Apa, Miracolul Vietii PDF

MihitaToma
APn,
nriracohrl victii
Terapi rr;terne. cu a;pL
Edifia a2-a, revizuit i adugit
r&
Editura Dharana
Bucureqti
2010
@ Mihif Toma
O 2009 Editura DHARANA
Eana Afrardtw Eucure sti

Str. SfantalEcaterirw nr.15, sect.4, O.Q. 53
rfe[ ozl-xz zq z
e -r.nal [. e litura @g mai I c om
www.sufletdecarte.ro
Coperta cotecyiei : fuLifrai fularinescu
Domnul Mihif Toma poate fi contactat

la tel. 0745715036
e-mail: mihaitatoma@yahoo.com
rvww.tm-holistic.ro
Descrierea CIP a Bibliotecii Nationale a Romniei

TOMA, nnIIrIT
Apa - miracolul e{ii : terapii interne cu ap / Toma Mihi}. -
Ed. a2-a, rev. - Bucuregti : Dharana, 2010
ISBN 978-973 -897 5 -3 4-7
615.8
Avertisment:
Terapiile prezentate in aceast lucrare au caracter in-
formativ. Autorul gi editura nu iqi asum responsabilita-
tea in caztl realizrli unor terapii fr supravegherea
medicului de specialitate.
MULTUMIRI
,
tn primul rnd mulgumesc lui DUMNEZEU pentru

toate darurile pe care mi le-a fcut qi pentru incercrile
viefii, care s-au dovedit prilejuri de cunoaqtere pe dru-
mul ctre SINE.
Mullumesc familiei mele, soliei Gabriela, copiilor
Doru gi Silvia, pentru iubirea, inlelegerea qi sprijinul lor.
Apoi, profesorului qi prietenului drag inimii mele
Yogacharya Mario Sorin Vasilescu, pentru lumina qi
cunoaterea druit.
Prietenilor mei preofilor Tiberiu Vigan, Ieronim
Stoican gi Aurel Bendariu, care mi-au fost reazim de
iubire gi putere in momentele de cumpn ale viefii.
Prietenilor de la ANATECOR Arad: Remus Tnase,
Johan Mller Dragoman, Aurica Borcea, Traian
Stnciulescu, Michael Szellner, Sorinel Blan, Rodica
Costic, Mircea Stefea, etc... pentru druirea gi iubirea
cu care iqi fac misiunea asumat, aceea de a-i ajuta qi
armonzape cei din jur.
Editorului meu, Nelu Busuioc, pentru c a fcut po-
sibil apat'rfia acestei cr[i.
Tuturor le trimit IUBIRE, RECUNoTINT qi
ARMONIE !
Autorul
,,Celula este nemuritoare. Lichidul n
care plutegte este cel care degenereazd. Re-
nnoifi acest lichid din timp n timp, dali-le
celulelor ceea ce au nevoie pentru a se
hrdni Si pulsul vielii poate continua la infi-
nit"
Alexis Carrel
Apa, mracolul vielii
CUVANTINAINTE
Trim intr-o perioad de mari schimbri. Schimbri

fundamentale in viafa noastr gi in viala Mamei Pmnt.
Schimbri care se petrec mai ales in plan spiritual, qi ca-
re vor afectz intreaga popula{ie a planetei, dar gi desf-
urarea VIETII pe planeta albastr.
Conform specialigtilor, in ultimii 15 ani, nivelul de
vibralie al Planetei Pmnt, a crescut de la 7,8 Hzla 13
Hz, iar noi, oamenii, trebuie s ne aliniem acestui nou
nivel de vibrafie pentru a fi in armonie cu Mama Pmnt.
De aceea se spune c secolul )O(I va fi un secol al spiri-
tualitifii sau nu va mai fi deloc. Pentru c cine nu se va
trezi din punct de vedere spiritual qi nu va lucra pentru
ridicarea nivelului su de vibrafle, va avea mari proble-
me pe toate planurile i chiar va dispare de pe planet.
De acea, in ultimii 20,30 de ani, se observ un cu-
rent extraordinar la nivel mondial, ctre spiritualitate,
ctre CUNOATEREA DE SINE, pentm ridicarea de-
asnpra materialitfii care ne-a subjugatatteamii de ani.
Zeci de milioane de oameni de pe toate continentele,
indiferent de cultur sau religie, sunt in postura de cu-
ttori ai ADEVRULUI gi IUBIRII.
Mihi Toma
DUMNEZEU este IUBIRE iar IUBIREA este !es-
tura universului, FORTA care {ine qi conduce totul, fi-
ind OMNIPREZENT, OMNIPOTENT, qi OM-
NISCIENT.
in acest ocean de materialism in care ne ducem viafa
este normal s apar dezechilibre qi boli. Dup cum bine
spunea prietenul nostru Johann Mller Dragoman, cau-
zele principale ale bolilor sunt:
a. Pretenliile prea manfa! de lume;

b. Dependenfa de valorile materiale;
c. Nerespe ctarea legilor spirituale;
d. Lipsa iubirii necondifionate.
E bine s ne oprim din alergtura zllnic, dup m-

runtele lucruri care constituie viala noastr qi care cre-
dem c sunt foarte importante, qi s ne tntrebm:
Ce vreau eu s fac cu viafa mea ?

Care sunt priorit1ile mele aici i acum ?
Triesc eu oare in AICI qi ACUM ?
M bucur eu de toate darurile lui Dumnezeu ? Sau

nu mai qtiu gi nu mai pot s m bucur ?
Mulfumesc in fiecare zi pentru aceste daruri ?

8
Apa, miracolul vieii
imi asum eu responsabilitatea pentru PROPRIA

VIAT qi PROPRIA FERICIRE sau intotdeauna
caut vinovafi in afar pentru problemele gi suferinfe-
le mele ?
Congtientizez c sunt o fiin{ de Lumin in interco-

nexiune permanent cu toate fiinfele de pe pmnt gi
chiar din univers ?
Am uitat s IUBESC, s IERT 9i s AJUT, sau mai

qtiu inc ?
Ar trebui s ne menlinem spiritul deschis, s nu re-

fazm nimic apriori, s practicm discernmntul (foar-
te grea virtute !), s ascultm, s ALEGEM ce credem
c e bun gi ni se potriveqte qi s FIM. S schimbm or-
dinea celor trei verbe:
Avea, a Face gi a Fi
a
in
A FI, A FACE qi A AVEA
Faptul c dimensiunea spiritual este dimensiunea

principal a fiinlei umane se regsegte si in afirmalia
medicinii tibetane privind principalele cauze ale bolilor
care ar fi:
Mih Toma
a. TGNORANTA
b. LCOMIA
c. tNcmanpa
S analizm pufin aceste cauze.

Prima gi se pare cea mai importantii este IGNO-
RANTA dar nu ignoranfa total, pentru c majoritatea
oamenilor sunt buni specialigti sau meseriaSi ?n dome-
niul lor de activitte. Ci ignoranla in privinla fiinlei
noastre. Adic nu mai qtim gi nici nu ne mai intrebm:
Cine suntem?
Ce suntem?
De unde venim?
incotro mergem?
Care este scopul viefli?
Dac ne-am intreba, am incepe s cutm rspunsu-
rile (qi cei care o fac le qi gsesc!), i viala noastr" ar
cpta sens, ar deveni mai armonioas gi mai fericitii.
Adic am risipi o parte insemnat a IGNORANTEI.
Pentru c aceasta ne impinge in pcatul de a inclca
legile divine ale iubirii, armoniei, adevrului, drept1ii,
msurii (echilibrului) gi respectului de sine gi ne aduce
inevitabil suferin!, boal, dendejde. Majoritatea oa-
menilor au impresia derivat din ignoranf c sunt sepa-
rati de Dumnezeu. Au uitat c TOATE sunt UNA, c
Dumnezeu este pretutindeni gi in fiecare din noi, c ne
iubegte necondif;onat, qi nu ne d niciodati mai mult
l0
Apa, miracolul vie{ii
dect putem duce, toate ?ncercrile prin care trecem fi-

ind lecf,i din care trebuie s ?nvfm.
Ce anume s invtm?
C nu suntem numai trup fizic, c sufletul 9i spiritul
determin trupul fizic cu care trebuie s fie in armonie,
c trebuie s in{elegem qi s respectm legile universale
ale iubirii, iertrii, adevrului qi dreptiitii- Iar scopul fi-
nal al vielilor noastre este s ne tntoarcem acolo de unde
am plecat - la Tatiil Ceresc.
Risipirea ignoranlei ne stii la indemn" trebuie nu-
mai s VREM gi s ALEGEM s facem acest lucn
pentru c viafa noastr este o SUM DE ALEGERI.
A doua cauz, LCOMIA, este ptezent la fiecare
pas in viala noastr. incepnd de la lcomia pentru mn-
care qi butur existent aproape pn la moatte, conti-
nund cu lcomia pentru bunuri materiale (bani, case
maSini, firme, etc.), apoi cu dorinla de celebritate qi
faim qi terminnd cu lcomia pentru putere care este
deosebit de periculoas att pentru propria persoan ct
mai ales pentru cei din jur. Lcomia pentru bani gi goa-
na petmanent dup profit au condus la poluarea accele-
rat a apei, a aerului, solului 9i alimentelor, ceea ce bi-
neinleles cauzeaz dezechilibre 9i boli.
Cnd omul este dominat de lcomie (qi dac se afl
qi in ignoran{, cu att mai ru) fiinla lui este dezechili-
brat, tot ceea ce face gi gndeqte este orientat ctre pla-
nul material, sufletul 9i spiritul sunt neglijate aproape
11
Mihil Toma
total gi bolile apar inevitabil. Iar odat aprute nu se
vindec dect prin schimbarea radical a omului, printr-
un efort susfinut, prin intoarcerea la valorile sufletului gi
spiritului care sunt legile divine. intotdeauna exist qan-
se de vindecare qi de miracole, pentru c vindecarea este
o necesitate scris in strfundurile fiin,tei noastre. De-
pinde numai de noi ce ALEGEM. Pentru c LIBERUL
ARBITRU (puterea de A ALEGE) este cel mai mare
dar de la Dumnezeu ctre om.
A treia cauz, iNCirfaREA, ae ca sinonime or-
goliul nemsurat, mndria exagerat (slava degart).
Omul crede c le poate face pe toate singur, EGOUL lui
personal creqte la cote inimaginabile, pierde legtura cu
Dumnezeu qi cu semenii qi evident c fiinfa se dezechi-
libreaz. Pentru c aflat in aceast stare omul uit de
obicei s mai druiasc, voind numai s primeasc (doar
i se cuvine !), devine disprefuitor fa! de semeni qi de
Dumnezeu, coboar la o stare de vibrafie foarte joas qi
iarqi fiinfa lui se dezechilibreaz. Sfrnfii Prin1i soco-
teau MNDRIA (slava deqaf) pcatul cel mai mare
(este pcatul ?ngerilor cnrfi care s-au crezut dumnezei)
din el derivnd o mulfime de alte pcate ce produc pn
la urm pierzania omului.
Dac ALEGEM s nu mai fim ignoranfi in ceea ce
priveqte fiinfa noastr, atunci sigur vom gsi mentori,
profesori, duhovnici, maeqtri, cfii, etc., care ne vor in-
druma pe calea regsirii armoniei si echilibrului fiintei
t2
Apa, miracolul vielii
noastre, qi astfel vom scpa gi de lcomie qi de ingmfa-

re. Atunci vom fi mai aproape de ceea ce suntem in
adncul fiinfei noastre: IUBIRE SI BUCURIE.
Prin informa{iile aduse de aceast lucrare dorim s
contribuim i noi la risipirea pa\ial a IGNORANIEI,
intr-un domeniu care fine fundamental de VIAIA fiin1ei
noastre qi a planetei Pmnt gi anume APA. Aceast
AP att de comun, de rspndit, de ignorat, de ne-
cesar, de nerespectat gi de pulin cunoscut.
Vom incerca s facem o trecere in revist a tipurilor
de ap, a calitlilor gi parametrilor acestora, a ultimelor
cercetri asupra proprietfilor apei qi rolului acesteia in
organismul uman, precum gi utilizarea diverselor tipuri
de ap in terapii, pentru dezintoxicarea gi echilibrarea
fiin,tei umane.
l3
Mihdil Toma
Capitohrl l
APA, MTRACOLULVTE!'II
Motto:
Iisus, n Evaghelia dup Toma:
,,Dacd nu vd veli cunoaste pe voi, veli
tri n srdcie"
APA este o substant miraculoas. Unirea enigmati-

cului atom de oxigen cu atomul de hidrogen reprezint
secretul esenlial al Macrocosmosului. tn urma acestei
uniri a aprut marele laborator de producere gi reprodu-
cere a vie,tii: I{2O. Apa primeqte energie qi informalie
din univers qi o transmite in organismul uman.
Apa este matricea vielii, creat de Dumnezeu inain-
tea luminii. Aqa cum se spune fir Genez (1.2):,,Pmn-
tul era pustiu qi gol; peste fa{a adncului de ape era tn-
tuneric Si Duhul lui Dumezeu se misca pe deasupro ape-
lor"
Apoi in Geneza (1.5) este scris: ,,Dumnezeut a numit
lumina zi, iar intunericul l-a numit noapte. Astfel a fost
o seara, apoi a fost o diminea{; aceast a fost ziua in-
14
at-"
i Apostolul Petru in a doua Epistol Soborniceasc
spune: ,,Cci inadins se fac c nu qtiu c odinioar erau
ceruri gi un pmnt scos prin cuvntul lui Dumnezeu din
ap si cu ajutorul apei"
Este singura substan! de pe Pmnt ce are 4 faze:
solid, lichid, gazoas qi cristal lichid. Aceast stare
deosebit de cristal lichid, in care se gseqte apa in celu-
le, este cea care permite primirea qi circulalia Luminii qi
a Informaliei in trupul nostru fizic. Apa este cel mai bun
solvent de pe Pmnt. Este flamabil (arde). B,et:zina
uscat (ftr ap) nu arde !! Apa adevrat, pur, este cea
care ne d PUTERE. Ftu AP nu ar exista VIAT PE
TERRA. APA este deci cea mai mare bogfie a UMA-
NITTII.
Suprafala acoperit de ap a planetei este de 510 mi-
:
lioane km2 70,8o/o din suprafala total. Conform date-
lor Conferinlei Naliunilor Unite asupra resurselor de ap
de la Mar del Plata din 1977, volumul total al apei exis-
tente pe pmnt este de 1400 milioane km3 din care vo-
lumul apei dulci este 37,8 milioane km3 adic 2,7oA din
cantitatea total de ap. Din aceasta numai 0,46Yo poate
fi utllizat direct, restul de 99,54oA se sustrage utilizrii
directe de ctre oameni deoarece este reprezentat de:
- ghelari gi calote glaciare - 77 ,2yo
- apadin lacuri qi mlaqtini - A35o/o
- apele subterane qi umiditatea solului
15
Mihit Toma
22,47yo
- cursuri de ap - 0,01o/o
- vapori de ap din atmosfer- 0,0404
in total, apa dulce care poate fi folosit este numai
0,009o/o din intreaga cantitate de ap de pe Pmnt!!
Problema apei va deveni in acest secol XXI o pro-
blem capital, mai important dect cea a combustibili-
lor fosili (!ilei, gaze), de calitatea qi cantitatea acesteia
depinznd continuarea vie{ii pe pmnt.
in procesul complex al viefii pe pmnt nu degeaba
apa srat din mri gi oceane are o pondere asa de mare
in volumul total al apei. Mrile qi oceanele au un ro1 ca-
pital in menfinerea echilibrului compoziliei atmosferei
pmntului deoarece algele gi fitoplanctonul extrag CO2,
bioxidul de carbon din apele de suprafal qi degaj 02 in
atmosfer. Dac viala in ocean nu ar mai exista, cantita-
tea de CO2 din atmosfer s-ar tripla faf de cea actual!!
Din cele peste 90 de elemente care se afl pe pmnt,62
le gsim qi in ape. Clorura de sodiu, adic sarea obignui-
t, reprezitrtL 75o/o din cantitatea total de minerale din
oceane adic 40 mii de trilioane de tone, sarea fiind qi ea
o substan{ indispensabil viefii.
Apa este un material debaz al celulelor vii, deoare-
ce in interiorul membranei celulare plutesc componente-
le celulelor - nucleul, mitocondriile, enzimele, etc. Ma-
tricea intercelular este qi ea in cea mai mare msur
compus din ap. Din acest punct de vedere cele mai
16
,,nuide,, paai aretuJg:::::,:*,1 ,*rere si rimra.
Aceste fluide pot dizolva qi transporta diferitele substan-
fe din organism datorit asimetriei qi constituliei bipola-
re a moleculelor de ap. Volumul total al apei corpului
poate fi impr,tit in trei compartimente: intracelular,
transcelular, extracelular.
Apa intracelular este reprezentat de volumul de
lichid conlinut de protoplasma celular, qi este 40Yo din
greutatea total a corpului..
Apa transcelular este format din mai multe volu-
me mici de lichid, confinute in canalele glandelor exo-
crine, sistemul tubilor colectori ai rinichilor, umoarea
apoas a ochilor, endolimfa utricular, lichidul cefalora-
hidian qi lichidele din arborele traheo brongic gi tractul
gastrointestinal (aceste lichide reprezint l% din
greutatea total a corpului).
Apa extracelular const din apa plasmei, lichidul
interstilial, limf Si faza extracelular a fesutului con-
junctiv dens qi al oaselor gi este 20%o din greutatea total
a organismului.
Apa este compus din oxigen, element din grupa a
asea a tabelului lui Mendeleev, qi hidrogen, cel mai
mic element chimic.
Molecula de ap are form de V iar tipul de molecu-
1 este AX2E2, ceea ce inseamn c la atomul central de
oxigen sunt conectate 2 legturi de hidrogen qi dou pe-

rechi de electroni. in ceea ce privegte structura electro-
t7
Mihid Toma
nic a oxigenului (1s22s22p4) doi din cei gase electroni

de pe stratul de valenle formeaz, o legtur cu fiecare
atom de hidrogen, in timp ce cei patru electroni rmaqi
formeaz dou perechi nelegate de electroni. Cele dou
perechi nelegate formeaz la rndul lor dou ci mole-
culare. Structura moleculei de ap este de tetraedru per-
fect (unghi de legtur de 109,5o) in cazul apei 4,,obiec-
te" sunt conectate atomului central dar acestea nu sunt
identice. Cele 2 perechi de electroni nelegali (datorit
incrcturii negative) se resping una pe alta, pretinznd
un spafiu mai larg. Polaritatea legturilor de ap rcnrJt
din doi factori:
a) diferenfa dintre electronegativitatea oxigenului qi
hidrogenului;
b) forma de V a moleculei.
Astfel, oxigenul atrage mai mult electronii din leg-
tur dect hidrogenul, iar dac molecula ar fi dreapt,
cele dou efecte direcfionate unul spre altul s-ar elimina
reciproc. in mod similar, schimbul de incrctur in cele
dou legturi O-H, atribuie o anumit sarcin (polaritate)
gi moleculei ?n sine. Distanfa legturilor covalente pola-
rizate dintre atomi este de 0,96 x 10-1om. Datorit carac-
terului asimetric bipolar al moleculei de ap, aceasta are
un capt pozitiv gi unul negativ. Carcnltat, componen-
tele ionice sunt foarte bine dizolvate (exemplu Na Cl), o
mullime de substanfe sunt disociate in molecula de ap.
Apa dizolv orice substan{ care poate s fac parte din
18
miracolul vieii
legrura o"n o*rlrJ

Densitatea apei este maxim la 4oC, iar la 20oC este
de 998,2 kg/m3. in procesul de inghe! al apei se formea-
z o structur tetraedric cu ajutorul legturilor de hi-
drogen, ttllizarea spafiului fiind oarecum ingreunat,
deoarece exist multe goluri gi cavit{i. Din aceast cau-
z densitatea ghefii este mai mic dect a apei, iar vo-
lumul mai mare cu aproximatv 9oA. De aceea ghea{a
plutegte pe ap. ln starea de vapori moleculele sunt sin-
gure. in starea lichid apar grupuri de molecule - 6 sau
12 sau 18. Explicafia fenomenului o gsim in polaritatea
moleculei de ap.
in ultimi 20 de ani s-a descoperit c apapoate exista
gi intr-o a patra stare numit starea de cristal lichid intre
0 - 60oC, aceasta fiind forma structural ce caracterizea-
z mrile i oceanele gi fiecare fiin{ vie. in aceast sta-
re apa posed o incrctur magnetic special care este
baza comunicrii moleculare qi parte a complexului ,,
fosfat - ap - oxigen legat" ce explic Biofotonica - teo-
ria laserilor biologici. Acest complex in care este pre-
zent apa structurat sub form de cristal lichid, este cel
care asigur circulafia LUMINII (a biofotonilor) in or-
ganism, in special noaptea, asa cum vom vedea intr-un
capitol viitor. Apa existent in corpul uman actioneaz
ca o molecul bipolar care inconjoar fiecare anion i
cation cu o matrice structural unic rezultnd aqa numi-
{ii ,,clusteri"(grupuri) de molecule de ap, care ocup un
19
Mihild Toma
spaliu mult mai mare dect particulele dizolvate pro-
priu-zis. Clusterii au o frecvenfa proprie de rezonanf.
Dac se aclioneaz asupra organismului adic asupra
apei din organism, adic asupra clusterilor cu o frecven-
f potrivit, clusterii pot fi descompugi gi substanlele
duntoare pot fi eliminate din corp. Este interesant fap-
tul c aceqti clusteri de ap rezist chiar dac particulele
in jurul crora sunt construi{i au fost dizolvate. Apa de-
vine un fel de purttor de informafie. Memorarea sub-
stanlelor dizolvate are un rol esenlial, printre altele a
dezvoltrii alergiei. Nu este deci suficient indeprtarca
alergiei in sine din corp, ci informafiile din jurul ei tre-
buie de asemenea,,qterse". Acest lucru se poate realiza
cu ajutorul terapiei prin biorezonanf. Perturbarea elec-
tronilor, adicpozilionarea lor in corp, este esenla f,rec-
rei terapii, in timpul creia ordinea qi aqezarea molecu-
lelor finalizeaz condilia patologic sau non patologic
(boal sau sntate).
Cercettorii au stabilit c apareprezint, aproximativ
70Yo din corpul uman, iar:
- la 7 sptmni embrionul esfe 95oA ap;
- bebeluqul de 7 sptmni este 75- 80 oA ap;
- adultul are 70 - 75 % ap;
- vrstnicul 50 - 60 Yo ap;
- btrnul de 81 de ani are 49,8oA ap
- creierul are 85%o ap;
- ficatul are 80Yo ap;
20
- sngele are 83oA ap.

intre 35 - 42C structura e instabil (gheaf + ap li-
chid +cristal lichid) qi atunci se produc reacfiile bio-
chimice care genereaz qi intrelin viala. i asta la o
temperatur de 37"C gi o presiune de I atmosfer !!
Penffu a reproduce in laborator aceleaqi reaclii care au
loc in celul qi in corp la 37"C gi la p : I atm, este ne-
voie de sute de grade gi sute de atmosfere !!!
Iat de ce APA este parte esenlial a marelui MIS-
TER al VIETII !
in organismul uman apa arc urmtoarele funclii:
1. Regleaz temperatura corpului;
2. Asigur sntatea pielii;
3. Este un lubrifiant natural pentru articulafii;
4. Aj la absorbfia nutrienlilor;
5. Transport nutrienfii in interiorul organismului;
6. Indeprt eaz toxinele din organism;
7. Ajr la digestie qi la toate reacliile chimice;
8. Este esenlial pentru circulafia gi flexibilitatea va-
selor sanguine;
9. Umidific aerul pe care il respirm;
10. Creeaz un strat de proteclie in jurul organelor
vitale;
I 1. Regleaz nivelul electronilor gi protonilor din ce-
lule;
12. Ne protejeaz impotriva radiafiilor cosmice i a
altor tipuri de radiafii;
2t
Mihil Toma
13. Este principalul purttor de Informalie qi Lumin
in organismul uman.
Ce face omenirea pentru a ingriji aceast bogfie ex-
traordinar r de care viata asa cum o cunoastem nu ar
putea exista?
Ce s fac?
Deverseaz in apele planetei anual 250 milioane de
tone de contaminan{i din care 10 milioane tone de pe-
trol !
Arunc in mare degeurile radioactive rezultate din
industria nuclear, in oceane strngndu-se pn in pre-
zent peste 90 de mii de containere cu deqeuri radioactive.
Arunc tot ce nu ii mai trebuie in ape, numrulpolu-
anlilor ridicndu-se la peste 80 de mii!!
Partea civiLizat a omenirii face risip de ap, deqi
pe glob exist peste I miliard de oameni care nu au ac-
ces la apa potabil qi zilnic mor 4.000 copii din cavza
calit{ii sau lipsei apei, in total 5 milioane persoane pe
an, de l0 ori mai mult dect in diversele rzboaie.
Mai mult, in special in partea aceasta civllizat a
omenirii, se cresc psri gi animale pentru carne de con-
sum, in sistem intensiv, pentru care se consum cantitfi
imense de ap gi care constituie o surs de poluare a
apelor extrem de serioas. Pentru c pe Glob se cresc
anual peste 13 miliarde de gini, 1 miliard de porci, 1,4
miliarde bovine qi 1,8 miliarde de oi, care prin dejecfiile
lor polueaz apele mai mult dect toat industria i ca-
22
narere de evacuar:::;;:::i*!^,,^ue ra un roc!!
(conform raportului World Watch Institute 2008).
Este neaprat necesar s devenim cu tolii mai re-
sponsabili faf de APA planetei, s o RESPECTM qi
s-o IUBIM!
Dac wem ca VIAIA s continue pe
TERRA!
in urmtorul capitol vom vedea cum ar trebui s fie
apa pe care o bem qi folosim, pentru a ne aduce sntate.
23
Mihi Toma
Capitolul2
CALITATILE I PARAMETRII APEI
Motto:
Apa este leagnul vielii
Pentru echilibrarea noastr, vindecarea sau menline-

rea unei stri de sntate, este foarte important caltatea
apei pe care o bem, nu numai cantitatea.
in primul rnd apa potabil ar trebui s fie lipsit de
impurit1i - metale grele, clor qi compugi organici ai
acestuia, nitrifi, nitrali, uleiuri, fenoli, substanfe organi-
ce, bacterii, parazili, virusuri. Aceste condilii sunt stabi-
lite in fiecare far prin legi sau none pentru apa potabi-
l. in Romnia aceste reglementri sunt: Stas l342ll99l
qi Legea 45812002. Aceste reglementri stabilesc con-
centra{iile admise de substanfe chimice, metale, bacterii,
etc., pentru apa potabil liwat in refea de instala{iile
centrale sau locale de tratare a apei. Prezentm mai jos
tabelele cu aceste reglementri.
24
Parametrii microbiologici
Parametru/Unitatea de Valoarea Metod de

msur admis analiz
Eschirichia coli (Ecoli) 0 rso 938-1
/100m1
Entercoci (Streptococi fe- 0 STAS
cali) /100m1 300y1991
ISO 7899-2
Parametrii indicatori
Parametru/ Unitatea de Valoarea CMA

msur
Aluminiu (uell) 2A0
Amoniu (me/l) 0,5
Bacterii colifbrme 0
lnumr/l00ml)
Carbon organic total Nici o modificare anormal
(cor)
Cloruri (mg/l) 250

Clostridium perfringens 0
(numr/l00m1)
Clor rezidual liber
(ms/l) 0.50
25
Mihi Toma
-la intrarea in refea 0,25
-la caot de retea
Conductivitate 2sa0
(uScm-tla 20'C)
Culoare Acceptabil consumatorilor qi
nici o modificare anormal
Duritate total (grade 5
sermane) minim
Fier (rgll) 200
Gust Acceptabil consumatorilor gi

Mangan (pgll) 50
Miros Acceptabil consumatorilor gi
Numr de colonii la Nedetectabili la 100 de ml
22.Clml\
Oxidabilitate (mg Oxi- 5,0
een/l)
pH (unitli de p) ):6,5
(:Q 5
Sodiu (me/l) 200

Substanfe tensioactive 200
Total (us.ll).
Sulfat (mdl) 2s0
Sulfuri si hidroeen sul- 100
26
furat (uell)
Turbiditate ([INT) <:5
Zinc (us.ll\ 5000

Tritiu lBo/l) 100
Doza efectiv total de 0,10
referin!
lmSv/an)
Activitatea alfa global 0,1
(Bq/l)
Activitatea beta global I
lBo/l)
Parametrii Chimici
Parametru / Unitatea de msur Valoarea CMA
Acrilamida (pdl) 0,10
Arsen (pell) 10
Benzen (uell) 1.0
Benz(a)piren 0.01
Bor lmell) 1.0
Bromati @e/l) 10
Cadmiu (peil) 5,0
27
Mihdi Toma
Clorur de vinil fus.ll\ 0.5
Crom (total) (uell) 50
Cupru (mgll) 0,1
Cianuri (totale) (pgll) 50
Cianuri (libere) (pell) t0

Dicloretan (pell) 3,0
Epiclorhidrina (pgll) 0,10
Fluor (mgll) 1,2
Hidrocarburi policiclice aroma- 0,10

tice (pgll)
Mercur (pgll) 1,0
Nichel (pgll) 20
Nitrali (mg/l) 50
Nitriti (mell) 0,50

Pesticide (uell)/clasa 0,1
Pesticide (Vg/l)I total 0,5
Plumb (uell) 10
Seleniu (pgll) 10
Stibiu (us/l) s,0
Tetracloretan qi Tricloretena l0
Gg/l) (suma concentraliilor
compusilor specificati)
28
Trihalometani (pgll) Total (suma 100

concentrafiilor compuilor speci-
ficafi)
La o analiz sumar a acestor tabele se observa c in

apa potabil liwat in relea sunt permise anumite con-
centralii mici de diferite substanfe periculoase pentru
sntate. Acest fapt se datoreaz metodei de tratare a
apei cu clor (cea mai rspndit pe plan mondial) qi fil-
trrii cu straturi succesive de nisip qi crbune activ, me-
tode care nu reusesc s duc la oblinerea unei ape foarte
curate qi sntoase. Situafia este general pe plan mon-
dial, mai ales in marile aglomerri urbane de la cmpie,
unde fluviile gi rurile care ajung au apa plin de polu-
anfi, cu concentrafii de zeci sau sute de ori peste limita
normal, poluanfi care nu pot fi relinuti in stafiile de fil-
trare gi tratare a apei. Mai mult, datorit folosirii cloru-
lui la tratarea apei, pH-ul (despre care vom vorbi in con-
tinuare) permis este peste 6,5, adic este permis s bem
ap acid (ce este cu pH sub 7,0 este acid). Pentru a
avea o ap mai curat gi sntoas att la intrare, ct qi
la ieqirea din stafiile de tratare, unele mari oraqe care au
fonduri igi aduc apa potabil prin sisteme de conducte,
din zonele muntoase, unde este mult mai pulin poluat.
De exemplu: Pentru New York apa este adus de la
29
Mihild Toma
190 km. Pentru Los Angeles de la 390 km, iar pentru
San Francisco de la 500 km!!
in afara acestora exist o serie de parametri de care
trebuie s linem seama (s ne informm) pentru a folosi
o ap adevrat, care s hidrateze celulele qi s elimine
toxinele. Aceti parametri sunt :
2.1. Indicele acido-bazic - pH
PH-ul se refer la concentra{ia de ioni pozitivi de

hidrogen dintr-o solufie oarecare. Un pH sczut (sub 7-
valoarea neutr) indic o cantitate mare de ioni de hi-
drogen, solufia este acid, iar un pH ridicat (mai mare
de 7), ?nseamn o cantitate mic de ioni de hidrogen, so-
lulia fiind alcalin. Acest parametru indic energia hi-
drogenului qi a activitfii sale in medii lichide.
I neci dac apa are pH-ul mai mic dect 7 este acid,
iar dacare pH-ul mai mare de 7 este alcalin. t[
Lichidele din organismul nostru au un pH bazic,
sngele, limfa, saliva qi mucoasele avnd reac{ie alcali-
n. Astfel pH-ul unei persoane sntoase este de 7,35 -
7,4A, dar dac scade la 7,2 persoana intr in com gi la
7,L moare. Modificarea valorii pH cu o unitate duce la
modificarea aciditlii sau alcalinitfii in propor,tii de 10 :
1 (astfel o ap cu pH : 7,5 este mai alcalin de 2 ori
dect una cu pH : 7,4; una cu pH : 8,0 este de 10 ori
mai alcalin dect una cu pH: 7,0 ).
30
sngere !r''"i"'iiliJo,rli' *^ toate
",r" ^pentru
celulele noastre, el alimentnd toate organele gi este
foarte important pentru sntate ca el s-qi pstreze un
pH normal. Apa este de fapt hran pentru snge. Dac
apa nu este de calitate, scade i calitatea sngelui, pier-
dem apoi califatea sistemelor circulator, respirator, etc.
qi in final sntatea.
Se cunoagte faptul c microorganismele nu se dez-
volt in lichidele cu pH bazic, de aceea lichidele alcali-
ne reprezint un scut in fa(a germenilor patogeni.
lnfuct aproape tot ce mncm ne acidifiaz, trebu-
ie s bem o ap alcalin (cu pH peste 7).
Scderea pH-ului duce la tulburri de imunitate.
Menlinerea organismului intr-o stare bun de alcalinita-
te activeaz limfocitele responsabile cu intrirea imuni-
tfii.
Datorit polurii, apa de ploaie este qi ea acid (pH
:5 - 6 in zonele rurale, pH:4 - 5 in orase cu circulafie
auto), qi afecteaz la modul general organismul gi in
special pielea gi pruI.
7) Potenfialul de oxidoreducere (POR)
Exprim capacitatea apei de a lupta contra radicali-

lor liberi (cu ajutorul electronilor liberi) gi se msoar in
milivolli.lscara este de la -800mV(intre 0 gi -800mV e
un POR foarte bun), pn la +l200mV (intre 0 qi
31
Mihi Toma
+1200mV e un POR prost). Valorile pozitive arat des-
fgurarea proceselor de oxidare in lipsa electronilor, iar
valorile negative arat desftsurarea procesului de rege-
nerare qi prezenfa electronilor. Pentru ca apa s realize-
ze o bun proteclie a organismului, POR trebuie s aib
valori negative (0 spre -800mV).
Apa de la robinet (din relea) are un POR de aproxi-
mativ +185mV (prost), care nu realizeaz o bun pro-
teclie a organismului. 0
2.3. J*"p*itp-.39----------------uperf
iciat(TS)
Cu ct tensiunea superficial este mai joas, cu att

apa este mai ud.
Toate celulele organismului necesit o ap cu o ten-
siune superficial de aproximativ 45 dynelcm2. Tensiu-
nea superficial a lichidelor interne cregte o dat cu vr-
sta, acest fenomen contribuind la evolufia procesului de
imbtrnire.
Fr o tensiune sczut, apa nu poate s treac prin
peretele grsos al celulei, toxinele nu pot prsi celula,
iar hrana nu poate ptrunde in aceasta.
Apa de la robinet are tensiunea superficial de 73
dyne/cm2 qi in aceste condilii schimbul nu se face corect.
Apa but trece prin corp ftr s hidrateze suficient ce-
lulele gi noi credem c dac am but 2l - 2,5 l/zi, sun-
tem cu siguran! sntoqi !
32
Apa, miracolul vieli
Celulele deshidratate incep s se distrug, organis-

mul incepe s consume propriile celule gi lesuturi qi
apar boli autoimune precum scleroza in plci, lupus, etc.
Se pot bea tone de ap curent de la re{ea cu tensiu-
nea superlrcial de 73 dynelcm', dar dac lipsesc micro-
nutrien(ii care s o converteasc la 45 dyne/cm', se poa-
te ajunge la deshidratareala nivel celular. De asemenea
se pot lua cele mai scumpe vitamine, cci ele nu ajung
in celule dect in cantitti foarte mici qi in rest se elimi-
n.
Apa fiart are o tensiune superficial de 55
dynelcm2, adic este mai ud dect apa de la relea, dar
nu este recomandat pentru but din alte motive (vezi
paragraful,,Apa fiart")
Tensiunea superficial a lichidelor biologice este de
45 dyne/cm2. Sucurile de legume qi fructe au o astfel de
tensiune superficial, acesta fiind inc un motiv pentru
care trebuie s le consumm, deoarece contribuie attla
hrnirea celulelor, ct qi la detoxifierea lor.
2.4. Conductibilitatea electric sau rezistenfa

apei
Pentru menfinerea viefii, miliardele de celule ale or-

ganismului trebuie s fac schimb de informafii intre
ele. Acest sistem complex de comunicafii acfioneaz cu
ajutorul fluxului de electroni. Electronii nu pot s se
aa
JJ
Mihil Toma
deplaseze in organism in lipsa hidrogenului.
Acest parametru d informafii i despre conlinutul
in minerale al apei.
34
Apa, miracolul veii
Capitolul 3
FORMELE APEI
Motto:
,,Celula este nemuritoare. Lichidul n
care pluteSte este cel care degenereaz. Re-
nnoili acest lichid din timp n timp, dali-le
celulelor ceea ce au nevoie pentru a se
hrni Si pulsul vielii poate continuo la inJi-
nit "
Alexis Carrel
3.1. APE NATURALE
3.1.1. APA DE PLOAIE

Este de fapt o ap distilat, dar datorit polurii ae-
rului prin care trec picturile, devine acid.
3.1.2. LAPOVTTA
Asemntoare ploii, este o ap distilat gi la fel, da-
torit polurii aerului prin care trece, devine acid.
35
Mihid Toma
3.1.3. APA DE SUPRAFAT
Include lacurile qi lacurile de acumulare, izvoare ce
curg mai incet, ruri, fluvii, mri gi oceane. Mrile qi
oceanele au ap srat, care nu poate fi folosit in con-
sum dect dup desalinizare. Apa dulce reprezint doar
un procent de 106 din cantitateatotal a apelor de supra-
fa|;.
3,I.4. APA DE IZVOR

Este o ap de origine natural, care ajurge la supra-
fa! datorit precipitaliilor acumulate. Confinutul mine-
ral este mai mic de 1 gram/litru. Ideal ar fi s folosim
ap de izvor cu un confinut de minerale de 0,5 g/litru,
deoarece organismul nostru funclioneazinaqa fel inct
poate utiliza doar mineralele organice (din legume, zar-
zavaturi, fructe), iar cele anorganice din ap se depun
sau se elimin cu eforturi.
Cea mai bun ap de izvor este cea din izvoarele de
la munte datorit urmtoarelor aspecte:
- atmosfera este nepoluat qi in curgerea ei apa
se incarc cu oxigen;
- datorit faptului c trece peste mii gi milioa-
ne de pietre, clusterii de ap se sparg gi apa
devine hexagonal, exact asa cum trebuie
pentru o hidratare perfect a celulei;
- pe traseul ei prin zona in care aerul nu este
poluat apa absoarbe qi radialiile infraroqii de
36
la soare;
- apa este bogat in substanle minerale qi lipsi-
t de poluanfi gi substanfe toxice;
- izvoarele sunt in zone umbroase, cu tempera-
turi apropiate de 4oC situafie in care energia
intern a apei este maxim.
intr-un cuvnt, aceasta este apa vie, necesar orga-
nismului nostru.
3.1.5. APA MINERAL

Este o ap medicinal cu conlinut mineral ridicat qi
cu efect curativ. Trebuie consumat la surs, pe perioa-
de limitate de timp, in scop terapeutic. Nu poate inlocui
apa de but gi nu se recomand s-o folosim zilnic ca
ap de but. Exist gi ape minerale termale folosite
pentru bi in scop terapeutic.
3.1.6. APA DE FNTN

Este o ap oblinut prin foraje la diferite adncimi
de la l0 m la 100 m.
Apa din ffintnile de suprafat (sub l0 m) ar trebui
folosit numai pentru udat.
Din pcate, poluanlii de pe sol (insecticide, pesticide,
ingrqminte, cei aduqi de ploi din aerul poluat, cei re-
niltali din activitti industriale), ajung in pnza freatic
qi tot mai gfeu gsim ap de ffintn curat qi vie (trebu-
ie forat la adncimi foarte mari).
37
Mih Toma
3.I.7. APA PLAT

Este apa care se gseste in comer!, in recipiente din
plastic qi este recomandat pentru consum. Sursele sunt
izvoare sau foraje de mare adncime. Are un conlinut
bun de minerale, dar exist diferenfe de calitate in func-
lie de surs. Apoi mai intervine gi factorul depozitare -
in ct timp ajunge la consumator, ce substanfe din am-
balajele de plastic trec in ap, precum gi temperatura la
care este pstrat De regul sunt ape netratate.
Conform Le gii 4 52 I 2002, parametrii microbiologici
sunt:
Parametrii microbiologici pentru apa imbuteliat in
sticle sau alte
Ite rec
Parametru Nnitatea Valoarea Metoda de analiz
de msur admis
Escherichia coli 0 ISO 9308-1
Gcoli)/250m1
Enterococi (Strep- 0 STAS3001l1991
tococi fecali) prENISO12780
l250ml
Numr de colonii la 100 STAS 3001/1991 pr
22.Clml EN ISO 622
Numr de colonii la 20 STAS 3001/1991 pr

37.Clml EN ISO 6222
38
Apa, mirocolul vielii
3.2. APE TRATATE
3.2.I. APA DE ROBINET

Este de regul o ap tratat cu clor, eventual gi cu
ozon pentru dezinfectare (omorrea bacteriilor) gi f,rltra-
rea grosier.
Toate marile orase sunt alimentate cu ap din ruri
gi fluvii poluate in amonte cu cele mai diverse substanfe
(peste 80.000 de diferite substan{e chimice).
Nicio stalie de filtrare nu reuqegte s transforme
aceste ape intr-o ap uxat qi sntoas. Potrivit norrne-
lor existente in lume pentru apa potabil (care de multe
ori nu se respect !) aceast ap care ajunge in casele
oamenilor este o ap menajer! i nici aceasta curat!
Nu mai vorbim de faptul c pn la consumator apa
trece printr-un sistem de conducte de oJel, cupru, plastic
(PVC) care contribuie la impurificarea acestei ape. in
plus, absenla razelor solare contribuie la inmullirea di-
vergilor agenli patogeni in conducte, chiar dac acestea
din urm sunt dezinfectate.
Metodele conven(ionale de tratare a apei sunt: sedi-
mentare, coagulare, filtrare (fizic sau biologic) apoi
dezinfecfie. Se mai folosesc opjional procedee de mine-
r alizar e, dezactiv are, deminer alizar e, fl ocul are me c anic,
despumare, etc. Filtrarea poate fi lent, direct, cu pre-
siune gi cu vid, cu microsite qi membrane, etc.
Demineral izarca poate viza dedurizarea, deferizarea,
39
Mihi Toma
sau demanganzarea. Dezinfeclia se face de regul prin

clorinare (cu clor, cu dioxid de clor, cu cloramin), dar
i prin ozonizare, iodurare sau bromurate, cv argint sau
cu pefinanganat de potasiu, etc.
Nu exist metode aplicabile practic de a epura spe-
cific o anumit substan!. Prin urmare se epureaz ne-
discriminatoriu clase ?ntregi de componen{i ai apei, nu
doar cei toxici, ceea ce duce gi la indeprtarea unor sub-
stan{e dorite qi mai ales la costuri mari qi munc mult,
consum mare de reactivi, schimbare frecvent de filtre,
etc.
tn Romnia, prin HG100/2002 de aprobare a normei
de calitate a apelor NTPA 013, s-au definit urmtoarele
trei tehnologii standard de tratare a apei pentru trans-
formarea apelor de suprafa{ de categoriile Al, A2, A3
in ap potabil:
Categoria A1: tratare fizic simpl qi dezinfec{ie (de
exemplu: filtrare rapid gi dezinfeclie).
Categoria A2: Tratarea normal ftzic, chimic gi
dezinfeclie [de exemplu: perclorinare, coagulare, flocu-
lare, decantare, frltrare, dezinfecf ie (clorinare fi nal)] .
Categoria A3: Tratare ftzic, chimic avansat,
perclorare qi dezinfeclie [de exemplu; clorinare inter-
mediear, coagulare, floculare, decantare, filtrare prin
adsorblie (pe crbune actic) dezinfecfie (ozotizare. clo-
rinare final)1.
Printre substanlele chimice utilizate in tratarea apei
40
se numr: varul nestins, sulfatul de aluminiu, clorul,

hidroxidul de calciu, soda caustic, dioxidul de carbon,
carbonatul de sodiu, sulfatul feros qi sulfatul feric, cr-
bunele activat praf sau granule, silicoforura de sodiu,
polielectrolili, amoniacul, fosfalii sulfatul de cupru, per-
manganatul de potasiu, hipoclorilii, clorura de sodiu, ar-
gilele.
Etapele de tratare a apei intr-o stalie de tratare sunt:
sitarea, sedimentarea, filtrarea, oxidarea (nu se aplic
peste tot), adsorblia, stabilizare a (dezacidifierea, deferi-
a, dezactiv ar ea, dez-
zat e a, dem an g an izar e a), de durizare
infeclia, clorinarea, ozonizarea (se aplic rar), ultravio-
lete (se aplic rar).
Apa din re{ea, in ciuda tratrii ei, sau datorit polu-
rii secundare, carezultat al tratamentelor, poate confine
urmtoarele substanfe duntoare snt1ii :
- Clorul qi compugi ai clorului;
- Trihalometani;
- Materialeplutitoare;
- Materiale cu miros gi gust din conductele de
plastic;
- Bacterii;
- Ciuperci;
- Parazili;
- Metale - fier, mangan, plumb, arsenic, cad-
miu, mercur;
- Compuqi de Ca qi Mg (care fac apa dur).
41
Mihd Toma
Utilizarea clorului pentru dezinfectarea apei potabile

a inceput in anii 1880 - 1900. Degi are o mullime de
dezavantaje, acesta a rmas modul standard de tratare a
ape. Clorul nu este folosit pentru c este sigur sau efi-
cient ca dezinfectant, ci pentru c este cel mai ieftin!
Potrivit Consiliului American pentru Calitatea Me-
diului, ,,riscul de cancer in cazul persoanelor care con-
sum ap cu clor este cu 93oA mai mare dect in cazttl
persoanelor care consum ap ftr clor".
in anii 1968 - 1969, dr. Joseph Price a scris o carte
numit "Boli coronariene/colesterollclor", a crei con-
ch;zie era c una din principalele cauze ale artero-
sclerozei, infarctului qi AVC (accident vascular cerebral)
este clorul.
Cnd este adugatin ap, clorul se combin cu ele-
mentele naturale din aceasta, formnd trihalometani
(produqi de clorurare), numili THM. Acegti produgi se-
cundari determin apariia radicalilor liberi in organism,
ducnd la distrugerea celulelor, fiind puternic canceri-
geni. Atunci cnd consumm ap cu clor, aceasta dis-
truge celule gi fesuturi din organismul nostru. Doctor
Robert Carlson de la Universitatea Minnesota a aftmat,
in urma cercetrilor efectuate, c ( problema clorului
este similar polurii aerului , i (( cel mai aprig ucigaq
al timpurilor moderne este clorul .
Una dintre cele mai gocante descoperiri ale cercet-
torului citat este c dou heimi din expunerea periculoa-
42
s la clor se datoreaz inhalrii aburilor gi absorbfei la

nivelul pielii in timpul dugului. Un duq cald deschide
porii qi permite accelerarea absorbliei clorului qi a altor
chimicale din ap. Aburul pe care il inhalm in timpul
duqului poate conline de 50 de ori mai mult clor dect
apa de la robinet, deoarece clorul se evapor mult mai
rapid qi la o temperatur mult mai sczut dect apa. In-
halarea este un mijloc mult mai periculos, deoarece clo-
rul trece direct in snge. Inhalarea clorului este una din
cauzele astmului bronqic Ai a brongitei, in mod special la
copii, boli a cror frecven{ a crescut clu300oA in ultimii
20 de ani. Clorul din apa de duq produce gi efect cosme-
tic negativ, scznd hidratarea gi elasticitatea pielii gi a
prului. Gustul neplcut al apei cu clor ii face pe oameni
s se indrepte spre surse gi mai nesntoase de lichide:
sucuri, buturi carbogazoase gi alte lichide indulcite !
Apa tratat cu clor nu mai con{ine protonii gi elec-
tronii indispensabili corpului nostru.
Pe lng deficienla de protoni qi electroni, confine qi
sruri minerale nefaste.
i apa este o hran, dar nu pentru a ne furniza sruri
minerale (acestea le putem lua din surse de origine ve-
getal gi animal), ci protoni gi electroni. Viala nu poate
exista fr acegtia.Dac apa nu conline protoni gi elec-
troni atunci, prin diverse reacfii biochimice, ii ia din di-
verse zone ale organismului, gi in special din apa intra-
celular, ceea ce conduce la boli, imbtrnire gi moarte.
43
Mihdi Toma
Cu ct avem mai pufin ap intracelular, ceea ce se in-
tmpl pe msur ce inaintm in vrst, capacitatea or-
ganismului de a primi gi de a transmite Lumina scade.
i ilrefRNtM qi aga MURIM. inc un motiv
aga
pentru care este att de important CALITATEA apei
pe care o bem gi folosim zilnic. Clorul, fiind un oxidant
foarte puternic, distruge (absoarbe) electronii qi scade
puternic cmpul magnetic al apei. Acelagi lucru produce
qi ozonul.
De aceea ar trebui s evitm folosirea apei cu clor
de la robinet att pentru but qi ct qi pentru mncare,
iar la baie qi dug este recomandabil s atagm un filtru
care refine pn la 90%o din clorul din apa cald ( se g-
seqte pe pia{).
3.2.2. APA DISTILAT

Apa distilat se obline prin fierbere, vaporizare qi
condensare de vapori. Ea nu poate intre{ine nicio form
de via!, de acea este numit gi ap moart. Datorit fap-
tului c nu poate intre{ine nicio form de viaf, nu depo-
ziteaz substanfe in organismul nostru. Are o singur
proprietate - greutatea. Este o ap acid, fr minerale,
stoarce organismul de minerale qi nu este bio - receptor.
De aceea nu se recomand pentru but.
Este recomandat de unii terapeuli : Paul Bragg, Va-
leriu Popa, Bogdan Victor, in curele de dezintoxicare
sau post deoarece, datorit greutfii sale, exercit o pre-
44
Apa, miracolul viei
siune asupra mineralelor anorganice, a actzilor qi a apei

toxice acumulate in organism (apa neagr).
Apa distilat, cnd intr in contact cu apa neagr
(ap cu toxine), se amestec prin osmoz cu aceasta, fa-
ce schimb ionic i preia o parte din toxinele acesteia,
realizndu-se purificarea organismului. Dac ?npima zi
bolnavul consum 2l de ap distilat, el va elimina ace-
eagi cantitate de ap neagr (apa distilat nu hidra-
teaz celula), dar cu un conlinut de toxine mai ridicat
(aproximativ 5 %) din totalul toxinelor din organism.
in timpul curei cu ap distilat trebuie fcute zilnic
clisme cu ceaiuri de plante (muqefel, coada qoricelului,
ttneas, rostopasc, etc.) qi consumate sucuri de le-
gume qi fructe BIO, pentru a aduce ap structurat, vie,
in organism. Orice asemenea cur de dezintoxicare tre-
buie fcut sub supraveghere medical, cu credinf,
adaptat afecfiunilor bolnavului i cu schimbarea stilului
de viaf.
3.2.3. APA TILTRAT PRIN OSMOZA

INVERS
Sistemul de purificare prin osmoz invers este un
sistem de puriflrcare a apei foane avansat, eliminndu-se
99% din virusuri, bacteriile, poluanfii gi chimicalele din
apa de robinet.
in timpul osmozei, apa trece printr-o membran
45
Mihi Toma
semipefineabil care previne fluxul mineralelor qi a al-

tor componente de la o solulie la alta. Osmoza este un
element fundamental in funclionarea organismelor vii.
Dac se separ cu o membran dou solulii diluate, apa
din solulia cu concentra{ie mai mic va curge inspre so-
lufia cu concentralie mai mare. Scurgerea solventului
poate fioprit, chiar inversat, dac presiunea asupra
soluliei cu o concentrafie mai mare creqte. Aceasta este
osmoza invers.
Sistemul de filtrare are 4 unitli :
a) prima treapt I - 2 prefiltre de carbon activ cu

pori de 2A tm qi 5 rm, care filtreazpohnn[ii de dimen-
siuni mari ( praf, sol, rugin etc.);
b) a doua treapt este membrana osmozei inverse -
inima purificatorului de ap - care are pori de 0,0001
pm si elimin 99% din poluanlii biologici qi chimici di-
zolvat in ap;
c) a treia treapt este filtml de carbon activ, care
leag materialele dizolvate rmase qi d apei un gust qi
un miros plcut;
d) apatra unitate este de fapt un recipient pentru apa
filtrat.
Cu toate c este un sistem foarte avansat de purifica-
re a apei, alcoolul etilic de exemplu nu este oprit, iar apa
rezultat este o ap moart, destructurat.
Nu se recomand pentru but.
46
3.2,4. APA FIART

Pentru a distruge bacteriile, apa trebuie fiart timp
de 20 minute. Prin fierbere se pot distruge bacteriile gi
virusurile, dar nu poate fi redus cantitatea de particule
gi compuqi organici. Fierberea este ineficient qi consu-
m timp, gustul oblinut fiind neplcut.
in timpul fierberii se distrug mineralele valoroase,
creqte concentrafia de nitrali, sruri, metale grele, iar
calciul, sodiul, magneziul qi fluorul att de necesre or-
ganismului se depun, iat apa devine ,,moat". in con-
cluzie nu se recomand a se folosi ca ap potabil dect
in cazuri extreme.
Mai mult, apa frart confine aproximativ 200 ppM
deuteriu fa{ de 146 ppM ct are apa obiqnuit, ceea ce
conduce la imbtrnirea rapid a celulei umane qi la
dezvoltarea radicalilor liberi (se tie c o ap srcit in
deuteriu incetinegte imbtrnirea; vezi paragraful Apa
cu deuteriu ).
3.2.5. APA ALCALIN

Viala qi moartea noastr se desfqoarla nivel celu-
lar. Miliardele de celule care alctuiesc organismul
uman sunt ugor alcaline gi trebuie s rmn aqa, pentru
a putea s fie vii, sntoase, funcfionale.
Atunci cnd fiecare celul alcalin iqi indeplinegte
funclia respiratorie, ea secret produgi de metabolism de
natur acid.
47
Mhi Toma
Degi aceqti produqi sunt folosili pentru a produce

energie qi pentru a men{ine func{ionarea, nu trebuie s
se permit acumularea lor. Un astfel de exemplu este
durerosul acid lactic apr in urma eforturilor zice in-
tense (febra muscular).
Organismul va incerca s se detoxifieze qi s inde-
prteze acest acid, inainte ca el s devin toxic pentru
celule, modificnd aciditatea acestora. Dac acidul intr
in contact cu un organ, el creeaz guri in lesut. Acesta
poate determina aparlia unor celule mutante. Nivelul de
oxigen scade in mediul acid, iar calciul incepe s fie
consumat. in felul acesta, organismul poate s produc
grsime tocmai pentru a se apra de un mediu prea acid.
Aceste depozite de grsime gi celulit, pot fi de fapt nig-
te pachete pline de acid, care incearc s lin la dis-
tan! acest acid de organele vitale. Grsimea poate salva
astfel organele vitale de traume. Dar noi trebuie s aju-
tm organismul bnd o ap ctrat, frlffaf, alcalin gi fo-
losind o diet bazic (cu alimente alcaline).
Apa alcalin are un pH de 7,4 - 9. Se obline de re-
gul prin ionizare sau prin adugare de Microhidrin qi
Calciu Coral. Apa alcalin ionizat are efect reductor
datorit ionului negativ OH care leag radicalii liberi,
intrefinnd sau anihilnd capacitatea de reacfie a acesto-
ra, fiind deci antioxidant. Apa alcalirt ionizat imbu-
ntlegte capacitatea de dizolvare qi de metabolism a
nutrienlilor qi de eliminare a reziduurilor, fcnd astfel
48
ca intres ,r,r" ,!;
*{,"rr,!J,:'":^,bine. Hidr ateaz
celulele de 6 ori mai bine dect apa obiqnuit. Este re-
comandat in :
- Hiperaciditategastric
- Ulcer
- Diaree cronic
- Digestieinsuf,rcient
- Fermentafie gastric qi intestinal anormal
(meteorism, halen)
- Hidropizie
- Obezitate
- Hipertensiune
- Cancer
- Micoze
Se recomand s be[i 2 I lzi de ap alcalin, iar di-
mineala primul pahar (0,5 l) e foarte important. Nu se
recomand s beli ap alcalin ionizat impreun cu
medicamentele pe baz de calciu, sau antihipertensive.
Trebuie un interval de 1 or intre acestea.
3.2.6. APA ACID

Are un pH sub 7 (6,0 - 6,9) qi se folosegte numai
pentru uz extern (pe piele). Este excelent impotriva
micozelor de pe picioare sau de pe unghii ( 30 min se
st cu picioarele in ap acid ionizat). Se mai folosegte
pentru arsuri, rni, nas infundat, irigafii vaginale (mico-
ze).
49
Mihil Toma
Se poate utlliza in gospodrie pentru dezinfectarea
suprafelelor. Folosirea apei acide ionizate pentru afecfi-
uni ale pielii poate fi combinat cu utilizarca apei alca-
line - intern.
3.2.7. APA PI
A fost descoperit de profesorul japonez Shoi
Yamashita in 1964, in timpul unui studiu de fizioiogie
botanic.
in decursul cercetrilor fost descoperit faptul c
a
inmugurirea se datoreaz unei cantitli infime de sare
fero-feric. Introducnd aceast sare intr-un mediu pu-
ternic energizat qi trecnd-o printr-un proces de filtrare
cu ceramic, se ob{ine apa PI. O particul PI este mai
mic dect un proton, un neutron sau un electron. Parti-
cula PI face ca protonii gi neutronii s iqi interschimbe
strile de energie, ceea ce duce la formarea unei incrc-
turi electrice gi energetice de sine stttoare. Cantitatea
de sare fero-feric (ferita bivalent qi trivalent) este in-
fim, de regul doar semnalul energetic al substanfei
rmne (2 x l}-tzmoli). Acestea sunt concentrafii ho-
meopatice. Aceste particule extrem de mici sunt con-
ductoare gi responsabile de transportarea informaliei qi a
,,memoriei"celulare (informalie codificat anterior),
privind bioenergia natural a proceselor de vindecare.
Aceast ap optimizeaz transferul de informatii din
organism.
50
Apa PI fierbe mai repede qi se consum cu 8,2 oA

energie mai pu{in la fierberea ei dect la fierberea apei
normale. Inghea! in intervalul -1 pn la -7 grade
Celsius qi acele de gheaf se topesc mai greu.
La Simpozionul Internafional pentru Prevenirea
Cancerului din Franf a 1998, unul din subiectele fierbinfi
a fost apa PI. in urma lucrrilor qi dezbaterilor s-au con-
cluzionat urmtoarele :
1. Apa PI este cea mai apropiat de forma

apei din organism;
2. Prezint propriet{i antioxidante, datorit
abilitlii de a elimina radicalii liberi.
3. Fumizeaz bioenergie. S-a cut un expe-
riment in care pegtii de acvariu au reugit s triasc 216
zile intr-un acvariu inchis etang, numai pe baza energiei
din ap. in condilii normale un pegte de acvariu moare
dup 3- 5 zlle intr-un acvariu inchis, in ap obignuit.
4. Cregte numruI celulelor Killer.
5. Crete activitatea anticorpilor.
6. imbuntfete activitatea de autovindecare a
celulelor, trezind ,,memoria" celular cu privire la vin-
decare.
7. Transport mai mult oxigen prin organism,
crend un mediu puternic oxigenat, care distruge orga-
nismele anaerobe.
8. Creeaz grupri mici de molecule de ap
ceea ce imbunt{eqte funcfionarea celulelor qi efectele
51
Mihi Toma
detoxifiante ale apei.
9. imbuntlegte capacitatea celulelor de a se
adapta la stres.
10. Neutralizeaz pH-ul apei, aducndu-l pn
la valori cu pufin peste 7, foarte aproape de pH-ul natu-
ral al organismului.
Datorit acestor caliti, cercettorii japonezi (Dr.
Tokafumi Tsurumi) au ?ntocmit o list cureztltate uimi-
toare oblinute asupra organismului uman:
- Eradicarea cancerului de stomac, micqorarea
fumorilor pe creier, ameliorarea leucemiei;
- Ameliorarea dermatitei si a alopeciei;
- Ameliorareadiabetului;
- imbuntlirea functionrii ficatului dup he-
patit;
- Scderea presiunii sanguine qi imbunttirea
ritmului cardiac;
- Recuperarea rapid dup atacul de cord;
- Ugurarea durerilor de cap i a constipa{iei;
- imbunt[irea imunit1ii, - vindecarea rcelii,
gripei, virozelor, infecliilor;
- Ameliorarea SIDA
in urma cercetrilor efectuate in diferite domenii au
rezultaturmtoarele :
a). n industrie:
- a sczut dramatic oxidarea qi ruginirea
b). n agriculturd:
52
- au crescut dimensiunile legumelor gi s-a imbu-

ntfit gustul acestora
- la culturile de spanac s-au ob{inut 25 de recolte
consecutive, r o nou insmnfare.
- psrile gi animalele care au but ap PI s-au
imbolnvit mai pulin, carnea gi oule au avut un
gust mai bun, a crescut producfia de ou, anima-
lele letargice au devenit mai jucuqe.
c). n laboratoarele medicale:
- mostrele de fesut conservat in ap Pi, in loc de
solulii hormonale, au rezistat 30 ani !
d). n gospodrie :
- inmuierea rufelor produce mai mult finefe;
- la gtit, gustul mncrurilor a fost foarte bun,
micqorndu-se cantitatea de condimente;
- splarea legumelor i fructelor cu ap PI inde-
prteaz toxinele qi le prelungeste prospefimea;
- stropirea florilor cu ap PI intreqte rdcinile
qi ajut la imbogfirea coroanei cu frunze;
- animalele de companie sunt mai pline de ener-
gie, sunt indeprtate mirosurile neplcute, stro-
pirea blnii o face mai lucioas gi mai curat;
- dac ne splm cu ap PI, prul qi pielea sunt
mai curate, hainele nu se mai inglbenesc la fel
de ugor.
53
Mihdi Toma
3.2.8. APA HEXAGONAL
Cea mai bun ap pentru sntatea uman este apa
hexagonal. O ap obignuit se prezint in aglomerri
(clusteri) de 12 - 18 molecule, care nu reusesc s p-
trund in celule deoarece canalele membranei celuiare
sunt hexagonale. De aceea apa care hidrateaz cel mai
bine celulele este apa hexagonal. Aceasta exist in pro-
cent mare intr-un organism tnr, sntos.
Ea transport nutrienlii, indeprteaz toxinele qi
men{ine o comunicare eficient intre celule. in organism
exist gi ap legat fizic de alte structuri moleculare,
aceasta neputnd s se migte liber prin perefii celulari.
Pe msur ce inaintm in vrst apa legat devine pre-
dominant. Acest fapt micqoreaz eficienla a mii de
funclii metabolice, determinnd modifi cri semnificati-
ve ale structurii fesuturilor.
Moleculele din apa liber sunt organizate in struc-
turi compacte, hexagonale, care au putut fi fotografiate
sub form de cristale la -25 grade Celsius (Masaru
Emoto - Japonia). Miliarde de astfel de molecule se lea-
g una de cealalt intr-o lume acvatic ce arat gi se
comport cu totul altfel dect apa de robinet sau de iz-
vor. Aceast ap organizat. este important deoarece es-
te mai eficient ca alte tipuri de ap. Este mai mobil.
Suntem capabili s gndim, s alergm, s muncim i s
ne jucm datorit minunatelor funcfii pe care le indepli-
nesc celulele. Din momentul naqterii, cantitIi imense de
54
nutrienli qi compuqi vitali, cum este oxigenul, sunt adugi

la fiecare celul. Fiecare celul folosegte aceqti nutrienli
pentru a farniza energia diverselor activitfi pe care le
intreprindem. Toxinele qi produqii secundari trebuie in-
deprtafi. Ce anume aduce nutrienfii necesari la celule,
ce asigur producerea de energie, ce indeprteaz degeu-
rile ? APA t lar apa care face acestea cel mai bine Si
cel mai rapid este apa liber hexagonal.
Eficienfa gi viteza acestei ape se datoreaz design-
ului qi formei moleculei de ap gi a celulei insqi, deoa-
rece canalele membranei celulare sunt hexagonale.
De ce e bine s bem ap hexagonal ?
1 Pentru a ne umple organismul cu apa special he-
xagonal cu care ne-am nscut, ap care ptrunde uqor
in fiecare celul a corpului.
2. Pentru a imbuntli comunicarea intre celule ast-
fel inct transferul de informalii s se desfqoare intr-un
ritm optim.
Potrivit exper{ilor, apa joac un rol semnificativ in
transmiterea de informafii in intregul organism prin in-
termediul celulelor. ADN-ul din miliardele de celule ale
organismului transmite continuu informafii cu viteza
sunetului pe frecvenle de rezonan!. Cel mai interesant
este c nucleul fiecrui dublu helix al ADN-ului este
format dintr-o coloan de aglomerri de molecule de
ap. in plus, cantitfi semnificative de ap sunt organi-
zate in straturi multiple la suprafafa proteinelor structu-
55
Mih\d Toma
rale intracelulare qi a membranelor.

Datorit rolului jucat de aceast ap superorganizat
la nivelul celulelor, celulele posed anumite tipare rezo-
nante cooperante, care se modific in timp gi variaz in
funcfie de eficienla metabolismului.
Apa hexagonal accelereaz rezistenla acestor tipare,
care produc efecte benefice asupra lesuturilor gi a ho-
meostaziei organelor.
S enumerm cteva beneficii ale apei hexagonale:
- Accentueaz hidratarea celulelor (sntatea
depinde de o hidratare crescut a celulelor);
- Energizeaz celulele, conferind un plus de
energie ftzic gi o mai mare claritate mental;
- Ajut la menfinerea integrit{ii nucleului mo-
leculei de ADN, care este umplut cu ap he-
xagonal;
- Contribuie la indeprtarea toxinelor qi a de-
qeurilor acide din organism;
- Produce un nivel sntos, bioalcalin in celule
gi lesuturi. Iar bolile nu se dezvolt in mediu
alcalin;
- imbuntfeqte comunicarea intercelular in
scopul vindecrii si refacerii;
- imbuntfegte transportul de oxigen qi
nutrienji, precum qi gradul de absorbfie;
- Ajut celulele s se vindece singure gi s ge-
nereze energie;
56
- Ridic mintea gi trupul la un nivel de vibralie

mai inalt.
3.2.9. APA SRCIT iN NUTERIU

Deuteriul este unul din izotopii hidrogenului. Nu-
cleul celor mai mulli atomi de hidrogen din natur con-
lin un proton (simbol chimic 1H), ins nucleul atomului
de hidrogen mai poate confine gi un proton gi un neutron
sau un proton qi doi neutroni. in primul caz, aceasta se
numeqte deuteriu (simbol chimic 2H sau D), iar in al do-
ilea - tritiu (simbol chimic 3H sau T).
Conjinutul de deuteriu al apelor superficiale din zo-
na noastr climatic este de 150 ppm (p{i per milion),
cu o fluctualie minim; al precipitaliilor din zona ecua-
torial, de 155 ppm; iar al apelor din partea nordic a
Canadei, din interiorul continentului, de 135-140 ppm.
Cantitatea de deuteriu din ap variaz in f,rncfie de lati-
tudine, dar qi de altitudine (are o valoare de 150 ppm la
nivelul mrii qi de circa 130 ppm la o inl{ime de 2.000
de metri). Cantitatea de deuteriu msurat in ap este di-
rect proporfional cu con{inutul de deuteriu al organis-
melor care triesc aici.
Concentrafia de deuteriu din organismul unui adult
este de circa 120-140 ppm. Cu toate c nu pare mult,
dac comparm aceast cantitate cu masa altor elemente
vitale, se observ c deuteriul este prezent in corp intr-o
cantitate de qase ori mai mare dect calciul gi de zece ori
57
Mihi Toma
mai mare dect magneziul.
O serie de experimente au demonstrat c apa cu
conlinut scrut in deuteriu poate folosit cu rezultate
deosebite qi r niciun efect toxic. in plus, are influen{
asupra diviziunii celulare. Cu ct concentratia de deute-
riu din ap este mai mic, cu att va f,r mai lent procesul
de diviziune celular, ceea ce inseamn c imbtrni-
rea )) organismului va fi incetinit. De asemenea, in ca-
zul unei diviziuni celulare rapide, cresc qi qansele apa-
fiei de diviziune.
in anii 60, in Uniunea Sovietic, oamenii de qtiin!
au studiat in paralel dou populafii ale cror membri
ajungeau la vrste extrem de inaintate gi erau foarte s-
ntoqi. Obiceiurile lor, inclusiv cele alimentare, eratt
foarte diferite, ins cele dou populafii aveau ceva in
comun - beau ap de ghefar. Apa de ghe{ar este pur, fi-
ind format cu mii gi mii de ani in urm, cu un procent
redus de deuteriu, dovedindu-se a avea gi calitafl biolo-
gice deosebite, dar avea gi altceva, eta hexagonal
(structurat), alcalin gi pur.
La copii qi tineri, cantitatea de gaze dizolvat in or-
ganism este de patru ori mai mic dect la o persoan in
vrst. De fapt, pe msur ce noi imbtrnim, apa imb-
trneqte qi ea gi reline din ce mai multe reziduuri sub
form de gaze. Dac reuqim s inlocuim apa poluat
din interiorul organismului (poluat prin informafie
structural, izotopic,, entropic) cu o ap nepoluat,
58
arunci vom reuqi ::X,':::T^:":;i o nou tinere{e
organismului. Apa cu conlinut redus de deuteriu este
una dintre apele care fac lucrul acesta.
in Romnia apa srcit in deuteriu (ASD) se pro-
duce printr-un procedeu original de separare izotopic a
apei la Institutul Nalional de Cercetare Dezvoltare pen-
tru Tehnologii Criogenice gi Izotopice Rmnicu Vlcea.
ASD este o ap microbiologic pur mineralizat
conform legisla{iei din Romnia cu o concentrafie in
deuteriu de 25 ppm (25 prfi per milion) in compozilie.
Comparafi aceast concentrafie cu concentrafia in deute-
riu a apei obignuite de 120 - 150 ppm.
ASD cregte spectaculos activitatea noastr metabo-
lic. Exist cercetri laborioase privind efectul ASD
asupra ADN-ului uman (in Germania qi SUA).
Deoarece apa grea afecteaz enzimele responsabile
de repararea qi replicarea ADN, aceasta poate ac{iona ca
wt catalizator pentru degradarea ADN, mai ales dac
exist gi o expunere la radiafii.
Deuterizarea celulelor biologice duce la blocarea
polarizrii lor, a transportului biochimic din ele, la dis-
pailia contractibilitfii acestora gi la blocarea diviziunii
celulare, cnd astfel posibil aparilia oricror afecfiuni,
datorit faptului c deranjeaz echllbd ionic de polari-
zare qi depolarizare celular. S-a demonstrat eficienla
utilizrii de ap srcit in deuteriu (ASD, sau DDW30,
aprobat de Ministerul Sntlii in 1997) in urmtoarele
59
Mihif Toma
afecfiuni: boli de piele, boli de stomac, diabet, insomnii,
depresii, cancer, vitoze, psoriazis, anxietate, acnee, ade-
nom de prostat, colesterolemie, etc.
in come4 se gseqte sub denumirea de Qlarivia.
3.2.10. APA CU ARGINT COLOIDAL

Argintul este un microelement foarte necesar pentru
funcfionarea organelor noastre interne. Conform cerce-
trilor efectuate in Rusia, cantitatea de argint este de
0,02 mgll}0g lesut uscat la om. tn organismul uman ar-
gintul se afl in {esutul creierului mare, in nucleul celu-
lelor nervoase, in glandele sistemului endocrin, in partea
exterioar a ochiului gi in oase.
Din cauza srcirii solului (85% din confinutul de
argint a fost pierdut), a polurii aerului gi apei, omul nu-
qi mai poate lua cantitatea necesar de argint din hran
i ap.
Ca urmare este necesar o alt surs, iar aceasta este
apa cu argint coloidal. Cercettorii au stabilit c omul
are zllnic nevoie de 0.088 mg argint. Ce se intmpl da-
c in organismul nostru nu exist acest nivel optim de
argint ? Se produc stri de disconfort, dereglri ale me-
tabolismului, boli.
Apa cu argint coloidal este o solu(ie de ap foarte
pur (de cinci ori mai pur dect apa distilat folosit in
spitale) qi ioni de argint sub form de coloizi.
Particulele coloidale sunt cele mai mici particule in
60
care poate ,, o"r"?*o:;":":r'J,"'*ua-qi pierde pro-
prietfile individuale. Urmtoar ea treapt a seclionrii ar
fi atomul insugi. Aceste particule se gsesc in apa foarte
pur gi poart incrctur electric. Deoarece incrctu-
rile de acelagi tip se resping, ele se menfin in stare de
plutire. Coloizii joac un rol foarte important in natur.
Toate procesele vitale dintr-o celul se bazeaz pe for-
me de agregare coloidale. Alte exemple pentru coloizi
sunt sucurile de portocale proaspt presate, detergentul,
fumul gi ceafa.
Transformnd o substanf in stare coloidal, supra-
fa[a ei se mregte enorrn ceea ce conduce la cregterea
efectului su. Datorit dimensiunilor foarte mici, coloi-
zi pot ajunge in cele mai greu accesibile locuri, unde
ac[ioneaz. Deosebit de interesant este argintul ca bun
conductor electric (cel mai bun), coloizii avnd sarcin
electric pozitiv.
Din punct de vedere gtiinpifrc se vorbegte despre un
sistem coloidal atunci cnd sunt implinite trei conditii :
l. Trebuie s existe dou elemente diferite, in canil
nostru - argint qi ap.
2. Trebuie s aib faze diferite, qi anume lichid/solid,
gaz/lichid.
3. Particulele nu trebuie s fie dizolvabile.
Astfel pot exista coloizi heterogeni, multifazici sau
nedizolvabili.
Dac intr-o camer intunecat se emite un fascicul
61
Mihi{ Toma
fin de lumin printr-un lichid, atunci cnd in acest lichid
exist coloizi, acest fascicul se contureaz clar ca un con
de lumin (efectul Faraday-Tyndall). Efectul este creat
prin imprqtierea luminii in solufia coloidal; este mai
clar vizibil cnd se folosegte o lantern printr-o gaur de
l-2mm.
Argintul coloidal este constituit din particule de ar-
gint cu incrctur electric pozitiv, in ap. Argintul
coloidal este o dispersie format din ap foarte pur
demineralizat qi argint metalic pur, produs prin electro-
liz. intre cei doi electrozi de argint introdugi in ap se
creeaz o tensiune prin care se desprind din aceqtia par-
ticule qi ioni de argint.
Aceste particule au dimensiuni de 0,01pm pn la
0,001pm qi con{in 1000 pn la 1.000.000 atomi de ar-
gint, gi sunt vizibili in ap ca o cea! aurie sau argintie.
Indiferent de concentra{ie, mrimea particulelor nu este
omogen.
Particulele de argint sunt incrcate electric pozitiv qi
se resping in ap, astfel inct se pstreaz in plutire gi se
imprqtie omogen in ap. Aceast migcare de respingere
este vizibil la microscop ca o miqcare molecular.
Concentralia de argint este intre 3 qi 50 ppm (pr[i per
milion), adic 3-50 miligrame argint la un litru de ap.
Cu timpul, particulele iqi pierd incrctura electric
datorit influenlei luminii sau cmpurilor electromagne-
tice. Astfel, particulele mai mici se aglomereaz in
62
Apa, mracolul vieii
agfegate mari.
in urma cercetrilor efecfuate in lumea intreag asu-
pra proprietfilor argintului ( SUA, Rusia, Germania,
Suedia, Japonia, etc.), qi utilizrii acestuia in medicin,
mai ales sub form de ap cu argint coloidal, atrezultat
urmtoarele calitali ale acestuia :
a. Bactericid;
b. Virucid;
c. Fungcid Si antimicotic;
d. Antioxidant;
e. Imunomodulator.
a. Efectul Bactericid - al argintului se explic astfel:

Membrana celulei bacteriene are sarcin electric
negativ. Ea atrage ionii pozitivi de argitt, care se adu-
n pe membrana celulei bacteriene qi se lipesc de ea.
Astfel ionii pozitivi ai argintului blocheaz func1ia de
baz a bacteriei, adic reproducerea. Aceast funclie a
argintului se numeqte funcfie bacteriostatic.
in faza a doua, ionii argintului ptrund prin mem-
brana celulei bacteriene in interiorul ei i blocheaz en-
zimele din lanful respirator gi procesele de oxidare care
se produc in interiorul celulei. Astfel, ionii argintului
opresc respirafia bacteriei gi ea moare. Aceast funcfie a
argintului este functia bactericid. La Universitatea Te-
xasul de Nord (SUA) s-au publicat rezttltatele cercetri-
lor efectuate ?n 2003 asupra efectelor apei cu argint co-
63
Mihil Toma
loidal asupra culturilor de bacterii. Aceste rezultate sun

astfel: bacteriile aflate intr-o populafie de 10 milioane -
I miliard de unit{i au disprut dup 2 -10 minute de
expunere in ap cu argint coloidal.
Alte studii efectuate la Universitatea din Saint Louis
(suA):
- Stafilococus aureus (cauzator al unorboli cum ar f,r
meningita, osteomielita, etc.) - a fost distrus cu o
concentralie de 5 ppm;
- Shighela Bojdi (cauzator al dizenteriei)- a fost dis-
trus cu o concentralie de 2,5 ppm;
- Salmonela - a fost distrus cu o concentralie de 5
ppm;
- Escherichia coli - distrus cu o concentra{ie de 2,5
ppm;
- Pseudomonas aerighinoza - distrus cu o concen-
trafie de 5 ppm;
- Streptococus pneumoniae - distrus cu o concentra-
lie de 5 ppm;
- Streptococus mutans (cauza principal a cariilor
dentare) - a fost distrus cu o concentrafie de 5 ppm.
Aceste cercetri confirm rezultatele experimentale
efectuate de dr. Henry Margraff care a demonstrat
acum 100 de ani c argintul distruge in cteva minute
peste 650 de categorii de microorganisme patogene, ale
dr. Henry Kruk care, in uflna experimentelor, a conclu-
zionat:,,nu cunosc niciun microb care in experimente
64
de laborator s nu poat fi distrus tr doar 6 minute cu

ajutorul argintului coloidal".
b) Efectul virucid
Virusurile sunt de fapt molecule de albumin de di-
mensiuni foarte mici (0,02-0,01 pm). Avnd in vedere
aceste dimensiuni mult mai mici dect ale celulei, viru-
ii ptrund in interiorul celulei prin procesul de osmoz,
aici reproducndu-se gi distrugnd celula sntoas.
Bacteriile nu pot face asta pentru c cea mai mic
bacterie este de 2.000 de ori mai mare dect cel mai mic
virus, qi nu poate ptrunde in interiorul celulei. Bacterii-
le triesc in mediul intercelular. Medicamentele chimice
de sintez sunt cristale cu molecule de dimensiuni mari,
care nu pot trece prin membrana celular pentru a aclio-
na asupra virugilor. Din acest motiv medicamentele
chimice pot acfiona doar la nivelul lichidului intercelu-
lar, acolo unde gsim bacteriile.
De ce pot distruge ionii de argint pozitiv, virusurile?
Pentru c dimensiunea acestora este de 0,00lpm adic I
nanometru, deci de 20 de ori mai mici dect cel mai mic
virus, astfel ionii de argint au posibilitatea ca prin pro-
cesul de osmoz s penetreze membrana celular a viru-
sului, s ajung in interior qi s acfioneze asupra lui.
Cum ? Aproape in acelaqi mod in care ac{ioneaz. Si
asupra bacteriilor. Printr-un proces chimic special care
se produce, inhib, blocheaz gi leag de ionii de argint
65
Mihild Toma
enzimele care transport oxigenul necesar supraviefuirii

virusului. Datorit faptului c virusul rmne r en-
zima care ii asigur oxigenul, se va usca qi va muri.
Prezentm mai jos tabelul cu principalii agenfii pa-
togeni qi bolile corespunztoare in care apa cu argint co-
loidal are efect putemic :
-,,i-it,:. Gi*;.'
Grip
Bordetella pertusis
Brucella aborfus
66
Apa. miracolul vielii
Haemophilus Bacterie Artrit, endocardi*

influenziae t, meningit
Osteomielit, pne-
umonie,
Septicemie, sinuzi-
ta
Bacterie Leptospiroz
Mixovirusinfluenzae Virusuri Grip
Mycobacterium Bacterie Tuberculoz

tuberculosis
Papiloma virus Virusuri

':ii{ ; l:i' 1'!'::.ii.r:il.!f, i::,:i' i:1! i:'i :.:,
"il:l,
: :,:.r:
. i\lg{.Bf}&''.:',. i.,i,,:''i,. :i
Pneurnococi Bacterie
Pseudomonas malei Bacterie
Riscksettsia rickettsi Bacterie Encefalit
67
Mihit Toma
i. ::. r': jrjl: I r:'..i :.,::... r1...- . r,:',:...i
i' Saln*onella ar,aty$Ui. I
Salmonella typhi Bacterie Tifos
Staphylococi Bacterie Angina stafilococi-

c, enterit
Stafilococic, scar-
latin
#fi
Streptomyces
Virus Varicel
c)
Fungicid Si antimicotic
S-au cut experienfe cu o serie de ciuperci puse in
ap cu argint coloidal. S-au obfinut aceleagi rezultate ca
qi in cazul bacteriilor gi virugilor, mecanismul de acliune
f,rind similar.
68
d) Antioxidant
Antioxidanfii sunt substanfe care neutralizeaz radi-
calii liberi.
Acegti radicali liberi sunt molecule electronegative,
cu url electron in plus (sau mai mulfi) reniltali in urma
acfiunii virusurilor, a reacfiilor de oxidare sau a altor
factori, i sunt extrem de instabile. Celulele sntoase au
o membran neutr din punct de vedere al sarcinii, adic
numrul de protoni este egal cu numruI de electroni.
Cnd apare un virus sau alli factori, se observ aparilia
unor celule cu un electron in plus pe inveligul lor - radi-
calii liberi.
De ce sunt radicalii liberi o problem ? Pentru c
sunt foarte instabili qi tind s devin neutri. tn acest
scop ei trebuie s se elibereze de electronul in plus.
Cum procedeaz ? Atac prima celul sntoas care le
apare in cale. Radicalii liberi nu aleg o anumit celul.
Dac ar fi aqa atunci oamenii de gtiinf ar avea posibili-
tatea s prevad care celul este in pericol s fie atacat
Din pcate, niciodat nu putem gti cnd qi unde in orga-
nism vor aprea acegti radicali liberi care vor ac{iona
asupra primei celule sntoase dndu-i electronul, adic
surplusul sarcinii negative. Celula, ini{ial sntoas, de-
vine electronegativ, de asemenea instabil. in dorinla
ei de a reveni la starea ini{ial, aclioneaz la rndul su
asupra altei celule sntoase, elibernd electronul su in
plus, producndu-se o reaclie in lanf. Aceast reaclie in
69
Mihil Toma
lanf este de fapt problema, deoarece ea caluzeaz moar-
tea celulelor sntoase din organismul nostru. Cercet-
torii avertizeaz c aglomerarea radicalilor liberi este
ca,uza a peste 60 de boli printre care cancerul, boala
Alzheimer, bolile cardio vasculare, diabetul, bolile auto-
imune, etc.
. Antioxidanlii sunt substanfele care preiau de la radi-
calii liberi acel electron in plus, dar ei rmn stabili din
punct de vedere al sarcinii gi blocheaz producerea ace-
lei reacfii in lan!. Majoritatea antioxidan]ilor sunt pro-
duqi intr-un organism sntos. Dac apar probleme tre-
buie folosili antioxidan{i naturali : vitamina C, vitamina
E, seleniu, bioflavonoide, microhidrin, apa cu argint
coloidal, etc.
De ce argintul este un puternic antioxidant natural?
Deoarece argintul coloidal con{ine ioni pozitivi care
atrag radicalii liberi prelund acel electron in plus i
neutralizndu-i. Astfel se opregte reaclia in lan! de pro-
ducere a radicalilor liberi.
e) Imunomodulator
Argintul coloidal ajut la creqterea imunoglobuli-
nelor din clasa A, M, G. S-a observat de asemenea
creqterea procentual gi absolut a cantitlii limfocite-
lor T.
in ufina cercetrilor s-a descoperit c argintul co-
loidal stimuleaz organele care au ca funcfie produce-
70
rea sngelui, ceea ce inseamn mrirea numrului lim-
focitelor, eritrocitelor qi valoarea hemoglobinei.
in anul 1966, dr. Robert Becker, Seatle, SUA,
(cercettor asiduu al propriet1ilor argintului coloidal),
la o dezbatere public a declarat urmtoarele:
"Atunci cnd, cu ajutorul argintului coloidal, ve{i
scpa de toate bacteriile patogene, de parazii gi viruqi,
sistemul vostru imunitar va putea respira gi funcliona
normal, asa cum a fost creat de Dumnezeu. tim cu to-
{ii c atunci cnd sistemul imunitar este despovrat, el
poate lupta qi impotriva cancerului. Eu cred c siste-
mul imunitar poate face minuni pentru noi".
Sub forma apei cu argint coloidal, s-a demonstrat
eficienfa in urmtoarele afecliuni: acnee, alergii, an-
trax, apendicit, infeclii ale vezicii, furuncule, arsuri,
candida, cistit, mtreaf, dermatite, diaree, otite, ec-
zeme, infecfii provocate de Escherichia coli, infecfii
ale ochilor, gashit, gonoree, herpes, probleme de di-
gestie, malarie, mononucleoz, neurastenie, parazili,
pneumonie, pleurezie, infecfii ale prostatei, psoriazis,
rceal, reumatism, cderea prului, salmonela, septi-
cemie, seboree, sinuzit, diferite infecfii ale pielii, in-
fecfii create de streptococi, viroz, intestinal, tubercu-
loz, amigdalit, ulcer, infecfii virale, negi, toate tipu-
rile de infeclii provocate de ciuperci, hepatit B gi C,
unele forme de cancer, etc.
Argintul coloidal nu este toxic qi nici alergic. Ori-
71
Mihdi Toma
ce surplus se va elimina uqor din organism in 24 de

ore qi nu se va acumula in lesuturi.
Nu exist riscul de supradozaj qi nu interacfionea-
z cu alte medicamente.
Se gsegte sub form de ap cu argint coloidal -
concentralia 5 ppm, flacoane de 500 ml qi concentrafia
25 ppm, flacoane de 118 ml. Foarte important: s se
pstreze la intuneric, departe de orice aparat electro-
casnic (nu in frigider !).
Aten{ie la produsele de pe piaf. Etichetele trebuie
s cuprind numru1 notificrii de la Institutul de
Bioresurse Alimentare.
3.2.II. APA CU AUR COLOIDAL

Aurul se utilizeaz inc din antichitate in scopuri
curative. Spre deosebire de argint nu este bactericid, dar
are alte calit1i.
Aurul coloidal este o solufie de particule extrem de
mici intr-o ap demineralizat. Particulele de aur au sar-
cin electric unilateral gi se afl in stare suspendat in
ap. Nu are gust gi nu are toxine.
Efectele lui asupra organismului sunt :
- Tonific qi mregte rezisten{a la boli;
- Stimuleaz funcliile de restabilire a echili-
brului organismului;
- Stabilizeaz starea sistemului nervos;
- Faciliteaz o activitate mental normal;
72
- Res,ab :::;K';',,::::^a persoane,or cu
psihicul instabil (in cazul strilor depresive,
suicide);
- imbuntfeqte mecanismul de termoreglare
(in caz de rceli, febr de durat, transpiralie
masiv in timpul somnului);
- intinereste pielea -
utilizeazin cosmetic
se
impreun cu argintul coloidal qi uleiul de
Emu;
- Elimin durerile gi regenereaz lesutul plgi-
lor.
Utilizare: Se iau cte Y+ - Yz lingwile/zi intre me-
se. Se prezintin flacoane de 58 ml.
3.2.12. APA iUrsOCTrr CU CALCTU

DE CORAL: CORAL-MINE
Aqa cum vom arta, Calciul este un element esen{ial
in funclionarea organismului nostru gi insuficienla de
calciu sau hipocalcemia poate duce la aparilia a peste
150 de boli grave, care afecteaz in mod special copiii,
femeile insrcinate qi persoanele cu vrsta de peste 40
ani.
Calciul de coral (Coral-Mine) este obfinut din cora-
lul alb Sango (coral marin fosilizat). Un avantaj impor-
tant al acestuia este bioaccesibilitatea sa in contact cu
apa, calciul in form ionic fiind asimilat cu ugurinta de
celule. El creeaz in organism un mediu alcalin, norna-
73
Mihi Toma
liznd echilibrul acido-bazic, lucru vital pentru func{io-

narea celulelor din organism.
Coral Mine satureaz apa cu calciu ionizat.
in aceste condilii, pH-ul apei cu calciu de coral va-
riaz intre 7-9 (funcfie de ap qi cantitatea de calciu).
Potenfialul redox (POR) se situeaz intre -100 gi -700
mV, adic foarte bun, fa{ de +100 spre +500 mV pen-
tru apa plat, rcaliznd astfel o foarte bun proteclie a
organismului fa! de radicalii liberi. De asemenea, ten-
siunea superficial a apei cu calciu coral este 43 - 45
dynelcm', fa1 de 73 dynelcm2 ct are apa obiqnuit.
Astfel, apa poate ptrunde ugor in celule, realizndu-se
o bun hidratare, hrnire gi detoxifiere a acestora.
Folosirea zllnic a unei astfel de ape favozeaz:
- Atingerea unei valori optime a pH-ului din snge,
realizndu-se optimizarea hrnirii tuturor celulelor gi
optimizarea detoxifierii lor, echilibrnd astfel sntatea;
- Saturalia sngelui cu oxigen. Se imbuntfete flu-
xul sanguin in ?ntreg corpul gi in special la nivelul sis-
temului nervos central;
- O bun protec{ie prin scderea riscului de imbol-
nvire a organismului gi in special a sistemului cardio-
vascular gi digestiv;
- Normalizarea tensiunii arteriale qi a glicemiei;
- Prevenirea dezvoltrii artritelor, creqterea elastici-
t1ii muqchilor qi a articulafiilor, refacerea lesutului osos
gi cartilaginos;
74
-Norma,iz^,":?;:::::i"'i'i",,,,,u,irinichi,or
Un pachet de Coral-Mine conline 30 pliculele a 1 g
pulbere (doza pentru 1 lun). Un pliculef de coral pulbe-
re contine peste 70 elemente vitale printre care: calciu
34,6Yo, magneziu 2,1606, siliciu 1,37o/o, natriu, sulf, fier,
potasiu, fosfor, iod, fluor, crom, bor, carbon, zinc, sele-
niu, platin, cupru, clor, aur, bor, carbon, zirtc, seleniu,
platin, cupru, clor, aur, molibden, argint, etc.
Utilizare: se pune un pliculef de calciu coral (lg)
intr-un vas de sticl sau lut de 1,5 l, cu ap filtrat, ap
de izvor sau ap plat. Se amestec l- 5 minute. Se bea
in cursul zilei in loc de apa obinuit.
3.2.13. APA CU HUNGIT

Shungitul este o roc provenit dintr-un mare mete-
orit czut cu zeci de mii de ani in urm in zona satului
Shunga din Republica Karelia (nord-vestul Rusiei) situ-
at in apropierea lacului Onega. Propriet1ile terapeutice
ale Shungitului sunt cunoscute de multe secole. in seco-
lul XVIII farul Petru cel Mare a poruncit s se constru-
iasc alturi de izvorul care trecea prin acest zcmnt
de Sungit o sta{iune care a primit numele de Apele Mar-
fiene gi a fost prima stafiune ruseasc. farul Petru cel
Mare a poruncit ca fiecare soldat s aib la el o bucat
de Shungit din care s pun in apa pe care o bea pentru
a o dezinfecta gi a men{ine sntatea stomacului. Shun-
gitul i-a protejat pe soldafii farului de epidemii, precum
75
Mihd Toma
cea de dizenterie care a izbucnit in timpul luptei de la
Poltava. in secolul XX oamenii de qtiin! at analizat
shungitul qi au explicat proprietlile miraculoase ale
acesfuia. Astfel, acesta are capacifatea de a purifica apa
practic de toate substan{ele organice (incluznd aici qi
produsele pebaz de petrol qi pesticidele), de multe me-
tale gi nemetale, de bacterii qi microorganisme.
Shungitul purific apa qi de nitrafi qi de nitrifi, eli-
min excesul de cupru, mangan gi fier, limpezeqte apa
tulbure, elimin mirosurile gi gusturile particulare. De
asemenea satureaz apa cu sruri de calciu qi magneziu,
microelemente pn la concentralia optim pentru orga-
nismul uman; dezinfecteaz apa r adugarea clorului
sau folosir ea razelor ultraviolete.
Proprietlile bactericide ale apei cu Shungit au fost
demonstrate de savanli pe microbii streptococului din
grupa A (cel care produce anghina, scarlatina, reuma-
tismul infecfios) qi ai streptococului din grupa D (ente-
rococul). Experimentele au demonstrat c apa amesteca-
t cu Shungit are dup trei zile proprietfi bactericide
insemnate. La o jumtate de or dup cufundarea in apa
cu Shrurgit concentrafia streptococului din grupa D a
scrut de 10 pn la 100 de ori, iar a celui din grupa A
de 900 de ori fap de indicatorii iniliali.
Apa cu Shungit este o solufie molecular-coloidal
cu fullerene care aclioneaz pe mai multe planuri asupra
organismului. Ea este recomandat in profilaxia gi tera-
76
pia multor boli dintre care enumerm: anemia, alergiile
de diferite tipuri, asmul bronqic, gastrita, dispepsia, boli-
le de rinichi, bolile de f,rcat, bolile vezicii biliare inclu-
siv pietre, bolile glandei tiroide, rceli, boli cardio vas-
culare, sindromul oboselii cronice.
Mai mult, but cu regularitate, apa cu Shungit in-
deprteaz durerile de cap, reumatismul, normalizeaz
somnul, stabilizeaz tensiunea, fortific sistemul imuni-
tat, d energie.
Apa cu Shungit se poate folosi qi sub form de gar-
gar, comprese gi bi.
Apa cu Shungit grbeqte qi creqte eficienfa medica-
mentelor.
Nu are contraindicafii; degi se folosegte in scop cu-
rativ de sute de ani nu se cunosc reaclii adverse!
Mod de utilizare.
in scopuri terapeutice se recomand consumarea a
2-3 pahare cu ap de Shungit pe zi. Aceasta se obline
prin punerea intr-un vas de 2litri cu ap filtrat a 200 de
grame de Shungit (adic 100 de grame pentru 1 litru).
Buclile de Shungit trebuie cltite in prealabil cu ap
rece. Apa nu trebuie agitat ci doar lsat s acfioneze
minimum 30 de minute qi maximum 3 zile. Dup ffei zi-
le apa se filtreaz intr-un alt vas iar bucfile de Shungit
pot fl imediat refolosite. Nu se recomand linerea
Shungitului in ap mai mult de hei zile. Dup o hur de
utilizare, buc{ile de Shungit trebuie s fie expuse l- 2
77
Mihi{d Toma
ore la soare. Bucfile de Shtrngit trebuie inlocuite dup
6 luni de utilizare. Aceasta este perioada in care igi
pstreaz propriet{ile terapeutice. Se recomand in
mod special celor care folosesc apa din puluri gi fntni
s utilizeze tratamentul apei cu shungit minimum 30 de
minute inainte de a o consuma.
Cercetrile asupra proprietfilor apei cu Shungit gi
Shungitului au fost efectuate de ctre Academia de Me-
dicin Maritim din Rusia, Academia de $tiinle din Ru-
sia, Centrul $tiinlific din Karelia, Centrul de Cercetri
tiinfifice a Ministerului Aprrii din Federa{ia Rus,
etc.
78
Capitohrl4
ECHI LIBRUL ACIDO-B AZIC.

ROL1IL CALCIULUI iru ONCNNISM
Motto:
,,\ntatea este principiul vital al
fericirii"
James Thomson
Acidifierea provocat de alimentale, aet, ap, stres

slbeqte intregul organism. Nu ar trebui s ne preocupe
doar supraacidifierea din stomac ci gi modificarea pato-
logic a valorii pH-ului in intregul organism.
Acidifierea priveaz organismul de minerale (calciu,
sodiu, potasiu qi magneziu), prin extragerea acestora din
organele vitale, pentru neutralizarea acizilor. Ca urmare,
organismul este afectat pe timp indelungat, ceea ce duce
la acidifiere. Mai ru dect att, acidifierea poate trece
neobservat ani de zile.
Dac avem un organism sntos, avem tezewa alca-
lin pentru a ne proteja. Dac supraacidifierea trebuie
anihilat in permanen!, rezervele alcaline se epuizeaz,
rezistenla organismului slbeqte, iar acest lucru favori-
zeaz. aparilia bolilor.
79
Mihit Toma
Conform Dr. Lynda Farsetto (Universitatea Los
Angeles California - UCLA), organismul nostru se str-
duiegte s-gi menlin starea de sntate prin folosirea tu-
turor rezervelor. Acest lucru dfuneaz rinichilor qi fica-
tului - cele mai importante organe pentru detoxifiere.
Fcnd un studiu pe 10.000 de persoane in vrst, dr.
Lynda Farsetto a descoperit c relinem toxinele acide in
lesutul adipos, in loc s le eliminm prin rinichi.
Deci, fesutul adipos este folosit pentru eliminarea
unei mari cantitfi de materiale toxice, organismul pro-
tejnd astfel organele vitale de efectele acidifierii; ins
intre timp in organism se dezvolt anumite boli cum ar
fi cancerul, diabetul, artrita, etc.
n 1933 Dr. Wiliam Howard sus{inea c bolile sunt
cauzate de autointoxicarea organismului; fapt datorat
acumulrii de acizi in organism.
Dr. George W. Crille spunea : ,,Nu exist moarte na-
tural. Fiecare moarte a crei cauz este presupus natu-
ral, este, de fapt, ultimul stadiu al unei acidifieri avan-
sate".
Dr. Theodore A. Baroody, in cartea sa,,Alcalinizali-
v sau veli muri!" scria: ,,Indiferent de numele bolilor,
cauza lor primordial ar trebui cutat in supraacidifi-
erea organismului".
Dr. Robert Young, in cartea sa, ,,Miracolul pH-ului",
spune: ,,trebuie sa ne schimbm mediul interior pentru
a ne men{ine sntatea qi a rezista factorilor externi dis-
80
Apa' miracolul vielii
trugtori,,.
Potrivit lui Sang Whang, autorul c4ii ,,Reverse
Aging" (Schimbarea sensului procesului de mbtrni-
re), chiar dac mncm cele mai bune vegetale qi fructe
organice, 97% din alimente confin azot,hidrogen qi oxi-
gen, iar acizii sunt totugi acumulafi - fapt care duce la
imbtrnire. El vorbete despre mncruri benefice qi
mncruri nesntoase. Din pcate gi mncrurile tradi-
lionale sunt acide. O fiin! uman are nevoie de mn-
care vie >>, complet, alcalin, verde. Mncruri-
le bune confin mai pulini acizi qi mai multe substan-
!e neutralizante. Dar, deoarece produsele fr ingrq-
minte chimice sau nestropite cu diverse substanfe chi-
mice sunt greu de gsit, chiar qi cele ,,bio" fiind udate de
ploaia acid, iar vntul transport qi el poluanfi, este in-
dicat s folosim ap alcalin.
Conform Dr. Charles Mayo :,,in general, putem
spune c srurile care confer duritate apei particip tot-
deauna la dezvoltarea bolilor cauzate de toxinele exis-
tente in tractul intestinal. Aceste minerale dizolvate p-
trund prin pere{ii intestinali in sistemul limfatic, de aici
intr in snge, iar prin snge ajung in fiecare parte a or-
ganismului. Aceasta este cauza majoritlii bolilor".
Dr. Paul Bragg, in cartea sa ,,The Shocking Truth
about Water" (Adevrul socant despre ap), scria: ,,Mi-
neralele dizolvate in apa potabil, colesterolul gi srurile
duntoare atac in mod special arterele cerebrale in-
81
Mihdil Toma
guste. Pierderea elasticitfii arterelor gi arteroscleroza
incep din ziua in care ptrund prima dat in organismul
nostru chimicalele anorganice si mineralele din apa de
robinet".
Deci cauzele acidifierii organismului sunt:
a) Dietele greqite, bazate pe carne, cartofi,
prj eli, buturi carbogazoase, indulcitori artifi-
ciali i zahr. Folosirea alimentelor cu chimica-
le (coloranli, indulcitori, hormoni, antibiotice,
pesticide, E-uri, etc.);
b) Stresul, att ftzic ct gi psihic. Stresul
mental determin aparilia depresiei;
c) Poluarea mediului;
d) Smogul electromagnetic qi stresul geo-
patogen;
e) DeSeurile rezultate in urma unui meta-
bolism normal, duc la aparilia unor toxine aci-
de ce trebuie eliminate din organism. Medicina
alopat nu incearc s indeprteze toxinele aci-
de din sistemul fiziologic; iar dac boala se
vindec, dar acizii nu sunt indeprta{i, boala va
reveni.
O dat cu acidifierea, re{eaua arterial lturg de
96.000 km este "erodat" continuu. Prin intermediul
acesteia, toate celulele organismului sunt in conexiune
gi astfel boala se extinde in tot organismul.
Se poate intmpla ca boala s nu fte cauzat direct
82
de substanfele chimice ingerate, dar prezenla lor perma-

nent in organism poate avea efect duntor ireversibil.
Medicii japonezi, dup 40 de ani de cercetri i ex-
perimente, cred c prin consumul zilnic de ap alcalin,
mediul intern poate fi. alcalinizat iar procesul de elimi-
nare a toxinelor acide ajutat, ndeprtnd astfel rdci-
na bolii. Astfel, acestia au oblinut rezultate extraordina-
re in tratarea cancerului, diabetului, artritei, a bolilor de
rinichi gi vezic urinar folosind apa alcalin.
Importanfa calciului
Oasele incep s piard calciu atunci cnd organis-

mul incearc s menlin pH-ul dup consumul de mn-
cruri acide, buturi carbogazoase gi dulciuri. Ca urmare,
adesea ducem lips de acest element important.
- Calciul este unul dintre cele mai importante
minerale carc previne acidifierea sngelui;
- Lipsa unei cantitfi suficiente de calciu duce
la osteoporoz gi Ia fracturi ale oaselor;
- Calciul ugureaz excitabilitatea nervilor;
- Calciul impiedica acumularea de metale gre-
le in organism;
- Calciul influenleaz direct flutcliile orga-
nismului gi ajut la formarea apei hexagonale;
- Este important pentru comunicarea celular,
funclionarea inimii, a nervilor qi coagularea
83
Mihil Toma
sngelui.
Dac vom folosi ap alcalin, organismul nu va mai
fi obligat s foloseasc din calciul intern, se va produce
dezacidifierea qi aducerea metabolismului spre nor-
mal .
Conform studiilor statistice, 85% din americani au
deficien{e de calciu.
Atenlie ! Supraacidifierea organismului creeaz un
mediu extrem de propice pentru dezvoltarea ciupercilor
qi mucegaiurilor, care nu suport mediul alcalin qi care
prolifereaz extrem de rapid in mediul acid. Incidenla
afecfiunilor produse de acestea a crescut extraordinar in
ultimii 20 - 25 de ani. Ciupercile qi mucegaiurile sunt
organisme unicelulare care triesc in aer, ap, sol qi in
multe din alimentele pe care le consumm. Swrt mai
dezvoltate dect bacteriile gi dect formele iniliale ale
virusurilor. in timp, s-au dezvoltat peste 500.000 de
specii. Sunt organisme oportuniste gi supraviefuitoare,
aflate in permanent cutare a unor locuri unde se pot
coloniza gi unde pot prolifera. Fiind unicelulare nu pot fi
detectate dect cu ajutorul microscopului. Odat coloni-
zate devin vizibile, sub forma ciupercilor gi mucegaiuri-
lor pe care le vedem uneori pe alimente.
Mucegaiul, bacteriile, ciupercile gi virusurile au
tendinla de a se fixa in anumite locuri in organism, in
frmclie de nutrienlii de care au nevoie gi de condiiile
necesare colonizrii. Toate sunt capabile s produc
84
fermentalie de grad mare, prin produqii de metabolism

care ptrund in lichidul extracelular al sngelui gi lesu-
turilor, fiind apoi distribuili in tot organismul. Acest
proces culmineaz cu supraaciditatea sngelui gi a fesu-
turilor, care incep s intoxice qi s distrug sistematic
celulele organismului.
Sursa principald de hran a ciupercilor, bacteriilor
Ei mucegaiurilor este zahrul! ASadar evitali sau elimi-
nafi consumul zahrului qi a dulciurilor; befi ap alcali-
n qi mnca1i alimente alcaline. Propo(ia ideal intre
alimentele alcaline gi cele acide este de 4: M (80 %-
20%).
85
Mihi Toma
Capirohrl5
HI DRATARE I DESHI DRATARE
Motto:
,,Dac rul curge limpede qi curat prin
albia lui, totul vafi bine pe maluri"
Lao Tse
Aqa cum am mai attat, apa din organism are un rol

deosebit in procesele de digestie, respirafie gi circula{ie.
Ea este de fapt un excelent diluant, dizolvnd substanfe-
le organice si anorganice (cel mai bun solvent de pe
PmnQ. Fr ap, substanfele reziduale ale organismu-
lui ne-ar intoxica, cci nu ar putea fi eliminate. Prin fap-
tul c ajut la eliminarea toxinelor se poate spune c ea
influenfeaz creqterea rezistenfei organismului, echili-
brnd qi optimiznd func{iile sale. Organismul purificat
de toxine igi poate folosi energia in alte scopuri, cum ar
fi echilibrarea imunittii sau pentru reglarea celular gi
tisular.
Detoxifierea organismului ajut foarte mult ficatul,
filtrarea substanfelor fiind uqurat, realizndu-se o pro-
tecfie mai mare a lui i inlturndu-se oboseala. Protec-
fia ficatului, ajutorul dat rinichilor prin eliminarea sub-
86
Apa, mracolul vielii
stanlelor duntoare gi curlirea colonului, sunt de un

real ajutor, determinnd o circulalie sanguin mai bun,
o respira{ie mai bun gi in final creqterea randamentului
fizic ai intelectual gi eliminarea stresului.
Pe lng rolul de curfire al organismului, apa are gi
un rol reglator, fiind de fapt, suportul fiecrei funcfii a
organismului.
Organismul uman este in realitate un hidrogenerator
complex, care foloseSte elementele din natur pentru a
deveni magina minune care am fost destina{i s fim.
Puritatea apei pe care o bem are un impact asupra
energiei gi puterii noastre. De cte ori in organism p-
trunde o substan! chimic toxic (inclusiv clorul), tre-
buie s ne folosim o parte din energie penku a reduce i
repara daunele provocate de acel element. Apa este fo-
losit de ficat pentru a transforma grsimile in energie.
Consumnd o cantitate mare de ap curat din punct de
vedere chimic qi fizic, se accelereaz metabolismul gi
organismul asimileaz nutrienlii mai bine, ceea ce duce
la o creqtere a energiei gi puterii organismului.
De fiecare dat cnd expirm, clipim sau facem
orice alt migcare, folosim o parte din apa disponibil in
organismul nostru.
tn general, fr mncare se poate tri circa 70 zile,
dar fr ap numai 3 zile I
o/o
Scderea cu 4 - 5 a confinutului de ap din orga-
nism determin scderea cu 20 - 30 Y, a capacit{ii de
87
Mihi Toma
munc, iar o pierdere de ap de 1506 poate provoca per-
turbri grave in organism qi chiar moartea. Din pcate
2/3 dn populalie nu consum suficient ap gi
mai ales
ap de calitate, suferind de deshidratare. Rezult astfel
c marea majoritate a populafiei nu ipi folosete dect
70-75 oA din capacitatea organismului. Din nefericire cei
mai mulli oameni recurg la stimulenli de tipul cafelei qi
a zahrului pentru a se energizain loc s bea mai mult
ap gi s ajute organismul s produc mai mult energie.
Cofeina, zahruI qi alcoolul sunt diuretice puternice qi
determin pierderi de ap, ducnd la o pierdere gi mai
mare de energie natural!
Rezult agadar c rur organism echilibrat va avea
mereu nevoie de un consum suficient de ap, necesarul
zilnic pentru un adult fiind de aproximativ 2,5 litri, de-
oarece aceasta este cantitatea pe care o elimin orga-
nismul ziTnic prin transpirafie, expirafie, urin qi excre-
mente.
Consumul gi eliminarea medie de ap pe zi este :
88
Din lichide
Din alimente
W Transpirafie
Expira{ie
500 ml
350 ml
-gfry
Apa oxidat (for- Fecale 150 ml
mat in cursul ar-
derii nutrienlilor)
Urin 1500 ml
TOTAL :TOTAL 2500 ml
detoxifiere. adic cel putin 1000 - 1500 ml. Dac nu

consumm si aceast cantitate. procesul de eliminare a
toxinelor este incomplet.
Pentru ca organismul s igi desfgoare activitatea la
nivel optim, este nevoie s consumm o cantitate de ap
mai mare deqt necesarul minim.
Cu ct exist mai mult ap in organism, cu att or-
ganismul poate scpa de elementele (toxine) care pro-
voac boala qi imbtrnirea. Este un proces foarte sim-
plu care poate face o imens diferenl in viaa fiecruia,
dar care se poate realiza numai consumnd ap curat
din abundenf.
Mulli dintre noi nu consumm suficiente lichide sau
cele pe care le consumm nu sunt de calitate (sucuri din
comer!, cafea, alcool, etc.) in felul acesta organismul se
obignuieqte cu o cantitate insuficient de ap qi nu apare
89
Mihi Toma
senzafia de sete, in timp producndu-se o deshidratare
cronic.
Aportul sczut de ap determin cregterea de hista-
min (pentru a permite apei s ajung in zona deshidra-
tat), iar cnd aceasta traverseaz nervii apare durerea.
in acest fel, durerea apare ca prim semnal al deshidrat-
rii.
in aceste canri, o durere de cap poate s treac du-
p ingerarea mai multor pahare de ap la interval de 5 -
l0 minute. Alteori, foamea dintre mese poate reprezenta
o sete camuflat. care dispare imediat ce a fost but un
pahar cu ap.
Dac nu se iau msuri, in timp apar diverse dezechi-
libre, cum ar fi constipalie, grefuri, probleme menstruale,
probleme articulare, astm, alergii, hipercolesterolemia,
sindroame dispeptice, etc.
La inceput, simpla administrare corect a unei ape
bune, poate inltura aceste dezechilibre.
Desigur deshidratarea organismului poate dura ani
de zile sau poate debuta chiar din copilrie, gi atunci es-
te necesar o reeducare a senza{iei de sete gi o
reobiqnuire a organismului de a lua atta ap ct ii este
necesar.
Un consum insuficient de ap determin depurerea
grsimilor. slbirea tonusului muscular. scderea ran-
damentului digestiei. scderea randamentului funclion-
rii tuturor organelor si cresterea sensibilitlii articulafii-
90
,r, ur," ,*^rr-rJ;!", * l"lir{*ur^"r*.
Se recomand ca apa s fie but cu inghilituri mici
de-a lungul z1lei, nu in timpul meselor. Fiecare inghili-
tur trebuie savurat, pentru a se amesteca bine apa cu
saliva, ceea ce contribuie la scderea tensiunii superfici-
ale att de necesar unei hidratri eficiente.
Problema este c, in general, nici mcar o jumtate
din cantitatea de ap recomandat nu se consum direct
sub forma apei potabile. Aceasta se intmpl qi din cau-
z c uneori gustul este neplcut sau apa confine impuri-
tIi.
Iat deci, c pentru echilibrarea noastr, pentru o
stare de sntate optim, conteaz nu numai CANTI-
TATEA DE AP ci qi CALITATEA ei.
Ce fel de ap se recomand?
in primul rnd apa de izvor de munte, apoi apa fil-
trat, apa filtrat alcalin + PI, apa plat. Pentru locuito-
riioraqelor e greu s gseasc izvoare cu apa curat, al-
calin, vie, iar apa plat, datorit transportului gi depozi-
trii igi pierde multe din calitlile ini{iale.
De aceea se recomand apa filtrat i alcalin, obli-
nut cu un filtru performant, eventual cu un optimizator
sau ionizator de ap (PI-MAG, PUREPRO, ORION sau
AQUARION;vezi Cap. Filtre gi dispozitive).
Sigur, pentru terapie (cnd realizarca trnui echilibru
acido-bazic, adic dezacidifierea qi dezintoxicarea sunt
esenliale, deoarece e vorba de << terenul bolii), exist o
9t
Mihdi Toma
serie de metode qi tehnici la indemn (vezi Cap. Tera-

pii cu ap) din care putefi alege asumndu-v responsa-
bilitatea propriei sntli gi a strii dumneavoastr de
bine.
Aerul pe care il respirm este poluat, alimentele pe
care le folosim confin coloranfi, conservanfi pesticide,
hormoni, etc., pe haine rmn urme de la detergenfi,
toate ne expun la agenli toxici. Este practic imposibil s
menfinem puritatea aerului pe care ?l respiram, a lucruri-
lor pe care le atingem qi a alimentelor pe care le consu-
mm. Aceasta face ca puritatea apei pe care o bem s fie
gi mai important. Calitatea apei pe care o bem este sin-
eurul element din mediul care ne inconjoar pe care il
putem controla cu usurinf.
S vedem in continuare din ce alimente putem lua
apa vie, biologic - cea mai bwr surs pentru hidratarea
profund la nivel de celule.
92
Capitolul 6
ALI MENTE ALCALT NI ZANTE

r
ALIMENTE ACIDIFIANTE
Motto:
,,Toate bogliile sunt ale divinitlii iar
cei care le delin sunt administratori, nu
proprietari."
Sri Aurobindo
Prima piramid a alimentelor propus de USDA

(Departamentul de agricultur al SUA) avealabaz ce-
realele integrale. in 2005, Walter C. Willet, de la qcoala
de medicin a Universitfii Harvard, a modificat-o pu-
nnd la baz exerciliul fizic. Profesorul Gheorghe
Mencinicopschi, directorul Institutului de Cercetri
Alimentare din Bucuregti, propune includerea apei in pi-
ramida alimentar gi anume imediat dup exerciliul fizic,
fiind adic primul gi cel mai important aliment pe care
trebuie s il consumm (vezi figura de mai jos). Viala
nu poate exista r ap, iar cei 1,5 - 2l de ap pe care
93
Mihi Toma
ar trebui sa-i consumm zilnic sunt esenliali pentru

menjinerea sntfii.
Ca ,*r*/ +, ?&* lb" past {ba,

-"b1*'u lb
gpfiniente _
nutritive ':Lt:',
.
fffi +*+t'--\
::'
ia#
Alcaol in
bH
e't*{l
lleffi
modagte
#
jii,.r
-t,lct xtr"w
1-r;-r}E,r"mr,a*6*te#r-r'
4 w\
{w*
Ap Ai:.::* i
nc*uitate naic rs*trolul srff ltri, *".*\
PIRAMIDA ALIMENTELOR
Piramida alimentelor este un mod de a sugera oa-

menilor care ar trebui s fie structura dietei. Alimentele
de labaz trebuie s fie consumate in cantitli mai mari,
dect cele aflate in vrf. Observa{i c pe nivelul 4 se afl
legumele crude gi fructele crude, care con{in cel mai
mare procent de ap vie, biologic dintre toate alimente-
le.
94
Pentru exemplificare prezentm un tabel cu confinu-

tul in ap, ml/100 g aliment (conform bibliografie [4
Categoria de Continut Alimente
alimente an reDrezentative
Legume 80 -9s % Cartofi, varz, fa-
sole verde, roqii, cas-
travefi, conopid, gulii,
salat, ridichi, morcov,
ptrunjel, felin.
Fructe proaspete 80 -90 % Mere, pere, cireqe,
viqine, portocale, 1-
mi, mandarine, caise,

piersici
Lapte 90%
Ciuperci 80 -90 % Burefi, mntrci
Pegte 75 -80 % Carne de Peqte
proaspt
Ou L,* Glbenuq
albuq - 88%
- 50 o/o,
Smntn I so -to v,
Finoase I tt -+0,t, Pine integral, de
I
secar, graham
Fructe oleaginoase I :-sox Arahide, alune,
castane, migdale, nuci
II rcv,rs-
I
Unt, maionez
95
Mhi Toma
Deci apa e prezent pe nivelele 2 qi 4 (qi in celelalte

alimente exist ap, dar in procent mai mic - practic nu
exist aliment fr ap ! ), ale piramidei alimentelor, ce-
ea ce denot clar faptul c acesta este cel mai important
aliment pentru viat.
Exist qi aga numitele ,,stri alcaline" induse de
sentimente qi practici cum ar fi : iubirea, iertarea, pacea,
blndelea, compasiunea, oblinute prin rugciune qi me-
ditalie precum gi aqa numitele ,,stri acide" induse de
fric, furie, stres, gelozie, munc in exces.
De ce sentimentele induc ,,stri alcaline" gi ,,stri
acide"?
Pentru c ele formeaz corpul nostru emofional,
corp determinant pentru echilibrul gi sntatea noastr qi
care are ca element corespondent APA. Acest corp emo-
fional poate fi asimilat cu sufletul nostru. Iertarea, iubi-
rea, pacea, blndefea, compasiunea sunt sentimente de
vibrafie inalt, care transmit informalie qi energie bene-
fic corpului fizic qi mai ales apei din acesta. $i atunci
toate procesele din organismul fizic tind spre echilibru,
stare care se obline cnd sngele, limfa gi celelalte lichi-
de sunt uqor alcaline. De aceea tofi marii vindectori qi
terapeuli recomand s avem grij de toate componente-
1e fiinfei noastre (tnrp, suflet gi spirit sau Duh) pentru c
ele interacfioneaz qi se influenteaz reciproc.

Adic este bine s bem ap alcalin, s mncm
alimente alcaline qi bio in propo(ie de 80% din total, s
96
facem migcare fizic qi exercifii de respira{ie, s practi-

cm rugciunea gi meditalia, pentru a fi in armonie cu
noi, cu semenii, cu natura gi cu Dumnezeu.
6.I.
ALIMENTELE CARE DUC LA APA.
RITIA UNUI MEDIU PUTERNIC ALCALIN _ PH
=8r5-9
pH : 9,0 - lmie proaspt tiat ( 4-6 ore), lube-

ni! (pepene verde).
pH:
8,5 - cantalup, curmale, smochine, lmi verzi,
pepene galben, mango, ptrunjel, struguri dulci fr
smburi, alge, asparagus, papaya, andive, kiwi, sucuri
de fructe naturale proaspete, pere, ananas, stafide, sucuri
de legume proaspete.
6.2. ALIMENTE MODERAT ALCALINE
pH : 8,0 - mere dulci, piersici, fin integral,

avocado, banane, morcov, felin, curmale qi smochine
proaspete, usturoi,coacze, struguri tru foarte dulci,
$epfrut, salat verde, alte verdefuri, nectarine, caise
dulci, pere nu foarte dulci, mazre, dovleac dulce, spa-
nac.
pH: 7,5 - mere vezi, fasole verde, sfecl, broccoli,
varz, conopid, roscove, ghimbir proaspt, struguri acri,
salat verde, portocale, pstrnac, caise nu foarte dulci,
97
Mih Toma
mazre nu foarte dulce, cartofi cu coaj, dovlecei, zme-
ur, cpquni, porumb dulce, napi.
6.3. ALIMENTE UOR ALCALINE,

pH neutru
pH = 7,0 - migdale, ciree, castraveli, miere brut,

praz, ciuperci, anghinare, bame, ceap, ridichi, murturi
cu sare marin qi olet de mere, condimente, rogii dulci,
castane coapte, glbenug de ou, lapte de capr gi zer,
ulei de msline, susan, lapte de soia, cereale incolfite,
rogii, drojdie de bere.
6.4. ALIMENTE PUTERNIC ACIDE

pH=5r0-5r5
pH: 5,0 - ?ndulcitorii artificiali

pH: 5,5 - carne de vit, de pui, de porc, de miel, de
eurcan, de iepure, de capr, de cprioar, buturile car-
bogazoase, figrile, medicamentele,_fina alb, produse-
le de patiserie, zahruIalb qi brun, b-gpe, ciocolata, ca-
feaua, gemurile, jeleurile, lichiorul, pastele finoase din
in alb, grigul, E_r:u-ry!l1?- Si io,{q14, ceaiul negru,
orezul alb, ofetul alb.
98
6.5. ALIMENTELE MODERAT ACIDE

pH= 6,0 - 615
pH: 6,0 - figride foi, peste, sucuri de fructe cu

zahr, sirop de arfar, melas, murturi din come\, orez,
ov2, secar, cereale raftnate, fulgi de cereale, molugte,
germeni de gru, alimente din gru integral, iaurt indul-
cit.
pH : 6,5 - Banane coapte, hrigc, brnzefuri, m-
mlig, crem de ou, ketchup, maionez, ovz, paste,
produse de patiserie din cereale i miere, alune, cartofi
r coaj, popcorn cu sare qi unt,orez, sos de soia din
comer!, pine.
6.6. ALIMENTE UOR ACIDE Cu

pH neutru 7r0
pH : 7,0 - Trle, cereale nerafinate, merigor, fruc-

toz, miere, sirop arlar neprelucrat, lapte omogenizat,
produse lactate, nucgoar, mugtar, fistic, popcorn cu unt,
biscui{i din fin integral, secar, pine de secar orga-
nic, seminfe de dovleac qi de floarea soarelui, nuci, lap-
te de capr, prune, msline murate.
in continuare de ce este aceast ap att

S vedem
de important pentru noi, pentru legtura noastr cu
universul, pentru capacitatea fiinlei noastre de a primi
99
Mihdd Toma
INFORMATIA pi LUMINA, conform ultimelor
cercetri fcute de specialiqti din intreaga lume.
100
Capitolul T
APA - PUNTEn irurnr CER r PMlVr
Motto:
,,Nu po[i reline lumina dac
eSti intoxicat"
Ann Louise Gittleman
7.I. MEMORIA APEI
La27 mai 1988 medicul francez Jacques Beneviste,

directorul de cercetri al INSERM (Institutul Nafional
de Sntate qi Cercetri Medicale), a prezentat la Con-
gresul Nalional de Homeopatie, rezultatul cercetrilor
sale care sun astfel: ,, o substanl dizolvat intr-o canti-
tate mare de ap, are acelaqi efect biologic ca atunci
cnd se afl in stare pur, inilial". Mai precis: ,,apa pre-
ia tiparul" (informafia) moleculei care a disprut. O sto-
cheaz in memorie putnd apoi s o retransmit. Un fel
de spirit care rmne dup ce corpul ftzic a disprut. in
plus, Jacques Beneviste a mai adugat : ,,Suportul unor
101
Mih Toma
astfel de fenomene rmne foarte misterios, dar se pare
ca el poate permite o organizare a materiei, inc necu-
noscut in zilele noastre"
De atunci qi pn astzi cercetrile medicului fran-
cez au fost refcute in zeci de laboratoare, rezultatele
confirmndu-le pe cele iniliale. Printre cei mai entuei-
agti cercettori au fost f,rzicienii italieni Emile Giudici qi
Giovani Preparata, care au afirmat, in urma cercetrilor
proprii, c prin intermediul apei, materia poate emite qi
primi informafii ,,ca qi cum particulele sale ar folosi
mici posturi de radio pentru a comunica intre ele".
Fizicianul gennan Fritz Albert Popp, descoperitorul
biofotonicii (ale crei fundamente teoretice au fost rea-
lizate de cercettorii romni Traian Stnciulescu gi
Daniela Manu) spunea ,,toate indiciile duc la concluzia
c materia vie, prin intermediul apei, dispune de o logi-
c cuantic, ce ii permite s utilizeze in mod optim im-
pulsurile informative ce vin din mediul inconjurtor".
Cnd savanlii incearc s explice aceste lucruri, ei nu
fac de fapt dect s igi pun intrebri despre ceea ce
Aristotel gi Platon descoperiser cu mult timp inainte. $i
anume : ,,Cmpul congtiinlei noastre face parte dintr-o
conqtiin{ universal, fiind conectat ln permanen! la
ea".
Anticii simfeau aceast stare, senzalia de a aparline
universului, de a participa la opera creatoare a lumii
cosmice. Nu era nevoie s fii savant sau diplomat,
102
Apa, miracolul vie[ii
aceast capacitate sau stare era accesibil oricrui sim-

plu cioban din antichitate. in schimb, aproape tofi con-
temporanii noqtri sunt pringi in capcana intins de sis-
temul lor intelectual, analitic qi logic, aceste lucruri
manifestndu-se mai ales in cercurile qtiinfifice oficiale.
Strmogii noqtri simfiser, fr s poat explica
acest lucru, c apa era un captator de energie capabil s
asigure transferuri de toate felurile. permifnd astfel in-
teracfiunea intre cer si pmnt
APA era qi este PLINTEA intre for{ele cosmice gi te-
lurice.
S revenim pulin la cercetrile medicului Jacques
Beneviste. El afirma c: ,, apa poate memora gi transmi-
te un efect biologic specific, prin simplul fapt al sensibi-
litIii sale la un proces fizic pur cum ar fi un cmp mag-
netic". intr-adevr, Beneviste a demonstrat cu o rat de
reuqit de 100% , c o solulie foarte diluat de histamin
(10'" pna la 10-'") in ap influenleaz debitul arterelor
coronariene la cobai, sporind ritmul cardiac, dar c acest
efect putea fi cut s dispar dac solufia homeopat de
histamin era expus timp de 15 minute la un cmp
magnetic de 50 Hz . Specialist in alergii qi reaclii infla-
matorii ale organismului, Jacques Beneviste a ales in al-
te experimente globulele albe ,,basofile" din snge. Fo-
losind un remediu homeopatic antialergic (Apis
Mellifica) diluat indelung in ap, pn la disparilia ulti-
mei molecule din compozilia sa, remediul a avut acelaqi
103
Mihid Toma
efect asupra organismului ca gi cum substan{a inilial ar
mai fi existat. in total, echipa doctorului Jacques
Beneviste a oblinut, prin intermediul a peste 200 de ex-
perienfe intreprinse pe 10 produse diferite, rezultate care
merg toate in aceeaqi direcfie. Ele constituie un pas foar-
te important in direcfia constatrii fenomenului memori-
ei apei, intreprinse in cadrul unui protocol reproductibil
in aceleaqi condilii experimentale.
Dar aceste experienje ale echipei Dr. Jacques
Beneviste nu arat dect o fafet a memoriei apei. Apa
ascunde foarte multe secrete care trec dincolo de simpla
memorizare a unei substanle, ceea ce deschide posibili-
tli uriaqe ale utilizrii acestei descoperiri in biologie gi
tratamente medicale.
in esenf, importanfa cercetrilor Dr. Jacques
Beneviste const in faptul c au demonstrat ac{iunea di-
rect asupra organismelor v1i, a unei dilulii apoase, in
care orice urm material a moleculei dispruse defini-
tiv. Memoria apei st la baza homeopatiei, unde agentul
care provoac boala este anihilat prin el insuqi, folosind
dilufii foarte puternice.
Dar, cercetrile din ultimii ani au pus in eviden! o
alt calitate de exceplie a apei: rolul ei de REZONA-
TOR intre forlele exterioare, de origine cosmic gi lesu-
turile vii. Aceast putere remarcabil a apei de a intra
n rezonant cu toate tipurile de frecvente din Univers ti
deschide posibilitatea de a caota taate gamele de vibra-
104
j! Totul in univers este vibratoriu qi apa organic

(biostructurat) prezent in fiecare ptur vie se ptezin'
t ca un veritabil intermediar energetic intre mediul am-
biant qi organism, capabil s capteze, s transmit qi s
transforme energia cosmic, de natur electromagnetic,
in energie ionic, fcnd s funcfioneze, din punct de
vedere chimic metabolic qi dinamic, toate celulele vii
din corpul nostru.
inc din 1951 savantul italian Giorgio Picardi, di-
rectorul Institutului Fizico Chimic din Florenfa a cerce-
tat influenf a razelor cosmice asupra apei, 9i mai ales
asupra apei biostructurate din fiinlele vii. Se qtie c ra-
zele cosmice provin din spafii intersiderale 9i au o pute-
re de penetrare enorm. Dac tazele X obiqnuite sunt
absorbite de 2, 3 cm de plumb, o taz cosmic nu este
oprit dect pe jumtate dup ce a traversat I m de
plumb. Actiunea biologic a razelor cosmice nu este o
simpl ipotez ci una dintre sursele de intretinere a celu-
lelor cu enereie vibratorie. Iar receptorul din fiinla vie
este APA.
in cadrul cercetrilor efectuate de savanlii italieni,
acegtia au lnchis iepuri in cuti inconjurate de un strat
gros de plumb. fn ciuda unei alimentalii foarte echilibra-
te, a apei potabile gi a aerului purif,cat qi reinnoit, ei au
murit cu tolii, din cauza lipsei de taze cosmice. in tim-
pul celui de-al doilea rzboi mondial, germanii s-au
confruntat cu aceast situalie, La baza de submarine din
105
Mihiid Toma
Lorient (Franfa), unde soldafii care triau sub circa zece
metri de beton se imbolnveau dup o lun i trebuiau
inlocui{i. Giorgio Picardi a fcut teste al cror rezultat
este fructul experienfelor realizate pe parcursul a 20 de
ani, prin mai mult de 10 mii de msurtori, cute in
toate regiunile pmntului, inclusiv Oceanul Atlantic qi
Oceanul Arctic. Experienfele s-au desfturat cu ajutorul
coloizilor. Ei sunt o stare particular a materiei, fr de
care viata nu ar putea exista. Materialele care particip
la formarea fiinfelor vii, att a celulelor, ct qi a lichide-
lor care circul prin fesuturi sunt constituite in mare par-
te din substanle coloidale, particule cu acelai semn
electric, deci care se resping in permanen!. Aceast
respingere menfine particulele in suspensie. Fr s ia
coloizi asa de complecqi ca aceia ce se gsesc in orga-
nismele vii, Picardi a folosit unul simplu, neorganic:
oxiclorura de bismut, pe care a precipitat-o prin hidroli-
z in ap distilat, deci pur. Dup ce a constatat c nu
era niciodat identic, in timp ce condiliile de desffiqura-
re a experienfei erau mereu aceleaqi, a avut ideea s in-
registreze in fiecare zi, timp de ani la rnd gi in locuri
diferite ale globului acest experiment. Concluzia a fost
indubitabil: rezultatele diferite erau datorate unei influ-
enfe exterioare cosmice, memorizat, i amplificat de
ctre ap.
Picardi a scris: ,,daca un coloid anorganic att de
simplu precum oxiclorura de bismut, poate rspunde
106
intr-un asemenea fel la fenomenele terestre, solare qi

cosmice in general i la cmpurile magnetice in particu-
lar, oare cum reacfioneaz coloizii organismelor vii, ce
se afl intr-un mediu acvatic, precum protoplasma celu-
lelor de exemplu? Pot fi ele izolate de influenfele cos-
mice? Rspunsul este : NU!". De fapt, aceasta este pro-
blema. Niciodat. nimeni nu a avut posibilitatea de a
izola un sistem de restul universului. Totul comunic.
totul dialogheaz. totul se afl in interconexiune perma-
nent. urmnd legturi ce provoac interacfiuni ale sis-
temelor intre ele. Toate sistemele sunt deschise. Iar or-
ganismul nostru, in special, este sensibil 1a vibraliile pe
care cele 5 simfuri ale noastre, devenite grosolane odat
cu trecerea timpului, nu mai pot s le perceap qi, din
aceast ca.uz, noi le ignorm qi le excludem din cmpul
nostru de inlelegere. Mai exact, nu avem ,,senzor" pen-
tru a percepe energia universal care aclioneaz perpe-
tuu asupra noastr (de fapt avem, dar s-a attoftat datorit
materialismului, a folosirii cu precdere a emisferei
stngi a creierului - sediul gndirii ra{ionale 9i analitice).
in realitate noi, oamenii, facem parte din TOT qi
TOTUL se afl in noi, dup ierarhii extrem de subtile,
care scap analizei obignuite gi simfului nostru comun.
107
Mihi Toma
7.2.APA _ COMPONENT A SISTEMULUI
DE LASERI BIOLOGICI
Exist pe Terra circa 100 de tipuri de ape, in care

apar fie izotopi ai hidrogenului (H2O, DzO, T2O, 4H,
5H) fie izotopi ai oxigenului ( O14 , O15, 016, O19,
O20). Proporfia acestora este variabil in func]ie de me-
diul de referin!. De exemplu,,apa grea"(D2O) exist in
propor,tie de 150 g de D2O la 1 ton de ap de robinet.
La nivelul structurilor vii (om gi animale), apa se gseq-
te ca ap Legat,, ap liber gi ap biostructurat. Ca hi-
drur de oxigen, dpd reprezint o substan| cu multe
anomalii, dintre care menfionm:
- in raport cu alte hidrocarburi, punctul de to-
pire al apei este OoC, degi in mod normal ar
trebui s fie -80'C;
- la presiunea de I atm a aerului, punctul de
fierbere real este de l00oC, cnd normal ar
trebui s fie 0"C, ceea ce permite ca la tem-
peratura obiqnuit (20"C) s avem ap in
mri gi oceane;
- densitatea in stare solid este mai mic dect
in stare lichid, eeea ce face ca gheafa s se
ridice la suprafa[a fazei lichide, izolnd gi
menlinnd o temperatur relativ constant
(+4"C) pe fi.urdul mrilor qi oceanelor, tem-
peratur propice pentru menfinerea viefii
108
subacvatice;
greutatea specific mic (kg/dm3) este sub I
pentru aburi si 1,02 la 20oC pentru apa de
mare;
este transparent in stare lichid gi opac in
stare cristalin sau de vapori;
dipolii apei se orienteaz sub efectul cmpu-
rilor electromagnetice exteme; in acest con-
text, trebuie consemnat faptul c apa topit,
provenit din apa inghefat, este mai ugor
asimilat de organismele vii; procesul se da-
torcaz tocmai orientrii dipolilor apei in
cmpul magnetic local inaintea inghe!rii.
Apa sub forma ,,apei legate" este parte component

a sistemului laser,,biologic" molecular, alturi de fosfat
qi oxigen molecular (PO4 -H2O - O2), sistem care ex-
plic fenomenul de bioluminiscen!. in acest context,
cele 3 molecule de ap legate de ionul fosfat sunt orien-
tate cu sarcinile pozitive ale dipolului apei (deci cu ato-
mul H+) spre ionul negativ (PO4), iar sarcinile negati-
ve ale moleculei de ap (cu oxigenul) spre exterior.
Conform Teoriei Laserilor Biologici, aceast asociafie
este absolut necesar pentru reaclia de fotoliz / des-
compunerea apei in :
- ioni pozitivi de (H+) sau in protoni, ce dau
aciditate mediului (un pH acid)
109
Mihi Toma
- atomi de oxigen (OzJ foarte reactivi, ce dau
peroxizi, inifiind reacfii de oxidoreducere.
Dac izotopii de oxigen srmt ciocnifi de radiafii

gamma sau X este posibil ca aceqtia s se descompun,
transformndu-se gi elibernd particule deosebite, care
geuereaz,,efecte exotice" in sistem, cum ar fi de pild
cele descrise de efectul Kervran (transmutarea elemen-
telor in condilii de joas energie, proprietate a sisteme-
lor vii descoperit de L. Kervran).
Apa are qi proprietfi frzice speciale, asupra crora
men{ionm urmtoarele aspecte:
a. Proprietdlile optice ale apei vanaz in func{ie de
puritatea apei : dispersia, refrac{ia, refl ecfia, transparen}a.
Se cunoagte faptul c la traversarea luminii albe a unui
pahar cu ap, apar culorile spectrale (ROGVAIV). Indi-
cele de refraclie al apei este rlap: 1,33, iar cel al ghe{ii
qghea!:1,31. Mediile transparente ale ochiului au in-
dici de refraclie foarte pulin mai mari dect indicele de
refraclie al apei. Transparenla apei const - conform
TLB - in absorbfia qi emisia practic instantanee a lumi-
nii, respectiv in absorblia parfial a radialiilor calorice.
b. Proprietlile termice ale apei - un rol esenlial in
metabolismul sistemelor vii, avnd in vedere faptul c -
in conformitate cu TLB, in afara procesului chimic de
fotosintez - apa indeplineqte qi rolul de sistem de rcire
al tuturor celor 6 tipuri de sisteme de laseri biologici. S
110
reamintim e apa dispune de cea mai mare capacitate

caloric dintre toate substanlele organice gi anorganice
terestre, cldura latent a apei flind 537 callg. La nivelul
organismului viu, capacitatea caloric mare permite ab-
sorblia unei mari cantit1i de cldur (fotoni infraroii),
in timpul zilei, carc se restituie in cursul nop{ii ctre sis-
temele ,,laser molecular" semiconductoare. Acest proces
contribuie la intrelinerea bioluminescenfei in timpul
nopfii. Se poate spune, in consecinl,c apa particip ca
element esenlial la intretinerea biolurniniscentei si im-
plicit a fenomenelor BEMF (biologice, electrice' mas-
netice. fotonice) asociate. tn manifestarea acestui proces,
sunt implicit activate proprietfile termice ale apei, prin-
tre care putem menfiona:
- energia de legtura intre atomul de oxigen qi cel de
hidrogen O- H (hidroxil) din molecula apei este de 7000
cal/mol, fiind aproximativ egal cu energia de legtur
O-H din molecula acidului fosforic, de circa 7300
caUmol, ceea ce face ca apa s poat s genereze uor
hidroliza compuqilor macroenergetici la cldur;
- radialia infraroqie are valori energetice sub 35000
cal/mol, care corespund sezoanelor iarn- var, iar frec-
venlele infrarogii surt cuprinse intre l011Hz qi 1,5x
loraHz.
Proprietfile calorice ale apei sunt extrem de impor-
tante pentru implementarea sistemului fosfat in obline-
rea fenomenului de emisie stimulat a luminii. Astfel
111
Mhi Toma
conform TLB, apa contribuie la intrelinerea biolumines-

cenfei prin:
- absorblia cldurii gi circulafiei apei in intreg orga-
nismul vegetal sau animal, in timpul zilei;
- prin captarea direct de radiafii calorice (electro-
magnetice) in compuqii macroenergetici, in timpul zilei;
- efectele termice realizate la nivelul ,,laserului celu-
lar", urmate de cedarea acestor radiafii in cursul noplii.
Aceste procese favorizeaz qi condi{ioneaz realiza-
rea emisiei ,,laser biologic" nocfurne - prinh-un meca-
nism de chemoelechobioluminiscen! - la nivelul sis-
temului molecular fosfat PO4, respectiv la realizarea ce-
lorlalte efecte BEMF ce intre{in viafa in cursul nop{ii.
a) Proprietatea de bun solvent al apei pentru acidul
pirofosforic, proteine, glucide, alte substanfe (electrolifi)
este asigurat de legturile sale hidrolizabile .
b) Proprietatea de a nu uda lipidele (insolvabilitate
pentru grsimi), care formeaz membrane uni sau pluri-
celulare. Datorit acestei proprietfi, intre ap gi mem-
brane apar tensiuni superficiale, care - duc la formarea
miceliilor (sferice sau ovoidale).
c) Electrolilii dizolvali n ap creeaz:
- medii de solubilitate pentru proteine(globuline), li-
pide, glucide;
- centri de bioluminiscenf, activatori sau inhibitori
- conductivitate electric qi fotonic a mediului.
Recapitulnd, putem spune c prin propriet{ile sale
Lt2
miracolul vielii
.Apa,
apa indeplineqte cteva roluri esenfiale in funclionarea
sistemelor de,,laseri biologici":
f . in calitate de component a sistemului sanguin,
apa particip la rcirea tuturor sistemelor de ,,laseri bio-
logici";
2.in calitate de ap legat acceptoare de electroni ca
semiconductor de tip ,,p", ea permite manifestarea me-
canismelor specifice,,laserului molecular";
3. in calitate de mediu intra qi intercelular, apa bio-
structurat permite dispunerea ordonat a cristalelor li-
chide la nivelul membranelor,constituind un mediu de
interfal pentru acestea gi favoriznd, totodat, meca-
nismele de transmitere informalional prin intermediul
potenfialelor membranare.
Toate aceste proprietfi fundamentale pentru functi-
onarea celulei (gi implicit a organismului) qi pentru
transmiterea informaliei preluate din Univers ctre toate
celulele corpului uman, constituie domeniul noii gtiin(e
de frontier numit BIOFOTONICA, creat de cercet-
torul german Fritz Albert Popp gi fundamentat teoretic
gi extins de ctre profesorii gi cercettorii romni Tra-
ian Stnciulescu i Daniela Manu [0]. Cercetrile apro-
fundate ale acestora au demonstrat gtiinfific rolul fun-
damental al APEI STRUCTURATE ca PUNTE intre
CER qi PUNT, intre CER qi OM.
113
Mihi Toma
7.3. APA _ OGLINDA SUFLETULUI
De 50, 60 de ani colective de cercettori din Japonia

qi Rusia, studiaz proprietlile extraordinare ale apei, in-
tre altele modul cum aceasta reac{ioneaz la vibrafiile
noastre transmise prin cuvnt, gnd, rugciune, emofie,
sentiment. Cercettorul japonez Masaru Emoto, ale c-
rui experienfe legate de ap gi interac{iunea ei cu sufle-
tul omenesc sunt celebre in toat lumea, spunea: ,,Exis-
tenfa este vibrafie. Universul ?ntreg este in stare
vibratorie i fiecare lucru igi genereaz propria sa frec-
venf care este unic. Dei e greu de acceptat c pn qi
scaunul pe care stm, corpul omenesc, tot ceea ce putem
vedea gi atinge nu este dect vibrafie" La ora actual fi-
zica cuantic a demonstrat acest lucru r putinf de t-
gad. ,,Toate lucrurile vibreaz dup propriile lor frec-
venfe. Dac sesizm gi acceptm adevruI acesta ne
vom lrgi in mod decisiv modul de infelegere al univer-
sului. Grafie acestei inlelegeri, ochii noqtri se vor des-
chide spre lucruri pe care nu le-am vzut niciodat ina-
inte, lucruri refuzate, depozitate in strfundul congtiinlei
noastre qi care vor conferi o viaf nou suflefului" spu-
nea M. Emoto. De-a lungul cercetrilor sale cercettorul
japonez a observat c apa igi schimb calitatea in func{ie
de informafiile pe care le preia din mediu, iar punctul de
pornire al cercetrilor a fost revelalia c nu exist doi
fulgi de zpad, identici!
tt4
tmpreun cu cercettorul Kazuya Ishibashi au pus la

punct o tehnic de fotografiere a cristalelor de ap in-
ghetat la - 25'C. Cristalele nu rezist dect cteva mi-
nute, timp suftcient pentru a fi fotografiate. Temperatura
in laborator este de -5"C. Au fost luate inghe{ate gi foto-
grafrate mii de mostre de ap. Mai inti au observat c
apa de robinet din toate marile orase (din Japonia gi din
intreaga lume) nici mcar nu formeaz, cristale. Numai
apa din orase mai mici, care este captat din surse subte-
ranle, a rcalizat cristale frumoase, hexagonale. De ase-
menea, apa din izvoarele de munte a dat cristale deose-
bit de frumoase. Apoi s-au fotografiat cristale din apa de
ploaie - acestea au fost diferite
funcfie de poluarea aeru-
lui i poluarea informational cu vibrafii ,,negative" (co-
rect ,joase") eum ar fi invidie , ur, lcomie, etc. Cnd
locuitorii unui orqel s-au rugat qi gi-au schimbat in ma-
re msur modul de gndire, atunci qi apa de ploaie a
dat cristale frumoase. O serie intreag de experimente
s-au efectuat pentru a se gsi influen{a rugciunii asupra
apei (cristale extrem de frumoase dup rugciune, mai
ales rugciune colectiv) apoi influenfa cuvintelor:
,,Mulfumesc'o,,,Bine fcut",,,Fericire",,,Nefericire",
,,Prosfule", ,,Nll e bine", ,,Iubire gi Recunogtin{",
,,Stres", ,,tngrijorare", etc. Interesant este c nu a contat
limba in care s-au spus sau scris cuvintele ci informalia
transmis de acestea. Cele mai frumoase cristale au re-
zultat la cuvintele MULJUMESC qi IUBIRE 9i RE-
115
Mihif Toma
CUNOTIN1, de acea cercettorii recomand insis-

tent ca inainte de a bea paharul cu ap s spunem:
MULTUMESC, iar pe vasul in care linem apa (de sticl
sau lut) s punem o etichet pe care e scris IUBIRE gi
RECUNOT[NT (cu scrisul inspre ap). Apa recepfi-
oneaz informalia benefic, se structureaz Si devine
benef,rc organismului. Alt serie de experimente a fost
fcut cu ap expus undelor electromagnetice produse
de telefonul mobil, televizor, computer qi cuptor cu mi-
crounde. Toate probele, fr excepfie, au dat cristale
urte sau chiar nu au aprut cristale. Din miile de crista-
le fotografiate s-a observat c acelea care sunt frumoase
au o form hexagonal. Adic exact asa cum este apa
structurat, vie, hexagonal care hidrateaz 10006 cel:u-
lele (vezi paragraf 3.2.7 qi 3.2.8). Concluziile cercetto-
rului japonez se refer in primul rnd la modul nostru de
gndire gi simfire, adic: gndim pozitiv gi cultivm iu-
birea, iertarea qi recunoqtinla, ne ridicm propriile vibra-
fii, reuqim s facem ca apa din interiorul corpului (70%)
qi apa pe care o bem s devin structurat gi benefic
vielii. Nu este asa de sreu s fim sntosi dac respec-
tm si iubim APA. dac ne respectm si ne iubim pe noi
insine si pe semenii nostri!
O serie complex de cercetri asupra apei, a memo-
riei acesteia, a skucturii ei gi a capacit1ii de a prelua qi
transmite informafia a fost realzat de mai multe echipe
de cercettori rugi de-a lungul a peste 40 de ani.
116
Astfel, echipa academicianului Prof. Constantin

Korotkov a descoperit c structura apei este mult mai
important dect compozilia chimic. Pe msur ce apa
primeqte informalie iqi schimb structura. i atunci cnd
aprindem lumina intr-o camer se modific structura
apei din acea camer.
Aceast echip de cercettori au studiat influenla
emo{iilor pozitive qi negative asupra structurii apei.
Au fost efectuate experimente cu diverse grupuri de
subiecli qi diverse mostre de ap. Subieclii au transmis
apei mai inti emolii pozitive: iubire, recunoqtin!, at-
monie, apoi emo{ii negative: fric, ur, invidie.
Dup msurtori cu aparatur sofisticat, original a
reniltat clar faptul c emoliile pozitive mresc nivelul
de energie al cristalelor de ap qi o stabilizeaz, reztrl'
tnd cristale hexagonale, ar emofiile negative micAo-
rcaz energia apei qi ii modific structura, rezultnd
cristale haotice.
Rezultatele acestor cercetri sunt similare cu cele
efectuate de Masaru Emoto. ,
Un alt g*p d-G.ttori condus de Doctor Ale-
xandru Solodilov, Membru Corespondent al Academiei
de tiinfe a Rusiei, a studiat influenla cmpurilor mag-
netice pulsatorii de intensitfi foarte mici (de mii de ori
mai mici dect cmpul magnetic al pmntului, similar
cu cmpul magnetic al inimii). Astfel, peptii care triau
intr-un bazin cu ap supus la aceste cmpuri magnetice
tt7
Mihil Toma
s-au reprodus, iar urmagii lor au iegit diferifi: pe burta
lor erau dungi cenuqii gi pete pe care prinlii nu le aveau.
i asta la absolut tofi pegtii din generafia urmtoafe, ce-
ea ce inseamn c aceqtia au reacfionat la fel, c au o
minte colectiv. Aceste rentltate, inseamn schimbarea
fenotipului qi de aici deriv o concluzie extraordinar:
forma animalelor qi comportamentul lor se poate schim-
ba doar prin intermediul apei ! Cu aceleagi cmpuri
magnetice de valori foarte mici (similare cu cmpul
magnetic al inimii), s-a putut separa dintr-un vas in care
era un amestec de petrol cu ap, petrolul de ap dup 5
zile de actiune a acestor cmpuri. Aceste rezultate pot
avea o aplicabilitate practic imediat, fiind gtiut faptul
c in jurul cmpurilor petrolifere exist in prezent peste
un miliard de tone de petrol amestecat cu ap, in lacuri
oribile. Acest petrol ar putea fi separat, recuperat gi s-ar
rezolva qi o mare problem de poluare a solului.
Profesor Doctor Victor Inyushin de la Universitatea
din Kazahstan a studiat influenla experienfelor cu bom-
be cu hidrogen asupra apei. Astfel acesta a descoperit c
dup o explozie a unei bombe termonucleare, structura
apei s-a schimbat pe suprafe{e uriage (sute de kilometri
ptrali) in jurul locului exploziei, indiferent c explozia
a avut loc la sol, in atmosfer sau in subteran. Mai grav
este faptul c apa din aceast mare zon ce inconjura lo-
cul exploziei fluctua inc 30 de zile dup momentul ex-
ploziei, schimbndu-qi structura gi devenind o ap pato-
118
logic (bolnav).
La oamenii care foloseau aceast ap ,,bolnav"
aprea un conflict intre aceasta qi apa structurat din
creier (creierul este 85% ap), care a dat drept reniltat
lipsa voinjei fundamentale de a tri (tendinf de sinuci-
dere), precum qi diverse boli. Explicalia este c explozia
a modificat cmpul informalional gi nivelul de vibra{ie
in intreaga zona inconjurtoare iar apa a preluat aceste
informafii schimbndu-gi structura gi calitfile. Evident
c informafia era o informalie de distrugere gi moarte.
Se qtie c singura mare fr via! de pe pmnt este Ma-
rea Moart, rezttat in urma distrugerii celor dou ce-
tli Sodoma qi Gomora !
Echipa Doctorului Alexander Solodilov a plecat in

anul 2005 in Venezuela pentru a studia apele virgine
aflate departe de orice zon locuit. Astfel, cercettorii
au ajuns pe platoul Roraima, care inseamn ,,mama tu-
turor apelor", dup trei zile de mers prin savan 9i jwt-
gl, platou ce se afl la 800 m inlfime fa! de zona din
jur, de unde au recoltat o serie de probe de ap virginal,
unic. Aceste probe au fost msurate dup cinci zile cu
aparatur performant laboratoarele din Sankt
la
Petersburg rezultnd c apa de pe Platoul Roraima era
nu de 2,3,..10 ori, ci de 40.000 de ori mai activ dect o
ap obignuit !!! Adic energia qi informalia pe care o
aducea aceast ap era pur $i simplu extraordinar!
Aceasta era explicalia faptului c indienii bgtinagi care
tt9
Mihil Toma
foloseau aceast ap, deqi erau foarte sraci, erau fericili
qi plini de vitalitate.
Un alt cercettor care a studiat memoria apei qi in-
fluenfa emoliilor asupra structurii apei este Profesorul
Vlail Kaznacheev, de la Academia de Medicin a Rusiei.
El a descoperit c inten{ia, gndul gi rugciunea pot fi
impregnate in ap. Aa se explica puterea extraordinar
a slujbei de sfinlire a apei - Agheasma Mare de la Bo-
boteaz. S-a demonstrat cu probe in laborator c apa
sfinlit avea cristale hexagonale frumoase (deci era
structurat) iar apa obignuit avea cristale haotice sau nu
cristaliza deloc. De asemenea s-a demonstrat c l0 g de
ap sfinlit structureaz 60 I ap obiqnuit!! Aceasta es-
te explica{ia ritualurilor de purificare cu ap la evrei:
botezul in rul Iordan (Sfntul Ioan Boteztorul), la in-
dieni: purificarea ritual in Gange gi la creqtini: botezul,
cnd Grafia Divin coboar asupra copilaguluibotezat.
Cnd un preot sfinle$te apa, densitatea ei optic este
de 2,5 ori mai mare. Dac rugciurea de sfinlire a apei
este spus de un simplu credincios, densitatea optic es-
te doar de 1,5 ori mai mare. i rugciunea mecanic a
unui necredincios modific structura apei dar nesemni-
ficativ, din punct de vedere curativ.
O alt cercettoare, Angelina Malakhovskaya, a
studiat timp de 10 ani puterea semnului crucii gi a rug-
ciunii asupra apei qi mncrii. Astfel ea a descoperit c
semnul crucii qi rugciunea transform structura apei, in
t20
ei optic in domeniul ultraviolet gi

special densitatea
scade numruI de bacterii duntoare de l0 pn la 10
mii de ori! S-au folosit mostre de ap din diferite surse -
fntni, ruri, lacuri - s-a fcut semnul crucii qi s-a spus
rugciunea Tatl Nostru. Toate mostrele de ap, fr ex-
cepfie, gi-au schimbat structura gi s-a redus numrul de
bacterii din ele.
Experimentele au fost ftcute astfel inct s se ex-

clud posibilul impact al sugestiei mentale. Rugciunea
a fost spus att de credinciogi ct qi de necredincioqi,
efectul fiind acelaqi. S-a studiat apoi efectul rugciunii
i al semnului crucii asupra sngelui uman, care are
83oA ap. in mod uimitor, parametrii s-au modificat in
direcfia vindecrii: la hipotensivi, presiunea sngelui a
crescut, iar la hipertensivi a sczut.
Este foarte important ca semnul crucii s se fac in-
grit qi corect, adic r grab, qi s se ating punctele
corespunztoare - centrul frunlii, plexul solar gi umerii,
in caz contrar experimentele au demonstrat c nu apar
rezultate pozitive !
Explicafia purificrii mncrii prin
binecuvntare qi rugciune este c aceasta conline ap in
procent de 70 90 yo, iar apa devine structurat, vie, ce-
-
ea ce conduce la efecte benefice.
Apa care curge prin sisteme de sute de kilometri de
conducte este destructurat (coturile drepte distrug
structura apei), devitalizat qi putred, fur energia oa-
121
Mh Toma
menilor gi a plantelor din locuinlele prin care trece.

Aceast ap este poluat informafional gi spiritual cu
toat ura, rutatea, invidia, gelozia,lcomia, stresul, etc.,
oamenilor prin apartamentele si casele crora trece. Mi-
zeria informafional otrveqte apa, acumulndu-se strat
dup strat in memoria sa. Dac acest proces ar continua
mereu, apa ar putea s ,,innebuneasc". Dar ea are o ca-
pacitate de autopurificare extraordinar. Aceasta se pe-
trece la tranzi{ia intre faze: evaporare - condensare -
inghelare - topire. Acelagi rol de neutralizare a mizeriei
informalionale il are sarea din mri qi oceane (nu de-
geaba Dumnezeu a creat mfuile gi oceanele cu ap sra-
t). Scuturndu-se de mizeria informafional, apa revine
la structura de baz qi la functia fundamental - aceea
de a sus{ine VIAIA.
Propriet{ile apei de memorizare gi transmitere a in-
forma{iei sunt cele care au fost folosite de profesorul
gennan Walter Schempp la realizarea procedeului qi a
aparaturii de Rezonan! Magnetic Nuclear (RMN),
una din cele mai des utilizate metode de vintalizare a
interiorului corpului uman.
Oblinerea imaginilor creierului qi a fesuturilor moi
ale corpului cu ajutorul aparatului de vizualizare prin
rezonan! magnetic const de fapt in urmrirea apei ca-
re se strecoar prin spaliile dintre celule, tesuturi qi or-
gane. Pentru asta trebuie gsite nucleele moleculelor de
ap rspndite prin creier sau corp. Deoarece protonii se
r22
rotesc asemenea unor magnefi minusculi, localizarea lor

este cel mai simph realizat prin aplicarea unui cmp
magnetic. Acest procedeu accelereaz miqcarea de rota-
!ie, ajungndu-se ca acele nuclee s se comporte ca nigte
giroscoape microscopice, care se rotesc pn scap de
sub control. Toat aceast manipulare molecular face
ca moleculele de ap s devin mult mai vizibile, permi-
fnd aparatului s le localizeze gi in cele din urm s ob-

fin o imagine clar, a fesuturilor moi ale creierului sau
altor organe.
Pe msur ce moleculele iqi incetinesc migcarea ele
emit radia{ii. Walter Schempp a descoperit c aceste ra-
diafii conlineau informalii de unde codificate despre
cop, pe care aparatul le poate capta;i in cele din urm
le poate folosi pentru a reconstrui o imagine tridimen-
sional a corpului. Informafiile pe care le extrage consti-
tuie o hologram codificat a unei felii de creier sau a
unei p4i a corpului pe care dorim s o examinm. Prin
folosirea transformrilor Fourier gi captnd imaginile
mai multor felii din corp se combin gi in ultim instan-
j se transform aceste informafii intr-o imagine optic.
Walter Schempp a dezvoltat gi a perfeclionat aparatele
de vizualizare prin rezonant magnetic ajungndu-se la
reducerea timpului in care pacienlii erau nevoifi s stea
nemigcali dela4 ore la 2A de minute.
El qi-a denumit teoria ,,holografie cuantic" scriind
gi o carte despre aceasta, ajungnd o autoritate mondial
123
Mihi Toma
in acest domeniu. Schempp a descoperit c de fapt toate
categoriile de informalii despre obiecte, inclusiv forma
lor tridimensional, erau purtate in fluctua{iile cuantice
ale Cmpului Punctului Zero gi c aceste informafii pu-
teau fi recuperate qi reasamblate intr-o imagine tridi-
mensional. Adic Schempp a descoperit c acest
Cmp al Punctultti Zerc este un vast rezervor de amin-
tiri.
Vedem c descoperirile legate de proprietfile mira-
culoase ale apei incep s apar in avalang in ultimi ani
qi suntem siguri c ele vor continua.
7.4. APE INFORMATE SI STRUCTURATE
7,4,I. APA INFORMATA PRIN BIORE.

ZONANT
^,
In ultimii 20-30 ani, cercetrile gi rezultatele ob{inu-
te de colective de cercettori in domeniul frzicii cuantice,
al concep{iei holistice gi holografice a Universului, al
Conqtiinlei gi Cmpului Punctului Zero, au avut ca re-
zultate practice realizarea unor dispozitive de
BIOREZONANT 9i RADIONIC, in special, care
analizeaz, gi trateaz fiinla uman pe mai multe planuri:
informafional, spiritual, energetic qi f,rzic. Exist mai
multe linii de cercetare qi inventic, funclie de tara de
origine - Rusia, SUA, Germania, Japonia, Anglia, etc.,
dar principiile fundamentale sunt aceleaqi. Cele mai cu-
124
noscute qi rspndite asemenea dispozitive gi aparate,
inclusiv in Romnia sunt SCIO gi CoRe Innergetix.
Acestea deceleaz vibraliile patologice ale organelor,
celulelor, moleculelor gi atomilor, le prelucreaz qi re-
trimit organismului vibraliile normale, ca.re s aduc ce-
lulele gi organele la armonie, asigurndu-qi astfel home-
ostazia (un echilibru labil, creator). Mai mult, dup eva-
luarea fiinfei pe toate planurile, vibraliile gi informafia
necesar pentru armonizarea fiin1ei sunt transferate in-
tr-o sticl cu ap, pus pe platanul aparatului iar APA va
deveni INFORMAT, cu INFORMAJIA qi VIBRA-
JIA, specific necesar pentru armonizarea persoanei
bolnave.
Aceast ap se foloseqte aproape ca un remediu ho-
meopatic, cte 5-10 ml la 2l ap filtrat alcalin, zilnic,
contribuind la reechilibrarea gi armonizarea fiinlei paci-
entului. Dup 4-6 sptmni se recomand o nou eva-
luare complet qi o nou INFORMARE a unei sticle cu
ap, cu VIBRAJIA qi INFORMATIILE actualizate
pentru acel moment.
Datorit capacit1ii fantastice de memorare a apei gi
a faptului c suntem aproximativ 1006 ap, informafiile
din APA INFORMAT vor fi recepfionate de toate mo-
leculele de ap din organism, iar efectul va fi BENEFIC.
Evident c acest efect va fi cu att mai puternic cu ct
mai repede ne vom SCHIMBA STILUL DE VIA! qi
VOM ACTIONA CU RESPONSABILITATE pentru
125
Mihi Toma
PROPRIA FIINT.
7.4.2. APA STRUCTURAT CU ADR.4

Dispozitivul ADR-4, invenlie a cercettorului polo-
nez Adrian Wosinski, este un stimulator energetic al
apei, care produce structurarea acesteia. Este un disc de
aproximativ l0 -12cm diametru, pe care se plaseaz sti-
cla cu ap pentru 3 minute. Apa se amestec dup aceste
3 minute gi apoi se las deoparte ?nc 3 minute, dup ca-
re se poate bea. ,,Apa structurat" in clusteri - structuri
stabile ce inmagazineaz, energia util sau subtil, este
oblinut ca urmare a interacliunii intre structura dipolar
a apei qi cmpurile magnetice produse de materialele
compozite ale discului. Elementul principal din interio-
rul discului creeaz, efecte de rezonanf cu moleculele
de ap, schimbndu-le structura.
Cercetrile efectuate ,,in vitro" asupra ,,apei structu-
rate" au eviden{iat urmtoarele efecte ale acesteia:
- neutralizarea radicalilor liberi;
- reglarea metabolismului datorit acfiunii oligoele-
mentelor confinute: K, Na, Ca, Mg;
- transferul energiei necesare optimizfuii proceselor
metabolice ctre celula vie;
- stimuleaz puternic orice proces de biosintez.
Pentru strucfurarea apei cu ADR-4, se recomand
folosirea apei filtrate alcaline, a apei de izvor de munte
sau a apei plate.
t?6
Discul se spal periodic in ap curgtoare. Nu se in-

troduce in maqina de splat vase.
Studiile farmaceutice preclinice gi clinice au eviden-
liat urmtoarele acliuni biologice specifice:
- antiinflamatoare;
- hemostatic;
- refacerea fesuturilor;
- anti-microbian gi bacteriostatic;
- antiinflamatoare;
- imunostimulatoare;
- scderea glicemiei in tratamente de durat.
Preful informativ al ADR-4 este de 350-400 RON.
7.4.3. APA TAHIONIZAT

Pentru a inlelege ce este APA TAHIONIZAT tre-
buie s prezentm foarte, foarte scurt ce este CMPUL
PLINCTULUI ZERO, descoperit i demonstrat matema-
tic de oamenii de gtiin! Bernhard Haisch, Alfonso
Rueda 9i Hal Putfoff in anii 1990-2000. Acest Ctvtp
impregneaz tot Universul, confine toate posibilit1ile, e
omniprezent, omnipotent, omniscient, nu are form, e
nemanifestat qi are tot ceea ce este necesar pentru a crea
forme perfecte.
in limbaj spiritual, congtiinla pur, energia cosmic,
prana universal gi DUHUL SFNT, sunt termeni ana-
logi pentru aceast stare nemanifestat de ordine perfec-
t. Acest CAvtp al PUNCTULUI ZERO se condensea-
127
Mihd Toma
z in energie tahionic (sunt particule cu viteze mult
mai mari dect viteza luminii), care este apoi transfor-
mat ?n frecvenle de ctre CESO (Cmpuri Energetice
Subtile de Organizare), crendu-se toate varietfile de
forme qi in flrnal materia care este energie condensat.
Aceast energie a punctului zero impregneaz tottil,
exist in cantitate nelimitat, e absolut inepuizabil qi
conline intregul potenlial al formei perfecte.
Cercettorul german Hans Nieper descria tahionul
drept forma de energie uqor contractat sau acea stare
virtual care incearc s devin particul. Ea exist la
granila dintre energie qi materie.
,,Cmpurile Energetice Subtile de Organizare srurt
cmpuri care creeaz gi in acelaqi timp energizeaz for-
ma- qablon a sistemelor vii. CESO exist in toate aspec-
tele continuumului energetic. Pe msur ce CESO ies
din starea virtual, ele sunt capabile s se organizeze la
orice nivel al organismului uman - de la structura celu-
lar pn la sistemele organice gi corpurile subtile.
Acest CESO rezoneaz cu energia nelimitat a strii vir-
tuale, transportnd-o prin diverse sisteme de fragmenta-
re care, in cele din urm o transfer in cmpurile ener-
getice ale organismului uman. in felul acesta, CESO re-
zoneaz cu complexul minte-co1p qi il energizeaz.
Energia punctului zero este omniprezent; agadar, intr-o
anumit msur, noi rezonm in permanenf cu aceast
energie cosmic. Intensificnd energia tahionic in viala
128
noastr, in mod indirect ne mrim rezonan[a cu energia

punctului zero. in consecinl, ne imbuntlim toate ni-
velurile snt{ii trupegti, emo{ionale, mentale gi spiri-
fuale qi accelerm procesul de trecere ctre niveluri su-
perioare ale ordinii in viaf. Astfel, procesul nostru de
vindecare gi evolufie spiritual se intensif,rc" spunea
omul de gtiin! Gabriel Counsens.
Prin folosirea energiei tahionice, cae este convertit
in frecven{e specifice de ctre CESO, aceasta este trans-
format, in organismul uman, intr-o manier care inver-
seaz entropia, deci inverseaz procesul de imbtrnire.
CESO nu poate depgi viteza luminii. Lumea noas-
tr e o lume a formei, gi prin urmare, singurul mod in
care noi putem interacliona cu energia punctului zerc
este prin intermediul tahionului. Condensarea energiei
punctului zero trece de la energia punctului zero -
nelimitat gi fr form - in energie tahionic, etapa
premergtoare incetinirii pn la viteza luminii. fn acest
punct, energia tahionic se deplaseaz cu o vitez mai
mare dect viteza luminii gi este anterioar tuturor frec-
venfelor. Tahionul nu are frecvenf qi, ca energie cu o
vitez mai mare dect viteza luminii, evident c nu are
spin, vibrafie sau oscilafie, dar confine potenfialul tutu-
ror frecvenfelor.
Din punct de vedere qtiinlific, doar frecvenlele ma-
nifest un spin sau o oscilalie. Energia tahionic este
puntea energetic dintre energia punctului zero gi CESO.
t29
Mihi Toma
CESO se afl in comunicare direct cu energia tahionic,
la toate nivelurile. Prin intermediul acestor CESO, ener-
gia tahionic este convertit in toate nivelurile de frec-
venfe gi forme. CESO au form qi energie. Ele pot s
menfin, cqtige, piard, s rezoneze cu, s transforme gi
s transmit energie.
Noi ne pierdem energia CESO, in foarte multe feluri.
Unul este prin influenfa frecvenlelor. O frecven! poate
s men{in, - dac este frecvenfa perfect ori setul de
frecvente adecvat, asa cum se foloseqte adesea in vinde-
carea prin frecvenle - s slbeasc ori s distrug un
CESO. CESO nu sunt energizate de frecvenfe. S-a de-
monstrat c frecvenlele slbesc ori distrug CESO. Nu s-
a dovedit niciodat c ele an crea un CESO. Doar conec-
tarca la conlinutul energetic Ai conversia tahionului in
forma perfect a CESO pot crea forma.
Alt exemplu este c CESO al alimentelor preparate
termic sunt, in mare msur srcite. Pentru a asimila
complet alimentele preparate termic trebuie, practic, s
reenergizm CESO ale respectivelor alimente, direct din
fo4a noastr vital, slbind astfel energia propriilor
noastre CESO.
Cercettorul gi inventatorul David Wagner a desco-
perit prin revelalie, cum putem folosi aceast energie
tahionic qi CESO pentru incrcarea qi armonizarea fiin-
fei umane cu CtvtpUL PLTNCTULUI zERO.
Astfel, el a creat o serie intreag de produse qi dis-
130
pozitive care rcalizeaz acest transfer al energiei tahio-

nice a punctului zero in organismul uman, producnd
rezonan{a qi armonizarea cu aceasta, ceea ce inseamn
regenerare qi intinerire.
Produsele principale sunt nigte discuri de siliciu care
transfer energia tahionic a punctului zero in AP, iar
de aici in tot organismul uman, care este aproximativ
70oA ap. Pentru c APA este substanla cu cea mai mare
capacitate de stocare a informaliei gi energiei, qi pentru
c ea este prezent in fiecare celul, APA TAHIONI-
ZATA, se constituie intr-un mijloc de armonizare qi in-
tinerire a fiinlei umane. Exist zeci de dispozitive gi sute
de produse tahionizate, prezente gi in Romnia de apro-
ximativ un an de zile, la preturi relativ accesibile.
Cu speran{a c a}i in}eles c APA TAHIONIZATA
este altceva dect apa structurat sau informat inche-
iem aici, cei interesa{i fiind rugati s consulte bibliogra-
fia indicat.
7.4.4. TZVOARE TUDUTTOARE

O alt manifestare a puterilor miraculoase ale APEI,
de captare a informafiei qi energiei qi transmitere a aces-
tora sunt izvoarele tmduitoare. Nu degeaba in calen-
darul creqtin exist o srbtoare special numit - ;Z-
VORUL fUnUIRlI", care se srbtoreqte in a 5-a
zi dup tNVIen-e, ( Sfintele Pagti). in aceast zi, GRA-
TIA DIVIN coboar asupra unor izvoare aflate in sau
131
Mihi Toma
sau lng Biserici gi chiar in alte locuri socotite sf,rnte,
iar APA devine VINDECTOARE.
De cele mai multe ori, numai in aceast zi! Oamenii
care beau ap din aceste izvoare cu CREDINT, avnd
centrul IUBIRII deschis (ANAHATA CHAKRA), pri-
mesc GRATIA DIVIN in ap, qi deseori au loc vin-
decri miraculoase!
O posibil explica{ie qtiin}ific a acestui fapt gi a
propriet{ilor extraordinare ale acestor ape in aceastzi,
ar fi conectarca apei qi a zonei, la ENERGIA PUN-
CTULUI ZERO, care este apoi transmis bolnavilor,
producnd armonizarea fiinfei. Condilia esen{ial pentru
armonizare qi vindecare, asa cum am mai spus, este
CREDINTA qi deschiderea CHAKREI INIMII (ANA-
HArA).
Exist o serie de izvoare cu aceste proprietli att in
Romnia, ct qi in lume, unele mai cunoscute, altele mai
pufin cunoscute. Amintim cteva dintre ele:
- LOURDES - Franfa- poate cel mai celebru;
- EFES - Turcia - unde a fost casa in care a
locuit Maica Domnului, dup rstignirea qi
invierea Mntuitorului Iisus Cristos.
- Mnstirea Brncoveanu, Smbta se Sus,
jud. Bragov * izvor gi ffintn tmduitoare;
- Mnstirea lzbuc, sat Ponoarele, com.
Crpinet, jud Bihor - izvor,,izbuc"
- Biserica din Seuca, (catolic) sat Tmveni,
t32
jud. Cluj - aparilie a Maicii Domnului;
- Mnstirea Prislop, sat Silvagu de Sus (Ha-
feg), com. Prislop, jud. Hunedoara _ izvor
tmduitor (tot aici se afl gi mormntul p-
rintelui Arsenie Boca, inc necanonizat)
- Mnstirea Rmef, com. Rme[, jud. Alba
-
izvor tmduitor in paraclis;
- Schitul Pogaga, com. pogaga, jud. Alba - iz-
vor tmduitor ;
- Schitul Clugra, com. Ciclova Montan
(Oravifa) - izvor tmduitor in biseric;
- Mnstirea izvorul Miron, sat Romnegti,
com. Tomeqti, jud. Timig - izvor tmduitor
cu ape termale;
- Mnstirea Sraca, com. Semlagu Mic, jud.
Timiq - izvor tmduitor;
- Schitul Vasiova, oragul Bocga, jud. Carag-
Severin - izvor tmduitor in capel;
- Schitul Vliug de pe Muntele Semenic, jud.
Carag Severin - lac sfnt;
- Mnstirea Brncoveni, com. Brncoveni,
jud.Olt - izvor tmduitor;
- Schitul Ptrunsa, com. Brbtegti, jud. Vl-
cea - izvor tmduitor;
- Schitul Pahomie, com. Cheia, jud. Vlcea
-
izvor tmduitor (Izvorul Frumos);
- Mnstirea Bistrifa, com. Costegti, jud. Vl-
133
Mihil Toma
cea -
izttor tmduitor ce picur in peqtera Sf.
Grigore (Vnturila), Galeria Ascefilor
Mnstirea Frsinei, com. Muereasca, jud.
Vlcea -lzvor tmduitor (al Sf. Calinic);
Schitul Jgheaburi, sat Piscu Mare, com.
Stoenegti, jud. Vlcea - izvor cu ape sulfu-
roase, tmduitor in Vinerea de dup Pagti;
Biserica catolic din Cacica, jud. Suceava -
izvor tmduitor;
Schitul Horicioara, com. Crcoani, jud.
Neamf - izvor tmduitor;
Fntna din satul Smeeni - ap tmduitoare;
Biserica Greceasc, Brilajud. Brila - izvor
tmduitor;
Mnstirea Dervento com. Ostrov, jud. Con-
stanfa - izvor tmduitor (al Sf. Andrei)
Mnstirea ,,Peqtera Sf. Ap. Andrei", com.
Ioan Corvin, jud. Constanfa - izvoare tm-
duitoare (ale Sf. Andrei)
Mnstirea Cetfuia, com. Cetfeni, jud. Ar-
ge - izvor tmduitor in altar ce curge de la
data ,,Izvodui Tmduirii" pn la 15 au-
gust,,Adormirea Maicii Domnului";
Mnstirea Robaia, com. Muqteqti, jud. Ar-
ge - izvor tmduitor;
Mnstirea Nmiegti, lng Cmpulung
Muscel, jud. Argeq - izvor tmduitor:
134
- Mnstirea Glavacioc, sat Glavacioc, com.

tefan cel Mare, jud. Argeg - izvor tmdui-
tor;
- Biserica ,,Sf. Nectarie Taumaturgul qi Sf.
Calinic de la Cernica - a Izvoarelor de leac"
sat Vlcele Crmpofani, com. Merigani, jud.
Arge - 7 inoare tmduitoare (pe locuri de
putere vechi; regula ,,tcerii" pe o raz de
lkm de jur imprejur)
- Fntna din sat Prodnegti, com. Ionegti, jud.
Argeg - ap tmduitoare
- Fntna din sat Glmbocu (lng Pitegti) jud.
Argeg - ap tmduitoare;
- Mnstirea Ghighiu (lng Ploieti) - izvor
tmduitor;
- Biserica sat Parepa-Rugani, com. Colceag,
jud. Prahova - ffintn tmduitoare (la locul
unei Teofanii din 1935);
- Mnstirea Cernica, lng Bucureqti - izvor
tmduitor (la intrare);
- Biserica ,,Sf. Gheorghe-Mrfiqor" - izvor
tmduitor (vizavi de fosta Mn. Vctueti,
in apropierea benzinriei de la Big Berceni)
135
Mihif Toma
CAPITOLUL 8
APA - FtrNT VlE. APA| CORPUL

EMOTIONAL
Motto:
,,Apa este sltrsa a tot ceea ce nseamn
LIAT,,{"
Thales din Milet
8.1. APA - FrrNT vrE

Apa este suslintoarea ciclurilor care intrelin tot ce
inseamn VIAT. in fiecare pictur de ap slqluieqte
Dumnezeu; tot acolo slqluieqte gi Via{a, Sufletul
,,pri-
mei substanfe - APA - ale crei granile gi maluri sunt
capilarele care o dirijeaz qi prin care circul. in fiecare
pictur de ap bund de imor este incapsulat mai
mult energie dect poate produce o central energetic
de dimensiuni medii !!
intr-un cm3 de ap sunt 25 de milioane kwh de
energie.
Apa este o entitate vie, ,, Sngele pmntului _
Mam", care se nagte din pntecele pdurii, asa cum
spunea geniul austriac Viktor Schauberger (l gg5_ l95g)
supranumit qi,,vrjitorul apei".
136
APa, miracolul vielii
Acest cercettor austriac pasionat de ap qi pdure

punea apadlia qi funclionarea stratului de ap freatic in
raport cu temperatura solului' El spunea c exist attea
varietfi de ap cte animale qi plante exist.
De asemenea apa distilat, H2O, este o ap steril,
,,tn" care ia qi nu d. Dac ar fi s bem constant
ap
distilat, aceasta ar absorbi rapid toate rczewele noastre

de minerale qi oligoelemente, slbindu-ne gi in cele din
urm ucigndu-ne. Numai atunci cnd este ,,matur",
adic atunci cnd este imbogfit corespunztor cu ma-
terii prime, ea poate s dea, s se lipseasc liber gi de
bun-voie de anumite elemente, permilnd celorlalte
forme de via! s se manifeste.
Prezentm in continuare cteva idei deosebit de ac-
tuale privind apa, ale lui Viktor Schauberger'
Apa este o fiin! care trie;te 9i moare. Atunci cnd
este tratat incorect, cu ignoran!, ea se imbolnveqte,
rspndind aceast stare de boal tuturor celorlalte or-
ganisme, vegetale, animale qi umane, provocndu-le de-
gradarea frzc, qi in final moartea' Cel mai important
factor care afecteaz sntatea qi energia apei este tem-
peratura. La + 4"C, apa are cea mai mare densitate, dar
qi confinutul maxim de energie. Aceast temperatur de
+ 4oC se mai cheam ,,punct de anomalie".
Conceput in leagnul rcoros gi intunecos al pdu-
rii apa se maturizeaz pe msur ce se ridic incet din
adncuri. in drumul su ascendent apa adun oligoele-
137
Mih Toma
mente qi minerale. Doar cnd este matur gi nu inainte,
va iegi din pntecul pmntului sub form de izvor. Ca
izvor propriu-zis, spre deosebire de izvoarele de scurge-
re, el are o temperatur a apei de aproximativ +4"C.
Aici, in lumina rece a pdurii, apa igi incepe ciclul su
lung, dttor de viat, sub forma unui pru strlucitor,
vioi, translucid, care bolboroseqte, se involbureaz gi se
roteste cnd igi croieqte drumul spre vale. in miqcarea sa
natural, spiralat, de rsucire, de autorcire apa iqi poa-
te pstra energiile vitale interioare, sntatea qi puritatea.
in curgerea sa, apa formeaz vrtejuri longitudinale
spre interior, alternativ in senul acelor de ceas, gi in di-
rec[ia opus acelor de ceas, pe axa central a curentului,
vrtejuri care rcesc qi rercesc constant apa, menli-
nnd-o la o temperatur sntoas qi ducnd la un curs
mai rapid, lamelar, spiralat.
Pentru a se proteja de efectele duntoare ale exce-
sului de cldur, apa se adpostegte de soare gra{ie ve-
getaliei atrntoare pentru c odat cu cregterea cldurii
gi luminii ea incepe s-qi piard vitalitatea pi sntatea,
precum gi capacitatea de a insuflefi gi anima mediul prin
care trece.
Cnd ajunge in ru sau in fluviul larg, apa devine
mai tulbure, gi se inclzegte ceea ce face ca procentul
sedimentelor gi aluviunilor s creasc qi cursul su s
devin tot mai lent gi mai inert.
Pe de alt parte, aceste aluviuni protejeaz straturile
138
mai adnc , incrzire
ar
"J,"*'::::'"i",!l,r*de
^r"
soarelui. Fiind intr-o stare mai dens, straturile reci din
adncime igi pstreazfo{a de a deplasa sedimentele de
dimensiuni mai mari, pietrig, nisip, etc. din centrul cur-
sului apei. in acest fel, pericolul inundaliilor este redus
la minim.
Migcarea spiralat de vortex creeaz condiliile in ca-
re se inhib germinarea bacteriilor duntoare, apa reu-
gind s rmn ferit de boal.
O alt proprietate a apei, dttoare de via!, este
cldura specific ridicat. Aceast cldur specific se
refer la capacitatea qi rapiditatea cu care o substan!
sau un organism absoarbe qi elibereaz cldura. Remar-
cabil este faptul c cea mai sczut cldur specific a
apei se situeaz la 37,5"C cu numai 0,5oC deasupra
temperaturii de 37'C a sngelui omului - cea mai evo-
luat dintre fiin{ele naturii. Aceast proprietate a apei de
a rezista schimbrilor rapide de temperatur, ne permite
gi nou s supravie{uim in cazil unor mari variafii de
temperatur, datorit faptului c sngele are 80% ap.
Apa are capacitatea de a refine mari cantit1i de cl-
dur qi dac nu ar exista vapori de ap in atmosfer
aceast lume a noastr ar fi un pustiu rece qi steril.
APA, in toate formele qi cu toate calitfile sale este
astfel MEDIATORUL a tot ceea ce inseamn VAT.
Dugmanul numrul unu al apei este cldura in exces
sau supra expunerea la razele soarelui. Atta timp ct
139
Mihdid Toma
temperatura apei este sub valoarea de 9oC, confinutul
su de oxigen rmne pasiv. in asemenea condilii, oxi-
genul ajutla formarea microorganismelor beneflrce gi a
altor forme de via! organice. Dac temperatura cregte
peste 9"C oxigenul devine tot mai activ qi mai agresiv,
ceea ce conduce la dezvoltarea bacteriilor patogene, ca-
re infesteaz organismul, din momentul ingerrii apei.
Aceast agresivitate datorat temperaturii mai ridi-
cate nu se limiteaz numai la domeniul oxigenului.
Cnd apa devine supra inclzit datorit defrigrilor
tot mai rspndite, tiparul vrtejurilor longitudinale care
este foarte important pentru sntatea apei qi a noastr,
se transform, vrtejurile devenind transversale. Aceste
vrtejuri sap qi scobesc in malurile rurilor gi in lucr-
rile de indiguire pe care le gi drm in final, creeaz
gropi in albia rului, ceea ce conduce la o dezordine gi
mai mare intr-un profil deja haotic al albiei.
APA supus unor asemenea condi{ii iqi pierde CA-
RACTERUL 9i SUFLETUL.
Asemenea oamenilor cu un caracter slab, ea devine
din ce in ce mai violent gi agresiv, extinzndu-se in
toate direc{iile gi cutnd s dea fru liber furiei pentru a
reveni la starea anterioar de sntate qi stabilitate.
Datorit practicii eronate qi nechibzuite a defriqrii
pdurilor, noi distrugem insugi fundamentul vielii pen-
tru c odat cu indeprtarea pdurii se intmpl dou lu-
cruri foarte grave:
140
a) in cursul su spre mare apa se inclzeqte pre-

matur att de tare inct cldura ajunge pn
pe albia canalului. Nu mai rmne nici un
strat de ap rece gi dens, iat ca urmare sedi-
mentele rmn depuse pe firnd. Astfel se blo-
cheaz cursul, se disloc canalul gi in conse-
cin! se produc inundalii adesea catastrofale.
Mai mult, din cauza lrgirii canalului, apa es-
te expus gi mai mult cldurii soarelui, du-
cnd la evaporarea extrem de rapid in atmos-
fer. in multe cazl| prin aceasta, atmosfera
se supraincarc cu vapori de ap, pe care nu ?i
poate reline in suspensie. i asa se formeaz
potopurile!!
b) Dup ce pdurea a fost indeprtat, pmntul
se lnclzeste mult mai repede, ajmgnd la
temperaturi cu mult peste cele normale gi na-
turale. Solul uscat se inclzegte de 5 ori mai
repede dect apa. Acest lucru are un efect du-
blu:
- respingereade ctre solul mai cald a
apei de ploaie cante, a crei temperatur, in
acest caz, este in general mai sczut. Apa de
ploaie rece nu se va inltra imediat in solul
cald. Aceasta duce la rspndirea apei pe su-
prafala solului gi la neincrcarca stratului de
ap freatic. Astfel solul se usuc.
t4I
Mihdi Toma
- o crestere a activitfi microbiene pato-

gene, drurtoare vielii plantelor.
Deznodmntul tuturor acestor lucruri il constituie
creqterea inundaliilor, reducerea cantitlii apei freatice
gi scderea stratului de ap freatic.
Copacii rmagi - recipiente vitale ale apei - mor gi
ei lsnd solul steril i uscat, urmarea fireasc fiind se-
ceta.
Astfel, ca posibile concluzii ale lui Viktor Schauber-
ger putem aminti:
. Apa nu este o mas lipsit de viaf, ci sngele p-
mntului carc ia fiinf qi dispare prin interactiuni ener-
getice.
. Copacii sintetizeaz apa. Astfel, dac nu exist p-
dure, nu exist nici ap. Strmoqii nogtri gtiau aceasta,
ca ufinare, este imperios necesar s nu mai tiem pdu-
rile haotic gi s plantm ct mai mulli copaci.
. Apa ?qi schimb punctele de fierbere qi inghe! in
firncfie de starea sa interioar de tensiune.
. Circulafia apei inseamn o rotire in spiral spre in-
terior qi spre exterior, ca cea a arcului unui ceas, aceast
migcare permite preluarea constant de oxigen gi mine-
rale precum gi menlinerea unei temperaturi sczute.
Atunci cnd un ru se leagn de la stnga la dreapta gi
de la dreapta la stnga prin meandrele cursului su are
loc o puternic reinnoire a apei. Deci s nu mai indrep-
tm apa prin lucrri de regularizare pentru c de fapt o
t42
ucidem.
. Apa este un magnet organic qi in acelagi timp un
transformator, receptor qi transmiftor. Dac dorim
menfinerea strii de sntate a apei, atunci aceasta tre-
buie s curg intr-un mediu natural, altfel energiile ei se
pierd.
8.2. APA r CORPUL EMOTTONAL

Aceast mintrne care se cheam APA este Elemen-
tul Primordial, care guverneaz corpul emofional. Este
suficient cteodat, doar s asculti un susur de izvor sau
o ap care curge, pentru a te liniqti. Aceasta inseamn c
vibrafiile transmise de ap ne linigtesc corpul emofional.
Omul ca qi Omenirea sunt izvoare. Originea lor se
afl in inima Celui Nemuritor, a Tatlui Ceresc. Mama
pmntean adpostegte o vreme firicelul de via!, il
hrnegte cu hrana pmntului, il leagn in ritmul respi-
rafiei ei, lsndu-l apoi s ias la lumin ca s transfor-
me lumea inextaz gi splendoare.
Dac legtura izvorului cu Cerul s-ar intrerupe o
singur clip, el ar seca gi ar deveni zmislitor de pustiu.
tafeta vielii nu ar putea fi dus mai departe, am uita
cuvntul BUCURIE gi ne-am transforma cu tolii in se-
cet qi moarte. De acea trebuie s urcm din cnd in
cnd la izvoare, s ne aducem aminte c apa lor este
scnteietoare ca Iubirea, bogat ca inlelepciunea, puter-
nic precum Voinfa de a lucra a Binelui!
143
Mhi Toma
S ne aducem aminte c am promis s veghem c

nimeni qi nimic nrl va strica aceast ap gi s o pzim s
rmne curat pn ce se va intoarce in Marele Ocean!
Gndifi-v ce prefios este un izvor cu ap curat,
mereu proaspt, rcoroas, !qnind din mruntaiele
pmntului! in jurul lui, ca intr-o vraj frumoas, se
adun VIATA.. Apare mai inti un f,rr de iarb, o floare,
o gz, apoi infloreqte o poian, cresc arbori, se inall o
cas gi o localitate. Iar izvorul cnt gi nu ostenegte s
curg ctre alte spalii, s ude cmpii, s renasc crn-
guri, s fie mereu dttor de bucurie qi de cntec. El nu
uit niciodat c apa lui a fost mai inti nscut in infi-
nitul Cerului, ocrotit de inger, c a fost adpostit in
pntecele mamei Geea, hrnit i imbogfitA de ea, sa
apoi s fqneasc la suprafaf gi s se transforme in Bi-
necuvntare.
Pentru c apa este in corelafie direct cu corpul
emo{ional, acolo unde acumulm marea majoritate a
,,negativitfii" din cursul activitfii zilnice, se recoman-
d efectuarea unui dug sau bi zilnice pentru eliminarea
acestei negativit{i. Mai mult, dac in timpul dugului pu-
tem face gi o meditafie, efectul asupra corpului emofio-
nal este extraordinar. V propunem mai jos aceast me-
ditalie sub duq (5- 10 minute):
- incepeli prin a v focaliza atenfia asupra picturi-
lor de ap. Sunt reci sau calde, au destul intensitate, le
simfi cum se preling pe piele? Apoi atenfia se duce la
t44
ceaf, urmrind cum curge apa pe spate, fese, dosul pi-

cioarelor, glezne, tlpi. La fel prin fa[; cap, gt, piept,
abdomen, coapse, glezne, tlpi. Gndi1i-v cum toate
aceste picturi de ap ne spal de negativitatea acumula-
t in cursul zllei, iar apa, cu vibra{iile negative (oase)
preluate de la noi, ajunge in cele din urm in mare sau
ocean, unde, datorit salinit1ii, negativitatea este ,dt-
st'.
Dac apar diverse gnduri sau griji, lsafi-le s trea-
c, nu v cramponali de ele, revenifi cu atenfia mereu gi
mereu la apa care curge pe corpul vostru gi il purific.
Vefi observa c se produce un sentiment de liniqte qi
echilibru gi v incrcafi cu energie pozitiv.
Pentru linigtirea corpului emolional gi aducerea lui
la o stare de armonie, recomandm inc o meditalie
Meditalie:
- Aqezat confortabil sau culcat, incepe prin a obser-
va respiralia, las Corpul s respire singur, pentru c el
gtie cel mai bine cum s o fac. lnchide ochii qi incepe
s-{i aminteqti toate ipostazele in care ai cunoscut Apa:
ca apa de but, ca apa wrui izvor, a unui ru, a unui Flu-
viu, a unei Mri.
Apa sub form de ploaie, de rou, de fulgi de zpa-
d, de chiciur, de grindin, de nori pe cer.
Apa unui lac, apa botezului, apa sfinfit, sacralizat.
Apoi incepe s te gndegti la felul in care Apa poate fi
145
Mihil Toma
regsit in corpul tu: imagineaz-[i-o transformat in
snge, in lim, in lacrimi, in secrelii.
Adu-fi aminte ce sim{i cnd bei o gur de ap, cnd
apa ifi atinge pielea, cnd calci prin roua ierbii sau cnd
intri intr-un lac sau in mare. Gndegte-te c atingi prima
oar apa unui ocean; gndegte-te la apa zpezllor care se
topesc. Mulfumeqte-i apei c exist, c sus{ine via{a, c
este 70Yo din tine.
Corpul tu emofional se va echilibra incetul cu ince-
tul prin practicarea zlnic a acestei meditalii timp de 15
minute, oferindu-fi o stare de stabilitate deosebit.
146
Apa, miracolul vie[ii
Capitolul 9
SISTEME DE FITTRARE I TRATARE A

APEI PENTRU IlZ F AMILIAL
Motto:
,,Dac nu avem grij de vitalitatea noastr
Si o risipim n mod arbitrar, este ca Si cum am
turns apd tntr-o cup spart. "
Patriarhul Taoist L Yen
Am vzut ce calit1i gi proprietfi extraordinare are

apa, ce important este ea pentru funclionarea optim a
organismului qi pentru legtura noastr cu forfele cos-
mice. Conform datelor Organizafiei Mondiale a Snt-
tii apa confine 13.000 de elemente potenfial toxice,
80% din boli transmifndu-se prin ap. Din cauza aces-
tor boli mor anual pe planet peste 25 de milioane de
persoane. La nivel mondial se pare c boala diareic es-
te a 2-a cauz de deces dup bolile cardiovasculare, iar
studii rcalizate in frile dezvoltate arat c incidenfa bo-
lilor diareice este puternic subestimat.
Impuritlile din ap favorizeaz aparilia a numeroa-
147
Mihil Toma
se boli. Astfel, metalele grele (plumbul, mercurul, cad-
miul, zincul, nichelul, cromul) provoac apa,fia
aterosclerozei, a hipertensiunii arteriale, inflamarea
mduvei osoase, pierderea acuitfii vizuale, etc. Ele-
mentele radioactive (uraniu, plutoniu, stron{iu, cesiu)
provoac aparilia cancerelor a modificrilor genetice,
slbirea sistemului imunitar, malformafii congenitale la
copii, fragilitatea oaselor. Azotul qi fosforul slbesc sis-
temul imunitar qi, prin substan{ele complexe in care in-
tr, adic nitrali, nitrifi, erbicide qi pesticide, conduc la
cancere, ciroze, boli de rinichi, etc. Clorul, fluorul, bro-
mul gi cloroformul produc nefrite, hepatite, toxicoze in
timpul sarcinii, malformalii congenitale, slbirea siste-
mului imunitar, cancere. Bacteriile pot produce diaree,
dizenterie, diverse infecfii intestinale gi hepatice, febr
tifoid, poliomielit, cistite, etc. Virusurile din ap (pes-
te 100) care rezist de la cteva zile pn la doi ani, pot
produce boli diareice, hepatite, poliomielit, infecfii in-
testinale, etc. Parazilii constituie o grup de microrga-
nisme extrem de periculoase iar bolile provocate de ei
au crescut in ultimii 20 de ani aproape exploziv, inre-
gistrndu-se o mullime de epidemii pe plan mondial.
Cel mai des intlni1i parazili sunt lamblia, giardia,
fasciola, helminlii, oxiurii gi ascarizii.
Iat de ce este extraordinar de important s conqti-
entizm importanla consumrii unei ape filtrate qi alca-
line pentru sntatea noastr. Credem c problema cali-
148
tlii apei trebuie s devin o prioritate pentru viafa noas-

tr de zi cl zi, ajutndu-ne s ne menlinem sntatea, s
suferim mai pufin qi s cheltuim mai putin pe medica-
mente.
Ne vom ocupa acum de felul in care putem folosi in
via{a de zi cu z ap filtrat, vie, alcalin,, structurat,
folosind dispozitive create de mintea qi mna omului.
Pe piala din Romnia exist o mullime de filtre gi
sisteme de filtrare a apei, precum gi o serie de dispoziti-
ve care trateaz apa, modificndu-i unele proprietfi.
Nu vom discuta dect despre dispozitivele folosite
in locuinfele personale, pentru uz familial, qi nu vom
putea prezenta dect cteva din ele, cele mai accesibile
ca pret qi care au un raport calitate - pret bun spre foarte
bun.
9.1. Filtrul AQUATOR PLUS

Este un produs romnesc cu urmtoarele caracteris-
tici:
- Debit I - 2,5 atm
- Presiunea minim : 1,2 atm
- Presiunea maxim: 3,5 atm
- Masa net:0,8 kg
- Gabarit :120 x 120 x 300 mm
- Finelea filtrrii = 0,5 pm
Elementul filtrant este fcut dintr-un bloc de crbu-
r49
Mihi Toma
ne activ microscopic care ltreaz mecanic : nisipul,
argila, rugina, suspensii, alge, bacterii iar chimic: clo-
ruI, pesticidele, trihalometanii (THM).
Metalele grele ca plumbul, cadmiul, etc., nu se leag
de carbon, dar sunt relinute datorit dimensiunilor
elementului bloc, care con{ine in strucfur qi substan{e
cu efect bactericid.
Dac apa care vine pe conduct este murdar sau cu
mult rugin, debitul de ap filtrat va scdea foarte
mult.
Are un pre! rezonabil de 120 RON.
9.2. FiItTUIMULTISTADIC
Este o invenfie romneasc premiat cu aur la Sa-
loanele de Inventic de la Bruxelles, Geneva, Buda-
pesta qi Moscova. Filtrul are 4 stadii de filtrare gi rea-
lizeaz purificarea apei de la robinet in procent de
99,999Yo adic aproape 100%.
Apa filtrat este gustoas, foarte limpede, este o
ap vie ca apa de izvor.
Se recomand pentru but, terapie cu ap, ceai, ca-
fea, mncare.
Acest filtru refine complet: substanfele organice,
(clor, pesticide, hidrocarburi clorinate, trihalometani);
metale toxice (plumb, aluminiu, cupru, arsen? cadmiu,
crom), bacterii (pyocianic, Escherichia coli, afltrax,
150
proteus mirabilis, salmonella, staphylococcus aureus,

enterobacter cloaccae, candida albicaus, klebsiella
pneumonial, etc.), parazii (Giardia duodenalis - chisti,
Entamoeba histolytica chisti, Crytosporidium
parvum oochisti, Ascaris lumbricoides -ou,
Trichuris frichiura --ou, Enterobius vermicularis -
ou, Hymenolepis nana - ou, Taenia solium- ou),
precum gi viruqi (Vibrio cholerae). Conform analizelor
cute la Institutul Carfiastzino din Bucureqti, dintr-o
ap infestat cu 10.000 de miliarde de bacterii de An-
trax, filtrul a refinut 99,999Yo, iar dintr-o ap infestat
cu l0 000 de miliarde de virusuri ai holerei filtrul a re-
finut 100%.
Diametrul porilor cartuqului filtrant este de 0,2pm.
Cartugul filtrant se schimb o dat la 6 luni, dar trebu-
ie cur{at periodic (la 1,2 sptmni sau poate mai rar)
funcfie de apa care vine pe conduct cu un burete de
buctrie (partea aspr) qi ap, r detergent.
Caracteristici filtru:
- Presiunea de lucru 0,5 - 3 atm.;
- Debit inilial de f,rltare Ia p: 1 atm : 60llor
- Temperatura de lucru maxim 50"C
- Masa elementului filtrant :250 g;
- Masa filtrului: 1000 g;
Filtrul nu reline srurile minerale de aceea apa
rmne vie.
Parametrii msurali cu electronometrul pentru apa
l5l
Mih Toma
filtrat cu filtrul MULTISTADIC sunt:
- pH: 8,2- 8,4 (alcalin)
- POR (Potenfialul de Oxido Reducere) :
+140 mV (acceptabil)
- Prelul este de aproximativ de 470 RON, iar
cartuqul filtrant 280- 300 RON.
Un filtru similar cost in Austria 700 Euro gi in Ger-
mania 1000 Euro.
Din experienfa personal qi a utilizatorilor acestui
filtru putem spune c este foarte important starea re!e-
lei de conducte pn la robinetul nostru. Dac re{eaua
este veche, atunci pe cartuqul filtrant se depune mult
oxid de fier (rugin) qi cartuqul trebuie curlat foarte des
(chiar la 2, 3 zlle), scznd debitul pn la 10 l/or.
O solulie gsit de utilizatori qi recomandat de noi,
este montarea unui pre f,rltru (costa 30-40 RON) care re-
fine suspensiile mari (rugina, nisipul, materiile organice).
$i atunci filtrul MULTISTADIC reline bacteriile, com-
pugii organici , metalele toxice, parazilii, virusurile, ne-
maifiind afectat debitul qi crescnd durata de viaf a ca:
tugului filtrant pn la un an.
Oricum, apa oblinut prin filtrare cu acest filtru este
foarte curat gi sntoas fiind mai bun dect apa plat
imbuteliat la bidoane sau sticle de plastic qi mult mai
ieftin.
Este o ap recomandat pentru terapie.
152
9.3. Filtrul SANTEVIA

Este un filtru ceramic japonez cu 8 trepte de filtrare,
cu porozitate de 0,3pm
Face o ap pur, mineralizat, alcalinizat, ionizat.
Elimin: bacterii, virugi, microorganisme, deqeuri
solide, chimicale, pesticide, insecticide.
Remineralzeaz gi activeaz magnetic moleculele
de ap.
Produce 15- 20 ll24 ore, adic 5 litri in 6 ore, ceea
ce e foarte pufin.
Are dimensiuni foarte mari. Nu se poate monta pe
conduct sau pe chiuvet, ci trebuie pus pe o mas sau
suport separat. Se alimenteaz manual cu 5 I ap in re-
zervorul superior, iar dup filtrare aceasta se colecteaz
in rezervorul inferior.
Treptele de filtrare sunt: prefiltru ceramic, crbune
gi grafit activate, granule de silica, granule de zeolili,
minerale poroase, bioceramic, postfiltru cu roci mine-
rale, tunel magnetic.
Filtrul central se schimb o dat la 6 luni, filtrul ce-
ramic la 12 luni iar rocile minerale la 4-5 ani.
Preful e in jur de 700 RON.
9.4. Ionizatorul de ap PUREPRO JA- 103

Este un dispozitiv fabricat in Taiwan (licenf SUA)
gi a fost patentat qi premiat in intreaga lume, este foarte
153
Mihi Toma
popular pentru c ofer calitate bun la un pref accesibil.
Dispozitivul este compus dintr-un filtru de crbune
activ acoperit cu argint qi mai multe straturi de fibre, o
camer de ionizare cu 5 electrozi de titan acoperili cu
platin (import Japonia, durata de via! 20 de ani), com-
partiment de schimbare rapid a filtrului, indicatori de
schimbare a filtrului qi microcomputer.
Caracteristici:
- greutate: 3,5 kg;
- dimensiuni: 315mm x275mmx 140mm;
- tensiune: 22AY;
- intensitatea-2-6 A;
- consum de curent 100- 200 Wh;
- suprafala camerei de electroliz:450 cm2;
- capacitate de filtrare 10.000- 12.000 L
- garan\ie 2 ani
Ionizatorul poate produce patru nivele de ap alcali-
n pn la un pH : 10, dou nivele de ap acid, gi ap
purificat neutr cu pH: 7,0.
Potenfialul de oxido-reducere al apei alcaline produ-
s de acest ionizator se situeaz in zona -200mV pn la
-400 mV, ceea ce asigur o hidratare foarte bun la ni-
vel celular.
Dispozitivul este prevzut cu sistem de autocurlire
(foarte important) iar schimbarea filtnrlui se recomand
a se efectuala I an .
Se poate monta cu ugurinf pe chiuvet.
t54
Nu tulbure din pufuri.

se recomand pentru apa
Cnd se iau medicamente se va folosi apa purificat
cu pH de 7,0.
Preful acestui ionizafor este de aproximativ 3200
RON.
9.5. Ionizator JP109 ORION

Este un dispozitiv fabricat in Coreea, care produce
Ionizarea inteligent a apei, controlatE de un computer
Micom. Are sistem de curfare automat a electrozilor,
filtru cu mai multe straturi de fibre carbon activ cu ar-
gint, calciu gi turmalin. Camer de electroliz cu elec-
trozi din platin gi titan, electrozi imbrcali cu o plas
din titan, sistem de avertizare in cazul presiunii sczute
a apei, sistem de alarm qi oprirea ionizrii in cazul fo-
losirii accidentale a apei fierbinli, sistem automat de in-
versare a curgerii.
Caracteristici:
- tensiune de alimentare220Y;
- putere 80W;
- greutate 7,2kg;
- dimensiuni}41mm xl3Omm x330mm;
- temperatura apei 4 - 30"C;
- trepte de electroliz -4 nivele;
- debit la iegire maxim 3llminut.
Durata de via,t a filtmlui este 6 pn la 12 luni,
l5s
Mihi Toma
iar garanfia este de 3 ani. Se poate monta direct
pe chiuvet sau sub chiuvet.
Mod de lucru stand-by - aparatul pornegte in
momentul trecerii apei prin el. Ionizatorul pro-
duce ap alcalin, ap acid qi ap purificat cu
p}{7,0
Are sistem automat de curtare a electrozilor

(DARC).
Preful informativ este de 4700 RON.
9.6. Activatorul de ap AQUARION

Este un dispozitiv american, aflat gi pe piafa rom-
neasc qi produce ap alcalin qi ap acid.
Dispozitivul este compus dintr-un prefiltru care re-
tine impuritfile mari, filtrul propriuzis cu 9 straturi de
filtrare (fibra, turmalina, fibra, carbon activat granular
cu argint, fibra, calciu, fibra, filtru ultrafin, fibra), valva
solenoidal, camera de ionizare cu electrozi de titan -
platin, microcomputer.
Caracteristici:
- greutate: 6,5 kg
- dimensiuni: 245 x 130 x 330 mm
- presiunea apei :0,7 - 5 atm
- temperatura apei: 5 - 30oC
- debit maxim al apeiionizate: 3 l/min
1s6
- consum de curent: 80 Watt/h

- material electrozi : platina - titan
Filtrul se poatefolosi la 4000 I apa (201 pe zi), adi-
c aproximativ 6 luni, dup care se schimb. Display-ul
aparatului afiSeaz tot timpul cfi litri au mai rmas de
filtrat din cei 4000 l. Prefiltrul trebuie curfat des, mai
ales dup spargeri de conducte, reparafii, opriri, cnd
apa care vine pe conduct este foarte murdar. Dac
aceste situalii se repet des, s-ar putea ca filtnrl propriu
zis s trebuiasc schimbat mai des. Dac dispozitivul nu
se utilizeaz 30 de zile, filtrul trebuie schimbat.
Exist 3 posibilitli de instalare:
1. Lng chiuvet, conectat la conducta de ap
reee cu o conduct suplimentar;
2. Lng chiuvet, conectat direct la conducta
de ap rece fr conduct suplimentar;
3. Sub chiuvet - deloc la vedere, atagat unui
mic robinet montat special pentru filtru
Pentru metodele 2 si 3 este nevoie de un instalator.
Aparatul produce ap alcalin (4 nivele), ap purifi-
cat,, ap, acid (4 nivele).
Nivelele apei alcaline:
a. pH : 7,5 - 8,5, ap slab alcalinizat, care se
folosegte in primele 4 - 7 zile de obignuire a orga-
nismului cu acest pH.
b. pH = 8,0 - 9,0, ap alcalinizat intre slab qi
mediu. Se urc la acest nivel dup perioada de aco-
t57
Mihil Toma
modare inilial. Se rmne la acest nivel 3 - 4 zile.
:
c. pH 8,5 - 9,5, ap alcalinizat intre mediu gi
puternic. Acesta este cel maiutilizat nivel de alcali-
nitate pentru apa de but. Unii oameni simt un gust
mult mai puternic al acestei ape. Majoritatea oame-
nilor folosesc nivelele b) si c).
d. pH : 9,5 - 10+, ap puternic alcalinizat. tn
general este considerat un nivel la care apa are un
gust foarte puternic qi efecte detoxifiante puternice.
Nivelele apei acide
a. pH : 6,5 - 5,5, ap slab acidizat,. Se foloseq-
te pentru igiena oral, splarea dinlilor etc.
b. pH : 6 - 5,5, ap. acidizat de la slab la mediu.
Se folosete ca astringent pentru ingrijirea pielii.
c. pH : 5,5 - 5, ap aeidizat de la mediu la pu-
ternic. Se folosete la curfarea buctriei.
d. pH--5 si mai mic, ap putemic acidizat. Se
folosegte pentru sterilizare.
Apa acidizat NU se folosegte in niciun caz pentru
but.
Apa alcalinizat se recomand pentru but qi penku
mncare.
Cnd se iau medicamente se va folosi ap purificat
(neutr).
Pentru copiii sub 6 ani se recomand s bea ap pu-
rificat.
Apa generat de aparat este pur (filtrul are pori de
158
0,1 rm) mineralizat, imbogfit in oxigen qi cu structu-

ra de clusteri de 6 molecule, ceea ce asigur o hidratare
bun la nivel de celul (POR bun).
in general nu este recomandat s se foloseasc apa-
ratul pentru apa de fintn sau pentru cea foarte dur.
Preful este de aproximativ intre 6000 - 7500RON.
9.7. Optimizatorul de ap PI - MAG

Este un dispozitiv japonez foarte performant com-
pus din dou pr!i:
- prima parte este un filtru cu mai multe stadii (car-
bon compact, carbon granulat, amestec de ceramice,
fulgi de coral); dimensiunea porilor fiind de 0,1pm
- a doua parte este optimizatorul compus din:
- o pereche de magne{i putemici,
- un inel de ceramic,
- un rotor care agit apa dup modelul unui vortex (ci-
clon) care duce la incorporarea de oxigen in ap,
- o surs de ultraviolete.
Se incarc manual in vasul din stnga 1,5 - 2l ap
(acolo unde este flrltrul) gi dup I I minute se extrage apa
din vasul din dreapta. Este preferabil s se introduc in
optimizator applat sau filtrat deja.
Apa tratat in acest optimizator are urmtoarele cali-
tfi:
- este curat;
159
Mihii Toma
- conrine energie magnetic, adic este
bioreceptoare;
- este aphexagonal;
- este alcalin;
- este incrcat cu radialii infraroqii (similare
energiei solare);
- este o ap oxigenat;
- este o ap PI, datorit procesului patentat de
inducfie, ufilizat.
in concluzie este o ap recomandat pentru terapie
gi pentru intrelinerea unei stri de sntate bune, fiind
similar cu apa izvoarelor de munte.
Prelul unui optimizator PI - MAG este de aproxi-
mativ 300 USD.
9.8. DISPOZITML GAV (Generatorul de

ap vie)
Filtrul GAV este un dispozitiv constituir din 50.000
de magneli hiperstructurafi foarte puternici cu dimensi-
unea de 100-150 nanometri. Magneii surt turnafi in
straturi de Neodimium-Fier-Bor, fiecare strat fiind tur-
nat sub un anumit unghi astfel inct ansamblul fo(elor
oblinute s structureze cristalele de ap oblinnd cristale
hexagonale cu proprietlile apei de ghe{ar.
Elementele qi parametrii constructivi sunt:
- capsula filtnlui din aliaj de inox
160
- inveliul filtrului: crom- vanadium;

- plcile redresoare: aliaj din neodimium, fier gi bor;
- numrul plcilor de redresare 5;
- numruI straturilor de redresare 50.000;
- puterea magnelilor mai mare de 9.000Gauss;
- puterea efectiv a acliunii magnetice momentane
mai mare de 60.000 Gauss;
- presiunea maxim: 10 Barr
- temperatura de lucru 4 - 95oC;
- conectarea Ia furtun de Slfitoli;
- capacitatea de fraclionare (rezolu{ia de ac}ionare)
este de 0,001 nm;
- perioada de pstrare a propriet{ilor GAV este 50-
70 de ani;
- aza maxim de acliune a dispozitivului este de 12-
15m (recomandat 9m). Asta inseamn lungimea fevii de
la locul instalrii GAV pn la cel mai indeprtat robi-
net.
- garanfie 5 ani;
GAV este un dispozitiv de ap nanotehnologic care
energizeaz, structureaz (la nivel de microcluster i
macrocluster) i neutralizeaz informafional apa. GAV
transform apa de robinet de calitatea pe care o qtim in
ap bun pentru but , gtit, du, baie, magina de splat,
etc. Apa produs de GAV activeaz, mecanismele natu-
rale de autoinsntoqire qi autocurtire qi improspteaz
fluidele organismului uman. Cheltuielile pentru un litru
161
Mihdil Toma
de approdus de GAV sunt sub 0,0001 Euro/litru.
Apa obfinut prin GAV manifest ordine la nivel de
microcluster iar structura energiei apei nu are urme de
distorsiune, polaritatea moleculelor apei fiind practic
ideal. Datorit acestor calitfi apa obfinut prin GAV
poate fi folosit cu rezultate bune in hipertensiune, afec-
liuni ale ficatului, pancreasului, boli de piele, intrirea
imunitAfli organismului, adenom de prostat, afecfiuni
digestive.
Credem c pentru terapie dispozitivul GAV ar trebui
cuplat cu filtnrl MULTISTADIC montat in amonte de-
oarece acesta refine clorul, trihalornetanii, metalele grele,
bacteriile, virusurile qi parazilii.
Costul aproximativ al dispozitivul GAV este apro-
ximativ 200 de Euro.
t62
Capitolul 1O
TERAPII CU AP
Motto:
,,Bem 90% din bolile noastre"
Louis Pasteur
Cred c am realizat cu tofii ct de important este

apa pentru noi, ce cantitate trebuie s bem, ce calitate
trebuie s alb aceast ap si cum putem obfine o ap de
calitate foarte bun. Dac avem aceste informa{ii qi unul
sau dou dispozitive prezentate in capitolul anterior, pu-
tem folosi apa astfel oblinut in terapii cu asumarea re-
sponsabilit1ii pentru ceea ce facem qi cnd totul con-
gtien{i gi cu credinf. Vom prezenta aeum cteva varian-
te de terapii cu ap.
10.1. CURA INTERN CIJ 4 PAHARE/ZI
Cura intern cu 4 pahare/zise aplic in3 caztxi:

a) in scop profrlactic - de 2 ori/an cte 15 zile
b) in scop curativ - 30-45 zile sau chiar mai
163
Mih Toma
mult
c) in scop de recuperare sau tratament - perioa-
de orict de lungi, sub control medical.
Mod de administrare :
in prima zi, duptrezire, se bea 1 pahar de ap, du-
p care nu se mai bea nimic timp de 15 minute. A doua
zi dimineaf a 2 pahare, a treia zi 3 pahare, a paffa zi 4
pahare qi se menfine 15 sau 30 zile.
Primele rezultate se observ dup 15 zile de consum.
Ce fel de ap se consum
Recomandate ar fi urmtoarele tipuri de ap :
a) Ap filtrat qi alcalin;
b) Ap filtrat, alcalin + Pl (structurat);
c) Ap plat qi alcalin (se alcalinizeaz cu Micro-
hidrin sau Calciu coral Alka-Mine, Coral-Mine);
d) Ap de izvor de munte la surs;
e) Ap de zarzavat: in 2 litri ap plat se purl la ma-
cerut 2 morcovi curfali cu peria, raqi qi se las
de seara pn diminea[a, cnd se strecoar, se
agita 5 minute gi se bea. Diferen{a de I - 1,2 I
care rmne dup ce se beau cele 4 pahare de
dimineat se bea in cursul zilei.
0 Ap cu lmie: in 2 litri de ap plat, se stoarce
sucul de la o lmie qi se rade pu{in coaj (evi-
dent dup ce a fost bine splat). Se las la mace-
rat 24 ore, se agit 5 minute, se strecoar qi se
beau cele 4 pahare; diferenfa se bea in cursul zi-
164
lei.
g) Ap cu argil : in 1 litru de ap plat se pun 2
linguri de argil la temperatura camerei, apoi se
poate consuma. Argila va dezinfecta apa gi in
plus, va aduga o serie de minerale care sunt uti-
le in tratament. Se recomand argila de la maga-
zinele naturiste (e sigur).
Nu uitafi: spunefi ,,MULTUMESC" apei inainte de
aobea!
Foarte important : apa s fie finut in vase de lut (u1-
cior, oal, can) sau sticl.
Boli ce pot fi tratate cu ap

Afecliuni cancero as e, afecf iuni c irculatorii, afecliuni
hepatice, afecliuni glandulare, afecfiunile pielii, afecfi-
uni renale, afec{iuni digestive, ascite, edeme cu diferite
localizri, paralizii in diferite stadii.
Perioada cle minimum dou sptmni poate fi une-
ori suficient pentru dezintoxicare (ar trebui totugi 4
sptmni), dar in caanri de cancer, este bine s se fac
o cur de lung durat, mai ales dac se face concomi-
tent cu chimioterapie. La obezitate se poate continua
pn se ajunge la greutatea normal.
Atenfionare : in bolile grave (cancer, scleroz in
plci, etc.), este indicat s se obiqnuiasc mai lent orga-
nismul cu apa
Contraindicalii: anurie (imposibilitatea eliminrii
165
Mihi! Toma
urinei). Cura cu ap aplicat acestor bolnavi poate s
duc la edem pulmonar qi chiar moarte. Deci este inter-
zis in acest caz. De asemenea, in cazurile in care ur-
meaz s se fac o urografie, este indicat s se intrerup
cura cu ap, ulterior revenindu-se la ea. Ea grbeqte
eliminarea toxinelor din organism, care uneori pot fi iri-
tante penku tubii renali.
De asemenea cura cu ap este interzis epilepticilor
gi persoanelor cu afecliuni psihice.
I0.2. CURA CU AP _ VARIANTA CHINE.

ZEASC
Este o terapie folosit in China, inc din antichitate.

Procedeul este simplu. Se bea ap dimineala pe stoma-
cul gol, conform schemei urmtoare :
Apa se bea in prima jumtate de or a diminelii pe

stomacul gol, la temperatura camerei. Se observ c fe-
meile ajung abia dup 7 sptmni la doza maxim de
3,5 litri. Doza maxim se line 3 sptmni, adic ZL zlle,
apoi se reduce in sens invers, conform schemei. in-
seamn c o cur complet dureaz 13 sptmni la
166
brba1i gi l7 sptmni la femei.
Trebuie evitat orice intrerupere a curei mai ales in
primele 2l zilel
Nu befi din prima zi l,5litri, ci puteli ajunge treptat
la 1,5 I in prima sptmn.
Apa care se folosegte este una din variantele de la
9.1 -a, b, c, d, a, f, E.
Este bine ca diminea{a vasul cu ap s fie agitat de
120 ori cu ajutorul minilor, cci astfel apa se dinami-
zeaz qi se energizeaz, devenind compatibil cu corpul
fizic Ai energetic al celui care consum apa.
Dac este expus la rsritul soarelui (solarizat), iqi
mregte raza de acfiune gi rezultatele sunt mai bune.
Prin acest procedeu se reconstruieqte starea de sntate.
Pentru cei considerali sntoi, cura este considerat
profilactic.
Atenlie ! : vrstnicii qi hipertensivii, cei cu probleme
renale se vor opri la 2,0 - 2,5 litri, qi vor avansa foarte
lent ctre aceast cantitate.
Nu se mnnc nimic timp de 3 ore dup ingerarea
apei! Se recomand alimentafia lacto - vegetarian, pe
ct posibil BIO i mai pufin srat.
Nu se mnnc seara dup ora 19.
Pot s apar diverse reaclii secundare de dezintoxi-
care a organismului : mncfuimi, oboseal, buimceal,
umflarea picioarelor, uqoar nervozitate care vor trece
de la sine pe msura continurii procedurii. Sunt simp-
167
Mihia Toma
tome de insntogire.
Terapia poate fi fcut toatvia[a cte 3 luni pe an.
Efecte benefice qi chiar extraordinare s-au inregis-
trat in multe boli: cancer, afecfiuni ginecologice, afecfi-
uni ORL, migrene, hipertensiune, anemii, reumatism,
paralizlt, obezitate, artrit, tuse, astm, TBC pulmonar,
meningit, afecliuni hepatice, hiperaciditate, colit, con-
stipafie, hemoroizi, diabet, etc.
in cazul iradierilor din cancer, se elimin efectele
primare qi secundare ale tratamentului cu cobalt.
Incercafi s nu intrerupeli apa nici mcar o zi. Mer-
geli incet mai departe, nu v oprili la jumtatea drumu-
lui.
Si nu uitali: spuneli ,,MULTUMESC" apel inainte
de a o bea.
10.3. CURA CU AP CU MICROHIDRIN

I ALKA.MINE
Microhidrina este poate cel mai putemic antioxidant

existent in prezent pe piaja mondial. A fost descoperit
de savantul american Patrick Flanagan, discipol al mare-
lui om de qtiin! romn Henri Coand, care a studiat
timp de 60 de ani structura gi calitatea apei potabile, in-
cercnd s descopere secretul ,,tineretii fr btrnefe".
Henri Coand a vizitat 5 regiuni de pe glob in care oa-
menii triesc peste 100 de ani r boli qi carii dentare,
168
intr-o stare de sntate gi vitalitate excelent. Aceste re-
giuni sunt: finutul Hunza din Tibet, Vilkabamba din
Ecuador, o vale muntoas in Georgia, o vale in Mongo-
lia i alta in Peru. Locuitorii acestor {inuturi au o ali-
mentalie diferit, dar beau ap de ghe{ar. Pentru c vr-
sta nu i-a mai permis continuarea studiilor sale, a predat
gtafeta cercettorului american Patrick Flanagan care,
dup inc 30 de ani de cercetri, a descoperit tehnologia
de creare a nanoclusterilor, particule cu diametrul de 5
nanometri (10-e m), care au un potenfial electric ridicat
gi sunt incrcate negativ, ceea ce determin strucfuri
cristaline. Nanoclusterii sunt firigoare infime de siliciu
cu incrctur negativ, iar acesta posed puternice in-
sugiri antioxidante, stimuleaz sistemul imunitar gi creq-
te absorblia gi asimilarea substanlelor nutritive pn la
100% (in mod obignuit absorbfia nutrienfilor se produce
?ntr-un procent de pn la30% !).
Microhidrina creqte caracterul bazic al lichidului in-
tracelular, reprezentnd astfel o serioas barier in calea
degradrii lesuturilor qi a accelerrii procesului de imb-
trnire.
Microhidrina structureaz apa i lichidele din orga-
nism. Ea scade presiunea extracelular a apei, contribu-
ind la hidratarea mai eficient a celulelor fesuturilor. De
asemenea, este un puternic stimulator pentru producerea
energiei in organism. Contribuie la refacerea gi vindeca-
rea celulelor vtmate, la normalizarca proceselor meta-
169
Mihit Toma
bolice, la lupta cu bolile cronice qi la distrugerea genne-
nilor patogeni.
Modificarea caracteristicilor gi parametrilor apei gi
ale unor alimente prin adugarea de microhidrin rczul-
t foarte clar din tabelul urmtor:
Tabelul Produselor Alimentare gi al Buturilor
inainte de aduga- Dup adugarea

Buturi rea Microhidrinei Microhidrinei
pH POR nH POR
Sifon 3,1 63 +480 3,92 -78
Suc in sticle ?q) +350 6,44 -270
Ap distilat 4,79 +280 9,80 -342
Ceai negru 4,26 +220 5\) -255
Cafea neagr 5,58 +160 8,22 -362
Lapte nefiert 6,19 +150 7,78 -398
Ap de robi- 6,55 +140 9,36 -360
net
Suc de porto- 4,60 +52 6,12 -473
cale proaspt
Suc de mor- 6,68 -75 9,38 -615
covi proaspt
Suc de greu 7,40 - 188 9,87 -681
serminat
170
inainte de adu- Dup adugarea

Produse ali- garea Microhidrinei
mentare Microhidrinei
oH POR nH POR
Ou 6,45 +210 8,83 -352
Pine alb 5,63 +322 7,76 -227
Pine de gru 4,89 +208 7,715 -336
Fulgi mic de- 5,52 +385 8,21 -137
jun
unc (file) 4,02 +487 5,68 -45
Hamburger 3,98 +438 5,44 -86
(preparat)
Ton conserv 3,76 +319 4,92 -r29
Pizza 4,34 +288 6,29 -236
Somon proas- 5,78 +t7l 8,79 -427
pt Atlantic
Somon afumat 4,91 +348 7,51 -274
Salat proas- 6,98 +105 9,34 -439
pt
Pepene verde 6,67 +233 9,08 -3 16
Banan 7,19 +164 9,67 432
Brnz 5,92 +228 8,14 183
inehetat 5.t7 +322 7,65 267
r71
Mihi Toma
Inainte de adu- Dup adugarea

Suplimente ali- garea Microhidrinei
mentare Microhidrinei
pH POR pH POR
Vitamina C 3,88 +282 5,01 -t66
OPC 5?1 +211 77) -387
(proantocianidine
Oligomere)
Multivitamine 4,63 +316 57? -209
Enzime digestive 5,4r +229 7,56 -386
Calciu (depunere 7,89 +1q2 9,7L -449
marin)
Spirulina pulbere 6,98 1.Jt 9,65 -477
Ficoten 5,68 +t22 9,81 -7 t5
pH - indicele acido-bazic - se refer la concentra-

fia de ioni pozitivi dintr-o solu]ie ( cap. 2.1)
POR - potenfialul de oxido,reducere - exprim ca-
pacitatea apei de a lupta contra radicalilor liberi (cap.
2.2)
Avnd in vedere cele prezentate la cap.3.2.12 pri-
vind apa cu calciu coral Alka-Mine, o cur cu acestea se
poate face astfel :
- Se pune 1 plicule[ de 1g de Calciu coral in 1,5 I
apa filtrat, plat sau de izvor de munte, se agit 1-3
minute cu o lingurit (lingur) de lemn sau plastic, apoi
172
se bea pe parcurs::;::':;':^'-::;ap se forosesc 2
pahare, 1 dimineala, 1 dup prnz, in care se dizolv
conlinutul unei capsule de microhiin (Yz dimineafa,
% dup prnz). Se amestec tot cu lingura de lemn sau
de plastic. in cazul bolilor grave se folosegte cte o cap-
sul in fiecare din cele 2 pahare. Cura line 2 luni, apoi I
lunpauz qi iargi 2 luni.
- Dac apar probleme de constipalie sau diaree, se
poate intrerupe cteva zile calciul coral (nu gi
microhidrina), se rezolv problema de constipa{ie sau
diaree, apoi se reia.
Dup l- 2 luri, se pot tttiliza diverse sisteme de cu-
rfare complet a colonului (Colo Vada 2 plus, Detoxin,
procedura cu sare amar, etc.) apoi se continu cura, cu
rezultate extraordinare. Oricum este bine s consultali
un medic sau un terapeut care a folosit aceste terapii gi
cunoagte produsele.
Afecliuni in care se rocomand aceast terapie :
- Toate afecliunile cronice

- Cancere
- Afecliuni ale rinichilor
- Hidropizie
- Obezitate
- Hipertensiune
- Diabet
- Artrite, Reumatism
- Afecliuni hepatice
173
Mih Toma
- Hiperaciditate
- Hemoroizi
- Afec{iuni ginecologice
- Afecfuni ORL etc.
Evident c in timpul acestei cure este bine, mai ales
dac avefi o boal serioas, s mncali lacto-vegetarian
giBio, s facefi miqcare, exercifii de respirafie complet,
exercilii de relaxare.
Nu uitafi: spuneli ,,MULTUMESC" apei inainte de
a o bea!
10.4. CURA CU AP SNCrr iN DEU.

TERIU
in urma cercetrilor efectuate, prin administrarea

ASD (DDW30- denumirea tehnic) s-au constatat urm-
toarele:
- la cardio-vasculari reducerea colesterolului gi
imbuntlirea general a metabolismului;
- imbunt{irea semnificativ a strii generale
a somnului, a digestiei, a capacitfii de mun-
c, a memoriei, a potenfei, dup o cur de cel
pu{in 6 luni;
- la diabetici s-a redus glicemia. La diabet de
tip I insulino-dependent, glicemia scade mai
repede, necesitnd corectarea dozei de insu-
lin spre a nu aprea accidente hipoglicemice;
174
in psoriazis, uz intern qi extern si folosit in-

clusiv la gtit;
determin resorblia mioanelor, chisturilor,
adenoamelor de prostat;
in cancere: poate produce stagnarea evoluliei,
regresia tumorilor sau dispari,tia lor, in func-
fie de tipul de cancer gi gravitatea stadiului
evolutiv. Potenleaz toleranfa la citostatice qi
radioterapie in cazul adminishrii concomi-
tente.
MODALTT11 oe UTTLTZARE:
Se amestec I I de ap srcit in deuteriu (DDW30)
cu 2 I ap filtrat sau plat.
Se consum 1,5 llzi din acest amestec, la intervale
de 3-5 ore in porfii de 100 - 200 ml. Prima porfie de 150
ml va fi but dimineala latrezire, iar ultima de 200 ml ,
seara la culcare.
Dac v trezili noaptea, mai putefi bea o porfie. Se
recomand 2 curelan cu durat de 3 luni ecare.
in come4 se gsegte ca ap QLAzuVfA.
Evident c o asemenea cur trebuie insolit de un
regim alimentar adecvat, migcare, respirafie, relaxare,
rs gi bun dispozilie.
175
Mihi Toma
10.5. CURA CU AP CU ARGINT COLOI.
DAL
Avnd in vedere propriet{ile acestei ape prezentate

la cap. 3.2.10 gi experimentate in toat lumea, vom pre-
zenta cteva modalit1i de utilizare in terapii.
Pentru intrefinerea unei stri de sntate normale qi
aducerea cantitlii de argint ce lipsete organismului din
caza solului srcit gi a polurii se recomand utiliza-
rea a 3 lingurielzi, concentrafia 5 ppm sau 25 ppm care
se fine 15 secunde sub limb pentru o mai bun absorb-
!ie, apoi se inghite. Nu se mnnc, bea, fumeaz 20
minute inainte qi dup ingerarea apei cu argint coloidal.
*
Foarte important! flaconul de plastic ?n care se
afl aceast ap se pstreaz in cutia original (la intu-
neric), departe de orice cmp electromagnetic (TV, cal-
culator, frigider, cuptor cu microunde) qi nu la frigider.
Temperatura optim este de 15 oC. Se va folosi numai
lingurila de plastic aflat in cutie (in niciun caz lingurite
de metal).
Cmpurile electromagnetice produc aglomerarea co-
loizilor de argint qi efectul terapeutic se reduce drasticf
Se poate lua tot timpul, evident folosind 2 - 2,5 llzi
ap filtrat, plat qi alcalin. in mod normal, aceasta po-
tenteaz foarte mult eficacitatea apei cu argint coloidal.
in cazul tratamentului unor boli este important nu
att cantitatea ci menlinerea concentrafiei de ioni de ar-
176
gint in organism, de aceea se recomand a se lua cte l-

2 lingurife la interval de l- 2 ore, sau chiar mai mult (1-
2linguri).
Prezentm mai jos cteva recomandri pentru diver-
se afecliuni gi cazuri concrete in care se recomand uti-
lizarea apei cu argint coloidal in concentralie de 5 ppm
gi 25 ppm :
Grip, rceal Se iau cerc b2 linguri la fiecare 2 orc

(dac e mare febra chiar la I ora). Dac
exist qi secrelii nazale se pun picturi in
nas la 2-3 ore. Dup 2 zile, dispar simp-
tomele (se cunosc cantri rezolvate cu 9-
10 lingurife), dar mai trebuie continuat
pn la 7 zlle pentru stabilizarea situafi-
ei.
Brongit Se iau de 2-3 onlzi cdte 2lingurie, l-2
sotmni. minim
Faringita, an- De 2-3 orilzi gargar cu 1-2 lingwile ap
gin cu Ag gi de 4-5 ori/zi c6e l-2 lingurile
intern
Rinita De 2 orilzi gargar cu cte 2 lingurife qi
de 3-4 ori/zi oicturi in nas si ochi.
Tuse De 3-4 ori/zi cdte 1-2 linsurite
Pneumonie De 3-4 orilzi cdte 2 lingurile sau 100 ml
de-a lunsul zllei
Coniunctivit De 3-4 orilzi cte 1-2 linsurite si de 3-4
t77
Mihd Toma
onlzipicfi:r:,in ochi
Abces Local- sprayere sau picturi de 3-4 onlzi
pi de 3-4 ort/zi cdte 2-3 linsurite
Acnee De 2-3 orilzi sprayere sau tamponare lo-
cal gi intem de 2-3 oi/zi cte 1 linguri-
t
Gangren De 2-3 orilzi sprayere sau picurare pe
zana afectat gi de 3-4 ortlzi cte 2-3
lingurite
Eczeme De 3-4 ori/zi sprayere sau tamponare sau
compres ud fixat pe eczema. Intern
de 2-3 orilzi cte 1 linsurit
Herpes Sprayere local de 4-5 ori/zi gi de ?-3
orilzi cte 1 linguri!, care se {ine ct
mai mult in gur.
Furuncul De 2-3 orlzi cte 2 linguri{e intern,
sprayere sau compres imbibat de 3-4
orilzi
Zanazoster De 2-3 on/zi, l-3 lingurile gi sprayere de
2-3 ori/zi
Hemoroizi De 2-3 ori/zi sprayere local, iar seara o
baie de sezut.
Rubeol De 2 anlzi, 1-3 lingurife pentru copii,
pentru adulfi de 4 ori/zi - 1-3 lingurile pi
tamponare local de cteva orilzi
Neurodermit De 3 anlzi pn la l0 picturi aplicate
local si de2 ori/zi cteZlinsurite intern.
178
Micoz De 2-3 ori pe zi cte 2 lingurife pre-

cum tamponri dese locale, iar la ciu-
perci in tractul digestiv de 2 on pe zi
cte 50 ml. La ciuperci la unghii trebu-
ie timo de 4-8 sotmni. baie local
Rni De 3-4 ori pe zi tamponare sau
soravare oe rni
Psoriazis De 3-4 ori pe zi tamponare sau
spravare local
Ulcer varicos De 3-4 ori pe zi tamponare sau
sprayrre qi I dat pe zi I lingurif in-
tern
Arsuri De mai multe ori pe zi, 8-10 ori,
sprayare sau compres umed fixat.
Cistitii De 3 ori pe zi cdte l-Z lingurige sau
chiar 200 ml pe zi
Inflamarea ova- De 2 ori pe zi cte 2-3 lingurife
relor
uretrit De 3 ori pe zi cte 1-2 linguri, apoi c-
teva picturi local pe abdomen de 2-3
ori pe zi gi de 2 ori pe zi splturi loca-
le
Leucoree De 2-3 ori pe zi cltire cu 50 ml gi de 2
ori oe zi cte l-2 linsurite intem
Glomerulonefrit De 2 ori pe zi 3-4lingurife sau 100 ml
de-a lunsul zilei
Adenom de pro- De 3 ori pe zi cte 2-3 lingurile sau
stat chiar dublu
t79
Mihi Toma
Flatulenf, mete- De 3 ori pe zi cte 1-3 lingurile
orism
Enterit Zilnic 100 - 150 ml de-a lunsul zilei
Diaree De 3 ori pe zi cte 2-3 lineuri
Colecist De 2-3 ori pe zi cte 2-3 linsuri
Gastrit De 2 ori pe zi cte 2-3 linsuri
Colon iritabil De 2 orilzi cte 2-3lineuri
Hemorasie Tamponare/sprayere pn la oorire
Borelioz De 1-2 ori pe zi cdte 3 linguri sau 100-
150 ml de-a lunsul zilei
Mastit De l-2 ori pe zi sprayere sau tampona-
re gi 2-3 lineurite intem /zi
Febr De 2-3 or pe zi cte 1-3 lingurile, gar-
gar qi comprese pe piept. Pentru
adulli pn la 3 linguri pe zi sau 100
ml de-a luneul zilei
Artrit De 2-3 ori pe zi cte I lingur qi de 2
ori/zi comprese
Nevralgie trige- De 2 ori pe zi sprayere sau tamponare
meni local
lmunitate slbite
De 3 ori pe zi Zlingurife sau o cur de
4 sptmni cu 100-150 mllzi
Urmri ale vac- Ct mai repede dup vaccin de 2 ori pe
cinrii sresite zi2lingurite timp de 3-4 sptmni
Adenit De 2-3 ori pe zi cte 2-3 lingurife 9i de
2 oril zi tamponare/sprayere
Otit medie De 3 ori pe zi picurare in urechi
Oreion De 2-3 ori pe zi cdte l-3 linsurite sau
180
50-100 ml de-a luneul zilei

Afte De 4-5 ori pe zi cltire gur cu 2 lingu-
rife 9i l-2 orilzi cte 1-3 linguri{e in-
tern
Stomatit De 2 ori pe zi cdte 2 linguri{e pentru
cltire aooi inshitire
Fibromialgie De 2 ori pe zi cte 2 linguri,te sau 1-3
linsuri
Alergii alimenta- De 2 ori pe zi cdte 1-3 lingurife. Pentru
re alergii cutanate sprayere/tamponare de
3-4 orioe zi
Ru de mare, 1 data pe zi cte 1-3 linguri{e
de masin
Poliartrit De 2 onlzi cte 1-3 linguri sau 100-150 ml
cronic de-a lunsul zilei
Rubeol De 2 olzi picturi /sprayere local qi 100
ml de-a lungul zilei
Scarlatin De 3 ort/zi cte 2-3linguri sau 100-150 ml
de-a lungul zile|' suplimentar gargar gi
sDravere in st de cteva oi/zi
Insolatie La fiecare iumtate de or 1-3 lineurite
Varicel De 2 onlzi,l-3 lingurife gi de 3 oilzi
soravere sau tamoonare
Oxiuri, Asca- De 2 orilzi cteva picturi pe anus, de 2-3
rizi orilzi cte 1-2 linguri sau 100 - 150 ml de-
a lunsul zilei
Gingivit De 2 onlzi cte l-3 lingurife gi gargar cu
50 ml
181
Mihdil Toma
Dozaj
Deoarece argintul coloidal distruge agenfii patogeni
deja in cantitli mici, ajunge de obicei un dozaj mai mic.
Dar in situalii de boli acute grave se recomand dozaje
mari. Este important qi diferenlierea intre utilizarea in-
tern gi extern.
Putem indica :
- dozaje mici - I dat/zi- 2 lingurile

- dozaje mijlocii - de 2 sau 3 ort/zi cte 1-2
lingurile
- dozaje mari - 50 - 100 mUzi
Apa cu argint coloidal nu trebuie (sau rareori poate
fi) amestecat cuap. in principiu, in cazul bolilor acute,
se oblin rezultate mai bune cu cantitfi mai mari gi mai
dese.
Apa cu argint coloidal trebuie luat neaprat intre
mese (cu 20 minute inainte qi dup ingerare nu se m-
nnc gi nu se bea nimic).
La boli ale intestinului gros, solufia trebuie but
repede. in rest este recomandat a se line 15- 20 secunde
in gur, pentru ca substanla activ s fie preluat de mu-
coasa cavit1ii bucale. O cur pentru intestine poate fi
efectuat cu dozaj mare timp de 14 zile, apoi cantitatea
poate fi redus. Dup 4 sptmni poate fi intrerupt, iar
la nevoie pot fi luate substan{e pentru refacerea florei
intestinale.
Apa cu argint coloidal poate fi picurat fr proble-
t82
me direct in ochi, nri, urechi.

Msuri : - 1 lingur:8-10 ml ap cu Ag coloidal
-I lingurit: 3 ml ap cu Ag coloidal
Riscuri, mite gi efecte secundare

,,Argintul coloidal nu este incompatibil cu niciun
medicament i nu provoac dureri de stomac. Conform
cercetrilor din ultimi 200 de ani, nu are niciun efect se-
cundar administrat oral sau intravenos. A fost utilizat cu
reniltate extraordinare in cazui grave. Fr a dori s
exagerez, a sosit vremea ca argintul coloidal s fie recu-
noscut nu numai drept cel mai sigur, ci gi drept cel mai
eficient remediu din lume."
Matt Metcalf, Perception Magazine,3 l0 I 199 5
Cu toate acesteo, fiecare terapie care nu ia in con-

sideralie aspectele mentale Si emolionale ale tratamen-
tului nu poate duce pe termen lung dect la succese par-
iale. in aceastd privin!, argintul coloidal nu este un
ponaceu, care ar face asumarea responsabilitlii pri-
vind boala Si stilul de vial de prisos.
Pn acum, din practica terapeutic nu sunt cunos-
cute efecte secundare. Ca prim reaclie se pot inrutfi
uor simptomele iniliale, datorit luptei organismului cu
agenfii patogeni, gen oboseal sau frisoane, care dispar
dup 3 zile. in canri mai grele, pacientul reaclioneaz
183
Mihi Toma
la inceput cu o stare de spirit schimbtoare sau senzalie
uqoar de ru. Pot aprea balonri, ins la un tratament
mai lung dispar. Declanarea de alergii la argintul din
apa cu argint coloidal nu a fost observat.
Argintul coloidal este netoxic Ai lipsit de efecte se-
cundare u;tilizat terapeutic (pe o durat limitat) chiar gi
administrat in cantitli mari.
in SUA s-au semn alat cazuri de argiria, colorarea
pielii in gri (problem exclusiv cosmetic) cteva zeci
de cazuri (60 de cazur). Dar argiria a aprut pn acum
numai la persoane care au luat timp de zeci de ani com-
pugi de argint sau solufii de argint oblinute cu aparate de
electroliz individuale, deci fr controlul puritfii apei
gi a concentra{iei de argint coloidal. Nu se cunoaste
niciun caz de argirie provocat de apa cu arqint coloidal
produs de firme specializate si atestate.
Dup calculele specialiqtilor gennani [7], ar putea fi
depqit cantitatea de argint din organism dac se iau 78
-372litri de solulie ct 25 ppm de argint coloidal. Ceea
ce ar insemna cla o utilizare ziktic, de 100 ml (ceea ce
e foarte mult) dintr-o solufie de 25 ppm, ceea ce cores-
punde \a2,25 mg zilnic, dup 50 luni( 4 ani), s-ar atinge
o concentrafie care poate duna omului, asta fr a lua
in considerare eliminmea. La o concentrafie de 5 ppm,
ar trebui 20 de ani de administrare zilnic a 100 ml !!
Ceea ce este practic imposibil !!
184
Modalitfi de combinare
Apa cu argint coloidal poate fi folosit impreun cu
toate celelalte terapii, ins trebuie luat in alt moment al
zilei. Apa cu argint coloidal poate fi combinat cu esen-
lele florale Bach, uleiuri esenliale, remedii homeopatice,
suplimente alimentare naturale, medicamente, alte tera-
pii cu ap, etc. Dac se folosesc concomitent qi remedii
homeopatice, trebuie s fie o distan! de 30 minute intre
acestea qi apa cu argint coloidal. Dac se folosesc extern
uleiuri esen{iale, trebuie s treac 4 ore pn la trata-
mentul cu argint coloidal. tn ordine invers sunt suflrci-
ente 2 ore.
Apa cu argint coloidal nu trebuie diluat, nici mur-
drit cu ap puternic mineralzat.
Msuri suplimentare neceare

Deoarece particulele se resping reciproc datorit
sarcinilor electrice de acelaqi fel, trebuie evitali orice
factori care faciliteaz aglomerarea gi descrcarea 1or.
De exemplu : cmpurile electrice, magnetice, tazele de
lumin; ceea ce inseamn c apa cu argint coloidal tre-
buie linut la intuneric, departe de aparatele electrocas-
nice, gi nu in frigider.
185
Mihd Toma
10.6. CURA CU AP CU SHT]NGIT
Aga cum am descris la paragraful 3.2.13 apa cu

shungit este recomandat in tratamenful urmtoarelor
boli: hipertensiune, diabet, boli cardiovasculare, gastri-
t, astm, anemie, boli de ficat, de rinichi, ale vezicii bi-
liare, ale pancreasului, dispepsie, oboseal cronic, sis-
tem imunitar slbit, rceli obiqnuite qi impoten{.
Exist mai multe variante de cur de ap cu shungit:
Varianta 1
Se beau cel pufin 3 pahare de ap cu shungit pe zi.

Aceasta se prepar astfel: la ll
de ap filtrat sau plat
se pun 1009 de shungit. Avnd in vedere c pachetul cu
chipsurile de shungit are 300 g se pot folosi o dat 3 I de
apla care se pun cele 300 de grame de shungit. Apa nu
trebuie agitat ci doar lsat s actioneze shungitul mi-
nimum 30 minute qi maximum 3 zile. inainte de a fi in-
troduse in vasul at ap chipsurile de sungit se cltesc cu
ap rece. Nu se recomand linerea shungitului in ap
mai mult de trei zile. Dup trei zile apa se ftltreaz in-
tr-un alt vas iar chipsurile de shungit pot fi imediat refo-
losite.
Dup o lun de utilizare chipsurile trebuie s fie ex-
puse l-2 ore la soare. Acliunea shungitului se manifest
timp de 6 luni dup care chipsurile trebuie inlocuite.
186
Varianta 2 (cwa japonez)

Se bea dimineala imediat dup splarea pe dinli
aproximativ 0,51 de ap cu shungit preparat conform
celor de la varianta 1. Nu se mnnc qi nu se bea nimic
timp de 40-60 minute. Cura trebuie {inut cel pulin 1 iu-
n, dar e bine ca termenul s fie prelungit pn la 2-3
luni.
Varianta 3
Este o cur cu ap preparat cu shungit timp de 72
ore pentru schimbarea apei deteriorate din corpul nostru.
Se beau 1,5 - 2,5 llzi lar a mai consuma alte lichide.
Durata curei in zile este funclie de greutatea corporal.
Exemplu: pentru o greutate de 50 kg se vor bea 751ap
structurat cu shungit, in total, ceea ce inseamn 50 de
zile x 1,5 Uzi. Adic proporfia este de 1,5 I ap cu
shungit pentru fiecare Kg al corpului. Evident c pentru
o greutate a corpului de 80 kg va trebui sa bem 120 |
ap cu shungit in 60 de zlle, dacbem2Uzi.
in timpul acestei cure s nu se mai
Se recomand ca
consume alte lichide chiar dac mrim carfiitatea zllnic
de ap cu shungit pn1a2,51.
Curele de ap cu shungit nu au contraindicafii qi nu
se cunosc reacfii adverse.
187
Mih Toma
Capitolul l l
RECOMANDRI DE FINAL
L Prin tot ceea ce face[i, RESPECTAJI APA. Nu

poluali rurile qi lacurile, nu aruncali resturi de
niciun fel in ape, luali atitudine cnd vede{i seme-
nii fcnd asa ceva, faceli economie la apa menaje-
ta!
2. Ct de des aveli ocazia plantali pomi qi copaci gi
participali la acliuni de impdurire. Pentru c
pOUnfe este cea care ajut decisiv la formarea
izvoarelor cu ap vie.
a
_). incercali s nu mai be{i ap de la robinet. Si nici
s-o folosiji la mncare, ceaiuri, cafea.
4. incercali s folosili detergenfii BIO. Pe pia! se
gsesc ,,nucile de spun" un produs 100% de ori-
gine vegetal, de fapt fructele arborelui Sapindus
Mukorossi ) care creqte liber intr-o zona nepoluat
din India, la poalele munlilor Himalaya. Acest
produs are qi acliune antifungic qi antimicrobian,
este hipoalergenic gi este 100% biodegradabil qi
nepoluant. Mai mult este gi mai ieftin de 2- 3 ori
188
dect detergenlii sintetici.

5. Procurali-v un filtru ct mai performant qi folosili
apa filtrat att pentru terapie ct gi pentru but qi
gtit.
6. in func1ie de banii de care dispunefi gi de scopurile
pe care le ave{i, e bine s v procurati un ionizator
sau un activator de ap, pentru a avea ap vie, al-
calin gi hexagonal tot timpul.
7. Folosifi vase de sticl sau lut pentru ap. i in m-
sura posibilitalilor procurafi-v un dispozitiv de in-
formare sau structurare a apei din cele prezentate
la capitolul7.4.
8. Puneli etichet cu : ,,IUBIRE I RECUNOTIN-
T" pt sticla cu ap, cu scrisul spre interior.
9. Spunefi,,MULTUMESC" apei inainte de-a o bea.
10. Spunefi rugciunea ,,TATAL NOSTRU" inainte
de mas qi faceli semnul crucii asupra mncrii.
11. Puteli folosi ap sfinfit, o cegcu{ la l0 - 15 litri
de ap alcalin filtrat sau plat, pentru a modifica
structura apei.
12. Dac sunteli bolnavi sau dac vre{i s v menJinefi
sntatea, adoptali un stil de viaf sntos cu mig-
care mult, ap fifrat vie 1,5 - 2 llzi, regim ali-
mentar echilibrat, cu multe legume qi fructe proas-
pete (80% alimente alcaline, 20oA alimente acide),
relaxare, practicali IUBIREA qi IERTAREA.
13. Fili deschiqi la spirit gi nu refuzali nicio informalie
189
Mihi Toma
sau terapie care :v-ar putea fi

de folos. Folosi{i-v
discernmntul qi ascultali-v att inima ct qi ra-
fiunea. Asumafi-v responsabilitatea pentru tot ce-
ea ce facefi qi gndifi.
Nu uitafi c APA este condi{ia esenlial a viefii, de

existenla i de calitatea ei depinznd existenla OMENI-
RII. S protejm prin toate mijloacele apa existent pe
TERRA.
S ne aducem aminte c noi oamenii suntem un N-

TREG, cu lumin qi intuneric, cu bine qi ru, cu bucurie
gi suferin!, iar 70Yo din noi este AP.
Pentru a fi sntoqi trebuie s ne RESPECTM pe

NOI NINE qi PC CEILALTI. S RESPECTM APA
(nu-i aqa, suntem 70% ltL}
S ne asumm RESPONSABILITATEA propriei
VIETI, a propriei SNf1I i implicit a propriei
FERICIRI.
S nu uitm c am venit pe Pmnt pentru a ne inv-

fa propriile lecfii de via!, necesare pentru evolufia
noastr spiritual.
S nu cutm vinovafi iN efenA noastr pentru

toate problemele qi suferinfele noastre.
190
S ne aducem aminte c cele mai puternice medi-

camente sunt IUBIREA, IERTAREA gi DRUIREA
NECONDITIONAT ( qi APA gtie acest lucru)!
S-I mulfumim lui Dumnezeu pentru fiecare zi pe

care o primim, pentru lumina, aerul gi apa pe care ni le
druiegte necondilionat, pentru frumusefile naturii create
de El, pentru bucuriile, pentru VIATA qi pentru marele
dar al LIBERTIII de a ALEGE.
Agadar, dragii mei, ALEGETI S FITI FERICITI,

ECHTLTBRATT, SNrOgr, ALEGETT S ruer1r
ror cE v iNcoNroAR I pE vol
INIV,
ALEGETI s v IERTAJI pentru toate greqelile 9i frici-
le voastre, ALEGETI s DRUIJI ct mai mult r a
agtepta s primi{i nici mcar Recunogtin!.
RESPECTATI-V pe voi qi pe CEILALTI qi RES-

PECTATI APA !
Cu IUBIRE .
191
Mihi Toma
BIBLIOGRAFIE
1. ANTON, Speranfa, Incursiune in me-

dicina naturistd, Editura Polirom, Iaqi, 2001
2. BEJU, Angela Elena, Echilibrare ns-
turald optimald, Anatecor Arad, 2007
3. Brsan Lidia, Mic manual de trezire
interioard, Editura Angel Therapy, Bucuregti
2005
4. Brsan Lidia, Tu Si puterea ta inter-
ioard, Editura Angel Therapy, Bucureqti 2006
5. BRAGG, Paul C., Postul un miracol,
6. Callum Coats, Vrdjitorul apeirE,ditura
Excalibur, Bucureqti, 2009
7. Cousens Gabriel, David Wagner,
Energia tahionicd, Editura For You, Bucuregti
2009
8. CHIRIL, Pavel, Alimentafia echiti-
bratd a omului sdndtos, Editura Nafional Bu-
cureqti,2008
9. EMOTO, Masaru, Miracolul apei,
Editura Adevr Divin, Bragov
10. EMOTO, Masaru, Adevdrata putere a
t92
apei,Editura Adevr Din Bragov

11. Lynne Mc Taggart, Cmpul, Editura
Adevr Din, Braqov, 2009
12. Yon HOST, Walter, KHN, Werner,
Kolloidal Silber aus Medizin, das gesunde
Antibiotikum, AT Verlag, 2005
13. Mihit Toma, Dezintoxicareatizicd Si
psihicd, Editura Dharana, Bucureqti ,2009
14. NENITESCU, Costin, Chimia Gene-
ral, Editura didactic gi pedagogic, Bucu-
reqti, 1978
15. SAIDA, tefan, DUMITRACHE, Ra-
luca, POPA, Valeriu, Ddruim lumind Si iubire,
Tip. Everest 2001, Bucuregti 2007
16. STNCIULESCU, Traian, MANU,
Daniela, Fundamentele biofotonicii, Editura
Performantica, Iagi, 2002
Articole:
GIURGIU, Eugen, Cura cu apd, Formula AS nr.
826t2008
Periodice:
Compendiu Conferin! ANATECOR, Arad sept.
2007
Formula AS - nr. 533/2002;66312005; 666/2005;
688/2005; 76412007 ; 82612008.
r93
Mihil Toma
Nutrition & Health - nr. 1, An XII, Cali News,
2007
Conferinfe:
Qx World Conference - Budapesta 17 -20 oct.
2008
194
Cuprins
Mulqumiri .................5
Cuvnt inainte ..........7
Capitolul l
APA, MIRACOLUL VIETII ....................14
Capitolul?
CALTTATTLE r PARAMETRTT APEr.. .....................24
2.1. Indicele acido-bazic-pH............................30
2.2. Potenfialul de oxido - reducere (POR) .......31
2.3. Tensiunea superficial (TS ) ......... ..............32
2.4. Conductibilitateaelectricsaurezistenta
apei JJ
195
Mihi Torua
3.2.7 Apa PI...... .........50
3.2.8. Apa hexagonal......... .........54
3.2.9. Apa srcit in deuteriu.............. ..........57
3.2.10. Apa cu Argint Coloidal ......60
3.2.11. Apa cu Aur Coloidal .............. ..............72
3.2.12. Apa imbog[it cu calciu de coral :
coRAL-MrNE .................73
3.2.13. Apa cu SHT NGIT .............75
Capitolul4
ECHILIBRUL ACIDO-B AZIC.
ROLUL CALCruLU N ORGANISM ............. .........7 g
Importanfa calciului.... ..........83
Capitolul5
HTDRATARE r DESHTDRATARE ........86
Capitolul 6
ALIMENTE ALCALINIZANTE- I-ALIMENTE
ACIDIFIANTE............. ............93
6.1. Alimente care duc la aparifiaunui mediu
puternic alcalin - pH : 8,5 - 9....... .........97
6.2. Alimente moderat alcaline ........97
6.3. Alimente ugor alcaline, pH neutru...............98
6.4. Alimente putemic acide - pH : 5,0 - 5,5....98
6.5. Alimente moderat acide - pH: 6,0 - 6,5 .....99
6.6. Alimente ugor acide - pH neutru 7,0...........99
Capitolul T
ApA - PLTNTEA iNrnB CER r prrtNr...........101
7.L. Memoria apei........... ................101
7.2. Apa - component a sistemului de laseri
biologici... .........108
7.3. Apa - Oglinda Sufletului .......114
7.4. Ape informate qi structurate ....124
7.4.I. Apa informat prin biorezonant........I24
7.4.2. Apa structuratcuADR-4..................126
t96
7.4.3. Apa Tahionizat ...............127
7 .4.4. Irvoare tmduitoare ... ...... .. .... ... . .. .. .. . 1 3 1
CAPITOLUL 8
APA _ FIINT VIE. APA I CORPUL
EMOTrONAL............ ............136
8.1. Apa - Fiinf vie............ ...........136
8.2. Apa gi corpul emofional ..........143
Capitolul 9
SISTEME DE FILTRARE I TRATARE A APEI
PENTRU UZ FAMILrAL........... .............147
9.1. Filtrul AQUATOR PLUS .......149
9.2. Filtrul MULTISTADIC........ ...150
9.3. Filtrul SANTEVIA ..................153
9.4. Ionizatorul de ap PUREPRO JA- 103 ....153
9.5. Ionizator JP109 ORION..... .....155
9.6. Activatorul de ap AQUARION...............156
9.7. Optimizatorul de ap PI - MAG...............159
9.8. Dispozitivul GAV (Generatorul de ap vie)
160
Capitolul 10
TERAPTI CU Ap... .............163
10.1. Cur intern cu 4 pahare I 2i...................163
10.2. Cura cu ap- varianhchinezeasc........I66
10.3. Cura cu ap cu MICROHIDRIN I
ALKA-MrNE............... ......168
10.4. Cura cu ap srcit in Deuteriu ............174
10.5. Cura cu ap cu ARGINT COLOIDAL ..176
10.6. SHUNGIT
Cura cu ap cu ...186
Capitolul lt
RECOMANDARI DE FINAL ...............188
BrBLrOGRAFIE............. .......192
t97

Apa, Miracolul Vietii PDF

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Apa, Miracolul Vietii PDF

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

MihitaToma

Edifia a2-a, revizuit i adugit

Eana Afrardtw Eucure sti

Domnul Mihif Toma poate fi contactat

Descrierea CIP a Bibliotecii Nationale a Romniei

tn primul rnd mulgumesc lui DUMNEZEU pentru

Trim intr-o perioad de mari schimbri. Schimbri

a. Pretenliile prea manfa! de lume;

E bine s ne oprim din alergtura zllnic, dup m-

Ce vreau eu s fac cu viafa mea ?

Triesc eu oare in AICI qi ACUM ?

M bucur eu de toate darurile lui Dumnezeu ? Sau

Mulfumesc in fiecare zi pentru aceste daruri ?

imi asum eu responsabilitatea pentru PROPRIA

Congtientizez c sunt o fiin{ de Lumin in interco-

Am uitat s IUBESC, s IERT 9i s AJUT, sau mai

Ar trebui s ne menlinem spiritul deschis, s nu re-

Faptul c dimensiunea spiritual este dimensiunea

S analizm pufin aceste cauze.

dect putem duce, toate ?ncercrile prin care trecem fi-

noastre, qi astfel vom scpa gi de lcomie qi de ingmfa-

APA este o substant miraculoas. Unirea enigmati-

oxigen sunt conectate 2 legturi de hidrogen qi dou pe-

nic a oxigenului (1s22s22p4) doi din cei gase electroni

legrura o"n o*rlrJ

- sngele are 83oA ap.

CALITATILE I PARAMETRII APEI

Pentru echilibrarea noastr, vindecarea sau menline-

Parametru/Unitatea de Valoarea Metod de

Parametru/ Unitatea de Valoarea CMA

Cloruri (mg/l) 250

Gust Acceptabil consumatorilor gi

Sodiu (me/l) 200

Zinc (us.ll\ 5000

Parametru / Unitatea de msur Valoarea CMA

Acrilamida (pdl) 0,10

Cadmiu (peil) 5,0

Cianuri (totale) (pgll) 50

Cianuri (libere) (pell) t0

Hidrocarburi policiclice aroma- 0,10

Nitriti (mell) 0,50

Trihalometani (pgll) Total (suma 100

La o analiz sumar a acestor tabele se observa c in

2.1. Indicele acido-bazic - pH

PH-ul se refer la concentra{ia de ioni pozitivi de

7) Potenfialul de oxidoreducere (POR)

Exprim capacitatea apei de a lupta contra radicali-

Cu ct tensiunea superficial este mai joas, cu att

Celulele deshidratate incep s se distrug, organis-

2.4. Conductibilitatea electric sau rezistenfa

Pentru menfinerea viefii, miliardele de celule ale or-

3.1. APE NATURALE

3.1.1. APA DE PLOAIE

3,I.4. APA DE IZVOR

3.1.5. APA MINERAL

3.1.6. APA DE FNTN

3.I.7. APA PLAT

Numr de colonii la 20 STAS 3001/1991 pr

3.2. APE TRATATE

3.2.I. APA DE ROBINET

sau demanganzarea. Dezinfeclia se face de regul prin

se numr: varul nestins, sulfatul de aluminiu, clorul,

Utilizarea clorului pentru dezinfectarea apei potabile

Ca ,r/ +, ?&* lb" past {ba,

ncuitate naic rstrolul srff ltri, ".\