Sunteți pe pagina 1din 2

Sandu Frunza si caldeenilor, ajungnd n cele din urma la greci si la

romani.
Dupa cum releva si Julius Guttmann, Filon era
Ioan Chirila, Fragmentarium exegetic
convins ca dezvoltnd sistemul sau filosofic nu face
filonian, Editura Limes, Cluj, 2002, 174 p., altceva dect sa releve ntelesul cel mai profund al
iudaismului.
Filon este unul dintre cele mai fascinante personaje Cu toate acestea, Shlomo Pines argumenteaza n
din istoria culturii occidentale. El apartine, cronologic mod convingator faptul ca, desi Filon este cea mai
si ideatic, la doua lumi pe care le strabate prin biografia reprezentativa figura a filosofiei evreiesti antice,
sa: cea dinainte de Hristos si cea a perioadei de gndirea sa pare sa nu aiba nici o influenta
nceput a crestinismului. n filosofia evreiasca, Filon semnificativa asupra filosofiei evreiesti ulterioare.
Iudeul sau Filon din Alexandria reprezinta momentul Exegetul arata ca influenta decisiva a lui Filon se
cel mai nalt al devenirii elenistice a spiritului iudaic. manifesta asupra gndirii crestine fara ca perspectiva
Doua snt dimensiunile care structureaza universul filoniana sa marcheze etapele ulterioare ale dezvoltarii
discursiv al lui Filon: traditia religioasa a iudaismului si gndirii iudaice si chiar fara a fi prea bine cunoscuta n
filosofia greaca. Shlomo Pines arata ca marele merit al mediile evreiesti.
lui Filon este, pe de o parte, de a imprima gndirii Nu este de mirare faptul ca teologii crestini au
evreiesti amprenta culturala si intelectuala a epocii, iar simtit mereu o profunda fascinatie n fata gndirii lui
pe de alta parte de a arata ca, n cea mai mare masura, Filon. Este destul sa amintim ideile filoniene esentiale
notiunile grecesti erau inaplicabile la spiritul iudaismului pentru a ntelege baza filosofica oferita de acestea
si, ca atare, ele trebuiau resemnificate n raport cu gndirii crestine. Un istoric al gndirii evreiesti, Jacob B.
profunzimile pe care sensul alegoric al textului biblic le Agus ncearca sa sintetizeze continutul acestei filosofii
reveleaza. n trei puncte: 1. Dumnezeu prin el nsusi este tran-
Acest efort trebuie vazut n cazul lui Filon ca unul scendent universului si tuturor calitatilor pe care le
de restituire a unei traditii ancestrale. Dan Cohn- poate concepe spiritul omului; 2. Dumnezeu a creat
Sherbok pune n evidenta faptul ca toate ncercarile ideile ca modele si puteri ale lucrurilor existente si
filoniene de a pune n acord traditia biblica cu cea logosul ca instrument ce mbratiseaza totul, le contine,
SANDU FRUNZA filosofica au ca premisa ideea ca ntelepciunea grecilor, le modeleaza si le modifica dupa voia sa; 3. prin logos
ca si cea a altor popoare, exprima n esenta sa o Dumnezeu reglementeaza lumea, schimbnd legile
Lecturer, Ph.D., Chair of nvatatura evreiasca originara, pierduta n timpul
Systematic Philosophy, naturii dupa voia sa. Daca pe acest fond ideatic vom
Babes-Bolyai University, exodului, dar care s-a transmis prin intermediul persilor ncerca sa ne reamintim locul central pe care l ocupa
Cluj, Romania

JSRI N o. 2 / Summer 2 0 0 2
208
teoria logosului si metoda alegorica de interpretare n poate sa mpace faptul ca exegeza filoniana este o
hermeneutica biblica si n teologia crestina, ca si lectie de apologetica iudaica, dar si o veritabila
importanta metodei contemplative pentru practica sugestie triadologica. Sugestive n acest sens snt si
unei bune parti din mistica crestinismului, vom ntelege unele subtitluri cum ar fi: De la apa sarata (amara) la
atitudinea circumspecta a exegetilor din cmpul gndirii apa cea dulce si zamislitoare de viata sau Despre
evreiesti n a-l regasi pe Filon ca un element de lege nainte de Lege.
continuitate n influentarea si modelarea filosofiei Dovedind o cunoastere religioasa si teologica
iudaice. foarte clara, ca si o buna familiarizare cu contextul n
O lectura crestina a gndirii filoniene ne este care gndirea filoniana se constituie, n ciuda empatiei
propusa de parintele Ioan Chirila, care, printre altele, totale cu subiectul pe care l trateaza, Ioan Chirila nu
preda Vechiul Testament si limba ebraica la Facultatea face din Filon un gnditor crestin. Ferindu-se de
de Teologie Ortodoxa din Cluj. Fragmentarium ex- tentatia oricarei lecturi subtextuale sau nrudiri
egetic filonian, aparuta ntr-o editie foarte eleganta exagerate, teologul ortodox ne spune: El nu are n
avndu-l ca editor pe Mircea Petean, este primul studiu discurs o hristologie propriu-zisa, ci are un discurs cu
de referinta asupra unei parti semnificative din elemente tipic mesianice.
gndirea lui Filon. Cu acuratete hermeneutica si Este evident ca, n ciuda lecturii pe care o putem
inspirata practica discursiva, Ioan Chirila ne propune o face astazi prin prisma a doua milenii de valorizare
scriere de sinteza, o radiografie a operei filoniene ce crestina a nvataturilor filosofice, opera lui Filon Iudeul
ncearca sa evidentieze articulatiile gndului filonian pare mai degraba ca are o mergere hristologica, o
ntr-un univers de semnificatii eminamente crestin. naltare spre Logos, dect sa fie o intuitie precrestina a
Rigoarea analitic-exegetica si logic constructiva a continuturilor nvataturii eclesiale de mai trziu.
discursului permite autorului sa puna n evidenta Gndirea filoniana ramne una esential iudaica dar, ca
puntea dintre doua lumi care o reprezinta opera tot ceea ce este iudaic, este susceptibila sa fie
filoniana. Astfel, Filon poate fi asezat n vecinatatea lui asimilabila, n numele unei continuitati revelationale pe
Moise, n continuarea gndului patriarhilor si a care crestinismul o reclama. Asupra acestei continuitati
profetilor, dar, n acelasi timp, este si un credincios exista, nsa, o permanenta stare conflictuala ntre
practicant, un om de stiinta care stie sa ntrevada traditia iudaica pe care o valorifica Filon si traditia
dincolo de epistema logosul creator a toata crestina careia Filon i-a oferit articulatii importante n
ntelepciunea si face ca acesta sa se reverse restaurator structura de rezistenta a teologiei. Dincolo de acest
n creatie ca ntrupare a Logosului Scripturii. Filon conflict al traditiilor exista un punct de armonizare,
Iudeul este, astfel, un exeget profund marcat de reprezentat de climatul alexandrin care da temei att
nadejdea de tip crestin. De asemenea, Ioan Chirila operei filoniene ct si celei a primilor exegeti crestini.

JSRI N o. 2 / Summer 2 0 0 2
209