CURS NR.

TEHNOLOGIA PROTEZELOR PARTIALE ACRILICE

AMBALAREA DIRECTA

Tehnica:
- se izoleaza modelul si macheta in apa 2-3 min
- se aseaza cele 2 jumatati ale cuvetei pe masa, cu deschiderea in sus
- intr-o jumatate de cuveta se toarna pasta de gips (preparata de consistenta
smantanoasa)
- modelul si macheta se infunda in gips
- se acopera cu gips fetele vestibulare, 1/3 incizala a suprafetei orale a
dintilor artificiali frontali si fetele ocluzale ale molarilor si premolarilor,
realizandu-se un val tronconic, neretentiv, de 6-8 mm grosime la nivelul
suprafetelor dentare acoperite
- raman neacoperite fetele orale ale dintilor laterali, versantul lingual al
gingiei artificiale si bolta palatina
- se asteapta priza gipsului (~ 30 min.)
- se izoleaza in apa 5-10 min.
- in cea de-a doua jumatate a cuvetei se toarna gips (prin vibrare)
- se pune capacul
- se strange in presa

Avantaje:
- se pastreaza relatiile intermaxilare si implicit inaltimea ocluziei, chiar daca
cele 2 parti ale cuvetei nu se asambleaza correct sau rasina acrilica nu se
preseaza uniform

Dezavantaje:
- este o metoda greoaie din punct de vedere tehnic
- imposibilitatea de a verifica daca ceara machetei s-a eliminat in totalitate
- instabilitatea dintilor in tipar, fiind posibil ca acestia sa se deplaseze la
spalarea cerii sau la indesarea acrilatului (mai ales daca nu au fost bine
curatati de ceara)
- izolarea se face cu dificultate, mai ales pe versantul vestibular al tiparului
- pasta de acrilat se introduce cu dificultate
- la presarea rasinii acrilice se poate fractura valul de gips care acopera
dintii, determinand modificarea rapoartelor de ocluzie.

1
 AMBALAREA INDIRECTA

Modelul si macheta sunt incluse in ambele parti ale cuvetei.

Caracteristic ambalarii indirecte este faptul ca la deschiderea tiparului
modelul se afla intr-o parte a cuvetei, iar dintii in cealata parte.
Metoda este indicata in toate situatiile.

Tehnica:
- se izoleaza modelul si macheta in apa 2-3 minute
- se aseaza cela 2 jumatati ale cuvetei pe masa, deschise
- pasta de gips se introduce intr-o jumatate a cuvetei
- macheta si modelul se introduc in gips astfel incat gipsul sa nu depaseasca
marginile machetei, aceasta ramanand neacoperita
- se netezeste suprafata gipsului
- se asteapta priza gipsului (~ 30min.)
- se izoleaza in apa 5-10 minute
- se aplica cealata jumatate a cuvetei in interiorul careia se toarne pasta de gips
prin vibrare, pana cand cuveta se umple
- se pune capacul
- se strange in presa

Avantaje:
- este o metoda simpla din punct de vedere tehnic
- pozitie dintilor in tipar este stabila
- ceara machetei se elimina cu usurinta
- peretii tiparului se izoleaza fara dificultate
- pasta de acrilat se introduce usor

Dezavantaje:
- daca cele doua jumatati ale cuvetei sunt asamblate incorect sau daca se pune o
cantitate mai mare de acrilat, care nu se preseaza suficient pentru a se indeparta
excesul, se produce o inaltare a ocluziei.

AMBALAREA MIXTA

Consta in combinarea celor doua metode, directa si indirecta. Astfel, intr-o

zona macheta va fi ambalata dupa tehnica directa (cu val), iar in alta zona dupa
tehnica indirecta (fara val). Dupa indepartarea cerii, un grup de dinti va ramane in
partea cuvetei in care este si modelul (zona ambalata cu val), iar restul dintilor
raman in cealata parte a cuvetei (zona ambalata fara val).

2
 Aceasta tehnica de ambalare este indicata, de obicei, la pacienti cu creasta
alveolara foarte retentive in zona frontala, unde din diverse motive nu s-a putut
intervenii chirurgical. Proteza superioara se va realiza fara gingie artificiala in zona
frontala (dintii sunt in contact direct cu creasta alveolara).

INDEPARTAREA CERII DIN TIPAR

Dupa ambalare, tiparul cuprinde: modelul functional cu macheta din ceara si

dintii artificiali.
Ceara machetei din interiorul tiparului trebuie eliminata, pentru a fi inlocuita
cu rasina acrilica.
Intreaga cuveta, prinsa intr-un suport metalic cu maner, se introduce in apa
clocotita, 5-6 min., pana la plastifierea cerii din interior. Apoi, cele doua jumatati
ale cuvetei sunt desfacute si ceara plastifiata se indeparteaza cu spatula, iar
resturile cu jet de apa la 100C. In laboratoarele cu echipament modern, aceasta
manopera se efectueaza cu ajutorul unui aparat SuperVap (vacuum press), care
elimina ceara cu jet de apa fierbinte sub presiune.
Daca se produce mobilizarea dintilor (in cazul ambalarii indirecte, fara val),
acestia se repozitioneaza correct in tipar. Apoi peretii cavitatii tiparului sunt
degresati cu detergenti casnici pentru eliminarea resturilor de acizi grasi. Exista
autori care nu recomanda aceasta manopera, deoarece resturi din substantele
acestor detergenti ar ramane in si pe suprafata tiparului.

IZOLAREA

Izolarea este procedura prin care peretii tiparului se acopera cu o substanta

(intr-o pelicula foarte fina) care va impiedica aderenta rasinii acrilice de gipsul
tiparului.
Substantele folosite pentru izolare trebuie sa aiba urmatoarele proprietati:
- sa adere de gipsul tiparului
- sa fie inerte fata de acrilat
- sa formeze pe peretii tiparului o pelicula foarte fina, astfel incat sa nu produca
nici o modificare in dimensiunile si relieful cavitatii tiparului
- sa nu fie solubile in apa si in monomer
- sa faca mai usoara separarea protezei de model
- sa se manipuleze cu usurinta
Substantele utilizate pentru izolare sunt:
1. solutii alginice (Izodent, Pectizol) sunt gata preparate. Tiparele se incalzesc la
40, dupa care se pensuleaza cu solutia alginica. Dupa izolare solutia in contact

3
 cu gipsul precipita la suprafata formand o pelicula izolatoare. Pensularea se
repeta de 2-3 ori (de fiecare data se asteapta ca solutia sa precipite).
2. clorura de calciu si silicatul de sodiu
Tiparele se incalzesc la 80-90C. Se pensuleaza pe pereti de 2-3 ori cu clorura
de calciu 30%, apoi se pensuleaza o data cu silicat de sodiu 86%. Stratul
isolator se formeaza prin evaporarea apei din solutie.
3. amidon solutie se pensuleaza pe peretii tiparului.
4. lacuri siliconate (Dentaflex-lac, Kisel-lac) se pensuleaza pe fata vestibulara a
dintilor artificiali si regiunea vestibulara a cerii de la coletul machetei. Pentru ca
lacul siliconat sa adere de gips, dupa pensulare se presara nisip fin. Dupa
polimerizare, lacul siliconat se desprinde cu usurinta.

DEZAMBALAREA

DEFINITIE:
Dezambalarea este operatiunea de extragere din tipar a protezei polimerizate
prin diverse procedee tehnice.
TEHNICA DE LUCRU:
Dezambalarea se produce in momentul in care cuveta este complet racita. Se
indeparteaza inelul care mentine stranse componentele cuvetei si apoi se
procedeaza la separarea celor doua jumatati ale acestei la locul lor de jonctiune. Cu
o spatula de ceara sau cu un alt instrument se indeparteaza fragmentele de gips ale
tiparului pentru desprinderea protezei din tipar. Indicat este sa se procedeze la
desprinderea fragmentara a gipsului, procedeu care daca este executat cu finete nu
produce fisuri sau fracturi ale bazei protezei.
Cel mai frecvent proteza ramane intr-o parte a tiparului.
In cazul in care a existat o izolare buna a tiparului, dezambalarea este facila si
baza protezei nu necesita o prelucrare de lunga durata.

CURATIREA MECANICA, CHIMICA SAU SUB PRESIUNE DE VAPORI:

Indepartarea urmelor de gips se realizeaza, la ora actuala, cu un dispozitiv
(aparat) care degaja vapori sub presiune (vacuum press) sau prin imersionare in
citrat de sodium 30% pentru cateva ore, urmat de spalare sub jet de apa cu o perie.
Dupa dezambalarea si curatirea, se examineaza protezele polimerizate si se
verifica:
daca baza protezei este completa;
daca dintii artificiali si-au mentinut pozitia;
daca au aparut fisuri in baza protezei;

4
 daca exista zone cu exces de acrilat pe fata mucozala a protezei datorate
deteriorarii modelului la presare;
se apreciaza global calitatea polimerizarii bazei protezei.

PRELUCRAREA

Prelucrarea protezei patiale acrilice are in vedere atat indepartarea exceselor de

acrilat de pe suprafata externa a piesei protetice cat si a resturilor de gips restant
dupa dezambalare.

OBIECTIVE:
Prin prelucrarea si lustruirea protezelor se urmaresc respectarea unor cerinte
tehnice si biologice dupa cum urmeaza:
- realizarea unor baze protetice cu tensiuni interne minime, care au
stabilitate dimensionala;
- favorizarea conditiilor de rezistenta la solicitare mecanica (torsiune,
tractiune, alungire, lovire);
- realizarea conditiilor de rezistenta la abraziune si de prevenire a
imbatranirii acrilatului;
- sa nu prezinte defectiuni structurale de tipul porozitatilor macroscopice;
- sa se integreze biologic fara probleme in cavitatea bucala;
- sa nu lezeze partile moi periprotetice.
O prelucrare corespunzatoare a protezei este urmata de o integrare optima orala,
creand confort pacientului.
In cadrul prelucrarii se vor avea in vedere:
I. pastrarea integritatii conturului si grosimii marginale a protezei totale;
a. prelucrarea nu va modifica forma initiala a protezei;
b. dintii de ceramica nu se vor atinge.

PLANAREA

Prima etapa a prelucrarii o constituie PLANAREA care se efectueaza cu pietre

abrazive, freze de acrililat de marimi variabile, actionate de motorul suspendat sau
de micromotor. Constituie un proces de prelucrare grosiera a protezei inlaturand
excesele de rasina acrilica polimerizata ramasa dupa dezambalare. Se procedeaza
din aproape in aproape cu detasarea fragmentelor mari initial, care sunt situate
marginal, apoi cu zonele cu asperitati de pe suprafata externa a protezelor.

5
 NETEZIREA

Netezirea consta in prelucrarea mai fina a festonului gingival artificial,

separarea dintilor si desavarsirea prelucrarii externe. Uneori, cand apar mici
defecte aciforme in exces de pe suprafata interna a protezei, se vor netezi si ele.
Netezirea se realizeaza in principiu cu instrumente rotative, de diferite marimi, care
sunt actionate de un micromotor si, ulterior, manual. Se porneste initial cu freze de
acrilat, urmand apoi netezirea fina cu freze, pietre si benzi abrazive. Curatirea
spatiilor interdentare se poate realiza chiar si cu un instrument de detartraj. In final,
se utilizeaza hartia panzata abraziva sau hartia sticlata pentru o netezire cat mai
perfecta. Instrumentele abrazive se vor utiliza in ordinea descrescanda a puterii lor
de prelucrare. Acestea au o extremitate activa de forma variata: sferica, con invers,
cilindrica, conica. Fata taietoare a fiecarei lame active creeaza un unghi de atac sau
taiere si un unghi de degajare, necesare actiunii de prelucrare.
Prelucrarea protezei se va face cu urmatoarele tipuri de freze sau pietre:
- freze de acrilat de forma cilindrica, sferica, para, flacara, cu varf rotunjit de
marimi diferite;
- freze de piesa dreapta de forme si dimensiuni variate, cele mai utilizate fiind
cele cilindrice, flacara si tronconice;
- pietre montate diferite: conice, lenticulare, sferice, cilindrice, conuri rotunjite,
flacara.
CONDITII OBLIGATORII DE PRELUCRARE

Pentru ca prelucrarea protezei sa se realizeze in bune conditii, de mare

importanta sunt urmatoarele:
1. frezele trebuie sa fie active;
2. sa nu aiba miscari excentrice;
3. sa nu se actioneze cu presiune pe acrilat pe perioada prelucrarii, deoarece
se degaja caldura si se deteriorizeaza compozitia rasinii acrilice. Prin
incalzire la peste 70C masa plastica se inmoaie si se contamineaza cu
abraziv, practic se arde;
4. viteza de slefuire va fi mica;
5. proteza trebuie sa fie complet polimerizata, deci sa fie un corp dur si sa
reziste la contactul cu materialul de prelucrat;
6. slefuirea se va realiza initial cu freze de granulatie mare, urmata apoi de
cele cu granulatie mica, fina;
7. prelucrarea nu va modifica forma dintilor artificiali;
8. se va lucra cu maxima atentie in cazul dintilor de ceramica, care nu se
vor atinge cu pietrele;

6
 9. marginile protezei se prelucreaza astfel incat sa nu fie deformate sau
subtiate;
10.prin uscarea bazei protezei se pot mai usor evidentia zonele care
trebuiesc prelucrate si netezite.

LUSTRUIREA PROTEZEI

DEFINITIE:
Lustruirea protezei partiale acrilice este operatiunea finala de prelucrare care
consta in obtinerea unor suprafete externe lucioase ale protezelor. Prin aceasta
manevra se favorizeaza alunecarea partilor moi periprotetice umezite de saliva, se
previn leziunile de mucoasa orala si se impiedica aderenta alimentelor pe suprafata
protezei.
TEHNICA DE LUCRU:
Aceasta etapa de lucru are drept scop realizarea inchiderii externe a protezei
prin protejarea partilor moi periprotetice si confera calitati igienice, neretentive
protezei. Pierderile de substanta rezultate trebuie sa fie mai mici de 5 m .
Lustruirea se realizeaza cu materiale de lustruit care contin abrazivi cu
granulatie fina. Aceste materiale de lustruit se folosesc usual, fie singure, fie in
asociatii. Ele sunt:
a) pulbere de piatra ponce sau cuart cu apa;
b) oxidul de fier (rosu de Paris), care este o pulbere fina, rosie folosita de
regula sub forma de pasta. Daca impregneaza panza sau hartia devine
panza de sofran;
c) calcarul vienez rezultat din arderea dolomitului, care contine carbonat de
calciu si carbonat de magneziu;
d) creta este un carbonat de calciu preparat prin precipitare, care este
destinat difereitelor tehnici de lustruire;
e) cenusa de os care contine fosfat de calciu 80%, fosfat de magneziu,
carbonat de calciu si florura de calciu;
f) os sepiae rezultat din macinarea fina a unor cochilii de animale marine.
Toate aceste materiale sunt actionate pe suprafetele protezelor prin instrumente
rotative de tipul: perii, filturi, gume, bumbac actionate de motorul cu ax orizontal.
Ceara si pastele sunt materialele preferate pentru lustruire.
De retinut! Periile, filturile si puful se vor utiliza doar la lustruirea protezei si
nu a bazelor metalice, deoarece poate avea loc o poluare prin impregnare cu diferiti
componenti metalici ai protezelor, acestea aparand murdare. O atentie maxima se
va da in procesul de lustruire prizei corecte a protezei de catre tehnician. Daca este
nesustinuta, poate fi smulsa din maini putand fi astfel distrusa sau deteriorata
datorita actiunii rotative a instrumentelor actionate de motorul cu ax orizontal.

7
Este, de asemenea, cunoscut efectul termic pe care-l produce lustriurea la 3000 de
turatii, care daca este dublata si de apasarea piesei protetice pe instrumentul rotativ
de lustruit, duce la prajirea acrilatului.
Odata terminata prelucrarea protezelor totale este OBLIGATORIU ca acestea sa
se pastreze in apa pana la insertia lor in cavitatea bucala, pentru a preveni
contractia si distorsionarea acrilatului ce rezulta consecutiv deshidratarii.