAN-urilor, un manager poate fie selecta un router separat pentru fiecare
2 protocol, sau s aiba un router capabil de a recunoaste mai multe protocoale
n continuare sunt prezentate cteva caracteristici de baz ale router-elor
- opereaz la nivel LLC si retea
- subretelele conectate la router sunt independente
- practic nivelul retea tinde s identifice arhitecturi de comunicatie. Prin urmare, selectia router-ului tinde s
depind de ntrega configuratie de protocol a nivelelor superioare
- router-ele sunt adresate n mod explicit de statii
- spatiu de adresa separat n diferite domenii administrative
- adresare ierarhic. Timp de scanare proportional cu numrul de subretele din sistem
Extragerea datelor din mai multe tablele.
In acest captiol ne propunem sa prezentam mijloacele prin care se pot obtine date din mai multe tabele;
conceptul care sta labaza acestui rezultat
este join-ul.Pe langa join-ul dintre mai multe tabele diferite, exista si asa numitul "self join" ("autojoin" ), adica
joinul unei
tabele cu ea insasi. Pentru a intelege mai bine acest concept vom considera urmatorul exemplu: sa presupunem
ca doriti sa aveti ca rezultat o
tabela cu 3 coloane, dar cele trei coloane nu provin in aceeasi tabela din baza de date (empno si deptno apartin
tabelei EMP, iar dname tabelei DEPT):
3
EMPNO DEPTNO DNAME
Pentru a ajunge la acest rezultat trebuie sa realizam un join intre cele doua tabele, emp respectiv dept, dupa
coloana deptno iar in clauza SELECT
trecem numele celor trei coloane pe care le dorim afisate. Comanda va fi:
SELECT emp.empno, emp.deptno, dept.dname
FROM emp, dept
WHERE emp.deptno = dept.deptno
Executa Initial Sterge
Produs cartezian
Putem vorbi de un produs cartezian atunci cand o cinditie a join-ului este omisa sau invalida, atunci cand toate
liniile dintr-un tabel sunt adaugate
tuturor liniilor din al doilea tabel. Pentru a evita aparitia unui produs cartezian trebuie sa introducem intotdeauna
o conditie valida in clauza WHERE.
De obicei in cazul aparitiei un produs cartezian sunt generate mai multe linii dacat ar fi nevoie, si deci
rezulatatul este rar folositor. Totusi exista si
situatii cand este folositoare obtinerea unui astfel de rezultat, de exemplu cand se doreste generarea unui numar
mare de linii pentru a simula o
> cantitate mare de date. De exemplu, daca in cazul anterior am obtinut o tabela cu 3 coloane si 14 randuri, daca
am fi omis conditia din clauza WHERE:

Examinat
Aprobat
din __ _______ 20 __
___________________
________________________ __ _______ 20
__
Anul IV, grupa 44-I
1 Prioritatea aplicarii stilurilor CSS.

Echipamente de reea. Switch.
Unul dintre cele mai interesante aspecte ale conectrii retelelor si ale lucrului n retea, aprut n ultima perioada
a anilor '90 este viteza mare cu care evolueaz tehnologiile. n alte industrii, tehnologiile experimenteaz
cresteri revolutionare cam de la 5 la 15 ani sau chiar mai mult.
Cursa pentru a asigura rezolvarea problemelor cu maximum de eficient si viteza este deschis, si toti, de la
vnztori la corporatiile ce achizitioneaz produsele lupta pentru respectarea regulilor acesteia.
2 Dispozitive asemntoare cu hub-urile sunt si switch-urile. Ele sunt dispozitive ce citesc adresa de destinatie din
headerul pachetului de date si-l redirectioneaz la portul de destinatie corespunztor. Bridge Bridge-urile, care
asigur suportul unor conexiuni de date, leag dou retele locale mpreun si transmite nainte cadre tinnd cont
de adresa de control a accesului lor (MAC= Media Acces Control). Adesea, conceptul de router este mai des
ntlnit dect cel de bridge. Putem defini un bridge ca fiind un router de nivel jos (low-levcl router).
Un bridge comandat conecteaz dou retele locale comandate pe o legtur care de obicei este nceat (cum ar fi
de exemplu reteaua telefonic), pe cnd un bridge local conecteaz dou retele locale adiacente local mpreun.
Vederi.
O vedere este o tabela logica care extrage date dintr-o tabela propriu-zisa sau dintr-o alta vedere. O vedere nu
are date proprii, ci este ca o fereastra prin care datele din tabele pot fi actualizate sau vizualizate. O vedere poate
sa contina toate datele dintr-o tabela (sau mai multe) sau anumite coloane.
De ce folosim vederile?
Vederile se folosesc pentru ca ofera :
Acces restrictionat la date (vederile pot selectiona anumite coloane dintr-o tabela)
3 Posibilitatea lucrarii cu interogari complexe
Independenta datelor
Posibilitatea prezentarii de date identice in diferite vederi
Avantajele utilizarii vederilor
Vederile pot fi folosite in cereri SQL simple cand de fapt ele intorc rezultatul unor cereri SQL complexe. Deci
putem utiliza vederile in interogarea mai multor tabele fara a stii ce este un join de tabele.
O vedere poate fi folosita pentru a obtine date din mai multe tabele
Vederile ofere drepturi de acces pentru grupuri de utilizatori
Vederile se clasifica in vederi simple si vederi complexe. Pentru inceput prezentam vederile simple.

Anul IV, grupa 44-I
Poziionarea elementelor n pagin.

Pozitionarea elementelor este de patru tipuri.
statica
fixa
relativa
absoluta
CSS - Pozitionare statica

Pozitionarea statica este valoarea standard in browser atribuita unui element cand vine vorba de
pozitionare.
CSS - Pozitionare fixa

Folosind valuarea "fixed" pentru atributul "position" vom obtine un element pe pagina care are o pozitie fixa
indiferent de celelalte elemente. Cu altea cuvinte elementul pluteste in pozitia stabilita chiar daca dam de
rotita mouseului. Folosind valoarea "fixed" elementele se pot suprapune, celelalte elemente
comportanduse ca si cand elementul fix nu ar exista.
CSS.pozitie_fixa {
1 position:fixed;
top:25px;
right:10px;
}
Mentiune:
IE nu interpreteaza acest atribut daca nu este specificat un !DOCTYPE.
CSS - Pozitionare relativa

Pozitionarea relativa se refera la o pozitie diferita fata de pozitia statica
CSS.pozitionare_relativa {
position:relative;
left:15px;
top:30px;
}
Valorile lui top si left pot fi deasemenea negative.

CSS.pozitionare_relativa{
position:relative;
left:-15px;
top:-30px;
}
Folosind aceasta pozitionarea relativa pot fi suprapuse mai multe emente.
HTML<style type="text/css">
.element_suprapus {
position:relative;
top:-20px;
}
</style>
<h2>Acest element are o pozitionare statica</h2>

<h2 class="element_suprapus">Titlul va fi urcat mai sus fata de pozitia initiala</h2>
<p><strong>Note:</strong> Trebuie mentionat ca spatiul corespunzator elementului, va fi pa
starat</p>
De multe ori pozitionarea relativa sau div-urile pozitionate relativ sunt folosite ca si container pentru alte
divuri sau elemente pozitionate absolut.
CSS - Pozitionare absoluta

Elementele pozitionate absolut vor fi pozitionate in functie de primul alement parinte care are o pozitionare
non-statica. Daca nu este gasit un astfel de element, elementul parinte va fi considerat <html>.
Spatiul rezervat elementelor pozitionate absolut nu va fi pastrat. In acest sens celelalte elemente se
comporta ca si cand elementul pozitionat absolut nu ar exista. In felul acesta se pot suprapune mai multe
elemente.
CSSp {
position:absolute;
left:200px;
top:200px;
}
Suprapunerea mai multor elemente in CSS

Cu ajutorul CSS pot fi suprapuse mai multe elemente.
Vom folosi atributul z-index pentru a specifica ordinea elementelor. z-index poate avea atat valori pozitive
cat si negative.
HTML<html>
<head>
<style type="text/css">
img {
position:absolute;
left:0px;
top:0px;
z-index:-1;
}
</style>
</head>
<body>
<h1>Suprapunerea mai multor elemente in CSS</h1>
<img src="imagine.jpg" width="100" height="100" />
<p>Vom folosi atributul z-index pentru a specifica ordinea elementelor. z
-index poate avea atat valori pozitive cat si negative.</p>
</body>
</html>
Alegei de sinestttor o adresa IP a calculatorului, masc IP, care conine 24 uniti i

determinai IP adresa reelei i numrul calculatorului pentru adresa IP ales.
dresa IP sau adresa de Protocol Internet este o etichet numeric folosit n reele
2 pentru a identifica i localiza dispozitivele conectate la reea: de la calculatoare la
telefoane inteligente, imprimante i alte dispozitive. Cunoaterea acestei adrese
poate fi foarte util, mai ales atunci cnd vrei s i configurezi un router sau cnd
vrei s i conectezi un dispozitiv nou la reea.
3 Limbajul de interogare a datelor DQL.
_________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________
Examinat Aprobat
din __ _______ 20 __ ___________________
________________________ __ _______ 20 __
Anul IV, grupa 44-I
Prioritatea aplicarii stilurilor CSS.

CSS ofera posibilitatea de a schimba aspectul fiecarei etichete in parte, prin stabilirea unui
anume stil in interiorul ei, cu atributul "style". Acest lucru este util mai ales pentru a anula alte
stiluri ale elementului respectiv sau de a da elemente grafice de stil doar etichetei respective.
Sintaxa pentru definirea stilurilor in interiorul unei etichete HTML este urmatoarea:
<eticheta style="proprietate:valoare;"> text ... </eticheta>
CSS permite si definirea unor reguli de stil generale intr-o pagina web. Acest set de reguli trebuie
scris in sectiunea de antet (head) a documentului, in cadrul tag-ului <style>.
Sintaxa pentru definirea CSS intr-un document HTML, in interiorul etichetei <head> </head>, este
urmatoarea:
selector_1 {proprietate1:valoare1; proprietate2:valoare2; ... }
...
selector_n {proprietate1:valoare1; proprietate2:valoare2; ... }
</style>
1 - Definirea tuturor stilurilor intr-o locatie comuna usureaza modificarea mai rapida a unei pagini.
Iata un exemplu practic de cod css:
h1 { font-family:Arial; font-size:15px; font-weight:bold; color:#1111ff; }
p {font-family:Arial; font-size:12px; color:blue; }
</style>
Foile de stil pot fi utilizate nu doar la nivel de pagina web, ci si la nivel de intreg site. Astfel, trebuie
creata o foaie de stil externa intr-un fisier separat, de preferat cu extensia ".css", care poate fi inclus
in pagina HTML prin doua procedee: legatura sau import.
Crearea unei foaie de stil externe se face scriind codul CSS intr-un fisier text cu ajutorul unui editor
de texte simplu (de exemplu Notepad in Windows), sau specializat in acest sens (precum
Notepad++). In fisierul extern creat se adauga reguli CSS, fara insa ca aceste reguli sa fie incadrate in
etichete STYLE.
Dupa ce a fost creata foaia de stil externa, aceasta poate fi folosita de un document HTML utilizand
urmatoarea sintaxa, in interiorul tag-ului <head> </head>:
<link rel="stylesheet" href="nume_fisier.css" type="text/css">

Adrese IP. Mti.
Pentru a folosi aparatul ntr-o reea TCP/IP, trebuie s configurai adresa IP i masca de subreea.
Adresa IP alocat serverului de imprimare trebuie s fie din aceeai reea logic ca i calculatoarele
gazd. n caz contrar, trebuie s configurai corect masca de subreea i adresa porii gateway.
Adresa IP
O adres IP este format dintr-o serie de numere care identific fiecare calculator conectat ntr-o reea.
O adres IP este format din patru numere separate de puncte. Fiecare numr este cuprins ntre 0 i
255.
Exemplu: ntr-o reea mic, n mod normal vei schimba numai ultima cifr.
192.168.1.1
192.168.1.2
192.168.1.3
2 n cazul unei adrese IP, vom configura, tot timpul, urmtoarele:
adresa IP - 4 grupuri a cte 8 bii2). Exemplu: 192.168.100.2003)

masca de reea (subnet mask) - 4 grupuri a cte 8 bii, cu proprietatea c se ncepe cu bitul
1, iar toi biii de 1 sunt consecutivi, alternana 0/1 fiind interzis. De
exemplu 11111111.00000000.00000000.00000000 este o masc de reea valid,
iar 11000001.00000000.00000000.0000000 este o masc nevalid. Pentru a uura citirea
mtii acestea se scrie n zecimal, similar adresei
IP: 11111111.00000000.00000000.00000000 = 255.0.0.0. Datorit proprietii speciale n
care biii de 1 sunt consecutivi o alt form n care vei mai gsi specificat masca de reea
este forma prefixat: /X, unde X reprezint numrul de bii de
1: 11111111.00000000.00000000.00000000 = 255.0.0.0 = /8.
3 Cobstrngeri.
_________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________
Examinat Aprobat
din __ _______ 20 __ ___________________
________________________ __ _______ 20 __
Anul IV, grupa 44-I
1 Crearea formularelor ntr-o pagin Web.

2 Aplicaii n reele (pota electronic, transfer de fiiere).
Extragerea datelor din mai multe tablele.
3
In acest captiol ne propunem sa prezentam mijloacele prin care se pot obtine date din mai multe tabele;
conceptul care sta labaza acestui rezultat
este join-ul.Pe langa join-ul dintre mai multe tabele diferite, exista si asa numitul "self join" ("autojoin" ),
adica joinul unei
tabele cu ea insasi. Pentru a intelege mai bine acest concept vom considera urmatorul exemplu: sa
presupunem ca doriti sa aveti ca rezultat o
tabela cu 3 coloane, dar cele trei coloane nu provin in aceeasi tabela din baza de date
(empno si deptno apartin tabelei EMP, iar dname tabelei DEPT):
EMPNO DEPTNO DNAME
Pentru a ajunge la acest rezultat trebuie sa realizam un join intre cele doua tabele, emp respectiv dept, dupa
coloana deptno iar in clauza SELECT
trecem numele celor trei coloane pe care le dorim afisate. Comanda va fi:
Executa Initial

_________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________
Examinat Aprobat
din __ _______ 20 __ ___________________
________________________ __ _______ 20 __
Anul IV, grupa 44-I
1 Adugarea imaginilor ntr-o pagin Web.

Clasificarea reelelor de calculatoare dup topologie, aria de rspndire.
O reea de calculatoare (englez: computer network) leag ntre ele o mulime mai mic sau mai mare
de calculatoare, astfel nct un calculator poate accesa datele, programele i facilitile sau resursele unui
alt calculator conectat la aceeai reea. De obicei este nevoie de msuri de restricie/siguran a accesului.
Metodele de conectare sunt n continu dezvoltare i deja foarte diverse, ncepnd cu tot felul de cabluri
metalice i de fibr optic, chiar submarine, i terminnd cu legturi fr fir prin unde radio cum ar fi Wi-
Fi, WiMAX sau Bluetooth, prin raze infraroii ca de ex. IrDA sau prin intermediul sateliilor
Topologia (structura) unei reele rezult din modul de conectare a elementelor reelei ntre ele. Ea
2 determin i traseul concret pe care circul informaia n reea "de la A la B". Principalele tipuri de topologii
pentru reelele LAN sunt:
topologia Bus (nseamn magistral) - are o fiabilitate sporit i o vitez mare de transmisie;
topologia Ring (inel) - permite ca toate staiile conectate s aib drepturi i funciuni egale;
topologia Star (stea) - ofer o vitez mare de comunicaie, fiind destinat aplicaiilor n timp real.
Reelele mai mari prezint o topologie format dintr-o combinaie a acestor trei tipuri.
Funcii utilizate n SQL.

Functiile din SQL permit executarea calculului sumei pe o coloana sau conversia tuturor caracterelor unui sir in litere
mari. Functiile SQL se pot clasifica astfel:
- functii totalizatoare (de grupare): calculeaza anumite valori pentru coloane din tabele: SUM,
AVE, MIN, MAX, ;
- functii matematice: calcule trigonometrice, puteri, logaritmi, rotunjiri;
- functii pentru siruri;
functii pentru date calendaristice;

3
- functii pentru conversii;
- functii diverse.
1. Functii pentru calculul totalurilor
Aceste functii dezvolta capacitatea de manipulare a informatiilor regasite pe baza functiilor de baza ale SQL. Primele cinci
functii, COUNT, SUM, AVG, MAX si MIN, sunt functii pentru calculul totalurilor si sunt definite in standardul ANSI.
Functia REPLACE executa operatiuni de inlocuire. Din cele trei argumente ale sale, primul este sirul care trebuie cautat. Al
doilea argument este cheia de cautare.
Ultimul argument este sirul optional de inlocuire. Daca al treilea argument lipseste sau este NULL, toate secventele identice cu
cheia de cautare din sirul respectiv sunt eliminate si nu sunt inlocuite cu nimic.
Functia SUBSTR are trei argumente si permite preluarea unei parti din sirul destinatie. Primul argument este sirul destinatie.
Al doilea argument este pozitia primului caracter ce trebuie afisat. Al treilea argument semnifica numarul de caractere care trebuie
tiparite la iesire.
Functia TRANSLATE primeste, de asemenea, trei argumente. Primul este sirul destinatie. Apoi, este sirul FROM, urmat de
sirul TO. Elementele sirului destinatie, care sunt identice cu sirul FROM, sunt inlocuite cu elementele corespondente din sirul TO.
Functia INSTR se foloseste pentru a gasi intr-un sir un anumit caracter. Primul argument al acestei functii este sirul destinatie.
Al doilea argument este caracterul care trebuie gasit. Urmatoarele doua argumente sunt numere ce reprezinta locul de unde incepe
cautarea in sir si, respectiv, al catelea element este cel identic cu caracterul ce trebuie afisat.
Functia LENGH returneaza lungimea singurului argument (camp) caracter pe care il primeste.

_________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________
Examinat Aprobat
din __ _______ 20 __ ___________________
________________________ __ _______ 20 __
Anul IV, grupa 44-I
1 Crearea tabelelor ntr-o pagin Web.

Reele virtuale VLAN.
Reelele locale virtuale (Virtual Local Area Networks VLANs) sunt moduri de a realiza o separaie
logic a unei reele locale (LAN) n mai multe subreele pe aceeai infrastructur fizic. Separaia
este realizat la nivelul Legtur de Date prin introducerea unui cmp suplimentar n antetul de
nivel 2. VLAN-urile sunt identificate n cadrul frame-ului printr-un VLAN ID.
Configurarea VLAN-urilor se realizeaz pe switch-uri, mai exact pe interfeele/porturile switch-
urilor. Staiile nu au cunoatere despre existena unor VLAN-uri; perspectiva lor este aceea a unei
reele locale, adic reeaua virtual aferent unui VLAN ID. O staie se va gsi n VLAN-ul specific
portului la care este conectat (configuraie existent pe switch).
n topologia Packet Tracer de la aceast adres staiile PC0 i PC2 fac parte din VLAN-ul 10, iar
staiile PC1 i PC3 din VLAN-ul 20. Observai c pot comunica doar dou cte dou, dei adresele
2 lor IP sunt din acelai spaiu de adrese.
Configurarea celor dou VLAN-uri a fost realizat pe switch-ul Switch0. Pentru a investiga
configuraia de VLAN-uri de pe switch-ul Switch0, rulai comenzile de mai jos i urmrii output-ul
acestora. Pentru a accesa intefaa de configurare a switch-ului, urmaii paii:
1. Dai click pe switch.
2. Accesai tab-ul CLI.
3. Apsai tasta Enter pentru a aprea promptul de transmitere de comenzi pentru switch.
4. Folosii comanda enable (urmat de apsarea tastei Enter) pentru a accesa modul
privilegiat de configurare a switch-ului.
3 Limbajul de manipulare a datelor DML.

Comenzile DML va permit sa manipulati si sa interogati datele din baza
dumneavoastra de date. Comenzile DML nu salveaza n mod prestabilit tranzactia
curenta.
Limbajul de manipulare a datelor (DML) este partea de baza a SQL. Cnd

doriti sa adaugati, sa modificati sau sa stergeti date dintr-o baza de date,
executati o comanda DML. O colectie de comenzi DML care formeaza o unitate
logica de lucru se numeste tranzactie.
Considerati o baza de date din domeniul bancar. Cnd un client al bancii

doreste sa transfere bani dintr-un depozit ntr-un cont curent, tranzactia ar putea
consta n 3 operatii separate: scade suma din depozit, creste suma din contul curent,
nregistreaza tranzactia n jurnalul de tranzactii. Serverul Oracle trebuie sagaranteze
ca toate cele 3 comenzi SQL sunt executate n asa fel nct sa mentina
echilibrul necesar ntre conturi. Cnd ceva opreste una dintre comenzile
tranzactiilor sa se execute, atunci celelalte comenzi ale tranzactiilor trebuie sa fie
anulate.

_________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________
Examinat Aprobat
din __ _______ 20 __ ___________________
________________________ __ _______ 20 __
Anul IV, grupa 44-I

nu se suger 151e42b eaza o anumita ordine a lor si liste de tip definitie.
Exemplu: o lista ordonata:
(P> Urmeaza un exemplu de lista:</P>
<OL>
<LI> primul exemplu;
<LI> al doilea exemplu;
<LI> al treilea exemplu;
</OL>
1 Elementul UL (Unordered Lists) descrie o lista neordonata. Elementele listei sunt

cuprinse ntre tag-urile <OL> si </ut>.
<P> Urmeaza un exemplu de lista:</P> Urmeaza un exemplu de

lista:
<LI> prinul exemplu; primul exemplu;
<LI> al doilea exenplur; al doilea exemplu;
Exemplu de lista definitie:
<DL>
<DT> to elapse <DD> a trece, a se scurge <DT> I've never seen <DD> n-
am (mai) vazut
(niciodata)
</DL>
Echipamente de reea. Ruter.
2 n Internet, router-ul este un dispozitiv, sau n unele cazuri un software instalat pe un calculator, care
determin care este urmtorul punct din reea ctre care se expediaz un pachet de date n drum spre
destinaia sa final. Router-ul este conectat la cel puin dou reele (n punctul n care o reea comunica
cu cealalt, adic n gateway). Decizia asupra direciei n care se trimite fiecare pachet de date se
bazeaz pe determinarea strii reelelor la care este conectat. Router-ul poate fi i o parte a switch-ului.
Router-ul creeaz i/sau stocheaz un tabel al rutelor disponibile, cu informaii despre starea lor, i l
utilizeaz mpreun cu algoritmii de determinare a distanei i costurilor pentru a selecta cea mai bun
cale de urmat pentru pachetul dat. De obicei, un pachet parcurge un numr de puncte de reea cu
router-e nainte de a ajunge la destinaie. Rutarea este o operaie asociat cu nivelul 3 din standardul
OSI (Open Systems Interconnection), nivelul reea. Pentru a determina calea optim ntre dou reele,
router-ul folosete dou metode: Rutarea static, constnd dintr-o tabel de adrese pentru a determina
locaia n care s direcioneze datele Rutarea dinamic, constnd dintr-un protocol specializat (RIP,
OSPF, IGRP, BGP) Router-ul nu identific tipul i coninutul datelor transmise. IP specific formatul
pachetelor de date i schemele de adresare. Majoritatea reelelor combin IP cu un protocol de nivel
mai nalt, TCP (Transmission Control Protocol), care stabilete conexiunea virtual ntre surs i
destinaie. IP-ul singur funcioneaz ca sistemul potal. Permite adresarea unui pachet de date i
lansarea sa n Internet fr o legtur direct cu destinaia. TCP/IP stabilete conexiunea ntre surs i
destinaie, astfel nct pe linia respectiv de poate face schimb de mesaje continuu pe perioade de timp
determinate.
3 Subinterogri.
_________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________
Examinat Aprobat
din __ _______ 20 __ ___________________
________________________ __ _______ 20 __
Anul IV, grupa 44-I

Atunci cand avem nevoie sa folosim un titlu in cadrul paginii noastre web putem apela la tag-
urile <H1>, <H2>, <H3>, <H4>, <H5>, <H6>. Cu ajutorul acestor tag-uri, care au si tag-uri de incheiere, vom
scrie titlurile din cadrul paginilor noastre web. Astfel in cadrul codului HTML vom folosi tag-ul <H1>, de exemplu,
urmat de textul titlului, iar la sfarsit vom folosi tag-ul de incheiere </H1>. Tag-urile <H1> si </H1> permit scrierea
unui titlu cu caracterele cele mai mari in timp ce textul incadrat de tag-urile <H6> si </H6> va fi afisat cu
caracterele cele mai mici, dupa cum urmeaza:
Acesta este un titlu cu <H1>

1
Tag-urile acestea accepta atributul ALIGN cu ajutorul caruia titlul va putea fi aliniat la stanga, la centru sau la
dreapta.
Etichete HTML pentru formatarea textului
Am vazut in sectiunea precedenta cum arata titlurile. In continuare vor fi prezentate diverse moduri de formatare
a unui text.
Pentru alegerea caracteristicilor unui text, putem folosi tag-ul <FONT>. Acest tag accepta mai multe atribute
(color, face, size) care ne vor ajuta in formatarea textelor. Atributul COLOR se refera la culoarea textului ce va fi
incadrat de tag-urile <FONT> si </FONT>, atributul FACE arata tipul fontului, iar atributul SIZE arata marimea
fontului.
Pentru a alege culoarea textului, trebuie sa consulti mai intai tabelul de culori, iar apoi, atunci cand te-ai hotarat
ce culoare vei folosi, sa scrii codul sau numele acelei culori ca valoare a atributului COLOR.
De exemplu, liniile de cod:

<FONT COLOR="CornflowerBlue">ecursuri.ro - cursuri online gratuite</FONT>
sau
<FONT COLOR="#6495ED">ecursuri.ro - cursuri online gratuite</FONT>
Echipamente de reea. Switch.

Switch-ul este un dispozitiv de reea cu mai multe porturi care filtreaz i expediaz pachete de date
ntre segmentele reelei. Opereaz pe nivelele 2 i uneori 3 ale modelului de referin OSI, care va fi
tratat ntr-un subcapitol urmtor, i suport orice protocol de transfer de date (protocol de comunicare,
codul de adresare i mpachetare de date care constituie limbajul comun al calculatoarelor din reea).
Principiul de funcionare a switch-ului are la baz mecanismul store-and-forward. Pentru aceasta,
fiecare switch ntreine o tabel de redirecionare compus din adrese MAC i numere de porturi (ci
de acces). Pentru un anumit port, care definete un domeniu de coliziune distinct, switch-ul memoreaz
adresele MAC ale staiilor din domeniul respectiv (conectate la acel port). Termenul de valabilitate al
intrrilor din aceast tabel este dat de un parametru numit age (vrsta), care stabilete ct timp sunt
2
reinute n buffer-e (zone tampon de stocare intermediar de date) adresele MAC ale staiilor care nu
genereaz i nu primesc trafic. Prin urmare, valoarea acestui parametru poate influena performanele
unei reele: dac are valori prea mici, staiile care genereaz puin trafic vor fi mai greu de gsit n
reea de ctre alte echipamente, iar dac valoarea parametrului este prea mare, exist riscul ocuprii
buffer-elor i al blocrii echipamentului. Dup recepia de date este analizat adresa MAC de destinaie
i este cutat n tabela de redirecionare. Prin acest mecanism switch-ul identific interfaa prin care
este disponibil staia de destinaie i direcioneaz datele printr-un canal de comunicaie virtual,
complet separat de traficul generat de celelalte interfee. Astfel se reduce numrul coliziunilor, ceea ce
conduce la creterea benzii de transfer si la optimizarea modului de utilizare a canalului de
comunicaie
Constrngeri.
O constrngere este o limitare a posibilitilor datorit unui sistem de reguli.
3 Constrngerile sunt ntlnite n orice domeniu al vieii umane, ba chiar mai mult n orice parte
a universului cunoscut. Constrngerile sunt materializate prin intermediul legilor - n accepiune larg.

_________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________
Examinat Aprobat
din __ _______ 20 __ ___________________
________________________ __ _______ 20 __
Anul IV, grupa 44-I
Adugarea imaginilor ntr-o pagin Web.

Pentru a introduce o imagine intr-un format HTML se folosete elementul <img> ...
</img> mpreuna cu urmatoarele atribute :
- src - Valoarea acestui atribut determina locatia fisierului care contine imaginea.
- alt - La acest atribut se scrie textul care va aparea daca imaginea nu e afisata (de unele
browsere) sau cand utilizatorul va pozitiona, in browser, mouse-ul peste imagine.
- align - Acest atribut permite asezarea imagini in locuri diferite pe pagina. Pot fi folosite
urmatoarele optiuni:
o Bottom , Middle , Top , Left , Right , TextTop , ABSMiddle , Baseline ,
ABSBottom
- width - Valoarea acestui atribut reprezinta lungimea imaginii, in pixeli. Daca nu este
1 scris imaginea va fi prezentata cu lungimea originala.
- height - Valoarea acestui atribut reprezinta inaltimea (latimea) imaginii, in pixeli. Daca
nu este scris imaginea va fi prezentata cu inaltimea originala.
- border - Prin adaugarea acestui atribut imaginea va aparea nconjurata de un chenar,
valoarea acestui atribut reprezinta grosimea chenarului, in pixeli.
- hspace - Acest atribut este pentru spatiu orizontal pe ambele parti ale imaginii,
specificat in pixeli. De exemplu o valoare de 5 va pune un spatiu invizibil, de 5 pixel, in
prtile orizontale ale imaginii.
- vspace - Acest atribut este pentru spatiu vertical pe ambele parti ale imaginii, specificat
in pixeli. De exemplu o valoare de 5 va pune un spatiu invizibil, de 5 pixel, in prtile
verticale ale imaginii.
Echipamente de reea. Hub.
Echipamente de retea.
O retea are n alcatuirea sa o serie de componente elementare care

asigur buna ei functionare, precum si integrarea sa n cadrul altor
2 retele. n mare, componentele unei retele ar fi: hub, placi de retea
(NIC), switch, router, bridge, gateway.
Hub
Un hub (ce poate avea si functii de conectare de c 11111j915l

abluri) suport de la 8 la cteva sute de statii. Mai multe hub-uri
pot fi utilizate pentru a suporta un numar mare de utilizatori. Hub-
urile sunt la rndul lor conectate ntre ele folosind orice mediu fizic
(coaxial, fire torsadate, fibre optice). Deoarece distanta limita ntre
hub-uri este aproximativ 100m, proiectantii utilizeaza deseori
cabluri de interconectare de un tip superior pentru a mari distanta
dintre hub-uri. Caracteristicile fizice principale ale unui cablu
metalic sunt: grosimea (diametrul), firului activ si
diametrul exterior. n plus, sistemul de cabluri e caracterizat prin:
impedant, capacitate, atenuare, viteza semnalului, caracteristici
de zgomot.
Tipuri de date n SQL.
Tipuri de date in SQL Server
Principalele tipuri de date definite in SQL Server sunt urmatoarele:
NVarChar/VarChar String de lungime variabila. Campurile VarChar pot contine maxim 255
caractere, cele de tip nVarChar putand atinge 64KB caractere in lungime. De regula este utilizat tipul
nVarChar. Avantajul acestui tip de date rezida in faptul ca utilizeaza doar spatiul necesar pentru
stocarea datelor. Un camp nul nu va ocupa spatiu deloc.
Char/nCharAcestea reprezinta campuri text cu lungime fixa. Daca lungimea textului stocat este
mai mica decat lungimea predefinita pentru campul respectiv, spatiul ramas va fi completat automat
cu spatii goale.
Int/BigInt/SmallInt/TinyInt Tipuri de date intregi. Int este stocat pe 4 octeti, BigInt pe 8 octeti,
SmallInt pe 2 octeti, iar TinyInt pe 1 octet.
Bit Campurile de tip Bit sunt campuri true/false.Un camp de tip Bit poate lua doar valorile 0 sau 1.
Nu pot fi utilizate pentru creearea indecsilor. Daca aveti nevoie sa indexati o valoare true/false,
utilizati un camo Char(1) si definiti-l ca avand valorile 0 sau 1.
Decimal/Numeric Numere zecimale. Un numar zecimal este un numar intreg urmat de un numar
3 fix de zecimale. Difera de un numar real prin faptul ca numerele reale nu au parte intreaga.
Money Tip numeric cu 4 zecimale.
Float/RealFractii pozitive sau numere reale. Sunt utilizate in special in aplicatiile stiintifice. Nu
este recomandat sa utilizati acest tip de date pentru a retine informatii financiare sau cantitati.
Utilizati tipuri de date intregi sau numeric pentru acest scop. Este posibil ca doua numere reale care
par a avea valori egale sa pice testele de egalitate deoarece nu reprezinta acelasi numar.
DateTime/SmalldatetimeStocheaza valori de tip data/ora.
Text/nText Pointer catre o cantitate mare de date de tip text. Dimensiunea textului este limitata
doar de spatiul disponibil pe disc.
Image/nImage/Binary Pointer care o cantitate mare da date binare, cum ar fi poze sau sunete.
Dimensiunea este limitata doar de spatiul disponibil pe disc.
TimeStamp Camp special utilizat de sistem pentru a marca momentele de timp in mod secvential.
UniqueIdentifier Valoare speciala ce stocheaza un GUID (globally unique identifier). Este utilizat
pentru a asigura unicitatea inregistrarilor.

_________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________
Examinat Aprobat
din __ _______ 20 __ ___________________
________________________ __ _______ 20 __
Anul IV, grupa 44-I
Crearea legturilor ntr-o pagin Web.
Limbajul HTML utilizeaza hiperlegaturile pentru a realiza o conexiune cu un alt document

de pe Web (Internet).
Aceste legaturi sunt utile deoarece ele permit o deplasare dirijata si usor de inteles prin
documentele HTML (prin paginile HTML care constituie un site).
1
Exista trei tipuri de legaturi:
- interne = legaturi in interiorul unui document HTML (pagina Web). Aceste legaturi ajuta
la deplasarea prin documente ce contin foarte multa informatie (text);
- locale = legaturi la alte pagini HTML de pe acelasi server Web;
- externe = legaturi la pagini HTML aflate pe alte servere Web.
Medii de transmitere a datelor.

Uniti de msur a cantitii de informaie bit (notat cu "b") - unitatea de baz n msurarea
informaiei reprezentat sub form de cifr binar, 0 sau 1 (un bit de informaie); octet (sau byte,
notat cu "B") - un grup de 8 bii; bii pe secund (mrime notat cu "bit/s" sau "bps") - numrul de
bii procesai/transferai pe unitatea de timp.
Avantajele conexiunii prin cablu coaxial Thinnet: costuri reduse, nu necesit utilizarea de
2
echipamente specializate pentru introducerea unui nod nou; cablare uor de realizat (un singur fir,
conectat la cel mai apropiat calculator). Dezavantaje: dificulti n identificarea unui scurtcircuit sau
a contactelor imperfecte, vulnerabilitate la ntreruperi (accidentale sau atacuri ru intenionate) datorit
multiplelor conexiuni de cablu; ntreruperea total a serviciului la extinderea reelei; rat de transfer
limitat la 10 Mbps; nu se mai ofer suport pentru acest mediu de transmisie (lipsa conectorului de
tip BNC - Bayonet NeillConcelman - pe plcile de reea utilizate n prezent).
Crearea i gestionarea tabelelor.
Functia de gestiune a tabelelor permite crearea si editarea datelor organizate n
rnduri si coloane, care pot fi despartite de rnduri. Structuyra de baza a tabelelor
este urmatoarea: ele sunt formate din rnduri (pe orizontala) si din coloane (pe
verticala). Aceste elemente n general sunt delimitate de rnduri, care formeaza
3 dreptunghiuri, numite celule. Numerotarea 23323b115x celulelor se face de la
stnga spre dreapta (cu litere), si de sus n jos (cu numere).
Instruciunea CREATE TABLE Aceast instruciune face parte din Limbajul de Definire a Datelor
(LDD) i permite crearea unui tabel n care vor fi stocate date. n general, instruciunile LDD
reprezint o submulime a instruciunilor SQL i sunt utilizate pentru crearea, modificarea i tergerea
obiectelor unei baze de date Oracle. Pentru ca un utilizator s poat crea un tabel, el trebuie s dein
dreptul CREATE TABLE i o zon de stocare n care va crea obiecte de tip tabel. Dreptul de a crea un
tabel este acordat de administratorul bazei de date prin intermediul instruciunilor LCD (Limbajul de
Control al Datelor) GRANT i REVOKE. Sintaxa instruciunii CREATE TABLE este urmtoarea:
CREATE TABLE [schema.] tabel (col tip_date [DEFAULT expr] [, col tip_date [DEFAULT expr]
...]); unde: schema coincide cu numele utilizatorului proprietar al tabelului; tabel numele tabelului;
DEFAULT expr specific o valoare implicit; col numele coloanei; tip_date tipul de date i lungimea
coloanei col.
_________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________
Examinat Aprobat
din __ _______ 20 __ ___________________
________________________ __ _______ 20 __
Anul IV, grupa 44-I
Crearea tabelelor ntr-o pagin Web.
abelele sunt foarte importante pentru realizarea unei pagini web. Cu ajutorul lor, pe lng
crearea propriu-zis a tabelelor, putem controla mult mai bine poziionarea elementelelor n
cadrul paginilor web.
Crearea unui tabel
Pentru a crea un tabel, trebuie sa folosim tag-urile <TABLE> i </TABLE>. Tot ce va fi
scris ntre aceste tag-uri va forma un tabel. Dup tag-ul <TABLE> urmeaz tag-
ul <TR> care vine de la "Table Row" (rndul tabelului) i reprezint introducerea unui rnd
n cadrul tabelului. Tot ce va fi scris ntre tag-urile <TR> i </TR> va forma un rnd al
tabelului. Dup crearea unui rnd, trebuie s adugm n cadrul acestuia, cteva celule, cu
ajutorul tag-urilor <TD> i </TD>.
Exemplu:
1
<table border="1">
<tr>
<td>mere</td>
<td>1,5 RON</td>
</tr>
<tr>
<td>banane</td>
<td>5 RON</td>
</tr>
</table>
Tabelul va arta astfel:
mere 1,5 RON

banane 5 RON
Nivelele modelului OSI.
Modelul de Referin OSI (OSI este un acronim pentru interconectarea sistemelor
deschise, englez Open Systems Interconnection), pe scurt: OSI, este o stiva
de protocoale de comunicaie ierarhic foarte des folosit pentru a realiza o reea de calculatoare. OSI este
un standard al Organizaiei internaionale de standardizare, emis n 1984.
2
Modelul de Referin OSI ofer metode generale pentru realizarea comunicaiei, sistemelor de
calcul pentru ca acestea s poat schimba informaii, indiferent de particularitile constructive ale
sistemelor (fabricant, sistem de operare, ar, etc). Modelul de Referin are aplicaii n toate domeniile
comunicaiilor de date, nu doar n cazul reelelor de calculatoare.
Modelul OSI divizeaz problema complex a comunicrii ntre dou sau mai multe sisteme n 7 straturi
numite i niveluri (layers) distincte, ntr-o arhitectur ierarhic. Fiecare strat (nivel) are funcii bine
determinate i comunic doar cu straturile adiacente. Cele 7 niveluri ale Modelului de Referin se
numesc: Aplicaie (nivelul 7, superior) , Prezentare, Sesiune, Transport, Reea, Legtur de date, Fizic
(nivelul 1, inferior). Termenii corespunztori din englez
sunt Application, Presentation, Session, Transport, Network, Data link, Physical. Iat cteva expresii ale
cror acronime ajut la reinerea mai uoar:
"Am plecat s trimit roze la fete";

"All People Seem To Need Data Processing",
i n ordine invers:
"Please Do Not Throw Sausage Pizza Away";

"Please Do Not Take Sally's Panties Away".
Dei astzi exist i alte sisteme, cei mai muli distribuitori de echipamente de comunicaie folosesc OSI
pentru a instrui utilizatorii n folosirea echipamentelor. Se consider c OSI este cel mai bun mijloc prin
care se poate face neles modul n care informaia este trimis i primit.
Operaiile algebrei relaionale asupra bazelor de date.

Interogarea (query), este operaia prin care se obin datele dorite dintr-o baz de date, selectate
conform unui anumit criteriu (condiie). ntruct operaia de interogare este cea mai important
operaie de manevrare a datelor, de multe ori limbajele de manevrare a datelor sunt denumite limbaje
de interogare. Pentru formularea conceptual a interogrilor n bazele de date relaionale s-au dezvoltat
dou limbaje abstracte de interogare: algebra relaional i calculul relaional, (Date95), (Sim99).
Algebra relaional (relational algebra), const dintr-o mulime de operaii care au ca operanzi relaii,
3
iar rezultatul este tot o relaie. Calculul relaional (relational calculus), este bazat pe calculul
predicatelor i exprim o interogare formulnd o definiie a rezultatului dorit (de regul, o relaie)
printr-o expresie de calcul relaional. Variabilele unei expresii de calcul relaional pot fi variabile de
tuplu (variabile ale cror valori sunt definite pe mulimea tuplurilor unei anumite relaii) sau variabile
de domeniu (variabile ale cror valori sunt definite pe domenii de definiie ale atributelor). Pe baza
unor astfel de variabile se definete calculul relaional al tuplurilor, respectiv calculul relaional al
domeniilor.
_________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________
Examinat Aprobat
din __ _______ 20 __ ___________________
________________________ __ _______ 20 __
Anul IV, grupa 44-I

Avand cunostiinte despre titluri, paragrafe, liste, linii orizontale, precum si alte elemente care intervin in lucrul cu
acestea (cum ar fi tagul BR, entitatea nbsp, etc), poti realiza partea cea mai importanta a unui document HTML.
1 Cu alte cuvinte, poti realiza un document care sa cuprinda titluri, paragrafe, liste, etc.
Elementele discutate in continuare permit finisarea documentului, acestea actionand asupra modului de
aparitie a textului in document (este vorba de cuvinte sau fraze intregi evidentiate prin metode precum scrierea
mai groasa a acestora, fie prin scrierea cu litere cursive, fie prin subliniere, etc). Elementele HTML care
realizeaza aceste lucruri se numesc elemente de formatare a textului. Elementele de formatare, desi au
rezultate vizuale identice, se impart in doua categorii: elemente de formatare fizica si elemente de formatare
logica.
Pentru a intelege aceasta clasificare, mai intai am prezentat aceste elemente si apoi am explicat care este
diferenta dintre ele. Chiar daca ti se va parea neclar, trebuie mai intai sa parcurgi aceste elemente pentru ca,
ulterior, sa poti antelege mai usor care este diferenta dintre acestea. In concluzie, inarmeaza-te cu rabdare si
parcurge sectiunile urmatoare. Am facut tot posibilul sa nu pleci nelamurit.
Standardele Wifi.
Wi-Fi (pronunat n englez /wafa/) este numele comercial pentru tehnologiile construite pe baza standardelor
de comunicaie din familia IEEE 802.11 utilizate pentru realizarea de reele locale de comunicaie (LAN)
fr fir (wireless, WLAN) la viteze echivalente cu cele ale reelelor cu fir electric de tip Ethernet. Suportul
pentru Wi-Fi este furnizat de diferite dispozitive hardware, i de aproape toate sistemele de
operare moderne pentru calculatoarele personale (PC), rutere, telefoane mobile, console de jocuri i cele
mai avansate televizoare.
Standardul IEEE 802.11 descrie protocoale de comunicaie aflate la nivelul gazd-reea al Modelului
TCP/IP, respectiv la nivelurile fizic i legtur de date ale Modelului OSI. Aceasta nseamn c
implementrile IEEE 802.11 trebuie s primeasc pachete de la protocoalele de la nivelul reea (IP) i s
2 se ocupe cu transmiterea lor, evitnd eventualele coliziuni cu alte staii care doresc s transmit.
802.11 face parte dintr-o familie de standarde pentru comunicaiile n reele locale, elaborate de IEEE, i
din care mai fac parte standarde pentru alte feluri de reele, inclusiv standardul 802.3, pentru Ethernet.
Cum Ethernet era din ce n ce mai popular la jumtatea anilor 1990, s-au depus eforturi ca noul standard
s fie compatibil cu acesta, din punctul de vedere al transmiterii pachetelor.[1]
Standardul a fost elaborat de IEEE n anii 1990, prima versiune a lui fiind definitivat n 1997. Acea
versiune nu mai este folosit de implementatori, versiunile mai noi i mbuntite 802.11a/b/g fiind
publicate ntre 1999 i 2001. Din 2004 se lucreaz la o nou versiune, intitulat 802.11n i care, dei nu a
fost definitivat, este deja implementat de unii furnizori de echipamente.
Crearea i gestionarea tabelelor.
Functia de gestiune a tabelelor permite crearea si editarea datelor organizate n

rnduri si coloane, care pot fi despartite de rnduri. Structuyra de baza a tabelelor
este urmatoarea: ele sunt formate din rnduri (pe orizontala) si din coloane (pe
verticala). Aceste elemente n general sunt delimitate de rnduri, care formeaza
dreptunghiuri, numite celule. Numerotarea 23323b115x celulelor se face de la
stnga spre dreapta (cu litere), si de sus n jos (cu numere).
3.9.1. Crearea unei tabele

3
Pentru crearea unei tabele:
Se pozitioneaza punctul de insertie la locatia din document unde se doreste

crearea tabelei.
Din meniul Tabel se alege comanda Inserare Tabel. n urma acestei comenzi se
afiseaza o fereastra de dialog intitulata Inserare Tabel.
Crearea unei tabele poate fi realizata si prin actionarea butonului de comanda

Inserare Tabel (bara de unelte standard). Prin procedeul de tragere a mouse-ului
pot fi generate tabele de cel mult 23 randuri si 21 coloane.
_________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________
Examinat Aprobat
din __ _______ 20 __ ___________________
________________________ __ _______ 20 __
Anul IV, grupa 44-I

nu se suger 151e42b eaza o anumita ordine a lor si liste de tip definitie.
Exemplu: o lista ordonata:
(P> Urmeaza un exemplu de lista:</P>
<OL>
<LI> primul exemplu;
<LI> al doilea exemplu;
<LI> al treilea exemplu;
</OL>
Elementul UL (Unordered Lists) descrie o lista neordonata. Elementele listei sunt

1 cuprinse ntre tag-urile <OL> si </ut>.
<P> Urmeaza un exemplu de lista:</P> Urmeaza un exemplu de

lista:
<LI> prinul exemplu; primul exemplu;
<LI> al doilea exenplur; al doilea exemplu;
Exemplu de lista definitie:
<DL>
<DT> to elapse <DD> a trece, a se scurge <DT> I've never seen <DD> n-
am (mai) vazut
(niciodata)
</DL>
2 Standardele Ethernet.
Ethernet (pronunat n englez /i:rnt/) este denumirea unei familii de protocoale de
reele de calculatoare bazat pe transmisia cadrelor (englez frames) i utilizat la
implementarea reelelor locale de tip LAN. Numele provine de la cuvntul englez ether
(tradus: eter), despre care mult vreme s-a crezut c este mediul n care acionau i
comunicau zeitile. Ethernet-ul se definete printr-un ir de standarde pentru cablare i
semnalizare electric aparinnd primelor dou niveluri din Modelul de Referin OSI -
nivelul fizic i legtur de date. Pronunia e ntructva asemntoare cu pronunia
cuvntului Internet, a nu se confunda!
Ethernet-ul este standardizat de IEEE n seria de standarde IEEE 802.3. Aceste

standarde permit transmisia datelor prin mai multe medii fizice, cum ar fi:
cabluri coaxiale, folosite n primele reele Ethernet

cabluri torsadate - pentru conectarea sistemelor individuale la reea, i
cabluri de fibr optic - pentru structura intern (backbone = magistral) a reelei.
Ethernet-ul a nceput s se rspndeasc ncepnd din anii 1980, dezvoltndu-se n
detrimentul altor tehnologii cum ar fi Token Ring, FDDI i ARCNET, pn cnd a ajuns
practic singurul protocol de nivel 2 de pe pia[1].
Proceduri.
3 este un subprogram care prelucreaza datele transmise la apel

________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________

Ex Men Retelelor

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Ex Men Retelelor

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

MINISTERUL AGRICULTURII I INDUSTRIEI ALIMENTARE

Centrul de Excelen n Horticultur i Tehnologii Agricole din aul

Mentenana reelelor de calculatoare

Tag-uri de formatare a textului unei pagini Web.

Standarde pentru retele cu cabluri

Standarde pentru retele fara fir

Limbajul de definire a datelor DDL.

- crearea, adaugarea si stergerea de scheme de relatii;

Profesor __________________Melnic Andrian

Adugarea imaginilor ntr-o pagin Web.

Profesor __________________Melnic Andrian

Crearea legturilor ntr-o pagin Web.

Funcii utilizate n SQL.

Profesor __________________Melnic Andrian

Crearea listelor ntr-o pagin Web.

Profesor __________________Melnic Andrian

Crearea tabelelor ntr-o pagin Web.

Profesor __________________Melnic Andrian

Centrul de Excelen n Horticultur i Tehnologii Agricole din aul

Crearea formularelor ntr-o pagin Web.

Echipamente de reea. Ruter.

Centrul de Excelen n Horticultur i Tehnologii Agricole din aul

1 Prioritatea aplicarii stilurilor CSS.

Profesor __________________Melnic Andrian

Poziionarea elementelor n pagin.

CSS - Pozitionare statica

CSS - Pozitionare fixa

IE nu interpreteaza acest atribut daca nu este specificat un !DOCTYPE.

CSS - Pozitionare relativa

Valorile lui top si left pot fi deasemenea negative.

Folosind aceasta pozitionarea relativa pot fi suprapuse mai multe emente.

<h2>Acest element are o pozitionare statica</h2>

CSS - Pozitionare absoluta

Suprapunerea mai multor elemente in CSS

Alegei de sinestttor o adresa IP a calculatorului, masc IP, care conine 24 uniti i

Prioritatea aplicarii stilurilor CSS.

<eticheta style="proprietate:valoare;"> text ... </eticheta>

<link rel="stylesheet" href="nume_fisier.css" type="text/css">

adresa IP - 4 grupuri a cte 8 bii2). Exemplu: 192.168.100.2003)

Centrul de Excelen n Horticultur i Tehnologii Agricole din aul

1 Crearea formularelor ntr-o pagin Web.

EMPNO DEPTNO DNAME

Profesor __________________Melnic Andrian

1 Adugarea imaginilor ntr-o pagin Web.

Funcii utilizate n SQL.

- functii matematice: calcule trigonometrice, puteri, logaritmi, rotunjiri;

- functii pentru siruri;

functii pentru date calendaristice;

1. Functii pentru calculul totalurilor

Profesor __________________Melnic Andrian

Centrul de Excelen n Horticultur i Tehnologii Agricole din aul

1 Crearea tabelelor ntr-o pagin Web.

3 Limbajul de manipulare a datelor DML.

Limbajul de manipulare a datelor (DML) este partea de baza a SQL. Cnd

Considerati o baza de date din domeniul bancar. Cnd un client al bancii

Profesor __________________Melnic Andrian

Crearea listelor ntr-o pagin Web.

Exemplu: o lista ordonata:

(P> Urmeaza un exemplu de lista:</P>

<LI> primul exemplu;

<LI> al doilea exemplu;

<LI> al treilea exemplu;

1 Elementul UL (Unordered Lists) descrie o lista neordonata. Elementele listei sunt

<P> Urmeaza un exemplu de lista:</P> Urmeaza un exemplu de