Anexa 49.strategia de Management A Vizitatorilor Anexe

REGIA NAIONAL A PADURILOR PARCUL NATURAL BUCEGI
ROMSILVA
Strategia de Management a Vizitatorilor

_____________________________________________________________________________________________________________
Anexa nr. 49
Strategia de Management a Vizitatorilor din Parcul Natural

Bucegi
Documentul actual este finalizat in cadrul proiectului

Proiectului Technical Assistance for Pipeline Projects - Phare CE EuropeAid /
123067/D/SV/RO implementat de Project Management Limited Irlanda.
Aceasta Strategie de Management a Vizitatorilor este realizata de Administratia

Parcului Natural Bucegi, cu asistenta Serviciului Arii Protejate din cadrul Regiei
Nationale a Padurilor-Romsilva
1
ROMSILVA
STRATEGIA DE MANAGEMENT A VIZITATORILOR

_____________________________________________________________________________________________________________
Foto: Andrei Blumer
CUPRINS
Capitolul I: Introducere........ 3
Capitolul II:Zonarea si obiectivele din punct de vedere al conservarii naturii 5
1. Zonarea intern a Parcului Natural Bucegi.......... 5
2. Obiectivele Parcului Natural Bucegi din punct de vedere al conservarii naturii
pe domenii prioritare................................................................................................ 6
Capitolul III: Analiza situatiei actuale a vizitatorilor in Parc si in vecinatate......... 7
1.Prezentare generala....... 7
2.Evidena cilor de acces n aria natural protejat 16
3.Fenomenul de vizitare a zonelor naturale din Parcul Natural Bucegi.. 16
4.Impactul vizitatorilor asupra ariei naturale protejate ....... 18
5.Tendine ale diverselor segmente de vizitatori..................................................... 19
6.Analiza SWOT...... 21
Capitolul IV: Viziunea si obiectivele strategiei de management a vizitatorilor 23
Capitolul V:Teme si activitati...................................... 26
1.Zonarea din punct de vedere al recreerii i turismului.......................................... 26
2. Planul de interpretare i informare....................................................................... 29
3. Infrastructura pentru informare i educaie ecologic......................................... 30
4.Msuri pentru implementarea zonrii turistice i a strategiei de management al
vizitatorilor............................................................................................................... 32
5. Integrarea Planului de Management in elementele strategice de dezvoltare a
turismului durabil.................................................................................................... 35
Capitolul VI:Monitorizarea si revizuirea Strategiei de Management a
Vizitatorilor................................................................................................. 36
Anexe:
Anexa nr. 1: Zonarea Interna a Parcului Natural Bucegi
Anexa nr. 2: Infrastructura turistica
Anexa nr. 3: Manastiri si schituri
Anexa nr. 4: Instalatii de transport pe cablu existente si constructii aferente
acestora
Anexa nr. 5: Infrastructura Salvamont si Refugii
Anexa nr. 6: Puncte de acces in Parc
Anexa nr. 7: Trasee turistice
Anexa nr. 8: Trasee alpinism
Anexele nr. 9-15: Descriere trasee tematice
Anexa nr. 16: Dotari trasee
2
ROMSILVA

_____________________________________________________________________________________________________________
Anexa nr. 17: Locatia panourilor informative privind accesul in Parc
Anexa nr. 18: Regulamentul Parcului Natural Bucegi - Ecoturism-Silvoturism
CAPITOLUL 1
1. INTRODUCERE
Conservarea diversitii biologice, utilizarea durabil a componentelor ei i

mprirea echitabil a beneficiilor care rezult din utilizarea resurselor naturale
reprezint condiiile prioritare ale managementului parcurilor naturale, prin care se
urmrete meninerea interaciunii armonioase a omului cu natura, promovnd
pstrarea folosinelor tradiionale ale terenurilor, consolidarea activitilor, practicilor
i culturii tradiionale ale populaiei locale.
Majoritatea statelor lumii i n special statele europene manifest o real
ngrijorare fa de utilizarea iraional a componentelor diversitii biologice, fa de
lipsa general de informaii i cunotine cu privire la aceasta precum i insuficiena
unor capaciti instituionale, tehnice i tiinifice care s furnizeze baza nelegerii
fenomenelor de degradare a mediului la nivel continental i naional.
Dependena strns i tradiional a comunitilor umane cu habitatele n care
traiesc i necesitatea conservrii acestora, astfel nct s fie capabile s rspund
nevoilor i aspiraiilor generaiilor prezente i viitoare a determinat organizarea unui
sistem unitar de arii protejate la nivel naional.
Identitatea fizico-geografic i geopolitic de necontestat a spaiului carpatic,
avnd ca rezultat apariia unei arii carpatice de rezisten tradiional etnocultural, n
care vatra etnocultural a Bucegilor ocup un loc bine determinat, a creat necesitatea
infiinrii unui cadru organizat n care s fie promovate tehnici de utilizare a resurselor
naturale n acord cu practicile tradiionale i compatibile cu cerinele conservrii
biodiversitii: Parcul Natural Bucegi.
Scopul declarat al Parcului Natural Bucegi este acela de a proteja i conserva
ansamblurile peisagistice n care interaciunea activitilor umane cu natura de-a
lungul timpului a creat o zon distinct, cu valoare semnificativ peisagistic i
cultural, deseori de o mare diversitate biologic cu meninerea capitalui natural la un
nivel optim de funcionare, ct mai apropiat posibil de regimul iniial de funcionare.
Poziia Masivului Bucegi n Cetatea Carpailor sud-estici care se nal n mijlocul
spaiului geografic romnesc confer acestui scop un caracter naional, dar mai ales
mrete responsabilitatea celor ce au rspunderea aplicrii acestor principii.
3
ROMSILVA

_____________________________________________________________________________________________________________
Deasemenea, prin scopul urmrit vor fi asigurate i condiiile optime pentru
activitile educaionale, recreative i de cercetare tiinific.
Zona munilor Bucegi despre care exist referiri nc din secolul XV, a fost
propus pentru protejare n anul 1936, datorit peisajelor inegalabile i a diversitii
speciilor de plante i animale specifice acestui masiv.
Cu toate acestea s-a reluat aceast propunere abia n 1990, cnd s-a concretizat
prin Ordinul ministrului apelor, pdurilor i mediului nconjurtor nr. 7/1990, fiind
oficializat alturi de alte arii protejate ale Romniei, prin Legea nr. 5/2000, limitele
acestuia fiind stabilite prin Hotararea Guvernului nr. 230/2003.
Acte normative ce fundamenteaz existena i managementul Parcului Natural
Bucegi
Valoarea deosebit a patrimoniului natural dar si a peisajului a atras de foarte
mult timp atentia iubitorilor de natura, atat ca turisti cat si ca specialisti consacrati in
acest domeniu. Prima recunoastere a valorii stiintifice a Masivului Bucegi si
propunere de infiintare a unei rezervatii stiintifice a avut loc in anul 1936. In anul
1990 prin Ordinul ministrului apelor, pdurilor i mediului nconjurtor nr. 7/1990,
Masivul Bucegi a fost declarat ca Parc de Interes National. Incadrarea si limitele
Parcului au suferit modificari succesive astfel incat in anul mai sus mentionat acesta a
fost declarat ca Parc Natural prin Legea nr. 5 din 2000, in cadrul acestui act normativ
fiind nominalizate si cele 14 rezervatii naturale din perimetrul lui. Demn de precizat
este faptul ca infiintarea Parcului Natural Bucegi s-a facut pe baza unui Studiu de
Fundamentare comandat de Ministerul Mediului si realizat de catre Academia
Romana prin institutele de specialitate ale acesteia.
Din 2000 si pana in prezent, atat Legea Mediului cat si Legea privind regimul
Ariilor Naturale Protejate au cunoscut modificari si completari succesive astfel incat
la aceasta data administrarea ariei protejate se face in baza Ordonantei de urgenta a
Guvernului nr.57/2007, cu modificrile i completrile ulterioare, precum si a
Ordonantei de urgenta a Guvernului nr.195/2005, aprobat cu modificri i completri
prin Legea nr.265/2006, cu modificrile i completrile ulterioare. Cele 2 acte
normative mai sus mentionate au fost elaborate avand in vedere necesitatea si urgenta
compatibilizare a legislatiei nationale cu cea a Uniunii Europene.
Administratia Parcului isi desfasoara activitatea in baza Hotararii Guvernului nr.
230 / 2003, act normativ prin care au fost stabilite limitele Parcului precum si
organigrama. Tot in acelasi timp, prin Ordinul ministrului agriculturii i dezvoltrii
rurale nr. 552 / 2003 a fost stabilita zona de conservare speciala, integrala si stricta
conform legislatiei revizuite a Parcului.
4
ROMSILVA

_____________________________________________________________________________________________________________
In anul 2008 Masivul Bucegi impreuna cu suprafata curenta aferenta culoarelor
de legatura cu bazinul hidrografic Doftana a fost inclus in Reteaua Europeana a Ariilor
Naturale Protejate ca sit Natura 2000.
CAPITOLUL 2
ZONAREA I OBIECTIVELE DIN PUNCT DE VEDERE AL

CONSERVRII NATURII
1.Zonarea intern a Parcului Natural Bucegi
Parcul Natural Bucegi, arie natural de interes naional a fost structurat n 4

zone distincte : zona de protecie strict-ZPS, zona de protecie integral-ZPI, zona de
management durabil-ZMD i zona de dezvoltare durabil a activitilor umane-ZDD.
Definirea i delimitarea acestor zone interne de ctre Consiliul tiinific al Parcului
Natural Bucegi a avut la baz Studiul de fundamentare al Parcului Natural Bucegi
precum i studii de cercetare, lucrri de specialitate , referitoare la patrimoniul natural
al Parcului si a fost inclusa in Planul de Management al Parcului.
Zona de protectie stricta are o suprafata de 4016.0 ha.
n zona de protecie strict au fost incluse zonele slbatice n care nu au existat
intervenii antropice sau nivelul acestora a fost foarte redus. Inaccesibilitatea acestor
zone datorit reliefului accidentat n cazul Abruptului Prahovean, zonei Colii lui
Barbe i a Cheilor Orzei i Znoagei precum i restricionarea accesului n Petera
Rtei au favorizat conservarea unor elemente de mare importan tiinific a cror
protecie i conservare necesit un management special.
Zona de protectie integral are o suprafata de 7364.22 ha.
Cuprinde cele mai valoroase elemente de patrimoniu natural din perimetrul Parcului,
protecia i conservarea acestora impunnd adoptarea unor msuri de management
conservativ fiind totui permise acele activiti care nu aduc prejudicii acestui
patrimoniu, avnd caracter de activiti tradiionale durabile. In aceasta zona au fost
5
ROMSILVA

_____________________________________________________________________________________________________________
incluse urmatoarele suprafete: Plaiul Hotilor,Cheile Tatarului, Zanoaga-
Lucacila,Turbaria Laptici, Poiana Crucii, Complexul paleontologig si carstic din
muntele si platoul Strunga, Zona Bucsoiu-Malaiesti-Gaura, Sistemul carstic Horoaba-
Pestera Ialomitei, Cheile Ursilor, Poiana Horoabei, Cocora, Cheile si Coltii Brateiului,
Peles-Urlatoarea-Poiana Costilei.
Zona de management durabil are o suprafata de 19100.85 ha.
A fost constituit din acele suprafee de teren a cror valoare a biodiversitii permite
i utilizarea raional a resurselor naturale precum i activiti de protecie a pdurilor
i activiti tiinifice i educative. Aproximativ 71%, cca. 13672.23 ha din aceasta
suprafata este ocupata de fond forestier ,iar restul de 29 % cca. 5428.91 ha este
ocupata de pajisti alpine.
Zona de dezvoltare durabil a activitilor umane are o suprafata de 2016.53 ha.
A fost constituit, avand in vedere potentialul turistic si necesarul dezvoltarii cu
precadere a turismului pe baza solicitrilor formulate de ctre comunitile locale din
vecintatea Parcului. Definirea i delimitarea acestei zone s-a fcut astfel nct prin
activitile de investiii-dezvoltare n infrastructura turistic s nu se nregistreze
efecte negative semnificative asupra biodiversitii.
S-a tinut cont de cererile pentru dezvoltarea a trei noi zone turistice-Bolboci,
Padina-Pestera si Cota 1000 pe teritoriul administrativ al comunei Moroieni,
extinderea domeniului schiabil -Cota 2000-Valea Dorului din Sinaia si finalizarea
complexului de agrement Kalinderu din Busteni, precum si de dezvoltarea zonelor de
agrement Moieciu si Bran.
Prin solicitarile comunitatilor locale s-au facut propuneri si pentru alte obiective
ce sunt incluse in infrastructura turistica, in special partii de schi si instalatii de
transport pe cablu aferente acestora. Aceste propuneri nu au fost incluse in zona de
dezvoltare durabila, deoarece amplasarea acestora ar trebui sa fie realizata si prin zona
de protectie stricta sau integrala dupa caz, cu efecte negative majore asupra
patrimoniului natural.
Zonarea interna din punct de vedere al diversitatii biologice face obiectul anexei
nr. 1 si hartii generale a Parcului.
2. Obiectivele Parcului Natural Bucegi din punct de vedere al conservarii naturii

pe domenii prioritare
a) cunoaterea i conservarea speciilor, a diversitii biologice, a peisajului i a

mediului fizico-geografic;
Obiective specifice:
6
ROMSILVA

_____________________________________________________________________________________________________________
i) protecia peisajului terestru i acvatic pentru meninerea
diversitii habitatelor i speciilor;
ii) protecia componentelor fizice i biotice ale mediului carstic;
iii) utilizarea durabil a resurselor din ecosistemele naturale;
b) reglementarea i monitorizarea activitilor de valorificare a resurselor naturale
din Parcul Natural Bucegi, incurajarea activitilor tradiionale durabile, astfel
nct s nu fie deteriorat peisajul sau habitatele terestre i acvatice;
c) turism i recreere
i) promovarea turismului ecologic, durabil, adaptat suportabilitii PNB i
proteciei mediului;
ii) promovarea prin turism a valorilor arheologice,arhitectonice,etnografice,
folclorice, tradiionale din Parcul Natural Bucegi i zona adiacent;
iii) valorificarea zonelor sau traseelor cu potenial schiabil;
d) cercetarea tiinific
Obiectiv specific: promovarea i facilitarea activitilor de cercetare pe teritoriul
Parcului Natural Bucegi i n vecinti;
e) educaie i contientizare public
Obiectiv specific: contientizarea i educarea publicului i a factorilor interesai sau
implicai n inelegerea importanei proteciei peisajului terestru i n meninerea
interaciunii armonioase a naturii cu practicile tradiionale din domeniul social i
economic-administraie central i local, factori implicai n valorificarea
resurselor naturale;
f) comuniti locale
i) sprijinirea stilului de via i a activitilor economice tradiionale care sunt n
armonie cu natura, prezervarea sistemului social i cultural al comunitilor
locale;
ii) crearea de beneficii i stimularea bunstrii comunitilor locale prin faciliti
pentru aprovizionarea cu lemne, produse accesorii ale pdurii i prestri de
servicii;
g) Management si administraie
Obiectiv specific: asigurarea unui sistem integrat de gestionare a Parcului Natural
Bucegi n vederea realizrii obiectivelor pentru care a fost constituit.
7
ROMSILVA

_____________________________________________________________________________________________________________
CAPITOLUL 3
ANALIZA SITUAIEI ACTUALE A VIZITATORILOR N PARCUL

NATURAL BUCEGI I N VECINTATEA ACESTUIA
Masivul Bucegi este una dintre cele mai cautate destinatii turistice ale
Romaniei, n prezent inclusa atat intr-o arie naturala protejata de interes national, ca
Parc Natural, ct i n reeaua de interes european, ca Sit NATURA 2000. Anual
aceasta zon este vizitata de peste 1 milion de vizitatori, acestia optand pentru diverse
activitati turistice, n funcie de caracteristicile statiunilor turistice, capacitati de
cazare, pozitia acestora fata de principalele cai rutiere si feroviare, specific etno-
cultural local, . dar si de starea zonelor naturale vizitate, in special al peisajului
acestora.
In urma analizei sumare a activitatilor turistice din zona au rezultat cateva
consideratii de ordin general:
Activitatile turistice, inclusiv infrastructura de baza a acestora sunt inegal reprezentate
in cele 3 sectoare judetene;
Activitatile turistice se desfasoara pe intregul an calendaristic si sunt influentate de
infrastructura de cazare si de caile de acces;
Durata sejurului difera de la un sezon la altul si de la o zona la alta in functie de oferta
si infrastructura turistica;
Vizitatorii apartin tuturor claselor de varsta si categoriilor sociale;
Astfel, SECTORUL DMBOVIEAN dispune de o infrastructura turistica
limitata reprezentata de un hotel, un motel si cateva cabane, capacitatea de cazare
fiind restransa fata de suprafata aferenta acestui sector si atractiile din punct de vedere
al patrimoniului natural. Deasemenea, tot in acest sector exista un numar de 2 tabere
scolare care functioneaza pe perioada sezonului de vara. Accesul in Valea Superioara a
Ialomitei se face pe drumul judetean DJ 714, ce este in curs de modernizare. Lipsa
unei infrastructuri adecvate sporturilor de iarna si a mijloacelor de transport pe cablu,
determina prezenta vizitatorilor doar in perioada sezonului de var, cnd sunt posibile
activitatile de drumetie, campare si picnic. In perioada de iarna prezenta vizitatorilor
este foarte restransa, acestia vizitand zona in special in perioada sarbatorilor de iarna.
Durata sejurului este diferit si se constata 2 directii prioritare:
a) sejur de 2-3 zile la sfarsit de saptamana, majoritatea vizitatorilor provenind din
Bucuresti, Targoviste si localitatile limitrofe Parcului.In aceasta situatie vizitatorii
prefera zonele de campare si mai putin cazarea in cabane sau unitati hoteliere, acestea
8
ROMSILVA

_____________________________________________________________________________________________________________
nedispunand de amenajari specifice sporturilor de vara-terenuri de sport, piscine in aer
liber, .
b) sejur de 10-12 zile in cabanele Padina, Bolboci, Coteanu, vizitatorii venind in
grupuri organizate si facand parte in special din categoria tinerilor.
In amandoua situatiile vizitatorii isi petrec timpul in actiuni de drumetie,
odihna in natura, picnic si in mod sporadic pescuit in apele de munte.
Avand in vedere infrastructura turistica restransa, cat si insuficienta
popularizare a elementelor de patrimoniu natural si a peisajelor din zona, activitatile
turistice sunt concentrate pe o suprafata relativ restransa in Poiana Padina si zona
limitrofa cabanelor Bolboci si Zanoaga. Lipsa unor zone de campare special
amenajate si omologate duc la degradarea in special a covorului vegetal prin
aprinderea de focuri, parcarea masinilor, abandonarea deseurilor, montarea de corturi .
Incercarea Administratiei Parcului Natural Bucegi de a organiza astfel de locuri de
campare a fost ineficienta, intrucat terenurile sunt proprietate privata iar proprietarii
acestora prefera sa le inchirieze crescatorilor de animale sau sa le vanda.
Tot in cadrul sectorului dambovitean se identifica o zona in care activitatile
turistice se asteapta a se diversifica in urmatoarea perioada de timp: Zona Cota 1000,
ce este pe cale de a se transforma intr-o microstatiune turistica la limita celor 2 judete
Prahova si Dambovita. ansele de realizare ale acesteia sunt mari, avnd in vedere ca
oferta de terenuri in zona statiunii Sinaia a scazut foarte mult in ultimul timp.In Planul
de Management al Parcului aceste zone au fost incluse in zona de dezvoltare durabila,
Consiliul Judetean Dambovita elaborand in acest sens PUG-ul comunei Moroieni.
SECTORUL PRAHOVEAN dispune de o infrastructura turistica bine
dezvoltata, atat in ceea ce priveste capacitatea de cazare, alimentatie publica si oferte
de petrecere a timpului in perimetrul statiunilor turistice dar si in ceea ce priveste
infrastructura specifica sporturilor de iarna.De asemenea Abruptul Prahovean este
strabatut de multe trasee turistice ce leaga baza versantului de partea superioar a
masivului, unde se afl cabanele si principalele atractii turistice din zona de creasta si
platou.Sectorul prahovean se evidentieaza prin faptul ca marea majoritate a
vizitatorilor apeleaza la serviciile de cazare si masa in statiunile Sinaia si Busteni,
activitatile ce presupun vizitarea Parcului, att pe timp de vara ct i iarna, fiind
desfurate pe o perioada de maxim 2 zile.
Staiunea Sinaia, supranumita si Perla Carpatilor beneficiaza de o
infrastructura generala bine reprezentata avand in vedere faptul ca activitatea turistica
in aceasta statiune a inceput inca de la sfarsitul sec. XIX odata cu inceperea construirii
Castelului Peles.
Infrastructura rutiera este formata din drumurile nationale DN 1 Bucuresti
Brasov si DN 71 Targoviste-Sinaia, precum si de drumul comunal DC Sinaia- Cota
9
ROMSILVA

_____________________________________________________________________________________________________________
1400 si reteaua stradala cu o lungime totala de 71.4 km. Legatura cu obiectivele
turistice din sectorul dambovitean dar si cu cele din zona alpina a judetului Prahova
este realizata prin DJ 713 Sinaia-Piatra Arsa cu legatura in DJ 714 Moroieni-Pestera.
Legtura feroviara se realizeaza prin linia de cale ferata dubla ce apartine Magistralei
300.
Statiunea beneficiaza de o echipare tehnico-edilitara modernizata si anume
alimentare cu apa in sistem centralizat, canalizare, alimentare cu energie electrica,
alimentare cu gaz metan. Tratarea deseurilor este realizata in mod centralizat, acestea
fiind transportate la depozitul ecologic din orasul Brasov.
Alaturi de atractiile naturale din Masivul Bucegi, vizitatorii beneficiaza si de
existena unor obiective turistice antropice deosebit de valoroase: Complexul Muzeal
Peles, Manastirea Sinaia, Cazinoul, Casa Memorila George Enescu, Parcul Dimitrie
Ghica.
Principalele forme de turism din zona determina si activitatile de vizitare din
perimetrul Parculu:
Turismul de odihna si recreere are o influenta majora asupra Parcului,
intrucat cele mai multe activitati se desfasoara pe versantul drept al Vaii Prahovei.
Muntii Baiului reprezinta o destinatie putin cunoscuta care va trebui sa fie promovata
in viitor, pentru a scadea presiunea antropica asupra Parcului. Vizitatorii din statiunea
Sinaia pot efectua drumetii montane in Masivul Bucegi, pot practica diverse sporturi
de vara in statiune dar si in perimetrul Parcului cum ar fi: tenis de camp, fotbal,
mountain-bike, alpinism, parapanta.De asemenea tour-operatorii din zona organizeaza
excursii in zona Bran- Moieciu.
Turismul pentru sporturi de iarna este favorizat de prezenta unui numar de 13
prtii de schi in curs de omologare. Aceste partii sunt deservite de o instalatie de
transport pe cablu tip telecabina pe distanta Sinaia-Cota 2000, o instalatie de transport
pe cablu tip telegondola Sinaia Cota 1400, precum si 2 telescaune intre Cota 1400 si
Cota 2000 si Cota 2000-Valea Dorului.In prezent este in curs de realizare un proiect
de modernizare a partiilor de schi din Valea Soarelui prin dotarea partiilor aferente
acestei zone cu instalatii suplimentare de transport pe cablu si zapada artificiala.
Avand in vedere amplasarea statiunii in imediata vecinatate a unor mari
centre urbane si a caii ferate si a drumului national, vizitatorii ariei naturale protejate
provin si din categoria turistilor care opteaza pentru activitati culturale, activiti de
afaceri i tranzit. Organizatorii acestor activitati includ in general in pachetul
serviciilor oferite si o excursie in perimetrul Parcului in special in zona Babele-Sfinx.
Un impact major asupra Parcului l au si vizitatorii care vin in statiune la
sfarsit de saptamana, utilizeaz serviciile de cazare si i petrec timpul in special in
natur, in zonele limitrofe orasului i n perimetrul Parcului Natural Bucegi.
10
ROMSILVA

_____________________________________________________________________________________________________________
Conform modului de evaluare a fluxului turistic, stabilit de catre Institutul
National de Cercetare-Dezvoltare in Turism, indicatorul cel mai relevant in analizele
turistice este numrul de nnoptri inregistrat in unitatile de cazare.
Tabelul 1. nnoptrile turitilor romni n Sinaia i n zona Valea Prahovei Braov

2003 2007
2007/2003
2003 2004 2005 2006 2007
(%)
Sinaia 314.667 340.561 376.876 385.860 426.264 +35,5%
Total Valea
1.005.217 1.134.921 1.205.800 1.294.460 1.396.156 +38,9%
PH - BV
% Sinaia 31,3% 30,0% 31,3% 29,8% 30,5% -
Sursa: Directiile Judetene de Statistica Prahova si Brasov
Tabelul 2. nnoptrile turitilor strini n Sinaia i n zona Valea Prahovei Braov

2003 2007
2007/2003
2003 2004 2005 2006 2007
(%)
Sinaia 74.337 97.095 105.223 90.627 104.353 +40,4%
Total Valea PH -
235.957 303.691 294.858 279.100 335.999 +42,4%
BV
% Sinaia 31,5% 32,0% 35,7% 32,5% 31,1% -
Tabelul 3. Creterea numrului de nnoptri n Sinaia i arealul Valea Prahovei

Braov 2003-2007
Sinaia 36,4 %
Total areal Valea Prahovei Braov 39,6 %
Sursa: Directiile Judetene de Statistica Prahova si Brasov, date prelucrate
Din analiza comparativa a datelor din perioada 2003-2007, rezult c numrului

de innoptari pe parcursul celor patru ani a crescut cu 36,4%. n general, rata de
cretere a numrului de nnoptri pentru staiunea Sinaia, este mai redus fa de cea a
zonei Valea Prahovei, fapt ce subliniaz dinamica deosebit de puternic a fenomenului
turistic n aceast zon. Este de ateptat ca tendina de cretere a numrului de turiti
ce innopteaz n unitile de cazare s se menin n viitor, atingnd valori tot mai
ridicate ale ratei anuale de cretere, fapt ce induce probabilitatea ca una din opiunile
de petrecere a timpului liber s fie legat de Parcul Natural Bucegi.Faptul c un numr
11
ROMSILVA

_____________________________________________________________________________________________________________
tot mai mare de turiti aleg s rmn n zon are un efect pozitiv asupra economiei
locale, ns, de aceasta se leag numrul n cretere al turitilor ce vor opta pentru
drumeii sau excursii scurte n PNB, ce are o ntreag serie de efecte negative asupra
cadrului natural i a calitii experienei turistice.
Un alt aspect pe care l relev datele statistice este creterea numrului de
nnoptri n rndul turitilor strini. n ceea ce privete Administraia Parcului, acest
fapt subliniaz necesitatea dezvoltrii unei infrastructuri turistice i de informare
turistic adecvate cerinelor acestui segment.
Deosebit de important in analiza impactului vizitatorilor asupra Parcului si
prognoza acestuia este indicatorul sosiri de turiti, constatandu-se ca in aceeasi
perioada raportata 2003-2007 numarul turistilor sositi a crescut cu 45,1 %.
Tabelul 4. Sosirile de turiti n Sinaia i total areal Valea Prahovei Braov, 2003
2007
2007/2003
2003 2004 2005 2006 2007
(%)
Sinaia 151.359 171.280 184.887 191.269 219.664 +45,1%
Total Valea PH -
491.778 584.438 620.993 676.665 766.506 +55,9%
BV
%Sinaia 30,8% 29,3% 29,8% 28,3% 28,7% -
Din punct de vedere al originii turistilor rezulta ca 80,3% sunt turisti romani.
In general in ultimii ani in statiunea Sinaia nu s-au inregistrat modificari semnificative
la nivelul duratei sejurului, acesta osciland in intervalul 2,5-2,9 zile. Din analiza
duratei sejurului a turistilor romani in Sinaia rezulta ca durata cea mai mare este in
luna august-3,1 zile, urmata de luna iulie-2,8 zile. Avand in vedere faptul ca in aceasta
perioada covorul vegetal nu este protejat si deasemenea accesul vizitatorilor este
posibil pe toate traseele turistice si nu numai, rezulta faptul ca in aceste luni impactul
antropic este maxim.
Tabelul 5. Durata sejurului turitilor romni n Sinaia i zona Valea Prahovei Braov,
2003 2007
2003 2004 2005 2006 2007
Sinaia 2,6 2,6 2,5 2,4 2,3
Total Valea Prahovei -
2,6 2,5 2,4 2,3 2,2
Braov
12
ROMSILVA

_____________________________________________________________________________________________________________
Tabelul 6. Durata sejurului turitilor romni pe luni, n Sinaia i zona Valea Prahovei -
Braov
Ian Feb Mar Apr Mai Iun Iul Aug Sep Oct Noi Dec
Sinaia 2,2 2,1 2,1 2,1 2,3 2,3 2,8 3,1 2,6 2,2 2,1 2,3
Total
Valea
2,3 2,2 2,0 2,1 2,1 2,1 2,4 2,6 2,3 2,1 2,0 2,3
PH
-BV
Turismul de week-end este deasemenea foarte bine reprezentat, o mare parte

a acestui segment reprezentnd si vizitatori ai Parcului.Cea mai mare parte a
vizitatorilor isi petrec sfarsitul de saptamana la picnic si odihna in aer liber, in special
in zonele limitrofe drumului de acces catre Hotelul Cota 1400, Complex Turistic
Poiana Regala si complexul Cuibul Dorului. Impactul acestor activitati asupra
Parcului este in procent de aproape 100 % negativ, manifestndu-se prin degradarea
covorului vegetal datorita vetrelor de foc, a colectarii lemnului mort, sau a taierii de
arbusti si puieti forestieri pentru foc si abandonarii de deseuri.
Staiunea Buteni, supranumita si Poarta Bucegilor este a doua mare destinatie
turistica din Valea Superioara a Prahovei.Infrastructura generala este asemanatoare cu
cea a statiunii Sinaia.
Resursele turistice antropice sunt deasemenea bine reprezentate, deosebit de
valoroase fiind cele 2 case memoriale precum si Casa de Cultura Busteni care
gazduiesc o paleta larga de activitati socio-culturale ce se adreseaza in egala masura
comunitatii locale cat si turistilor. Demn de semnalat este atractia turistica prijeluita
de organizarea in perimetrul Parcului Natural Bucegi, in zona Partiei Kalinderu a
Cupei Mondiala de Escalada pe Gheata.
Vizitatorii Parcului Natural Bucegi ce beneficiaza de serviciile de cazare si
masa in statiunea Busteni pot opta pentru urmatoarele activiti specifice:
Turism montan odihna, drumetie montana, sporturi de iarna, schi alpin, schi fond,
escalada pe gheata, alpinism, cunoastere a patrimoniului natural;
Turism sportiv schi pe partia Kalinderu;
Turism cultural;
Turism de afaceri si congrese;
Turism balneo-climateric in cadru restrans;
In ceea ce priveste analiza traficului turistic rezulta ca in perioada 2003-2007
acesta a scazut cu 5,4 %. Numrul de sosiri a scazut in aceeasi perioada raportata cu
11,6 %.
13
ROMSILVA

_____________________________________________________________________________________________________________
Tabelul 7. nnoptrile turitilor n Buteni, 2003 2007
Total 2007/2003
2003 2004 2005 2006 2007
nnoptri (%)
Buteni 175.086 182.501 161.901 173.069 165.606 -5,4
- din care
3.413 4.895 2.880 2.503 2.583 -24,3
strini
% strini din
1,9 2,7 1,8 1,4 1,6
total
ValeaPH-BV 1.241.174 1.438.612 1.500.658 1.573.560 1.732.155 +39,6
Total 2003 2004 2005 2006 2007 2007/2003
% nnoptri
n Buteni
din totalul
nnoptrilor 14,1 12,7 10,8 11,0 9,6
n zona
Valea PH -
BV
Nationalitatea vizitatorilor: aproximativ 98 % sunt romani.

Durata sejurului turistilor in Busteni, in 2007 oscileaza intre 2,7 si 2,9 zile/pers.
Tabelul 8. Durata sejurului turitilor n Buteni, 2003 2007 -nr. zile/turist

Localitate 2003 2004 2005 2006 2007
Durata sejurului pe total staiune
2,7 3,0 3,0 3,1 2,9
Buteni
- turiti strini 2,3 2,6 2,4 2,1 2,3
Total Valea PH BV 2,5 2,5 2,4 2,3 2,3
- turiti strini 2,4 2,4 2,5 2,5 2,4
Tabelul 9. Durata sejurului turitilor strini pe luni, n Buteni, anul 2007 -nr. zile /
turist
Ian Feb Mar Apr Mai Iun Iul Aug Sep Oct Noi Dec
Buteni 4,8 1,8 3,8 2,1 2,5 2,4 2,7 1,6 1,3 2,2 2,1 4,3
Total 4,0 3,4 2,3 2,2 2,2 2,6 2,4 2,3 2,1 2,2 2,0 2,5
Valea
PH
14
ROMSILVA

_____________________________________________________________________________________________________________
-BV
Tabelul 10. Sosiri i nnoptri, pe luni, n anul 2007 *

TOTAL Ian Feb Mar Apr Mai Iun Iul Aug Sep Oct Noi Dec
Sosiri 4075 4389 3503 4013 5181 4849 6027 6349 4654 4334 4472 5264
din care:
- strini 16 33 61 82 80 175 186 210 153 80 18 43
nnoptri 12281 13219 9655 10235 12540 13343 19828 23982 15221 9340 9461 16501
din care:
strini 77 61 231 169 202 415 505 344 197 178 20 184
Sursa: Directiile Judetene de Statistica Prahova* date operative
Turismul de week-end este de asemenea bine reprezentat, cei ce opteaza
pentru un astfel de turism vizitand doar pentru o zi zona Babele-Sfinx-Crucea
Eroilor.In aceasta zona transportul se poate face cu Telecabina Busteni-Babele dus
intors, drumetie pe traseele turistice omologate din zona, cu posibilitati de intoarcere
pe traseele din Valea Cerbului.Deasemenea o locatie importanta pentru sfarsit de
saptamana este si zona limitrofa Vaii Cerbului intre Cabana Gura Diham si orasul
Busteni la limita Parcului Natural Bucegi.
Comparativ cu zona staiunii Sinaia, staiunea Buteni este poarta de intrare n Parcul
Natural Bucegi care furnizeaz cei mai muli vizitatori n sectorul montan, zon
sensibil din punct de vedere a biodiversitii i de mare interes pentru activitile de
conservare i informare educare a vizitatorilor.
SECTORUL BRAOVEAN se caracterizeaza prin specificul turismului rural
ce se practica in aceasta zona. Oferta de cazare in hanuri, moteluri si cabane turistice a
cunoscut o evolutie aproape constanta. Numarul locurilor de primire turistica oferite
de pensiunile agroturistice a cunoscut un proces de continua crestere comparativ cu al
pensiunilor.
Zona turistic Bran-Moieciu este amplasata in partea de N-V a Masivului
Bucegi si se caracterizeaza printr-un specific aparte caracteristic zonei geografice si
etno-culturale careia ii apartine.Avand in vedere infrastructura generala cat si
specificul zonei, vizitatorii Parcului provin in special din categoria celor care prefera
agroturismul. Legatura intre localitatile de la baza versantului si atractiile turistice din
zona alpina sunt realizate pe trasee turistice omologate.
Din punct de vedere al traficului turistic se constata ca indicatorul privind
numarul innoptarilor urmeaza tendinta de crestere la nivel general din zona.
De asemenea, numarul total al turistilor a crescut constant in ultima perioada,
tendinta de crestere a cazarilor in structurile de primire turistica rurala influentand in
mod favorabil aparitia pensiunilor agroturistice.
15
ROMSILVA

_____________________________________________________________________________________________________________
Lipsa unei infrastructuri adecvate sporturilor de iarna sau a transportului rapid
in zona alpina a favorizat acele activitati turistice care se desfasoara doar in apropierea
localitatilor, drumetii, odihna in aer liber, picnic, acestea fiind posibile doar in
perioada de vara. In perioada de iarna, zona ofera doar posibilitati de recreere prin
activitati etno-culturale, plimbari in jurul localitatilor si in foarte mica masura
practicarea schiului de agrement pe partia Bran-Zanoaga.
Informatiile referitoare la unitatile de cazare, instalatiile de transport pe cablu,
infrastructura pentru sporturile de iarna fac obiectul anexelor nr. 2-5.
Estimarea numarului de vizitatori a fost preluata din fisele de prezentare a
statiunilor turistice de pe Valea Prahovei si Brasov elaborate de INCDT Bucuresti.
2.Evidena cilor de acces n aria natural protejat
Prin dispunerea Masivului Bucegi aproximativ in centrul geografic al Romaniei

acesta si implicit aria naturala protejata beneficiaza de prezenta a DN 1 Bucuresti-
Brasov, a DN 71 Targoviste-Sinaia, a drumurilor judetene 713 si 714 a drumului
comunal Sinaia-Cota 1400, precum si a caii ferate Bucuresti-Brasov apartinand
Magistralei 300. Demn de retinut este prezenta a numeroase drumuri autoforestiere
care deservesc fondul forestier din arie precum si a drumurilor tehnologice necesare
pentru buna desfasurare a activitatii la diverse relee de telecomunicatii, statii meteo,
refugii salvamont, prevzute n anexa nr. 5.
Semnalizarea si restrictionarea insuficienta a accesului pe aceste drumuri duc la
degradarea covorului vegetal, polurea chimica si fonica a habitatelor specifice de
munte datorita prezentei mijoacelor de transport auto de teren si a ATV-urilor
neautorizate.
Evidenta cailor de acces si a punctelor de intrare in Parc sunt prezentate in anexa
nr. 6. Demn de precizat este faptul ca Parcul Natural Bucegi beneficiaza de existenta a
doua instalatii pe cablu de tip cabina, a unei instalatii pe cablu de tip gondola si a unui
mijloc de transport public din centrul orasului Sinaia pana la statia de pornire a
telegondolei.
3.Fenomenul de vizitare a zonelor naturale din Parcul Natural Bucegi
Pentru a avea o imagine completa a fenomenului de vizitare si pentru a putea

formula masurile de management astfel incat aceasta activitate sa nu depaseaca
capacitatea de suport a ariei protejate, Administratia Parcului, sub directa coordonare a
Institutului de Cercetare si Amenajari Silvice Bucuresti, a monitorizat fluxul turistic
in 3 puncte importante din Parc: Cota 2000 la intersectia traseelor spre Piatra Arsa si
Bolboci, Babele la intersectia traseelor spre Piatra Arsa, Pestera si Varful Omu si
16
ROMSILVA

_____________________________________________________________________________________________________________
Poiana Crucii pentru Valea superioara a Ialomitei. Institutul de Cercetare si Amenajari
Silvice Bucuresti a elaborat chestionarele, a stabilit intervalul de timp intre 2 actiuni
de monitorizare si a prelucrat datele obtinute.
Din analiza datelor au rezultat urmatoarele caracteristici ale vizitatorilor:
n ceea ce privete durata vizitrii, vizitatorii Parcului Natural Bucegi, 36 % din
vizitatori petrec 2 zile/perioada in Parc, 24% din total petrec 1 zi/perioada, durata
medie scazand exponential pentru 3,4 sau mai multe zile.
n ceea ce privete numrul activitatilor desfurate n Parcul Natural Bucegi,
30% din vizitatori practic 2 activiti turistice i circa 28% aleg o singur activitate,
procentul acestora scazand apoi pentru 3, 4 sau mai multe activitati.
Activitatile preferate de vizitatori sunt in ordine urmatoarele: excursii,
fotografiere, scurte plimbari, vizitare manastiri si vizitare pesteri.
Referitor la tipul de cazare preferat, majoritatea vizitatorilor aleg cabanele 45%,
urmate de pensiuni 18% si corturi 13%.
Mijloacele de transport preferate pentru a ajunge in zon sunt trenul 67%, urmat
de autovehicul personal 30%, pentru deplasarea in interiorul Parcului, 97% prefera
mersul pe jos, combinat cu telecabina 32%, auto personal 15 % si bicicleta 5%.
In raport cu motivul vizitarii Parcului Natural Bucegi, se observa ca: 48% din
vizitatori aleg Parcul pentru traseele deosebite, 47% pentru frumusetea peisajelor,
35% pentru relieful spectaculos, iar pentru 75% din acestia vizitarea Parcului a fost
principalul motiv al calatoriei.
Referitor la orasul de provenienta al vizitatorilor se observa ca o proportie
covarsitoare o reprezinta locuitorii Bucurestiului 44%, urmati de ploiesteni 8%,
brasoveni 6%, celelalte mari orase, avand in functie de distanta, un procent variabil
intre 0.01 si 2.
n ceea ce privete distana parcursa pentru a vizita Parcul, rezulta ca distanta
cuprinsa intre 101-200 km este preponderenta, urmata de distanta cuprinsa intre 51-
100 km, scazand apoi exponential cu marirea distantei.
In ceea ce privete mrimea grupurilor de turiti/vizitatori, se observa ca
predomina grupurile formate din 2 persoane 36%, urmate de cele de 3 persoane 20%,
scazand apoi pentru grupurile formate din 4,5 sau mai multe persoane.
n cazul distributiei vizitatorilor pe grupe de varsta se observa ca peste 60%
apartin grupei de varsta cuprinsa intre 18 si 30 de ani, scazand apoi cu cresterea
varstei.
In functie de venit predomina cei cu un venit de aproximativ 1250 lei-20%,
urmati la egalitate de cei cu un venit de peste 4000 lei si cei cu un venit de 750 lei-
13%.
17
ROMSILVA

_____________________________________________________________________________________________________________
Referitor la nivelul de educatie al vizitatorilor Parcului, a rezultat ca 35% sunt
absolventi de liceu, 32% sunt absolventi de colegiu, 24% au studii superioare de lunga
durata, iar 6 % au studii post universitare.
Din totalul vizitatorilor Parcului, a rezultat ca aproximativ 25% din acestia sunt
studenti.
Ponderea cea mai mare a acestui tip de vizitatori se regsete n week-end-uri,
perioade de srbtori i vara n perioada de vacane i concedii. Majoritatea
vizitatorilor care practic acest tip de turism practic cel puin o excursie i n
interiorul Parcului Natural.
Totodata s-au identificat urmatoarele categori de vizitatori:
Vizitatori pentru picnic;
Vizitatori care practic sporturile de iarn, n principal schi alpin i snowboarding in
perioada decembrie-aprilie pe partiile de schi din Valea Dorului, Valea lui Carp,
Kalinderu;
Vizitatori care practic turismul de afaceri;
Sportivi-aflati in cantonament la Piatra Arsa;
Vizitatori care practic turism cultural i monahal-Pestera, Manastirea Sinaia, Schitul
Sf. Ana;
Vizitatori dedicai drumeiilor montane;
Voluntari care desfoar activiti conservativ educative;
Vizitatori n grupuri organizate n tabere scolare, universitare;
Vizitatori atrai de obivective turistice punctuale cum ar fi monumente, pesteri,
cascade;
4.Impactul vizitatorilor asupra ariei naturale protejate i asupra comunitilor

locale
In urma analizei sumare a impactului prezentei si activitatilor vizitatorilor in

Parcul Natural Bucegi si comunitatile locale adiacente, rezulta unele aspecte de natur
pozitiv:
a) prin serviciile de cazare, alimentatie publica, intretinere si operare infrastructura
turistica inclusiv instalatii de transport pe cablu se inregistreaza un aport
financiar considerabil la bugetul comunitatilor locale.
b) serviciile turistice oferite vizitatorilor din Parc creeaza locuri de munca stabile
pentru locuitorii din zona;
c) activitatile de constientizare publica si publicitate duc la cresterea popularitatii
Parcului, a atragerii de vizitatori, iar prin popularizarea regulilor de vizitare,
18
ROMSILVA

_____________________________________________________________________________________________________________
teoretic se poate asigura si o mai buna protectie asupra celorlalte arii protejate
vizitate de acestia in viitor.
Un caz special l reprezint zona Moieciu-Bran unde aportul financiar din
turism este important, in ultimii ani activitatile traditionale de crestere a animalelor si
exploatare si valorificare a masei lemnoase s-au redus atat datorita unor factori
macroeconomici cat si datorita infiintarii Parcului Natural Bucegi urmat de restrictii
privind valorificarea patrimoniului natural-pajisti alpine, lemn, piatrasi altele
asemenea;
Impactul negativ asupra ariei se datoreaza in special degradarii si poluarii
elementelor de patrimoniu natural fiind identificate:
a) abandonarea de deseuri in zonele neautorizate de picnic din apropierea cailor de
transport auto;
b) alimentarea voluntara sau involuntara a carnasierelor mari prin oferirea de
hrana sau abandonarea de resturi alimentare in habitatele specifice acestor
animale;
c) degradarea monumentelor naturii prin inscriptionari, escaladarea stancilor .;
d) componenta covorului vegetal din imediata apropiere a traseelor turistice a
suferit modificari majore, plantele cu aspect si colorit deosebit disparand in
totalitate;
e) potecile turistice suprasolicitate au dus la degradarea pajistilor alpine, a
covorului vegetal si chiar a solului in imediata apropiere a cabanelor si celor
mai vizitate monumente ale naturii -Babele, Sfinxul, Poteca spre Crucea
Caraiman .;
f) prsirea traseelor marcate duce la apariia de trasee alternative diverse sporind
gradul de afectare a unor habitate naturale;
g) numrul tot mai mare de vizitatori n zona montan superioar excede n unele
cazuri capacitatea de suport;
h) poluarea generat de ape menajere uzate de la cabanele montane i alte faciliti
turistice;
i) accesul turistilor a dus la retragerea faunei in zonele inaccesibile, care de cele
mai multe ori nu pot asigura necesarul de hrana a efectivelor de animale;
j) accesul cu mijloace de transport auto, ATV-uri, atat pe drumurile publice
existente cat si n afara acestora n unele cazuri, stationarea sau circulatia
acestora pe covorul vegetal au dus la degradarea habitatelor caracteristice zonei
alpine;
k) turismul in pesteri a dus la degradarea acestora atat prin disparitia cvasitotala a
speleotermelor, a modificarii parametrilor de habitat prin introducerea
iluminatului artificial, poluarea cu deseuri, inscriptionarea peretilor;
19
ROMSILVA

_____________________________________________________________________________________________________________
l) aparitia acomodarilor ne-traditionale sau defectuos proiectate;
m) deteriorarea marcajelor, a amenajarilor-panouri, podete, poteci din perimetrul
ariei;
n) deversarea de detergenti si produse petroliere in apele curgatoare;
o) pescuitul si modificarea zoocenozelor specifice habitatului acvatic prin
recoltarea de produse de balastiera
p) modificarea zonelor frecventate de catre speciile de fauna protejata datorita
zgomotului si eventual a gazelor de esapament;
5.Tendine ale diverselor segmente de vizitatori
a) Vizitatori ce vin fr o promovare special
Avand in vedere actualele conditii socio-economice ce influenteaza inclusiv

turismul si situaia actual a fenomenului de vizitare, se preconizeaz c in urmatorii 2
ani, se vor manifesta urmtoarele tendine ale vizitatorilor:
Va crete fluxul vizitatorilor care practic turism de odihn i recreere cu un sejur
de maxim 3 zile n special n zonele accesibile auto, respectiv Cota 1000, Cuibul
Dorului, Sinaia-Cota 1400 si pe drumurile adiacente, intrarea pe drumurile auto
Valea Babii, Valea Urlatorii, Valea Cerbului, Valea Glajariei, Valea Portii, Valea
Simonului si Valea Bangaleasa, precum i n zonele montane deservite de telecabine,
respectiv zona Babele.
Va crete fluxul vizitatorilor care practic drumeii montane si alpinism practicate
in special de iubitori ai naturii cu o valoare minima a bugetului alocat acestora;
In paralel vor scadea actiunile si beneficiarii turismului cu sejururi lungi si
costuri proportionale cu acestea.
b) Vizitatori ce vin atrai de politica manageriala in domeniu a Administraiei
Politica administraiei este orientat n general spre atragerea unui numr ct mai
mare din vizitatorii deja existeni ai Parcului Natural Bucegi nspre activiti de turism
durabil i ecoturism cu impact negativ minim asupra mediului, n special drumeii
montane, excursii cu ghid, tabere organizate, excursii specializate pe observarea
monumentelor naturale, a florei i faunei, schi de tur i de fond, ciclism.
Administratia Parcului Natural Bucegi, prin masurile generale stabilite prin
Planul de Management al ariei, detaliate si armonizate conform noii situatii socio-
economice la nivel national si european elaboreaza prezentul Plan de Management al
Vizitatorilor si isi propune urmatoarele deziderate:
20
ROMSILVA

_____________________________________________________________________________________________________________
i) promovarea n rndul vizitatorilor a ghizilor acreditati din partea Administratiei
sau agreeati de ctre aceasta;
ii) atragerea unui segment cat mai mare de vizitatori carora patrimoniul natural si
protectia acestuia sa nu le fie indiferent si prin actiunile curente sa asigure
protectia si conservarea mediului;
iii) popularizarea regulilor de vizitare ale ariei protejate cu posibilitatea de replicare
in reteaua de arii naturale protejate de interes national si european;
iv) protejarea patrimoniului natural prin organizarea de actiuni de ecologizare;
v) protejarea speciilor de carnasierele mari prin monitorizarea acestora si
descurajarea hranirii voluntare sau involuntare a acestora;
vi) asigurararea calitatii factorilor de mediu prin implementarea in cadrul tuturor
unitatilor turistice de cazare, alimentatie publica, gospodarii anexe, parcare, a
normelor europene de gestionare a deseurilor si apelor uzate;
vii) crearea unui corp de vizitatori care permanent sau prin rotatie sa sprijine
personalul Administratiei in actiunile de constatare si sanctionare a celor ce
incalca regulamentul ariei protejate;
viii) disponibilitatea vizitatorilor de a apela la serviciile ghizilor acreditati din partea
Administratiei sau agreeati de aceasta;
Actiunile mai sus mentionate consideram ca vor asigura conditiile minime unui
ecoturism durabil care vor satisface cerintele vizitatorilor din Parc, asigurand in egala
masura si protectia si conservarea patrimoniului natural al acestuia.
6.Analiza SWOT
1. Oportunitati
a) cresterea segmentului de piata turistica interesat de ecoturism;
b) liberalizarea circulatiei turistilor in UE;
c) vecinatatea Castelului Bran, Castelului Peles si a Sf. Manastiri Sinaia;
d) cresterea interesului pentru activitati recreative n aer liber;
e) noi posibilitati de marketing, n special pe Internet care permite accesul pe piete
internationale aflate n cutare de noi destinatii turistice la costuri foarte reduse.
f) rolul Parcului n promovarea i managementul ecoturismului prin activitati
proprii i prin intermediul parteneriatelor;
2. Amenintari
a) dezvoltarea peste capacitatea de suport a patrimoniului natural a turismului ;
b) usor accesibil ;
21
ROMSILVA

_____________________________________________________________________________________________________________
c) nerespectarea traseelor marcate;
d) cresterea cantitatilor de deseuri ramase n urma vizitatorilor;
e) camparea aleatorie n zone sensibile din punct de vedere al biodiversitii;
f) aparitia constructiilor ne-traditionale sau defectuos proiectate;
g) aparitia presiunilor generate de dezvoltarea excesiva a zonei Bran-Moieciu;
h) presiunile constante privind extinderea intravilanelor, a domeniului schiabil n
zona Vii Prahovei i Valea Superioara a Ialomiei ;
i) eventualul esec de a aduce infrastructura turistica la nivel european va duce la
meninerea impactului negativ la un nivel ridicat precum i la pierderea unor
piee turistice;
j) instalarea unui sistem de masuri prea restrictive privind conservarea
biodiversitatii fara justificarea acestora si popularizarea lor prin metode
specifice;
k) insuficiena informrii vizitatorilor cu privire la valorile patrimoniului natural i
regulile de vizitare;
3. Puncte tari:
a) parcul este uor accesibil cu mijloace auto, transport pe cablu;
b) 46 de monumente ale naturii de interes geologic, speologic, paleontologic,
dintre care cele mai apreciate de catre turisti Babele si Sfinxul;
c) elementele naturale specifice i peisajul deosebit;
d) popularitatea de care se bucur masivul Bucegi;
e) posibilitati de cazare variate, incepand de la cort, cabane, pensiuni, pana la
hoteluri de 4 stele;
f) multitudinea traseelor turistice -40 de trasee marcate ce leaga doua dintre cele
mai vizitate zone Valea Prahovei Bran atat pe timp de iarna cat si pe timp de
vara;
g) parcul poate suporta un numr destul de mare de activitati n aer liber cu
impact redus asupra mediului, ncepand cu plimbarile, drumeiile, alpinismul i
pn la ski, ski de tur, ski fond i speologie.
4. Puncte slabe:
a) lipsa unor programe turistice mai complexe care s atrag diverse categorii de
vizitatori n excursii organizate cu ghid;
b) alterarea peisajelor naturale datorit abandonrii de deeuri, eroziunea unor
habitate subalpine generat de fenomenul de vizitare neorganizat;
c) lipsa unei infrastructuri adecvate de informare educare a vizitatorilor n zonele
principale de acces n parc;
22
ROMSILVA

_____________________________________________________________________________________________________________
Observatie: in conditiile in care numarul de turisti e deja mare in unele zone,
promovarea Parcului si atragerea de noi turisti trebuie sa fie o masura tratata cu
discernamant si supusa unei monitorizari sustinuta si de redirijarea unor fluxuri pentru
scaderea presiunii in zonele sensibile.
Altfel, unele dintre punctele tari sunt de fapt si puncte slabe precum
popularitatea, numrul n crestere al turitilor.
CAPITOLUL 4
VIZIUNEA SI OBIECTIVELE STRATEGIEI DE MANAGEMENT A

VIZITATORILOR
Parcul Natural Bucegi - destinaie de turism durabil i arie natural protejat la

standarde europene
Obiectiv 1: Reabilitarea reelei de trasee turistice care s pun n valoare potenialul

turistic natural i cultural cu impact negativ minim al vizitrii i s asigure sigurana
turitilor.
Activiti:
a) monitorizarea fluxului vizitatorilor i cuantificarea impactelor de mediu ale
fenomenului de vizitare, clasificarea i organizarea reelei de trasee turistice
prin:
b) marcarea sau refacerea marcajelor, amenajarea unor faciliti pe trasee;
c) realizarea de sondaje calitative i calitative n rndul vizitatorilor;
d) identificarea traseelor turistice pe care se genereaz impact negativ asupra
biodiversitii;
e) nchiderea unor trasee dificile cu pericol de accidente;
f) devierea sau nchiderea unor trasee unde a fost identificat impact negativ major
asupra biodiversitii sau promovarea negativ a acestora;
g) delimitarea n sectoarele de protecie special a Peterii Rtei a unui traseu unic,
marcat prin banda reflectorizant;
h) identificarea i supravegherea locurilor de camping suprasolicitate, analiza
impactului asupra habitatelor, stabilirea toleranei ecologice a perimetrului,
dimensionarea i semnalizarea corespunzatoare a acestora;
23
ROMSILVA

_____________________________________________________________________________________________________________
i) amenajarea unui loc de campare n apropierea Peterii Ialomiei,
delimitarea,amenajarea i ntreinerea locului de tabr speologic lng Petera
Rtei;
Obiectiv 2: Evaluarea i limitarea accesului cu mijloace de transport motorizate,

modernizarea si ecologizarea traseului drumurilor si spatiilor de
parcare/campare,siguranta turistilor.
Activiti:
a) inventarierea, clasificarea, monitorizarea strii de exploatare a drumurilor auto
sau altor categorii de drumuri din PNB, a parcrilor i spaiilor de campare
limitrofe, precum i a accesului n afara drumurilor publice;
b) stabilirea de noi locuri de parcare, ntreinerea zonelor limitrofe drumurilor
publice din parc;
c) dotarea punctelor cu W.C.-uri ecologice, recipieni pentru colectarea deeurilor;
Obiectiv 3: Diversificarea ofertei de servicii turistice.
Activiti:
a) promovarea i organizarea turismului tematic si silvocinegetic, fr arm, prin
stabilirea unor locuri de observaie, fotografiere sau filmare a elementelor de
flor, faun montan si monumente ale naturii. Organizarea speoturismului i a
turismului specializat in geologie, mineralogie, ecologie, kiroptere;
b) amenajarea si promovarea a 7 trasee tematice;
c) promovarea echitaiei prin organizarea unor centre specializate n zonele cu
mare aflux turistic;
d) identificarea, inventarierea i promovarea de elemente de unicitate care pot
constitui obiective de vizitare;
Obiectiv 4: Dezvoltarea durabil a turismului prin asigurarea i meninerea unor

servicii de calitate
Activiti:
a) monitorizarea spaiilor de cazare i alimentaie public din Parc i din zona
limitrof;
b) promovarea unitilor care au o calitate ridicat a serviciilor i respect
legislaia de mediu si Regulamentul PNB;
c) sancionarea unitilor care nu respect legislaia de mediu;
24
ROMSILVA

_____________________________________________________________________________________________________________
Obiectiv 5: Asigurarea siguranei turitilor n zona montan.
Activiti:
a) identificarea locaiilor i construcia de adposturi simple contra intemperiilor
sau refugii montane pe traseele turistice;
b) meninerea punctelor de permanen Salvamont, modernizarea infrastructurii
specifice i dotarea corespunzatoare pentru supravegherea activitilor turistice,
prevenirea accidentelor, informarea turitilor;
Obiectiv 6: Constientizare public, complex si de calitate
Activiti:
a) realizarea unui Centru de Vizitare;

b) promovarea Regulamentului Parcului Natural Bucegi precum si a regulilor
specifice pentru protectia fiecarui obiectiv turistic,monument al naturii sau zona
peisajera deosebita, prin confectionarea si montarea de panouri indicatoare,
afise, pliante in/la principalele obiective turistice, cai de acces, si puncte de
informare;
c) scolarizarea si acreditarea de ghizi, inclusiv pentru complexele carstice;
d) educaia ecologic prin realizarea de parteneriate cu universiti, coli, cluburi,
asociaii de mediu;
e) parteneriat strategic cu Universitatile Transilvania si Valahia ;
f) elaborarea i difuzarea de materiale informative, pliante, afie, brouri cu
caracter educativ;
g) realizarea i promovarea unui manual al Parcului, includerea acestuia n
programa colar, difuzarea ctre toi factorii interesai sau implicai i
realizarea de ore de clas la centrele de vizitare ale Parcului;
h) atragerea tinerei generaii n protecia biodiversitii;
i) elaborarea i aplicarea unui program special de educaie i contientizare n
taberele colare organizate n Parc i n zona limitrof prin panouri informative,
editarea de brouri, casete video, acordarea de diplome pentru protejarea
biodiversitii i a carstului;
j) implicarea ONG-urilor, a membrilor Salvamont i a ghizilor montani n
programe de educare a turitilor;
k) implicarea mass-media n aciuni de promovare a activitilor de conservare a
peisajelor, habitatelor, florei i faunei deosebite, prin articole, interviuri,
documentare, filme despre Parcul Natural Bucegi;
25
ROMSILVA

_____________________________________________________________________________________________________________
l) realizarea si actualizarea periodica a paginii web a Parcului Natural Bucegi;
m) elaborarea unui capitol special referitor la carst i speoturism;
Obiectiv 7: Monitorizarea traseelor de alpinism
Activitatea: Stabilirea impactului asupra habitatelor, reglementarea si

monitorizarea accesului
Obiectiv 8: Protejarea naturii n activitile de valorificare a potenialului turistic,

schiabil, tiinific i economic al zonei -construire/reamenajare/ntreinere a
facilitilor turistice de pe suprafaa parcului.
Activitatea: monitorizarea modului de amenajare i ntreinere a prtiilor de schi, a

modului de realizarea a construciilor i a altor amenajri cu caracter turistic,
respectarea legislaiei i a condiiilor din avizele eliberate de Administraia Parcului-
decopertri, nivelri, parapei de protecie, parazpezi, construcii pasagere pe
perioada sezonului de schi;
Obiectiv 9: Promovarea turismului durabil
Activitati:
a) realizarea i publicarea de hri pentru traseele turistice de alpinism i
ciclism montan, cu precizarea gradelor de dificultate ale acestora, realizarea
de pliante i brouri cu activitile ecoturistice care se pot desfura n parc;
b) promovarea imaginii Parcului Natural Bucegi prin intermediul organizaiilor
de mediu din ar i strintate;
Obiectiv 10: Realizarea de venituri din activitatea de vizitare a parcului.
Activiti:
a) introducerea unor tarife de vizitare pentru obiective din parc;

b) dirijarea unei pri din taxele de staiune pentru activiti de monitorizare a
fluxului turistic, aciuni de ecologizare, aciuni de ntreinere a facilitilor
turistice;
c) realizarea de excursii cu ghizi specializai ai APNB;
d) promovarea pescuitului sportiv in locurile stabilite prin planurile de actiune ale
Administratiei Parcului Natural Bucegi;
26
ROMSILVA

_____________________________________________________________________________________________________________
e) realizarea unui parteneriat cu Manastirea Pestera in ceea ce priveste accesul si
utilitatile Pesterii Ialomita-energie electrica, infrastructura.
CAPITOLUL 5
TEME SI ACTIVITATI
1. Zonarea din punct de vedere al recreerii i turismului
In urma analizei comparative a zonarii din punct de vedere al protectiei mediului

si a rezultatului masurilor de monitorizare a vizitatorilor din ultimii ani rezulta ca
suprafata ariei naturale protejate este in mod diferit vizitata, impactul antropic fiind de
asemenea diferentiat in functie de categoriile de vizitatori, mijloacele de transport
utilizate de acestia, precum si vulnerabilitatea elementelor de patrimoniu natural.
Pentru a stabili o zonare interna din punct de vedere al vizitatorilor, am luat in
calcul urmatoarele aspecte:
Existenta a 40 de trasee turistice din care 37 omologate.Cea mai mare parte din aceste
trasee au fost realizate cu multi ani in urma si sunt parte integranta a activitatii
turistice din Parc, prevzut n anexa nr .7.
Existenta a 82 de trasee de alpinism omologate, prevzute n anexa nr. 8.
Existenta unui drum axial incadrat in categoria drumurilor judetene ce face legatura
intre Moroieni si Hotelul Pestera, asigurand practic accesul in intreaga zona a Vaii
Superioare a Ialomitei.De asemenea exista un drum care face legatura intre Sinaia si
Complexul Piatra Arsa, favorizand practic accesul auto pe Platoul Bucegi;
Existenta a 2 instalatii de transport pe cablu de mare capacitate, a unei telegondole si a
unui telescaun care asigura accesul vizitatorilor in zona alpina;
Existenta unui numar mare de drumuri auto forestiere care deasemenea favorizeaza
accesul auto in principalele bazine forestiere.Practic fiecare bazin forestier intre Valea
Bangalesii si Valea Rateiului este deservit de un drum auto forestier;
Existenta de unitati de cazare si alimentatie publica in perimetrul Parcului;
In urma analizei impactului antropic al vizitatorilor asupra ariei in functie de

mijloacele de transport folosite de acestia si destinatiile din Parc au fost stabilite un
numar de 5 categorii de zone.
1.1 Zone linitite:
Abruptul Prahovean incepand in cu versantul stang tehnic al Vaii Paltinului pana la
limita de judet, inclusiv traseele de alpinism;
27
ROMSILVA

_____________________________________________________________________________________________________________
Abruptul Brasovean : Malaiesti, Bucsoiu,Gaura;
sectorul Ratei, Cheile Rateiului si Coltii Brateiului, inclusiv Pestera Ratei;
Valea Horoabei, inclusiv Turnul Seciului;
1.2 Zone cu acces fara ghid pe trasee si poteci -deplasare nemotorizata.
In aceste zone vizitatorii pot face drumetii pe traseele tematice sau traseele
turistice omologate si marcate fara ghid acestia avand obligatia de a respecta regulile
de vizitare prezentate pe panourile informative care sunt sau vor fi amplasate pe aceste
trasee din:
a) sectorul prahovean de la Valea Zgarbura la Valea Paltinului;
b) sectorul dambovitean de la Dichiu pana la Varful Omu si Valea Ialomitei,
Muntele Doamnele, inclusiv Paraul Doamnele, Coltii Tapului, Obarsia Coteana,
Tatarul, Plaiul Mircii , Deleanu, Lucacila.Tot in sectorul dambovitean in aceasta
zona va fi inclus si traseul Dobresti-Scropoasa-Cheile Zanoagei-Zanoaga si
Pestera Ialomitei;
c) sectorul brasovean: Valea Bangalesei de la limita drumului auto forestier in
Saua Strunga, Grahotis, Poiana Gutanu, Valea Simonului;
1.3 Zone pentru parcare, picnic, cazare in care accesul este permis si mijloacelor de
transport auto
In aceasta zona au fost incluse suprafetele de teren limitrofe obiectivelor turistice
la care accesul se poate face si cu mijloace de transport auto. Sunt incluse in general
cele mai afectate zone in care se constata cea mai mare concentrare a numarului de
vizitatori, in special la sfarsit de saptamana. Impactul negativ asupra patrimoniului
natural se datoreaza in special aprinderii de focuri in locuri neamenajate, colectarea de
lemn mort sau taierea de arbusti sau puieti forestieri, abandonarea de deseuri .
Sectorul prahovean:
a) Sinaia-Cota 1400 cu ramificatie la Poiana Stanii
b) Sinaia-Cuibul Dorului-Complex Sportiv Piatra Arsa
c) Busteni-Gura Diham-Versant drept tehnic a Vaii Cerbului
Sectorul brasovean:
a) Zanoaga-Sosire partie schi-Valea Portii
Sectorul dambovitean:
a) Raciu-Valea Ialomitei-Tabere
b) Zanoaga-Bolboci
c) Cheile Tatarului-Refugiu Salvamont-Pestera
1.4 Zone cu locuri de campare, cabane turistice la care accesul se face numai prin
activitati de drumetie, ciclism, turism ecvestru
28
ROMSILVA

_____________________________________________________________________________________________________________
In aceasta zona au fost incluse in special destinatiile turistice-cabane sau repere
importante-monumente ale naturii, varfuri de munti . care pot fi vizitate doar pe poteci
turistice.
Sectorul prahovean:
a) Zona Furnica -Miorita- Valea Dorului
b) Babele, Caraiman inclusiv Monumentul Eroilor de pe Caraiman
c) Varful Omu, Poiana Izvoarelor
1.5 Zone de dezvoltare a activitatilor de vizitare in vecinatatea ariei
In aceasta categorie au fost incluse suprafetele propuse in zona de dezvoltare durabila
in conformitate cu zonarea interna a Parcului si deasemenea si alte suprafete pe care
sunt amplasate diferite obiective turistice importante si care in general sunt preferate
de catre turisti pentru plimbare, picnic, in imediata vecinatate a statiunilor.
Sectorul prahovean
a) Sinaia-Calea Codrului-Taverna Sarbului-obiective importante:Complexul
muzeal Peles, Manastirea Sinaia
b) Busteni-Poiana Palanca-Gura Diham -obiectiv important:Manastirea Caraiman
Sectorul brasovean
a) Rasnov-Tinoasa
b) Bran- Valea Portii-obiectiv important:Complex muzeal Bran
c) Valea Simonului
d) Valea Bangalesei
Sectorul dambovitean
a) Sat Dobresti-comuna Moroieni-obiective importante:Manastirea Pestera, Lac
acumulare Bolboci,Cabana Bratei
Elementele de infrastructura pentru vizitare, existente in aceste zone sunt figurate pe
harta turistica a Parcului, anexa a Planului de Management.
2. Planul de interpretare i informare
Infrastructura
Tehnici de
Zona Teme de interpretare necesara pentru
interpretare
interpretare
Zone linistite Prezentarea Parcului- Personala-cu ghid,
activitati, obiective, . -impactul negativ al
turismului
necontrolat asupra
platoului Bucegi;
- importana
29
ROMSILVA

_____________________________________________________________________________________________________________
pstrrii nealterate a
habitatelor
subalpine;
Zone cu acces fara Habitate, traseul parcurs,
ghid pe trasee si reguli de vizitare, impersonala-panouri panouri
poteci monumente
intrare Parc, reguli de
Zone pentru
vizitare, trasee posibile impersonala-panouri panouri
parcare, picnic,
din acel loc
Zone de dezvoltare Habitate, intrare Parc,
a activitatilor de reguli de vizitare,
impersonala-panouri panouri
vizitare in monumente, obiective
vecinatatea ariei din vecinatatea Parcului
Teme pentru traseele tematice

Busteni - Cascada Urlatoarea - Traseul Alexandru Beldie tema botanica in special
Busteni Jepii Mici Babele Sfinx - Traseul Niculae Baticu
Lacul Scropoasa Zanoaga Traseul Nestor Urechia
Padina - Valea Doamnele - Drumul Granicerilor - Saua Strunga Padina Traseul
Nicolae Gelepeanu
Raul Mare La uzina Sapte Izvoare Traseul Mos Butmaloi
Valea Bangaleasa - Poiana Gutanu - Grohotis - Valea Bangaleasa- Traseul Bucura
Dumbrava
Turbaria Laptici -
3. Infrastructura pentru informare i educaie ecologic
Marea diversitate a patrimoniului natural , precum si impactul antropic asupra

acestuia impun diversificarea masurilor de protectie si conservare, un accent deosebit
avand actiunile de informare si educare.Pentru indeplinirea in bune conditii a acestui
deziderat, in paralel cu activitatea zilnica a Administratiei Parcului se impune si
completarea si modernizarea infrastructurii specifice pt informare si educare.
Informarea corecta si completa a vizitatorilor dar si a reprezentantilor comunitatilor
locale asupra scopului, obiectivelor si masurile stabilite prin Planul de Management al
ariei se poate realiza in mod optim doar in centre de vizitare si puncte de informare
accesibile tuturor categoriilor de vizitatori si comunitatilor.
30
ROMSILVA

_____________________________________________________________________________________________________________
Conform Planului de Management in Parcul Natural Bucegi vor fi realizate 2 Centre
de Vizitare si 5 Puncte de Informare.Realizarea acestora se va face in mod etapizat in
functie de posibilitatile financiare.
Astfel, n prima etap se va realiza un Centru de Vizitare in orasul Busteni, judetul
Prahova si se va amenaja un punct de informare in comuna Moroieni, judetul
Dambovita. Prin realizarea acestor 2 obiective de infrastructura se doreste crearea unui
cadru unitar de informare si educare a publicului larg.
CENTRUL DE VIZITARE BUTENI
Prin amplasarea in orasul Busteni a Centrului de Vizitare se va realiza actiunea

de informare si educare a turistilor din Valea superioara a Prahovei din statiunile
Sinaia, Busteni si Azuga.Practic acest Centru de Vizitare va fi amplasat in imediata
vecinatate a punctului de pornire a 3 trasee turistice foarte frecventate:Busteni-
Cascada Urlatoare, Busteni-Platou Bucegi prin Jepii Mari, Busteni-Babele.De
asemenea in zona este amplasata Statia de Telecabina Busteni- Babele precum si
Hotelul Silva, destinatii turistice pentru un numar mare de vizitatori.
Acest amplasament este de asemenea favorabil deoarece se afla in imediata apropiere
a DN 1 si a caii ferate, facand posibil accesul atat a vizitatorilor cat si a comunitatilor
locale din zona.
Locatia Centrului :UP I Caraiman, u.a 16 pe teritoriul administrativ a Regiei Nationale
a Padurilor-Romsilva.
Fluxul de vizitatori
Conform datelor puse la dispozitie de catre S.C Teleferic Prahova S.A in anul
2007 au fost inregistrati un numar 146 281 de vizitatori, care s-au deplasat cu
instalatia pe transport pe cablu Busteni Babele, iar in anul 2008 in perioada ianuarie-
iulie au fost inregistrati un numar de 43 948.
Numarul turistilor sositi in Busteni la nivelul anului 2007 a fost de 57 110, iar
numarul total de turisti inregistrati pe Valea Prahovei si statiunile turistice din sectorul
brasovean al Parcului a fost de 766 506.Din analiza acestor date, precum si a
rezultatelor actiunilor proprii de monitorizare a fluxului turistic rezulta ca acest Centru
de Vizitare se adreseaza unui numar remarcabil de vizitatori.
n afara vizitatorilor care folosesc instalaiile de transport pe cablu un numr important
de vizitatori pornesc direct n drumeii montane din zona Hotelului Silva.
Conform statisticilor, la statiile CFR Busteni si Sinaia au sosit in ultimele 12 luni
132 889, respectiv 146 708 turisti, care sunt deasemenea poteniali vizitatori ai
centrului.
Functiuni:
31
ROMSILVA

_____________________________________________________________________________________________________________
Centrul de Vizitare va indeplini in principal functia de informare si educare a
vizitatorilor si a membrilor comunitatilor locale, fiind destinat in acelasi timp
intrunirilor Administratiei Parcului cu reprezentantii comunitatilor si cu alti parteneri
pentru diferite activitati.
Teme si tehnici de interpretare

Avand in vedere complexitatea patrimoniului biologic si impactul antropic
asupra acestuia, Centrul de Vizitare va trebui sa ofere informatii cat mai complete
privind valoarea acestui patrimoniu, precum si masurile ce trebuiesc adoptate in
vederea protejarii acestuia.O prezentare completa si convingatoare a resurselor
naturale va putea induce o pozitie favorabila atat a vizitatorilor cat si a locuitorilor din
zona fata de aria naturala protejata si administratorul acesteia.
Principalele teme abordate se vor referi la : flora, fauna , habitate, monumente
ale naturii, geologie, activitati traditionale, etnografie si folclor.
Temele mai sus mentionate vor fi abordate cu tehnici moderne de interpretare
astfel incat vizitatorii cat si comunitatile locale sa beneficieze de informatii
complete.Un spatiu important va fi alocat pentru Scoala Verde, instrument educativ
prin care se va realiza educatia ecologica a tinerilor din comunitatile locale dar si din
taberele scolare ce functioneaza in zona pe timpul vacantelor.Deasemenea va fi
rezervat un spatiu pentru intrunirile cu reprezentatii comunitatilor locale si alti factori
implicati in buna desfasurare a activitatii in aria protejata.
Utilizarea principiului de cladire verde va asigura incadrarea acestui obiectiv in
peisajul local prin folosirea de materiale de constructii specifice zonei ,piatra cioplita,
lemn.Adoptarea unor solutii alternative privind alimentarea cu energie electrica a
cladirii va oferi vizitatorilor un exemplu ce poate fi preluat si de replicat.
PUNCTUL DE INFORMARE TURISTIC MOROIENI
Punctul de informare turistic va fi amenajat la extremitatea sudica a Parcului

Natural Bucegi, in cladirea Administratiei si se va adresa vizitatorilor si comunitatilor
locale care au ca destinatie sectorul dambovitean al Parcului, precum si comunitatilor
locale din zona.Realizarea acestui punct de informare este importanta deoarece in
aceasta zona nu exista alta posibilitate de informare si educatie cu toate ca sectorul
dambovitean reprezinta 50% din suprafata Parcului.Pana la realizarea celui de-al
doilea Centru de Vizitare, Punctul de Informare de la Moroieni va asigura toate
activitatile de informare si educatie din zona.
32
ROMSILVA

_____________________________________________________________________________________________________________
Locatia Punctului de Informare va fi in comuna Moroieni, judetul Dambovita in
cladirea Administratiei Parcului Natural Bucegi.
Fluxul de vizitatori
Numarul mare de vizitatori care intra in Parc prin imediata vecinatate a punctului
de informare, precum si prezenta in aceasta zona a 2 tabere scolare impun crearea unui
cadru organizat pentru diseminarea informatiilor asupra patrimoniului natural si a
regulilor de vizitare a Parcului.
Functiuni:
Punctul de Informare va indeplinii atat functia de informare si educare cat si aceea de
a favoriza actiunile de constientizare publica adresate comunitatilor si autoritatilor
locale din zona.
Teme si tehnici de interpretare vor fi similare celor adoptate in Centrul de Vizitare, in
functie de spatiul disponibil.
In etapa a doua va fi realizat inca un Centru de Vizitare in Valea Superioara a
Ialomitei in zona turistica Padina-Pastera iar celelalte Puncte de Informare vor fi
organizate la nivelul fiecarei statiuni limitrofe Parcului:Sinaia,Rasnov,Bran si
Moieciu.
4.Msuri pentru implementarea zonrii turistice i a strategiei de management al

vizitatorilor
Monitorizarea fluxului vizitatorilor i cuantificarea impactelor de mediu ale

fenomenului de vizitare, clasificarea i organizarea reelei de trasee turistice prin:
Marcarea sau refacerea marcajelor, amenajarea unor faciliti pe trasee;
Realizarea de sondaje calitative i calitative n rndul vizitatorilor;
identificarea traseelor turistice pe care se genereaz impact negativ asupra
biodiversitii;
Inchiderea unor trasee dificile cu pericol de accidente;
Devierea sau nchiderea unor trasee unde a fost identificat impact negativ major
asupra biodiversitii sau promovarea negativ a acestora;
Delimitarea n sectoarele de protecie special a Peterii Rtei a unui traseu unic,
marcat prin banda reflectorizant;
Identificarea i supravegherea locurilor de camping suprasolicitate, analiza impactului
asupra habitatelor, stabilirea toleranei ecologice a perimetrului, dimensionarea i
semnalizarea corespunzatoare a acestora;
Amenajarea unui loc de campare n apropierea Peterii Ialomiei,
delimitarea,amenajarea i ntreinerea locului de tabr speologic lng Petera Rtei;
33
ROMSILVA

_____________________________________________________________________________________________________________
Inventarierea, clasificarea, monitorizarea strii de exploatare a drumurilor auto sau
altor categorii de drumuri din PNB, a parcrilor i spaiilor de campare limitrofe,
precum i a accesului n afara drumurilor publice;
Stabilirea de noi locuri de parcare, ntreinerea zonelor limitrofe drumurilor publice
din parc;
Dotarea punctelor,locaiilor cu W.C.-uri ecologice, recipieni pentru colectarea
deeurilor;
Promovarea i organizarea turismului tematic si silvocinegetic, fr arm, prin
stabilirea unor locuri de observaie, fotografiere sau filmare a elementelor de flor,
faun montan si monumente ale naturii. Organizarea speoturismului i a turismului
specializat:geologie, mineralogie, ecologie, kiroptere;
Amenajarea si promovarea a 7 trasee tematice;
Promovarea echitaiei prin organizarea unor centre specializate n zonele cu mare
aflux turistic;
Identificarea, inventarierea i promovarea de elemente de unicitate care pot constitui
obiective de vizitare;
Monitorizarea spaiilor de cazare i alimentaie public din Parc i din zona limitrof;
Promovarea unitilor care au o calitate ridicat a serviciilor i respect legislaia de
mediu si Regulamentul PNB;
Sancionarea unitilor care nu respect legislaia de mediu;
Identificarea locaiilor i construcia de adposturi simple contra intemperiilor sau
refugii montane pe traseele turistice;
Meninerea punctelor de permanen Salvamont, modernizarea infrastructurii specifice
i dotarea corespunzatoare pentru supravegherea activitilor turistice, prevenirea
accidentelor, informarea turitilor;
Realizarea unui Centru de Vizitare;
Promovarea Regulamentului Parcului Natural Bucegi precum si a regulilor specifice
pentru protectia fiecarui obiectiv turistic-monument al naturii sau zona peisajera
deosebita, prin confectionarea si montarea de panouri indicatoare, afise, pliante . in/la
principalele obiective turistice, cai de acces, si puncte de informare;
Scolarizarea si acreditarea de ghizi, inclusiv pentru complexele carstice;
Educarea unei noi generaii care s nu rmn indiferent la problemele de mediu prin
realizarea de parteneriate cu universiti, coli, cluburi, asociaii de mediu;
Parteneriat strategic cu Universitatile Transilvania si Valahia ;
Elaborarea i difuzarea de materiale informative, pliante, afie, brouri cu caracter
educativ;
34
ROMSILVA

_____________________________________________________________________________________________________________
Realizarea i promovarea unui manual al Parcului, includerea acestuia n programa
colar, difuzarea ctre toi factorii interesai sau implicai i realizarea de ore de clas
la centrele de vizitare ale parcului;
Informare i educaie civic privind protecia mediului i a naturii;
Atragerea tinerei generaii n protecia biodiversitii;
Elaborarea i aplicarea unui program special de educaie i contientizare n taberele
colare organizate n Parc i n zona limitrof prin panouri informative, editarea de
brouri, casete video, acordarea de diplome pentru protejarea biodiversitii i a
carstului;
Implicarea ONG-urilor, a membrilor Salvamont i a ghizilor montani n programe de
educare a turitilor;
Implicarea mass-media n aciuni de promovare a activitilor de conservare a
peisajelor, habitatelor, florei i faunei deosebite, prin articole, interviuri, documentare,
filme despre PNB. Realizarea si actualizarea periodica a paginii web a Parcului
Natural Bucegi;
Elaborarea unui capitol special referitor la carst i speoturism;
Stabilirea impactului asupra habitatelor, reglementarea si monitorizarea accesului;
Protejarea naturii n activitile de valorificare a potenialului turistic, schiabil,
tiinific i economic al zonei-construire/reamenajare/ntreinere a facilitilor turistice
de pe suprafaa parcului;
Monitorizarea modului de amenajare i ntreinere a prtiilor de schi, a modului de
realizarea a construciilor i a altor amenajri cu caracter turistic, respectarea
legislaiei i a condiiilor din avizele eliberate de administraia Parcului-decopertri,
nivelri, parapei de protecie, parazpezi, construcii pasagere pe perioada sezonului
de schi.
Realizarea i publicarea de hri pentru traseele turistice de alpinism i ciclism
montan, cu precizarea gradelor de dificultate ale acestora, realizarea de pliante i
brouri cu activitile ecoturistice care se pot desfura n Parc;
Promovarea imaginii Parcului Natural Bucegi prin intermediul organizaiilor de mediu
din ar i strintate;
Introducerea unor tarife de vizitare pentru obiective din Parc;
Dirijarea unei pri din taxele de staiune pentru activiti de monitorizare a fluxului
turistic, aciuni de ecologizare, aciuni de ntreinere a facilitilor turistice;
Realizarea de excursii cu ghizi specializai ai APNB;
Promovarea pescuitului sportiv in locurile stabilite prin planurile de actiune ale
Administratiei Parcului Natural Bucegi;
Realizarea unui parteneriat cu Manastirea Pestera in ceea ce priveste accesul si
utilitatile Pesterii Ialomita;
35
ROMSILVA

_____________________________________________________________________________________________________________
Planul de Management al Vizitatorilor, componenta de baza a Planului de
Management al Parcului Natural Bucegi va fi implementat atat prin realizarea de
activitati specifice in domeniul managementului vizitatorilor cat si prin completarea
infrastructurii de vizitare.
Activitatile vor fi realizate atat in cadrul Centrelor de Vizitare si a punctelor de
informare cat si pe teren pe traseele tematice in special, dar si in principalele locuri de
concentrare a vizitatorilor, puncte de intrare in Parc, statii de telecabina, monumente
ale naturii.
Infrastructura de vizitare va fi completata sau reorganizata in functie de zonarea
Parcului din punct de vedere al vizitatorilor si vor fi realizate urmatoarele obiective:
trasee tematice : 7 trasee conform fiselor de descriere prevzute n anexele nr. 9 - 15
la prezentul Plan de Management dotate cu panouri informative si educative, locuri de
odihna si facilitati pentru circulatia vizitatorilor, prevzute n anexa nr. 16;
12 panouri pentru informarea vizitatorilor privind punctele de acces in Parc.
Amplasamentul acestora face obiectul anexei nr. 17;
34 panouri informative si educative amplasate in unitatile de cazare si taberele scolare
din Parc si din imediata vecinatate a acestora;
14 panouri informative privind Rezervatiile naturale;
2 panouri informative privind prezentarea si regulile de vizitare a Pesterii Ialomitei si
Ratei;
Ecrane informative pentru telecabina Sinaia si Busteni;
5. Integrarea Planului de Management in elementele strategice de dezvoltare a

turismului durabil
Administratia Parcului a pus la dispozitia echipei de elaborare a Masterplanului in

Turism informatiile referitoare la patrimoniul natural al ariei protejate, a impactului
vizitatorilor asupra ariei, pecum si a propunerilor de masuri pentru diminuarea
acestuia in urmatoarea perioada de timp.De asemenea reprezentatii comunitatilor
locale si a institutiilor care coordoneaza activitatea turistica fac parte din Consiliul
Consultativ de Administrare a Parcului creindu-se astfel un cadru legal de armonizare
a cerintelor vizitatorilor cu capacitatea de suport a Masivului Bucegi.
36
ROMSILVA

_____________________________________________________________________________________________________________
CAPITOLUL 6
MONITORIZAREA SI REVIZUIREA STRATEGIEI DE

MANAGEMENT A VIZITATORILOR
Avnd n vedere faptul ca la data elaborarii acestui Plan, Planul de

Management al Parcului nu a fost inca aprobat, zonarea interna a acestuia nefiind
functionala, se apreciaza ca odata cu constituirea in mod legal a zonei de dezvoltare
durabila vor intervenii modificari majore asupra numarului de turisti si a zonelor
preferate de acestia ca destinatii turistice.
Astfel, zona de dezvoltare durabil Padina-Petera va atrage un numar sporit de
vizitatori, acestia beneficiind alaturi de atractiile naturale si de o infrastructura
turistica moderna si diversificata, partii de schi, trambuline.De asemenea
modernizarea drumurilor judetene Moroieni-Pestera si Sinaia-Piatra Arsa, precum si
ruta de legatura dintre acestea, va favoriza accesul unui numar sporit de turisti si in
aceste zone cu implicatii majore asupra patrimoniului natural.
Monitorizarea Planului de Management al Vizitatorilor se va face permanent si va face
obiectul unui protocol special, iar revizuirea acestuia se va face din 2 in 2 ani si
obligatoriu odata cu revizuirea Planului de Management al Parcului.
Pe perioada implementarii prezentului Plan de Management al Vizitatorilor
sunt aplicabile prevederile Regulamentului Parcului Natural Bucegi, precum si
prevederile legale specifice legislatiei de mediu si a ariilor protejate.
Avnd n vedere ca Parcul Natural Bucegi este unul dintre cel mai complex
Parc din Romania cu privire la managementul vizitatorilor, cat i lipsa sau insuficiena
unor date legate de fluxurile de turiti i comportamentul acestora, prezenta strategie
rmne deschis comentariilor, sugestiilor i viitoarelor revizuiri.
Anexele nr.1 18 fac parte integrant din prezenta Strategie.
37
ROMSILVA

_____________________________________________________________________________________________________________
Anexa nr. 1
ZONAREA INTERN A PARCULUI NATURAL BUCEGI
TOTAL suprafata Fond forestier ( FF ) din care: Pajisti si alte categorii de folosinta
din care: din care: din care :
Judet
ZPS ZPI ZMD ZDD ZPS ZPI ZMD ZDD ZPS ZPI ZMD ZDD
(ha) (ha) (ha) (ha) (ha) (ha) (ha) (ha) (ha) (ha) (ha) (ha)
TOTAL TOTAL
(ha) (ha) (ha)
Dambovita
16634,5 626,6 1842,05 12813,33 1352,53 11125,00 625,62 1153,37 8730,85 615,2 5509,5 0,96 688,68 4082,48 737,33
Prahova
8008,5 3389,5 1131,04 3005,24 482,71 4826,1 1663,11 1114,55 1745,32 303,1 3182,4 1726,39 16,49 1259,92 179,61
Brasov
7853,8 0 4394,9 3230,79 228,15 5459,9 0,0 2085,84 3182,77 191,3 2393,9 0,0 2309,06 48,02 36,85
TOTAL PNB 13658,9

32496,8 4016,10 7367,99 19049,36 2063,39 21411,00 2288,73 4353,76 4 1109,6 11085,8 1727,35 3014,23 5390,42 953,79
NOTA 1 :
ZPS Zona de protectie

stricta=12,36% ZMD Zona de management
durabil=58,62%
ZPI Zona de protectie ZDD Zona de dezvoltare
integrala=22.67% durabila=6,35%
38
ROMSILVA

_____________________________________________________________________________________________________________
Anexa nr.2
Infrastructura turistica
Nr. crt. Denumire obiectiv Locaie

0 1 2
Vf. Omu
1 Cabana Vf. Omu
Alt.: 2505 m
Muntele Babele
2 Cabana Babele
Alt.: 2200 m
Muntele Caraiman
3 Cabana Caraiman
Alt.:2025 m
Muntele Babele
4 Cabana Floare de Col
Alt.:2200 m
Muntele Babele
5 Bar Babele
Alt.:2200 m
Muntele Piatra Ars
6 Complex Piatra Ars
Alt.: 1950 m
Muntele Furnica
7 Cabana Valea Dorului
Alt.:
Muntele Furnica
8 Cabana Mioria
Alt.: 1987 m
Muntele Pduchiosu
9 Cabana Cuibul Dorului
Alt.: 1160 m
10 Cabana Popas Alpin Muntele Furnica
Muntele Furnica
11 Hotel Cota 1400
Alt.: 1400 m
Muntele Furnica
12 Bar Cota 1400
Alt.: 1400 m
Muntele Furnica
13 Bar Cota 1400
Alt.: 1400 m
Muntele Furnica
14 Cabana Valea cu Brazi
Alt.: 1500 m
Muntele Furnica
15 Cabana Brdet
Alt.: 1300 m
Muntele Piatra Arsa
16 Poiana Stnii
Alt.: 1270 m
Muntele Piatra Arsa
17 Poiana Stnii
Alt.: 1270 m
Muntele Pduchiosul
18 Hotel Cota 1000
Alt.: 1000 m
Muntele Cocora
19 Hotel Petera
Alt.: 1610 m
39
ROMSILVA

_____________________________________________________________________________________________________________
40
ROMSILVA

_____________________________________________________________________________________________________________
Muntele Coli
20 Cabana Padina
Alt.: 1525 m
Muntele Plaiul Mircea
21 Cabana Bolboci
Alt.: 1460 m
Muntele Znoaga
22 Cabana Znoaga
Alt.: 1400 m
Muntele Diham
23 Cabana Poiana Izvoarelor
Alt.:1455 m
Muntele Brtei
24 Cabana Brtei
Alt.: 1230m
25 Popas Valea Muchiului DN 71A Sinaia Trgovite
Muntele Diham
26 Cabana Gura Diham
Alt.: 987 m
27 Vila 1 i 2, Club Colonie Muntele Lespezi
Muntele Coteanu
28 Vile Complex Coteanu
Alt.: 1470m
Muntele Padina Crucii
29 Cabana Mlieti
Alt.: 1720 m
Muntele Scropoasa
30 Cabana Scropoasa
Alt.: 1205 m
Muntele Lespezi
31 Tabra Cerbul
Alt. 860m
Muntele Lespezi
32 Tabra Vntorul
Alt. 900m
Muntele Lptici
33 Complex Diana
Alt.: 1470m
Muntele Caraiman
34 Cabana Kalinderu - plecare
Alt. 1260m
41
ROMSILVA

_____________________________________________________________________________________________________________
ANEXA nr.3
MANASTIRI SI SCHITURI
Nr.
Denumire obiectiv Locaie
crt.
Mnstirea Caraiman Buteni, jud. Prahova
1
nlirea Sf. Cruci la baza muntelui Caraiman
Mnstirea Cota 1000 Muntele Pduchiosu
2
nlarea Domnului Limita jud. Prahova i Dmbovia
Mnstirea Petera
3 Muntele Cocora i Grota Mihnea Vod
Sf. Apostoli Petru i Pavel
Muntele Furnica
4 Schitul Sf. Ana
Drumul vechi al Cotei
Monumentul Eroilor
5 Muntele Caraiman
Primul rzboi mondial
42
ROMSILVA

_____________________________________________________________________________________________________________
ANEXA nr.4
Instalatii de transport pe cablu existente si constructii aferente acestora
Nr.
Denumire obiectiv Locaie Observaii
crt.
Statie plecare Sinaia, in
1 Telecabina Sinaia Cota 1400 Muntele Furnica afara PNB
Statie sosire Cota 1400
2 Telecabina Cota 1400 Cota 2000 Muntele Furnica Statie sosire Cota 2000
Statie plecare Cota 1400

3 Telescaun Cota 1400 Cota 2000 Muntele Furnica
Statie plecare Valea
4 Telescaun Valea Dorului Muntele Furnica Dorului
Statie plecare Cota 998
5 Telegondola Cota 998 Cota 1400 Muntele Furnica
Statie plecare Busteni
6 Telescaun Kalinderu Muntele Caraiman Statie sosire Kalinderu alt.
1260m
Statie plecare Busteni,in
7 Telecabina Busteni Babele Muntele Jepii Mici afara PNB
Statie sosire Babele
8 Telecabina Pestera Babele Muntele Cocora Statie plecare Pestera
43
ROMSILVA

_____________________________________________________________________________________________________________
ANEXA nr.5
INFRASTRUCTUR SALVAMONT I REFUGII TURISTICE
Nr.
Denumire obiectiv Locaie Observaii
crt.
Padina Crucii Serviciul Public
1 Refugiu Salvamont Mlieti
Alt.:1720 m Rnov
Poarta, Bran, Poiana Znoaga Serviciul Public
2 Refugiu Salvamont Znoaga
Alt.:1100 m Bran
Muntele Urltoarea Clincii, Serviciul Public
3 Refugiu Salvamont Ciubotea
Poiana Ciubotea Bran
Vf. Omu Serviciul Public
4 Refugiu Salvamont Omu
Alt.:2505 m Bran
Muntele Cotila Serviciul Public
5 Refugiu Salvamont Valea Alb
Alt.: Buteni
Muntele Furnica Serviciul Public
6 Refugiu Salvamont Furnica
Alt.:2100 m Sinaia
Muntele Furnica
7 Refugiu Salvamont Cota 1500 Dezafectat
Alt.:1500 m
Serviciul Public
Muntele Obria
8 Sediu Salvamont Petera Judeean
Alt.:1610 m
Dmbovia
Valea Sup. Ialomia
9 Centrul Naional Salvamont Padina ANSMR
Padina
Muntele Colii Parcul Natural
10 Refugiul turistic aua Strunga
Alt.:1900 m Bucegi
Muntele Babele n curs de
11 Baza Salvamont Babele
Alt.:2200 m realizare
Muntele Furnica n curs de
12 Baza Salvamont Sinaia Cota 1400
Alt.:1400 m realizare
Serviciul public
13 Refugiu Salvamont Costila Muntele Costila
Busteni
Serviciul public
14 Refugiu Salvamont Schiori Muntele Caraiman
Busteni
44
ROMSILVA

_____________________________________________________________________________________________________________
ANEXA nr.6
Puncte de acces n Parcul Natural Bucegi:
Auto:
Dmbovia
Trgovite - Fieni Runculeu Valea Raciului
Trgovite - Moroieni (Pucheni) Valea Ialomiei Valea Brteiului
Trgovite - Moroieni(Glod) Sanatoriul Moroieni Orzea
Prahova
Ploieti Sinaia Valea Izvorului Pduchiosu Cuibu Dorului Dichiu
Ploieti Sinaia Valea cu Brazi Cota 1400
Buteni Cabana Gura-Diham
Braov
Predeal Pasul Rnoava Cabana Forban aua Baiului Poiana Izvoarelor
Rnov La Uzina Electric Valea Gljeriei
Bran Valea Poarta Poiana Urltoarea Cascada Urltoarea
Bran Valea Simonului
Bran Moeciu de Sus Valea Grohotiului
Telecabin: Sinaia - Cota 2000, Buteni spre cabana Babele i Hotel Petera.
45
ROMSILVA
Strategia de Management a Vizitatorilor

_____________________________________________________________________________________________________________
ANEXA nr.7
TRASEE TURISTICE OMOLOGATE
Nr. Data Administrator Amplasare Jude

certificat emiterii Denumire traseu
59 5/2/2006 Masivul Bucegi Braov

Plaiul lui Lom Casa de vntoare Bngleasa aua Strunga Consiliul Judeean
Braov
61 5/2/2006 Comuna Moeciu Casa de vntoare Bngleasa Plaiul apului aua Masivul Bucegi Braov
Consiliul Judeean
Btrn Braov
Moeciu de Sus Valea Bngleasa aua Strunga Consiliul Judeean
Braov
Casa de vntoare Bngleasa Valea Gaura (Stna Gaura) Consiliul Judeean
Braov
Bran Poart Valea Clincea Vrful Omul 2505 m Consiliul Judeean
Braov
Bran Poart Valea Ciubotei Vrful Omul 2505 m Consiliul Judeean
Braov
Bran Poart Valea Gaura Vrful Omul 2505 m Consiliul Judeean
Braov
Bran Casa de vntoare Bngleasa aua Strunga Consiliul Judeean
Braov
Bran imon Valea imonului Valea Gaura Stna Gaura Consiliul Judeean
Braov
Vrful Omul Drumul Grnicerilor Doamnele Btrna aua Strunga Consiliul Judeean
Braov
Ora Rnov Valea Gljriei Cabana Mlieti Vrful Omul 2505 m Consiliul Judeean
Braov
46
ROMSILVA

_____________________________________________________________________________________________________________
Cabana Mlieti Lacul Tigneti aua Tigneti Consiliul Judeean
Braov
Cabana Mlieti Brna Caprelor Creasta Bucoiului Consiliul Judeean
Braov
Pichetul Rou Prepeleac Cabana Mlieti, Tache Ionescu Consiliul Judeean
Braov
Pichetul Rou Prepeleac Vrful Bucoiul - Vrful Omul 2505 m Consiliul Judeean
Braov
Cabana Cheia aua Runcului 1015 m Uzina veche Consiliul Judeean
Braov
Valea Gljriei Poiana Frsinet 1130 m ipote, Crcnel Consiliul Judeean
Braov
7 Izvoare Valea Gljriei Cabana Diham Cabana Poiana Izvoarele Consiliul Judeean
Braov
ipote, Crcnel Pichetul Rou Consiliul Judeean
Braov
ipote, Crcnel aua Baiului 1363 m Cabana Steaua Consiliul Judeean
Braov
Consiliul Judeean Masivul Bucegi Prahova
Sinaia Cota 1400 fosta caban Vrful cu Dor Cabana Valea Dorului
166 6/21/2006 Prahova i
aua Laptici Cabana Padina
Dmbovia
fosta caban Vrful cu Dor Cota 2000 Cabana Piatra Ars Cabana Babele Consiliul Judeean Masivul Bucegi Prahova
167 6/21/2006
Cabana Vrful Omu Prahova
Masivul Bucegi Prahova
Consiliul Judeean
168 6/21/2006 fosta caban Vrful cu Dor - aua Clugrului
Prahova
Consiliul Judeean Prahova

169 6/21/2006 fosta caban Vrful cu Dor - Cabana Valea Dorului Blana Cabana Znoaga Prahova i Masivul Bucegi
Dmbovia
47
ROMSILVA

_____________________________________________________________________________________________________________
Sinaia Poiana Stanei Piciorul Pietrei Arse Cabana Piatra Ars Hotelul
170 6/21/2006 Prahova i Masivul Bucegi
Petera
Dmbovia
171 6/21/2006 Buteni Cascada Urltoarea Masivul Bucegi
Prahova
172 6/21/2006 Poiana apului Cascada Urltoarera Masivul Bucegi
Prahova
173 6/21/2006 Buteni Valea Jepilor Mari Cantonul Jepi Cabana Piatra Ars Masivul Bucegi
Prahova
Buteni Cminul Alpin Plaiul Munticelului Poiana Costilei Pichetul Rou Consiliul Judeean Prahova
174 6/21/2006 Masivul Bucegi
La Prepeleac Cabana Mlite Prahova i Braov
Buteni Valea Jepilor Mici Cabana Caraiman Cabana Babele Hotel
175 6/21/2006 Prahova i Masivul Bucegi
Petera
Dmbovia
Buteni Plaiul Fanului Poiana Costiliei Valea Cerbului Cabana Vrful Consiliul Judeean Prahova
Omu Prahova
Buteni Cabana Gura Diham Cabana Poiana Izvoarelor Pichetul Rou Consiliul Judeean Prahova
La Prepeleac Creasta Bucsoiul Mare Cabana Vrful Omu Prahova
178 6/21/2006 Buteni Cabana Gura Diham aua Baiului Cabana Diham Masivul Bucegi
Prahova
179 6/21/2006 Cabana Caraiman Monumentul Eroilor Masivul Bucegi
Prahova
Cabana Babele Vrful Caraiman Monumentul eroilor Spinarea Costilei Consiliul Judeean Prahova
aua Sugarilor Prahova
181 6/21/2006 Cabana Vrful Omu Obarsia Ialomiei Hotel Petera Prahova i Masivul Bucegi
Dmbovia
182 6/21/2006 Cabana Vrful Omu Muntele Doamnele aua Strunga Cabana Padina Prahova i Masivul Bucegi
Dmbovia
48
ROMSILVA

_____________________________________________________________________________________________________________
Masivul Bucegi Dambovita
In curs de Cabana Bolboci-Muntele Zanoaga-Cantonul Bratei Consiliul Judetean
omologare Dambovita
Moroieni-Dobresti-Cheile Orzei- Cabana Scropoasa-Cabana Cheile Zanoagei- Consiliul Judetean Masivul Bucegi Dambovita
In curs de
Cabana Bolboci-Pestera Hotel Dambovita
omologare
Consiliul Judetean Masivul Bucegi Dambovita
In curs de Moroieni-Sanatoriul Moroieni-Plaiul Priporului-Plaiul Orzei-Cabana Scropoasa Dambovita
omologare
49
ANEXA nr.8
TRASEE DE ALPINISM OMOLOGATE
50
51
52
53
54
55
56
57
58
59
60
61
62
63
64
ANEXA nr.9
TRASEUL TEMATIC NR. 1
Denumire: Busteni - Cascada Urlatoarea

Amplasare: Abruptul Prahovean
Judet: Prahova
Altitudine: maxima 1130m
minima 920m
Lungime: 2071 m , cu intoarcere pe acelasi traseu.
Durata: 2 h;
Specii de flora: principalele specii de flora care pot fi observate pe acest traseu sunt
Myosotis sylvatica -nu ma uita, Dryopteris filix-mas -feriga, Leucanthemum
waldsteinii -margareta, Oxalis acetosella - macrisul iepurelui, Veronica officinalis -
stratorica.
Specii de fauna: Ursus arctos - ursul brun, Mustela nivalis -nevastuica, Cervus
elaphus, Lynx lynx - rasul, Sciurus vulgaris - veverita, Dyromys nitedula - parsul mic,
Tetrao urogallus - cocos de munte, Salamandra salamandra, Triturus montandoni.
Tipuri de habitate:
Cod habitat Descriere habitat
Paduri sud-est carpatice de molid,fag si brad cu Pulmonaria
91V0 rubra, Leucanthemum waldsteinii, Syphytum cordatum si
Plyllitis scolopendrium
Monumente naturale: Cascada Urlatoarea 1100m altitudine;

Infrastructura tematica:
Panouri prezentare traseu: 1 buc;
Panouri prezentare habitate, flora, fauna: 4 buc;
Panouri prezentare monumente naturale: 1 buc;
Locuri de odihna, locuri de belvedere: 1buc;
Vizitatori carora li se adreseaza: toate categoriile de vizitatori;
Echipament minim: bocanci;
Perioada de vizitare: tot timpul anului;
65
ANEXA nr.10
Denumire: Busteni Jepii Mici Babele - Sfinx

Amplasare: Abruptul Prahovean
Judet: Prahova
minima 920m
Lungime: 10332 m
Durata: 8 h;
Myosotis sylvatica - nu ma uita, Dryopteris filix-mas - feriga, Leucanthemum
waldsteinii - margareta, Oxalis acetosella - macrisul iepurelui, Veronica officinalis -
stratorica, Soldanela hungarica , Athyrtium distentifolium, Rumex alpinus - macrisul
cailor, Viola declinata - unghia pasarii, Hieracium rotundatum, Luzula luzuloides,
Rubus hirtus,Nardus stricta, Festucetum rubrae,Loiseleuria procumbens, Salicetum
glacialis, Caricetum curvulae, Salicetum reticulatae.
Specii de fauna: Ursus arctos - ursul brun, Mustela nivalis - nevastuica, Rupicapra
rupricapra - Capra neagra, Cervus elaphus, Lynx lynx - rasul, Sciurus vulgaris-
veverita, Dyromys nitedula - parsul mic, Tetrao urogallus -cocos de munte, Aquila
heliaca heliaca - acvila de piatra, Aquila chrysaetos chrysaetos - acvila incaltata,
Buteo buteo - sorecarul comun, Salamandra salamandra, Triturus montandoni.
Tipuri de habitate:
paduri sud-est carpatice de molid si brad cu Soldanella
9410 hungarica, Oxalis acetosella, Hieracium rotundatum, Luzula
sylvatica si Sphangum sp
tufisuri sud-est carpatice de Rhododendron myrtifolium si
4060
Vaccinium myrtillus
pajisti sud-est carpatice de parusca - Festuca supina si
6150
Potentilla ternata
pajisti sud est carpatice de taposica - Nardus stricta si Viola
6230
declinata
Monumente naturale: Sfinxul, Babele, Platoul cu ciuperci de gresie;

66
Locuri de odihna, locuri de belvedere: 1 buc;
Vizitatori carora li se adreseaza: 18 45 ani;
Echipament minim: bocanci, scurta, pantalon Goretex;
Perioada de vizitare: interzis iarna;
67
ANEXA nr.11
Denumire: Lacul Scropoasa - Zanoaga

Amplasare: Valea Superioara a Ialomitei
Judet: Dambovita
minima 1215m
Lungime: 2509 m
Durata: 2 h;
Specii de flora: reprezentata de specii ca: Festuca drymeria,Dentaria bulbifera
--coltisor, Pulmonaria obscura, Galium odoratum - muma padurii, Luzula luzuloides,
Poa nemoralis - firuta, Soldanela hungarica , Athyrtium distentifolium, Rumex
alpinus- macrisul cailor, Viola declinata - unghia pasarii, Hieracium rotundatum,
Rubus hirtus.
rupricapra - Capra neagra, Cervus elaphus, Lynx lynx - rasul, Sciurus vulgaris -
veverita, Dyromys nitedula - parsul mic, Tetrao urogallus - cocos de munte, Aquila
heliaca - acvila de piatra, Aquila chrysaetos - acvila incaltata, Buteo buteo - sorecarul
comun.
Tipuri de habitate:
paduri sud-est carpatice de molid, fag si brad cu Hieracium
rotundatum si Festuca drymeria;
9110 padure de fag si brad cu Hieracium rotundatum si Vaccinium
myrtillus;
padure de fac cu Festuca drymeria
Monumente naturale: Cheile Zanoagei;

68
ANEXA nr.12
Denumire: Padina - Valea Doamnele - Drumul Granicerilor - Saua Strunga - Padina

Amplasare: Valea Superioara a Ialomitei Obarsia Ialomitei
Judet: Dambovita
minima 1510m
Lungime: 15983 m
Durata: 10 h;
waldsteinii - margareta, Oxalis acetosella - macrisul iepurelui,Veronica officinalis -
stratorica, Soldanela hungarica, Athyrtium distentifolium, Rumex alpinus - macrisul
Rubus hirtus,Nardus stricta, Festucetum rubrae, Loiseleuria procumbens, Salicetum
Specii de fauna: Ursus arctos - ursul brun ,Mustela nivalis - nevastuica, Rupicapra
comun , Salamandra salamandra, Triturus montandoni.
Tipuri de habitate:
tufisuri sud-est carpatice de Rhododendron myrtifolium si
4060
Vaccinium myrtillus
tufisuri sud-est carpatice de jneapan - Pinus mugo si smirdar
4070
- Rhododendron myrtifolium
pajisti sud-est carpatice de Asperula capitata si Sesleria
rigida;
pajisti sud-est carpatice de coada iepurelui - Sesleria rigida
6170
ssp. haynaldiana si rogoz - Carex sempervirens;
pajisti sud-est carpatice de rogoz - Carex sempervirens si
coarna mare - Sesleria bielzii
Monumente naturale: Pestera Ialomitei, Cheile Ursilor, Cascada Doamnele, Saua

Strunga, Depozitele fosilifere dintre Pasul Strungulita si Obarsia Vaii Tatarului;
69
Vizitatori carora li se adreseaza: 18 45 ani;
70
ANEXA nr.13
Denumire: Raul Mare La uzina Sapte Izvoare

Amplasare: Versantul Nordic
Judet: Brasov
minima 850m
Lungime: 3333 m, cu intoarcere pe acelasi traseu
Durata: 2 h;
waldsteinii - margareta, Oxalis acetosella - macrisul iepurelui,Veronica officinalis -
stratorica, Soldanela hungarica, Athyrtium distentifolium, Rumex alpinus - macrisul
Rubus hirtus
Specii de fauna: reprezentate de Ursus arctos - ursul brun, Mustela nivalis
-nevastuica, Rupicapra rupricapra - Capra neagra, Cervus elaphus, Lynx lynx - rasul,
Sciurus vulgaris - veverita, Dyromys nitedula - parsul mic, Tetrao urogallus - cocos
de munte, Aquila heliaca - acvila de piatra, Aquila chrysaetos - acvila incaltata, Buteo
buteo - sorecarul comun.
Tipuri de habitate:
Obiective tinta: Sapte Izvoare, Arborete de molid pe morene;
Panouri prezentare obiective tinta: 2 buc;
Vizitatori carora li se adreseaza: toate categorile de vizitatori;
Perioada de vizitare: tot timpul anului;
71
ANEXA nr.14
Denumire: Valea Bangaleasa - Poiana Gutanu - Grohotis - Valea Bangaleasa

Amplasare: Versantul Vestic
Judet: Brasov
minima 1150m
Lungime: 8767m;
Durata: 5 h;
waldsteinii - margareta, Oxalis acetosella - macrisul iepurelui, Veronica officinalis -
stratorica, Soldanela hungarica , Athyrtium distentifolium, Rumex alpinus - macrisul
Rubus hirtus, Nardus stricta, Festucetum rubrae, Loiseleuria procumbens, Salicetum
comun, Salamandra salamandra, Triturus montandoni.
Tipuri de habitate:
pajisti sud-est carpatice de Asperula capitata si Sesleria
rigida;
pajisti sud-est carpatice de coada iepurelui - Sesleria rigida
6170
ssp. haynaldiana si rogoz - Carex sempervirens ;
pajisti sud-est carpatice de rogoz - Carex sempervirens si
coarna mare - Sesleria bielzii
pajisti sud-est carpatice de parusca - Festuca supina si
6150
Potentilla ternata
pajisti sud est carpatice de taposica - Nardus stricta si Viola
6230
declinata
Obiective tinta: Valea Grohotisului, Stana traditionala;

72
73
ANEXA nr.15
Denumire: Turbaria Laptici

Amplasare: Versantul Vestic
Judet: Brasov
minima 1150m
Lungime: 8767m;
Durata: 5 h;
Specii de flora: cea mai interesanta mlastina oligotrofa din Bucegi unde aglomerarile
de Sphagnum formeaza depozite de turba. Flora sphagnetului este dominata de specii
de Shagnum, Tayloria, Carex rostrata, Eryophorum, Lycopodium selago, Salix
myrtilloides, Salix phylicifolia.
Specii de fauna: Ursus arctos - ursul brun , Mustela nivalis - nevastuica, Cervus
elaphus, Lynx lynx - rasul, Sciurus vulgaris - veverita, Dyromys nitedula - parsul
mic, Tetrao urogallus - cocos de munte, Salamandra salamandra, Triturus montandoni.
Tipuri de habitate:
turbarii sud-est carpatice mezo-oligotrofe cu Carex rostrata si
7240
Sphagnum recurvum
Obiective tinta: Rezervatia Turbaria Laptici

Echipament minim: sport
74
ANEXA nr.16
DOTARI TRASEE
PANOURI ALTE AMENAJARI

TRASEU
TEMATIC Atractie- reprofilar
Intrare Obiecti
destinati podet e traseu, Punere in siguranta a
2,0 / v
e e inlaturare vizitatorilor
1,0 0,9/ 0,7
1,5 / 1,0 obstacole
Mana curenta, balustrada
BUSTENI- 100
URLATOAREA 1 1 4 2900 m Cablu otel-100 m;
m otel zincat 100 kg
Mana curenta
Otel lat zincat-60
kg;
Cablu otel, diam 8-10, 200
BUSTENI- JEPII
MICI 1 3 8 7232 m m;
cablu otel, diam 3-5, 300
m;
lant-100 m;
teava 2 toli-75 m
SCROPOASA- 200 Mana curenta
ZANOAGA 1 1 4 1756 m 200 m
m
PADINA-VALEA
DOAMNELE-
DRUMUL
GRANICIERILOR- 1 3 11 11188 m
SAUA STRUNGA-
PADINA
UZINA-SAPTE
IZVOARE 1 2 2 60 m 4666 m Mana curenta 60 m
BANGALEASA-
POIANA GUTANU Mana curenta 40 m
GROHOTIS- 1 2 5 40 m 6137 m
BANGALEASA
TURBARIA 297
LAPTICI 1 2 4 394 m Mana curenta 297 m
m
697 34273
TOTAL 7 14 38
m m
75
ANEXA nr.17
LOCATIA PANOURILOR INFORMATIVE

PRIVIND PUNCTELE DE ACCES IN PARC
Nr. Sector Denumire Punct Intrare

1 Brasovean Raul Mare
2 Brasovean Valea Portii
3 Brasovean Valea Simonului
4 Brasovean Bangaleasa
5 Dambovitean Ialomita-Raciu
6 Dambovitean Pripor
7 Dambovitean Ialomicioara
8 Prahovean Valea Izvorului
9 Prahovean Vulparie
10 Prahovean Jepii Mici
11 Prahovean Valea Cerbului
12 Prahovean Paraul Urlatoarea
76
ANEXA nr.18
ECOTURISM - SILVOTURISM
Art. 111. n Parcul Natural Bucegi sunt permise activiti de turism i de educaie, cu
respectarea Regulamentului Parcului.
Art. 112. Este strict interzis hrnirea voluntar sau involuntar a animalelor slbatice.
Art. 113. n perimetrul Rezervaiilor Naturale, Monumentelor Naturale i zona de
protecie integral i strict este interzis montarea corturilor, aprinderea focului i
prsirea traseelor turistice marcate.
Art. 114. n cazul n care exist solicitri pentru vizitarea unor habitate caracteristice
pentru specii de flor i faun ocrotite i/sau Rezervatii Naturale, turistii vor fi insotiti
obligatoriu de catre agentii de teren, ghizii de turism ai Administratiei sau ghizi
montani autorizati si legitimati de Administraie, dac n Planul de Management nu
sunt prevzute alte restricii. Pentru serviciile de nsoire/ndrumare va fi perceput o
tax ce va fi stabilit de ctre Administraie.
Art. 115. Principalele puncte de acces n Parcul Natural Bucegi sunt: Moroieni
Sanatoriu Moroieni Tabere colare, Leaota aua Buca, Simon Valea Gaura,
Valea Porii Mlieti, Diham Valea Cerbului, Jepii Mici, Valea Urltorii Jepii
Mari, Sinaia Furnica, Cuibul Dorului, precum i traseele instalaiilor de transport pe
cablu din localitile Sinaia i Buteni.
Art. 116. Tariful de vizitare al Parcului Natural Bucegi se instituie de ctre
Administraia Parcului i se aprob de ctre Autoritatea Public Central pentru
Protecia Mediului, conform legii. Aceasta se stabilete anual cu acordul Consiliului
tiinific, pentru fiecare categorie de persoane, autovehicol i mijloc de campare, n
parte. Tariful se percepe la punctele de acces i control sau pe teritoriul Parcului de
ctre persoane sau instituii autorizate de Administraia Parcului Natural Bucegi.
Tariful de vizitare poate fi inclus i n contravaloarea serviciilor de cazare, transport,
etc. de comun acord cu Administraiile publice locale i proprietarii/administratorii
obiectivelor turistice i instalaiilor de transport pe cablu.
Art. 117. Vizitarea Parcului Natural Bucegi fr plata tarifului de vizitare este
interzis.
Art. 118. Vizitarea Parcului Natural Bucegi este permis numai pe potecile marcate i
drumurile auto deschise i semnalizate ca atare accesului publicului, cu respectarea
instruciunilor de pe panourile informative cu care sunt echipate acestea.
Art. 119. Este interzis parasirea traseelor turistice marcate i a traseelor de alpinism
omologate, marcate i pitonate.
Art. 120. Deschiderea i omologarea de noi trasee turistice si de alpinism, amplasarea
panourilor indicatoare i informative se face n condiiile legii cu acordul
Administraiei Parcului Natural Bucegi.
77
Art. 121. Camparea pe teritoriul Parcului Natural Bucegi se face n zona de dezvoltare
durabil pe amplasamente semnalizate corespunztor.
Art. 122. n zonele de campare sunt interzise:
a) sparea de anuri n jurul locurilor de amplasare a corturilor, utilizarea
oricror materiale de origine vegetal precum cetin, ferigi, muchi, brazde de
iarb, sub corturi;
b) amplasarea de alte amenjari cum ar fi umbrare, ngrdituri si altele
asemenea , degradnd peisajul;
Art. 123. n cazul locurilor de campare dotate cu amenajri specifice anume WC-uri
ecologice, aduciuni ap potabil, vetre de foc, containere pentru colectarea deeurilor
menajere si altele asemenea, semnalizate ca atare se va percepe taxa de campare de
ctre Administratorul locului, taxa fiind folosit pentru ntreinerea /ecologizarea
acestuia. Se poate interzice temporar camparea n locurile mai sus menionate n cazul
n care se constat frecventarea acestora de ctre carnasiere mari sau o degradare
accelerat a mediului.
Art. 124. Aprinderea focurilor pe teritoriul Parcului Natural Bucegi este permis doar
n zona de dezvoltare durabil i se reglementeaz astfel:
a) sunt strict interzise tierea, ruperea sau scoaterea din rdcini a arborilor,
adunarea i tierea de material lemnos pentru foc n zonele n care acest lucru
este interzis, precum i folosirea celor dobori sau rupi de fenomene naturale
pentru foc.
b) este interzis aprinderea focului n golul alpin.
c) este interzis aprinderea focului n afara vetrelor special amenajate n acest
scop;
d) este interzis aprinderea focului la distan mai mic de 100 m de liziera
pdurii, dac nu este altfel reglementat i semnalizat pe panourile avertizoare.
Art. 125. Se interzice tierea, incendierea, distrugerea sau degradarea prin orice
mijloace a jneapnului, a zambrului sau a tufiurilor din zona alpin.
Art. 126. Se interzice tierea, ruperea sau scoaterea din rdcini a arborilor, puieilor
sau lstarilor, precum i insuirea celor rupi sau dobori de fenomene naturale de
ctre persoane care nu au aceast atribuie sau n scopul construirii de adposturi,
amenajri etc.
Art. 127. Se interzice distrugerea, degradarea, respectiv colectarea de plante,
animale, roci sau fosile protejate din Parcul Natural Bucegi indiferent de scopul
acestei colectri.
Art. 128. Colectarea de specii de flor, faun, roci, minerale, speleoteme, fosile etc se
face numai cu acordul Administraiei Parcului Natural Bucegi, cu respectarea
prevederilor legale.
Art. 129. Accesul turitilor nsoii de cini n Parcul Natural Bucegi este permis doar
n condiiile n care cinii sunt inui permanent n les dac nu este altfel prevzut n
legislaia n vigoare.
78
Art. 130. Perturbarea linitii n zonele de extravilan, n locurile de campare i n
zonele cabanelor i refugiilor este interzis.
Art. 131. Este strict interzis distrugerea sau degradarea panourilor informative i
indicatoare, precum i a plcilor, stlpilor sau a semnelor de marcaj de pe traseele
turistice.
Art. 132. Este interzis degradarea refugiilor, adposturilor, podeelor, barierelor, sau
a oricrei alte construcii sau amenajri de pe teritoriul Parcului.
Art. 133. Este interzis degradarea traseelor turistice i a drumurilor publice prin
lucrri de exploatare a masei lemnoase, construcii, aduciuni utiliti, etc.
Contravaloarea lucrrilor de refacere a acestora va fi suportat de ctre executanii
acestor lucrri.
Art. 134. Folosirea ambarcaiunilor de orice tip fr autorizaia APNB, pe lacurile de
baraj este interzis, cu excepia celor destinate ntreinerii amenajarilor hidrotehnice.
Art. 135. Scldatul i utilizarea de detergeni pentru splare n apele curgtoare i n
lacurile de baraj sunt interzise. Splarea autovehicolelor n apele din perimetrul
Parcului este interzis.
Art. 136. Practicarea escaladei n PNB se face respectand natura si conservarea
valorilor pentru care zona a fost declarat parc natural, conservarea din punct de
vedere etic alpin, a oportunittilor viitorului. n PNB ctrrea se practic n
concordant cu Declaraia din Tirol privind cele mai bune practici n sporturile
montane.
Art. 137. Amplasarea de noi trasee de alpinism se va face doar cu avizul favorabil al
Administraiei i a formaiunii Salvamont din zon la propunerea Federaiei Romne
de Alpinism i Escalad.
Art. 138. Este interzis amplasarea de trasee de alpinism n siturile de conservare
pentru obiective geologice iar cele existente n aceste situri vor fi dezafectate pe teren
n termen de 12 luni i nu vor mai fi nscrise pe hrile turistice.
Art. 139. Este interzis marcarea cu vopsea a poziiei elementelor de sprijin, prindere
sau orice alte inscripionri ce duc la alterarea peisajului.
Art. 140. Practicarea escaladei sportive si a alpinismului se face pe proprie
rspundere, sportivii fiind n permanent constienti c practic sporturi de risc.
Practicantii acestor activitti au obligatia s utilizeze echipament si materiale
omologate, adecvate i suficiente pentru parcurgerea traseului, n orice condiii
climatice. Pentru propria sigurant, au obligaia s verifice calitatea punctelor de
asigurare indiferent de tipul traseului, iar n orice situaie de nesigurant se va
ntrerupe ascensiunea. Purtarea unei csti de protectie este recomandat indiferent de
tipul traseului.
Art. 141. Pe teritoriul PNB, din raiuni de conservare a patrimoniului sau de siguran
a alpinitilor, unele trasee sau zone de crare pot fi declarate ca fiind nchise, pe
timp nelimitat sau n anumite sezoane si mentionate ca atare n anexa la prezentul
regulament sau pe site web al PNB. Pentru parcurgerea traseelor de ctrare din PNB
este nevoie de nstiintarea administratiei parcului, si de aprobarea administratiei in
79
cazul activittilor colective organizate cum ar fi tabere de alpinism sau escalad,
concursuri de alpinism sau escalad, activiti lucrative de genul cursurilor de initiere,
rapeluri comerciale, team building-uri si altele asemenea.
Art. 142. Practicarea ctrrii pe stanc cu ajutorul sculelor de ctrare pe gheat -dry
tooling, este interzisa in PNB.
Art. 143. Accesul catre zonele de ctrare se va face numai pe potecile
balizate/marcate. n absenta acestora, accesul se va face pe potecile cele mai evidente,
evitndu-se pe ct posibil avansarea pe zone de vegetatie. Pentru a prentmpina
eroziunea, att la urcare ct si la coborrea din traseu se vor evita scurtturile la
serpentinele potecilor. Se vor evita coborrile pe linia de cea mai mare panta care
angreneaz mari mase de pmnt, grohotis, pietris sau frunze.
Art. 144. Se interzice ruperea plantelor, crengilor copacilor sau deteriorarea acestora
pentru accesul, amenajarea sau parcurgerea traseelor de alpinism i escalad. Se
interzice, de asemenea, deranjarea animalelor, distrugerea cuiburilor sau orice tip de
poluare pe traseele de alpinism i escalad .
Art. 145. n zonele de ctrare se va mentine un nivel sonor decent, adecvat situatiei.
Art. 146. Ctrtorii care viziteaz parcul au obligaia s se informeze n mod
corespunztor asupra particularittilor practicrii ctrrii n PNB si asupra starii
tehnice a traseelor.
Art. 147 Echiparea de trasee de escalad sportiv este permis numai n zonele
desemnate ca zone de escalad sportiv, a se vedea anexa, si numai cu avizul
Administratiei PNB. Echiprile de trasee de escalad sportiv se fac numai cu
echipamente care ndeplinesc normele tehnice in vigoare si nu polueaz natura.
Art. 148 Desemnarea zonelor de escalad sportiv este un instrument prin care se
urmreste controlul acestei activitti pe teritoriul PNB. Prin desemnarea acestor zone
se realizeaz canalizarea fluxului de ctratori spre zone mai putin sensibile dpdv
ecologic si anume areale stncoase curate, fr vegetatie abundent, care nu gzduiesc
specii de plante si animale care necesit msuri de protectie speciale.
Art. 149. n zonele desemnate pentru escalad sportiv unde este semnalata existenta
unor specii de plante si animale care necesit msuri de protectie speciale se vor
dezechipa traseele existente.
Art. 150. Desemnarea zonelor n care se poate practica escalada sportiv se face de
ctre Administratia PNB, conform legislatiei si procedurilor n vigoare, n functie de
zonarea interioar a PNB si de prevederile Planului de Management al Parcului.
Art. 151. Este interzis montarea de corturi, aprinderea focului, aruncarea gunoaielor,
distrugerea vegetaiei, speciilor de faun, cuiburilor, ct i folosirea pulberii de
magneziu la baza versantului ct i pe traseul de alpinism /crare.
Art. 152. Este interzis accesul public cu mijloace mecanizate pe drumurile auto
forestiere nchise publicului i semnalizate corespunztor, n pdure, pe cursurile de
ap i pe pajistile alpine. Este permis folosirea acestor mijloace doar de ctre
administratorii i / sau proprietarii de teren n scopul bunei gospodriri, nspre locurile
deinute de acetia, precum i de ctre echipele de intervenie.
80
Art. 153. Este interzis orice activitate de automobilism, motociclism sau ciclism, n
afara drumurilor publice, pe teritoriul Parcului Natural Bucegi. Mountainbike-ul
sportiv poate fi practicat doar pe trasee special amenajate i semnalizate
corespunztor de ctre APNB.
Art. 154. Administraia Parcului Natural Bucegi monitorizeaza turismul n vederea
stabilirii impactului acestei activiti asupra florei i faunei din Parc i pentru stabilirea
msurilor de protecie ce se impun, inclusiv a celor de restricionare a accesului
turitilor, dac acest lucru se impune pentru conservarea biodiversitii.
Art. 155. Administratorii i/sau proprietarii unitilor de prestri servicii turistice i
transport pe cablu vor sprijini activitatea de monitorizare a fluxului turistic pe baza
unui protocol de colaborare ncheiat cu APNB.
Art. 156. Distribuirea cu sau fr plat a materialelor informative din punct de vedere
turistic care nu sunt elaborate de catre Administraia Parcului se va face doar cu
acordul acesteia n ceea ce privete corectitudinea informaiilor pe care le prezint.
Solicitarea acordului i revine autorului sau editorului acestor materiale informative.
Art. 157. Excursiile de grup n PNB, organizate de agenii de turism, se desfoar
numai cu participarea unui ghid de turism al APNB sau ghid autorizat de APNB.
Art. 158. Turismul ecvestru este permis n Parc doar cu acordul APNB, pe traseele i
n condiiile stabilite de aceasta.
Art. 159. Fotografierea sau filmarea n scop comercial fr aprobare si fara plata
tarifelor legale nu este permis n PNB. Cei interesai pot obine un permis temporar
de la APNB, contra plii tarifului aprobat.
Art. 160. Fotografierea sau filmarea faunei slbatice se va face doar n locuri special
amenajate i semnalizate de ctre APNB.
Art. 161. Prtiile existente, n curs de omologare la data elaborrii prezentului
Regulament precum i cele ce vor fi realizate n zona de dezvoltare durabil cu
respectarea prevederilor legale definesc domeniul schiabil din PNB. Modul de
realizare i administrare a acestuia va avea la baz principiile de conservare i
protejare a patrimoniului natural i va respecta urmtoarele reguli minime:
a) realizarea de noi prtii se va face pe baza unui studiu de impact asupra
biodiversitii avizat de ctre Consiliul tiinific i numai n zona de zvoltare
durabil;
b) amenajarea i ntreinerea prtiilor n vederea pstrrii caracteristicilor
tehnice pe baza crora au fost omologate se va face pe baza unui proiect avizat
de ctre APNB;
c) ntreinerea prtiilor n sezonul de iarn se va face astfel nct stratul de
zpad de pe acestea s asigure protecia vegetaiei ierbacee de pe suprafaa
prtiei;
d) este interzis deplasarea utilajelor de ntreinere a prtiilor n perioada de
iarn pe suprafeele neacoperite de zpad.
81
Art. 162. Organizarea de competiii i manifestrile de grup de orice fel, cursuri care
presupun accesul pe teren n zona PNB i n tabere fr acordul serviciilor publice de
Salvamont i avizul APNB sunt interzise.
Art. 163. Aciunea de silvoturism va fi organizat de ctre APNB n colaborare cu
administratorii de drept ai fondului forestier, cinegetic i piscicol conform principiilor
de conservare i protejare a patrimoniului natural din perimetrul PNB.
Art. 164. Anexele nr. 1-18 fac parte integrant din prezenta Strategie.
82

Anexa 49.strategia de Management A Vizitatorilor Anexe

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Anexa 49.strategia de Management A Vizitatorilor Anexe

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

REGIA NAIONAL A PADURILOR PARCUL NATURAL BUCEGI

Strategia de Management a Vizitatorilor

Strategia de Management a Vizitatorilor din Parcul Natural

Documentul actual este finalizat in cadrul proiectului

Aceasta Strategie de Management a Vizitatorilor este realizata de Administratia

STRATEGIA DE MANAGEMENT A VIZITATORILOR

STRATEGIA DE MANAGEMENT A VIZITATORILOR

Conservarea diversitii biologice, utilizarea durabil a componentelor ei i

STRATEGIA DE MANAGEMENT A VIZITATORILOR

STRATEGIA DE MANAGEMENT A VIZITATORILOR

ZONAREA I OBIECTIVELE DIN PUNCT DE VEDERE AL

1.Zonarea intern a Parcului Natural Bucegi

Parcul Natural Bucegi, arie natural de interes naional a fost structurat n 4

STRATEGIA DE MANAGEMENT A VIZITATORILOR

2. Obiectivele Parcului Natural Bucegi din punct de vedere al conservarii naturii

a) cunoaterea i conservarea speciilor, a diversitii biologice, a peisajului i a

STRATEGIA DE MANAGEMENT A VIZITATORILOR

STRATEGIA DE MANAGEMENT A VIZITATORILOR

ANALIZA SITUAIEI ACTUALE A VIZITATORILOR N PARCUL

STRATEGIA DE MANAGEMENT A VIZITATORILOR

STRATEGIA DE MANAGEMENT A VIZITATORILOR

STRATEGIA DE MANAGEMENT A VIZITATORILOR

Tabelul 1. nnoptrile turitilor romni n Sinaia i n zona Valea Prahovei Braov

Tabelul 2. nnoptrile turitilor strini n Sinaia i n zona Valea Prahovei Braov

Tabelul 3. Creterea numrului de nnoptri n Sinaia i arealul Valea Prahovei

Din analiza comparativa a datelor din perioada 2003-2007, rezult c numrului

STRATEGIA DE MANAGEMENT A VIZITATORILOR

STRATEGIA DE MANAGEMENT A VIZITATORILOR

Turismul de week-end este deasemenea foarte bine reprezentat, o mare parte

STRATEGIA DE MANAGEMENT A VIZITATORILOR

Nationalitatea vizitatorilor: aproximativ 98 % sunt romani.

Tabelul 8. Durata sejurului turitilor n Buteni, 2003 2007 -nr. zile/turist

STRATEGIA DE MANAGEMENT A VIZITATORILOR

Tabelul 10. Sosiri i nnoptri, pe luni, n anul 2007 *

STRATEGIA DE MANAGEMENT A VIZITATORILOR

2.Evidena cilor de acces n aria natural protejat

Prin dispunerea Masivului Bucegi aproximativ in centrul geografic al Romaniei

Pentru a avea o imagine completa a fenomenului de vizitare si pentru a putea

STRATEGIA DE MANAGEMENT A VIZITATORILOR

STRATEGIA DE MANAGEMENT A VIZITATORILOR

4.Impactul vizitatorilor asupra ariei naturale protejate i asupra comunitilor

In urma analizei sumare a impactului prezentei si activitatilor vizitatorilor in

STRATEGIA DE MANAGEMENT A VIZITATORILOR

STRATEGIA DE MANAGEMENT A VIZITATORILOR

5.Tendine ale diverselor segmente de vizitatori

a) Vizitatori ce vin fr o promovare special

Avand in vedere actualele conditii socio-economice ce influenteaza inclusiv

b) Vizitatori ce vin atrai de politica manageriala in domeniu a Administraiei

STRATEGIA DE MANAGEMENT A VIZITATORILOR

STRATEGIA DE MANAGEMENT A VIZITATORILOR

STRATEGIA DE MANAGEMENT A VIZITATORILOR

VIZIUNEA SI OBIECTIVELE STRATEGIEI DE MANAGEMENT A

Parcul Natural Bucegi - destinaie de turism durabil i arie natural protejat la

Obiectiv 1: Reabilitarea reelei de trasee turistice care s pun n valoare potenialul

STRATEGIA DE MANAGEMENT A VIZITATORILOR

Obiectiv 2: Evaluarea i limitarea accesului cu mijloace de transport motorizate,

Obiectiv 3: Diversificarea ofertei de servicii turistice.

Obiectiv 4: Dezvoltarea durabil a turismului prin asigurarea i meninerea unor

STRATEGIA DE MANAGEMENT A VIZITATORILOR

Obiectiv 6: Constientizare public, complex si de calitate

a) realizarea unui Centru de Vizitare;

STRATEGIA DE MANAGEMENT A VIZITATORILOR

Obiectiv 7: Monitorizarea traseelor de alpinism