www.cimec.

ro
www.cimec.ro
MUZEUL "VASILE PRVAN"
BRIAD

ACTA

MUS EI

TUTOVENSIS
II
2007

www.cimec.ro
ACTA MUSEI TUTOVENSIS ACTA MUSEI TUTOVENSIS
Publicaie a Muzeului "Vasile PrYan" Publication of"Vasilc PrYan"
Str. Vasile PrYan nr. 1 Muscum Brlad
731 003-Brlad Str. Vasile PrYan nr. 1
tr/fax: 40/0235/421.69 1 ; 421 .699; 422. 21 1 73 1 003-Brlad
muzeYp@muzcuparYan.ro W/fax: 40/0235/421 .69 1 ;
www.muzeuparYan.ro 42 1 .699 ; 422.21 1
muzcvp@muzcuparYan.ro
www.muzcuparvan.ro

Redactor ef : Mircea M AMALUC

Colegiul de redacie :
Alina-Mihaela VIZITIU
Mihaela-Adriana NSTAC

REVISTA APARE CU SPRIJINUL FINANCIAR

AL CONSILIULUI JUDEEAN VASLUI

ISSN: 1824-2373

www.cimec.ro
MUZEUL "VASILE PRVAN" BRLAD

ACTA

MUS EI

TUTOVENSIS

II

2007

www.cimec.ro
Casa Editorial Demiurg
Edituri acreditati de CNCSIS n 2003, reacreditatl in 2006.

E oseaua Pcurari nr. 68, bl. 550, se. B. et. 4, ap. 16

700547 - Iai, Romnia
/fax 0232125.70.33; 0745/37.81.50; 0745/90.20.23
E-mail: ceddemiurg@yahoo.fr

Consilier editorial: dr. Alexandrina Jonit

Coperta: lector univ. dr. Cornel BELDIMAN

Traduceri : Alina-Mihaela VIZITIU
Corector: Mihaela-Adriana NSTAC
Foto: Viorel BULIGA

RevistA fondatA de Mircea Mamaluc.

Apare anual. din 2006.

www.cimec.ro
 CUPRINS/CONTENT
ARHEOLOGIE/ ARCHAEOLOGY
Ioan M itrea, Contribl4ia cercetarilor arheologice de la Brlad-Valea Seac la cunoaterea 7
culturii Sntana de Mures ................................... ...........................................
The Contribution of the archeo/ogical research from Brlad-Va/ea Seac ta the knowledge 11
o f the Sntana d e Mures cu/ture ... ... ... .................. ... ... ............ . . . ...... . . . ... . . . ............ ....
Marin Rotaru. Descoperiri arheologice din secolul IV n depresiunea co/inara Horincea-
Eian-Prut ... .. . ... ... ... ... ... ... ... .. . .. . ... ... ... ... ... ... ... ... .. . ... ... .. . ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... .. . .... 12
IV'' century Archaeo/ogica/ discoveries in the hollow ground of Horincea-Eian-Prut 14
Ruxandra Alaiba. Atelierul de olarit descoperit in asezarea Banca Gara- "Sapte Case",
din secolul a/IV-lea - inceputul secolului al V-lea .. . . . . . . . . . . . . . . . . . . .. .. .. . . . . . . . . . . .. . . . . . . . . . . . 18
The pottery workshop discovered in the se/1/emen/ of Br/ad-"Sapte Case" from the IV"
century and the beginning of the 1'' century ... ... ... .. . ... ... ... ... ... ... ... ... ... .. . .. . ... ... ... ... ... ... 22
Georgeta Miu, Bogdan Lupacu, Date antropo/ogice preliminare cu privire la materialul
osteologie deshumat din cimitirele de la Polocin-"Islaz" ,<i Pogonesti -"La Movila"
(com. Pogonesti,jud. Vaslui). ....................................................................... 37
Preliminary Antropologica/ data regarding the osteological material from the cemeteries
of Po/ocin- Jshlz and Pogoneti- La Movil (com. Pogoneti,jud. Vaslui) ...... ... ... ... ... ... .... 42
Maria Stirbu, Ofrande animale in mormintele de secol IV de la Polocin-"Islaz" si de la
Pogonesti-"La Movila" (jud. Vaslui)......................................... ................ 46
Animal Oferrings in the IV'' century tomhs from Polocin- "/sia;:" and Pogonesti,
"La M01ilt1" (jud. Vaslui)... ... ... ... . . . . . . . . . ... ... ... ... . . . . . . ... ... ... ... ... ... ... . . . ... ... ... ... ... . . . ... .... 49
Mircea Mamaluc, Necropola de secol IV de la Pogone{ti. Campania din anu/1996 . . . . . . . . . 51
The Il'' century necropole at Pogonesti. The /996 Campaign ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ..... 53
Eugen-Marius Constantinescu. Amenajari funerare in necropolele Sntana de Mures din NE
Munteniei . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 57
F uneral arrangements in the Sntana de Mures necropo/es in the North-East port of Muntenia 61
Ion loni), Necropola din secolul a l /V-lea d . Hr. d e l a Rn::eti (com. Flciu,jud. Vaslui)... .... 63
Das Griiberfeldvom IV Jh. n. Chr. bei Rnzeti (com. Flciu,jud. Vaslui) ...................... 67

ART/ ART
Cotinel Munteanu. Adrian Mihalacbe, Artisti plastici romni in a doua jumdtate a secolului XX... 70
Romanian painters from the second half of the XX' century ... ... .. . ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... 72
Mihail Voicu. Gramra romneasc in colectia Muzeului de Arta din lasi .. . . .. . . .. .. .. .. . . . . . . . . 73
The Romanian engraving in the collection of the Ari Museum lasi ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... 75
N icolela Amutu, Expozitia de arta contemporana romnea.<ca cu caracter permanent pe
simezele muzea/e nationale . . . . . . . . . . . .. . .. . . . .. . . .. . . . . . . .. . . . . . . .. . . .. .. . . . . . . . .. . . . . . .... . . . . . . . . . . . 79
Permanent Romanian Contemporary Ari E:x:hibition .. . . .. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . ... 82
Aurel Istrati, Arta interbelic romnea.<c i n colectiile Muzeului d e Art Romnea.<c din lai 86
The Rumanian intenvar art in the collections o(the Romanian Ari Museum lai ....... ........ 87

MEMORIALISTIC/ MEMOIRS
Ion Hobana. "Timpul nu e dect un fel de spatiu" Herbert George Wel/s .. . . . . .. .. . . .. . . . . .. . . . .. 90
"Time is on1 some kind of space " - H. G. Wells ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... .... 93
C. D. Zeletin, Perceptia spatiala in poezia lui St. O. Iosif......................................... ... 94
La perception de f 'espace dans la poesie de St. O. Iosif . . . . . . . . . ... ... .. . ... ... ... ... ... ... ... .. . ... ... .. . ... 95
Elena Ilie, Timpul si spatiul- dimensiuni ale existenei perpessiciene .. . . . . . . .. . . .. . . . . . . . . . . . . ... 96
Time and space- dimensions of the e:x:istence at Perpessicius ....................................... 100
Mircea Coloenco, Timp si spatiu in poezia lui George Bacovia .. . . . . . . .... . ..... . ..... .... . . . . . . . . 101
Time and space i n the poetry o f George Bacovia ... . . . . . . ... . . . . . . . . . ... ... ... . . . . . . . . . . . . . . . ... . . . . . . ... 104

www.cimec.ro
TIII\'TEL E NATURII/ NATURAL SCJENCES
Nicolae Onea, Avifauna acvatica din zona Dunarii de Jos intre Ca/arasi si Galati . . . . . .. . ...... JOS
The acquatic avifaunafrom the Low Danube area between Ca/arasi and Galali ... ... ... ... ... 117
Rodica Ciobanu, Revista '"Transilvania"-factor de rspndire a cunostintelor geografice ... 121
The "Transsy/vania" magazine- agent ofspreading the geographical knowledges . . . ... ..... 1 27
Sorin Geacu, Patrunderea si situa/ia actuala a bizamului (ondatra zibethicus) in judetele Galati
si Vaslui . . . ... ... ... . . . ... ... ... ... . . . ... ... ... . . . . . . ... . . . . . . . . . ... ... ... ... ... ... ...... ... ... ... ... ... ... ...... ... . .... 128
The penetration and the present situation ofthe muskrat in the counties ofGalali and Vaslui ... 134
Mrioara Costea, Riscul geografic in aria depresiunilor circumcarpatice interne.
Studiu de caz- Depresiunea Sibiului . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .. .... . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 135
The geographical risk in the Interna/ Circumcarpathian depressions Area - Case Study:
The Sibiu Depression . . . ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... . . . ... . . . ... ... ... . . . ... ... ... ... ... ... 145
Angelica Curlisc, Nicoleta Ursu, Cteva observatii privind biometria si patologia a doua
exemplare de Delphinus Delphis Pontius esuate in zona litora/a Constanta-Mangalia . . .... 146
A jeH' observations regarding the biometry and the pathology of two exemplar.< of
Delphinus Delphi Ponticus stranded in the shore area of Constana-Mangalia ... ... ... ... ... 148
Cristina Carata. Cteva obsermtii privind r.'ipndirea speciei Fritillaria Meleagri.
in Judetul Vaslui. . . . ... . . . ... . . . . . . ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... 149
Afew considerations regarding the .preading ofFritillaria Me/eagris in Vaslui County ... . 1 50
Diana GhcJeu, Date privind trichopterele (n
I secta, Trichoptera) din bazinul Bislriei ... ... ... ... 152
A(ew dates regarding Trichoptera in the Bistria river basin . . . . . . . . . . . . . . . .. . ... ... . . . ... ... ... ..... 162

CONSERVARE/CONSERVATION
Gabriela Dumitrasc. Studiu privind conservarea bunurilor de patrimoniu aflate in depozite/e
Muzeului "Vusile Prvan " Brlad . . . . .. .. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 163
A Study regarding the conservation of the patrimony assets in the storage rooms ofthe
"V Prvan "Museum . . . . . . . . . ... ... . . . ... ...... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... . . . . . . ... ... ... ...... 166
Rodica Ogrezeanu, Corina Mihai, Masuri pelllru prevenirea deteriorarii co/ectiilor de
moluste, corali si echinoderme in depozitele Muzeului Judetean de Stiintele Naturii Prahova ... 167
Measurements ro prevem the deteriora/ion of the collections of ma/usca. coral.< and
eclrinoderms in the storage rooms o(the Cormty Mu.<eum of Natural Sciences, Prahova ... . 174
Mihaela (Bbusanu) Amalanci - Depozitul de ceramica al Complexului Muzeal "/alian
Antonescu" Bacau. Cteva elemente privind expunerea . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 176
The Ceramics Storelwuse of the (Museum) Complex "lulian Antonescu" Bacau. Severa/
element< regarding the exhibition ... ... ... ... ... ... . . . ... ... ... ... . . . ... . . . ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... .... 178
Mirela Brilean, Ecaterina Dediu - Mecanismul de inactivare prin iradiere gamma a dilunatorilor
biologici ce afecteaza bunurile culturale, cu pstrarea exigentelor cla>ice ale con.<ervarii 182
Gamma irradiation inactivation of biologica/ growth which deteriorare cultural assets. in
line witlr the cla. uic exigencies of conservat ion . . . ... ... ... ... ... . . . ... . . . ... ... ... . . . ... . . . ... . . . ... . . ... 184
Liliana Gt - Consideratii privind organizarea unui deposit . . .. . . . . . .. .. . . . . .. . . . . . . . . . . .. . . . . .... 186
Considerations regarding the structure of a s/orehouse . . . ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... 188
D iana Macarie - Sdntatea imobilului .<i consenarea brmurilor culturale .. .. .. .. . . . . . . . . .. .. . . .. 189
"Health" ofthe building and the conservat ion ofthe cultural a.uets .. . ... .... ... ...... . . . . . . ...... 192

Abrevieri . . . . . . ... ... ... ... . . . . . . . .. ... . . . ... ... . . . . . . ... ... . . . . . . ... ... . . . . . . . . . .. . . . . . . . ... . . . . . . . . . . . . . . . ... . . . . . . ...... 193
Publica{ii ale Muzeului "Vasile Pn,an" Brlad ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ...... ... ... ...... ... ... ... . . . 194

www.cimec.ro
ARHEOLOGIE
CONTRIBUIA CERCETRILOR ARHEOLOGICE
DE LA BRLAD - VALEA SEAC
LA CUNOATEREA CULTURII SNTANA DE MURE
A trecut mai bine de un secol de cnd
s-au lcui primele cercetri arheologice in
'
necropolele de la Ccmjachov . in 1 900-1 901,
2
i Sntana de Murc , n 1903. care au permis
ulterior formularea conceptului de cultura
Ccmjachov-Sntana de Mure; pentru teritoriul
vechii Dacii ntlnindu-se mai frecvent,
indeosebi n ultimele decenii. doar denumirea
de Sntana de Mure, pe care o vom folosi,
pentru simplificarea titulaturii, i noi in cele ce
urmeaz.
Dei a reinut atenia nc de la primele
descoperiri. la noi in !ar abia dup al doilea
rzboi mondial. interesul pentru aceast cultur
s-a rcinviorat, ncepnd a li publicate. treptat.
rapoane de spturi. anicole i chiar ncercri
de sinteze. Dup o sintez. succint dar dens
in idei i sugestii, datorat lui 1. Nestor, din
1 960'. abia in anii 1 965-1 966 au aprut
primele monografii i studii de sintez, mai
consistente. care marcheaz, in fapt, o nou
etap in studierea culturii Sntana de Mure.
Avem n
vedere monografia lui Gh.
4 '
Diaconu, despre cercetrile de la Trgor ,
precum i monografia lui Bucur Mitrea i
Constantin Preda despre
necropolele din
'
secolul al IV-lea din Muntenia . i nu in
ultimul rnd apariia unui amplu studiu privind
problematica acestei culturi. vzut la scara
1 V. V. Chvojka, in Zapiski Ru.ukogo archeo
lo giceskogo ob.ice.rr va. N. S . . XII. 1 90 1 . p. 1 72-
1 90. Un studiu monografie asupra cercetrilor de la
Cemjachov a publicat. peste mai bine de jumtate
de secol. V. V. Petrov, in MIA. 1 16, p. 53-1 1 7.
'1. Kovcs. in Dolgozatok. Cluj. lll. 1 9 12. p. 250-367.
-' 1. Nestor. in Istoria Romniei. 1. 1 960. p. 687-694.
4 Gb. Diaconu. Tirgor. Necropola din secolele III
IV e. n.. Bucureti, 1965.
'
Bucur Mitrea. C. Preda. Necropole din secolul al
/V-lea e. n. in Muntenia. Bucureti. 1 966.
www.cimec.ro
Ioan Mitrea
intregului teritoriu al vechii Dacii, n care s-a
6
manifestat, datorat lui Ion Joni!
Dup apariia lucrrilor men!ionate,
cercetrile arheologice privind cultura Sntana
de Mure au intrat iari ntr-un uor rela.
pentru ca apoi interesul s revin n prim-plan,
indeosebi n regiunile est-carpatice ale
Romniei. publicndu-se, n special, rapoane
de spturi arheologice. Aa se face c astzi
dispunem de o .,bogat baz de date" care face
posibil o abordare frontal a tuturor
problemelor privind cultura Sntana de Mure.
Considerm de la nceput c o nou
'
dezbatere tiinific , avnd drept tem
..Cultura Sntana de Mure" este nc necesar
i posibil. Ceea ce acum aproape ase decenii,
inainte de 1 948, era imposibil din cauza
insuficienci bazei documentare, iar dup anii
1 965-1970 a fost in mare msur obstrucionat
de impunerea ideologiei naional-comuniste,
care ,.orienta" inclusiv cercetarea arheologicA,
astzi a devenit actual i posibil. Cu att mai
mare este meritul organizatorilor acestei
dezbateri tiinlifice .
Organizarea la Brlad a unei dezbateri
tiin)ificc privind problematica culturii Sntana
de Mure nu este ntmpltoare. Dup cum
" Ion loniJ,, Co ntributii cu privire la cultura
Smana de MureCerneaho \' pe teritoriul R. S.
Romnia. in ArhMold. IV, 1 966. p. 1 89-259.
'O dezbatere tiinlific cu tema Culwra Smana de
Mure-Cerneahov. s-a desfurat la Ploieti in
zilele de 29-30 iulie 2005. in cadrul celei de-a patra
edilii a Sesiunii de comunicri tiinlifice
.Arheolo gia mileniului 1 p. Chr. ". organizat de
Muzeul Jude1ean de Istorie i Arheologie Prahova.
Cf. Ioan Mitrea, in Zargidava. Revist de istorie,
IV. 2005. p. 228-230.
' Dezbaterea tiinific cu tema .Aspecte ale
culturii Smana de Mure", a fost organizat in
cadrul sesiunii anWIIe a Muzeului Vasile Prvan"
"
din Brlad. in zilele de 1 9-20 mai 2006.
7
se tie, Muzeul "Vasile Prvan" din Brlad este Aa cum rezult din cele 24 de lucrri
astzi depozitarul unui extrem de bogat i publicate in timpul vietii, iar acum i din
valoros patrimoniu arheologic9, rezultat al monografia tiprit postum, Vasile Palade.
indelungatelor i intenselor cercetari printr-un efort de durat, de-a lungul a peste
sistematice ntreprinse in aezarea i necropola trei decenii din viata sa, a druit arheologiei i
de la Brlad-Valea Seac, dar i in alte situri istoriografiei romneti rezultatele cercetarilor
din zon, de ctre regretatul arheolog i istoric dintr-un sit de exceptie, care a fost i rmne,
Vasile Palade. cum remarc distinsul cercettor Ion loni,
Identificat in 1959, cu prilejul unor ,.un unicat'12.
cercetri de suprafata, i rctinnd atentia prin Dac necropola de la Brlad-Valea
unele descoperiri intmpltoare, intre care Seac a fost dezvelit in ntregime,
resturile unor bordeie, in anii 1960-1961. descoperindu-se in total 547 de morminte,
aezarea apartinnd culturii Sntana de Mure, dintre care 295 de morminte de incineratie i
de la Brlad-Valea Seac, a fost cercetat 252 de morminte de inhumatie, la care se
metodic in anii 1967-1975 i 1980-1986, iar adaug 18 gropi, din care unele avnd un vdit
necropola corespunztoare aezrii, a fost caracter cultual13; aezarea a fost cercetata
cercetat, integral, in anii 1971-1980. partial, dezvelindu-se 24 de locuinte de
nc din 1966 descoperirile de la suprafa i 21 de bordeie, dintre care 17 sunt
Brlad-Valea Seac au intrat in literatura de bordeie-atelier pentru prelucmrea cornului de
specialitate10 i au retinut decenii de-a rndul cerb i patru sunt bordeie-locuint. La acestea
atentia celor care se ocup de arheologia epocii se adaug 1O anexe, 12 vetre in afara
migraiilor. Pc msura derulrii cercetrilor, locuinelor, opt locuri de lucru in aer liber. 23
V asile Palade a publicat mai multe rapoanc de de gropi cu caracter cultual i 18 gropi
spturi arheologice, anicole i studii de menajere, la care se mai adaug i dou
sintez, pregtind, in fapt. o ampl monografie cuptoare pentru ars ceramic 14
arheologic. Dar timpul n-a mai avut rbdare, Avnd in vedere rezultatele
trecerea arheologului in lumea de dincolo de cercetrilor din aezare, cu cele 45 de locuine
viata pmntcan, in 1993. a gsit monografia descoperite pn acum, coroboratc cu numrul
intr-o form naintat de realizare, dar totui mormintelor din necropol i cu unele ncercri
departe de a fi finalizat. A tcut efortul, de estimri paleodemografice pentru aezri
exemplar i demn de toat lauda i stima din epoca imediat urmtoare", am putea
noastr. colega sa de o viat, Eugenia Popuoi, aprecia' c aezarea de la Brlad-Valea Seac
pentru a finaliza ampla monografie asupra
rezultatelor cercetri lor arheologice de la
Capitolul V/J: Cronologia ae:rii i a necropolei,
Brlad-Valea Seac".
sunt traduse i in limbile englez i francez.
Credem c este necesar s men1ionAm i eforturile
,
Muzeul din Brlad este astzi cunoscut in (ar. dar doamnei director. din acei ani, a Muzeului .,Vasile
i peste hotare. nu numai datorit bogatului material Prvan" din Biirlud, Nicoleta Amliutu. pentru
arheologic privind cultura Sntana de Mure. dar i asigurarea fondurilor de finantare necesare tipririi
datorit rezultatelor amplelor cercetri efectuate la monumentalei lucrri monogmfice la care ne
Trestiana-Brlad de ctre distinsa cercettoare referim.
Eugenia Popuoi, intr-o aezare neolitic!! apaninnd " Ion loniJ. prefaJ la monobr > afia . . Aezarea i
culturii Cri. 11ectopo/a de la Brlud-Vuleu Seac ... p. 14.
10
V. Palade, Atelierele pentnl lllcrat piepten i din os " V. Palade, op. cir. p. 42 i 85-1 62. n suprafaa
din secolul al 11'-leo e. n. d la Brlad- Valea Seac. necropolei s-au descoperit i 12 gropi care au fost

11
nArhMold. IV. 1 966, p. 261 -277.
ldem, Aezarea i necropola de la Btlad- Valea
Seac (Sftiritul .fec. al 111-/ea - a doua jumlate a
sec. al V-lea). Volum ingrijit de Eugenia Popuoi,
Editura ARC 2000. Bucureti. 2004. 245 p. text +
296 p. cu figuri + 6 plane cu planuri de spturi in
aezare i necropol "'" 12 p. cu aspecte (foto) de
antier. Studiul monografie este precedat de o
Prefat semnat de Ion lonitll (p. 7- 14). un Portret
.
,. Vasile Pa/ade . . semnat de Dan Gh. Teodor (p.
33-34) i o Postfat datoratA Eugeniei Popuoi (p.
235-237). Cele trei texte mentionate, precum i
atribuite, pe baza analizei ceramicii aflate in gropi.
secolelor X-XII. iar un numr de 29 de gropi au fost
lipsite in totalitate de inventar i, in mod firesc. nu
au putut fi incadrate cronologic.
" ldem. op. cit.. p. 42 i 44-84.
1 Ioan Mitrea. Estimri paleodemogrqfice privind
spariul est-carpatic al Romniei in secolele VI-X, in
Carpica. XX. 1989, p. 3 1 5-338.
,. Am considerat c din totalul membrilor
comunittii steti. care s-au regsi! ca numr in
necropol, 10% au avut familii din dou persoane,
20% familii din trei persoane, 30% familii din patru

8
www.cimec.ro
a fost cercetat in proportie de cea. 30-40%. curnd dup nmormntare, chiar de ctre
Lund in consideraie i dispunerea locuinelor, urmai sau rude apropiate ale decedatului20
ori acceptm c aezarea era foarte ntins, ori Amplele cercetri arheologice de la
c necropoa a fost folosit de membrii mai Brlad-Valea Seac au adus importante dovezi
multor comuniti i din microregiune, fiind, in privind ocupaiile locuitorilor din vremea culturii
fapt, o necropol a mai multor sate i ctune. Sntana de Mure, de la agricultur, creterea
Din prezentarea rezultatelor cercetrilor vitelor, vntoare i pescuit21, pn la practicarea
efectuate in aezarea de la Brlad-Valea Seac, meteugurilor, intre care se evideniaz
rezult, in primul rnd, c nu ne aflm in faa meteugul prelucrrii cornului de cerb22.
unei aezri obinuite, in care a trit o Descoperirea celor 23 de locuine-atelier ( 18 in
comunitate steasc ce se ocupa, ca de obicei construcii de tip bordei i cinci in locuine de
in epoc, cu cultivarea pmntului i creterea suprafa), a dou ateliere in construcii anex
vitelor, ci ni se nfieaz imaginea unui (oproane) i a apte ateliere in aer liber, fac
centru meteugresc. de prelucrare a coamelor din centrul meteugresc, de prelucrare a
de cerb. ceea ce individualizeaz aceast aezare cornului de cerb de la Brlad-Valea Seac un
falA de cele obinuite, transformnd-o intr-un centru de referin!ll. Bogia pieselor din corn
punct de referin!ll pentru intreaga arie de de cerb descoperite in cele 32 de ateliere, aflate
manifestare a culturii Sntana de Mure in diverse stadii de prelucrare, au permis
Cernjachov17. reconstituirea, pn la detalii, a tehnicilor de
Cercetrile din aezarea de la Brlad prelucrare a cornului de cerb"-
Valea Seac aduc numeroase date cu privire la Dac descoperirile din aezarea i
tipul de locuin!ll, unele elemente de detaliu in necropola de la Brlad-Valea Seac, privind
constructia bordeielor i locuinelor de suprafatA. unele manifestri magico-rituale i de cult24,
dar i elemente specifice bordeielor-atelier. in rein atenia, cu deosebire, ceea ce
primul rnd prezenta ,.scaunului de lucru", impresioneaz este bogia i varietatea
realizat din gropi de diferite dimensiuni''. inventarului descoperit". Inventarul aflat in
La rndul lor. investigaiile din marea locuine i anexele gospodreti sau morminte,
necropol de la Brlad-Valea Seac aduc evideniaz nu numai bogia i varitatea
numeroase date cu privire la riturile i acestuia. dar permite i unele observaii privind
ritualurile de nmormntare; prezenta unor noi evoluia in timp a acestui inventar. Numeroase
credine cristalizate in secolul al IV-lea. alturi obiecte de inventar, descoperite in alte aezri
de credinele i reprezentrile magico-rituale i necropole ale culturii Sntana de Mure i
de veche tradiie. in primul rnd geto-dacic ''. gsesc analogii in descoperirile de la Brlad
Numeroase date s-au consemnat in legtur cu Valea Seac, astfel c, i din acest punct de
mult discutata problem a mormintelor vedere, ansamblul arheologic de aici devine un
deranjate. Observaiile atente asupra celor 60 punct de reper.
de morminte deranjate din vechime. i-au ntrit O problem care a reinut muli ani
lui V. Palade convingerea c nu ne aflm in atenia cerccttorului V. Palade a fost aceea
faa unor practici de jefuire in necropola de la privind incadrarea cronologic a aezrii i,
Brlad-Valea Seac, i implicit, in celelalte respectiv necropolei de la Brlad-Valea Seac.
necropole Sntana-Cernjachov, ci. mai curnd, Din 1966, cnd a publicat primul articol
in fata unor practici rituale svrite in epoc. referitor la descoperirile de la Brlad-Valea
Scac2, i pn in 1980, a incadrat complexul
arheologic la care ne referim in secolul al IV-lea.
persoane i 40% familii din cinci sau mai multe
Abia in 1980, intr-un raport privind rezultatele
persoane. n aceast situatie. aezarea va fi avut in
total cea. 1 50- 1 60 de locuine. evident aceste cercetrilor din necropola de la Brlad-Valea
locuin1e nu au fost contemporane. Avnd in vedere Seac, admitea c respectiva necropol,
durata folosirii necropolei i respectiv durata total
a locuiri in aezare. timpul in care o locuint putea
fi folosit i speran]a de viaJ in epoca, apreciem c 20 Idem. op. cit.. p. 1 77- 1 79.
in satul de la Brlad-Valea Seaci!., aparJinnd " Idem. op. cit., p. 163- 1 64 .
culturii Sntana de Mure. contemporane vor fi fost " Idem, op. cit. . p. 1 67- 1 7 1 .
la un moment dat cea. 30 de locuinte. " ldem. op. cit. p . 1 68- 1 7 1 .
17 Ion lonil. prefal la monografia citatA. p. 14. " ldem, op. cit. . p . 1 73- 1 8 1 .
" V. Palade, op. cii. p. 55-68. " Idem. op. cit. . p . 1 82-222.
19 ldem. op. cit, p. 1 73- 1 77.
'" Idem, op. cit., 1966, p. 3 6 1 -365.

9
www.cimec.ro
din secolul al IV-lea, in principal, a fost
folosit pn la inceputul secolului al V -lea27.
in 1981, revenea, ntr-un nou articol, i vorbea
de aezarea i necropola de la Brlad-Valea
Seac din secolul al IV-lea i inceputul
secolului al V -lea al primului mileniu cretin28.
Fr ndoial, noul punct de vedere al lui V.
Palade. asupra duratei i, respectiv, a
sfritului complexului de la Brlad-Valea
Seac, va fi fost determinat de noile
descoperiri din aezarea i nccropola la care ne
referim, dar i de noile investigaii din alte
zone ale ariei culturii Sntana de Mure.
Mai puin s-a pronunat arheologul V.
Palade asupra inceputului aezrii i nccropolei
de la Brlad-Valea Seac, vorbind mult timp,
in generaL de secolul al IV-lea.
Abia acum, in monografia publicat
postum. se spune clar c inceputul locuirii. la
Brlad- Valea Seac "se plaseaz ctre sraritul
secolului al Ill-lea i inceputul celui
urmtor"29 Aceeai datare. respectiv sfritul
secolului al III-lea. este luat in considera)ie i
pentru inceputurile inmormntrilor in
necropol'0 Dovezile arheologice aduse in
sprijinul argumentrii acestei datri sunt
concludente. nct putem considera c, intr
adevr, inceputurile aezrii i necropolei de la
Brlad-Valea Seac pot fi plasate spre sraritul
secolului al In-lea d. Hr.. cnd incepe. in fapt,
i cultura Sntana de Mure, cel puin in
spa]iul est-carpatic.
Avnd in vedere piesele cele mai
timpurii. dar i cele mai trzii, din aezare i
necropol, in primul rnd obiectele din metal i
sticl care permit o incadrare cronologic mai
strns, considerm plauzibil concluzia
arheologului V. Pal ade, din incheierea
monografiei, pc care o citm in intregime: ..se
poate stabili c aezarea i necropola de la
Brlad-Valea Seac i are inceputurile la
limita dintre sfritul secolului al III-lea i
inceputul celui urmtor, existena lor
cuprinznd intreg secolul al IV -lea i
prelungindu-se, fr intrerupere, pn cel puin
27 ldem. Necropola din secolul al JJ'Ieu i de la
inceputul secolului al V-lea, de la Valea Seac
Brlad, in Materiale, Tulcea. 1 980, p. 407-4 1 6.
211
ldem, Aspectul etnic al populaTiei din aezarea i
necropola de la Brlad- Valea Seac din secolul al
/V-lea i inceputul secolului al V-lea e. n. . in Acra
Moldaviae Meridionalis. Vaslui. III-IV. 1 98 1 - 1 982.
r. 67-80.
' ldem, op. cir. , 2004. p. 233.
10 Ibidem.
www.cimec.ro
la inceputul celei de a doua jurntli a secolului
al V-lea p. Ch. "" .
Datarea slritului aezrii i
necropolei de la Brlad-Valea Seac, contribuie,
pe un plan mai larg, la datarea slritului
culturii Sntana de Mure, sfrit ce poate fi
plasat in jurul anului 45432 Aceast concluzie
vine s confli111e ceea ce se intuise doar cu
decenii in urm, cnd se afirma c "limita
cronologic superioar a obiectivelor de tip
Sntana de Mure a inceput s fie tol mai
frecvent admis pn in prima jumtate a
secolului al V -lea, nefiind exclus chiar
posibilitatea ca unele complexe de locuire
aparinnd acestei culturi s-i fi prelungit
existenta pn in epoca prbuirii dominaiei
bunice in regiunile Daciei"".
Astzi este o cenitudine c ansamblul
arheologic de la Brlad-Valea Seac reprezint
un punct de referin pentru cunoaterea
intregii problematici privind cultura Sntana de
Mure-Cemjachov. Nici un cercettor serios nu
mai poate aborda multipla problematic a
culturii Sntana de Murc-Cemjachov fr a
cunoate i fr a se raporta la rezultatele
cercetrilor din aezarea i necropola de la
Brlad-Valea Seac.
Cnd vorbim de cunoaterea
rezultatelor cercetrilor arheologice de la
Brlad-Valea Seac avem in vedere un spectru
mai larg de preocupri tiinifice. Nu este
suficient s vezi i s revezi ceea ce a scris V.
Paladc despre cercetrile de la Brlad-Valea
Seac. Mai este necesar i cunoaterea
referinelor la descoperirile de la Brlad-Valea
Seac, ale unor autori romni i strini,
creditai ca buni specialiti ai culturii Sntana
de Mure. i nu in ultimul rnd este necesara
studierea materialelor descoperite, cel putin a
principalelor categorii de inventar, care pot
permite o viziune mai cuprinztoare asupra
culturii Sntana de Mure-Cemjachov.
Vor mai trece probabil multe decenii
pn vom avea un sit arheologic, cercetat
sistematic. privind cultura Sntana de Mure,
de talia celui de la Brlad-Valea Seac. lat de
" ldem. op. cir. . p. 226.
3 1. Mitrea. Obsenarii privind sfrihll culturii
Sntana de Mure i inceputurile culturii Costia
Botoana-Hansca. in stadiul actual al cercetrilor
arheologice. in Carpica. XXXIV. 2005. p. 1 3 1 - 142.
B Dan Gh. Teodor. Civiliza(ia romanic la est de
Carpari in secolele V- VII. Aezarea de la Boroana
Suceava. Bucureti, 1984, p. 64.
10
ce nu trebuie s uitm pe cel care ani de zile a Palade, care a fost un soldat credincios al
lucrat cu paclul in mn, a prelucrat i arheologiei romneti, cu precdere al
valorificat tiinific rezultatele cercetrilor de arheologiei epocii migraiilor.
la Brlad-Valea Seac, regretatul Vasile

THE CONTRIBUTION OF THE ARCHAEOLOGICAL RESEARCHES

OF BRLAD-YALEA SEAC
IN GEITING INFORMATION ABOUT THE SNTANA-DE-MURE CULTURE

After o ccntury of orchaeological reseorcbes conceming the Sntaoa-de-Mure-Cemjachov cultw"e,

!bere has been accumulated a rich material tbat allows the understanding of tbe content of tbis culture, its
evolution in time and space.
Witbin the geneml context of the archaeological researches regarding tbe mentiooed culture, a special
place is occupied by the senlement and necropolis of Brlad-Valea Seaca. In tbe Brlad-Valea Seac senlemen
panly studied, probably in proponion of circa 30-40%. !here were discovered 45 dwellings and other household
annexes. as well as some pits of a cultural chamcter. In the necropolis, completely investigated, there were
discovered 547 tombs of whicb 295 incineration tombs and 252 inbumationes. Mention should also be made for
18 pits, many of them of a cultual chamcler.
A rich orchaeological material was found in the senlement and in the necropolis, too as far as tbe
senlement and in the necropolis. too. As for as the settlement is concerned. we ore in front of a crabtsmanship
center ofprocessing stag's antlers.
The inventary discovered in the settlement and Lhe necropolis contributes Lo a better understanding of
Lbe beginnings, the evolution, and the end of the Sntana-de-Mure. It also enricbes our knowledge about the
content ofthe Sntana-de-Mure culture. about the occupations of tbose who lived in tbis community of Brlad
Valea Seac. New facts about the magic and religious pr.clices are also brougbt to ligbt.
The resulL of the carried-out studies allow the chronological placement of the settlement and tbe
necropolis between the end of the third century and Lhe mid-fifth cenrury A. D.
The Brlad-Valea Seac orcheological complex is unique within tbe Sntana-de-Mure-Cemjachov
culture contributing to a better understanding ofthis impon ant culrure ofthe migralion period.

www.cimec.ro
 DESCOPERIRI ARHEOLOGICE DIN SECOLUL IV
N DEPRESIUNEA COLINAR HORINCEA-ELAN- PRUT

Marin Rotaru

Periegezclc arheologice desfurate in Din colectia de antichiti a domnului

ultimii 15 ani au dus la descoperirea, in Emil Coman3 fac parte i dou vase
aezrile culturii Sntana de Mure din zona de descoperite la lgeti-Scndureni intr-o aezare
sud-est a judeului Vaslui. a unor antichiti. din secolul Iv". Este vorba despre un castron
care au fost publicate in revista ,.Elanul"'. strecurtoare lucrat la roat, de culoare
crmizie (fig. 4/ 1 ), cu fundul inelar.
Ceramica Dimensiuni: nlimea
(9,8 cm), diametru!
gurii ( 1 1,5 cm); diametru! fundului (5,7 cm).
n anul 2003 s-au descoperit la Gura Cellalt vas este o can de culoare
ldrici. comuna Roieti. in punctul ,.Ciunta"2 , cenuie (fig. 4/2), cu corpul bitronconic, gtui
intr-o lutrie, pe stnga oselei ce duce la Gara lung. buza arcuit. fundul inelar. Dimensiuni:
Roieti, o mare cantitate de ceramic nlimea ( 1 1,5 cm); diametru! gurii (8 cm):
fragmentat de la vase de provizii. diametru! fundului (9,5 cm).
Fragmentele ccramice au fost aezate de La nord de Giurcani, in punctul ,.La
gsitor intr-o grmad, in timp ce scotea Budi"' s-a descoperit o ceac din ceramic,
pmntul din groap. Din ccramica gsit s-a de culoare cenuie, fundul uor concav se
reuit restaurarea a dou vase de provizii. sprijin pc un inel cu decoratiuni alveolare, cu
Vasele sunt de dimensiuni mari, nu au diametru! de 4,5 cm, corpul aproximativ
decoraiuni i sunt lucrate la roat. bitronconic. inalt de 9,8 cm , gtui scurt. buza
Primul vas (fig. 3/5), cel mai mare. are rotunjit i ngroat spre exterior cu diametru!
nlimea de 80 de cm, diametru! interior al de 6 cm. Toarta este prins de jumtatea
gurii de 35 cm iar exterior, al buzei de 49,5 superioar a cetii (fig. 1/2).
cm. Fundul drept arc diametru! de 25 cm. Din n aczrile din secolul IV s-au gsit
cauza mrimii i grosimii reduse a pereilor numeroase fusaiole, majoritatea de form
vasului, in partea inferioar a suferit deformri bitronconic. cum sunt cele de la Halta
inainte de uscare. Pasta din care este Dodcti' (fig. 117), uletca-ipot7 (fig. 2/4),
confecionat vasul are culoarea cenuie. de Brllcti-Stania' (fig. 3/3). sau fusaiola de la
bun calitate. Giurcani ornamentat cu mciZII pc
Al doilea vas (fig. 1/6) are nlimea de circumfcrin!A (fig. 1/4) i fusaiola confcctionat
66,5 cm. diametru! exterior al gurii este de 36, dintr-un fragment ceramic (fig. 1/3 ).
6 cm. iar cel exterior de 24 cm. Fundul este
drept cu diametru! de 16. 5 cm. Obiecte de podoabi
Ambele vase apaJ1in aezrii din
secolul IV situat de-o parte i de alta a oselei. n aezarea de la Brlleti-Stan!ia
s-au gsit mai multe mrgele de chihlimbar i

3 Mulumim i pe aceast cale d-lui ing. Emil

1 Revista ,.Elanul" este ediLal de Asociatia Coman. fiul arheologului Ghenut Coman. care
culturalA .,Academie RuralA Elanul" i coala ne-a permis publicarea vaselor.
"Mihai Ioan Botez" din Giurcani, comuna Ggeti. 'Ghenut Coman. op.cil.. p. 76. X.9.
udeul Vaslui. 'lhidem, p. 142. XXX.5.
Ghenut Coman. Statornicie, continuitate.
' Ibidem. p. 267. LXIX.8.
'
Repertoriul arheologic al judetului Vaslui, lhidenr, p. 233. LX.I.
Bucureti. 1980. LV1.9, p. 223-224. ' /hidem, p. 130, XXVI11.16.

12

www.cimec.ro
sticl (fig. 1/ 1 ) . Mrgele de sticl s-au
descoperit i la ldrici-Ciunta (fig. 1 /5), de
culoare verzuie, la uletea-ipot (fig. 2/2, 5) i
Giurcani (fig. 2/3), iar o fi bul cu portagrafli
inaltA, s-a descoperit la Mluteni-Leaua
(fig. 3/6).
Tot din categoria obiectelor de
podoab, menionm un clopoel de bronz,
piramidal (fig. 217), descoperit la Giurcani
Berbeccni9, unde se afl urmele unei aezri
din secolul IV, cu torti! pentru agat,
orizontal. Are patru suprafee triunghiulare,
una cu un artificiu produs datorit unei
defeciuni de turnare. Gura clopoelului este
ptrat cu laturile de 2 cm i nlimea de 3 cm.
Este asemntor cu clopoeii descoperii in
mormintele sarrnatice de la Cscioarele10 i
endreni". Limba clopoelului lipsete. Din
cauza unei indelungate folosiri baza unei laturi
a clopoelului s-a tocit.
n inventarul mormintelor din
Moldova i Muntenia clopoeii apar mai mult
la femei i copii". Cel de la Giurcani a aprut
in aezare, pierdut probabil de la gt. datorit
uzurii urechiuei pentru agat. A ajuns in
aezare pc calca schimburilor de la sarmai.
Clopoeii erau folosii ca simple obiecte de
podoab sau talismane cu semnificaie mistic,
apotropaic"-
Unelte
Din categoria uneltelor de metal
prezentm cuitele de fier din aezrile de la
Giurcani-N (fig. 2/8- 10) i cuitul de la
uletea-ipot (fig. 3/2).
9Ibidem, p. 143. XXX.IO.
10 Sebastian Monintz: Ein Sarmatii! ches Grah aus
Ctiscioarele, in Dacia, N.S. IV, 1 960, p. 556. fig.
3/4 i p. 557, fig. 4/3.
11 Ion
T. Dragomir, Mormnrul sarmatic de la
endreni. raionul Galai, in .. Monografia
arheologica a Moldovei de sud", 1. Danubius XVI.
Galai. 1996, p. 634, fig. 1/2.
"
M. Dinu, Descoperirile arheologice de la Valea
Lupului. in seria ,Analele tiinifice ale Universitii
Al. 1. Cuza>> din lai" (seria nou). sec. III, trim. 1.
fasc. l -2, 1 955, p. 80; 1. T. Dragomir, in
.Materiale", III, p. 304-305, fig. 7/2 i Materiale",
"
V, p. 478-479, fig. 4/9; Sebastian Morintz, op. cit..
p. 56, fig. 3/4: Gb. Diaconu, De.<pre sarmati la
Dunrea de Jos in lumina de.coperirilor de la
Trgor, in SCIV, p. 325, fig. 114.
" 1. T. Dragornir, op. cit., p. 634.
www.cimec.ro
Pentru ascuit se foloseau cutele de
gresie, destul de numeroase in aezrile de la
uletea-ipot (fig. 2/1,6) i BirUlleti- Stanl ia
(fig. 3/ 1)
Elemente paleocretine
n aezarea de la Giurcani - Via
Lupe s-a descoperit un fragment de amfor
roman care arc ca decor, in relief, o cruce de
Malta (fig. 3/4 ). Crucea are brae egale lite la
capete i bifurcate. Intersecia braelor este
ocupat de un buton circular cu suprafaa
bombat. Crucea poart semnele desprinderii
dintr-un tipar. Lateral, spre dreapta, tangential
cu bra(ul crucii. se afl o incizie imprimat in
pasta moale. Crucea arc o lungime de 2,7 cm i
este bine reliefat. Pasta din care este flicut
vasul, de foarte bun calitate, arc in compoziie
urme de calcar alb. Amfora flicea parte din
ceramica de serie care a circulat in Dacia in
secolele II-IV p. Hr., importat din Imperiul
Roman, cunoscut sub numele de terra
"
sigillata", de culoare roie, cu nuantA portocalie,
decorat in relief cu ajutorul unor tipare".
Fragmentul de la Giurcani, provine de
la partea inferioar a arnforei.
in epoca roman tarzte, ,.terra
sigillata" este nlocuit cu "terra estampata"15
Fragmente ceramice avnd in centru cruci
latine cu extremitile llite. tampilate in past
moale. tipice pentru sfaritul secolului V i
inceputul secolului VI s-au descoperit la
Histria i Tomis16
ntre ceramica de pe fragmentul de
amf<ir de la Giurcani i cele de la Histria i
Tomis, nu este nicio asemnare tehnic de
realizare. Crucea de la Giurcani apartine
secolelor III-IV p. Hr.
Descoperirile din aczrile Sntana de
Murc din partea de sud-est a judeului Vaslui,
prezentate, se adaug celorlalte rmase
nepublicate. aflate in colecia Muzeului
"Vasile Prvan" din Brlad. de mai muli ani,
i pe care sperm s le publicm in vi itorul
apropiat.
14 Radu Florescu. Hadrian Daicoviciu, Lucian Rou,
Dictionar Encic:lopedic de A tt Veche a Romniei.
Bucureti, 1980, p. 334.
"ldem.
16 Emilian Popescu, Ceramica roman trzie cu
decor tampilat de.,coperit la Histria. in SCIV. 16.
1 965, 4, p. 695-724; Gh. Papuc. Ceramica roman
cu decor .tampilat descoperit la Edificiul roman
rn mozaic din Tomis. in .. Pontica". 6. p. 1 53 - 1 92.
13
 IV TH CENTURY ARCHAEOLOGICAL DISCOVERIES
IN THE HOLLOW GROUND OF HORINCEA-ELAN-PRUT

The arcbaeological prospects in lhe senlemeots wbich belong la lhe Sotana de Mure cullure, in lhe
elevalion area of Horincea-Elan-Prul, silualed io lhe soulh-easl area of Vaslui couoly, eoabled lhe discovery of
some provision ponery al Gura ldrici, io lbe place called "Ciunla" (fig. 3/3; 1/6). severa! vessels of small
dimensions al lgeli-Scodureoi (fig. 4/1 -2) and Giurcani-Budi (fig. 1/2).
There are also severa! decoralion objects (fig. 1/3-5; 2/3). discovered al ulelea-ipol, Brlleti
Slan!ia and Giurcani-Budi and a small pyrnmidal beU of brooze (fig. 217) al Giurcani-Berbeceni. In lhe

An imporlanl discovery is represenled by lhe Malla cross, wilh equal, widened arrns
calegory of melal lools !here are iron lmives from Giurcani (fig. 2/8-10) and ulelea-ipol (fig. 3/2).

ends, which was found al Giurcani-Budi (fig. 3/4), on a frngment of a roman amphonl, lmowo as
. forked al lhe lwo
terra
sigillata, red. wilh an oraoge shade, which circulaled io Dacia io lhe lllrd and IVlh ceoluries, imported from lhe
Roman Empire.

....
-

'
'
1

--"-
- "J

Fig. 1. CeTamic (2,6), podoabe (1,5), fusaiole (3-4, 7):

1. Brlleli-Slan!ia; 2, 4, Giurcani-Budi; 3, ulelea-Sipol, 5-6. Gura ldrici-Ciuola; 7, Halta Dodeli.

www.cimec.ro
 8 1
1

0
5
-.
-- --
-
-_-
__.

L.

[Q]

"' , . -A\\7
r; .
<C-
-----.----

1 ------- .,.. 10

Fig. 2. Gresii pentru ascu1i1 ( 1 . 6), obiecte de podoab (2-3. 5, 7), CUiile de fier (8- 1 0):
1, 2, 4. 6, uletea-Sipol; 3. 8- 1 0, Giurcani-Budi; 7. Giurcani-Berbeceni.

www.cimec.ro
 Fig. 3. Obiecte de piatr (1 ). fier (2). lut ars (3-5) i aram (6):
1.3 Brlleti-Stan]ia; 2. uletea-ipote; 4, Giurcani-Budi; 5, Gura ldrici-Ciuota; 6. Mluteni-Leaua.

www.cimec.ro
Fig. 4. Ceramic din secolul IV descoperil la lgeli-Scndureni

www.cimec.ro
 ATELIERUL DE OLRIT DESCOPERIT
N AEZAREA BANCA GAR - ,.APTE CASE",

DIN SECOLUL AL IV-LEA - NCEPUTUL SECOLULUI AL V-LEA

Ruxandra Alaiba

La nord de municipiul Brlad. judeul intiintat Muzeul judeean "tefan cel Mare",
Vaslui, comuna Banca, in vestul satului Banca respectiv directorul instituiei, prof. Constantin
Gar, in punctul numit de localnici apte Case, Popescu. care. cu deosebit bunvoin, ne-a
in anul 198 1 s-a semnalat o ntins statiune ncredinat cercetrile, ce s-au desfurat din
1
arheologic (pl. 1/ 1 -3) Din punct de vedere anul 198 1 . pna in 1989, cu intreruperile din
geografic, se afl situat in sudul Pndiului 1984 i 1987. in timpul spturilor
Brladului2 pc valea Brladului. la nord de arheologice. urmele vech ilor locuiri se mai
drumul ce leagA oseaua national lai - gseau in albia major a actualului curs al
Brlad, de satele comunei Banca. De rului Brlad, mai puin in dreapta i mai mult
asemenea, la interferenta a dou microzone in stnga lui. De asemenea. pe grindurile
geografice, Dealurile Flciului. la est i dinspre limita de vest a satului Banca Gar, pe
subgrupa Dealurilor Banca-Grivita. din cadrul valea Brladului. Spturile arheologice
Colinelor Tutovei, la vest. Statiunea se sistematice au surprins un numr de 142 de
situeaz in nordul culoarului de trecere a complexe. aflate prin investigarea unei
popoarelor migratoare, dinspre stepele din suprafete de 3400 m', aproximativ jumtate
nordul Mrii Negre, spre Dunrea de Jos. in din vechiul areal al acesteia (pl. 1/3).
acest sens s-au consemnat cteva mllnurii. din O panc dintre ele. 25 de locuinte. cu
perioada de sf'arit a eneoliticului' i mai ales vetrele i gropile din preajma lor, au aparinu t
din mileniul nt i. comunittii steti daco-romane. ce a
Din pcate, staiunea a fost distrusA supravieuit prrundcrii popoarelor migratoare,
parial in anul 1980, cnd albia rului Brlad, in anii de dup retragerea autorittii romane
prin lucrrile de hidroamclioraie i indiguire, d in Dacia (274-275) i din teritoriul nordic al
s-a mutat mai spre est. Noul curs al acesteia a Moesiei. Altele, 39 de locuinte, au fost
traversat limita ei de vest (pl. 2/ 1-2). Cum specifice comunitii steti ce s-a aezat pc
indic putinele morminte descoperite, in acelai loc. i n ultimele secole ale primului
apropiere de noua albie, lucrrile au a fectat mileniu.
nccropola din secolele III-IV, o pane din Spturile arheologice. ntreprinse de
aezarea acestei perioade, dar i alte noi la Banca Gar, au inlesnit conturarea unor
co mp lexe' . La sfritul realizrii lor a fost secvene culturale, din lumea mai putin
cunoscurului mileniu nti. cruia ii era
1 Vezi M. Zaharia. M. Petrescu-Dimbovita, E. specific, in multe privi n)c. pro v i zoratu l.
Zaharia, Repertoriul O$ezrilor din Moldova. *

publicat in 1970, i Gh. Coman, Repertoriul intre ocupatiile practicate de locuitorii

judeului Va.<lui, publicat in 1980.
'
V. Bcuanu el a/ii. Podiul Moldovei, Editura
tiintific i Encic lopedic. Bucureti, 1 980, p. 3 2 1 .
fig. 42.
-' R. Alaiba. G. Miu i S. Stane, Studiul arheologic
i antropologie al mormintelor de la Banca Gar
apte ca'ie, jud. Vaslui, comunicare prezentat la
..Zilele Academice leene", 27-28 octombrie 2005,
sub tipar. Un monnnl sa ncadrat n orizontul
cultural al inmormntrilor tumulare Zivotilovka -
Volcansk. apropiat in arealul vestic de mormintele
tumulare Costeti - Bursuceni - Taraclia.
4 R. Maxim-Aiaiba, Dou mormillle turanice tr:ii
de la Banca. in AM. XI. 1987, p. 235-240.
comunittii steti de aici. din ultima pane a
secolului III i pn in primele decenii ale
secolului V. bazate pe prelucrarea materiilor
prime locale. lutul. lemnul, piatra, piei le.
fibrele textile, i minereurile de fier. cum
indic prezenta bucilor de zgur de fier. un
loc apane deinea meteugul olritului. Acesta
s-a practicat organizat, in cadrul unui atelier de
olrie, cu dou cuptoare de ars cera mica .
Cuptoarele aparin aceluiai at elier de olrit i
s-au folosit concomitent. Conservarea suficient
de bun ne-a permis reconstituirea l ui .

18

www.cimec.ro
 Atelierul (pl. 3-9), din care se puneau
in funciune cele dou cuptoare, avea fonn
oval (L = I l m; 1 = 6,6 m). Era o construcie
de mari dimensiuni, spat in partea unde
terenul se inclina spre vechea albie a
Brladului, la o adncime de aproximativ 0,44
- 0,60 m fa de nivelul vechi de clcare (fa
de nivelul actual de clcare, h = 0 ,80 - 1 , 1 0 m).
Intrarea, in groapa de acces la cuptoare. era pe
latura de sud-est, unde s-au realizat cteva
trepte, cu o l)ime de cel puin 90 cm. Ca i in
cazul altor ateliere prevzute cu mai multe
cuptoare. ele aveau dimensiuni diferite5
Cum indic urmele de chirpic, din
interiorul i din preajma atelierului, pereii
acestuia au fost nlai precum ai locuinelor
uor adncite. Pe podeaua atelierului se aflau
pri de vase sparte din vechime, mult crbune.
dou achii de silex. Obiectele de lemn s-au
distrus in intregime. in complex s-au gsit
multe fragmente de oase de animale. aruncate
dup dezafectarea atelierului.
Cuptoarele. amplasate in afara laturilor
lungi, se alimentau din atelier. Construirea lor
diametral opus avea in vedere frecventa
schimbare a vnturilor, specific zonelor
deschise de lunc.
in faa gurilor de alimentare s-au spat
gropi (L = 2,40 m; 1 = 1 .96 m; h = 0.36 - 0,40
m i L = 2 . 1 0 m; 1 = 2.2 m; b = 0 ,40 m), in care
se evacuau resturile de crbuni. cenu. Groapa
cotlonitA, alungit (L = 1,8 m; 1 = 1 ,2 m; h =
1 ,2 m). ce se desprinde din groapa aflat in faa
cuptorul mare, avea in interiorul ei buci de
lut uscat, ncars, brui pregtii pentru
modelarea ccramicii, pe roata olarului de lemn.
Cuptorul A, de form tronconic, s-a
spat pc latura lung, dinspre nord-est (pl. 5,
7). Din cuptor s-a conservat bine focarul,
groapa de acces la focar, grtarul i baza boltii
camerei de ardere a vaselor.
Focarul 1 camera defoc, de form uor
tronconic, s-a spat in marginea gropii, in
pllmntul crud, la adnc imea de O.70 - 0 ,90 m,
fa de nivelul actual de clcare. nlimea lui
avea aproximativ O,70 m. n centru are cruat
un perete median (1 = 0 ,36 m; h = 0,88 m), ce
impllf')ea cuptorul in dou camere de foc, cu
lrgimi apropiate (1 = O,76 i O,72 m).
Interiorul ambelor focare. i peretele median,
au fost acoperite cu un strat de lutuial. gros de
' ' Gh. Bichir, Cultura carpic, Editura Academiei,
De exemplu, atelierul de la Butnreti, vezi Gh.
Bichir. Cuptoarele de ars ceramic din cadrul
culturii Vrtecoiu-Puieneli, in SCIV. 1 7. 1966, 3,
p. 489-509.
www.cimec.ro
3-5 cm, care, prin ardere s-a inta.rit i in parte
zgurificat. Solul din jurul cuptorului s-a nroit
circa 15 - 20 cm, mai intens spre cuptor.
Gura de alimentare ncepea de la
marginea atelierului. in exterior arc o form
aproximativ semicilindric, mai lat spre
cuptor, pentru ca deschiderea interioar s fie
oval (fig. 6/1). S-a construit pe un suport de
nuiele, lutuit pe ambele fee (L > 1 ,20 m; 1 =
1 ,22 m).
Grtarul avea o form aproximativ
circular (o = 1,8 - 2,0 m), o grosime de 18-2 1
cm, i, probabil se afla deasupra nivelului antic
de clcare. Se sprijinea pe peretele focarului i
pe peretele median. A fost fcut dintr-o
mpletitur de nuiele, care s-a acoperit cu lut,
amestecat cu resturi vegetale. mai ales pleav.
in placa acestuia s-au realizat 16 perforri, pe
care se ordonau vasele. cu forme bitronconice
(o.,,.,.,.,= 5-8), inspre camera de ardere a
vaselor ovale (o < 12 mm), prin care plrWldea
aerul fierbinte din camera de ardere a
combustibilului, in camera de ardere a vaselor.
Arderea puternic a dus la zgurificarca lor.
Perforrilor se astupau cu fragmente de corp de
vas, cu margini subiate, din care s-au
descoperit trei exemplare (pl. 14/2-4). dintre
care doua. de la vase ce au fost lustruite. una
pstreaz pe mijloc o llnuire, alta linii
paralele incizate. n camera de ars ceramica,
lipitura era acoperit cu o feuial roiatic
inchis, fin (fig. 7/1 ), ca i la Drmne)i.
Piatra Neam), unde se consider c avea
aceeai compoziie cu feuiala ccramicii roii6.
Baza bolii s-a conservat pe mici
portiuni i s-a modelat tot pe un suport de
nuiele. pc care s-a aplicat. pc ambele fee, un
strat de lut amestecat cu cereale mrunJitc. La
Butnrcti. Neam. avea o nlime de 1 ,25 m'.
Alimentarea se realiza prin deschiderea de sus.
rmasa. ncastupat. Vasele se aezau ntre
perforri.
/nvenlllru/ ceramic pllstrat este tot
fragmentar. Dintre cioburile descoperite s-au
desenat 32 de vase, ce apartin ceramicii fine. O
singur baz provine de la un vas modelat cu
mna.
- ceramica lucrat cu mna: 1 baz
evazata (pl. 10/1 1 ; o = I l );
- ceramica puin zgrunuroas:
castron uor bitronconic. cu nervur sub gt i
canelur pe maxima bombarc;
in "Biblioteca de arheologie", XX. 1973. Ibidem.
r s1.
Ibidem. p. 1 6.
19
 ceramica cenuie, lin, lustruit: 1 in Cuptorul B se aflau prti de la 23 de
castron cu profil in S (Il = 12 cm); vase vase, din care numai unul lucrat cu mna (pl.
nelustruite, 1 gt de can (pl. 10/10; "' = 8 cm); 1 2/8), trei din past puin zgrunuroas (pl.
1 gt cu toart; 6 castroane, din care unul pc 1 2/4-6) i cele mai multe, nou din ceramic
corp cu linii orizontale lustruite (pl. J OI I ; "' = fin cenuie-inchis (pl. 1 21 1 -3. 6-7, 9) i 1 0
1 8,5; h = 1 5 cm), altul are pereii subiri i fin-cenuie.
umrul carenat (pl. 1 0/4; "' = 25 cm), iar unul - ceramica lucrat cu mna: 1 ba7.
cu profil in S, gt cilindric i corp bombat (pl. evazat (pl. 12/8; 11 = 8 cm);
1 0/5; "' = 18 cm), 2 provin de la vase cu - ceramica puin =grunuroas cenuie:
marginea evazat (pl. 1 0/7, 1 2: "' = 14.5 cm): 1 2 oale, din care una cu buza ngroat (pl.
gt de can omat cu o nervur (pl. 1 0/8); 1 1 2/4-5; "' = 14; 1 3,5 cm): 1 ciob ars pn la
buz in exterior lit orizontal (pl. 1 0/6); 1 topire de la un mic vas (pl. 1 2/6; "' = 8 cm);
corp omat spre baza inclar cu dou incizii - ceramica fin cenuie-nchis: 1 can
orizontale (pl. 1 0/9; "''""' = 19 cm); 2 baze cu dou nervuri sub buz (pl. 1 2/2: 0 = 7 cm);
inelare (pl. I OI I 3 ; " = 7,5; 8 cm); 1 toart 1 baz inelar cu umbo (pl. 1 2/3; " = 4, 7 cm);
ngust; 1 vas bitronconic (pl. 1 0/2) i 1 baz cenuie, 1 castron cu marginea arcuit interior,
(0 = 1 0,5 cm); 3 fragmente de corp de vas, cu cu buza i umrul ngroat (pl. 1 2/1 ; "' = 1 4
margini subiate, folosite pentru a astupa c m) ; 2 baze inclarc. din care una foarte nalt
gurile plcii cuptorului (pl. 14/2-4). dintre (pl. 1 2/9: "' = 7,5; 10 cm); 1 buz (pl. 1 217;
care dou de la vase ce au fost lustruite, una li! = 1 9).
pstreaz pe mijloc o nuire, alta linii Interiorul atelierului:
paralele incizate. - ceramica fin cenuie: 1 castron
- ceramica lustruit neagr: 3 vase cu ntregit (pl. 14/1 ), 3 castroane fragmenatre (pl.
baze inelarc, unul bitronconic, probabil un 1 3 1 I , 3, 5); 2 cioburi decorate cu incizii sau cu
castron inalt, ce prezint pe corp i spre baz nervuri (pl. 1 3/2, 1 0); 3 baze (pl. 1 2/4, 6, 8), 1
nuiri (pl. 1 1 /4 ). 1 oal (pl. 1 1 /6; "' = 22 cm) baz de amfor (pl. 1 2/9).
i dou vase mai mari (pl. 1 1 15. 8; "' = 7; 2 x 1 O in interiorul atelierului s-au mai
cm); neagr-cenuie, 4 castroane cu baze descoperit i alte vase din categoria ceramicii
inelare, din care dou dccorate pe umr i sub fine cenuii, un gt (pl. 91I ), un castron (pl.
gt cu nervuri (pl. 1 1 13. 7; o,.T= 1 6; 1 8 ,3 cm); 9/2). un vas de provizii (pl. 9/3 ), pri de la
unul cu marginea dreapt, cu o nuire la baza amfore (pl. 9/4, 6) i un perete de vas decorat
acesteia (pl. 1 1 /2; "' = 1 6,5/5,5 cm), altul (pl. 9/5).
scund, cu profil in S (pl. 1 1 / 1 : "' = 20 cm); Vasele aflate spre pereii construciei
- ceramica de import: 2 cioburi in prsupun existena unor rafturi, ca i la
exterior glbui, n interior roietice, decoratc Butnrcti, care n timpul
distru eii
f
cu caneluri; 1 din past glbuic; 1 baz de bordciului-atelier. au czut i s-au spart . In
amfor (pl. 1 0/3). interiorul atelierului s-au descoperit i dou
Cum am precizat inventarul nsumeaz silexuri atipicc i un frector (pl. 1 217).
33 de vase din care. unul lucrat cu mna (pl. Resturile faunistice recuperate din acest
1 OII 1 ), unul din past puin zgrunuroas, complex. conform rezultatelor analizelor
patru din past neagr lustruit (pl. 1 1 /4-6, 8), realizate de Simina Stane, reprezint cel mai
ase neagr-cenuie (pl. 1 1 / I -3, 7), 17 cenuie bogat eantion - 1 8 1 6 -. i au fost atribuite
fin, din care unul lustruit i 16 nelustruite (pl. urmtoarelor grupe taxonomice: molutc, peti,
1 0/1 -2, 4- 1 O, 1 2- 1 3 ), 4 cioburi fine glbui, amfibieni, psri i mamifere. Din punct de
probablil importuri i o singur baz de amfor vedere tafonomic s-au identificat urmtoarele
(pl. 1 0/3). urme: 32 de arsur neagr, trei erau chiar
calcinare, 17 de tranare, cte dou de jupuire
Cuptorul B, tot de form tronconic, i descamare i 40 au fost roase de camivore.
era puJin mai mic dect primul. A fost Cum a remarcat autoarea studiului,
amplasat n partea de sud-vest a atelierului (pl. comunitatea de aici folosea n alimentatie
5, 7). La fel s-a spat din atelier. Gura lui de resursele animale existente in zon.
alimentare ncepea din marginea gropii
atelierului (L = 1 ,8 m; 1 = 0,60 - 1 ,0 m).
Grtarul se afla uor deasupra nivelului antic
de clcare (Il = 1 ,46 - 1 ,66 m) i era prevzut
cu 26 de perforri (pl. 7/2-3). i la acesta baza
op.
' Ibidem, cit. . p. 53, pl. IX/6. XVIII/1-3:
bolii s-a conservat pc mici portiuni.
XXXIV/ ! .

20
www.cimec.ro
 Analogii. Descoperirile din categoria
cuptoarelor prevzute cu focar, gurn de
alimentare, camera de ardere i grtarul de
sus]inere a vaselor, amenajat ulterior, sunt
numeroase. n genere, cuptoarele de ars
ceramica au fost ordonate n raport cu sistemul
de sprijinire al grtarului, pe un perete median
sau pe un pilon central.
Acest tip de cuptor este prezent n
lumea carpic, mai ales cele cele cu perete
median. Ele au fost semnalate la Suceava -
cheia, dou din tipul cu perete median, un
altul nu s-a conservat. n lipitura cuptorului 3
s-a gsit o moned de argint, deteriorat din
cauza temperaturii, datat Antonius Pius ( 1 38-
1 6 1 ) sau Marcus Aurelius ( 1 6 1 - 1 80), a
depi secolul al II-lea e.n
Un cuptor de ars oale (Il = 1 .68); h =
1 .20 m) cu perete median i groap de acces la
cuptor (h = O, 95 m), de secol III, a aprut la
ifeti, Panciu - La Grigoreti 1 0 i altul din
tipul cu pilon central in focrie i cu groap de
acces, la Drmaneti, Piatra Neam] 1 1
Atelierul d e la Banca Gar prezint
acelai sistem de constructie cu cel de la
Butnreti, care a apar]inut unei aezri
carpice, la fel a fost prevzut cu dou cuptoare
de ars ceramica. Atelierul de la Butnreti este
o construc)ie de forma unui bordei oval. Cum
indic micile fragmente de chirpic, o parte din
pere]ii bordeiului au fost construiti la su rafa]a
solului, deasupra cu un acoperi conic1 Alte
dou cuptoare erau amplasate, la circa 20 m,
nr. 3, la circa 32 m, nr. 4. Probabil la
Butnreti exista un cartier al olari lor". Un ah
cuptor, cu grtarul de dimensiuni mari (0 = 2
m), a aprut la Poiana-Dulceti - Pe silite,
spre limita vestic a aezrii, n punctul Valea
14
Crngulesii .
in secolele III-IV s-a datat cuptorul de
la Blteni. descoperite intr-o aezare carpic,
urmat de alta Sntana de Mure15 in aceleai
conditii stratigrafice a aprut altul la Poieneti,
9 Gr. Foii. Ae=area dacic de la Silitea cheii
(sec. II-III e.n.), in "Studii i materiale". Istorie. l,
Suceava. 1 969. p. 25-28.
10 S. Morintz, N. Hartuche, Spturile de la ifeti.
"
11
in "Materiale . Vlll, 1 962, p. 522-523, fig. 2.
C . Matas, l. Zamoteanu. M. Zamoteanu, op.
cit. . p. 345-346, pl. 5.
Gh . Bichir. op. cit. . suprafata era de 3,6 x 3,45 m;
"
h = 2,40 m de la nivelul actual al solului.
" Ibidem. p. 53, 57. fig. XIX. XXXIII, XXXVI.
14 /bidem. p. 57.
" l. T. Dragomir, Siipturile arheologice intreprime
la Blteni (r. Furei. reg. Galati), in "Materiale",
Vlll, 1962, p. 12. fig. 22.
www.cimec.ro
pe Dealul Teilor, datat larg, intre La Tene.
carpi i Sntana de Mure'". iar mai recent un
altul datat Sntana de Mure.
La Zorleni - Fntnele,Vaslui, V.
Palade a descoperit un cuptor de olar, din
secolul al IV-lea e.n., cu arja in el,
aproximativ 1 50 de vase de toate mll.rirnile17
Acelai cunoscut arheolog, in cercetrile
ntreprinse n aezarea de la Brlad - Valea
Seac, menioneaz, o groap situat ctre
marginea de nord a aezrii, unde au fost
aruncate buci provenite din grtarul unui
cuptor de ars oale i cantit]i impresionante
"
de fragmente ceramice, de la vase rebutate in
timpul arderii", lucrate la roat, din past
cenuie, fin i zgrunuroas. Tot la Brlad -
Valea Seac, in sectorul sudic s-a semnalat un
cuptor din tipul cu ,.perete median. realizat din
lut amestecat cu paie, perete ce nu depea
camera de foc. Grtarul dispunea de perforatii
relativ tronconice, i era realizat din lut bine
frmntat, in amestec cu paie i aezat pc un
pat de nuiele i crengi; el se sprijinea pe
muchia unei lipituri groase de 1 0- 1 2 cm . . .
Camera d e ardere a vaselor s e pstra doar p e o
nl]ime de 0,25 - 0,35 m" ".
Un alt complex de ars ceramica.
investigat de O. Bozu, un atelier cu trei
cuptoare, s-a descoperit in judeul Cara
Severin, la Grdini - Slite, una dintre marile
aezri daco-romane din sudul Banatului, "al
crei inceput se plaseaz in 1/2, a secolului III
i i continu existena i dup retragerea
administraiei romane, pn la s
aritul
secolului IV"19 Din aezare s-au cercetat i
"
C. C. Cihodaru. Poieneti-Tamasidava. O aezare
carpic in Moldova central, in ,,AArb.", 1 3- 1 4, p .
33-36 i fig. 1 5 ; Vulpe e t a/ii, Evoluia aezrilor
omeneti din societatea primith i sclavagist de
la Paieneti-Vas/ui, in SCIV. I , 1950, l . p. 50.
17 V. Palade, Un cupror de olar din secolul al 11 '-leo
e.n. la Zorleni - Fntnele (iud. l "a.1/ui), in Materiale l .
-' 343-34 5.
ldem, Aezarea i necropola de la Brlad- l'a/ea
Seac (sfri/li! sec. a/ III-lea - a doua )11mtate a
sec.al V-lea. Volum ingrijit de Eugenia Popuoi.
Editura ARC 2000. 2004. Bucureti. p. 1 72.
..
19 O. Bozu, Gradinari "Slite . jud. Cara
Se>'erin. in "S ituri arheologice cercetate in perioada
1983-1 992", Brila 1 996. p. 55-56. fig. 1 27. Cum
afirmA autorul cercetrilor, staiunea se afla in
apropierea drumului roman Lederala-Tibiscum, in
jurul diruia au inflorit majoritatea aezrilor din
Valea Caraului. o arter de circulatie utilialll pn
spre sraritul secolului al IV-ea. ea jucnd un rol
determinant in viata economic a aezrilor rurale,
ce cunosc in aceast perioada o infloritoare
dezvoltare, ce insemna o stabilitate politicA ce
21
 *
apte locuine de suprafa, trei cu vetre
nr. un
n olria perioadei acest tip de
interioare, 7 cu cuptor de pine.
cuptoare era utilizat de ctre romani, originile
Ceramica de aici prezint caracteristicile
lui fiind mai vechi. Funcionalitatea
olariei romane i romane trzii.
cuptoarelor era divers, iar prezena lor in
Dou cuptoare cu pilon central s-au
aezri reprezint dovada lucrrii ceramicii in
descoperit la Blai, Iai, pe linia ferat din
aezri, la faa locului. La Banca Gar,
apropierea satului Srca, la km 45, in 1974, in
probabil, in primul cuptor, A, se ardeau vase
timpul unor lucrri de reparaie, ce au afectat i
mai mari, precum indic distana mai mare
o aezare caracteristic secolelor IV-V e.n. 2 .
dintre perforrile grtarului, iar in cuptorul mai
Cuptoarele i atelierele de olar de la Sighioara
mic, B, erau arse vase mai mici. Aceste
- Dealul Viilor, Tg. Mure, fac pane din
caracteristici par s pledeze pentru folosirea
categoria cuptoarelor cu pilon median. Spre
sud de gura cuptorulu i se intinde atelierul cuptoarelor mai mari, cu randament sporit, in
care producia acoperea nevoile comuniti,
olarului, cu o suprafata de circa 1 6 m2,
constituit dintr-un opron fixat pe ase stlpi
dar asigura i schimbul.
ale cror urme s-au surprins foarte clar pc
laturile de est i de vesr' .

THE POTTERY WORKSHOP DISCOVERED IN THE SETTLEMENT

OF BRLAD-APTE CASE
FROM THE JVth CENTURY ANO THE BEGINNJNG OF THE Vth CENTURY A.D

On lhe north side of tbe cily of Brlad, Vaslui County. the Banca comunne. on lhe west side oflhe
Banca-Gar village, in the p lace called by the local people-,.aple Case", !here was recorded a large
archaeological site in 198 1 . From the geographical poinl of view. il is silualed al the crossing poiol belween two
ographical microzones: the Hills of Flciu al east, and lhe subgroup of the Banca-Grivia hills. as part of lhe
lova Hills al west.
In tbe settlement, which was dated for the last part of lhe l llrd cen1ury to lhe firsl decades of lhe
JVth century A.D. tbere were excavated 25 households and a potlery workshop wilh 1wo fumaces (pl. 5-6.9),
siluated outside lhe long sides. From the furnace A and lhe surroundings tbere are remains of 33 vessels and
from tbe fumace B- 23. Their presence in tbe settlemeot proves lhe exislence of lhe pottery making in this place.
The pottery production covered the needs of lhe community. but was also an objecl of trade.

incepe sA se deterioreze dup anii 356-369.

20
V. Chirica, M. Tanasacbi, Repertoriul arheologic
a/judeului lai, voi. 1; Ibidem, 1 984, IV . 6 . F. p. 48.
" ' Valrll", 20 feb. l 983.

www.cimec.ro
 2

a pte case

Dea lurile

Ba nca-Griv ia

3
GARA BANCA

Pl. 1 . Statiunea Banca Gar - apte Case, vedere

general dinspre vest 1 i sud 2: amplasarea
geografic a statiunii 3.

www.cimec.ro
Pl. 2. Banca Gar - apte Case. Complex distrus
prin sparea noului curs al rului Brlad 1 : aspect
de antier 2.

www.cimec.ro
 1

2
Pl. 3. Banca Gar - apte Case. Grtarul cuptorului
A. din atelierul de olrit.

www.cimec.ro
 1
Pl. 4. Banca Garii - apte Case. Gr<itarul cuptorului
A, din atelierul de olrit.

Ada M..U TtdoY-m... U, :1007 26

www.cimec.ro
Cu ptor B
Cuptor A

Pl. 5. Banca Gara - apte Cuse. Planul i profilul

alelierului de olarit

www.cimec.ro
 1

Pl. 6. Banca Gar - apte Case. Seciune prin f,'liitar

1 ; focria cu peretele median 2. cuptorului A.

www.cimec.ro
 \

2.

\ \
Pl. 7. Banca Gara - apte Case. Grtarul cuptorului
A 1: planul camerei de foc i a grtarului cuptorului
B 2.

www.cimec.ro
 Pl. R. Banca Gar - aple Case. Reconstituire a
cuptoarelor din atelierul de olrit.

Aa. M-t U. 2M7 30

www.cimec.ro
 \:3
_
'
) . \-
..

. .
. . .
: . =
-_
-.
: : .

- . .._ - .

Pl. 9. Banca Gar - apte Case. Fragmente

censmice: gt vas 1 ; castron 2; vas de provizii 3;
COI]l i baz de arnfor 4, 6; perete de vas decorat 5.
Atelier de olrit.

www.cimec.ro
 Pl. 1 0. Banca GarA - apte Case. Fragmente:
ceramica fin cenuie, cas!roane 1 , 4-5. 7. 12; oale
2; buz vas 6; cni 8, 10; baze 9. I l . 1 3; ceramica
de import, baz amfor 3. Cuptor A.

www.cimec.ro
 Pl. I l . Banca Garli - apte Case. Fragmente:
ceramica fmA neagrA-cenuie, castroane 1 2; oa]e
3, 7; baze 4-5. 8; neagrli lustruit, oal 6. Cuptor A.

www.cimec.ro
 Pl. 1 2 . Banca Gar - uple Case. Fragmenle:
ceramica tin cenuie-inchis, castron l; gt can 2;
baze 3, 9; buz vas 7; ceramica puin zgrunuroas
cenuie. oale 4-5: buz vas 6; ceramica lucrat cu
mna, baz evazal 8. Cuplor B.

Ada M-'. O. 2H7 34

www.cimec.ro
 Pl. 13. Banca Gar - apte Case. Fragmenle:
cemmica fin cenuie. caslroane 1. 3. 5: cioburi
decorale 2. 1 0: baze 4. 6. 8; cemmica de import.
baz de amfor 9: freclor 7. Cuptor B.

www.cimec.ro
 4

Pl. 14. Banca Gar - apte Case. Fragmente :

cemmica cenuie. castron 4. corpuri de vase cu
marginile sub!iate. folosite pentru a astupa gAurile
plcii cuptorului 1 -3.

www.cimec.ro
 DATE ANTROPOLOGICE PRELIMINARE
CU PRIVIRE LA MATERIALUL OSTEOLOGIC
DIN CIMITIRELE DE LA POLOCIN - "ISLAZ"
I POGONETI - "LA MOVIL" (COM. POGONETI, JUD. V ASLUn
Introducere
Este dovedit pe plan arheologic i
istoric c la slaritul secolului al III-lea i
inceputul secolului al IV -lea, n coninutul
civilizaiei autohtone din regiunile
cxtracarpaticc ale vechii Dacii, au loc o serie de
importante prefaceri social-economice. culturale
i politice. rezultate din contactele tot mai
strnse ntre populaia autohton i unele
triburi migratoare - germanice, sarmatice. etc.,
care i-au tcut simit prezena n aceast
' dcmografic i paleoantropologic.
perioad pc teritoriul nostru . Ptrunderea i
instalarea acestor triburi, n special a celor
germanice (respectiv a goilor) au determinat o
scrie de modificri nu numai n planul
structurii materiale i spirituale ci i n planul
stmcturii etno-biologice i ctno-demogralicc a
populatiilor locale.
Rezultatele investigatiilor arheologice
ntreprinse ntr-un mare numr de aezri
datate din perioada secolelor III-IV (din jud.
Vaslui. Suceava, Botoani, Neamt). au dovedit
ns c civilizaia de pc ntreg teritoriul
Moldovei din aceast perioad (ca i mai
trziu) este destul de unitar, fiind atestate peste
tot grupuri de populaii scdentarc de agricultori
'
i cresctori de vite .
De asemenea, n urma investigrii unor
necropole (mai mult sau mai puin ntinse),
caracterizate prin biritualism. s-a acumulat i
un preios material paleoantropologic, al crui
studiu a contribuit la descifrarea componen
telor etnice a purttorilor i furitori lor acestui
1 Teodor Gh. D . .
Regiunile est-carpatice ale Daciei in
secolele IV-/X e.n.. n ,.Symposia Thracologica",
1 989. 7. 198-2 1 2.
' Ibidem.
www.cimec.ro
Georgeta Miu
Bogdan Lupacu
aspect de civilizaie denumit Sntana de
Mure.
Pentru zona Moldovei rezultate
deosebit de importante au fost obinute att pe
plan arheologic ct i paleoantropologic, n
urma spturilor arheologice n necropolele de
la Miorcani, Mihleni, Hneti Uud.
Botoani), Barcea Uud. Galai), Pietri,
Bogdneti i Valea-Seac Uud. Vaslui). Prin
aceste cercetri au putut fi cunoscute aspecte ale
vieii spirituale dar i unele de ordin paleo
Documentarea perioadei migraiilor,
att arhcologic ct i paleoantropologic, prin
noile descoperiri de pe raza judeului Vaslui -
cimitirele de la Polocin "punctul Islaz" i
Pogoneti "punctul La Movili" vin s
completeze cunotinele existente, aducnd noi
elemente n precizarea aspectelor vieii
spirituale, a culturii materiale i a structurii
ctno-biologice a grupelor de populaii din
aceast microzon.
Material i metodi
Studiul de fa prezint date
antropologice preliminare referitoare la analiza
materialului osteologie uman descoperit cu
ocazia cercetrilor arheologice efectuate n cele
dou cimitire amintite localizate pe raza
actualei comune Pogoneti, jud. Vaslui
(secolul IV); unul localizat pe raza actualului
sat Polocin "punctul Islaz", iar al doilea,
apropiat de primul (la cea. 400 m) este situat
pe raza actualului sat Pogooeti .,punctul La
Movlli". Aceste cercetri au fost efectuate de
ctre Muzeul ,.Vasile Prvan" - Brlad sub
conducerea domnului director, arheolog
Mircea Mamalauc.
37
 Subliniem c spturile in aceste
obiective nu sunt finalizate, astfel inct,
rezultatele cercetrilor anlropologice (ca i a
celor arheologice) vor fi concludente abia in
urma deshwni!.rii exhaustive a acestora.
Din cimitirul de la Polocin "punctul
Islaz" - biritual (predominant de inhumatie),
ne-au parvenit pentru studiu o serie de 49 de
schelete sau resturi scheletice (majoritatea
deficitar conservate), din care, 33 provin din
morminte de inhumatie (67,34%), iar 16 din
morminte de incineratie (32,65%).
n schimb, seria osteologic deshumat
din cimitirul de la Pogoneti este mai redus
numeric insumnd numai 26 de schelete, toate
de inhumatie (conform datelor arheologice s-ar
li descoperit i cinci morminte de incineraie).
Analiza atent a resturilor scheletice
incineratc din primul cimitir a permis doar
precizarea vrstei i sexului ele fiind folosite,
alturi de cele inhumate. la aprecierea
mortalittii pe sexe i vrste a respectivului
grup de indivizi.
Avnd de-a face cu scrii mici. deficitar
conservate, pentru stabilirea caracteristicilor
bio-tipologice, s-a recurs la o analiz
individual a schelctclor, socotind c o analiz
statistic a datelor metrice i a indicilor
respectivi (valori medii, valori sigmatice,
coeficienti de variabilitate) nu este (dup cum
sunt de prere i alti autori) recomandabil,
mai ales cnd este vorba de perioada
mi gratiilor'.
Rezultate i discuii
1. Date paleodemografice
Referindu-nc mai nti la cantionul de
schelete incinerate (in numr de 1 6 ), subliniem
c acesta este formal din I l copii (nou intre
0-6 ani i doi intre 7-14 ani), doi adolescenti
(unul de sex masculin i unul feminin) i trei
maturi (o femeie adulti!. i doi brbai maturi).
Rcpartitia pc sexe i vrst a
schelctclor (tabelul 1 ), ce compune cele dou
scrii, arat diferente frapante in ceea ce
privete rata de mortalitate in grupa de vrst a
copiilor (0-14 ani) i in cea a maturilor (30-60
ani).
Nicolescu-Piopor D.. Contribu(ii paleo
antropologice la rezoharea unor probleme istorice
privind perioada migra{iei popoarelor ;" spaiul
carpato-dunrean. in ,.Revista Muzeelor", 1 %7,
IV. 2. 1 0 1 - 1 1 0.
38
www.cimec.ro
Astfel, dac la Polocin numrul copiilor
decedati intre 7-14 ani (inhumati i incinerati)
reprezint peste jumtate din serie (cea 53%),
la Pogoneti ntlnim numai 2 copii decedai
(ambii sub 7 ani). mpreun cu adolescentii (5
la Polocin i 1 la Pogoneti ) rata mortalitii
pentru subiecii care nu au atins vrsta adult
se ridic la cea 63% la Polocin i la numai cea
I l % la Pogoneti. n schimb, procentul
mortaliti!.ii in grupa maturilor este la Pogoncti
dublu fa( de cel ntlnit la Polocin (cea 63%
fa( de cea 25%). n grupa adultilor nu sunt
nregistrate diferente semnificative, mortali
tatea fiind, totui ceva mai crescut la
Pogoneti (cea 1 9% fat de cea 1 2%).
Aceste diferene se reflect i in durata
medie de via a acestor dou grupuri de
populatii (din aczrile adiacente
nccropolelor), calculate pe baza vrstei medii
la deces, att pentru etapa de vrst 0-x ani ct
i pe sexe, pentru etapa 20-x ani.
Aa cum rezult din tabelul 2, la
Pogoneti, durata medie de viat pentru
intreaga scrie (0-x ani) este semnificativ mai
mare dect la Polocin (38,7 ani fat de 20,9
ani), longevitatea mai crescut la primul grup
fiind determinat de frecventa redus a
mortalittii copiilor pe o parte, ct i de
procentul crescut al mortaliti!.ii maturilor, pe
de alt parte.
n schimb, pentru etapa de vrst 20-
x ani, durata medie de via este destul de
asemntoare la ambele sexe, rmnnd totui,
mai crescut la Pogoneti fa( de Polocin (cu
cea 5 ani la brbati i cu cea 3 ani la femei).
Comparativ cu alte serii osteologice
sincrone (tabelul 1 i 2) provenite din
necropole din aceeai microzoni! - Valea
Seac4, i Bogdi!neti', se constat c la
Polocin se nregistreaz cel mai mare procent
al mortaliti!.tii copiilor i cea mai mici! durat
medie de viat. Pe sexe, pentru populatia 20-x
'
Botewtu D . . Miu Georgeta. Cantemir P .. Aspecrs
palendt!mographiques el anthropnlogiques de la
population de Valea Seac (Brlad) apartenant a
la cu/ture Sn/ana de Mure-Cemeahm', in ,.Ann.
Roum. Anthropol.", 1983, 20, 1 7-26; Miu Georgeta.
Boteza tu D. . Con.-.ideratii asupra caracteristicilor
paleo-demografrce la unele populaii care au trit
pe teritoriul patriei noastre n sec. //1-/V d. H., in
..SI. cerc. antropol.", 1 99 1 , 28, 1 3- 1 8.
'
Botezatu D., Miu Georgeta. Cantemir P. .
Cercetri antropologice asupra populaiei de la
Bogdneti (j11d. Vaslui) datnd din sec. IV-V d. H. .
in ,.Acta Moldavie Meridionalis", 1987.
ani, longevitatea acestor grupe de popula]ii
este destul de apropiat, cu valori cuprinse
intre 4 1 ,7 ani i 46,6 ani la seriile masculine i
intre 36, 1 ani i 42 ani la seriile feminine
(tabelul 2). Unele diferene sunt determinate i
de componena numeric a eantioanelor luate
in studiu.
2. Date bio-morfoscopice i tipologlce
Lund in discuie mai nti materialul
osteologie de inhumaie provenit din
necropola de la Polocln .,punctul Islaz" (mai
reprezentativ numeric). complexul de caractere
metrice, conformative i morfoscopice care
definesc fiecare schelet, atest prezena
dominant a unor forme mcditeranoide - in
cazul schcletelor mai complete sau, a unor
elemente ale tipului mediteranoid. in cazul
celor mai deficitar conservate. n cadrul
acestora, se individualizeaz i cteva tipuri cu
unele reminescene protoeuropoide, cum este
cazul schcletelor M9, M I I , M29, M3 1 -
masculine. care se caracterizeaz prin cranii
dolico-mczocranc (63,86-77.54 u.i.). de form
ovoid i cu occipitalul bombat. de inlime
relativ joas - tip camecran (53,09-56. 1 4 u.i.)
i tapeinocran (70,94-76,87 u.i. ), i cu fruntea
mctriomctop (66.20-68.87) sau eurimctop
(70.14-74.4 l u.i.); faa este joas curiprosop
(83,33 u.i.) dar mezen (50,6 u.i.) cu orbita de
tip came-mczoconc (spre joas - 76,82). cu
nasul mczorin (50,0 u.i.). cu malare mijlocii
sau mai inalte. dispuse uor frontalizat. cu fosa
canin slab sau moderat i cu mandibula uor
robust; talia este mij locie (cu valori egale:
1 67 cm); caracter moderat de robusticitate.
n cazul altor schelete cu aspect mai
graei!. putem vorbi chiar de forme
mcditeranoide aa cum sunt scheletele
feminine - M2, M8, M23 i cel masculin
M45, a cror cranii se caracterizeaz prin
mezocranie, nlime mijlocie - ortoerane,
relief atenuat; faa uor mai nalt este mezo
leptoprosop i mezen. cu orbita mezoconc
i nasul leptorin; talie submijlocic sau mijlocie
( 1 56- 1 58 cm).
ntlnim i cteva schelete: M 1, M2,
M 13 - feminine, in care elementele meditera
noide (dominante) sunt in amestec cu elemente
alpine (ce se regsesc in special la nivelul
craniului) i pe care le-am putea defini ca
mediteranoido-alpine. Se caracterizeaz prin
gracilitate moderat, talie suprarnijlocie
( 1 58- 1 59 cm). craniul brahicran ( 8 1 .84 u.i.),
sferoid in norma vertical i cu occipitalul slab
www.cimec.ro
bombat este de nlime joas - carnecran
(57,83 - 59,03 u.i.) i tapeinocran (69,59 - 73,9
u.i.), cu fruntea stenomctop (48,68 u.i.) sau
metrio-metop (68, 1 4 u.i.); faa este rotunjit
mezoprosop (89,06 u.i.) i mezen (50,02 u.i.)
cu malare mijlociu de inalte, dispuse
intermediar sau chiar uor frontalizat.
n cazul unui schelet de sex masculin -
M27, se poate vorbi de o form dinaroid,
acesta caracterizndu-se prin talie nalt ( 1 82
cm), craniul accentuat brahicran (85, 79 u.i. -
hiperbrahicran), nalt de form romboid; faa
nu s-a putul recupera.
n cele din urm, menionm i
prezenta unui tip ce ntrunete elemente
nordoidc: este cazul scheletului M43 - feminin,
a crui craniu este dolico spre mezocran (74,4
u.i.). de form ovoid, relativ nalt - de tip
hipsicran i metriocran. cu relieful atenuat; faa
este nalt - leptoprosop (92. 1 2 u.i.) i mczen
(54,43 u.i.) cu orbitele nalte - de tip hipsiconc
(92, 1 0 u.i.), cu nasul leptorin (46, 1 5 u.i.), cu
malarele gracile i dispuse temporalizat i fosa
canin profund; talia este supramijlocie ( 1 57
cm).
Din cele relatate, rezult c grupul de
populaie din aezarea de la Polocin prezenta o
puternic component mediteranoid. alturi
de alte elemente tipologice secundare (alpin,
dinaroid, nordoid).
Referindu-ne la seria de la Pogoneti.
aceasta este format, aa cum s-a amintit, din
26 de schelete de inhurna]ie dintre care. 2
aparin unor copii. Dintre cele 24 de resturi
scheletice (de adul]i, maturi i senili), un
numr de 8 sunt reprezentate numai prin partea
postcranian (segmentul cefalic lipsind complet).
Astfel, numrul scheletelor care pot furniza
elemente metrice i morfoscopice se reduce
substan]ial ( 1 6). Unele dintre acestea: M I ,
M47, M48 - masculine i M I I , M I 5, M52 -
feminine sunt foarte deteriorate i incomplete,
nct nu pol oferi nici un fel de informa]ii de
ordin tipologie.
Puinele schelete care se preteaz unui
studiu bio-morfologic par a arta o situaie
puin diferit fa de cea intlnit la Polocin n
ceea ce privete ponderea componentelor
etnice ntlnite. Aceast diferen este exprimat
printr-o prezen mai substanial a
elementelor nordoide, decelate, n special, pe
scheletele masculine, dar i pc unele feminine.
Astfel, in cazul scheletelor M46 - masculin i
M22 - feminin se poate vorbi de forme
nordoide n accepiune clasic, prezentnd
39
trsturi evident nordoide (talia peste 1 7 1 cm Din cele analizate rezult, c i la
i respectiv 1 62 cm). in cazul altor 5 schelete, Pogoneti rcgsim aceleai componente
la care, cranii le sunt irecupcrabile (din cauza tipologice (mai puin cele
dar alpine),
conservrii deficitarc ): M 1 6, M 36. M38 - componenta nordoid pare s fie mai bine
masculine i M l 3, M20 - feminine se poate exprimat dect la Polocin, situndu-se pc
vorbi doar de prezena unor elemente nordoide primul loc, alturi de care, regsim i elemente
(talie nalt: intre 1 7 1 - 1 74 cm la brbai i medileranoide care atest i aici prezenta
1 6 1 - 1 62 cm la femei, gracile, mandibul nalt localnicilor.
cu ramul venical uor oblic i menton Un semn de intrebare rmne situaia
piramidal relativ marcat); scheletul M36 - scheletelor lipsite de craniu, care dup
masculin, cu talia nalt ( 1 74 cm), prezint i informaiile arheologice, ar proveni din
unele caractere est-europoide (exprimate in morminte deranjate. Subliniem ns, c cinci
special la nivelul feei), fiind asemntor dintre acestea (4 masculine i 1 feminin) au o
schelctului M4 de Pictri-Brlad. Elementele talie nalt (peste 1 70 cm i respectiv peste 1 60
nordoide se regsesc i la unele schelete cm), fiind relativ gracile, caracteristici ce
dcshumate fr craniu: M l 7, M45, M56 - corespund tipului nordoid. Alte dou schelete,
masculine i M40 feminin. ce se prin talia relativ joas - mijlocie sau
caracterizeaz prin gracilitate i talie nalt submijlocic ( 1 55 cm i 151 cm), prin
( 1 70. 1 7 1 cm i respectiv 1 6 1 cm). gracilitate, ar putea li atribuite unor tipuri
in ceea ce privete caracterele meditcranoide. in absena schclctului cefalic
specifice formelor mediteranoide. acestea sunt ns, trebuie pstrat toat rezerva in a atribui
intlnite la un numr mai mic de schelete. anumite elemente unui tip antropologie sau
Despre prezenta unui tip mediteranoid nu se altul.
poate vorbi dect intr-un singur caz: M41 -
feminin, care, pstreaz i unele elemente Concluzii
protocuropoide (relativ robust) nct putem in cazul ambelor cimitire avem de-a
vorbi de o form protomediteranoid (form face cu scrii mici. deficitar conservate care nu
intlnit i la Polocin). De asemenea, in cazul reflect structura antropologic a populaiei din
altor 3 schelete (la care craniilc sunt aezrile adiacente necropolelor ci, doar. a
nercstaurabile): M7 i M l 5 - masculine i M l 2 grupelor de indivizi dcshuma]i. Doar analiza
- feminin (mormnt dublu ce coninea i un intregului material rezultat in urma spturilor
copil) putem doar sublinia prezen]a unor exhaustive a celor dou cimitire (coroborat cu
elemente meditcranoide (foarte gracilc cu talia datele arheologice), ne va permite formularea
supramijlocie - 1 68 cm.. in cazul primelor i unor concluzii veridice cu privire la structura
mij locie la cel din urm - 1 55 cm). antropologic a acestor populaii.
Alturi de aceste componente Pe baza datelor (relativ sumare)
tipologicc. ntlnim i un schelet de sex prezentate, se poate totui conchide c ambele
feminin - M39 (fiind de asemenea dublu. scrii osteologice (panial deshumate), prezint
coninnd o femeie adult i un copil sub un un anumit polimorfism fenotipic (ntlnit, de
an), care prezint unele caracteristici ce altfel, i pe alte serii craneologice de secol IV)
corespund unui tip dinaroid: craniul este in cadrul cruia, tipurile mcditcranoide sau
brahicran (82,55 u.i.) de form sferoid elemente ale acestuia, sunt cele dominante.
romboid, inalt - hipsicran i acrocran (75.5 1 Alturi de acestea se pot individualiza i
u.i. i 86.61 u.i. ), cu occipitalul larg i aplatizat componente nordoide - minoritare in grupul de
i fruntea de tip mctriometop (66.90 u.i.); la la Polocin i mai reprezentative in cel de la
nivelul feei s-a putut restaura doar orbita, care Pogoneti. Ca elemente secundare apar cele
este nalt - hipsiconc (85 u.i.); talia caracteristice unui tip dinaroid (prezent in
( 1 59,6 cm) este la limita dintre categoria ambele grupuri de popula]ii prin cte un caz)
supramijlocie i nalt. precum i unele alpine suprapuse pc un fond
mcditeranoid (prezente numai in grupul de la
Polocin).
f Botezatu D.. Fedorovici
Caracterizarea C., in ceea ce privete ponderea
antropologic a unor .flchelete aparrinnd (11/turii componentelor mediteranoide ntlnite la cele
Sntana de Mure - Cerneahol' din Moldova, in dou grupuri de indivizi constatm c la
"St. cerc. antropol.". 1 973. 10, 3 - 1 3 . Polocin, acestea sunt majoritare i credem c le

40
www.cimec.ro
putem atribui populatiei autohtone pc
considcrentul c din neoliticul cel mai vechi i
pn in prezent, tipurile mediteranoide au
constituit (alAturi de cele protoeuropoide)
fondul de bazll majoritar al populatiilor care au
trit pe meleagurile noastre.
De asemenea, practicile funerare
intlnite in cimitirul de la Polocin
(predominant de inhumatie dar destul de
frecventA fiind i incineraia) ct i procentele
mortalitAii care acoper toate grupele de
vrstA, arat! caracterul stabil, sedentar al
acestei comuniti, care practica agricultura, se
ocupa cu creterea animalelor i probabil cu
meteugurile (in special olritul). Ofrandele
depuse in majoritatea mormintelor (in special
ale copiilor) reprezentnd resturi animaliere de
ovine, bovine i porcine, intArete ideea,
amintit mai sus, privind specificul ocupaiilor
colectivitAii de la Polocin. La Pogoneti, unde
sub aspect fenotipic, pare a predomina
componenta nordoidl (i unde ritul de
nmormntare este predominant de inhuma1ie ),
numrul mormintelor cu ofrandc este mai mic
predominnd resturile de bovidee alturi de
alte dou specii ncintlnite la Polocin - cal i
cine. Reamintind i faptul c, in cimitirul de
aici, majoritatea mormintelor con1in indivizi
adulti sau maturi. punem ipoteza stabilirii aici
a unui grup migrator (poate gotic) care, la
inceput, s-a constituit intr-o enclav (grup
izolat) in apropierea grupului de populaie de
la Polocin, prin atribuirea unui spa)iu propriu
in care i-au ingropat mor!ii i in care, apoi, in
urma contactului mai indelungat cu localnicii
(eventuale cAsatorii mixte) au fost inhumati i
unii dintre acetia din unna. Pn la dezvelirea
exhaustiv a celor dou cimitire r!imnem
deocamdatA in domeniul ipotezelor.
Referitor la problema originii etnice a
tipurilor nordoide, ele ar putea fi atribuite att
unor grupuri germanice (care au vieuit pe
teritoriul nostru in perioada sec. IV) ct i
autohtonilor, acestea putnd deriva filogenctic
ca i cele mediteranoide, din omul de Cro
magnon, fi ind de asemenea ntlnite in toate
perioadele istorice. De aceea, nu se poate
atribui cu certitudine un tip nordoid unor
populatii germanice. Desigur, problema
originii etnice a diferitelor tipuri antropologice
identificate intr-un grup de populaie trebuie
analizatA in contextul datelor pe care le
prezint necropola, mai ales dac deshumarca
nu s-a realizat exhaustiv.
Eventuale comparatii i analogii pe
care le prezintA seriile luate in studiu cu alte
scrii sincrone din aceeai zon (Valea Seac,
Bogdneti) vor putea fi llicute cnd spturile
arheologice in cele dou necropole vor fi
finalizate.

Bibliografie

1. Botezatu D., Fedorovici C . . Caracterizarea antropologic a unor schelete apartinnd cr1lturii Sn/ana
de Mure - Cemeahov din Moldova, in .. St. cerc. a ntropol . ", 1973, 10. 3 - 1 3 .
2. Bote zatu D.. M i u Georgeta, Cantemir P . , Aspects paleodenrographiques el anthropologiques de la
population de Valea Seac (8rlad) apartenant a la cu/ture Sntana de Mure-Cerneahov. in ..Ann . Roum.
An thropo l. ", 1983. 20 1 7-26.
3. Botezatu D . . Miu Georgeta. Cantemir P. . Cercetri antropologice asupra populariei de la Bogdneti
(jud. Vaslui) datnd din .<ee. /1'- V d.H .. in ..Ac ta Moldavie Meridionalis", 1 987.
4. Mamalauc M .. Spturile arheologice in necropola de secol J J ' de la Pogoneti-Jveti, in ,.Carpica'",
26, 1997. pp. 147-166.
5. Miu Georgeta, Antoniu S., Botezatu D., Contribuii la cunoaterea structurii antropologice a
populariei din necropola de la Hrmeti (. . La Movilira "), aparfinnd culturii Sntana de Mure-Cemeahov,in "
SI. cerc. antropol. ". 1 98 1 . 18, 3-8.
6. Miu Georgeta. Botezatu D. . Con.<idera{ii asupra caracteristicilor paleodemografice la unele populaii
care au trit pe teritoriul patriei noastre in :10ec. 111-1 V d. H. . n ,,St. cerc. anlropol . ", 1 99 1 . Z8. 1 3 - 1 8.
7. Nicolaescu-Piopor D . . Contrihurii paleoantropologice la rezolvarea unor prohleme istorice privind
perioada migrafiei popoarelor in spafiul catpato-d.unrean. in ..Revista Muzeelor". 1967. IV. 2. 1 O 1 - 1 1 O.
8. Teodor Gh. D . . Regiunile est-carpatice ale Daciei ;" secolele /V-IX e.n. . in Symposia Thracologicu",
"
1 989. 7. 198-212.

www.cimec.ro
 TaMiul l
Procentele mortaUtliti pe se1e i vnte nregistrate
pentru unele grupuri de populatii de secol IV de pe raza judetului Vaslui

Etape de vmt Sex Copii Adolesceni Adulli Maturi Senili

(0- 1 4 ani) ( 1 4- 1 9ani) (20-30 ani) (30-60 ani) (60-x ani)
Neeropola N % N % N % N % N %
B 2 4,08 3 6, 1 2 7 14,28 - -
Polocin 26 53,05
F 3 6. 1 2 3 6. 1 2 5 10.20 - -
Total ( N = 49) 26 53,05 5 10,20 6 1 2,24 12 2 4 48 - -
B 1 3,84 1 3,84 9 34,61 2 7,69
Pogoneti 2 7,69
F - - 4 1 5.38 7 26,92 - -
Total (N = 26) 2 7,69 1 3,84 5 19,23 16 61,53 2 7,69
B 1 0,75 8 6,06 40 30.30 4 3,03
Valea SeacA 40 30,30
F 2 1.51 14 1 0.60 23 1 7,42 - -
Total (N = 132) 40 30,30 3 2,26 22 16,16 63 47.72 4 3,03
Bogdneti 22% 5,1% 5,1% 30,5 B - -
(N = 59) 20,3F

TaMiu1 2
Durata medie de vial la grupele de populatii studiate

Necrople Polocin Pojloneti Valea SeacA Bo!ldioeti

O - x ani 20,9 38,7 29,2 31,6
Blrbal 20-x ani 41,7 46,6 41,9 42,3
Femei 20-x ani 36,1 39.5 36,7 42,8

PRELIMINARY ANTHROPOLOGICAL DATA ON THE OSTEOLOGIC MATERIAL

EXUMED FROM THE POLOCIN (ISLAZ" LOCATION)
ANO POGONETI (LA MOVIL" LOCATION) CEMETERIES (POGONETI VILLAGE)

The study provides some preliminary dala on the bony materials exhumed from two (Snlalla de Mure
- type) cemeteries (necropoles) of the IVth century, in the Brlad area. namely: Polocin ("Islaz" locatioo) and
Pogoneti (La MovilA" location). The bones under investigation belong to two series. one including 46
individuals (33 buried and 16 incinerated) from lhe bi-ritual cemetery of Polocin. and a Iauer one. numerically
more reduced. representing the skeleton-like rests of26 (buried) individuals from lhe cemetery of Pogoncti.
The biomorphological analysis of ali cases has evidenced. in both groups, a cerlain typological
polymorphism within which the ethnical components present, i.e.. the Mediterranoid (bener expressed in
Polocin) and, respectively. the Nordoid one (more important in Pogoneti) are of majority. There are also
presenl a. secondary structural elements. some Dinaroid. Alpinoid and - in only one case - East-Europoid elements.
Al Polocin. the funcrary praclices discovered. alongwith the mortality ralios. covering ali groups of age.
evidence the sedentary character of this populatioo. the main occupations of which had been - probably -
agriculture. animal breeding (if considering the amounts of olferings found in the graves) and hand - made
goods (if considering the ponery objects digged out).
At Pogoneti. where a Nordoid typological component is predominant. supposilions may be made an
the possible installation of a migratory group (possibly, Goth1c), which might have constituted a separate
enclave in the vicinity of Polocio. to be assimilated. in time. by ils inhabitaots.
Nevertheless, up to an exhaustive exhumalion of the two necropoles. this idea should be considered
only as a hypothesis.

www.cimec.ro
 a. Norma verticala

a. Norma faclal6 b. Norma verticalA

:r -,
. ..

.. -
it .
.,
_ .,
'
-
__._
. . :-.-
.
-- J .
'
--&--. '-;:- . ,.
.. ....}'
w:
...

b. Norma occipitali
c Norma occlpta16
1. - M 1
Plana nr. 2 Polocm -M9
Plana nr. Polocln

c. Norma occpitala d Fragmente faciale

Plana nr. 3 Polocin - M 11 Plana nr 4. Poloan- M 13

Ada Maaei TwtoYea.n.. 0, 2007 43

www.cimec.ro
 c.N OCCJI)ItaiA
b Norma occlpltali
5 Polocln M 14
nr. 6 Polocm M 3 1
Plama nr
Plana

' .

.
c .

: ,,

a Norma vert1cal.!ii c Norma factal.!ii a Norma vert1cal6

b. Norma OCCipitJI.!ii b Notma ocdpital6

Plan nt. 7. Polocin - M 45 Plana nr 8 Pogor'Je$ti M 29

Ada Mouei TaU.venD.. D, 2087 44

www.cimec.ro
 .

-
.
' _
.
,

a. Norma verticalA

c. Norma faciall
Plana nr. 9. Pogoneti - M 39 A

c:. Norma ocdpltall

Plana nr. 10. Pogonetf - M. 36

.
,.

.
1 ' ;:,;..

,
: . .. ,,
'

. ''-. -

. i

- ,.
..
b.
a Nol'ma verticala
Norma occip1tal&

. ._""

a. Nonna verticala

b. Norma lateralA c. Potl\le tf.'ro-occipltall

M 46
c. Norrna teteia\3
Plana nr. l2. Pogonetl -

Plana nr. 11. Pogonetl - M 41

www.cimec.ro
 OFRANDE ANIMALE N MORMINTELE DE SECOL IV
DE LA POLOCIN -"ISLAZ"
I DE LA POGONETI-"LA MOVILA" (JUD. VASLUI}

Maria tirbu

Studiul nostru, mpreun cu cel apaJ1innd culturii Sntana de Mure

efectuat din punct de vedere antropologie Cerneahov2
asupra scbeletelor umane din mormintele Din materialul analizat s-a constatat c
apartinnd culturii Sntana de Murc alturi de ovine. dar in proporii mai reduse,
Cerneahov, vine s completeze cercetrile erau sacrificate funerar bovinele i porcinele.
arheologice ntreprinse in necropolele din n plus au fost identificate cte una sau dou
satele Polocin i Pogoneti. necropole situate la piese aparinnd calului, cinelui sau psrilor.
distan foarte mic una de alta. In acest context. subliniem c dac proporia
Resturile de animale provin din nou ovinelor, bovinelor. porcinelor i a calului este
(9) morminte de inhumatie i o groap ritual aceeai cu cea constatat in literatura de
situat ntre mormintele 23 i 24. din necropola specialitate'. cea a psrilor este foarte redus.
de la Polocin - punctul .,Islaz'' i din sapte (7) n plus, spre deosebire de toate siturile studiate
morminte din necropola de la Pogoneti- !veti pn in prezent'. doar n mormntul 36 din
punctul ,.La Movil". necropola de la Pogoneti punctul ,.La Movil"
Faptul c nu n toate monnintelc s-au s-au identificat resturile osoase (2 fragmente de
gsit ofrandc animaliere ne sugereaz c maxilar superior) aparinnd cinelui. Trebuie
aceast practic nu reprezint un fenomen s amintim totui c resturi osoase provenite de
constant obligatoriu in cadrul ritualului funerar la acest animal au fost semnalate i n
al locuitorilor de aici din acea vreme sau poate necropola de la Valea Seac-Brlad, de ctre
prin aceasta se disting localnicii de cei venili regretatul arheolog Vasile Palade, dar nu n
ulterior. morminte ci n aa-zise gropi de cult5. De
Foarte interesant de subliniat este altfel, asa cum rezult din literatura de
faptul c n mormintele din necropola Polocin, specialitate, la dacii din La Hne, ct i mai
punctul Islaz, numrul oaselor sau a trziu la dacii liberi, au fost identificate, n
fragmentelor osoase este, in general. mai mare asezri. dar i in necropole, bogate resturi
dect in mormintele din necropola Pogoneti osoase care au aparinut cinelui i calului6
Iveti - "La Movil". n ambele necropole ns n ase (6) momtinte din necropola
predomin resturile osoase aparinnd Polocin i dou (2) morminte din necropola
ovinelor. Aceast predilecie a purttorilor Pogoneti am constatat prezenta resturi lor
culturii Sntana de Mure-Cemeahov de a provenite de la o singur specie. Din acestea
depune drept ofrande mortuare ovine i in
special ovine tinere. care corespunde probabil Haimovici Sergiu. O problem incomplet
cu respectarea unor credine religioase, a fost re:ohat studiul resturilor a11ima/iere depuse ca
subliniat att de Alexandra Bolomey1 ntr-un ofraud in necropole apaninnd culturii Sntana
studiu mai amplu efectuat in trei (3) necropole
de Mure-Cemeahov, in .. Arh. Mold.", 2005.
XXVIII. 327-334.
din zona de sud a rii (Trgor, Spanov, '
Bolomey Alexandra. op. cit. ; Haimovici Sergiu. op.
Lunea) ct i de Sergiu Haimovici ntr-un
cit.
studiu de sintez privind necropolele "'
Haimovici Sergiu, op. cit.
' Palade Vasile. Aezarea i necropola de la
Brlad- Valea Seac. sec. 1/1- V. Editura ARC.
1 Bolomey Alexandra. O(rande animale in Bucureti. 2000, 1 57-1 59.
necropole din secolul al /V-lea d.H.. in . St. cerc. 6 Haimovici Sergiu, op. cit.; Bolomey Alexandra,

antropol.", 1967. 4. /. 25-35. op. cit.

46

www.cimec.ro
dac la Polocin cu excepia monnntului 43, in Astfel, ofrandele compuse din
care ofrandele sunt de la un purcel, in toate asocierea mai multor specii par a arta c
celelalte sunt de la miel, la Pogoneti intr-un disprutul era agricultor, dupa cum ofrandele
monnnt sunt de la cal ( M l 3 ), iar in cel de al provenite de la oi i cine arat c disprutul
doilea (M 36) de la un cine. n celelalte era pstor, iar cele provenite de la cal par a
morminte ofrandele provin: de la miel i vitel arta c disprutul fcea parte din populaii
(Polocin: mormintele 34 i 5 1 ; Pogoneti: migratoare, care i asigurau existen)a prin
mormintele 27 i 39), de la miel i psri cuceriri. Prezen)a in majoritatea monnintelor a
(Pogoneti: monnntul 29, Polocin: monnntul resturilor ovinelor arat ca ocupaia de baz era
33) i de la vitel i purcel (Pogoneti: pstoritul. Trebuie s amintim in acest context
monnintele Il i 52). n groapa G1, ca spre deosebire de ofrandelc din monnintc,
considerat de arheologul M . Mamalauc, care oasele de animale din aezri, care reprezint
a efectuat spturile, drept groap ritual ,.resturi menajere", indic, asa cum o arat i
situat intre monnintcle 23 i 24, ofrandele numele, in primul rnd, hrana populatiei
provin de la un vi)el i de la un porc matur. respective' i n al doilea rnd ocupa)iile ei.
Trebuie s subliniem ca in cazul
ofrandelor de la vi)el din cele (trei) 3 meta Lista mormintelor de nhumape cu resturile
carpiene unul are dimensiuni mai mari dect animaliere gsite
celelalte dou (tabelul cu dimensiuni), ceea ce Polocin - punctul "Islaz"
ne-ar putea indica prezen)a chiar a doi indivizi. M 14. Ovi aries (oaie) : 4 fragmente
Dinrre piesele osoase apaJ1innd mici din neurocraniu, 1 ram mandibular
porcului, cele dou ramuri mandibulare, aproape fragmentat, 3 din)i izolati ( 1 de lapte). 1
intregi, cu M3 complet dezvoltat, dar neerodat. scapular fragmentat, 1 fragment din humerus, 1
ne atest c individul este matur (de cea 2 ani). radius uor fragmentat, 1 fragment din femur,
Amintim aici c resturi aparinnd unui porc 2 fragmente mctacarp, 2 fragmente metatars, 1
matur (a crui vrst este chiar de peste 2 ani falanga 3= un individ tnr de cea 5-6 Juni.
dup uoara erodare a molarului 3 inferior) au M 33. OvL aries: 9 fragmente mici din
fost identificate mpreun cu fragmente de craniu . 3 fragmente maxilar superior, 2 ramuri
ceramic, intr-un pachet nenumcrotat. mandibulare fragmentate cu dentiie de lapte i
Din analiza raportului dintre sexul i definitiv ( M I erupt i M2 in erupie), 3 din)i
vrsta indivizilor umani inhumati, pc de o izolati. 1 scapular fragmentat, 1 humerus fr
parte, iar pe de alta parte. cantitatea ofrandelor epifiza proximala, 1 radius fr cpifiza distal,
(mic. medie sau mare), numrul de specii i 1 cubitus fragmentat, 1 tibia fr epifize, 2
numrul de indivizi crora le-a aparinut. mctacarpiene fr epifiza distal, t metatarsian
vrsta i sexul acestora. nu am putut constata fr epifiza distal, 1 falanga 1, 1 atlas intreg i
c ar fi existat vreo legtur. Ceea ce putem 6 fragmente din alte vertebre. 3 fragmente de
totui afinna este c in necropola de la Polocin coaste = un individ de cea 6-7 luni.
punctul .. Islaz", majoritatea monnintelor cu
ofrande au aparinut copiilor (6 din totalul de 9
morminte cu ofrande). n ceea ce privete 9 Necrasov Olga. Bulai-tirbu Maria. L 'eleage et

numrul resturilor osoase animaliere. spre la cha.'i.'H! chez les trihus de la cu/ture de la
deosebire de necropola de la Mihlseni, unde ct!ramiques peinte. Cucuteni-Ariud. in "Congres
S. Haimovici7 constat ca in mormintele Intern. des Sciences Prehisl. el Protohist.". VII,
copiilor ofrandele sunt mai srace, in Prague. 1 966. 544-555; Necrdsov Olga, Haimovici
materialul nostru nu exist deosebire intre S . . Studiul resturilor osoase de animale descoperile
mormintele de adulti i cele de copii. in aezarea feudal timpurie de la Dridu. Bibl. de
n incheiere considerm i noi, ca i arheologie, XII. Spturile de la Dridu, Bucureti,
Alexandra Bolomey', c ofrandele animale din
1 967. 202-24 1 : Necrasov Olga, Bulai Maria,
L 'tHevage la cha.l>e et la peche durant le
monnintc dezvluie nu numai un ritual
Neolilhique roumain. in ,.Congr. lntem. des
religios, dar prin speciile sacrificate reflect
Sciences Anlhropol. el Ethnolog. . . V, Moscou,
.
obiectul muncii unei populaii sau a unei
1 970, 544-556; Necrasov Olga, tirbu-Bulai Maria.
comuniti. Iacob Maria. Paleofauna neolitic de la Liubcova
(jud Caras-Severin) i unele uspecle ale ocupaiilor
7 Haimovici Sergiu. op. cit. locuilorilor din complc.rul cultwal Vim;a-Turda,
' Bolomey Alexandrd, op. cit.. in .. Sl. cerc. antropol.". 1 977, 14. 1 1 - 1 7.

47
www.cimec.ro
 Pasre (probabil gin): 1 humerus, 1
fragment de radius.
M 34. Ovis aries: 1 fragment ram
mandibular cu 3 dinti (2 de lapte + 1 defmitiv),
1 fragment humerus; 1 fragment metacarp, 1
metatars, 2 fragmente mici din tibie, 1 falanga
1 , 3 falanga 2, 1 falanga 3, 1 centrotars, 3
vertebre = un individ tnr cea 6 Juni.
Bos taurus (bou): 2 fragmente din
tibie = un individ tnr.
M 4 1 . Ovis aries: 3 fragmente mici din
neurocraniu, 3 vertebre plus 7 fragmente din
vcrtebre, 6 fragmente mici de coast, 4
fragmente din ramurile mandibularc (2 cu din)i
de lapte), 7 dini izolai (2 de lapte. 5
defmitivi), 2 fragmente scapular, 2 humerus, 2
radios, 1 cubitus, 2 metacarpienc, 3 fragmente
din coxal, 1 fragment femur. 1 tibie, 2
metatarsienc, 1 calcancu, 1 centrotars. 8
falanga 1 , 2 falanga 2; scheletul aproape intreg
aparine unui miel de cea 6-8 luni.
M 42. Ovis aries: 1 fragment
mandibul, 1 centrotars cu urme de ardere = un
individ tnr.
M 43. Sus scrofa domesticus (porc): 1
fragment neurocraniu, 1 fragment maxilar
superior cu dentitic de lapte plus molara 1
(M 1 ) definitiv, 1 fragment scapular = un
individ tnr cea 6 luni.
M SI. Ovis aries: 1 fragment mic din
neurocraniu, 1 fragment maxilar superior cu 4
dini (3 de lapte i 1 definitiv), 2 ramuri
mandibulare cu dinti de lapte i definit ivi ( 1
M3 n alveol, dar nc neerupt). 1 dinte izolat.
4 vertebrc, 2 fragmente din sinsacrum, 4
fragmente din metapodale = un individ de 1 2-
1 8 luni.
Bos taurus: 4 fragmente mici din
craniu, 3 fragmente din coxal. 2 fragmente
humerus, 2 cpifize superioare de humerus,
2 fragmente din diafiza fcmurului. 1 cap
femural, 1 fragment din marele trohanter,
3 fragmente epifiza inferioarn a femurului,
2 fragmente din diafiza tibiei. 1 fragment din
vertebr = un individ tnr, dar de talie mare
(cea 1 5 - 1 8 luni).
M 52. Ovis aries: 1 fragment radios, 1
fragment femur, 1 fragment tibie = un individ
tnr de 7-8 luni (greu de precizat neavnd
dect diaftza ).
M 53. Ovis aries: 3 fragmente mici din
craniu, vertebre i fragmente din vertebre ( 1 7),
2 fragmente mici din maxilarul superior cu
dinti de lapte, 6 fragmente din ramurile
48
www.cimec.ro
mandibulare ( 1 cu dini de lapte). 9 dinti izolati
(de lapte i definitivi), un fragment scapular. 1
humerus, 1 radius, 1 fragment cubitus, 2
metacarpicne, 2 metatarsienc, 1 centrotarsal, 2
tarsicne, 8 falanga 1 . 3 falanga 2, 3 falanga 3, 2
fragmente coast - 30 aschii nedcterminabile i
care provin tot de la miel = un individ tnr, 6-
1 2 Juni, de la care ne-a parvenit aproape ntreg
scheletul.
G 1 (groapi rituali intre M23 i
M24). Bos taurus: 2 fragmente mici din
craniu, 2 fragmente din orbit, 2 fragmente din
maxilarul superior, 2 ramuri mandibulare
aproape intregi cu dentitie de lapte i definitiv
(M 1 erupt i M2 incomplet erupt -
aproximativ 1 /2), 2 dini superiori izolai, 1
alias, 1 vertebr dorsal. 5 mctapodale (3
metacarpicne i 2 mctatarsiene cu epifizele
inferioare ncconcrcscutc). 5 falanga 1 , 3
falanga 2. 1 falanga 3, 2 indivizi tineri, dar
dup lungimea metacarpienelor par a fi de talie
diferit. Vrsta am apreciat-o la 1 2- 1 8 luni.
Sus .urofa domesticus: 6 fragmente
mici din craniu. 2 ramuri mandibulare aproape
intregi cu dentitie definitiv complet, dar
neerodat = un individ matur - cea 2 ani.
Pachet nenumerotaL Sus scrofa
domesticu.: 1 i mfiz mandibular, 2
fragmente din ramurile orizontale ale
mandibulei cu molarele 3 uor crodatc = un
individ matur cu vrsta uor peste 2 ani.
Pogoneti-lveti "La Movilii"
M 7. Ovis aries: 1 ram mandibular,
dinte izolat. 1 fragment scapular, 3 fragmente
mici din coxalc, 1 fragment radius, 1 fragment
epifiz inferioar mctapodal, 1 fragment
metatars (diafiz, cu epifiz superioar). 1
falanga 1 . 5 fragmente mici de coaste = 1
individ tnr (cea 7-8 Juni).
Bo. taurus: 1 astragal
M I l . Bos taurus: 1 astragal, 1
fragment coast.
Sus crofa domesticus: 1 fragment din
diafiza ti biei.
M 13. Equu.1 cabalu.: 1 astragal. 1
fragment coast, 1 fragment din diafiza unui os
lung (nu putem preciza care anume este).
M 29. Ovis aries: 1 dinte. 1 fragment
falanga 1 .
Pasre (probail gin): 1 fragment
humerus, 1 fragment tarso-metatars.
M 36. Canis domesticus: 2 fragmente
maxilar superior: 1 fr dinti i 1 cu dinti.
 M 39.0vis aries: fragment de peretele diafiZar a unui os lung = un individ
max.ilar superior cu dinti, 1
vencbr, tnr.
fragment scapular, 1 humerus fragmentat, 1
radius, 1 mctacarpian, 1 metatarsian = un ntruct maj oritatea pieselor osoase
individ tnr (miel - 7-8 luni). sunt fragmentate i provin de la indivizi tineri,
Bos taurus: 1 coast, 1 fragment din am considerat c analiza biometric nu prea are
diafiza femurului, 1 fragment radius = un relevan. A vnd in vedere ns c in groapa
individ tnr. ritual (G 1 ) piesele osoase care au apaJlinut
M 52. Bos taurus: 1 venebr, pare de porcului provin de la un individ matur, iar cele
la un individ matur. care au apaJlinut bovinelor sunt intregi, ne-am
Sus scrofa domesticus: 1 fragment de permis s prezentm un tabel cu cteva
maxilar superior fr dentitie, 1 fragment din dimensiuni.

Bibliografie

1. Bolomey Alexandra, Ofrande animale in necropole din secolul al /V-lea d.H.. in ,.SI. cerc. antropol.". 1967.
4, /, 25-35.
2. Bolomey Alexandra. MaleriarLt paltio:fauniques d 'Hislria, in ..Ann . Roum. Anlhropol.", 1 965, 2, 29-35.
3. Haimovici Sergiu, O problem incomplet rezolvat - swdiul resturilor animaliere depu!Je ca ofrand in
necropole aparlinnd culturii Sntana de Mure.-Cerneahov. in ..Arb. Mold.", 2005, XXVIII, 327-334.
4. Necrasov Olga. Bulai-iirbu Maria. L 't!levage el ia chasse chez les lribus de la cu/ture de la ct!ramiques
peinte, Cucu1eni-Ariud, in ,.Congres Intern. des Sciences Prehist. et Protohist.", VII, Prague, 1 966. 544-
555.
5. Necrasov Olga. Haimovici S .. Studiul resturilor osoase de animale descoperite in aezareafeudal timpurie
de la Dridu. Bibl. de arheologie, XII. Spturile de la Dridu, Bucureti. 1967. 202-24 1 .
6 . Necrasov Olga, Bulai Maria, L 'rilevage la cha.rse el la peche duranl le Neolilhique roumain.in ,.Congr.
Intern. des Sciences Anlhropol. et Elhnolog. ", V, Moscou. 1 970. 544-556.
7. Necrasov Olga. tirbu-Bulai Maria. Iacob Maria. Pa/eofauna neolilic de la Liubco>a (jud. Caras-Severin)
i unele aspecte ale ocupafiilor locuitorilor din completul cultural VinraTurda. in ,,SI. cerc. antropol.".
1 977. 14, 1 1 - 1 7 .
8. Palade Vasile, Ae:area i necropola de la Brlad-Valea Seac, sec. III- V, Editurd Arc. Bucureti, 2000.
1 57- 1 59.

ANIMAL OFERRINGS IN THE IVTH CENTURY TOMBS

FROM POLOCIN - "ISLAZ" ANO POGONETI, "LA MOVIL " (JUD. VASLUI)

Analysis of lhe animal ofTerings found in the inhumation tombs from the Polocin and Pogoneti
necropoles has evidenced the fact that. i milarly wilh ali necropoles belonging to the Sntana de Mure
Cemeahov culture. the most frequently occurring species is lhe young sheep. Traces of calves or pigs have been
also discovered. althougb much more rarely. Also. 1 or 2 bony pieces of horses, dogs and fowls (hen) have been
also identified.
In the opinion of lhe aulhor, study of lhe animal ofTerings lhrows light not only on lhe belief of lhe
people in a future life, but also on lhe objects oflheir activities.

www.cimec.ro
r
Tabelul 1 .
Principalele dimensiuni (n mm) determinate)

r Ramul mandibular DR.

DOS TAURUS - Groaoa 1 t12-18 Iunil
STG Metacaro 1 2 3 Metatars 1 2

1
Lungimea ramului orizontal 268 268 Lungime totalA 1 85 1 72 1 72 Lungime total 200 200
nlimea max. a ramului orlzonatal (post M2) 62 62 Lung.-laleral 1 78 1 68 168 Lung. -lateral 1 96 1 96
nAlimea min. a ramului orizontal (ani. PM I ) 31 31 Lrg. prox. 49 47 47 LArg. prox. 41 41
nlimea ram ului vertical 1 53 1 53 D.a.p. prox 30 29 29 D.a.p. prox 37 37
nlimea ram ului vertical pnA ia condil 1 15 1 15 Lilrg. dislal 49 47 47 Urg. distaiA 45 45
p Grosimea maximA a ramului orizontal 21 21 D.a.p. dislal 30 28,5 28.5 D.a.p. distal 28 28

1
Grosimea minimA a ramului orizontal 18 18 LArg. min. diaf. 26 23.5 23.5 Lrg. min. dlaf. 21 21
Lungimea Pl - M2 95 95 D.a.p. min. diaf. 19 1 7,5 1 7.5 D.ap. min. dlaf. 21 21
Estimarea taliel 1 1 1 ,25 105,00 1 05,00 Estimarea taliei 108,78 1 08,78

VI
o
SUS SCROFA DOMESTICUS !Groapa Il
Ramurile mandibulare DR STG
Lungimea ram ului orizontal 200 200
Lungimea ramului vertical 95 95
Lrgimea maxim a ram ului orizontal 22 21
nltime post M I 39 )9
nllime post MJ 41 41
Lungimea i mfizei mandibulare 61
Lungime P2 - MJ 97 97
Lungime M 1 - MJ 60 60
Lungime P2 - P4 36 36
Lungime MJ 27 27
Lrgime MJ 14 15
Lungime coroan canin 50 50
LArgime coroan canin 8 8
D. a. p. madm il il
81 (cu glisicra) -
Lungime canin cu rdcin
www.cimec.ro
1 22 (coard- msurat cu panl!lica metric)
 NECROPOLA DE SECOL IV DE LA POGONETI
CAMPANIA DE SPTURI 1 996

Mircea MamaiAucli

in cadrul campaniei de spturi aparinea unui adult, tind deranjat din vechime.
arheologice derulate in cursul anului 1 996 am Groapa este orientat pe direcpa N-S, avnd
continuat cercetarea necropolei descoperite cu lungimea de 1 .90 m, lJimca de 80 cm. Fundul
civa ani in urm, oecropol in care pn in mormntului se afl la 2.60 m fa de nivelul
anul 1 996 au fost descoperite 1 5 morminte ( 1 4 actual de clcare i la 1 . 70 m fa de nivelul
de inhumaie i unul de incinera(ie, Pl. 1). Dup antic. Resturile sepulcralc erau imprtiate pe
cte am remarcat i cu alte prilejuri, inventarul suprafaa intregului mormnt. Trebuie subliniat
mormintelor, cercetate ncepnd cu anul 1 990, ns faptul c o bun parte din oase lipsesc.
nu este foarte bogat i cu att mai mult Mormntul 1 6 este lipsit de inventar,
spectaculos. Cu toat puintatea acestuia, s-a singurele obiecte gsite in el sunt dou
putut stabili ns, cu destul preciZie, pietriccle i un fragment ccramic atipic.
apartenenta cultural, etnic i cronologic a
celor care au folosit aceast necropol. Astfel, Mormntul 1 7
in conformitate cu inventarul existent, cu L a aproximativ 7,5 m N - E d e M. 1 6
maniera de nmormntare, am stabilit ca (Pl. II. fig. 2). am descoperit cel de-al 1 7-lea
necropola poate fi ncadrat in cultura Sntaoa mormnt, dispus in extremitatea E a sectiunii
de Mure, undeva catre slritul acesteia S.7. la aproximativ 2 m de aceasta. Este vorba,
(slritul sec. IV p. Ch.). ca i in cazul anterior. de un mormnt de
Descoperirile din cursul anului 1 996, inhumaie. descoperit din vechime, aparinnd
dei nu foarte bogate, vin s ntreasc probabil unui adult. Groapa sepulcral este
afirmaiile flicute in anii anteriori. Este vorba oriental pe direCJia E-V. avnd o lungime de
de nc 5 morminte de inhuma)ie, din care unul 2,07 m, ltimea fiind de aproximativ 0,75 m.
(M. 1 8) este cenotaf. Cele 5 morminte au fost rmiele ostcologice aflndu-se la 1 , 70 m
descoperite in urma decaprii unei suprafee fa de actualul nivel de clcare. Nici in acest
relativ mari, care s-a extins att la nordul cat i mormnt ou am descoperit nici un obiect de
la sudul seciunilor trasate in anii anteriori. Au inventar.
fost realizate 8 sectiuni (S. 5 - S. 1 2), de cte
15, 5 m lungime i 1 .6 m l)ime cobornd in Mormntul 18
adncime pn la cea 2.40 - 2,50 m. A remarca i n extremitatea estic a seciunii S . 8 , la
aici faptul c in campania 1 996 am extins adncimea de 2.1 O m. am descoperit un nou
cercetarea i in partea de est a necropolei, acolo mormnt de inhumaie. M . l 8. Este ns vorba
unde se an pmnturile IAS-ului Tutova. Dei de un cenotaf. in perimetrul gropii sepulcrale
n aceast zon nu a fost trasat dect o nu se gsesc dect un os uman (radius) i dou
sec1iuoe (S. 1 2), aceasta a avut darul de a ne fragmente ceramice atipicc. Mormntul este
indica c necropola se extinde i in acea orientat pc direcia N-S. cu o deviaie de
direcie. in perimetrul seciunii am descoperit aproximativ 1 5' NE-SV. Lungimea gropii pe
urmele unui mormnt care ns nu a putut fi direcia N-S este de 1 ,80 m, iar limea de O, 70
cercetat datorit lucrrilor agricole declanate m. avnd colurile relativ rotunjite.
in toamn, urmnd ns ca n cursul acestui an
s reluam cercetarea ntregului spaiu. Mormntul 19
La 2 m de peretele din estul Sectiunii
Descrierea mormintelor I l , am descoperit cel de al 1 9-lea mormnt (Pl.
in perimetrul anului S.5, la 54 m de II, fig.3 ). Este vorba de un nou mormnt de
extremitatea vestic a acestuia, am descoperit nhurnaie, deranjat din vechime, aparinnd
mormntul 1 6 (Pl. II, fig. 1 ). Mormntul dup toate aprecierile unui adult. M. 19 este

51
www.cimec.ro
orientat pe direc)ia E-V. fundul gropii gsindu rsfrnt i rotunjit in afar. iar fundul este
se la 2,20 m fat de nivelul de clcare. Groapa plat, avnd diametru\ de 6,9 cm.
are pe direc)ia E-V 1 , 70 in lungime, i o ltime Forma oalci borcan este piriform, cu
de aprox. 60 cm. i acest mormnt este lipsit umlirul ridicat, asemnndu-se pn la
de inventar. De remarcat, in cazul acestui identificare cu cele similare descoperite in
mormnt, existena la adncimea de 0,50 m marea majoritate a necropolclor de sec. IV
fal de nivelul actual de clcare, a ctorva oase (Alexandru Odobescu1 , Independena', Trgor'.
care posibil sli fie legate de resturile osteologicc Lecani4, Hneti', Bogdlineti-Flciu6).
din M. 19. Laboratorul antropologie va putea Decorul acestui obiect de inventar este
confirma sau infirma aceast supoziie. foarte simplu, el constnd, practic, din dou
bruri uor incizate in past moale. bruri care
Mormntul 20 sunt dispuse imediat sub gtui vasului.
in suprafata cuprins intre sectiunile Cea de-a doua oal (Pl. III, fig. 3 ),
S. l 0-S. I I , in extremitatea vestic a celor douli descoperit in perimetrul mormntului, se
sectiuni a fost descoperit un nou mormnt de aseamn, in linii generale, cu oala descris
inhuma)ie M.20 (Pl. III, fig. 1 ). Este vorba de mai sus. i ea a fost lucrat la roat, avnd o
W1 mormnt aparinnd unui adult, deranjat din culoare cenuiu inchis, tcnd parte din rndul
vechime, oriental pe direcia N-S, probabil cu vaselor realizate din ceramic zgrunuroas. De
capul la N. LWlgimea gropii sepulcrale este de remarcat la acest vas este folosirea drept
1 ,90 m, iar lliimea de 1,1 m. rmiele dcgresant a nisipului cu bobul mai mare, ceea
osteologice glisindu-se la 2. 70 m fat de ce face ca vasul s aib un aspect mai aspru la
nivelul actual de calcare. pipit. dect in cazul vasului descris anterior.
Acest al 20-lca mormnt se deosebete Oala are inl)imca de 14,5 cm,
de celelalte morminte cercetate in cursul diametru) gurii este de I l , 9 cm, avnd fundul
acestui an, prin faptul c dispune, alturi de plat cu diametru) de 8,6 cm.
rmiele osteologice, i de cteva obiecte de Buza vasului este mai putin rsfrnt
inventar. Este vorba de patru vase ceramicc spre exterior si, in acelai timp. este mai
intregi sau doar intregibile. n extremitatea S-V groas. Oala borcan aflat in aten)ia noastr,
a gropii sepulcrale se afla o oal de culoare spre deosebire de celelalte, are corpul mai
cenuiu inchis spre negru, realizat din past aproape de forma globular dect de cea
ZgrWJuroas, iar pe suprafaa intregii gropi era sferoidal piri form.
rspndit W1 numlir mare de fragmente Decorul, i in cazul acestei oale
ccramice. care, in urma aciWlii de restaurare, borcan, const din trei caneluri incizate dispuse
ne-au permis reconstituirea a nc trei vase (o pc umrul vasului.
oalli, un castron i o strachin).
Este vorba de o oal din past
zgrunuroas de culoare cenuiu inchis spre
negru. W1 castron de mari dimcnsiWJi din past 1 B. Mitrea. C. Preda. Necropole din secolul al 11'
fin de culoare cenuiu deschis i o strachin /ea e. n. in Mumenia. Edilura Academiei. Bucureti.
lucrat la roat, din past fin de culoare 1966, p. 102. lig. 245. 7.
cenuie cu urme de lustru. 2 Ibidem, p. 54, fig. 1 40. 6.
) Gh. Diaconu. Tiirgor. Necropolu din .<ecolele J/1-
/V e. n.. Editura Academiei. Bucureti, 1965. p. 45.
Inventarul mormintelor
Din cele 5 morminte descoperite in
p l. XLIX. 2.
C. Bloiu, Sondajul din necropolu de tip Siintana
urma recentelor spturi, doar in unul din ele
de Mure de la Lefcani - lai. in ArhMold. VI.
(M.20) au fost descoperite obiecte de inventar. 1 969. p. 1 43 fig. 5 ; idem. Necropola din secolul
Este vorba, dup cte artam mai sus, de dou al /V-lea e. n. de la Letcani (jud. lai). in
oale, W1 castron i o strachin. ArbMold. V l l l . 1 97 5 . p. 236, fig. 23. 9.
' Em. Zaharia, N. Zaharia. O. L. ovan, Necropola
Oala intreag (Pl. III, fig. 2), gsit in
extremitatea S-V a mormntului, este lucrat la din secolul al /V-lea d. Chr. de la Hiineli (judetul
roat din past ZgrWJuroas, fiind aspr la Botoani!. in ArhMold, XVI. 1 993. p. 1 63. fig. 24
pipit. Drept degresant s-a folosit nisip cu c. 2.
'
V. Palade. Sapturile arheologice de la
bobul relativ mic. Oala are nlimea de 14,6
Bogdneti-Flciu. jud. Vaslui (1967-1 968). in
Materiale. X. 1 973, p. 1 75. fig. 6, 3.
cm, diametru\ gurii este de I l ,9 cm cu buza

52
www.cimec.ro
 n aria culturii Sntana de Mure aparinnd unor aduli - cu excepia M . 1 8,
asemenea oale borcan sunt destul de frecvente, unde este vorba de un cenotaf.
mrturie stnd descoperirile de la Trgor7, n ceea ce privete orientarea
Spanov'. lndependen\39 mormintelor, Il dintre ele sunt aezate pe
Castronul (Pl. ITI, fig. 5) este lucrat la direcia N-S, iar 7 pe direcia E-V. La care se
roat, din past finA, bine pregtit, avnd adaugi! M 9 unde este vorba doar de un craniu
culoarea cenuiu deschis. Acesta este de form uman fr a putea ns stabili o orientare
bitronconicA, cu fundul inelar avnd diametru! propriu-zis a mormnt ului.
de 9,5 cm, nAlimea vasului tind de 13 cm, iar De asemenea, trebuie semnalat faptul
diametru! gurii este de 28,5 cm. c in doar dou cazuri mormintele erau nede
Specific vasului este gura relativ dreapt, ranjatc din vechime (M. 5 i M. 1 0), in restul
cu buza rotunjit, un vas aproape identic tind cazurilor mormintele erau puternic bulversate.
p,
descoperit in necro ola de la Trgor10 in M. n ceea ce privete inventarul, dei nu
1 29 i Valea Seac 1 Decorul const din dou este foarte bogat, prin caracteristicile sale ne-a
caneluri dispuse in partea inferioar a gtului. permis o ioeadrarc, credem noi, destul de exact.
n ceea ce privete strachina (Pl. III, De mare ajutor in realizarea unei
fig. 4) , aceasta este de mici dimensiuni, ncadrri cronologice i etno-culturale ne-au
realizat din past finA de culoare cenuie, fost piesele descoperite in M. 6 i M. 20. MA
acoperit iniial cu un strai de angob neagrA. gndesc aici indeosebi la pieptenele"
Strachina, foarte comunA, de altfel, are fundul confectionat din corn de cerb, specific pentru
inelar in diametru de 7,5 cm, forma perioada de slrit a sec. IV, precum i
bitronconicA, nlimea vasului este de 5,5 cm, ceramica, in mare majoritate lucrat la roat i
iar diametru! gurii este de 1 6,5 cm, aceasta caracteristic aceleiai perioade. Dar i
fiind puin evazal. Vase similare au fost celelalte obiecte de inventar - am in vedere
descoperite in majoritatea necropolclor i fragmentul de cu(ita, catarama sau chiar
aezrilor de tip Sntana de Mure. mrgica descoperit in M. 15 - sunt specifice
n incheiere, se impune sublinierea c secolului IV p. Chil. fr ndoial, extinderea
din cele 20 de morminte descoperite pn in cercetrii, astfel nct necropola s fie cercetat
acest moment, 19 sunt de inhuma]ie i doar pc o arie mai larg i, nu in ultimul rnd,
unul singur de incineraie (M.30). Dou din descoperirea aezrii aferente necropolei. ne-ar
mormintele de iohumaie aparin unor copii permite o mai exact cunoatere a situaiei din
(M. 5) sau adolesceni (M. 1 0), restul de 1 7 zona cercetat.

111
THE IV CENTURY NECROPOLE AT POGONESTL THE 1996 CAMPAIGN
"
The study of Lhe IV century A.D necropole al Pogoneti-lveti, in the place called "La Movil", has
hegun in 1 99 1 aller Lhe reporting of Lhe presence of archaeologica:l relics in 1 990, which had features of Lhe
Sntana de Mure culture. Between 1 99 1 - 1 995, the researches revealed fifteen lombs- fourteen of inhumation
and one of incineration. In Lhe fifleen tombs discovered and studied, Lhe invenlory prooved lo be rather scanty.
but stiU eloquent to Lhe chronological and cultural dat ing of Lhe new site.
In Lhe 1 996 carnpaign, although there were eight sections epmployed, in Lheir perimeter !here were
discovered only fi ve tombs. ali of Lhem being of inhumat ion, and one was a cenotaph (M 18). Three of Lhe fi ve
tombs were oriented north-south. heing also darnaged and helonging to adults ( M I 6, M20 and M I M-Lhe
cenotaph). The other two were oriented east-west and were also damaged.
Regarding Lhe inventory of Lhe five tombs, it was very scanty: only in M20 we discovered a few
objects: four cerarnic vessels, complete or possible to be completed, including lwo pots. a bowl and a pan. Ali
Lhe vessels were made by wheel, of a fine clay or a paste with many small gravels, which give a rough look and
a grey color or even black.
Without doubt. the extension of the research, so the necropole could he studied on larger area. and least
but not last, the discovery of Lhe adherent selllement would enable us a more accurate knowledge and
understanding of the condition in Lhe studied area.

Gh. Diaconu. op. cit., p. 57. pl. LXXXVI, 3.
'
B. Mitrea. C. Preda, op. cit., p. 20, fig. 8, 2.
9 Ibidem, p. 48, 54, fig. I l O. 4 ; 1 40, 4.
10
Gh. Diaconu, op. cit.. p. 60, pl. XCV. 6.
11 V. Palade. Cercetrile arheologice din aezarea
autohtona de la Brlad - Valea Seac (Campania
1985), Unele con.fidera(ii asupra cronulogiei aezrii.
12
in ActaMM, VII-VIII, 1985-1986. p. 1 0 1 , fig. 8. 6.
M. Mamalauc, Spturile arheologice in
necropola de secol IV p. Ch. de la Pogoneti -
/veti. in Carpica, XXV!II , 1 997, p. 147- 1 66.
" Ibidem.

53
www.cimec.ro
 , CAHPANIILE 1992-1996
pajOfYETi IVET PUNCTUL LA HOVILA
s

11.19

1992

lf.]

LEGENDA
1992, 117i
1993 : 118
1994: 119, fo11f), t111, 1112, /'113, 1114' 11 75,
1996 1'116, 1'117. 11 18, /'119, 1120.
--N-

Plana 1

www.cimec.ro
Plana 11, fig. 1 , 2, 3

www.cimec.ro
 H10

Plana I I I , fig. 1 , 2, 3, 4, 5

www.cimec.ro
 AMENAJRI FUNERARE N NECROPOLELE
S NTANA DE MURE DIN NORD-ESTUL MUNTENIEI

Eugen-Marius Constantinescu

Una din problemele menionate Vadu Soreti in judeul Buzu, Mrtineti6,

frecvent in prezentarea rezultatelor cercetrilor corn. Ttranu in judeul Vrancea i Barcea7 in
ntreprinse in cimitirele orizontului Sntana de judeul Galai.
Mure este cea a amenajrilor deosebite Rezultatele descoperirilor de la
interceptate in complexele funerare. Discuia Trgor sunt bine cunoscute, fiind analizate pc
privind rostul acestor amenajri nu a fost i nu larg in monografia dedicat de ctre Gh. Diaconu
poate fi incheiatA, dar reluarea ei se justific descoperirilor din secolele TII i IV d. Chr.,
datorit diversitAtii i frecvenei acestor
amenajri att in complexe din cadrul aceluiai 220; Gh. Diaconu, in ,.Dacia", NS, XXX, 1 986. p.
monumentlcirnitir/necropol, ct i de la 1 77- 1 80: idem. in ..Mousaios", lVII. Buzu. 1 994,
monument la monument. n cele ce urmeaz, p. 1 25- 1 3 1 ; E. M. Constanlinescu, Memoria
voi face o scurt prezentare a amenajarilor pmntului dintre Carpafi i Dunre, Bucureti,
funerare interceptate in complexe funerare din 1 999, p. 1 76.
. Gh. Diaconu & col.. in ,.DACIA". NS, XXI,
'
cimitirele acestui orizont cercetate in nord
1 977, p. 207-208. fig. 5. I l , 2311-3. 24; Adriana
estul Munteniei.
Stoia. in ,.Dacia". NS, XXI. 1977, p. 366; Radu
Consider ca fiind situate in nord-estul
Harhoiu, in ,.Mousaios". IVII. Buzu, 1 994. p. 1 1 7-
Munteniei judeele Prahova, Buzu, Vrancea,
1 23; E. M. Constantinescu, Mihalache Brudiu.
Brila i Galai. n aceastA zon au fost Mihaela Denisia Liunea. S. Matei, in CCA 2000,
cercetate sistematic, paJ"\ial, necropole Suceava - CiMeC. 2 00 1 , p. 1 79-1 82; ibidem. in
ap3f\innd orizontului Sntana de Mure la ..Mousaios", VII, Buzu, 200 1 , p. 1 7-26; E. M.
Trgor1 i Boldcti' in judelul Prahova, Constantinescu, Mihalache Brudiu. Mihaela
Gherseni', Pietroasele - cimitirele 14 i 2' i Denisia Liunea. S. Matei. in CCA 200 1 , Timioara
- CiMeC, 2002, p. 235-237, 435; E. M.
Constantinescu & col.. in CCA 2002, Slntu
1 Gh. Diaconu. Trgor. necropola din secolele liJ Gheorghe - CiMeC, 2003, p. 233-235, 449; ibidem,
I V e. n. . Bucureti. 1 965. in CC ... 2003, Cluj - Napoca - CiMeC, 2004, p.
2 Victor Teodorescu & colab, Necropola daco 234-236. 4421pl. 52 A; ibidem. in CCA 2004,
roman din sec. IV- V e. n. de la Boldeti-Grd4tea. CiMeC. 2005. p. 274-276: E. M. Constantinescu,
jud. Prahova. n MCA, XVII/Il, Bucureti, 1 993, p. nc un mormnt cu arme descoperit la Pietroasele.
4 1 9-434. in "Mousaios", VI, Buzu. 2001, p. 55-60; E. M .
'
Gh. Diaconu, Descoperirile arheologice de la Constantinescu, Mihalache Brudiu, Mihaela
Gherseni - Buzu, in ,,Studii i cercelri de istorie Denisia Liunea, S. Matei, in ,.Mousaios", VII,
buzoian", Buzu, 1973. p. 7- 1 3 ; idem, in SCIV A, Buzu, 200 1 , p. 1 7-26; E. M. Constantinescu. M . D.
28. 3. 1977, p. 43 1 -457; E. M. Constantinescu, in Liunea, L. Grigora, Gabriel Sticu, Sebastian
,.Carpica", XXIII/2, 1 992, p. 1 93-208; idem, in Matei. in ,,Mousaios". Vlll. Buzu, 2003. p. 105-
,.Mousaios", lVII. Buzu, 1994. p. 105- 1 1 5; idem, 1 1 6; E. M . Constantinescu, M. D. Liunea. Gabriel
in ,.Sargelia", XXVI/ 1 , 1995-1996, Deva, 1 997, p. St.ii icu. L. Grigora., in ..Mousaios", IX, Buzu,
1 79- 1 87; idem. in ..Cronica Cercelrilor 2004, p. 1 0 1 - 1 1 3 ; ibidem, in ,.Mousaios", X.
Arheologice" (mai depane CCA). Campania 1993, Buzu. 2005, p. 77-84; ibidem, in ,Mousaios". XI.
Satu Mare 1 994, p. 27155; idem, in CCA 1 994, Cluj Buzu, 2006, p. 1 09- 1 2 1 .
- Napoca, 1995, p. 34152; idem, in CCA 1995, 6 Adriana Stoia, in "Dacia", NS, XX, 1 976. p . 279;

Brila. 1 996, p. 48-49, 1 63; idem, in CCA 1 996, Victor Bobi, in Vrancea. Studii i comunicri". IV,
"
Bucureti, 1 997. p. 20139, pl. XVU; E. M. Focani. 1 9 8 1 , p. 105.
Constantinescu, L. Grigora, in ,.Mousaios", IX, 1 Mircea Nicu. Stela au. in ..Materiale i Cercelri

Buzu. 2004. p. 9-13. Arheologice" (mai depane MCA), XIV, Tulcea,

4 Gh. Diaconu, M. Tzony, E. M. Constantinescu, V. 1980, p. 373-397; idem, in MCA XV, Bucureti,
Drmbocianu, L "ensemble archeologique de 1983, p. 4 1 5-428; idem. in MCA, XVI, Vaslui,
Pietroasele, in .. Dacia". NS. XXI, 1977, p. 1 99- 1982. Bucureti, 1 986. p. 1 72- 1 79.

57

www.cimec.ro
 10
iar informatiile privind cercetrile din celelalte fibul cu capete n form de bulbi de ceap
necropole/cimitire au fost n bun parte n 1 958 invJtorul Ion Constantinescu a
publicate. Exceptie face necropola de la Vadu descoperit in gospodria sa, situat la circa
70
Soreti. inedit, motiv pentru care voi ncepe m sud de castru, un mormnt de inhumatie,
prezentarea ce urmeaz prin a mentiona orientat nord - sud, care avea ca inventar un
principalele date referitoare la monumentul obiect de fier in stare avansat de corodare.
respectiv. nerecuperat i o plac dintr-un pieptene de os.
Descoperit ntmpltor in aprilie 1 984 Dup deschiderea in 1 973 a antierului
cu ocazia reamenajrii drumului dintre satele arheologic Pietroasele, au aprut alte descoperiri.
Vadu Soreti i Pruneni, comuna Zrneti, n 1 975 invJtorul Ion Constantinescu a mai
judetul Buzu, rupt de o viitur in acea descoperit n gospodria sa nc un mormnt
primvar, necropola era amplasat pe un bot de inhumatie, care avea ca inventar un borcan

11
de deal ocolit spre nord i est de prul Cloci ti. lucrat cu mna i un pieptene de os din trei
Lucrrile de reamenajare a drumului cu plci cu nituri de bronz i o verig de bronz.
buldozerul au distrus dou morminte, din In 1 977 la circa 35 m sud de castru s-a
inventarul crora au fost recuperate cteva construit un magazin universal, cu care ocazie
fragmente ceramice i oase umane. i au atins au fost deranjate trei morminte de inhumatic.
un al treilea mormnt, toate de inhumatie. fr inventar, iar in 1 978, lng fundatia
Cercetrile ntreprinse ulterior' au permis magazinului a fost cercetat un mormnt de
descoperirea in situ a ase morminte de inhumatie ", care avea ca inventar un borcan
inhumatie, toate cu inventar, care, se pare, au lucrat cu mna. n 1 9 8 1 , circa 40 m mai la vest
fost i singurele pstrate n urma unor de zona magazinului. in grdina lui Ion Jiganie
distrugeri anterioare, aa cum rezult din au fost cercetate cteva gropi i o locuinj -
informajiile furnizate de localnici. Gropile bordci din secolul IV. precum i trei morminte
mormintelor erau simple, de formA de inhumatie, dintre care M 1 cu inventar. iar
dreptunghiularA, cu colturile rotunjite. ntr-un celelalte dou fr". posterioare nivelului de
singur caz - mormntul 5. a avut amenajat o secol IV. n acelai an, intr-un ant spat la 1 5
treapt pe una din laturile lungi, pe care era m sud de magazin au mai aprut dou
aezat inventarul. morminte de inhumatic, fr inventar. orientate
Necropola 1 de la Pietroasele, situat nord-sud, placate cu pietre 1 4 n 1 983 la
imediat la sud de castrul roman trziu, a fost dispensarul veterinar a fost descoperit un
nregistrat topografic de ctre Al. 1. Odobescu castron cu trei
toarte. provenind dintr-un
i mentionat in volumul I al monumentalei mormnt distrus anterior. In zona de la sud i
lucrri dedicat Tezaurului de la Pietroasa'. sud-est de castru i la sud de oseaua spre
Ulterior, mormintele descoperite in perimetrul arnga pn in vecintatea edificiului cu
cuprins intre primrie i dispensarul veterinar, hipocaust au mai fost descoperite i distruse
de aici pn la Codin Sandulace, apoi n sus pe morminte de inhumatie in gospodriile
ulij pn la postul de politie i inapoi pn la locuitorilor tefan Zecheru, Sandu Enciu, Nit
primrie, s-a considerat c aparjin cimitirului !sidon, Gicu CioantA" . a.
1. in acest spatiu au fost descoperite de-a n toate cazurile in care au putut fi
lungul timpului mai multe morminte. Astfel, in nregistrate datele privind conditiile de desco
anul 1 956 a fost descoperit in curtea preotului perire a complexelor funerare din cimitirul 1,
Nicolae erpoianu, aflat la circa 90 m sud-est gropile mormintelor erau simple. de form
de coltul de sud-est al castrului, un mormnt de dreptunghiularA cu colturile mai mult sau mai
inbumatic cu inventar. din care s-a recuperat o putin rotunjite. Singurele amenajAri funerare

10
Gh. Diaconu, in ,.Mousaios". IV 1 1. Buzu, 1 994.
'
Cercetri efectuate de ctre V. Drmbocianu i r, 1 25. nota 2.
Gh. D1aconu. op. cii.
.
Alexandru Mciuc. Inventarul mormintelor cercetate
se afl in coleqiile Muzeului Jude1ean Buzu.
" Ibidem.
" Gh. Diaconu. io ,,Mousaios", IV 1 1. Buzu, 1 994.
'
Al. 1. Odobescu, Le Tresar de Pt!rrosso, tome In,
Paris, 1 889-1900, (85), fig. 2, unde
p. 3 r. 125 - 1 3 1 .
Tombeau:c untiques:
menJ.ioneazA. la sud de caslru. ' Gb. Diaconu, op. cir. p . 1 25. oota 2.
cf. Alexandru Odobescu. Opere. IV, ed. M. Babe, 1 5 E. M. Constantinescu. Memoria pmntului
Bucureti. 1976. dintre Carpai i Dunre, Bucureti, 1 999. p. 176.

58
www.cimec.ro
s-au ntlnit la cele dou morminte descoperite
in 1 983 la sud de magazinul universal. care
erau cpcuite cu pietre.
Necropola 1 Cimitirul 2 din cadrul
Complexului arheologic Pietroasele este
amplasatll la 1 ,6 km sud-vest de castrul roman
trziu, respectiv de primria comunei, pe o
teras joas de pe malul stng al prului
Mioana, in apropierea confluenei acestuia cu
prul Urgoaia/Pietroasa. Necropola 2 a fost
identificatll in ianuarie 1 976 cu ocazia sprii
fundaiilor unui bloc-cmin destinat gzduirii
studentilor pe timpul practicii. Primele
cercetllri s-au efectuat intre 29 ianuarie i 1 4
martie 1 976, cnd au fost spate 1 3
morminte, unul d e incineratie - M. 1 , i 1 2 de
inhumatie, din care I l orientate S-N i unul -
M. 2, oriental N-S. n octombrie acelai an in
fata intrrii din partea de vest a cldirii, unde
se turna o alee de acces din beton, a fost
practicat, perpendicular pe funda\ia noului
bloc, o sectiune in care au fost descoperite trei
morminte, M. 1 4, 1 5 i 1 6, din care M. 1 6 de
incinera1ie, celelalte dou de inhumaie
orientale S-N. ntrcrupte in 1 988, cercetrile
au fost reluate in iulie 1 999 i continuate pn
in prezent. n campania 1 999 au fost cercetate
2 morminte de inhumatie, in 2000 - 2
morminte de inhumatie. in 200 1 - 3 morminte
de inhuma\ie, n 2002 - 1 mormnt de
incineratie, M. 23, n 2003 - 3 monninte de
nhumatie, in 2004 - 1 mormnt de inhurnaie,
M. 30, n 2005 - 8 morminte de inhumaie, M.
28, 29, 31, 32, 33. 34. 35. 36 10 .
Prin cercetllri le desfurate pn in
prezent au fost precizate limitele de nord i de
sud ale cimitirului, apartenena acestuia la
cultura Sntana de Mure, s-a stabilit
caracterul biritual, plan, cu mormintele dispuse
in iruri paralele, cele de inhumatie orientate
preponderent sud - nord (30 din 33), defunctii
erau depui intre dou poduri de scnduri
(practic doveditll clar in cele mai multe dintre
mormintele cercetate). in patru monninte de
inhumatic - M 6, 9, 1 O i 1 9, au fost depuse
arme, in ase morminte - M 6, 7 (2 monede), 9.
1 O, 22 i 36, au fost depuse monede romane de
argint, ca obol al lui Charon. Orientarea sud
nord a mormintelor de inhumatie, folosirea
podurilor de scnduri, depunerea ritualic de
arme i de monede romane de argint sunt
elemente care panicularizeaz Cimitirul 2 de la
16
E. M. Constantinescu & col., in CCA 2005, p. 268.
www.cimec.ro
Pietroasele in cadrul orizontului Sntana de
Mure17 Unele din aceste elemente indic
faptul c acest monument funerar era folosit de
un grup uman nu foarte numeros, ai crui
membrii aveau un statut aparte in cadrul
sistemului castrului de la Pietroasele.
Descoperirile din acest sector confirm datarea
propus de Al. 1. Odobescu pentru construirea
i functionarea castrului i a celorlalte
obiective - cimitirele 1 , 3 i 4. aezarea civil
i aezrile satelit, edificiul cu hipocaust,
conductele de olanc pentru aduciunea apei,
taberele de munc - din complexul arheologic
Pietroasele, respectiv secolul IV d. Chr.
Moneda din inventarul mormntului
36, a aptea dcscopcritll in Cimitirul 2 de la
Pietroasele, dovedete in chip de necontestat
funcionarea acestui monument la mij locul i
in a doua jumtate a secolului IV d. Chr.
Exemplarul de fal, o siliqua in greutate de
2,09 gr, a fost emis de Constantius II in
Oficina de la Arlcs CONSTANTIA, n 353 -
354, emisiunea continund pn la moartea
mpratului, in 36 1 . Autorul identificrii, dr.
Emest Obcrlndcr - Trnoveanu, apreciaza c
moneda este o raritate. Prezenta acestei
monede la Pietroascle indic faptul c grupul
etnic care folosea Cimitirul 2 primea cel putin
o parte din sold in monede care proveneau de
la Oficina din Arles. Aceastll pies
numismatic ne indic existena unei legturi
intre cele dou spaii, Gallia in vest i Dacia n
est. Totodatll, piesa i relatiile demonstrate de
aparitia ei aici, ne pot sugera un posibil Joc de
origine al grupului etnic care a folosit Cimitirul
2 de la Pictroasele".
Gropile mormintelor de inbumatic din
cimitirul 2 sunt, de regul, dreptunghiulare,
cele mai multe au colturile rotunjite, unele
avnd dimensiuni mult mai mari dect ar fi fost
necesar. Mormintele de incineraie sunt de
dou tipuri: a. n groap - M 1 i 1 6, resturilor
cinerate i inventarul fiind depuse direct pe
fundul gropii, in ambele cazuri acestea avnd
diametru! de peste 1 . 1 5 m; b. in urn i in
groap - M 23, care a avut ca inventar trei
vase, intre care o strachin mic cenuie la
17
Gh. Diaconu & col. . in ,.Dac ia", NS. XXI, 1977.
p. 207 - 208. fig. 5. I l , 23 1 l- 3. 24; Radu Harhoiu,
op. cit.; E. M. Constantinescu & col., op. cit. Vezi
18
nota 5.
E. M . Constantinescu & col., i n CCA 2005,
CiMeC, 2006, p. 270; E. M. Constantinescu & col ..
in ,.Mousaios", XI, Buzu, 2006, p. 1 1 3.
59
roat folosit drept capac19, depuse intr-o
groap simpl cu diametru! de 0,34 m.
La Gherseni, in punctul Grindul
Cremenea/Lacul Frncului, cercetrile ncepute
in 1 959 de ctre Victor Teodorescu au fost
continuate in 1 96 1 , 1 963 i 1 965 de Gb.
Diaconu i V. Teodorescu'" i reluate in 1 989
de E. M. Constantinescu" . Din cele 1 2 1 de
morminte cercetate pn in prezent, 65 aparin
nivelului Sntana de Mure; din acestea, 1 7
sunt morminte de incineratie, 46 de inhumatie
i 2 cenotafuri. Dintre mormintele de incinerape,
1 3 au fost cercetate in perioada 1 96 1 - 1 96522
Din cele patru morminte de incinera1ie
cercetate in 1 993, trei - M. 77, 78 i 79 sunt de
tipul in urn i in groap, iar M. 80 este de
tipul in urn. Gropile mormintelor 77. 79 i 80
sunt rotunde. cu diametru) intre 0,38 - 0,43 m.
iar groapa M. 78 are diametrul de O, 79 m.
Gropile celor dou cenotafuri erau simple, fr
amenajri. Din cele 46 morminte de nhuma1ie.
trei - M 86, 98 i 1 0 1 , toate de copii, au avut
cte o ni amenajat pe latura de vest. cu 1 O -
13 cm mai sus de fundul gropii; dou, M. 58 i
59 au avut cte o treapt amenajat pe latura de
vest a gropii (Pl. 1 /1 ). trei. M 65. 73 i 74 au
avut cte o treapt pe ambele laturi lungi (Pl. 1
1 2). in M 65 pe fiecare treapt fiind depus cte
un vas la picioarele defunctului. mormntul M
85 avea trepte asimetrice la capete, prelungite
una pe latura de est, cealalt pe latura de vest
(Pl. 1 1 7), M 72, de copil. avea treapt pe toate
laturile (Pl. 1 1 3), M 1 02 avea o treapt pe
latura de nord continuat pe jumtate din latura
de vest, in M 58 i 60 defunclii au fost depui
pe un strat de pmnt umblat, gros de 1 2 - 1 8
cm, iar in M 1 0 0 a existat o amenajare c u totul
deosebit: pc fundul gropii au fost aezate 9
vase i ofranda din carne de ovicaprin, peste
acestea a fost depus un strat de pmnt umblat
gros de 38 - 40 cm, peste care a fost aezat
defunctul. in mormintele cu ni 98 i 1 O I (Pl.
1 /5, 6) dcfuncii, copii, erau depui in ni
mpreun cu inventarul, foarte bogat in ambele
cazuri.
La Boldcti. comuna Boldeti
Graditea, judeul Prahova, au fost descoperite
1 11
E. M. Constantinescu & col.. in ,..Mousaios",
VIII. Buzliu, 2003. p. 1 06.
:!0 Vezi nota 3 .
21
Vezi nota 3 .
Gh. Diaconu. in SCIVA, 28. 3. 1977, p . 431 - 442.
"
60
www.cimec.ro
ntmpltor un mormnt de incineratie. in 1 975
i dou morminte de inbumatic, in 1 979. Ca
urmare. in anii 1 980-1982 s-au fcut spturi
de salvare", cu care ocazie au fost cercetate 1 7
morminte. din care 9 de inhuma)ie, M 2 , 3 , 6.
7, 10, 1 2. 14, 1 5, 16 i 8 de incinera1ie M 1, 4.
5, 8, 9, I l , 1 3. 1 7 . Dintre mormintele de
inhumatic 4 aveau treapt de jur imprejur, M 6
(Pl. 1 / 4), 14 (Pl. l / 8). 1 5. 1 6, dou, M 8 i 1 2
aveau treapt pe laturile lungi ale gropii. iar M
7 avea treapt pe laturile lungi ale gropi i ni
la capul dcfunctului(PI. 1 1 9); in M 1 2
inventarul era depus p c jumtatea sudic a
trcptei de pe latura de est a gropii. Mormintele
de incineratie cercetate au fost: a. 4 fr urn.
M 5, 8, 9, 1 7 i b. 2 cu wn, M 1 1 i 1 3, nears
secundar; mormntul 9 avea treapt pe laturile
lungi (Pl. 1 1 1 O). iar mormntul I l avea
treapt de jur imprejur (Pl. 1 1 I l ).
La Barcca, judeul Gala\i, primele
morminte de inhuma)ie au fost descoperite in
1 963, iar cercetrile ncepute in 1 974 i
continuatc mai multi ani au scos la iveal o
necropol biritual apa!linnd orizontului
Sntana de Mure, datat in secolul IV i la
inceputul secolului V24 Au fost cercetate 1 67
de morminte, din care 52 de incineratic i 1 1 5
de inbumatic". in mormintele de inhumatic au
fost identificate mai multe tipuri de amcnajri:
o treapt pe latura de est - M 1 1 6, 1 20. 1 2 1 .
1 24, 1 3 1 ; trepte pc ambele laturi lungi - M 76.
1 54; o treapt de jur imprejur - M 1 O 1, 1 23,
127; gropi ova1e - M 4, 1 8. 1 9, 24, 33, 38, 44,
1 00, 1 07; gropi cu ni: pe stnga - M 50, 5 1 ,
72, 149; pe dreapta - M 23, 80; l a cap - M 64,
82. 83. 84, 93, 99, 1 07. 1 1 9, 130, 1 3 1 , 1 36.
1 65; defunctul aezat peste 4 vase i un strat de
pmnt umblat - M 1 1 0 (copil). Mormintele de
incinera1ie sunt de dou tipuri: a. in urn 42 i
b. in groap I l - M 14, 1 5 , 28. 29, 30, 35, 36.
48. 56, 68, 69. in cea mai mare parte din
mormintele cu ni in aceasta era depus
inventarul, adesea mpreun cu ofranda de
carne.
"
V. Teodorescu, Dan Lichiardopol, Marilena
Pene. in MCA, XVII, 2, Ploieti, 1983/ Bucureti,
1 993. p. 4 1 9-434.
"
Mircea Nicu, Stela au, in MCA, XVI, Vaslui
1982 1 Bucureti 1986, p. 1 72.
2 lnfonnaie transmis de Mircea Nicu. cruia ii
mul1umesc i pe aceasl cale.
 Unele din amenajrile ntlnite n consemnarea exactll a prezentei acestor tipuri
complexele funerare din necropolele culturii de amenajri n complexele funerare,
Sntana de Mure au fost puse pe seama coroborate cu alte observatii privind vrsta i
apartenenei etnice a defuncilor - exempli poziia dcfuncilor, poziia i componena
gratia prezena treptelor a fost adesea asociatll inventarului etc. pot conduce la concluzii pe
cu sarrna ii. Este de retinut i faptul c, la baza crora s se poat clarifica unele aspecte
Gherseni, spre exemplu, ca i la Barcea, privind componenta etnic, aspecte de ritual,
mormintele cu ni aparin unor copii cu vrsta alte aspecte de via spiritual sau pot furniza
de peste un an, de obicei cam de ase - zece informatii privind apari)ia i evoluia
ani. Dar deocamdat nimic nu este definitiv comunitllilor Sntana de Mure.
demonstrat. Observarea mai atentll i

FUNERAL ARRANGEMENTS IN THE SNTANA DE MURE NECROPOLES

IN THE NORTH-EASTERN PART OF MUNTENIA

The presence of some remarkable senings in funeral complexes in the graveyards of the Sntana de
Mure-Cemeahov culture is frequently mentioned. There is a remarkable diversity and frequency of these
senings. both in the complexes of the same monumentlgraveyard/necropole and from monument to monument.
Analysing the informations regarding these settings in the graveyards from the north-eastem pari of Muntenia,
the authors of the researches couched working assumptions both regarding the ethnic affiliation of the
mentioned complexes and the using of the sarne lypes of settings for various categories of dead. For exarnple,
the presence of the steps in the tombs was frequently associated to the sarmatic people, while the niche tombs
were seen as associated to the children with age ranking from one year to ten years. So far. lhese assumptions
haven't been proved for good. The closer observation and the accurate recording of the presence of these
settings. the explanation of their type, of the way of their making etc .. together with observations regarding age,
posilion, the dead's orientation, the position and the structure of the inventory etc. can lead to conclusions
which contribuie lo elucidate some aspects regarding the ethnic affiliation of the people of the Sntana de
Mure-Cemeahov culture, tbe rites and rituals acceptedlprefered, other aspects of spiritual life and can also give
infonnations regarding the rise/evolution of the conununities of this cultural borizon.

www.cimec.ro
 M 74

i J
M6

G "f
- 'l__rl 4.

M 14
<

_,..!(f1f1.,'"::;--
. 1 11
' '. :. 1
, .

,_
' ' .

\ i.[, ,i 1, ; . '
-- 1

8.

v 9.
o "-' -
10.
-
o 1 111 11.

Pl. 1 . 1 3,&-7 . Ghertseni; 4,8-11 . BoldeU Graditsa:

Ada ..... -r...

-- d- o. He7 62

www.cimec.ro
 NECROPOLA DIN SECOLUL AL IV-LEA D. HR. DE LA RNZETI
(COM. FLCIU, JUD. VASLUI)
Primele informaii asupra unor vestigii
aparinnd culturii Sntaoa de Mure din raza
satului Rnzeti (corn. Flciu, jud. Vaslui) au
fost publicate in repertoriul elaborat in cadrul
Institutului de Arheologie din lai, care
reprezinti! i cea dinti incercare de aovergur!
reuit de inregistrare a tuturor descoperirilor
arheologice din Moldova cunoscute la acea
data., indiferent de modalitatea prin care s-a
fllcut identificarea lor (mai ales prin spturi
arheologice i descoperiri iotmpltoare,
precum i prin cercetri perieghetice
organizate pe microzone sau regiuni mai
ntinse). Referirile cu privire la teritoriul
satului Rnzeti sunt destul de sumare,
mentionndu-se doar c la nord de sat, pe valea
Prului Belciugului. fuseser descoperite
fragmente de vase aparinnd culturii Sntana
de Mure. Drept surs de informare asupra
descoperirii a servit o ,.semnalare Gh. Coman.
1
1 960" din care anul inserat pare a indica data
transmiterii informaiei i nu pe cea a
descoperirii propriu-zise.
Urmtoarele informaii asupra
descoperirilor aparinnd culturii Sntaoa de
Mure din raza localitii Rnzeti au fost
furnizate chiar de Gh. Coman, care in perioada
1 948- 1 978 a efectuat ample cercetri de
suprafa in zon i a identificat numeroase
resturi de Jocuire din diferite epoci, pe care le-a
valorificat intr-un repertoriu de mare densitate
asupra teritoriului judeului Vaslui2 Pentru
satul Rnzeti autorul menioneaz trei puncte
cu descoperiri de acest fel. Primul din ele,
cercetat in anii 1 95 1 i 1 960, este cel aflat pc
un promontoriu de la nord de sat, pe valea
Prului Belciugului (fig. 1 , 7). inserat deja in
lucrarea menionat anterior (vezi nota 1 ) , de
1 N Zaharia, M. Petrescu-Dimbovita, Em. Zaharia,
Aezri din Moldova. De la paleolilic pn in
_,eculul al XVIII-lea, Editura Academiei, Bucureti,
1 970, p. 352 (Nr. 438b).
1 Gh. Coman. Statornicie. continuitate. Repertoriul
arheologic al judeului Vaslui, Editura Litera.
Bucureti. 1 980.
www.cimec.ro
Ion Iooiti
unde provin fragmente de vase lucrate la roatl!
din past fin i zgrunuroas3 De asemenea,
la circa 2 km sud de satul Rnzeti, in punctul
numit de localnici "Gura Mihlceni" (fig. 1 , 9),
Gh. Coman a descoperit in anii 1 953 i 1 96 1
resturile d e locuire ale unei alte aezri
aparinnd culturii Sntaoa de Mure'.
n sfrit, un al treilea punct cu
descoperiri aparinnd aceleiai culturi,
investigat de Gh. Comao n anii 1 950 i 1 956,
se afl chiar in vatra satului. pe o teras joas
situat intre biseric i locuina nvtorului
Ion Cahu (fig. 1, 8). Aici au fost gsite
fragmente ceramice din vase de lut
caractenstlce culturii Sntaoa de Mure
provenind dintr-o aezare'.
Tot in vatra satului Rnzcti, in
grdina nvtorului Ion Cahu a fost
descoperit in mprejurri necunoscute i un
mormnt de inhumaie, care a fost distrus.
Potrivit informatiilor pstrate, in preajma
scheletului s-ar ti gsit ca inventar vase de lut,
fibulc i mrgele, ceea ce ar lsa s se
presupuo c mormintul in discutie aparinea
unei femei. Prin urmare, ne aflm aici in
prezena concomitent a unei aezri i foarte
probabil i a oecropolei corespunztoare
acesteia. Mormntul descoperit anterior anului
1 956 sau chiar anterior anului 1 950, ani in care
Gh. Coman a efectuat cercetrile din vatra
satului Rnzcti6, trebuie inregistrat ca
,,mormntul nr. 1 " din necropola de la
Rnzeti.
Dup mai bine de trei decenii de la
descoperirea i distrugerea mormntului nr. 1 ,
in marginea de est a satului Rnzeli, i anume
in grdina locuitorului Moraru S. Gheorghe, a
fost gsit un alt mormnt de iohumaie, care ar
trebui nregistrat probabil ca mormntul nr. 2
din aceeai necropol. Locul se afl pe
marginea terasci inferioare a Prutului, la
' Ibidem, p. 1 39 (XXIX. I9), fig. 145, 5.
4 Ibidem, p. 1 39 (XXXIX.2 1 ).
' Ibidem, p. 1 39 (XXXIX.20).
' Ibidem. p. 1 39 (XXXIX.20).
63
aproximativ 1 km vest de cursul actual al
acestuia i la numai circa 300-400 m de
vechiul curs. Din pcate, nu avem datele
necesare pentru a stabili poziia exact in teren
a celor dou momtinte i distanta la care se
afl unul de cellalt. in absena
informaii asupra situaiei topografice, care va
trebui s fie investigat in viitor la faa locului,
nclinm s presupunem c cele
morminte ar putea aparine aceleiai necropole.
Descoperirea mormntului nr. 2 a avut
loc cu prilejul sprii unui anl de aduqiune a
apei (lat de circa 0,40 m i adnc de circa 0,80 m)
de ctre Moraru S. Gheorghe de la o conduct
aflat in grlldina vecinului. Din
mormntului a fost recuperat un vas de lut
lucrat la roat aparinnd culturii Sntana de
Murc din secolul al IV-lea d. Hr. Oasele
schcletului nu s-au pstrat, dar
menionat mai sus a relatat c el era de
dimensiuni mici, alctuit din "oase scurte i
subiri", ceea ce presupune c acestea
aparineau cu probabilitate unui copil. Din
aceeai surs s-a mai aflat c anterior, cu
ocazia sprii unui beci de ctre Moraru S.
Gheorghe, in aceeai zon ar mai fi fost gsit
un craniu de om matur. Aceast informaie
transmis de localnici in 1 985 lui D. Agaclti ar
putea fi pus eventual in legtur
rnormntul de inhumatie descoperit
demult, menionat anterior de G. Cornan i
numerotat mai sus cu nr. 1 .
Vasul descoperit in rnormntul
inhurnatie nr. 2 de la Rnzeti a fost adus pe
data de 1 9 aprilie 1 985 la Institutul de Istorie i
Arheologie "A. D. Xenopol" din lai de ctre
D. Agachi, membru al Institutului (istoric),
care a furnizat i toate informatiile referitoare
la condiiile de descoperire pe care le putuse
obine de la descoperitori. Vasul de lut i
informaiile asupra condi)iilor de descoperire
oferite institutului din lai sunt singurele surse
pe baza crora am elaborat prezenta not, fr
a mai avea posibilitatea de a face o investigaie
ulterioara la faa locului'. Potrivit acestora,
descoperirea mormntului ar fi avut loc in ziua
de 12 aprilie 1 985, aadar cu numai apte zile
inainte ca vasul s fi fost adus i donat
'
Pentru efonurile de a aduna informa)iile de la
descoperitorii localnici asupra mormntului de la
Rnzeti i transmiterea lor i a vasului recuperat
lnstitutului de istorie i arheologie "A. D. Xenopol"
din lai aducem i cu acest prilej mulwnirile
noastre colegului D. Agachi.
institutului. Din informaiile relatate de D.
Agachi a rezultat i posibilitatea ca mormntul
s fi fost gsit, de fapt, pe proprietatea
vecinului de Ia care a fost flicut aduciunea de
ap, dar c din dorina de a-i rmne numele
oricror legat de aceast descoperire, Moraru S.
Gheorghe a localizat-o in grlldina sa. Oricwn,
necropola pare s se ntind pe o zon mai
dou larg, dac se are in vedere i descoperirea
anterioar a mormntului nr. 1 .
Vasul din inventarul rnormntului nr. 2
este o can din past ftn cenuie, lucrat la
roat, avnd corpul sferoidal puin aplatisat,
gtui uor tronconic cu o foarte mic lrgire
inventarul spre baz, fundul puternic inelat i toarta
circular in sec)iune; linia despritoare intre
corpul i gtui cnii a fost marcat de un bru
lat in relief (fig. 2). Vasul este intr-o stare
locuitorul foarte bun de consevare, cu precizarea c
lipsete o rnic poriune din partea superioar a
gtului, distrus cu ocazia lucrrilor de
amenajare a anului de aduc)iune a apei.
Cni lucrate la roat din past fin
cenuie cu tori circulare in seciune au mai
fost desco perite in aria culturii Sntana de
Mure - Cemjachov, dar frecvena lor este
destul de redus'. Astfel, cteva cni mai mari
cu tori circulare in seciune s-au gsit in
cu variante diferite in mormintele tie inhurna)ie
mai 265, 307 i 532 din necropola de la Brlad -
Valea Seac. Exemplarul din mormntul 265
este reprezentat doar de un fragment din gtui
de cnii i partea superioar a torii, aa nct nu
se pot stabili celelalte caracteristici tipologice
ale rccipicntului. Mai trebuie rnen)ionat c
fragmentul de toart a fost descoperit in
umplutura gropii, fi ind aadar din punct de
vedere cronologic anterior sau cel mult din
aceeai faz cu inventarul rnormntului, din
care mai fcea parte i un pieptene de os cu
mner trapezoidal lucrat din trei rnduri de
plcue9. Al doilea exemplar s-a pstrat intreg
i face parte din inventarul rnormntului 307.
El are gtui cilindric i corpul sferic, dar cu
detalii ce il deosebesc mult de cana de la
Rnzeti. Nici toarta nu este perfect circular
in sec)iune, de aceea acest exemplar nu poate fi
ti Nu ne vom referi aici i la clnile mici cu tori
circulare in secJ.,iWJe. recipiente cu o destinatie in
feneral diferitll de aceea a cnilor de dimensiuni mari.
V. Palade, Ae::area i necropola de la Brlad
Valea Seac (sfritul sec. al /Il-lea - a doua
jumtate a sec. al V-lea), Editura ARC 2000 .
Bucureti 2004. p. 122, fig. 1 95.
64
www.cimec.ro
considerat o analogie apropiatA pentru realizate din cte dou bucti; pahar conic de
reeipientul de la Rnzeti 10 in slrit, sticl cu peretii groi, decorat cu patru rnduri
exemplarul din mormntul 532, avnd o fonnA de ove in poziie vertical lefuite i un ir de ove
zvellll, corpul bitronconic i gtui inalt, mai mici in poziie culcal., cu intreaga zon
reprezint o altA variantA, mult diferitA de cana delimitat sus i jos de cte o canelur largi!.
11.
de la Rnzeti Observaiile fllcute asupra deosebirilor
Cni cu toana circular in seciune in tipologice dintre cnile cu corp bitronconic i
numr ceva mai mare au mai fost descoperite toart circular in sectiune din fazele a II-a i a
in Moldova in mormintele de inhumatie nr. 3, III-a de la Mihleni sunt confirmate de
74, 2 1 3, 296, 306 i 350 din necropola de la descoperirile mai vechi din necropola de la
Mihli!eni (jud. Botoani)". Cele ase cni, Trgor, in care s-au gsit dou exemplare.
aparinnd unor variante tipologice diferite, Astfel, mormntul 243 avnd n inventar o
provin dou din morminte (nr. 306 i 350) din can cu corp bitronconic, gt c i lindric i toarl.
faza a Il-a i alte patru din morminte (nr. 3, 74, circular in seciune, la care corpul i gtui au
2 1 3 i 296) din faza a III-a. Este interesant de aproximativ aceeai inltime, apartine fazei a
observat c ambele exemplare din faza a ll-a II-a a necropolei". n acelai timp, mormntul
au corpul bitronconic i aproximativ egal cu 140, avnd n inventar o can cu corp
gtui ca inltime. in ceea ce privete piesele bitronconic, gt scurt cilindric (circa o treime
mai importante din inventarul celor dou din inltimea total a vasului) i toana cu
morminte, mcntionm un set alctuit din dou sectiunea aproximativ circular, dateaz din
libule perechi din mormntul 306, de tipul cu faza a III-a a necropolei".
piciorul infllurat. avnd resortul lucrat din Tot in Muntenia mai semnalm o can
dou segmente de snnA (cu dublarea corzii), cu toarta circular in sectiune in mormntul de
incadrat la Mihi!li!eni la tipul de libuli! 3a2. i inhumaie nr. 63 din necropola de la Spantov
cana din mormntul 74 din faza a III-a arc (jud. Clrai ). Ea are corpul bitronconic i
corpul de form bitronconic, dar acesta este gtui cilindric, acesta din urm reprezentnd
mult mai inalt i mai zvelt. reprezentnd circa circa o treime din nlimea total a vasului. in
dou treimi din nltimea total a recipientului; inventarul destul de bogat aflat in preajma
printre altele, inventarul acestui mormnt mai persoanei inmormntate a fost descoperitA i o
cuprinde i o pereche de libule de argint de libuli! de argint cu plac triunghiular! i
tipul cu plac pentagonal i semidisc, dublu semidisc ", care ar putea incadra acest complex
resort i portagrafa fix pe jumtatea funerar aproximativ in aceeai perioad cu
superioar a plcii. Celelalte trei cni din faza mormintele deja amintite din faza a III-a de la
a III-a au corpul sferoidal, ca i exemplarul de Mihleni i Trgor.
la Rnzeti, dar se deosebesc mult tipologie de ncadrarea cronologic a mormntului
acesta i nu pot fi considerate analogii nr. 2 din necropola de la Rnzeti nu este uor
apropiate. Din inventarul acestor trei morminte de stabilit. Cel mult se pot face unele aprecieri
se remarc o fibul de bronz cu picior pentru cana de lut pstrat. Totui. criteriul
infllurat, avnd resortul lucrat din dou tortilor circulare in seciune nu pare a li i unul
segmente (cu dublarea corzii) din mormntul cronologic, de vreme ce cnile cu o asemenea
3, precum i urmtoarele piese din inventarul caracteristic se ntlnesc in necropolele de la
mormntului 296: cataram de argint cu veriga Trgor i Mihleni (asupra crora s-a fllcut
ovali!, spin masiv decorat cu nervuri spre
captul indoit peste verig i garniTUr oval;
picptcne din trei rnduri de plcute prinse cu
nituri de fier, cu mner semicircular sprijinit pe 13 Gh. Diaconu, Trgor. Necropola din secolele
o baz dreptunghiular i plcile laterale III-IV e. n., Editura Academiei. Bucureti, 1965, p.
70, pl. CXXV. 2. 1. loni!A, Chronologie der Snrana
de-Mure- Cemjachov-Kulrur (I), in: J. Kmieciliski
1 0 Ibidem. p. 126, fig. 2 1 0. 6. (Red.). Peregrinatio Gothica [1] (Archaeologia
1 1 Ibidem. p. 145, fig. 284, 3. Baltica VII). t.ooz, 1 986, p. 300-303, Tab. 1 .
" O. L. ovan. Necropola de rip Snlana de Mure 14 Gh. Diaconu. op. cir., p. 62, pl. XCIX, 7 . 1 . loni,
C"ernjachov de la Mihleni (jud. Botoani), loc. cit.
Editura Cetatea de Scaun, Trgovite, 2005, p. 1 5,
"
B. Mitrea, C. Preda, Necropole din secolul al IV
35, 7 1 . 93. 98, 109, pl. 6, B 4; 40, 8; 1 1 6, A 8; 162, lea e. n. in Muntenia, Editura Academiei, Bucureti,
14; 1 72, 1 00; 192. c 9. 1 966, p. 37-38, fig. 8 1 , 3; 85-87.

65
www.cimec.ro
analizele necesare pentru cronologia interna') totul improbabil ca mormntul nr. 1 de la
att in faza a 11-a, ct i in cea de a III -a din Rnzeti cu ,.fihule" n inventar s apartina
fiecare din ele. Aadar, pentru datarea unui grup de inmormntAri sarmatice.
recipientului aflat in discutie trebuie cutate Dimpotriv, descoperirea lui in aceeai zon
alte criterii. Deocamdat, cea mai clar cu monnntul nr. 2, aparinnd categoric
observatie tipologicA avnd implicaii culturii Sntana de Mure, las loc opiniei c
cronologice asupra categoriei de cni la care ne ambele morminte fac parte din aceeai
referim a fost consemnat in aceeai analiza necropol.
pentru necropola de la Trgor deja Descoperirea intmpltoare a resturilor
menionat 1 7 Opinia de atunci potrivit creia de locuire i deocamdat a dou morminte de
canile cu nlimea gtului aproximativ egal inhumaie ne indrept(ete s considerm c n
cu aceea a corpului sunt mai vechi, iar cAnile vatra satului Rnzeti avem de a face cu o
cu gtui mai scurt ( circa o treime din inl!imea aezare a culturii Sntana de Mure din secolul
vasului) sunt mai tnii a fost confirmat de al IV -lea, in preajma creia a fost identificat
analizele ulterioare fcute pentru descoperirile i necropola corespunztoare n care locuitorii
de la M ihaleni. in consecin, cana din i inmonnntau pc cei decedai.
mormntul nr. 2 de la Rnzeti, avnd corpul i Antichitile aparinnd culturii
gtui aproximativ de aceeai inl(ime, ar trebui Sntana de Mure sunt frecvente in raza
datat potrivit acestor criterii in limite mai localitii Rnzeti, pe teritoriul creia au fost
largi in prima jumtate (eventual mai mult in al semnalate trei aezri me1ionate deja la
doilea sfert) a secolului al IV-lea d. Hr. inceputul acestei note (Fig. 1 , 7-9). Dar ele se
Apartenena celor dou morminte de gsesc din abunden in toate zonele din
inhuma(ic descoperite ntmpltor in vatra vecintate. Dac facem referire doar la
satului Rnzeti la cultura Sntana de Mure intinderea comunei Flciu, observm o
nu poate fi pus la ndoial. Pentru mormntul densitate a lor ieit din comun de-a lungul
nr. 2 avem siguranta deplin. ntruct cana rnalului drept al Prutului. Numai pe teritoriul
recuperat din inventarul lui nu poate fi satului Bogdaneti. aflat la nord de Rnzeti.
atribuit dect acestei culturi. Problema ar au fost identificate alte trei aezri i necropole
putea fi pusA doar pentru mormntul nr. 1 , din de Gh. Coman. Una din ele a fost semnalat in
inventarul cruia nu s-a mai pstrat nimic. 1 959 la sud de Bogdneti. la fostul ,.Complex
Totui. informaia potrivit cAreia in mormntul de porcine" (fig. 1 , 6) 1 9, iar o alta a fost
respectiv s-ar fi gAsit vase de lut, fibule i descoperit n 1 952 la circa 700 m nord de sat
margele ne trimite in principal spre aceeai
20
(fig. 1 , 2) n vatra satului Bogdneti se afl
cultur Sntana de Mure. Un inventar o a treia aezare. cunoscut nc din 1 95 1 , in
asemntor de mormnt de inhumaie alctuit preajma careia a fost identificat i necropola
din vase de lut, fibule i mArgele mai putea fi (fig. 1 , 3-5)21, cercetat prin cteva campanii
ntlnit i in mediul sarmatic, dar eventualitatea de spturi de V. Paladc n anii 1 967- 1 969, cu
unei asemenea situatii ni se pare a fi extrem de ocazia crora au fost descoperite circa 1 50 de
redusA din cel puin dou considerente ce nu morminte de incineraie i de nhurnaie".
pot fi pierdute din vedere. Desigur, frecvena
colierelor de mrgele in mormintele sarmatice
de femei este cel pu(in egalA dac nu chiar mai sannatic de la Divizija (raion Tatarbunar. regiunea
Odesa). situat in stepa Bugeacului. Una din fibule
mare dect n complexele similare din cultura
este de tipul cu piciorul infurat. iar cealalt de
Sntana de Mure. n schimb, fibulele sunt
fonn iuelar, publicat eronat ca fiind catar.un. L.
mult mai rare in mormintele sarrnatice de
V. Subbotin. A. N. Dzigovsk.ij . Sarmatskie
femei in compara(ic cu acelea din necropolele drevnosti Dnestro-Dunajskogo meZdure('ja. Il.
culturii Sntana de Mure. Mai mult chiar, ele Kurgannye mogil'niki Di,izijskij i Belolesskij, Kiev.
se gsesc doar cte una i numai cu totul 1 990. p. 2-4. fig. 3. 3-4.
"
rarisim cte dou exemplare'", de aceea este cu Gh. Coman. op. cit.. p. 1 38 [XXIX, 9). fig. 30, 9.
20 Ibidem .. p. 1 36 [XXIX. 5]. fig. 30. 5.
" n repertoriul lui Gh. Coman apar ca trei puncte
1. lonil. op. cit.. p. 296-309, Tab. 1 -2. Abb. 2-27.
"
diferite, foarte apropiate intre ele. Ibidem, p. 137-
O. L. ovan. op. cit., p. 1 5 1 - 190, pl. 301 -390. 1 38 [XXIX. 6-8), fig. 30. 6-8.
" 1. lonil. op. cit.. p. 300. Abb. 22, 3-4. Tab. 1 . " V. Palade, Siiprurile arheologice de la Bogdneti
IM
Spre exemplu, un asemenea mormnt cu douA Flciu, jud. Va<lui (1967-1 968), Materiale. X.
fibule a fost descoperit in necropola tumular 1973. p. 169-189.

66
www.cimec.ro
 De asemenea, n marginea sudic a
localittii Flciu, la ,.Casa de Ap" s-au
descoperit resturile unei aezri i mai multe
morminte dintr-o necropol (fig. 1 , 1 ) , din
inventarul crora un numr de zece vase ntregi
i fragmente dintr-un alt vas au fost recuperate
i aduse la Muzeul "Vasile Prvan" din Brlad
de Gh. Coman. Nici V. Palade, care a publicat
vasele de lut recuperate din morminte", nici
Gh. Coman n repenoriul arneologic al judeului
Vaslui nu men)ioneaz data descoperirilor de
la Flciu, dar ele au fost cu siguran\ anterioare
anului 1 9 7 1 , cnd a aprut articolul lui V.
Palade n revista Carpica. n sfrit, alte dou
aezri au fost semnalate n partea de nord a
comunei Flciu, una n 1 957 la circa 800 m SE
de satul Bozia. pc malul drept al prului cu
acelai nume (fig. 1 , 1 0)24 i alta in 1 964 n
marginea sud-estic a satului Copceana, pe
malul drept al prului Copccana (fig. 1 , I l )".
Harta descoperirilor aparinnd culturii
Sntana de Murc, dei limitat la teritoriul
restrns al comunei Flciu, ofer o imagine
edificatoare despre popularea zonei n secolul
al IV-lea d. Hr. Densitatea demografic cea
mai mare se afl pe terasele joase de-a lungul
malului drept al Prutului. Astfel, pe o distanl
de numai circa 1 O km (de la Flciu n nord i
pn la Prul Mihlceni de la sud de Rnzeti)
au fost identificate un numr de apte situri
arheologice (fig. 1 . 1 -9), o adevrat salb de
aezri permanente, ceea ce presupune c
regiunea era deosebit de propice locuirii umane
i favorabil desfurrii diverselor activiti
economice n cadrul acesteia.
Viaa prosper din aceast
microregiune este foarte probabil strns legat
i puternic influenat de vecintatea Prutului,
ru de mare importaoJA regional, cu un debit
apreciabil n toate anotimpurile, care reprezenta
un bogat i permanent rezervor piscicol, dar n
acelai timp i o excelent cale de navigaie pe
axa N-S, care facilita mult legturile spre sud
cu bazinul Dunrii inferioare i al Mrii Negre,
dar i cu zona Podiului Central Moldovenesc
i chiar cu regiuni mai deprtate spre nord.
ntr-un viitor mai generos cu tiinele
istorice, cele apte aezri (cu necropolele
corespunztoare) niruite de la Flciu la
Rnzeti (fig. 1, 1 -9) ar putea face obiectul
unui proiect de cercetare internaional de
foarte mare interes tiin)ific, prin care s se
caute rspunsuri pertinente la problemele i
ntrebrile de arheologie i de istorie nesoluio
nate nc referitoare la sfritul antichitii n
aceast parte a Europei. ntre acestea ar trebui
cuprinse cronologia i dinamica aezrilor i a
necropolelor, arta constructiilor i activitile
meteugreti, aspecte ce in mai mult de
partea tehnic a cercetrilor, dar i probleme de
structur demografic, de continuitate i
discontinuitate, de tradiie, inovare i aculturatie,
de credine magice i religioase sau de practici
funerare. Succesul unui asemenea proiect ar
aduce informaii de cxcep)ie i ar depi cu
mult ateptrile i interesul doar pentru istoria
societii locale.

DAS GR BERFELD VOM IV. JH. N. CHR. BEI RNZETI (COM. FLCIU, JUD. VASLUI)

Wahrend des zweiten Weltkrieges oder kurL danach wurde im Garten des Lehrers Ion Cahu von
Rnzeti (comuna Flciu. judel Vaslui) eine KOrperbest.attung (Grab Nr. 1 ) zuflll lig entdeckt und zerston. Nach
der erhaltenen Information sind im Grab ,.Tongefl!Lle, Fibeln und Perlen" gefunden worden. von denen niemand
heute mehr etwas weiB.
1 985 wurde in derselben Zone wahrend der Arbeit bei einer Wasserleitung wieder eine
KOrperbest.attung (Grab Nr. 2) entdeckt und im gaDLen zersttlrt. Vom Inventar dieses Grabes ist eine Tonkanne
gerettet worden, die am 19. April 1985 dem Institut filr Archologie zu lai geliefen wurde. In der Nlihe des
Grabes wurden auch Siedlungsreste derselben Zeit (Sntana-de Mure-Kultur) gefunden.
Die aus feinem grauen Ton in Drebscheibentechnik hergestellte Kanne ist kugelllirmig mit
zylindrischen Hals. und hal den Hals gleich so groB wie die KorperhOhe. Sie bat einen ringllinnigen Boden und
einen Henkel mit kreisllirmigen Querschnitt, und konnte im 1 . Hlfte des 4. Jh. n. Chr. datien werden.
Die Funde von Rnzeti gehilren einer hochinteressanten Gruppe von Siedlungen der Sntana-de
Mure-Kultur auf dem rechten Ufer des Pruts. Auf einer Etfemung von etwa 1 O km befinden sich sieben Siedlungen
dieser Kultur (Abb. l . 1 -9; Fundstellen Nr. 3-5 gebOren derselben Siedlung und der Nekropole von Rnzeti).

'' V. Palade. Necropola din secolllla/ IV-Iea e. n. de

/u Flciu (iud. Vas/ui), Carpica. IV, I97 l . p. 2 14-223.
" Gh. Coman, op. cit. . p. 138 [XXIX. 1 2]. fig. 30. 12.
"
Ibidem .. p. l39 [XXIX. 1 7- 1 8]. fig.30, 1 7- 1 8; 138, 6.

www.cimec.ro
 f

2 4 km

Fig. 1. Descoperiri apar)innd culturii Sntana de Mure (sec. IV d. Hr.) identificate pe teritoriul
comunei Flciu: 1 . F lciu - "Casa de Ap": 2. Bogdneti - ..La 700 m nord de sai''; 3. Bogdneli - "Prul
Copceana"; 4. Bogdneti - ..Magazinul stesc": 5. Bogdneti - Tersa joas lial de calea feral"; 6.
"
Bogdneti - "Complexul de porcine"; 7. Rnzeti - ,J'rul Belciujlului"; 8. Rnzeti - "Biseric"; 9. RnzeLi
"Gura Mihlceni"; J O. Bozia - ..La Gura Boziei": I l . Copceana - In marginea de sud a satului".
"
Abb. 1. Funde der Sntana-de-Mure-Kultur (IV. Jh. n. Chr.) auf dem Gebiet der Gemeinde Flciu:
"
1. Flciu - Casa de Ap" (Wasserbehltcr); 2. Bogdneti - "La 700 m nord de sat (700 m nordlich vom
"
Dori): 3. Bogdneti - ,.Prul Copceana"; 4. BogdneLi - Magazinul stesc" (Dorfladen): 5. Bogdneli
"
"Terasa joas t.iat. de calea ferat" (Von der Eisenbahn gekreuzte Untenerrasse); 6. Bogdneti-..Complexul de
porcine" (Scbweinewinschaft); 7. Rnzeti - .. Prul Be lciugului"; 8. Rnzeti - ..Biseric" (Kirche); 9. Rnzeti
- .,Gur Mihlceni"; 10. Bozia - .,La Gura Boziei"; I l . Copceana - ,.n marginea de sud a satului"
(Am sildlichen Rand des Dorfes).

www.cimec.ro
 4 cm

Fig. 2. Can lucrat la roat din past lin cenuie

descoperit in mormntul nr. 2 de nhumalie din necropola de la Rnzeti.
Abb. 2. Drehscheibekanne aus feinem grauen Ton.
Korperbestattung Nr. 2 des Grllberfeldes von Rnzeti.

www.cimec.ro
ART
ARTITI PLASTICI ROMNI
N A DOUA JUMTATE A SECOLULUI XX

Cotinel Munteanu
Adrian Mihalache

Se tie ca un popor !lir cultur personalitati n pictur, sculptur, grafic,

dispare, iar istoria a demonstrat acest lucru. tapiserie, etc.
Astzi se consider. i pe bun dreptate, c arta Sinteza pe care am pregatit-o va
unui popor intr in domeniul public prezenta ctiva artiti plastici care, prin stil i
international ca element cultural cnd ajunge conceptie, au realizat un limbaj plastic cu
s-i afirme caracterul ei propriu. Este normal impact deosebit.
s fie aa din moment ce arta, pretutindeni in
manifestrile ci superioare, reflect aspectele Dac incepem cu Horia Bernea,
caracteristice ale timpului i poporului din care trebuie s vorbim despre robustc(ea i
s-a nscut. Puk.in spunea c arta unei l ri plcnitudinea, despre senintatea picturii lui,
reprezint totalitatea virtuilor sociale i a evidente la prima privire aruncat asupra
fo!lelor sale etice. Se tie c artitii notri, in operei acestuia, de imposibil certitudine.
general, nu s-au putut sustrage legilor vremii i Aceste caracteristici sunt proprii
imprejurrilor. De aceea trebuie cutat picturii sale. Se tie c dintre elementele
importanta cultural a artei, semnele originali expresive cultura are o valoare grafologic i
tlii care nseamn o noua varietate artistic. poate transmite direct tririle subcontientului.
Cercclnd arta ca fapt de civilizatie In coeziunea armonioas a picturilor lui Bemca
vom constata, de fapt. c ca cristalizeaz tuele ntre(es infiorarea generat de contiinta
momentele eseniale ale acesteia. solidificnd, in omenesc i lumesc.Traiectele imprevizibile
am putea spune. valentele umane in opere care ale tuelor largi sau inguste, estompate sau
tind s devin nepieritoare, ca mrturie a violente, apsate sau uoare, sinuoase sau
locurilor i vremurilor in care s-au nscut. fluente. violent gestuale ca nite vibraii
Fluxul noilor opere este astzi mult mai rapid, indcprtatc, prin transparenta interioar a
clasicizarea sau dispariia de pe finnament au suprapunerilor picturale. formeaz un ton
loc in perioade relativ reduse de timp. Ar fi major. structural i cromatic al picturii sale. n
greu de spus dinainte ce se va pstra i ce afar de tu, trebuie s lum in considerare un
anume nu va rezista asalturilor timpului sau alt element important care contribuie la
extinderii pe noi spatii stilistice. expresia puternic a picturii lui Horia Bemea i
Creaia artistic reprezint ns anume un element cu totul personal viziunii
ntotdeauna un eveniment in sensul c lui, spre care s-a indreptat. contient ca de o
introduce o ruptur axiologic fat de necesitate a confruntrii, care apoi a fost
canoanelc trecutului. mcar n unele privinte. absorbit lent. Este vorba de absorbia formelor
Amold Gchlen distinge trei mari tipuri primare, a formelor artistice produse de
de art: ideatic. realist i abstract. evolutia modern a societ(ii.
Evolutia de la arta ideatic.. prin cea Prin originalitatea confruntrii
naturalist, la arta abstract dezvluie un formelor cu tririle sufletului s-au nscut
proces de trecere sau etapele drumului ctre cunoscutele cicluri Dealuri, Curti. Prapori .
interior, adic spre expresia individualA. Hrane (Pinea).
ncepnd cu a doua jumtate a
secolului XX. tendinele evolutivc ale artelor Silvia Radu, sculptor remarcabil prin
plastice din Romania au inceput s se portretistica inspirat din vechile statui
diversifice in mod spectaculos, genernd noi greceti, portrete colorate i statuete in poziii

70
www.cimec.ro
teatrale creea:zll o arhitectur parc desprins incursiune in domeniul picturii. in demersurile
din piatra aspr i sumbr a originilor. sale artista rmne strns legat de mijloacele
Ana ei este ca o explorare in peisajul de exprimare i de materialele artei sale.
grecesc i parc ptrunde in solitudinea Repudiind folclorismul ieftin, artista
rpoas a acelor locuri. Aceasta folosete inventea:zll o ornamentic proprie cu o
propria sculptur fr teama de a oca, finalitate mai degrab decorativ dect
atingnd un straniu plin de contraste vivace de simbolic pentru c, credincioas concepiei
culoare. tiinta figurativ a sculptorului, dialogul sale despre tapiserie, ea nu intete alambicate
cu grecii i etruscii o-arc nevoie de justificri. tlcuri filozofice ascunse in hieroglifele unor
motive i forme, ci dorete simplu s produc
Pavel CodiA este legat, inseparabil, bucurie ochiului i sufletului.
de atitudinea din ana romaneasca a acestor Repertoriul de motive este foarte
decenii. Pictura lui ca un balet fastuos i grav bogat. Tratarea lui ne surprinde prin ineditul
de psri nemenitc, verde catifelat i adnc. stilizllrii. Chiar in cazul motivelor predilecte
Astfel, la Pavel Codi fabulosul nu se rsfat din ana popular, soarele, steaua, pasrea,
in petrecere ludic, iar naivul nu se explicitca:zll. pomul, nfirile pc care le iau acestea in
Somptuozitatca opereaz fr prejude tapiseriile sale nu amintesc pe cele cu aceleasi
ci la Pavel Codi, in colajele care pregtesc denumiri, datorate creatorului anonim. Este o
sau refac paralel lemnul unor picturi. Rupturile alt geometric care prczidca:zll stilizarea
de accent pe care le poart cu sine colajul ii operat de aceasta artist.
dau ocazia pictorului s ne imping, neateptat
spre falezelc unui trm metafizic. Valeriu Brudacu arat un puternic
simt al formelor in spaiu, sculpturile sale
Ion Neagoe, devenit ieean prin evocnd de multe ori formele brute ale
adoptie. preocupat in special de crearea unui matenet. Modelajul prdcticat de el, are
timbru propriu, portrctist prin excelent totdeauna o energie care denot in egal
(Pallady. Bncil etc . ) i compozist de mare msur mna sigur a artistului si acuitatea
amploare se plaseaz in galeria marilor ieeni. observatiei. Trecerea spre o sculptur avntat
Pictura lui se caracterizea:zll in special prin bazat pe o morfologie nscris in linii ample
sonoritatea tonurilor care se contopesc in de maxim esentialitate, dup exemplul lui
surdin i a abordat. in ultim instan. tempera Henry Moore. este indicat in lucrrile
pentru puritatea tonurilor i transparena executate in lemn. Preocuparea pentru
materiei potrivite rafinamentului su. Colorist micarea luntric a formei vizibil in
de excepie, la Ion Neagoe toat tiina articularea golurilor volumului, indic un
portretului se afl in miestria de a surprinde sculptor capabil s cxalte vitalitatea formei.
cu tandrete i expresivitate virtuile
caracterelor umane. Putem spune la un Sculptorul Mihai Olos face parte din
moment dat c este un clasic in coala ieean categoria creatorilor ce se refuzll unei definiri
contemporan. Aa cum spunea Radu Negru, in termem prec1s1. Spiritul sau intrepid.
<<Ion Ncagoe a fost cel mai mare portretist al neastmprul unei curioziti permanente il
generatiei lui i rmne ca atare in istoria poart cu dezinvoltur de la pictur la
artelon>. Ceea ce a lsat in coleqiile particulare literatur, de la cercetri folclorice la sculptur
i muzcale poate fi considerat antologic. i happening.
Toate manifestarile sale artistice,
Elena Stoinescu Muntean este o literare, culturale poart pecetea unui
prezen notabil in viata artistic, dei temperament expansiv. deseori imprevizibil.
activitatea i-o desfaoar in Arad. n ultimii Exist in el o indiscutabil vocaie
ani i-a creat un stil clar, inconfundabil. nonconformist. in mod paradoxal. poate,
lucrrile ei de tapiseric avnd o autonomie care aceast atitudine nobil, ataat net idealurilor
le permite s fie receptate estetic fr a fi de imbogirc a experienei culturale prin
plasate intr-un cadru determinant. De multe ori intermediul valorilor inedite pc care le poate
si acestea par a fi nite tablouri de mare propulsa aventura cunoaterii, este dublat, cel
iradiere cromatic. puin in parte, de vigoarea cerebral ce
Asta nu nseamn ca artista tinde s ordonea:zll in spiritul unei ordini structurale
anuleze specificul tapiseriei printr-o hazardat interioare, construciile sale nonfigurative de

71
www.cimec.ro
extracie popular. La nivelul limbajului actul cerebral cenzureaz i direcioneaz
formal. creaia lui Mihai Olos i asumi o resorturile afective.
modernitate activ. Printr-un program cultural n crealia lui Ioan Marchi frapeazA
estetic larg, artistul unnrete s proiecteze mobilitatea unui spirit imagintiv care se
valorile artistice i funcionale ale gndului i exprim cu egal plcere i fort in sculptura
exprimrii spiritului folcloric maramureean figurativ i in cea nonfigurativ, in domeniile
intre sursele capabile s alimenteze o art portretisticii, compoziei monumentale i a
viabil. n ansamblu, viziunea sa plasticA se celei metaforic simbolice. Viziunea sa
dezvoltA ca expresie a unei gndiri sintetice ce sculptural cautA s armonizeze vigoarea i
imbracA forme decorativ funcionale. nobleea materialului cu puterea de sugestie a
unor forme modelate in alcl!tuiri de o armonie
La Traian Hrisca viziunea particular. De la caz la caz, culliv i sugestia
compoziional monumentalA, interpretArile metaforic i sugestia simbolic. Dei
cromatice de sorginte decorativ caracterizeaz materialul su preferat este metalul,
individualitatea orizontului expresiv propriu preocuprile artistului se indreaptA i ctre
picturii lui. Prin incorporarea unor dominante lemn, material in care unnrete transpuneri
ideatice, prin caliti picturale i de imagine a plastice personale ale unor motive i elemente
alctuirilor ce ii populeazA lucrrile, artistul inspirate din arta frneasc a lemnului din
tinde s depeasc nivelul unui spectacol liric. spaiul etnografic maramureean.
Compoziiile sale abordeaz cu precdere o Arta, in a doua jumtate a secolului
tematic selectionatA din spatiul satului XX. este rezultatul unor experiene anterioare,
maramureean, dar rezolvrile plastice sunt a unor lungi preocupri i pregtiri, dup
complet detaate de orice urm de folclorism. indelungi meditaii i ncercri practice
Personalitatea proprie construiete, organizeaz, repetate. De aceea, artitii nu iau nimic de-a
imagineaz un Maramure simbolic. Propunerile gata i, dac se ndeprteaz de traditie, este
plastice rezultate astfel nu ncearc nici pe deoarece instinctul i judecata, sau ambele, ii
departe s sintetizeze emblematic imagini cu oblig la aceasta.
putere de definiie. Dimpotriv, Maramureul Din aceastA cauz, ei merit s fie
su este inainte de toate un spaiu sentimental respectai i. dac ne gndim la activitatea lor,
i spiritual in care guverneaz componentele i in urma unor analize amnunite i mai
exigenele unei gndiri autonome. profunde, ne dm seama de avantajul pe care
Natura static. i mai rar peisagistica, arta 1-a avut de pe urma ingeniozi!Atii unui
mbogesc un domeniu de preocupri in care artist sau a unui grup de artiti.

ROMANIAN PAINTERS
FROM THE SECOND HALF OF THE :xxrn CENTURY

It is known that a nation without culture disappears and history proves it. Nowadays. we see lhe an
of one cation integrated to the international public domain as a cultural element when it states its character. 11 is
nonnal to be like this, as long as lhe an reflects lhe specific fcatures of the time and nation in which it was bom.
.
Pukin says that . One nation's art represents ali its social virtues and moral forces." It is known that our artists,
generally speaking. couldn't avoid the rules of lheir times and lhe circumstances. Because of tbat. we must tind
the cultural imponance of the an. the signs of originality which signify a new artistic variety.
Exploring the an as a faci of civilization. we'll see that it materializes the essential moments
of thal civilization, consolidating lhe human capacities in works of an !hal tend to become everlasting as a
lestimony of the places and times in which they were bom. Nowadays. the flow of the new creations is much
faster and the classicization or lhe disappearance from the formamen! happens in relative time periods. It is
difficult to say whal will remain in fac ing the time assault or the expand of the new stylistic spaces.
Amold Gehlen distinguishes three types of an: idcative, realistic and abstract. The evolution from
ideative an lhrougb naturalistic, lo lhe abstract an. shows us a transition process or lhe stages of the way lo
inside. 10 the individual expression.
'
From lhe beginning of the XX' century. lhe evolution tendencies of the fine ans in Romania, have
staned lo diver.iify speclacu larly. bringing new personalities in puinting, sculpture, graphics etc.
The synthesis 1 prepared will present severa! painters that achieved lhrough style and conception a
plastic language wilh a remarkable impact.

www.cimec.ro
 GRAVURA ROMNEASC
N COLECIA MUZEULUI DE ART DIN IAI

Mihail Voicu

Asemeni multor alte instiru)ii de profil din social, la care se adaug peisajul i
tam. Muzeul de Art din lai detine UD compozitiile de gen.
patrimoniu divers de artA plastic. Astfel, pe O alt perioad i, implicit., o alt
lng bogata colectie de picrunl (pnz, icoan pe gcoern)ie de gravori se manifest postbelic,
lemn) i sculptur, depozirul de grafic pstrndu-se ins c)iva aniti ce au creat
impresioneaz prin gama complex de nc din deceniul trei al secolului trecut:
reprezentare a tehnicilor specifice, fie c este Vasile Dobrian, cel ce debuta in atrnosfern
vorba de grafic de evalet sau gravur. avangardei interbelice i care va face
Genul gravurii, care i constiruie tema legturn intre abstractia constructivist i
acestei comunicri, se a O undeva in zona de neoconstructivism. Marcel Olinescu, Gy
trecere intre desen i pictunl, bazndu-sc i chiar Szabo Bela, Aurel Mrculescu. (Foto 3 )
detandu-se sensibil faA de cele dou genuri Muzeul d e ArtA din lai deine un
primare, prin tocmai acea elaborare mai lent, cu numr mare de gravuri punnd semntura
diferente specifice fiecrei tehnici in parte. multora dintre artitii citai, ncepnd cu
n ana romneasc. gravurn - prin tehnica opere din categoria tezaur, aparinnd
xilogravurii, se manifest in perioada primei primilor deschiztori de drum din ana
jumtti a secolului al XIX-lea, sub forma textelor romneasc, la care se adaug gravuri
i imaginilor cu caracter religios ntlnite in cJ1i. create in perioada interbelic, ce au fost
unele dintre acestea urmrind. in mare parte. etalate in muzeul nostru i cu ocazia
dezvoltarea culturii istorice naionale, tendinA recentei expoziii Arta interbelic
pstrat pn ctre a doua jumtate a scc.XIX, romneasc. Un numr impresionant de
cnd gravurn incepe s se conrurezc ca gen gravuri, de diverse facturi i in tehnici
artitic. Dou personalitli distincte ale anei diverse, este reprezentat ns de gravura
romneti, academiti prin excelentA, vor contemporan, ncepnd cu lucrrile
introduce in teritoriul gravurii, noi mij loace de achizi)ionate de ctre muzeul nostru in
expresie i reprezentare plastic : gravurn in metal perioada 1 960- 1 980, odat cu centralizarea
- tehnica aquaforte sau gravura cu dltia(burin); instituiilor culturnle, i nu numai, din
este vorba de Theodor Aman, familiarizat cu cele Romnia. Acest lucru a avut, pn la UD
dou tehnici mai sus amintite, nc din perioada punct, un aspect pozitiv, ntruct
studiilor la Paris ( 1 850- 1 854) i C. D. Stahi, colit majoritatea anitilor au venit in
la Munchen, la clasul ,.kupferstihschule'' al lui intmpinarea acestei aciuni cu carncter
Johann Leonhard Raab. (Foto 1 -2) O alt tehnic, muzcal, alturi de achiziiile in sine, donnd
mai cunoscut i des folosit de ctre ilustratorii lucrri, exemplare de tiraj in cazul
din presa vremii. era litograjia, tehnica predilect grnvorilor, lucrri ce constituiau deseori
i pentru gencrn)ia de aniti a inceputului de secol subiectul unor expozitii tematice de autor
XX. in aceast perioad, gravura este insuflc)it sau de grup. Dincolo ns de aceast
de activitatea artistic a lui Gabriel Popescu, ipostaz, s-a petrecut i un fapt mai putin
Nicolae Vermont sau Arthur Mendel. Abia in benefic - aceast perioad cuprins intre
perioada interbelic ns, aniti precum Jcan Al. anii '60-80, ern perioada in care arta, culturn
Steriadi. tefan Popescu, Gheorghe Petracu sau in general. avea in mare pane un caracter
Iosif l ser i manifestau mai pregnant interesul angajat, artitii ernu chemai pentru a
pentru gravura anistic, in incercarea lor de a-i instrumenta estetic un sistem politic
lrgi universul tematic. ct mai ales mijloacele de totalitar. pentru a instaura o mitologie a
expresie. Ca subiecte. tendinta ern una figurativ, societlii socialiste. De aici un limbaj
tehnica portretistic avnd UD pronuntat caracter formal, stereotip. uor lecturabil pentru

www.cimec.ro
masele populare, in care subiectele erau de cele vizualizare a peste 2500 de lucrri, am
mai multe ori alese din cmpul muncii (antiere, trecut la o analiz strict, pe domenii
ogoare), momente aniversare ale clasei tematice, tehnici i autori, ceea ce a rezumat
conductoare unice, sau mesaje mobilizatoare de numrul lucrrilor la aprox. 600. Am
lupt impotriva sistemului occidental capitalist. incercat mai apoi s acoperim, in urma unei
Au fost insii i artiti care au tiut s se sustrag alte selectii, un teritoriu ct mai larg din
acestui mod compromiltor de manifestare punct de vedere tehnic, pornind de la
artistic, artiti ce au creat i convieuit in paralel tehnicile tradiionale dpar inalt,
cu cei ce au ales maniera laudativ a sistemului xilogravur i linogravurif (ca derivat al
mai sus amintit, fie pentru a-i uura acesteia), tiparul adiinc (intaglio), gravura
supravieuirea. fie din sincere convingeri cu acul rece, aquaforte, aquadnta,
ideologice. Din punct de vedere al tehnicilor me:uodnta sau verniul moale, relieful plat
utilizate, unele la limita experimentului, asistm (litografol), la care am adugat cteva
ns, paradoxal, la un spectacol vizual expresiv, lucrri tributare tehnicilor industriale
gravura constituind un gen aparte, sensibil, (ojfut-ul i serigrajia), numrul final al
specific de atelier, care beneficiaz de exponatelor limitndu-se astfel la 1 46, toate
multiplicarea produsului finit i, implicit, de o avnd ca numitor comun dorina de inovaie
larg rspndire, asta cu att mai mult cu ct un i expresie plastic. Am urmrit, in acest
numr insemnat de artiti ce s-au exprimat in alte sens. s imprimm expozitiei i un caracter
domenii artistice dect grafica (pictura, artele educad1, prin tocmai aceast etalare
decorative, sculptura. fotografia Octav diversificat, dat fiind existenta in lai a
Grigorescu, Geta Brtcscu, Sorin Dumitrescu, Ion unor instituii de invtamnt artistic.
Stendl. Wanda Mihuleac, Vasile Celmare), au De curnd, in perioada martie-mai a
practic in mod constant sau sporadic gravura. anului 2006, Muzeul "Vasile Parvan" din
(Foto 4-6) O parte din aceti artiti se regsesc i Brlad, care este i gazda primitoare in
in colectia noastr, acestora adugndu-li-se acest an a acestei sesiuni de comunicri
numele deja consacrate in teritoriul graficii tiinifice cu caracter muzeal, i-a deschis
romneti contemporane. ncepnd cu mai sus porile initiativei noastre de a itinera o parte
amintitul Vasile Dobrian, ce dezvolta acel tip de a acestei expoziii, reprezentnd o selecie
abstractionism nscut nc din anii '30. la care se de lucrri din perioada anilor 1 960- 1 980.
adaug ca tendin Lidia Ciolac. Radu Stoica sau Expoziia s-a bucurat de un real succes, att
Ladislau Fcszt, continund cu generatia lui Marcel la lai ct i la Brlad, tocmai datorit
Chirnoag, tributar unui expresionism patetic, interesului manifestat de iubitorii i
bazat pe o naraie cu tent fantastic, George cunosctorii acestui gen artistic, gen care.
Leolca, Ion Panaitescu, Dan Erceanu i Adrian din pcate, este din ce in ce mai rar utilizat
Dumitrache, apoi lucrri din zona unui de ctre tinerii graficieni contemporani.
tradiionalism la limita dintre figurativ i Este i motivul pentru care muzeul vine in
inventivitate abstract, cu lucrri semnate intmpinarea publicului dornic de
Gheorghe lvancenco, Clarcne Wachtcl, Ileana spectacol, fie el unul bazat pc oc vizual, fie
Micodim, Vasile Pintca. Ion State sau Mircea c este derivat al evolutiei unei tradiii
Dumitrescu. (Foto 7-10) Sensibil apropiate ca constante, dar care prin sinceritate i
reprezentare de tip figurativ, la care se adaug valoare cclipseaz nu de putine ori
sensuri ironice sau care ncearc explorri manifestrile spontane, multe dintre acestea
mitologice. putem aduga aici i lucrrile semnate fr acoperire e.tetic sau conceptual.
Nicolae Sfloiu, Suzana Fintinariu, Georgeta
Borusz, Nistor Coita, Ana-Maria Smilgcschi sau
Ethel Lucaei-Bia. (Foto 1 1 - 1 2)
Prezena tuturor acestor artiti in colectia
muzeului nostru, prin diversitate tehnic i
stilistic, a motivat, in 200 1 , proiectul unei
expoziii retrospective, mai ales c pn la acea
dat gravura nu constituisc nc obiectul unei
expozitii in sine. Dup o prealabil selecie,
alturi de colegul i colaboratorul meu. d-nul
Aurel I strati, selectie ce a presupus munca de

www.cimec.ro
 Foto 5: Wanda Mibuleac. Pai. aquatiota Foto 6: Vasile Celmare, Palal!ll Dario, litografie

Foto 8: Adrian Oumitracbe,

Parada Ciclul De=umani=are. aqaforte. aquatinta

Foto 7: Marcel Cbirnoag, Zeul cel bun, gravur metal

Ada M-I Twenaia. O. 2007 77

www.cimec.ro
 Fato 1 0: Mircea Dumitrescu,
Fato 9: Ion State, Candorile swbilit{ii noashe. xilogravur jncercare de inun1hare in real, xilogravur

Fato 1 1 : Ethel Lucaci-Baias, Petele rpitor, xilO!,'l"llvur

Foto 1 2: Gcorgeta Borusz, Regula jocului, aquatinta

www.cimec.ro
 EXPOZIUA DE ART CONTEMPORAN ROM NEASC
CU CARACTER PERMANENT
PE SIMEZELE MUZEALE NAUONALE

Nicoleta Amiutu

n anul 200 1 , pe baza unei selectii etape ale proiectului ce ne aparine, pornind de
riguroase. am organizat. in cadrul sectiei de la ideea necesitii constituirii unui fond de arta
art a muzeului brldean, o expozitie de art contemporan in patrimoniul sectiei, pn la
contemporan romneasc cu caracter finalizarea concretizat in expozitia cu caracter
permanent. permanent, proiect care a durat aproape 40 de
Ulterior. aceast expozitie din ani.
nefericire. dupa prerea noastrn - a avut o Trebuie s subliniem c, in calitate de
existenta scurt, in sensul c mai inti s-a adepti ai conceptului lansat de George Clinescu,
injumttit, iar pe parcurs, cealal! jumtate care aprecia c poporul romn are valori i, mai
este dus periodic in depozit. ales. rezerve intelectuale definite cu sintagma
Soarta acestei expozitii, care reprezint, "mndria documentar", nu imprtsim
in fapt, o al! opinie. pe care nu o condamnm, atitudinea aprut in societatea romneasc
ne-a determinat s lansm intrebarea dac dup anul 1 990, cnd noua generatie ncearc
acum, la inceputul mileniului trei. cnd s-au s tearg cu u,o;urint motenirea pe care
scurs mai bine de 50 de ani de la momentul trebuie s o cunoasc si s o inteleagA.
cnd a aprut necesitatea unui nou program de Acest concept ne-a ajutat foane mult
valori din arta romneasc, inscris cu succes in chiar din debutul activitatii de muzeograf,
fenomenul planetar al postmodernismului, este determi-nndu-ne s nu uitm trecutul unei
nevoie sau nu de a aduce ntr-o expozitie scoli de pictura ce poart timbru) plastic semnat
permanenta o pane din tendintele anei de Andreescu i Luchian. care a contribuit la
romneti ce apanine acestei perioade. perpetuarea unei sincere i regeneratoare
n acceptiunea noastrn, expozitia cu viziuni anistice, concretizata in generatia ce a
caracter permanent are o valoare foane exact, urmat, cea a anilor '50. generatie pe care ne
determinat de o tematic, care exprim clar am propus s o cunoatem. cu scopul precis
ideile propuse, tematic care poate fi stabilit. de a constitui un nou fond de art
permanent mbogit, ceea ce ii d atributul de romneasc in patrimoniul sectiei, avnd
noutate, putnd strni interesul specialitilor i avantajul de a fi contemporani.
al publicului. Cu riscul de a fi considerate In momentul cnd ne-am propus
truisme. insisllim, in continuare. s menionm realizarea unui nou fond de lucrari, prin anii
c o expozitie permanent nu se poate organiza '60, cnd a demarat proiectul nostru.
dac nu exist un patrimoniu. patrimoniul sectiei numra circa 200 de lucrari,
De asemenea, consideram c o intrate in perioada anilor 1940-1 960, format in
expozitie permanent. indiferent de profil. din exclusivitate din art romneasc si in cadrul
reteaua naional, are o imponant deosebit in cruia pictura de evalet domina numeric,
planul impunerii valorilor culturale romneti. urmat de grafic si sculptura. in proportie mult
Acest rol capt valente noi in contextul diminuat fat de pictura.
deschiderii granitelor i intrarii in UE, deoarece Sub aspectul continutului, in cadrul
muzeele au o contributie imponant.a sub celor 200 de lucrari existau valori deosebite din
aspectul aducerii in circuitul cunoasterii a acelei creatia anitilor consacrati din primele decenii
panicularitti specifice unei zone. care o face de si perioada interbelic, intre care ii amintim
neconfundat in amplu) proces al globalizrii, doar pe N. Grigorescu, N. Tonitza, St.
specific mileniului trei. Dimitrescu, Gb. Petracu. D. Hrlescu, Ion
Din dorinta de a demonstra demersul Tbeodorescu-Sion. alturi de o alt categorie
nostru, care are la baz aceste adevruri, vom de lucrari apaninnd unor autori, adevrai
incerca sa prezentm, in sintez, principalele tehnicieni. care. lipsindu-le avntul si

79
www.cimec.ro
indmzneala, au rmas fie in faza de cutare a Guguianu. Gheorghe Spiridon si Gheorghe
mijloacelor de expresie, fie au ajuns la o Raducanu.
viziune ce nu a rezistat influentelor academiste Dupa cum bine stim. ierarhizarea si,
si a celor grigoresciene (Foto 5). mai ales decizia de includere a unui bun creat
Alturi de acestea, remarcm si un alt de om in categoria de bun cultural tezaurizat in
lot de lucrri, a crui valoare este dat doar de cadrul unui patrimoniu muzeal, depinde de o
existenta material dintr-o gestiune muzeal, serie de factori, in care un rol important ii
Jucmri ale cror autori si-au cstigat un public revine i muzeografului.
nct operele lor au reusit sa circule in mediul Nu este o noutate faptul c
cultural romnesc, ajungnd si in colectiile muzeograful trebuie sa aiba o serie de caliti,
muzeelor. concretizate ntr-o pregtire temeinic.,
De altfel, structura compozita sub priceperea capatat n travaliul complicat al
aspect valoric a patrimoniului de art nu experientei, interesul pentru cunoastere, care
reprezint o noutate sau o panicularitate a contribuie la indepartarea plafonarii, loialitatea
sectiei de art brldea.n. Structuri similare se fat de profesie si institutia n care ti desfori
gsesc i la alte muzee, deoarece in arta activitatea, particularitti ce definesc prioritar
plastic romneasc. ca si in arta altor popoare, profesionismul specialistului de muzeu i de
pe lng valorile consacrate exist i lucmri care depinde n mare parte patrimoniul muzeal
care nu au nici un program estetic, definind sub aspect valoric si numeric.
artisti care au existat si ale cror lucrri au Cele doua obiective ale proiectului
circulat, formnd fundalul pe care s-au aftrmat nostru au devenit o provocare in realizarea
marile valori. crora ne-am antrenat cu tot entuziasmul
Dupa cunoasterea exact a tineretii, entuziasm care, din nefericire, s-a
patrimoniului sectiei am conceput si demarat diminuat o dat cu trecerea timpului, din varii
proiectul nostru. in cadrul cruia ne-am propus motive (Foto 9).
dou obiective. unul de a continua mbogirea Acum, la capatul carierei, trebuie sa
fondului deja existent cu valori consacrate din spunem, eliminnd orice subiectivism. c
prima jumtate a secolului trecut, al doilea proiectul l-am realizat ntr-o proportie ce nu
obiectiv privind prioritar constituirea unui fond corespunde obiectivelor propuse, situatie
de art contemporan romneasc din perioada datorat unei principale cauze, concretizat in
care cumula ultimii cincizeci de ani ai ace lui asi sistemul bugetar de finantare, care a ngradit
secol (Foto 8). muzeografului libertatea de informare, de
n realizarea celui de-al doilea obiectiv micare. de participare la expozitii, de a fi
al proiectului nostru am inteles foarte limpede prezent n atelierele artitilor i, mai ales,
c acumularea din punct de vedere teoretic a ingradind libertatea de achizitionare direct. din
variatelor tendinte stilistice din arta atelierul de creatie.
romneasc contemporana este posibila, n n aceste conditii, a trebuit sa apelm
timp ce constituirea unui fond muzeal cu toate la calea transferurilor din fondul centralizat,
aceste tendinte este o utopie. realizat n urma achizitii lor fcute de ministerul
intelegerea exact a acestui raport de resort. prin institutiile specializate. Dei
logic ne-a determinat sa adoptm principiul aceasl cale reprezinl principala sursa care a
selectiei, urmrind sa aducem in patrimoniul stat la baza constituirii fondului de ana
sectiei ct mai multe personaliti artistice ale contemporan a sectiei, trebuie sa mentionam
cror creatii reprezentau tendinte noi in ana c lipsa unui sistem bazat pe o metodologie
romneasc, reprezentnd, fra indoiala, o elam privind politica transferurilor din acest
comuniune nchegat de idei, constient fond centralizat, a reprezentat o piedic sub
acceptate i afirmate de artiti, acumulari de aspectul accesului la acest fond i. ndeosebi,
substan, care, o dat afirmate, au devenit neputinta n a face o selectie obiectiva.
bunuri culturale clasate in categoria celor ce conforma cu dorintele solicitantului (Foto 7).
trebuie sa intre n patrimoniul muzeal. Lipsa unui asemenea sistem a generat
Adepti ai ideii c un patrimoniu si o discriminare bazat pe clasarea muzeelor
muzeal trebuie sa aiba o identitate nationala dar romneti n institutii nationale mari, mici si de
i una zonala, am urmrit i am fost tot att de provincie, ierarhizare arbitrara.. ce permitea
interesati si de creatia artistilor originari din celor care gestionau la nivel central aceste
aceast zona a Moldovei, reprezentnd fonduri sa aiba preferinte.
generatia de dupa cea a lui Nicolae Tonitza si Desigur, o alt cale, care a contribuit
tefan Dimitrescu, in care i-am inclus pe substantial la imbogtirea patrimoniului initial,
Rodica Lazar, Corneliu Vasilescu, Marcel de 200 de lucrri, a fost cea a donatiilor,

80
www.cimec.ro
de care sectia a beneficiat pe parcursul
derulrii proiectului nostru.
Fnl a intra in detalii, ammum
"Colectia de art comparal" donal de Prof.
Ion Chiricut, in anul 1 982, care aduce ca
noutate in patrimoniul sectiei un important
fond de art universal dar si un substantial
fond de arl romneasc din perioada
interbelic si contemporan. Acestei donatii i
se adaug i cea venit din partea unui
cunoscut colecionar brladean, Dr. Marcel
Vainfeld, care a donat o colectie de arl
orientala si extrem orientala (Foto 1 ) .
Contributii substaniale la imbogatirea
fondului de arl contemporan romneasc au
venit din partea unui alt cunoscut colec(ionar
brldean, Dr. Constantin Teodorescu. care.
alaturi de celelalte donatii. a contribuit la
imbogtirea numeric i structurala a patri
moniului, imbogtire care a schimbat funda
mental expozitia permanenl a sectiei de art.
Din cadrul donatiei Dr. Constantin
Teodorescu. amintim aici doar valorosul fond
Corneliu Baba. cuprinznd pictur si grafica
din perioada de creatie a artistului. a anilor
1 948-1 986. Trebuie sa subliniem c in acest
fond se gsete portretul lui N. Tonitza. fostul
maestru al artistului. portret singular in creatia
lui C. Baba. De asemenea. trebuie s amintim
c fondul Corneliu Baba ne-a ajutat foarte
mult, deoarece artistul, reprezentnd una dintre
personalittile prioritare din proiectul nostru. a
rmas doar la stadiul de dorinta. Cele 30 de
lucrri druite de dr. Constantin Teodorescu
sectiei, in anul 1 989. reprezinta, intr-un fel, o
compensatie fat de eforturile noastre soldate
cu eecul de a nu fi reusit sa aducem in fond
nici o lucrare din creatia lui Corneliu Baba.
pn la aceasl data si nici dupa aceea.
Si, nu in ultimul rnd. la constituirea
fondului de arl romneasc contemporan a
sectiei o contributie nsemnat au avut si
donatiile venite din partea unor artisti. care au
acceptat colaborarea solicitatat de noi.
participnd la expozitii personale, de grup,
tematice, organizate in cadrul activitilor
temporare din cadrul sectiei.
Amintim aici doar donatiile care
depasesc cu mult peste 1 0-20 de lucrri, facu te
de Corneliu Vasilescu, Elena Ut-Chelaru.
Marcel Guguianu, Costin Neamtu. Paul Neagu
sau pe cele lllcute de membrii familiei artitilor
Gheorghe Spiridon. Ana Iliut, Lucia Cosmescu
si altii (Foto 1 0).
Donatiile, transferurile si achizitiile au
fllcut ca la fmele anului 2004 patrimoniul
sectiei de arl s ajung de la 200 de piese la
81
www.cimec.ro
aproximativ 4000. un patrimoniu cu o structur
si o valoare complexe.
Observaia care se impune este ca, la
slrsitul unui drum destul de lung, n fondul
creat de noi, pe lng prezenta acelor
personalitati care au reprezentat obiectivul
nostru, se mai afla o serie de alte lucrri a cror
prezent demonstreaza multitudinea formelor
de exprimare plastic, determinat de talent,
stil, de comandarnentele politice ale ultimilor
50 de ani, de nevoile pecuniare ale artistului,
de gustul unei epoci. de subiectivitatea celor
care taceau achizitii nationale si, nu in ultimul
rnd, de ceea ce inseamna priceperea, intelegerea
exact a ideilor urmrile de muzeograf, de unde
subiectivitatea nu poate fi exclusa (Foto 6).
Analiznd fondul de art romneasc
contemporana existent n depozit la finele
anului 2000, si beneficiind de un spatiu
nesolicitat de nici una dintre cele patru sectii
ale muzeului. ne-am propus sa imbogatim
expozitia permanenta a sectiei cu una de art
contemporan.
La acest moment expozitia permanent,
care avea un caracter compozit, bazat pe
structura unor colectii donate. oferea publicului
posibilitatea ca, pe lng genurile artei
universale. dominante in expunere, sa gseasc
si arl romneasc reprezentat de un fond de
lucrri convingtor pentru arta perioadei
interbelice, dar si cte ceva din ana
contemporana romneasc (Foto 2).
Cum posibilitatea de a ilustra un drum
si o articulare coerent a artei romneti con
temporane era imposibil de realizat. a trebuit sa
optam pentru o selectie a personalittilor
existente in fondul constituit de noi.
Prin aceasta optiune, aduceam n
expunerea permanent. alaturi de perioada
interbelic, o selectie de lucrri a unor perso
nalitati artistice care marcau cteva directii din
experienta de 40 de ani a artei romneti din a
doua jumtate a secolului al XX-lea.
Expozitia noastr. un experiment care
nu putea epuiza varietatea reusitelor artei
romanesti contemporane, avea la baza tematicii
ideea dialogului intre pictur. grafic, sculptur
si arta decorativa, in cadrul cruia raportarea la
oper si punerea ei ntr-o anumit relatie in
cadrul grupajului era astfel lllcuta nct sa poal
nlesni deopotriva descifrarea acelor elemente
de limbaj care isi rspundeau dar care marcau
si ceea ce insemna semnificativ in creatia
contemporan.
Selectia fllcut de noi pe principiile
enuntate mai sus cuprindea, si in functie de
spatiu, un numar de 60 de personalitati
artistice. Dintre acetia. ii vom aminti, ntr-o
ordine aleatorie, doar pe: Gheorghe Anghel,
Horia Bemea, Lucia Dem. Blacescu, H. H.
Catargi, Marius Cilievici, Carmen Patulea
Dragut, Micaela Eleutheriade, Marin
Gherasim, Sorin llfoveanu, Rodica Lazr,
Georgeta Naparu, Florin Niculiu, Ion Pacea,
Angela Popa-Brdean, Traian Brdean,
Constantin Piliut, Dan Hatmanu, Paula
Ribariu, Wanda Sachelarie-Vladimirescu,
Mimi Saraga-Ma.xy, Corneliu Vasilescu, Catul
Bogdan, Paul Neagu, Costin Neamtu, Dragos
Ptracu; de la sculptura am ales lucrari
semnate de George Apostu, Ion lrimescu,
Ovidiu Maitec, Alexandru Tipoia, Nicolae
Enea, Marcel Guguianu, Paul Vasilescu, Paul
Neagu; ana decorativ era prezenta prioritar
prin tapiseriile semnate de Gheorghe Spiridon.
Adrian Nicula. Cela Neamu. Ileana Balota,
Georgio Lavrig, Lucretia Pacea. Claudia
Drghici; portelanul, sticla, gresia erau
reprezentate de lucrari ale artistilor Florin
Lazar-Alexie, Emest Budes. Eugen Cionca,
Ionel Cojocariu, Viorica Colpaci, Dumitru
Rdulescu (Foto 4 ).
n circuitul expozitional, marea
majoritate a artitilor a fost reprezentata cu un
numr variabil de lucrri. nu mai mult de dou.
in cadrul acestui circuit. am rezervat si cteva
spatii pentru expuneri de autor, reprezentati cu
un numr mai mare de lucrari. dedicate
ani ti lor Elena Ut-Chclaru, Comeliu
Vasilescu. Paul Neagu. Costin Neamtu si
Marcel Guguianu. care au fcut donatii
substaniale sectiei de arta a muzeului.
n paralel. pentru a oferi vizitatorilor o
imagine ct mai completa asupra creatiei
personalitatilor prezente in circuitul expozitiei
permanente, am organizat constant expozitii
temporare intr-un spatiu special destinat, unde
multi dintre cei prezenti pe aceste simeze au
putut fi cunoscuti mult mai bine.
n acelai timp, oferta de donaie din
partea sculptorului Marcel Guguianu, fcuta
prin anii '70, a prins contur, culminnd cu
expunerea ei intr-un spatiu special construit,
devenind, asemenea muzeului de la Flticeni,
un muzeu de autor, care a primit Premiul "Ion
"
Frunzeti pe anul 2004. premiu acordat de
Ministerul Culturii si Cultelor (Foto 3).
In concluzie, putem spune ca, la
inceputul mileniului trei, sectia de arta a
muzeului brladean. prin expozitiile permanente
si cele temporare, a demonstrat intelegerea
rolului pe care orice muzeu trebuie s il aiba in
promovarea valorilor contemporane romneti.
Credem, de asemenea, c in noul
mileniu. o dat cu cresterea turismului cultural,
si nu numai. multiplicarea unei astfel de
expozitii la nivelul retelei muzeale nationale ar
contribui substantial la recunoaterea si
promovarea valorilor de arta contemporan.
mpansim ideea c, att timp ct vor
exista ct mai multe expozitii de acest fel pe
simezele muzeale nationale, prezenta si
cunoaterea lor vor facilita eficacitatea
euristic a obiectivelor si a demersurilor
oricrui proiect cultural privind ana
contemporan romneasc.
Din nefericire. disparitia expozitiei de
arta contemporan romneasc cu caracter
permanent de pe simezele muzeului brladean
contribuie la deruta vizitatorului avizat, care o
data intrat in muzeu nu gsete aceast
expozitie. cu toate c ea figureaza cu majuscule
pe alisajul stradal si permanent al muzeului.

PERMANENT ROMAN lAN CONTEMPORARY ART EXHIBITION

The firsl pennanent Romanian conlemporary ar1 exhibition was organized in 200 l. enriching at this
moment tbe number of the existing exhibitions o f the four sections of the museum of Brlad
The project o f the organization of such an exhibition became a reality firsl of ali due lo the existence of a
stock of romanian conlemporary an in the Ari Seclion's palrimony. This slock. made in 1he last fifly years ofthe
lasi century, was thoughl by the same museograph thal organized the exhibition. this way becoming an important
argument about how the museum's patrimony can be enriched.
As an author of the exhibition's slock. understanding the variety of stylistic 1eodencies in the romanian
contemporary an, 1 chose the principle of selecting the artistic personalilies of whom creations represented new
tendencies in national art.
The exact knowledge of the slock allowed us the selection of some thiogs from the work of sixty anistic

'"
personalilies, representing severa! direclions in the fony year experience of romanian an in the second halfof the
xx century.
The exhibition, which was in faci an experiment that couldn'l exhausl the variety of viclories of
romanian contemporary an, had as a basis for the theme the idea of dialogue between painting. graphics.
sculplure and decorative ari. In this dialogue. the repon lo the work of art and its setting in a certain relationship

www.cimec.ro
 Toate acestea sunt pretexte
ingenioase, dar titlul de glorie al lui Wells
const in faptul c i-a imaginat posibilitatea
de a cltori efectiv in timp, cu o main
conceput anume. Prima intruchipare a ideii,
Argonauii cronici (de la Cronos), a vzut
lumina tiparului in aceeai revist studentcasc,
numerele din aprilie, mai i iunie 1 888. Eroul
povestirii, Moses Nebogipfel, este inven
tatorul unui dispozitiv avnd aspectul unei
platforme de metal cu care poate cltori in
trecut i in viitor. El ii ine reverendului Cook
o dizcrta)ie despre geometria cvadridimen
sional - lungime, lJime, grosime i durat -
conchiznd: "Cnd ne ptrundem de aceast
nou cunoatere a celei de-a patrn dimensiuni
i recxaminm tiin)a fizicii in lumina ei ( ... )
ne dm seama c nu mai suntem limitali de o
nenduplecat restricie la o anumit perioad de
timp - aceea a generatiei noastre. Micarea
de-a lungul liniilor duratei. navigaia cronic,
intr in domeniul geometriei teoretice i apoi
al mecanicii practice.
Cu toate stngciile construciei
romancti, aceast "prim schi) a Mainii
timpulut', cum avea s-o numeasc autorul
mai trziu, ne introduce in miezul problemei
abordate cu juvenil cutezan). Wells nu-i
propune s nfieze - aici, ca i in versiunea
definitiv - modalittilc concrete, desigur
ipotetice, ale svririi cltoriei. n centrul
raionamentelor sale succesive se afl
cxisten\3 celei de-a patrn dimensiuni,
chestiune amplu dezbtut, spre slaritul
secolului al nousprezecelea, in publicaJii
tiin)ifice sau de popularizare, dar i in
literatura beletristic. Citez din povestirea lui
Oscar Wilde, Fantoma din Canterville,
aprut cu un an inaintea Argunaufilor
cronici: '"Evident, nu mai era timp de pierdut,
aa c, adoptnd n grab cea de-a Patra
Dimensiune a SpaJiului ca mijloc de scpare.
ea (fantoma - 1. H.) dispru prin larnbriuri i
casa deveni foarte linitit".
De unde a luat Wells idea celei de-a
patra dimensiuni ? ntr-un amplu volum
memorialistic din 1934, ncercare de
autobiografie, el declar: "La Societatea de
Dezbateri a studentilor ( ... ) am auzit
vorbindu-se despre i am reinut ideea unei
structuri cvadridimensionale necesar unei
noi inJelegeri a fenomenelor fizice, idee care
( ... ) mi-a oferit un cadru pentru prima mea
fantezie tiin)ific, Maina timpulw". Cu mai
bine de un an inaintea apariJiei primei pri a
www.cimec.ro
Argonaui/ar cronici, l a o edin) a Societlii
fusese prezentat, intr-adevr, o comunicare
al crei autor, Hamilton-Gordon, menJiona c
unul dintre rspunsurile la intrebarea "Ce este
a patra dimensiune?" era "Timpul". Un
rspuns care nu constituia o noutate. Joseph
Louis Lagrange considera timpul drept o a
patra dimensiune nc din 1 797, fiind
precedat de Jean Le Rond d' Alembert, intr-un
articol din celebra Enciclopedie, din care
citez, sper spre deliciul dumneavoastr: "Am
spus mai inainte eli nu c posibil s concepem
mai mult de trei dimensiuni. O cunotin)
de-a mea, om de spirit. crede c durata ar
putea fi totui privit ca a patra dimensiune i
c produsul nmulirii timpului cu volumul ar
putea fi, intr-un fel, un produs cu patru
dimensiuni: aceast idee poate fi contestat,
dar ca arc. dup prerea mea, un oarecare
merit, dac o-ar fi dect cel al noutJii". Celor
intercsa\i le ofer coordonatele bibliografice:
articolul Dimension, in Encyclopedie ou
Dictionnaire raisonnt? des sciences. des arls
et des metiers, Tomc quatricme, Paris, 1 754.
ntorcndu-ne la perioada conccperii
textului care avea s devin, in urma unor
prefaceri succesive i radicale, Maina
timpului. trebuie spus c Wells ar fi putut gsi
o surs de inspiraie mult mai incitant dect
vaga menJiunc din comunicarea studen)easc
intr-un articol din "Nature", numrul din 26
martie 1 885. L-am descoperit cercetnd
colectia venerabilei reviste in vreme ce m
documentam pentru cartea mea Un englez
nelinitit. H. G. Wells i universul SF.
Ascunzndu-se sub initiala S, autorul
propune "s considerm timpul ca a patra
dimensiune a existenJei noastre", o existen
solicitnd "un fel de spatiu, pe care-I putem
numi spatiu-timp". lat o neateptat i poate
netiut prefigurarc a spaiului-timp einstenian !
Unii comentatori avizati sustin c
aceast prefigurare poate fi intlnit i in
romanul lui Wells. n lucrarea sa din 1 9 1 4,
Teoria relativit(ii. Ludwig Silbcrstein scrie:
Este interesant de observat c nsei
"
formulele utilizate de Minkowski pentru a
exprima idei ca geometria tridimensional
devenind un capitol al ftzicii cvadridimen
sionale sunt anticipate in romanul fantastic
al domnului Wells. lat o mostr ilustrativ a
ceea ce se numete astiizi un tub universal>>:
De pild, s lum portretul unui om la vrsta
de opt ani. alt portret - la cincisprezece ani,
altul - la aptesprezece, altul - la douzeci i
91
trei i aa mai depane. Toate acestea sunt, n
mod evident, sectium, ca s m exprim astfel,
reprezentri Tridimensionale ale acestei fiinte
Cvadridimensionale care este ceva neschim
btor i inalterabil . Astfel domnul Wells
pare s perceap limpede absolutul tubului
univernal i relativitatea diferitelor lui sectiuni".
Atomistul Charles-Noel Manie, autor
al unei foane interesante monografii
consacrate lui Einstein, c i mai categoric.
lat ce scrie el, n capitolul Dou surse
posibile de inspira(ie: "Din primul an petrecut
la Poly (coala Politehnic Federal din
Ziirich - 1. H.), un eveniment tiintific a fost
util inspiratiei einsteinienc: primul congres
international al matematicienilor. Henri
Poincare, care ar fi trebuit s panicipe, n-a
venit, fiind reinut la Paris de un doliu; a fost
cititA, n schimb, interventia lui, intitulat
Asupra raporturilor dintre analiza pur i
fizica matematic ( . . . ). El afirma:
<<Spatiul absolut, timpul absolut. chiar
geometria euclidian, nu sunt conditii care se
impun mecanicii: s-ar putea enunta faptele
raponndu-le la un spatiu ne-euclidian >>.
O gndire profund i profetic
prevestind n acelai timp Relativitatea
restrns i Relativitatca general.
Aceste fraze din 1 896 pot fi alturate
primelor pagini ale unui roman extraordinar
publicat n acelai an,Maina de explorat
timpul de H. G. Wells. (in parantez fie zis,
romanul - Manin apeleaz la titlul versiunii
franceze - a aprut n 1 895 ).
Wells anticipase din plin Relativitatea
n acest prim roman al su ".
i Manin citeaz:
" Exist, de fapt. patru dimensiuni,
trei pe care le numim cele trei planuri ale
Spaiului i o a patra, Timpul ( ... ) Nu e nici o
deosebire ntre Timp i vreuna dintre cele trei
dimensiuni ale Spatiului, cu exceptia faptului
c de-a lungul Timpului se deplaseaz
contiinta noastra ( ... ) De ce n-ar exista o a
patra dimensiune, n unghi drept cu celelalte
trei ? ( ... )
Acesta este nsui cadrul Relativittii
aa cum o va cldi, dup mai bine de zece ani,
Hcrmann Minkowski, pornind de la anicolelc
lui Einstein, dar care fusese descoperit n
prealabil de Henri Poincare.
Fie zis nu pentru a stabili geneza
proiectelor einstciniene, ci pentru a explica pe
ce s-a sprijinit, probabil, evolutia lor ".
92
www.cimec.ro
Se impun cteva precizri. in primul
rnd, fr nici o intentie de supralicitare,
amintesc din nou c textul wellsian este
anterior interventiei lui Poncare. Chiar dac
facem abstractie de Argonau(ii cronici,
pasajele invocate de Charles-Noel Marrin ca
dovezi ale anticiprii Relativittii - am omis
citatul referitor la tubul universal, existent i
n pasajul reprodus din lucrarea lui Silberstein
- existau n primul foileton al versiunii din
"National Obscrvcr'', aprut la 24 manie
1 894, deci cu doi ani naintea congresului
international al matematicienilor. Prin urmare,
Wclls trebuie desprins din tandemul propus
de Manie. Maina timpului reprezentnd o
posibil surs independent a inspiratiei lui
Einstein.
S nu ne imaginm. apoi. c tnrul
autor - nu implinise nc treizeci de ani - ar fi
avut, fie i pentru o clipa, ambitia de a fi
deschiztor de drumuri prin pdurile virgine
ale tiinei. La aproape trei decenii de la
apariia romanului. John William Dunne, pe
care l-am pomenit, mrturisea c acesta s-a
aflat la originea propriilor sale teorii despre
timp. Rcccnznd canea care con)inea
mnurisirea, Noua imortalitate, Wells a tinut
s pun lucrurile la punct. declarnd c, in
acel sarit de veac, nu fcuse dect s se
joace cu o suit de paradoxuri. Un joc care-i
sursese, in 1 899, lui A lfred Jarry, autor al
unui aparent foane serios Comentariu pentru
a .,ervi la construc(ia mainii de explorat
timpul. anat, bineinteles, sub semnul
patafizicii. Dar in jocul nscocit de Wells s-au
prins i minti luminate apaninnd secolului
douzeci.
Marele matematician Kun Giidel a
conceput un model cosmologic care permite,
in principiu, deplasarea in orice punct din
trecut sau din viitor. Pentru a se intoarce n
trecutul su, cltorul lui Glidel ar trebui s
dispun de un carburant integral convcnibil in
energie. Dac maina timpului ar cntri o
ton iar cltoria ar durn zece ani. el ar avea
nevoie de o sut de miliarde de miliarde de
tone de carburnnt. Viteza mainii. in rnpon cu
Pmntul, ar trebui s nu fie mai mic de
2 1 0.000 kilometri pe secund.
in canea sa Filozofia spa(iului i a
timpului, Hans Reichcnbach descrie
desfurarea unei cltorii n timp. afirmnd
c "aceste evenimente ar fi foane ciudate, dar
nu imposibile din punct de vedere logic" i c
putem defini ordinea temporal in temeiul
"conceptului de lant cauza/, in care ordinea funciune i nu s-ar putea depi in viilor
evenimentelor corespunde ordinii temporale". momentul in care s-ar preface in pulbere.
Un alt filozof. Hilary Putnam, d o Cilindrul ar consuma energia unei stele; ar
expresie narativ teoriei lui Richard Feynman, trebui deci s acoperim planeta cu panouri
laureat al Premiului Nobel in 1 965, potrivit solare i s adugm toi reactorii nuclcari i
creia antiparticulele ar fi particule aflate in toate rezervele de petrol cunoscute. Cilindrul
micare spre trecut. El propune o figur o-ar putea fi instalat pe Pmnt, pentru c J-ar
geometric sui generis, insot-ita de aceast dezintegra; Jocul lui ar fi in spaiu ".
explicaie:" n momentul 12, Oscar Smitb se O sut de miliarde de miliarde de
deplaseaz in trecut ctre 11, unde se ntlnete tone de carburant. . . un cilindru Jung de o sul
pe sine nsui mai tnr, urmnd apoi cursul de ki !o metri i cu un diametru de douzeci de
firesc al timpului. Un observator extern ar kilometri . . . 1 50.000 de kilometri pe
vedea perioada care se scurge intre t i 12,
in secund. . . Enonnitatea acestor cifre ne-ar
1
pe lng tnrul Smith. un Smitb in vrst, putea face s credem c maina timpului va
care a venit din viitor cu maina timpului, rmne pentru totdeauna doar o superb
dublat la rndul su de un Smith din nscocire a unei minti strlucite. Dar un ah
antimaterie parcurgnd timpul impotriva mare scriitor, Jules Veme. pe care l-am
curentului; in momentul 12, acesta din urm s omagiat acum un an la implinirea unui veac
ar anula reciproc cu Oscar Smith cel tnr, de cnd a trecut in lumea personajelor sale,
ingMuindu-i lui Smith cltorul in timp s spunea: "Tot ceea ce poate s imagineze un
revin in prezent." om, ali oameni vor li in stare s
in sfrit, fizicianul Frank Tipler nfptuiasc".
consider c pentru a cltori in timp ar fi Nepotii sau strncpotii notri vor
necesar s se realizeze "o stea ncutronic sau dovedi, aadar, c "Timpul nu c dect un fel
o gaur neagr, adic un gigantic centru de spatiu". glorificnd numele celui cruia
gravitaional artificial. Ar fi suficient o mas Borges i-a adus aceast inegalabil ofrand:
in rapid rotaie in jurul su: potrivit " . . . Maina
timpului. Insula doctorului
calculelor, cea mai adecvat form ar fi un Moreau. Istorisirea lui Plat/ner. Primii
cilindru Jung de o sut de kilometri i cu oameni in Lun. Sunt primele cri pe care le
diametru! de douzeci de kilometri, cu o am citit; vor fi, poate, cele din urm... Cred c
densitate de 1 0 14 grame pc centimetru cub, vor fi incorporatc, asemeni fabulelor lui
rotindu-se pe ax cu jumtate din viteza Tezeu sau Ahasverus, in memoria general a
luminii. Orizontul cltoriei ar fi l imitat la speciei i vor transcende gloria creatorului lor
durata existenei mainii. Nu s-ar putea merge sau disparitia limbii in care au fost scrise".
in trecut dincolo de data punerii ei in

"TIME IS ONL Y SOME KIND OF SPACE - H. G. WELLS

Towards the end of lhe 19'h century. lhe question of lhe fourlh dimension of space was a subject of
intense debates in the scientific groups and publications. The audacious minds, following an idea fonnulated in
lhe previous century by d'Aiemben and Lagrange, believed that lhe founh dimension can be lhe Time. Wells
was acquainted with lhis idea when he was a student al the Normal Scbool of Science in Londoc, and be
pondered over the possibility to travel in time with a machine made with this pwpose - a conjectural premiere.
In 1 888, he published The Chronic Argocauts, "a first sketch of The Time Machine", as he named it )ater. The
novel, published in 1 895, was enthusiastically received by the readers and the literary critics. due to the
boldness of the fantasy and the suggestive descriptions of lhe more and more distant future visited by his hero.
Some commentators consider that cenaics passages are anlicipaling the Einstein relativity. The great
mathematician Kun GOdel, the philosophers Hans Reichenbach and Hilary Putnam, lhc physicist Frank Tipler,
to mention only these names, have devised solutions for the effective realizatioc of the time travel. These
solutions are. of course, beyond lhe possibilities of the present science and technics. But. as Jules Veme wrote
sometime. "All lhat a man can imagine. olher men will be able to achieve".

Ada M-m ......__. 0. HeT 93

www.cimec.ro
 PERCEPIA SPAIAL N POEZIA LUI T. O. IOSIF

C. D. Zeletin

ExistA o contrndictie subtil n poezia voioie, lumin, alegrie. in acordul minor, Ierta
lui t. O. Iosif: n timp ce structura ei este este mic (do-mi bemol), continnd un ton i
clasic, nota proprie, deloc frapantA, dar un semiton. Acordul vine cu o nuan de
evidentA, e romantic. E un neoromantism tristete, dup cele trite i netrite, ce activeaz
suav, mascat de o clasicitate ferm. Fluidul gingia sufleteasc, tristetea nostalgic i
originalittii lui se filtreaz prin sita fin a unei prerea de ru.
clasicitti mai putin per.;onale. De altfel, nc Spaialitatea e inerent oricrei
de acum 80 de ani, se glosa asupra descrieri de ctre poeti ai rcalittii, iar
clasicismului din romantism i a perceperea ci nu ar prea s fie, la prima
romantismului din clasicism, demonstrndu-sc vedere, proprie lui I. O. Iosif ; el are ns un
inanitatea strilor pure in art. t. O. Iosif este sim) particular in aceastA privinta, i se cuvine
clasic prin structura prozodiei!, prin eleganta a-1 vdi. Buna ei stpnire contribuie la
stilului resimtit! ca norm a naturalului. prin clasicitatca poeziei sale. Intuitia euclidian a
gustul clarittii i al echilibrului, prin spatiului geometric urmat de simul viu al
sentimentul exact al eroului, prin aflarea spatiului psihologic ori al celui romnesc, ii
confortului in zona comunului i nu a confer repere de structurare a poeziei. Ele nu
extremelor, prin discre)ia expresiei. Romantic ngduie sim)mntului de rclativitatc, propriu
ramane prin primatul sentimentului asupra romantismului. s se iveasc. Spatiul e
ratiunii, or tocmai in aria acestui raport st reazemul invizibil indicat prin detalii. El
duioia, simmnt in care-i trebuie cutat! sugereaz att stabilitatea i ideea general. ct
originalitatea. Duioia se exprim prin i regula i msura. Invocm in acest sens
intindere i nu prin tArie, ca respingnd ciclul Icoane din Carpai. Il. unde spatiul fizic
clamarea ori profilul acuzat prin care s-ar d adpost idilei dintre btrnul Caraiman i
recomanda. Aa stnd lucrurile. duioia lui t. steaua zilei gata s apun, ori. in V, strofcle:
O. Iosif nu e o scdere i nu izvorte dintr-o Vile rsun toate.! Dealurile 1iu rspund 1 i
lips de fofl, ci este o pozitie onestA fat de vijelios se-na/f 1 Pulberea departe-n fund. il
dicteul inspiratiei. Aa cum e, duioia )"'ale Sun dealul. \'alea sun, 1 St v::duhul s se
crea capodopere, fapt care in general nu se sparg 1 De tlngi nenumrate 1 Ce i::hesc in
observ ori se ignor. bolta larg... Sau, in IX: Jos. intre care, 1
Fiind un simmnt vag i nu unul Vitele mmeg : 1 n deprtare 1 Vilefumeg. 1
acut, duioia a trecut drept rspunztoare de Dorm muncitorii 1 Pe lng focuri: 1 Apele
impresia de minor, i nc trece. Or, in vorbirea morii 1 Murmur-n scocuri.
spontani!., termenul e asociat de indat cu Perceperea spatiului este evident in
acceptiunea axiologic, omul gndindu-se mai multe din creatiile poetului, exceleaz ns in
nti la valoare i apoi la acceptiunea muzical. capodopere, dintre care icoana carpatin
deci fizic. Cine nu face aceastA discemcre numrul VI. Doina. c cea dinti. Este inspirat.
poate lesne afirma c Schubert e compozitor indiscutabil, din Chan.mn d 'awomne de Paul
minor, ceea ce e fals, deoarece, privit valoric, Verlainc, poei din care, de altfel, a i tradus, in
Schubert e major. . . timpul unei convalesccnte din anul 1 902, pe
Muzicologul italian Giuseppe Zarlino, care i-a petrecut-o, ca invitat. la conacul
tritor in secolul al aisprezecelea, a definit in generosului Lcon Ghica din Dumbrvenii
termenii acusticii, aadar obiectivi, noiunea de nordului Moldovei, dar a evitat s traduc
major i minor in muzic. Acordul major se aceast capodoper a bietului Lelian. Totui, in
caracterizeaz prin faptul c Ierta, unul din cele timp ce Chanson d' automne e chintesen de
trei elemente ale acordului ( fundamentala, tcrta subicctivism (in cele trei strofc. prenumele
i cvinta) contine dou tonuri (do-mi), este personal je - eu intervine de trei ori). Doina c
mare deci, ceea ce-i confer atribute de perfect obiectivizatA: eul liric e absent. ceea ce

94

www.cimec.ro
o fortifica prin fermitatea concretului. Ca o Doina ilustreazA perfecta solidaritate a
sond ecograficli, ecoul masoanl, prin Muire, sufletului cu spa)iul, despre care vorbeau, in
spatiul montan parcur.; de cei trei haiduci: in conflictul lor de paternitate a ideilor mioritice,
prima strof, vocala A survine de 1 0 ori. in a deopotriv nobila iritare a lui Dan Botta i
doua i a treia, dialogul vocalnic se realizeazA emfaza tiranica a lui Lucian Blaga... t. O.
prin 12 interventii ale lui A i prin 4 ale lui , in Iosif rmne un maestru in redarea spatiului
timp ce in strofa ultima, ecoul se urzete printr finit, propriu intimit)ii confesive slivrite
o wagneriana succesiune a vocaleloru, o, A i indirect. Pe de alt parte, buna lui percepere i-a
e, pentru a inchide prin ultima treapt Aii asigurat reazemul necesar plsmuirii viguroase
(Pduri adnci), clocotirea i hohotirea a baladelor.
codrilor, motenitori de scurt durat ai
chiuitului haiducilor.

LA PERCEPTION DE L'ESPACE DANS LA POESIE DE T. O. IOSIF

En partanl de J "inanile de la classificalion d'un oeuvre lineraire eo classique ou romanlique, rauleur

remarque chez le poele roumain I. O. Iosif ( 1 875- 1 9 1 3) une excellenle perceplion de J"espace. aplilude de
nalure renforcer son classicisme. En meme lemps, en approfondanl la qualile maitresse de sa lirique. la duioie
(moi rournain intraduisible: lendresse, nostalgie). l'auleur y lrouve un anribul de son romanlisme.

www.cimec.ro
 TIMPUL I SPAIUL - DIMENSIUNI
ALE EXISTENEI PERPESSICIENE
Elena Uie

Timpul insti - acest neegalat tdmduitor al orgoliilor de tot .miu/

ne-a cuirasat in scepticism ca-ntr-o plato, gra(ie creia am rezistat
de-a lungul anilor ncercrilor de tot genul. dezamgirilor
i. mai cu seam, implacahilei melancolii .'
Perpessicius

Motto-ul, ales din inepuizabila izvorul acelor emoii este o obligaie de

scriitun1 perpessician, este o introducere in
tem, dar i semnalarea unui laitrnotiv al
existcn!ei sale - retragerea in sine, ceea ce este
echivalent cufundrii in studiu i creaJie.
Pendulnd intre spa!iul bibliotecii academice i
cel al propriei locuinJe (aici. inconjurat i
protejat de doamna vieJii sale Alice, ulterior,
de fiul su), i/sau, revenind, uneori obsesiv,
dar poetic i cald la spa!iul mirific al locului
natal, Brila i imprejurimile acesteia, alegnd,
de fiecare dat, frumosul. impresionabilul i
ceea ce rmne dup decelarea anilor, metod
utilizat i in cazul operei istorice i critice.
Perpessicius, a reuit s lase culturii romne o
oper inedit, ce ofer surse multiple i majore
de interes. Din acest unghi. o privire din
perspectiv spa!io-temporal asupra experien
!elor sale - personale, sociale, profesionale -
poate oferi o alt imagine asupra omului i
criticului, istoricului literar, poetului i
scriitorului. publicistului D. P. Perpessicius.
Perpessicius, dialectician prin formaJie
i, de ce nu, prin ascenden1a elin (tatl,
originar din lanina), a rmas intr-o permanent
translaJie intre azi i ieri, intre azi i mine.
ntre spaJiul mrginit (doar geografic) de
Dunre i cel al casei din Eminescu 1 22 .
Rememorarea i retrirea, pn la extaz
a emoJiilor estetice procurate de peisajul mirific
al copilriei i adolescen1ei este un exerciliu nu
doar de memorie i de desftare sufleteasc,
ct mai cu seam de nalt datorie moral:
" . . . pentru copilul ce s-a desftat in
oceanul de mueel al promontoriului, pentru
adolescentul care a rtcit intr-amurg pe
aleile cu roze ale parcului public i pentru
tnru/ care a cunoscut farmecele tunelului de
slcii impletite, ale Corolici, a reurca la
onoare. " 1
O punere in oglind a imaginilor celor
dou spaJii in care s-a refugiat de lume i s-a
regsit pe sine, in care a fiintat cu sinele i cu
persoanele cele mai apropiate i mai dragi,
casa printeasc din Brila i cea a propriei
familii din Bucureti. conduce spre vizualizarea
unor imagini feerice, uneori pline de senintate.
alteori acoperite de cenuiul tristelii. al grijilor.
al necazurilor inerente scurgerii timpului:
n .faa mea e malul copilriei mele.
Sml(al de mueelul cu capetele blonde. . . '
Or,
n mahalaua mut cu .faa ctre ap.
E mica noastr cas pe-un mal pe care-l .<ap
Necontenita vreme. A colo-n/re pereii
Sraci. sub coperiul pierdut de sub nmeii
ngrmdii de criv. asemenea unei sfime,
/i treci singurtatea. o. mam-ndurerat.
Rstlmcind in gndu-(i viaa de-altdat.
Zadarnic, ! Roata vremii a::i n-o mai poi
ntoarce:
Copila este moart. bialll-i prin 'pilale.'
Casa din Bucureti se relev. pe o alt
dimensiune a timpului, ca spaJiu al refugiului.
al linitii. al sanetuarului cunoaterii i creaJiei.
in casa din Bucureti a transbordat tot ce-i
putea aminti de Brila; aici a rezistat vnturilor
reci ale vielii i propriilor furtuni sufleteti.
Mica gradin. .. . un metru ptrat de
grdin/ De n-are o biat albin. De unde
1 Prefaii la Opere, 1, Editum penlnl Lilemlulil.
Bucureti. 1 966, p. 9.
' Mirajul Planului oraului Brila. din voi. ,.Scul i
larg", Opere, l, Edilum pentru Lilemlur.
Bucureti. 1 966, p. 68.
-' Mater dolorosa. ibidem. p. 56.

96

www.cimec.ro
s-i trag po/enul, 1 Nici ceara de fagure,
venerru/ . . . 4 impletire organic a douA forme de
viatA - vegetal i animal - este un spaiu
organizat i gndit in concordan cu omul
Perpessicius. Cunoscuta. fiindu-i afectiunea
pentru animalele de companie. acestea, trecute
intr-o altJi dimensiune temporar, venicia, nu
vor prsi micul paradis al grAdiniei casei din
Eminescu. realiznd, dialectic, o simbioz
perfecta. cu ceea ce reprezinta. viul, prezentul:
fn curtea plin de regine ale noptii 1 i
invadat de miresme. 1 Tu donni, de cfiva ani,
sub brazd./ .. ../ Dar tu vei fi absenr; 1 Cci
n-ai s poi s te desprinzi 1 Din hora - acestor
imp/acabile regine ale nopii, 1 Ce te-au vrjit
i nu vor s-i dea drumul _s De altfel, reluarea,
cu o plcere estetic aproape obsesiv, a spaiului
inundat de vegetaie, fie ca i crescuta. natural,
precum malul cu mueel al Dunrii ori
grdinia din Bucureti, este una dintre temele
favorite ale scriiturii perpessicienc. ntr-o
simbolic frtietate se compun i se descompun
imagini vii, ale unor plante ce pol crete aiurea
i a celor semnatc i crescute cu osebit grij:
Un rug de trandafir. o brazd de petunii
Zorele trmbind din goarne violete
Regine ale nopii in aiurri secrete,
Un disc defloarea-soarelui. a/ lunii.
i-un caprifoi cdelnind intreaga noapte ...
De altfel, contemplarea spaiului, de
cele mai multe ori ocazionatJi de incursiunile
critice, numite, cu o nobil modestie, meniuni,
ofer posibilitatea recurgerii la un limbaj de o
rara. frumusee, de un lirism ce ne duce spre
poetul Perpessicius, nclinaie la care, din
pcate, prea devreme a renunat. i, aici, iari,
ca un alt laitmotiv. recursul la Brila, Dunre,
Brgan . . .
,..Rareori am vzut un decor mai
impresionant ca acela ce se diterne ochilor
din cerdacu/ Agapiei din deal ... ; i rareori,
dei intr-un fel oameni de la Dunre. pe care o
vedeam zilnic de pe pridvorul suburbiei
noastre natale, cu vapoare/e, remorchere/e,
lepurile, brcile i lotcile ei pescreti, o
cltorie pe ap mi-a prut mai plin de
inedite miraje ca acelea cu plutele de la
Tarcu, pe apa Bistriei pin la Piatra.""
4
' 13 iulie
Un petic de rai. din ,,Adenda". ibidem. p. 296.
1960. ibidem. p. 292.
6 Pe valea Bistri(ei, in ,,Alte menpuni de istoriografie
literar i folclor (111).1963- 1 967 ", Editurn pentru
Literatur. Bucureti, p. 1 44 - 145.
www.cimec.ro
Experiena traumatizanta. a rzboiului,
al crei rezultat liric este volumul Scut i targ,
prilejuiete compunerea unei atmosfere
veridice de spital, cu fragmente de timp care ii
apropie pe pacienti de spaiul de dincolo,
altemnd cu alte fulgmente temporare in care
sperana, revine, nvioreaz i tonific; remarcm
iari recursul la perspectiva dialectic prin
punerea in relaie a antonimelor via\ - moane,
veselie - tristete. descurajare - ndejde:
Spitalul in ninsoare i in singurtate
E-un tintirim pe care 1-a npdit uitarea;
E-o linite de moarte. luminile de straj
Par candele aprinse in micife/inrae
Ce ard nepstoare pe venice lcae.
Dar vin apoi i zile cind tot spitalul este
Palatul unor zinefrumoase din poveste
Cnd slile pulseaz in dans de baiader.
Cnd tristele saloane snt vesele muzee. 7
Fr a intra in adncimca reflectiei
filosofice perpessicicne, punctJim aici doar pc
cea lcgatJi de raportarea la timp - in dimensiunea
lui fizic. de scurgere, trecere, nregistrat de
ceasul mecanic i de cel biologic, dar i a
timpului privit cu intreaga lui ncrctur de
sensuri i semnificaii; in aceast ultim
ipostaz, putndu-se vorbi chiar de un timp
perceput intr-un anume mod sau in altul.
Timpul, ca intreg al unei existente ncercat
amar de suferine este ilustrat de notaiile din
Jurnal in legtur cu boala mamei sale:
,,22 aug. 1932
De cind ateptam telegrama afla e cel putin ...
nesiguranta vieii - de la un timp (care>)
i visele astea din alt lume.
Ce via frustrat - a mamei.
Damnaiuni - nedreptate."'
i iari revenirea pe culmile speranei,
legal de amintiri plcute, intr-un timp al
implinirilor spirituale. Este etapa de profesoral
a lui Perpessicius in care, fie la Arad, Trgu
Mure, Brila sau Bucureti, momentele de
mulumire, senintate sunt, aa cum va remernora
acele timpuri. precumpnitoare in faa celorlalte.
7Mater dolorosa, op. cit. , p. 53-54.
Juma/, nsemnrile anilor '31- '33 in
.Manuscripturn". nr. 4/1976, p. l49.
 ,. . . . Dac a fost un timp n aceast nu
tocmai scurt carier, in care s fi cunoscut cu
adevrat fericirea de a m a/la la catedr, de
bun seam c acela este anul in care am
profesat la coala Normal din Brila. El
constituie pentru mine. intr-o carier expus.
la timpul acela, tuturor ncercrilor, o oaz de
lumin, de incntare i de plenitudine, la care
m gndesc i astzi cu emoie i ale crei
suave aduceri aminte mi consoleaz amurgul. "9
Remarcm in finalul acestor aduceri
aminte o melancolic bine temperat, M exces
de sentimentalism. Echilibru, cleganl i spirit
elevat. Acestea sunt, paradoxal, coordonatele
existeniale ale celui "tbcit de suferine".
Nu este de neglijat i un ah parametru
ce definete caraeterologie pe omul Perpessicius.
Eliminat n 9 iunie 1 948 din viata academic,
unde era (din 1 945) membru corespondent,
este invitat i accept s revin, in aceeai
calitate, n ,,noua" Academie a R.S.R Gestul
este de condanmat, de explicat, de inteles?
Poate fi catalogat drept un pact cu noua putere?
Rspunsul poate fi afmnativ doar ca urmare a
unei priviri fugare i nedrept globaliz.atoarc
asupra unui asemenea itinerar intelectual.
Din perspectiva distinciei intre o
aderare din pur interes personal, cu att mai
mult material i una cu reale motivri
profesionale - ultima cu siguranl aparine lui
Perpessicius -, a da urmtoarea dimensiune
acestei atitudini perpessiciene: detaare fa de
timp i spaiu, ceea ce ar putea insemna
detaare i chiar luare de distanl fa de
ideologia comunist i discipolii acesteia.
Mediul academic, chiar sub girul incorsctrilor,
dirccliilor i directivelor, rmnea, pentru
intelectualul de facturi! clasic, Perpessicius,
mediul potnv1t implinirii crezului su:
,,Adognd pagini peste pagini in marginea
unei literaturi pc care dac am nzuit
intotdeauna s-o nlelegem, i mai drept este c
totdeauna am iubit-o".'"
Iar iubirea de literatur a fost o
constant a vieii lui Perpessicius. Dorina de a
atinge un vis ce 1-a urmrit intreaga via -
citirea n original a lui Shakespeare-, 1-a
' 26 iulie 1 966, Din scrisoarea lui Perpessicius.
data!A 26 iulie 1 966, adresa!A primei promolii a
colii Normale din Brnila cu prilejul implinirii a
patru decenii de la absolvire in ,.Excurs
10
senlimental", p. 129-1 30.
Vezi inlerviul acordat de Perpessicius lui C.
Baltaz.ar in .,Universul literar". nr. 8/ 1945, p. 8.
www.cimec.ro
determinat s nceap studierea limbii engleze in
pragul celor 70 de ani! 1 1
Spirit universal, avnd vocaia marilor
opere culturale, Perpessicius, se tie, i-a
dedicat cea mai mare parte a vieii studierii
sistematice a operei lui Eminescu. Timpul -
necrutor ca msur a existenei pentru fiecare
dintre noi, s-a dovedit, pe aceast dimensiune,
generos cu Perpessicius, oferindu-i ansa s
realizeze, dei cu imense sacrificii. o bun
parte a gigantului proiect de editare critic a
operei eminesciene. Acceptnd, cu o senintate
olimpian faptul c propria-i contribuie in
acest domeniu s-a incheiat, cel mai de seam
eminescolog, cu sinceritatea i modestia-i bine
cunoscute, las un emoionant testament literar
celor ce vor trudi la editarea integral a operei
eminesciene.
..Ne mai despart 36 de ani de hotarul
din urm al secolului, timp in care citeva serii
de cercettori i pot trece, ca-ntr-un lucreian
mar al torelor (quasi cursores virai lampada
tradunt). fclia, din mn in min, pn la anul
2000 . . .
implinindu-se-va, oare, minunea atta
timp rivnit, ns pe nedrept reclamal inainte
de vreme? Le va fi dat, oare, celor din pragul
veacului XXI s salute ediia in foarte multe
volume, integral i critic, a operei lui
Eminescu? N-ar fi exclus. Cu condilia, totui,
s se pregteasc nc de pe acum. Iar o dal
ajuni la liman, s recunoasc franc c
altcumva nu era cu putin, c tnguirile de
pn arunci fuseser nejustificate i c editorii
dinaintea lor pot s doarm linitii in linoliile
lor de veci. Pentru c fiecare dintr-inii, ne
vom fi fost fcut, in felul su, datoria. " "
Demnitate, contiina datoriei mplinite
i am adoga, pe deplin mplinite. sunt
coordonatele atitudinii perpessiciene la
trecerea "portii" dintre cele dou lumi. Ce
altceva ar insemna deviza. credem noi, ce 1-a
insotit intreaga via!? ..Cnd intri n moarte,
ine fruntea sus!"
Despre moane, neliinl. notaii
fulgurante, - dar care pot constitui punctul de
plecare in sondarea metafizicii perpessiciene -,
de felul: "Dar dac prin imposibil tot mai
1
1 Cf. Horia Oprescu. Perpessicius aa cum a fost,
in ,,Excurs sentimental". Muzeul Literaturii Romne.
1 : Scri.mare ctre editorul eminescian. integral. din
anul 1000 in .,Alte men1iuni de istoriografie
lilerarii i folclor" (III) 1 963-1 967, p. 63 - 64.
Editura pentru LiteraturA, Buc ureti . 1 967.
98
suntem dup moarte i moartea nu-i altceva
dect o letargie?
Atunci nu e chin mai mare ca moartea.
S suferi i s nu poti fugi nicieri, dincolo de
moarte. Dar dac ar fi geologii i ere postume,
de cari nu avem idee?"11
Alteori, evocri ale fiintelor dragi deja
anate n sferele astrale, uneori nu lipsite de o
aneorare n realitatea zilei, unde pragmaticul
este privit cu ngduintA i o uoar ironic:
Toi vom intra, rind pe rind. in pmnt,
n timp ce rachetele i sateliii artificiali
Vor continua s-nfooare cu traiectoriile lor
Pmntul cu sacre bandaje. ca pe-o mumie.
Numai de nu I-ar stnge prea tare
i n-or Sl!(eri bietul Pussy. alia< domnul
Recamier,
Ce doarme sub brazd. cuminte,
n a/ba-i cutie de brad. . . !14
Sau:
n alb, din nou, sunt :idurile 1ruite
i gropile pavajului, ici-colo. refcute,
n verde, poarta revpsit.
i (evite de gaz metan. aproape instalate.
n ateptarea branamentului.
La iarn. Pussy, vom avea cldura
Ati(ia ani. necontenit rivnit./. . . .1
Dar tu eifi absent;
Cci n-oi s po(i s te desprinzi
Din hora-acestor implacabile regine ale nop(ii,
Ce te-au vrjit i nu vor s-i dea drumul. "
O inedit modalitate de exprimare a
mbinrii dialectice a teluricului cu astralul, o
viziune original, (cum s fi fost altfel ns),
asupra existentei fmite a omului i in msur
egal cosmic, toate ambientate cu fin umor i
o delicat exprimare a sentimentelor:
Totodat, descoperim la Perpessicius o
dragoste de viatA ce vibra n fiecare cuvnt, n
fiecare gest, pornit din trupul plpnd, ncercat
de atroce suferinte, o raportare responsabil
fatA de viaa - timp pe care ne-a dat-o
Creatorul, valorificarea fiecrei clipe, cu
acribie dus pn la invc11unare de multe ori,
cu contiina efemeritii dar i a pretiozitii
existentei, limitate, aici. Intr-una dintre
u Juma/. 32-33, in
nsemnrile anilor
..Manuscriprum". ibidem. p. 154.
14 Grdina lui Pussy. din ,Adenda", ibidem, p. 290.
" 13 iulie /960, ibidem, p. 292-293.
www.cimec.ro
scrisorile adresate lui C. D. Zeletin, scrisoare al
crei coninut este legal de tot mai greaua
povar a continurii proiectelor de o viatA din
pricina pierderii vederii, impresioneaz tenaci
tatea. care de altfel 1-a nsoit n ntregul
demers creativ: ,,Mai grav e ca nu m decid s
abdic. "" i, mai departe, spaima cderii
dcfmitive n intuneric, ntunericul unei alt fel
de mori, desigur, cel mai greu de acceptat de
ctre cel ce i-a fcut din scris i citit o
adevrat profesiune de credintA: " M ia groaza
viitorului. De trei luni c la Zeiss o comand . . .
Scuz alunecarea n marasm i ncant"1 7
i, poate, cea mai penetrant fapt de
cultur n contiina noastr a nemuririi lui
Perpessicius este revista Manuscriptum,
gndit de fondatorul ei s triasc prin texte
ale celor ce nu mai sunt in viat. ,,Aici scriitorii
sunt mereu activi: ei public texte noi, adic
necunoscute, cele mai multe inedite, ca i cum
ar fi n viat i n lucrare, scriind perpetuu n
eternitatea n care s-au retras. " "
lat aadar cum viata lui Perpessicius,
delimitat temporar ntre 1 89 1 - 1 97 1 , privita. ca
scurgere a 80 de ani, a nsemnat, dup
experiena - mutilatoare fizic i traumatizanta.
sunetete de pe dealurile Muratanului, o lupt
continu cu infirmitatea. pe care a nvins-o
eroic, nv)nd s scrie cu mna stng. O
lupt deasemenea cu timpul - pe care
Perpessicius l devora, neajungndu-i niciodata.
pentru proiectele sale; iar pierderea treptat a
vederii, o alt suferint atroce, mai cu seam
din perspectiva ncetinirii i, inevitabil, a
imposibilitii de a mai citi i de a mai scrie,
dou dintre indeletnicirile care i-au marcat
existenta. 1-a nvins pe cel pe care viata nu-l
invinsese.
1 Scrisoare din 20 august 1 965. reprodus.
fiagmentar, in Sufletul lui Perpessicius era unul i
acelai in realitatea biogra{icd i in biografia
operei. C. D. Zeletin in ..Convorbiri despre
Perpessicius", Marcel Cribana, Editura Pandom,
Bucureti, 1973. p. 159.
1 1 /dem.
1K
A)exaodru Condeescu. Manuscriptum" poate
tri ca o bibliotec vie a Mu=eului literaturii. in
revista .Arge", nr. 4/ 2005.
99
 TIME ANO SPACE - DIMENSIONS OF THE EXISTENCE AT PERPESSICIUS

During a lifelime wbicb was nol spared lhe suffering - like some serious. physical ones. some olher
just as grave. but conceming maners of the heart -. Perpessicius bas succeeded in leaving behind, as heritage for
lhe Romanian culture, a work as monumental as it is original. which still offers plenty of room for
interpretation. Thus, an oul look ftom a space-lime perspective on his experiences - personal, social,
professional - can give new elemenls lo lhe well-known image of lhe man. lhe literary critic. the poet and
writer, lhe publicist D. P. Perpessicius. This study aims at exploring lhis, lhrough biographical details, as well as
clues included in his work.

www.cimec.ro
 TIMP I SPAIU N POEZIA LUI GEORGE BACOVIA

Mircea Coloenco

1. TIM P - SPAIU - SPIRIT

- pozitia. distanta, mrimea, forma, intinderea
1. Matricea timpului -, n limitele a trei dimensiuni. Totui, n
versiunea mecanicii cuantice, se poate sustine
in procesele cognitive, printre care se reversibilitatea timpului, iar, n fizica teoretic
numnl prelucrarea experienei, perceptia i i n geometriile neeuclidicnc, spatii cu mai
memoria, precum i gndirea, o problem putin ori mai multe dimensiuni dect trei.
fundamental o constituie natura timpului. in filosofia tiintei, admiterea mai
Timpul este o curgere 0 Dinspre trecut multor concepte aparent contradictorii ofer
spre viitor sau invers ? Curgerea lui este posibilitli nelirnitatea de intelegere i
constant sau nu ? Dac nu curge, care e cercetare a rezultatelor procedurilor structurate
conceptul care il definete ? Timpul este sau nu ntr-o anume paradigm. Astfel, se elimin
in afara existentei ? Este in mod infinit abordri rigide/mecanice, fcnd loc celor
divizibil ? Care-i sunt pJ1ile i directiile ? llexibile i creatoare, dar i nlocuirii
Timpul are un inceput i un sl
arit ? Exist perspectivei pozitiviste despre tiint, vzut
timp fr evenimente ? doar ca un set de propozitii abstract, rational i
Formulrile lui Aristotel i structural logic.
paradoxurile timpului - spaiului ale lui Zenon Cuvntul timp. in limba romn, are
au nlmas aceleai din Antichitate. Nici Sextus desccndenl latin (lempus. -oris), fcnd parte
Empiricus nu le-a dat de capt, iar solutiile au din zestrea motenit. La strbunii notrii,
fost exprimate de AUb'llStin, Leibnitz, nscmnase, la nceput, "temperatunl, cldur",
Berkeley, Kant, Bergson. Fi losofia/Mecanica ca in sanscrit, de unde "timp bun sau timp
cuantic .a.m.d. nlu", pentru ca s!i se ajung la ideea abstract
Aadar, nu exist nlspuns facil pentru de "durat". in prezent, cuvntul timp are n
a denumi/defini timpul. limbajul nostru cinci etaje de sensuri: 1 . form
in procesele prccognitive, a capacittii fundamental a materiei; 2. derivatele lui n
paranormale de a prevedea evenimente inainte actiuni i evenimente: durat. perioad. onl, zi,
ca ele s se petreac, se ridic, de asemenea, sptmn, an, epoc, fenomen etc.; 3. stare an
ntrebri consistente despre timp, cauzalitate i aunosferei; 4. fazele/momentele unei micri,
fLXitate. Traditional, se consider ca fiind operatii. fenomen etc.; 5. categorie gramatical
nzestrat cu pretiinl este doar Divinitatea, specific verbului 1
iar fenomenele paranormale (studiate de Cuvntul spa{iu, de asemenea, cu
parapsihologie), printre care telepatia, descendcnl din latin (spatium), avea la
psihokinezia i supravieuirea dup moartea romani intelesul de ,.loc de alergare", apoi, de
trupeasc, s-ar datora unor puteri ale min!ii. ntindere n timp, durat, vreme". Pentru
Aadar, ce este timpul ? Se poate vorbitorii de limb romn, arc patru etaje de
confunda cu spiritul ? sensuri: 1. form obiectiv i universal a
existentei materiei; 2. ntindere nemrginit
2. Timp i spaiu care cuprinde i corpurile cereti; 3. loc,
suprafa\, ntindere limitat; 4. loc liber ntre
Timpul, form de baz a oricrei dou obiecte2
existen1e a viului terestru, asemenea spatiului, in acceptia newtonian, notiunea de
care fiin!eaz mpreun ntr-o dihtomie timp este absolut, independent de materia n
intrinsec, sunt categorii filosofice micare, de spa{iu, n comparatie cu teoria
fundamentale. Timpul exprim succesiunea i relativittii care considenl spatiul i timpul in
simultaneitatea ireversibil a proceselor
realittii obiective, iar spaiul - ordinea
1 DEX, 1 975, p. 954.
2 DEX.
reversibilA a coexistentei obiectelor lumii reale
1975, p. 880.

101

www.cimec.ro
interdependen ca materie in micare, o
entitate ingemnat.
3. Timp i spirit
Spiritus, in limba latin nseamn
"respiraie, viatA, suflet, minte". n accepia
modern, la care facem referire, este factorul
ideal al existenei, sinonim contiinei, gndirii,
raiunii, dar i ca fiinll imaterial, duh, suflet.
n spiritism, ca doctrin ocult, spiritul este
substana ultim a lumii, credina c intre vii i
mori spiritele lor comunic prin ac1iunea unui
medium. La Hegel, nu se confund spiritul
individual, social i politic cu cel absolut spre
care este orientat istoria lumii.
n religia cretin rsritean a
primelor opt secole de dup Cristos, exist o
convergen intre curentele fi losoficc de
inspiraie greac cu cele latine, privind
definiia timpului asupra evolutiei
comunitilor dup intrarea/intruparea in istorie
a Fiului lui Dumnezeu. Astfel, a aprut ideea
de timp i dincolo de timp: "Dar existena mai
presus de timp a fpturii nu e ca vcnicia Celui
ce e mereu acelai. Ea e micare in jurul celui
venic i nu e micat ca Acela; srabi/irarea ci
se datorete micrii in jurul Lui. Fptura nu
are prin sine venicia, ci numai ca o participare
la Cel venic." (Dumitru Stniloaie)
"O micare etern implic o nemulumire
etern a spiritului cu starea la care s-a ajuns.
Sinteza intre srabililale i micare in
Dumnezeu este soluia pe care au evideniat-o
reprezentanii filosofiei patristice, vizavi de
dcfmitia vieii eshatologice."'.
Aadar, Dumnezeu arc timpul in El. iar
veacul nu se poate descifra fr eternitatea lui
Dumnezeu. Slritul lumii nu nseamn
moartea universului, ci intrarea in eternitate.
n hinduism. axate pc Vede, conceptele
centrale ale gndirii indiene se afl in alman,
brahman, karma, moksha i samsara. Arman
este o unitate etern, dctintoare perpctu a
pcrcepiilor i atributelor trectoare care
alctuiesc viaa. Acelai principiu, in budism,
reprezint sinele ori sufletul conceput ca fiind
dincolo de sinele empiric. negnd existena lui
atrnan hindus, ntruct budismul distinge sinele
de suprafa/sinele fals de sinele adevrat
descoperit prin exerciiu spiritual. Atingerea
nirvanei, a strii radioase, se obine urmnd
3Gheorghe F. Anghelescu. Timp i dincolo de limp,
Edi tura UniversiiAiii. Bucureti. 1 997. p. 143.
www.cimec.ro
calca - cu - opt - ramuri, de iluminare. intr-un
prezent continuu.
Spiritul, in concepia hasdean4, arc
viaa proprie dup moartea corpului fizic.
Experienele fcute cu diferiti mediumi i in
prezena unui grup select de discipoli,
introducnd in procesul de studierea mani
festrii spiritelor celor decedai fotografierca
acestora, pentru a nltura orice fel de dubiu
sau de metode subiective, au fost consemnate
rezultatele in cadrul fiecrei edine de
spiritism. Apoi, au fost prezentate concluziile
in cartea Sic cogilo ( 1 890), iar o alt parte,
neprelucrat pentru tiprire, mpreun cu
fotografiile executate au format un prim
material publicat de noi in anul 2000.
mentionat mai sus. Studiile/prcsupozitiile
savantului de la Castelul din Cmpina au
caracter tiinific, mai mult. i de credint
religioas. mai puin, in pofida faptului c 8. P.
Hasdeu a crezut invers, considcrnd c este
initiatorul religiei-tiine a sufletului. Cci, in
consemnrilc/rezumatele cdintclor de
spiritism. el arc notat ideea-concept a unui
timp parapsihologie pe care il triete
mediumul, deosebit de timpul fizic al edinei
reale in care se desfoar convorbirea lui cu
spiritul mortului.
Despre un rimp parapsihologie se face
vorbire intr-o lucrare lexicografic de Ioan
Mamula i Corin Bianu', dovedit in testri de
laborator.
II. TIMP - SPAIU - SPIRIT - POEZIE
n excursul nostru. am punctat pn
a1c1 principalele elemente ale ideii de timp
spaiu in cinematica clasic (spaiul euclidian +
timpul universal). spaiul timpul
cvadridimensional (Minkowski). precum i in
teoria relativitii restrnse a dinamicii
(Einstein), in paralel cu noiunea "spaializllrii
timpului" (Bergson); a timpului spiritului/
spiritual timpului, sintagme care au cu totul
alte conotatii.
Pentru marele public. timpul rmne
numrul micrii (Aristotel). iar micarea,
rezultatul timpului (Emilc Picard).
La George Bacovia, timpul ca
dimensiune cosmic este prezent intr-o anume
4 B. P. Hasdeu, Protocoalele edin(elor de spirirism.
Editura Saeculum, Bucureti, 2000 .
'
Editura Corvin. Editura RAI. Coresi. Bucureti.
1997.
102
structur difuz, nu att in raportul durat cadrul poeziilor baciviene. cele trei clase
eternitate, ci intr-o clasificare profan, chiar temporale le-am gsit integrate aa: a) trecutul
lipsit de forme religioase/tiintifice. Timpul la apare mentionat de zece ori in ase poezii, ca
el nu este individualizat, pentru a cpta o substantiv, dintre care un vers e demn de
important deosebit, devenind sacru, de mentionat: "Ale vremurilor fructe coapte 1
srbtoare, fast/nefast. Nu a intrat nici in nchid trecutul ca mntuire" (Balad, voi.
speculatia religioas de a-1 gndi intreg, pentru Comedii in fond). i de alte dou, ca adjectiv;
a fi numit principiu originar ori persoan b) prezentul este inclus o singur dal, ca
divin (Kronos ), nici opus veniciei. Timpul, la substantiv: "Adnc, prezentul, nchide tomul..."
George Bacovia, face parte din sfera (Belug, voi. Cu voi... ); c) viitorul este
secularizrii, in sens metaforic, al penetrrii mentionat de cinci ori n patru poezii, ca
elementelor profane in domeniul religios, aa substantiv, i de patru ori, n trei poezii, ca
cum, in religia islamic, Mahomed adjectiv, pendulnd de la starea de anticipatie:
polemizeaz cu cei care spun: "Doar timpul te "Eu prevd poema roz a iubirii viitoare. . . "
omoar". La Bacovia, versul "Cnd bate (Poem in oglind. voi. Plumb) la ceea de
satanica or" (Miezul nop{ii, voi. Scntei invocare: "0, vino odat. mret viitor!" (Poem
galbene) nu are aceeai directie. Cci, la final, voi. Cu voi. . . ). Concluzia este fireasc:
miezul noptii, de exemplu la Occidentali, s-a George Bacovia a fost un pestmtst I un
nscut Cristos, iar, la noi, in zestrea spiritual vistor, deopotriv. i rupt de prezentul
autohton, la miezul noptii, Miezil, care e un imediat.
duh ru, te pocete, dac nu te gsete acas. n cea de a doua sistematizare, am
Asrfel, in raport de ceea ce am tinut cont de perodizarea timpului in unitti de
prezentat in prima parte a excursului nostru, succesiune intrinseci. de msurare: an solar,
timp-spatiu in opera bacovian are cu totul alte anotimp (primvar-var-toamn-iarn), luna
destinatii. Pe msur ce autorul se refer la calendaristic, sptmn. zi (dimineat -
schimbrile corpului i a activitilor lui, in amiaz- amurg - sear - noapte). or (minut
cuprinsul unei poezii, acestea sunt trecute prin secund). n total, este vorba de 2 1 de
filtrul timpului interior. echivalent cu succesiunea cuvinte/leme principale, cu trei rnduri de
strilor fiziologice, umorale, mintale. psihice, sinonime, continnd alte cinci leme.
care structureaz constitutia fiintei poetului. Pentru ierarhizarea acelora, am apelat
Axa temporal hacovian este eterogen, la lucrarea Concordan{a poezii/ar lui George
confundndu-se cu cea spatial prin integrare. Bacovia. realizat sub auspiciile UniversitJii
Pentru a fi mai expliciti. am stratificat "Babe - Bolyai" din Cluj-Napoca, Facultatea
timpul solar in unittile cunoscute: trecut - de Litere. de ctre Marian Papahagi. Sanda
prezent - viitor, ieri-azi-mine, ani-anotimpuri Cherata, Emma Tmianu i Teodor Vucan
(primvar-var-toamn-iarn), luni-sptmni din cadrul Centrului de analiz a textului6
- zile - ore - minute - secunde, dei timpul interior Cercetarea fcut de universitarii clujeni a avut
(fiziologic/psihologic) nu poate fi evaluat in la baz ediia critic' datorat lui Mihail
acest fel. cci vrsta cronologic nu corespunde Petroveanu i Corneliei Botez.
cu cea adevrat/real, care este o stare Constatarea cercettorilor clujeni este
organic i functional, iar micrile ritmice i sever: George Bacovia a folosit in poeziile
reversibile se altereaz in cursul vietii. sale un numr de 2593 de cuvinte conf. Lista
Aadar, mc1 in creatia poetic lemelor in ordine alfabetic", intr-o frecvent
bacivian timpul - spaiul nu are aceleai diferit, de la rangul 1 (prepozitia de. cu 655
valori/triri/definitii de rang egal in situatii de aparitii) la rangul 76 (verbul a zvcni. cu o
similare, ntruct poetul a conceput i scris singur aparitie, alturi de alte 1 270 cuvinte/
poeziile intr-o anume perioad a vietii i le-a leme nregistrate deasemeni o singur dal),
publicat/editat intr-o alta, mai trzie! Astfel, conf. Lista lemelor in ordinea descresctoare
perioadele de creatie nu coincid cu cele oferite a numrolui de apari{il. dintr-un numr de
publicului prin tiprire. (Acest lucru ine de
studiul laboratorului su de creatie i nu intr
6 Editura Echinox. C1uj -Napoca, 1 999, p. 496.
in tema excursului nostru).
O prim sistematizare a fost cea a
1 George Bacovia. Opere, Editura Minerva.
Bucureti, 1978.
Op. cit. Anexa 1, p. 443-460.
periodizrii timpului n cele trei categorii: '
Op. cit., Anexa 2. p. 461-478.
trecut - prezent_- iitor (ieri - azi - mine). n '

103
www.cimec.ro
460 de poezii, cte fuseser pnA atunci celelalte sinonime - perioad. intenal.
aparinnd lui. rstimp, rgaz, durat, care nu apar niciodat
Pe lista /scala descresctoare, n aria in aria lexical bacovian. La fel, cuvintele/
lexical dedicat timpului, pe primul loc se uniti temporale: lun (calendaristic),
situeazA cuvntul/Ierna noapte (rang 1 9, cu 1 08 sptmn i secund, precum i btaie, din
apariii), la care se adaugA sinonimele sear (r. vocabularul muzical.
6 1 , 16 a.) i nocturn (r.67, Sa.). Urmeaz, n Concluzia este fireasc: poezia lui
ordine descresctoare, alte 1 8 cuvinte/leme: George Bacovia aparine unui introvenit/
toamn (22 r., 94a.); amurg (39 r., 40a.); zi (39 agorafob nocturn, al toarnnelor putrede,
r., 42a.); iarn (43 r., 35a.); an (52 r., 26 a.); desprins din spaiul tem, un "zburtor cu negre
or (56r., 22a. ), mpreun cu sinonimul ceas plete" din alegoria emincscian.
(72 r., Sa.); azi (S9 r., 1 8a. ); primvar (61 r., Dintre lemele/cuvintele prezentate ca
16a.); var (68 r., 9a); diminea (73 r., 6a.); uniti temporale, au semnificaii exo/
minut (72 r., Sa.); amiaz (7S r., 2a); anotimp ezoterice, cu profunzimi simbolice i nu
(76 r., l a.); spaiu (76 r., l a.). CuvntuVIcma numai, doar opt din cele menionate de noi:
vreme se afl in rangul 37, cu 43 de apari!ii iar timplspa(iu, noapte. amurg, an, dimineaf,
sinonimul timp, de rang 6S , cu 10 apariii, i amiaz, anotimp. Vorbirea despre aceste
epoc, de rangul 76, cu o singur apariie, sunt semnificaii face pane din tema unei alte
vitregitc comparativ. Dar ce s mai vorbim de comunicri.

TIME AND SPACE IN THE POETRY OF GEORGE BACOVIA

The essay is structured in two parts: time-space-spirlt (1) aod tlme-space-spirlt-poetry (Il). In lhe
first part. lhe time enlity is preseoted alone, in ils malrix. and !hen in match with the space and, respectively,
with lhe spirit. In lhe second part. ali these entities include also the poetry of George Bacovia, so the
specilic/unchangiog dimensions could be delined in bis work and. implicilly, the self characterization of his
lilenuy creation.
In decreasing order, to the 460 analized poems. composed by 2593 words. the mosi frequent temporal
motions are: oight ( 1 08 mentioos), fali (94). dawn (40). day (42), winter (35), bour (27). year (26), today
( 1 8). spring ( 1 6), moroing (6), arterooon (2).
The words time and weatber (with 17 and, respectively. 43 mentions) have symbological profusions,
togelher with oight, dawo, year, moroing, afternoon. season. whicb can be eolarged lhrough exoteric/esoteric
connotations.
To cooclude. the poetry of George Bacovia belongs to an introvert!suiTering of agoraphobia. nocturn
creator, a creator ofthe rollen falls, detached from the temary space ioto the sublime astral zones.

www.cimec.ro
TIINELE NATURII
AVIFAUNA ACVATIC DIN ZONA DUN RII DE JOS
NTRE CLRAI I GALAI

Nicolae Onea

Introducere: defileul dunarean al Portilor de

Sectorul romnesc al Dunrii cuprins Fier (1), se desfoar intre
ntre localittile Ctrai i Galai corespunde, localitile Bazia i Gura Vii;
din punct de vedere geografic, zonei cunoscute cmpia dunrean de tcrase a
sub numele de Dunrea de Jos. De asemenea, Olteniei (II), cuprinde zona dintre
aceast zon mai purta i denumirea, perfect Gura Vii i Olt;
justificat pn jurul anilor '70, de balta culoarul dunrean de sub Bumuz
dunllrean. (ITI), intre Olt i Argeul inferior;
Pornind de la aceast scurt prezentare balta dunreanll din dreptul
a cadrului geografic al zonei luat in studiu, Mostitei i Brganului (IV),
vom incerca s argumentm motivele care ne corespunde sectorului dintre
au determinat s iniiem cercetarea avi faunei vrsarea Argeului i Brila;
acvatice intre Ci!larai i Galati. valea Dunrii maritime i delta
Argumente geografico-islorice: (V). reprezint ultimul sector al
Studiul amnunit al componentelor Dunrii romneti, cuprins intre
peisajului geografic de pe traseul romnesc al Brila i vrsarea fluviului in
Dunrii a scos in eviden prezenta a cinci zone Marea Neagr.
distincte ( lanovici i colab., 1 969) (Fig. 1 ):

Fig. nr. i colab . . 1 969)

1 . Regiunile fizico-geografice ale Vii Dunarii (dup lanovici
dunrean al PoJ1ilor de Fier; Il - cmpia dunrean de terdse a Oheniei; JJl -
1 - defileul
culoarul dunrean de sub Bumuz; IV - balta dunrean din dreptul Mostitei i
Brganului; V - valea Dunarii maritime i delta.

Balta dunllreanll tt are limita i bli. Astfel, existau dou zone cu dou
inferioar dup vrsarea rului Arge in denumiri generice: Balta Borcei (sau Balta
Dunre i se termin la Brila. Folosirea Ialomitci) cuprins intre bratele Borcea i
termenului de balt att in limbajul popular, Dunrea Veche i Balta BrAilei, dintre bratele
ct i in cel de specialitate, s-a impus ca Dunrea Veche i Dunrea Nou.
urmare a existentei unei retele imense de lacuri

1 05
www.cimec.ro
 Specific pentru sectorul blii dunrene
a fost prezenJa aproape in exclusivitate a Juncii
inundabile, favorizat de relieful de cmpie
joas, inundabil., a Dunrii. De aceea, despre o
adevrat lunci! a Dunrii se poate vorbi numai
de la Cl.rai i pn in Delta Dunrii. Studiile
geografice au artat c dezvoltarea maxim a
Juncii inundabile s-a semnalat intre braele
rantificate ale Dunrii: Borcea i Dunrea
Veche, respectiv Dunrea Veche i Dunrea
Nou, ceea ce corespunde celor dou. bli:
Balta Borcea i respectiv Balta Brilei.
n prezent, prin modificrile agro
ameliorative efectuate intre anii 1 964 i 1 970,
specificul regiunii (pienjeniul de bli i
grle) a disprut aproape complet, i odat cu
acesta i cele dou mari bl(i, singura zon
rmas in regim liber de inundaie fiind Insula
Miel a BrAilei.
innd cont de aceste elemente,
intenia noastr este aceea de a studia
ornitofauna din zona fostei bli dunrene,
respectiv in arealul unde au existat cele dou
mari zone umede din lunea Dunrii: Balta
Borcea i Balta Brilei.
Argumente tiinifice:
Fiind una dintre cele mai importante
zone umede din ar i de pc cursul inferior al
Dunrii, arealul cuprins intre Clrai i Galai
prin cele dou mari bli dunrene, Balta
Borcea i Balta Brilei, a adpostit o faun i o
flor deosebite, specifice ecosistemelor
acvatice i de ecoton.
Literatura de specialitate ornitologic
nu abund in informaii cu privire la avifauna
din zona Dunrii de Jos. Cu toate acestea,
studiile existente ne semnaleaz prezenJa unei
omitofaune foarte bogate, in general, i a unei
ornitofaune acvatice, in special.
Astfel. Batschi, in Sosirea psrilor in
primvara anului 19 08 in Romnia, la Brila
( 1 908) i Migraia psrilor la Brila ( 1 909),
prezint succint cteva dintre speciile
migratoare observate in Balta Brilei la
inceputul secolului al XX-lea.
Beckrnann ( 1 930), in articolul
Colmbus griseigena pa5re cloci/oarefrecvent
in Balta Brilei, face referiri la prezenJa
corcodclului cu gt rou ca pasre clocitoare
frecvent in Balta Brilei.
Dombrowschi ( 1 946) in Psrile
Romniei, voi. 1. i Linia ( 1 954 i 1 955) in
Psrile din R.P.R., voi. Il i lll, consemneazA
prezenJa majoritii psrilor acvatice
www.cimec.ro
observate in Romnia i in zona bllilor
Borcea i Brilei.
Papadopol ( 1 965 ), in lucrarea Studii
asupra ornil()(aunei lezerului Clrai i Sud
Vestul Blii Borcea (Balta Jalomiei), prezint
rezultatele cercetrilor efectuate intre anii
1 962-1 963, att pentru lacul Clrai, ct i
pentru blile din imediata vecintate. Autorul
semnaleaz prezenJa unui numr de 1 90 de
specii, dintre care unele foarte rare pentru
fauna Romniei.
Vespremeanu ( 1 966), in Cercetri
asupra coloniilor de psri din zona
complexului de bli Ciilrai realizeazA un
studiu asupra coloniilor de psri formate in
zona complexului de lacuri Cl.rai. Lucrarea,
cuprinznd date din perioada 1 958 - 1963,
prezint diferite aspecte biologice i ecologice
observate la cele 23 de specii de psri
acvaticc coloniale.
Alte lucrri, de dat mai recent, dup
1 980, fac referiri asupra avifaunei din fosta
Balt a Brilei, respectiv Insula Mic a Brilei,
sau din zonele limitrofe acesteia.
Nstsescu i Ceauescu ( 1 9 8 1 ) , in
lucrarea Unele aspecte privind bazele
ecologice ale proteciei avifaunei din Insula
Mic a Brilei, realizeazA o prim incercare de
prezentare a ctorva specii din avifauna Insulei
Mici a Brilei, punnd un accent mai mare pe
influiencle negative ale factorilor antropici
asupra vietii psrilor.
ntr-o manier asemntoare. date
despre psrile din Insula Mic a Brilei gsim
i in lucrarea dnei Dumitrica Albu ( 1 993):
Rezenaii naturale, zone protejate i mom1mente
ale naturii din inuturile Brilei, capitolul
Rezenaia natural Insula Micii a Brilei.
O abordare sistematic, in care speciile
semnalate sunt prezentate intr-un mod mult
mai riguros, tiinific, gsim in lucrrile lui
Petre ( Observaii ornitologice la Balta
lalomiei i in Rezenaia Mnuoaia-Chiciu
Popii, 1 997) i Onca ( Contribuii aduse la
cunoaterea ornitofaunei din Insula Mic a
Brilei. 1 995; Contribuii adu.e la cunoaterea
aifaunei din zona iezerului Dobrele, 1 996:
Caracterizarea avifaunei acvatice din zona
stepelor naturale i a luncii Dunrii, 200la;
Ornitofauna din Insula Mic a Brilei, 200 l b;
Ecologia i etologia psrilor de ap din
Insula Mic a Brilei, 2002).
Lipsa unor studii de sintez care s
caracterizeze avifauna din zona Dunrii de Jos,
a reprezentat unul dintre motivele tiintifice
106
care ne-au determinat s incepem cercetarea
omitofaWJei dintre Clrai i Galai. n
condiiile apariiei WJor noi ecosisteme,
antropizate, ca unnare a indiguirilor malurilor
Dunrii i a dispariei zonelor inundabile,
precum i a modificrilor hidrotchnice recente,
dar i variaii lor climatice din ultimii 1 O ani, se
impune efectuarea unui studiu amnunit
asupra faunei (i nu numai), i in special
asupra omitofaWJei, ca element faunistic
preponderent. De asemenea, atenia noastr s-a
indreptat asupra psrilor acvatice innd cont
de faptul c pentru zonele umede prezena sau
absena acestor specii (sau doar a unora dintre
ele) reprezint cel mai sigur indicator de
echilibru ccologic al ecosistcmelor acvatice.
Materiale i metode de lucru:
Observaile omitologice pentru zona
Clrai - Galai au demarat in anul 2004 i
sunt programate a se desfllura pn in 2008.
Studiul iniiat de noi cuprinde 2 etape de lucru:
1. 2004-2005: studiul fenologic,
calitativ i cantitativ al avifaWJci
acvatice
I l . 2006-2008: biologia i ccologia
avifaunei acvatice
Realizarea primei etape (precum i
pentru cea de a doua etap) presupune
utilizarea unor metode i materiale de lucru
specifice. n acest sens a fost stabilit urmtorul
protocol de lucru:
Alegerea puncte/ar de observaie
Alegerea pWJctclor de observaie (P) s
a realizat innd cont de mai muli factori. n
primul rnd atentia noastr s-a indreptat spre
ccosistemclc acvaticc din zona DWJrii de Jos,
care s fie reprezentative att pentru fluviul
Dunrea. ct i pentru fosta lunc inundabil.
Aceast alegere a fost condi]ionat i de
rezolvarea problemelor legate de accesul spre
aceste zone umede.
Au fost selectate 7 puncte de lucru
( fig. 2):
1 . Ferma piscicol Cioeneti Uudeul
Clrai) ( P I )
2. Lacul Clrai Uudcul Clrai) (P2)
3. Zona Pod Giurgeni - Vadu Oii Uudeul
lalomita) (P3)
4. Insula Mic a Brilei Uudeul Brila)
(P4)
5. Insula Fundu Mare Uudeul Brila) (P5)
6. Bl]ile Corotica - Poala Alb - Ochiul
Boului Uudeul Brila) (P6)
www.cimec.ro
7. Zona Dig Brila - Galai Uudeul Brila)
(P7)
Materiale
Pentru observarea avifaunei s-au
utilizat binoclu!, lWJeta, determinatorul i
aparatul de fotografiat n deplasrile noastre
am utilizat un binoclu DEKAREM 1 0 x 50,
CARL ZElSS JENA, o lWJet ornitologic
KENKO PRO FIELD 63, WJ detcrminator de
teren: "Guide des Oiseau:c J 'Europe "
(Peterson i colab. 1 989) i un aparat de
fotografiat ZENIT TTL.
Metode de teren
Metoda de lucru utilizat de noi in
identificarea psrilor de ap a fost observaia
direct, folosindu-ne de binoclu! i IWJeta de
teren. Observaiile s-au efectuat in dou
moduri:
- observaii de la pWICt fix (de la
marginea blilor sau malul Dunrii )
- observaii din micare (de-a lungul
malurilor blilor sau a mal ului DWJrii).
Att in cazul observaiilor de la punct
fix, ct i pentru cele din micare, timpul
afectat nu a depit trei ore. S-a incercat
respectarea unui program de observatii,
respectiv prin efectuarea unei deplasri pe
fiecare trimestru al anului. n total au fost
realizate un numr de 6 deplasri pentru
fiecare pWICt in parte. De asemenea, intervalul
de observatii a fost stabilit a se pstra constant
pe tot parcursul studiului, respectiv doar
dimineaa intre orele 08 - I l .
Selectarea i interpretarea datelor
Selectarea datelor i interpretarea lor s
a fllcul numai pc baza observaiilor ob]inute in
etapa 1 de lucru, respectiv 2004-2005.
Prelucrarea datelor din teren i
incadrarea speciilor observate dup criterii
sistematice, fenologice, calitative i cantitative,
s-a realizat conform cu literatura de specialitate
(Svensson 1 992; Bibby i colab. 1 992; Baker
1 993; Weber i colab. 1 994; Hagemeijer i
Blair 1 997; Bruuo i colab. 1 999; Mullamey i
colab. 2000; Munteanu 2001 ).
Rezultate i discutii:
Principalele obiective unnrite in
aceast etap a studiului nostru privind
avifauna acvatic intre Clrai i Galai au
fost urmtoarele:
- identificarea speciilor de psri acvatice
107
 ncadrarea sistematic a speciilor
observate
ncadrarea fenologic a avifaunei
acvatice
Aspecte legate de biologia i, mai ales,
ecologia speciilor de pAsri aevatice semnalate,
vor fi tratate ntr-un studiu viitor, odat cu
finalizarea celei de-a doua etape a cercetrii.
Cele 7 puncte de observaie prezint
att aspecte comune, ct i unele diferenieri,
biotice i abiotice, motiv pentru care fiecare
areal va fi caracterizat n mod individual.
1. Ferma pisclcoll Ciocneti
(judeul Clllral) (Pl)
Ferma piscicol Ciocneti se afl
situat pc malul stng al Dunrii, la
aproximativ 25 krn de oraul Clrai. Format
pe locul unor bli naturale din lunea
inundabil, ferma piscicol cuprinde o
suprafa] umed de 400 ha. Cele 7 bl]i care
intr n alctuirea fermei piscicole au ca
activitate principal reproducerea i creterea
puietului de pete de cresctorie. Vegetatia
lemnoas este foane redus, o mai mare
ntindere avnd-o cea palustr, natant i
submers.
Datorit speciilor de psri care sunt
atrase de conditiile de hran i locuri de
cuibrit prielnice. bltile care formeaz ferma
piscicol au fost incluse n reteaua de Arii de
lmportanJll Avifaunistic (AIA) din Europa.
Din pcate, ca de altfel pentru majoritatea AIA
din Romnia, acest statut nu asigur speciilor
de psri prezente o protectie impotriva
intereselor economice.
Au fost observate un numr de 62 de
specii acvatice (Tab. 1, Tab. 2). care din punct
de vedere sistematic aparin la 9 ordine i 1 7
familii. Fenologic speciile au fost ncadrate n
9 subgrupe (Tab. 3 ) . ponderea cea mai mare
avnd-o psrile oaspeti de var (OV; 39 %),
oaspeti de var in pasaj (OV -P; 1 8 %) i parial
migratoarele (MP; 1 5 %) (Fig. 3).
Dintre speciile care au un statut
deosebit de protectie pe plan national, dar i
international. amintim: corcodelul de iarn
(Podiceps auritus), cormoranul mic
(Pha/acrocorax pygmaeus). pelicanul comun
(Pe/ecanus onocrotalus), strcul pitic
( lxobrychus minutu>). strcul rou (Ardea
purpurea), barza neagr ( Ciconia nigra),
1 08
www.cimec.ro
]ignuul (Piegadis .fa/cine/lus), loptarul
(Plata/ea /eucorodia), rata roie (Aythya
{erina). fcrestraul mic (Mergus a/he/lus),
fugaciul mic ( Calidris minuta). chira mic
(Stema albifrons).
2. Lacul Clllrai (judeul Clllrai)
(P2)
n partea de vest a oraului Clrai se
afl lacul cu acelai nume, cu o suprafat de
200 ha. Aflat, ca i ferma piscicol de la
Ciocllneti, n fosta lunc inundabil a Dunrii,
lacul Clrai a functionat po in anul 2000 ca
ferm piscicol. Dup aceast dat, prin
contributia Agentiei pentru Protectia Mediului
Clrai, lacul capt
statut de rezervatie i, de asemenea, este inclus
in reteaua AIA. Ca rezervaie natural pe plan
local, lacul Clrai reprezint una dintre
zonele umede linitite de pe cursul inferior al
Dunrii, unde numeroase specii de psri
acvatice poposesc pentru a se hrni, cuibri sau
aflate doar n pasaj. Vegetatia lernnoas lipsete,
iar cea palustr ocup spatii restrnse in
anumite poriuni ale lacului. Mai dezvoltat
este vegetatia natant i submers, care pc
timpul verii acoper intreaga suprafaJll a
lacului.
ntre anii 2004 i 2005 au fost
semnalate un numr de 77 de specii acvatice.
aparinnd la 1 O ordine i 20 de familii (Tab. 1 -
2). Din punct de vedere al incadrrii fenologice
psrile observate au fost rcpanizate in 9
subgrupe (Tab. 3 ). dintre care oaspetii de var
(OV; 37 %), oaspetii de var in pasaj (OV-P;
1 8%), oaspetii de iarn n pasaj ( 01 -P ; 13 %) i
n pasaj (P; 12 %) au ponderea cea mai mare
(fig. 4).
Speciile acvatice care impun o atenie
deosebit sunt: cufundarul polar ( Gavia
arctica), corcodelul de iarn (Podiceps auritus),
cormoranul mic (Phalacrocorax pygmaeus),
pelicanul comun (Pelecanus onocrotalus) i
pelicanul cre] (Pelecanus crispus), strcul rou
(Ardea purpurea), ]ignuul (Plegadis
falcinellus), loptarul (Plata/ea /eucorodia),
lebda de iarn (C:vgnus c:vgnus). gsca cu gt
rou (Branta rujicollis), rata cu ciuf (Ne/la
rujina), rata moat (Aythya foligula), codalbul
(Haliaeetus a/bici/la), scoicarul (Haematopus
ostralegus).
 Fig. nr. 2. Zona Dunrii de Jos, ntre Clrai i Galai
l . Ferma Piscicol Ciocneti; 2. Lacul Clrai; 3. Zona Pod G iurgeni-Vadu Oii; 4. Insula
Mic a Brilei; 5. Insula Fundu Mare; 6. Bllile Corotica-Poala Alb-Ochiul Boului; 7.
Zona Dig Bri Ia-Galati.

www.cimec.ro
 1 :::J AC S M P OV OV-P OV-DH ='01-P P P-01-0V 1
Fig. nr. 3. Structura fenologic a avifaunei acvatice din Fenna C iocne ti
Legend: AC - accidentale; S - sedentare; MP - parJial migratoare; OV - oaspei de var ;
OV-P - oaspeti de var n pasaj; OV-DH - oaspei de var in deplasare de hrnire; OI -
oaspei de i arn ; 01-P - oaspei de iarn i/sau in pasaj; P - pasaj; P-01-0V - specii in
pasaj i/sau oaspei de iarn i/sau oaspeti de var

AC p t3%
P.ot-011
1% 12%
1%

1 =:AC S MP OV OV-P D OV-DH L 01-P P P-ol-ov l

Fig. nr. 4. Structura fenologic a avifaunei acvatice din Lacul Clrai Uudeul Clrni)
Legend: AC - accidentale; S - sedentare; MP - panial migratoare; OV - oaspei de var;
OV-P - oaspei de var in pasaj; OV-DH - oaspei de var in deplasare de hrnire; OI -
oaspeti de iarn; 01-P - oaspei de iarn i/sau in pasaj ; P - pasaj; P-01-0V - speci i
in pasaj
i/sau oaspeti de iarn i/sau oaspei de var

3. Zona Pod Giurgeni - Vadu Oii lemnoas format in special din salcie i plop.
(jude!ul Ialomila) (PJ) cantonat intre rrtalurile Dunrii i digul de
Zona Pod Giurgeni - Vadu Oii protectie. Acest areal este supus inundatiilor
reprezint locul de trecere peste Dunre intre periodice, anuale, att primvara, ct i
cele dou localiti riverane fluviului. Loc de toamna. n acest spatiu i gsesc adpost
pasaj. de mare trafic rutier prin intermediul numeroase specii de psri acvatice.
podului, acest sector dunrean este segmentul n zon au fost observate 36 de specii
de legtur dintre cele dou mari bl]i ale de ap, care sistematic au fost ncadrate in 7
zonei: Balta Borcea i Balta Brilei. Avnd o ordine i 15 familii (Tab. 1 -2). Fenologic, cele
lungime de aproximativ 3 km, zona Pod 36 de specii aparin la 7 subgrupe (Tab.3), cele
Giurgeni - Vadu Oii cuprinde in partea sudic mai numeroase psri de ap apartinnd
(aval) unirea braelor Borcea i Dunrea oaspctilor de var (OV; 35 %), oaspeilor de
Veche, iar in cea nordic (amonte) desprirea var in pasaj (OV-P; 31 %) i paJ1ial
altor dou brate. Dunrea Veche i Dunrea migratoarelor (MP; 14 %) (Fig. 5).
nou. Zona este strjuit de o vegetatie

I lO

www.cimec.ro
 31%

p
AC F>-01-011 8%
0% 0"/o

I AC .s MP . ov OV-P OV-DH ::- 01-P P P-01-0V 1

Fig. nr. 5. Structura fenologici! a avifaunei acvatice din Zona Pod Giurgeni-Vadu Oii
Legend: AC - accidentale; S - sedentare ; MP - parial migratoare; OV - oaspeli de var;
OV-P - oaspe]i de var in pasaj; OV-DH - oaspe]i de var in deplasare de hrnire: OI -
oaspeli de iarn; 01-P - oaspe]i de iarn i/sau in pasaj; P- pasaj; P-01-0V - specii in pasaj
i/sau oaspeli de iarn i/sau oaspe]i de varA

Fiind o zon care aparine direct
fluviului Dunrea. este i normal ca numArul
de specii observate s fie mai mic. Dintre
psrile de ap mai deosebite amintim: cormo
ranul mic (Phala-crocorax pygmaeus), barza
neagr ( Ciconia nigra), ]ig!nuul (Piegadis
falcinellus). loptarul (Plata/ea leucorodia),
piciorongul (Himontopus himantopus).
4. Insula MicA a BrAilei (judefUI
BrAila) (P4)
O descriere arnnun]it a Insulei Mici
a Brilei, att din punct de vedere geografic,
climatic, ecologic. dar i avifaunistic a fost
fcut de noi (Onea, 2002), in urma unor
cercetri efectuate in perioada 1 993 - 2002.
Observali ilc noastre din perioada 2004 - 2005
nu aduc elemente noi, ci doar confirm datele
prezentate atunci.
Insula Mic a Brilei se afl pe
teritoriul judeului Brila, pe cursul fluviului
Dunrea intre localitatea Giurgcni (limita
nordic) i Gropcni (limita sudic). Ea este
ncadrat de braul Cremenea la vest, braul
Mnuoaia la sud-vest i bratul Vlciu la est.
Insula Mic a Brilei are o suprafa] de
aproximativ 1 0.000 ha i face parte din Parcul
Natural Balta Mic a Brilei.
Viata din cadrul Insulei Mici a Brilei
este direct inlluentat de regimul viiturilor de
pc parcursul unui an, fiind singura zon ramas
in regim liber de inunda]ie de pe cursul
Dunrii. Relieful din interiorul insulei este
reprezentat de grinduri, deprcsiuni lacustre i
esuri depresionare.
Din punct de vedere ecologic, in Insula
Mic se gsesc urmtoarele tipuri de ecosisteme:
terestre (pduri. pajiti i tufiuri) i acvatice
(blti. mlatini, zone mltinoasc i privaluri).
Potrivit cu conforma]ia reliefului din
Insula Mic a Brilei, ccosistemele acvatice se
pot clasifica in dou grupe mari: ecosisteme
acvaticc permanente i ccosistcme acvatice
temporare.
Diferentierea acestor tipuri de
ecosisteme acvatice in permanente sau
temporare, se realizeaz in functie de
persistenta acestora pc parcursul unui an,
existnd, cu pu]ine exccp]ii, o evolutie gradat
de trecere a unui tip de ecosistem spre alt tip de
ccosistcm.
in Insula Mic a Brilei au fost
observate un numr de 97 specii acvatice, care
din punct de vedere sistematic sunt ncadrate in
1 O ordine i 23 de familii (Tab. l -2). Cea mai
mare concentrare a speciilor semnalate are loc
in partea sudic a insulei, respectiv in zona
bl]ilor Dobrele-Sbenghiosu, Lupoiu-Cureubeu,
Gsca-Jigara i Vulpau (unde se afl cea mai
mare colonie de cormorani i strci din insul).
in cadrul psrilor de ap! ntlnim att
specii sedentare, ct i migratoare. Din punct
de vedere al incadrrii fenologice, avifauna
acvatic aparine la urmtoarele 9 subgrupe
fenologice (Tab. 3).
Participarea acestora la formarea
avi faunei acvatice din Insula Mic a Brilei
este diferit (Fig. 6). Astfel, cea mai mare
contribu]ie o au speciile oaspe]i de var (OV;
35 %), urmate de speciile oaspe]i de var

III
www.cimec.ro
in pasaj (OV-P: 19 %) i de oaspetii de iarn
i/sau n pasaj (01-P, 15 %). O pondere egal o
au speciile aflate doar in pasaj (P; 12 %) i
speciile partial migratoare (MP; 12 %).
Celelalte grupe au o pondere foarte micA la
formarea avifaunei acvatice.
Dintre speciile cuibl!.ritoare, migratoare
i scdentare, a cAror prezen poate fi
considerat ca deosebit, amintim: toate
speciile de corcodei (corcodelul mic
Tachyhaptus rufrcol/is, corcodelul cu gt rou -
Podiceps grisegena, corcodelul mare
Podiceps cristatus, corcodelul cu gt negru -
Podiceps nigrico/lis), cormoranul mare i
cormo-ranul mic (Phalacrocorax carbo,
Phalacrocorax pygmaeus), buhaiul de balt
(Botaurus stel/aris), strcul pitic (lxobrychus
minutus), strcul de noapte (Nycticorax
nycticorax). strcul galben (Ardea/a ralloides),
strcul rou (Ardea purpurea), tignuul
(Piegadi.> .falcinellus), lopli.larul (Plata/ea
leucorodia). lebda de varn (Cygnus olar), rata
pestri (Anas .</repera). ra1a critoare (Anas
querquedula), rata roie (Aythya nyroca),
r:N
35%
codalbul (Haliaeetus a/bici/la). creste\Ul pestri\
(Porzana porzana), chirighita cu obraji albi
(Chlidonias hybridus), chirighi\a neagr (Ch/i
donias niger). pescraul albastru (Aicedo allhis)
etc.
Alte specii sunt prezente doar ca
oaspe\i de iarn sau in pasaj : cufundarul mic i
cufundarul polar ( Gavia stellata, Gavia
arctica), corcodelul de iarn (Podiceps
aurilu.>), pelicanul comun i pelicanul cre\
(Pelecanus onocrotalus, Pelecanus crispus),
grlila mare i grlila micA (Anser alb!frons,
Anser erythropus), gsca cu gt rou (Branta
rufico/lis), cAlifarul rou ( Tadorna .ferruginea),
rata sulitar (Anas acu/a), rata cu ciuf (Ne/la
rufina), ferestraul mic i ferestraul mare
( Mergus albcllus. Mergus merganser), uliganul
pescar (Pandion haliaetus), oimul dunrean
(Falca cherrug). prundraul de srtur
(Charadrius alcxandrinus), fluicrarul cu
picioare roii ( Tringa totanu.>), pescruul mic
(Larus minutus), chira mic (Stema albifrons)
etc.

1
P-01-r:N 12%
1%

-, Ac S MP OV OV-P ll OV-OH - , 01-P P P-01-0V I

Fig. nr. 6. Structura fenologic a avifaunei acvatice din Insula Mica a Brilei
LegendA: AC - accidentale; S - sedenlare: MP - parial migratoare; OV - oaspe1i de varA;
OV-P - oaspeli de var in pasaj: OV-DH - oaspeJi de var in deplasare de hrnire; OI
oaspeJi de iarnA; 01-P - oaspeli de iarn i/sau in pasaj: P - pasaj; P-01-0V - specii in pasaj
ilsau oaspeJi de iarn i/sau oaspeli de var

S. Insula Fundu Mare (judeul
Brila) (PS)
Insula Fundu Mare face pane, ca i
Insula Mic a Brilei, din Parcul Natural Balta
Mic a Brilei. Aflat in imediata apropiere a
oraului Brila, Insula Fundu Mare, mpreun
cu Insula Harapu, reprezint limita nordic a
parcului. Insula arc o suprafa de 250 ha, in
interiorul ei aflndu-se una dintre cele mai
frumoase, dar i imponante zone umede din
interiorul parcului. respectiv balta Fundu Mare.
ntreaga insul este populat cu diferite specii
lemnoase, preponderente fiind speciile de
salcie i de plop. Alturi de vegetatia lemnoas
care nconjur lacul, cea palustr. natant i
submers ocup suprafete imponante din
intinderea blillii. Odat cu declararea i
includerea insulei ca parc natural, i
interzicerea oricror activitti economice (balta
Fundu Mare a func!ionat ca ferm piscicolli),
aceast zon umed a devenit unul dintre

112
www.cimec.ro
principalele locuri de aglomerare avifaunistic
de pe cursul Dunrii.
Au fost semnalate 70 de specii
aevatice, care au fost ncadrate din punct de
vedere sistematic in 9 ordine i 19 familii (Tab.
1 -2). Fcnologic ele apaqin la 8 subgrupe (Tab.
3 ). dintre care cele mai bine reprezentate sunt
urmtoarele: oaspei de var (OV; 48 %),
oaspei de viri n pasaj (OV -P; 14 %), paqial
migratoare (MP; 14 %), oaspe)i de iarn in
pasaj (01-P , 10%), pasaj (P; 9 %) (Fig. 7).

0\/-P
14%

1 10%
f'.OI-0\/
1%

1 ::. AC S M P II OV II OV-P II OV-DH .J OI-P P P-01-0V 1

Fig. nr. 7. Slructura fenologic a avifaunei acvatice din Insula Fundu Mare
Legend: AC - accidentale: S - sedentare: MP - paJ1ial migratoare; OV - oaspe)i de var;
OV-P - oaspe)i de var in pasaj; OV-DH - oaspe\i de var in deplasare de hrnire; OI -
oaspe\i de iarn: 01-P - oaspeli de iarn i/sau in pasaj: P - pa..,j; P-01-0V - speci i in pasaj
i/sau oaspe)i de iarn i/sau oaspe)i de var

i in aceast zon au fost semnalate o
scrie de specii care sunt trecute pe lista
psrilor care necesit o anumit protec)ie:
cormoranul mic (Phalacrocorax pygmaeus),
pelicanul comun (Pelecanus onocrotalus),
buhaiul de balt (Botauros stel/aris), strcul
pitic (/xobrvchus minutus), strcul rou (Ardea
purpurea), )ignuul (Piegadis fa/cinel/us),
loptarul (Plata/ea Jeucorodia), ra)a roie
(Aythya nyroca), codalbul (Haliaeetus
a/bici/la), ciocintors (Recurvirostra avosella).
6. Blile Corotica - Poala Albii -
Ochiul Boului (judeul Brila) (P6)
Complexul de bli Corotica-Poala
Alb-Ochiul Boului se afl situate n Insula
Mare a Brilei, in imediata vecintate a
oraului Brila, ntre Plaja Brila i braul
Mcin. Cele trei bl)i. Corotica. Poala Alb i
Ochiul Boului, reprezint singurele ecosisteme
acvatice care au mai rezistat dup ndiguirea
Bl)ii Brilei. Plasarea lor ntre braul Dunrii
i digul de centur a reprezentat cu siguran
motivul pentru care aceste blti nc mai exist
n aceast zon. De asemenea, aceast
localizare le asigur i o alimentare natural cu
ap direct din braul Dunrii, acest lucru
realizndu-se cu precdere mai ales primAvara
cnd arc loc revrsarea apelor fluviului peste
nivelul normal.
Suprafa)a fiecrei bli nu depete 50
ha, toate la un loc nsumnd aproximativ 120
ha. Forma chiuvetelor este sinuoas, !Ar o
delimitare precis!! a malurilor; adncimea
variazA intre 0,5 i 2 m. n anii foarte secetoi
intreaga zon se tranform ntr-o imens
mlatin, sau o pajite dominat de ierburi
specifice ecosistemelor acvatice. Acest
fenomen a putut fi foarte bine observat in vara
i toamna anului 2003 cnd cele trei bli au
secat complet. Arunci cnd nivelul apei din
bli este optim, ele comunic intre ele prin
cteva canale de legtur.
Vegeta)ia din aceast zon este
reprezentat de pAduri de salcie care nconjur
blile (diferite specii de Salbe sp.) i o vegetaie
ierboas acvatic specific!! zonelor umede.
n unna observaiilor efectuate au fost
semnalate un numr de 85 de specii de ap,
apaqinnd la 9 ordine i 22 de familii (Tab. 1 ,
Tab. 2). Din punct d e vedere fenologic psrile
observate au fost ncadrate n 9 subgrupe (Tab.
3 ) . ponderea cea mai mare avnd-o oaspetii de
var (OV; 35 %), oaspei de viri in pasaj (OV
P; 22%), paqial migratoarele (MP; 14 %) i
speciile n pasaj (P; 1 4 %) (Fig. 8).

1 13
www.cimec.ro
 Ca specii deosebite ntlnite in aceast roficol/is), clifarul rou ( Tadomaferruginea),
zon enumerl!.m: cormoranul mic (Pha/acro uliganul pescar (Pandion haliaetus), oimul
corax pygmaeus), pelicanul comun (Pelecanus dunrean (Falco cherrug), prundnlul de
onocrotalus), buhaiul de balt (Botaurus sl!.rtur ( Charadrius alexandrinus), prund
stel/aris), strcul pitic (lxobrychus minutus), raul de munte ( Charadrius morinellus).
strcul rou (Ardea purpurea), grlia mic
(Anser erythropus), gsca cu gt rou (Branta
OV

S _/AC 9%
2% l %-p-QJ.QV 14%
1%

J .::.JAC s MP ov ov-P m ov-DH L O!-P P P-or-ov J

Fig. nr. 8. Structura fenologic a avifaunei acvatice din
Bl!ile Corotica-Poala Alb-Ochiul Boului
ar
Legend: AC - accidentale; S - sedentare; MP - paJial migrato e ; OV - oaspe!i de var;
OV-P - oaspe!i de varii in pasaj; OV-DH - oaspe!i de var in deplasare de hrnire; OI -
oaspe!i de iarn; 0!-P - oaspe!i de iarn i/sau in pasaj; P - pasaj; P-01-0V - specii in pasaj
i/sau oaspe!i de iarn i/sau oaspeti de var.

7. Zona Dig BrAUa - Galai (judeul
BrAila) (P7)
Digul de centur dintre Brila i Galai
leag cele dou orae pe malul Dunrii, avnd
o IWJgimc de aproximativ 1 0 km. Amenajarea
acestui dig i transformarea lui in drum rutier
intre cele dou orae, a dus la accentuarea
gradului de antropizare a zonei i modificarea
nu numai a reliefului, dar i a biocenozelor
componente. Zona umed aflat intre malul
Dunrii i digul de centur reprezint pentru
acest sector singura poriWJc inundabil.
Vegetaia este format din sectoare de pdure
de salcie, pc suprafete restrnse. i sectoare de
pdure de plop in regim de planta1ie, a cror
intindere cuprinde aproape tot malul fluviului.
Bllilc care se formeaz in urma inundaiilor
anuale au caracter temporar, ele cptnd un
caracter de pcrmanenl doar cnd nivelul apei
din Dunre rl!.mne ridicat o perioad mai mare
de timp.
Fr a face obiectul unor activitli
economice imponante, zona prezint un grad
ridicat de periclitare att datorit tranzitului
foarte mare realizat de mijloacele de transport
din cele dou orae, ct i existen1ci unei
presiWJi permanente din partea populatiei
locale care se refugiaz in acest sector pentru
satisfacerea WJor plceri personale (recreere.
pescuit sportiv, vntoare, dar i braconaj). n
aceste condilii avifaWJa prezent are foarte
mult de suferit, numeroase specii cutnd
locuri mai linitite.
Au fost observate un numr de 47 de
specii acvatice, care aparin la 9 ordine i 1 6
familii (Tab. 1 -2). Fcnologic speciile au fost
ncadrate in 7 subgrupe (Tab. 3 ), dintre care
cele mai bine reprezentate sunt: oaspclii de
var (OV; 54 %), parial migratoarcle (MP;
1 9%) i oaspclii de var in pasaj (OV -P: 17 %)
(Fig. 9).
Ca i in cazul zonei Pod Giurgeni -
Vadu Oii, i aici, datorit legturii directe cu
fluviul Dunrea, precum i a activitlilor
umane, numrul speciilor acvatice observate
este mult mai mic comparativ cu celelalte.
Dintre speciile de interes tiinlific men1ionm:
cormoranul mic (Phalacrocorax pygmaeus),
barza neagr (Ciconia nigra), lebda de iarn
(C:vgnus cygnus), ra1a roie (Aythya nyroca).

1 14
www.cimec.ro
 OII ;, 01-Pl
011-DH
2"k 0%

1 : AC S MP OV OV-P OV-DH ::; QI-P P P-01 -0V 1

Fig. nr. 9. Structura fenologicli a avifaunei acvatice din Zona Dig Brila-Galati
Legend: AC - accidentale; S - sedentare; MP - pallial migratoare; OV - oaspeti de var;
OV-P - oaspeti de var in pasaj; OV-DH - oaspeti de varii n deplasare de hrnire; OI -

oaspei de iarn; 01-P - oaspeti de iarn i/sau in pasaj; P - pasaj; P-01-0V - specii in pasaj
i/sau oaspeti de iarn i/sau oaspei de var

poat indeplini functiile mentinerii i

Concluzii: perpeturii populaiei din care face parte. De
n zona Dunrii de Jos. intre Clrai asemenea, la polul opus se afl cele dou
i Galati. au fost semnalate un numr de 97 de puncte de lucru, P3 i P7 (respectiv Zona Pod
specii acvatice, ncadrate in 1 O ordine i 23 de Giurgeni-Vadu Oii i Zona Dig Brila-'Galai),
familii (Tab. 1 ). Rcpartiia speciilor pe fiecare care, fiind situate direct sau in imediata
ordin i familie in parte, in fiecare punct de vecintate a fluviului Dunrea, suport din plin
lucru, poate li urmrit in Tab. 2. Ceea ce se efectele activittilor umane, numrul de specii
remarc imediat este faptul c sunt anumite acvatice observate fiind sub media maximului
ordine i familii care sunt bine reprezentate in de psri semnalate in zona Clrai-Galati.
toate cele 7 puncte de observaii (ord. n cadrul psrilor de ap ntlnim att
Anscriformes, familia Anatidac; ord. Chara specii sedentarc, ct i migratoare. Din punct
driiformes. familia Scolopacidae; ordinul de vedere al incadrrii fenologice, avifauna
Ciconiiformcs, familia Ardcidae), iar altele in acvatic apar\ine la urmtoarele subgrupe
care speciile acvatice au fost semnalate fenologice, care au fost desemnate pentru
sporadic, sau lipsesc (ord. Gaviiformes, familia intreaga omitofaun acvatic din zona luat in
Gaviidae; ord. Falconiformes. familia Pandio studiu:
nidae i Falconidae; ord. Charadriiformcs, accidentale (AC)
familia Haematopodidae; ord. Passeriformes, sedentare (S)
familia Timalidae i Remizidac) . Este evident partial migratoare (MP)
faptul c acest lucru este o consccinf a oaspeti de var (OV)
condiiilor de mediu particulare pc care fiecare oaspeti de var in pasaj (OV-P)
punct de lucru abordat le are. oaspeti de var in deplasare de
Pentru punctele de observaie hrnire (OV-DH)
reprezentate de bli (P 1 , P2, P4, P5 i P6), oaspeti de iarn i/sau in pasaj
formate in fosta lunc inundabil a Dunrii, (01-P)
numrul de specii acvatice observate este pasaj (P)
ridicat, la marea majoritate apropiindu-se de specii in pasaj i/sau oaspeti de
valoarea maxim. Faptul c in Insula Mic a iarn i/sau oaspeti de var (P-01-
Brilei se regsesc toate cele 97 de specii 0V)
acvatice reprezint un argument solid c in Ceea ce trebuie specificat este faptul
aceast zon umed ecosistemelc acvatice i c toate categoriile descrise reflect in mod
cele terestre intrunesc acele conditii absolut particular ncadrarea fenologic a speciilor
necesare pentru ca fiecare specie in parte s-i semnalate in zon, care pot s coincid cu

1 15

www.cimec.ro
fenologia descris pentru intreaga faun
ornitologic a Romniei, sau dimpotrivA, in
unele cazuri s tie diferitll.. Pentru fauna
ornitologicA a Romniei, pelicanul comun
(Pelecanus onocrotalus L.) i pelicanul cre
(Pelecanus crispus Bruch.) sunt pll.sri
migratoare oaspei de var clocitoare in Delta
DunArii; pentru zona DunArii de Jos, aceleai
specii sunt oaspei de var prezente doar
temporar, in deplasare de hrnire (subgrupa
fenologicll. OV-DH). Majoritatea speciilor
migratoare observate pe timpul iernii au fost
ncadrate doar ca psri oaspei de iarn i/sau
in pasaj (01-P), dei pentru avifauna rii sunt
nregistrate ca oaspei de iarn. in aceastll.
grup intr numeroase anatide (gte, rae,
ferestrai), cteva specii de rpitoare etc.
Pentru ornitofauna acvatic semnalatll.
intre Clrai i Galai ponderea cea mai mare
o dein speciile de psll.ri migratoare oaspei de
var (OV), urmate de speciile oaspei de var
in pasaj (OV -P), parial migratoare (MP),
speciile aflate in pasaj (P) i oaspei de iamll.
i/sau in pasaj (01-P). Celelalte subgrupe
fenologice au o pondere mai mic, aa cum se
poate urmll.ri in Tab. 3 .
Privind in ansamblu toate aceste date
putem afirma eli. zona DunArii de Jos, intre
Clrai i Galai, in perimetrul fostelor bli
dunrene, conserv nc o avifaun acvaticll.
valoroas, apropiatii. de cea din Delta DunArii.
Frll. a avea elementele de comparaie cu
situaia existentll. inainte de indiguirca
malurilor DunArii, putem doar bnui eli.
ornitofauna actual este inferioar celei care se
gsea in Balta Borcca i Balta Brila, ca o
consecin a reducerii suprafeelor acvatice i a
modificrilor hidrotehnice. Studiile viitoare
vor aduce cu siguran noi date cu privire la
sistematica i fenologia avifaunei acvatice din
zona DunArii de Jos, i, mai ales, asupra
biologiei i ecologiei speciilor observate.

Bibliografie:

Albu D . . 1 993. Rezenaii naturale. :zone protejate i monumente ale namrii din finururi/e Brilei, Ed. Alma
Galali:
Baker K.. 1 993, Identification Guide to European Non-Passerines, Ed. Tbe British Trust fur Omithology,
Thetford:
Batschi Gy. . l 908. Sosirea psrilor in primvara anului / 908 in Romnia. la Brila, Aquila, Tom. XV, No. 1 -4 ,
p . 328:
Batschi Gy., 1 909, Migratia psrilor la Brila, Aquila. Tom. XVI, Nr. 1-4, p. 3 1 2-3 1 3 :
Beckmann K., 1 930. - Co(vmhu.< griseigenapasre clociroarefrecvent in Balta Brilei, Vogel, No. 1 . p . 30;
Bibby C.. Jones M., Marsden S . . 2000. Metode de teren penm1 sllldiul psrilor, Publicaiile Societii
Omitologice Romne. Cluj:
Bruun B .. Delin H .. Svenssoo L.. Singer A .. Zeuerstrom D., 1 999, Psrile din Romnia i Europa, Hamlyn
Guide;
Ciochia V. . 1 992. Psrile clocitoare din Romnia, Ed. tiinifici!, Bucureti;
Dombrowski R. . 1 946, Pa.<ril Romniei. voi. 1, Bucureti;
Hagemeijer W., Blair M . . 1 997, The EBCC A tlas of European Breeding Birds: Their Distribution and
Abundance, T & A. D. Puyser. London;
lanovici V.. Mihilescu V .. Badea L., Morariu T., Tufescu V., Iancu M., Herbst C., Grumzescu H., 1 969,
Geografia Vii Dunarii Romneti, Ed. Acad. RSR. Bucureti;
Linii D., 1954, Psrii<' din R.P.R., voi. Il. Ed. Academiei R.P.R .. Bucureti;
LinJia D. . 1 955, Pasrile din R.P.R., voi. III. Ed. Academiei R.P.R., Bucureti;
Mullamey K., Svensson L.. Zeners11om D.. Grant P., 2000. Bird Guide, Harper Coli ins Publishers, Loodon;
Munteanu D . . 200 1 , Dictionar poliglot al specii/ar de psri din Romnia, Publicaiile Societlii Omitologice
Romne, Cluj:
Nstllsescu Gh .. Ceauescu 1., 1 9 8 1 , Unele aspecte privind bazele ecologice ale proteciei avifaunei din Insula
MicA a B rAi lei. Ocrotirea Naturii i a Mediului nconjurtor, Nr. 1 , p. 8 1 -87;
Onea N. . 1 995, Contrihurii adu.<e fa cunoaterea ornitofaunei din Insula Mic a Brailei, Naturalia, Tom. 1, p.
2 1 7-222. Piteti;
Onea N., 1 996, Conhihurii aduse la cunoaterea avifuunei din zona iezerului Dohrele-lnsula Mic a Brilei,
Analele BrAilei, Nr. 2, p. 5 5 1 560;
Onea N., 200 1 a. Caracterizarea avifaunei acvatice din zona stepelor naturale i a Juncii Dunrii. Analele
BrAilei, Nr. 4, p. 367380;
Onea N., 200 1 b, Omitofauna din Insula Mic a Brdilei, Analele Briiilei, Nr. 4, p. 3 8 1 -386;
Ooea N., 2002. Pasari migratoare i sedentare din zona inundabil Brila - Galati (nepublicat);

www.cimec.ro
Onea N .. 2002. Ecologia i etologia psrilor de ap din Insula Mic a Brilei. Ed. lstros - Muzeul Brilei;
Papadopol A .. 1 965. Studii asupra omitofaunei Jezerolui Clrai i Sud- Vestul Bllii Borcea (Balta lalomilei).
Travaux du Museurn d"Histoire Narurelle ""Grigore Antipa''. Voi. V, pp. 347-380;
Petre T., 1 996. Observaii omitologice la Balta lalomilei i in Rezerva!ia Mnuoaia-Chiciu Popii, Analele
Banatului. Nr. 3, p. 1 1 7- 123;
Svensson L., 1 992, Jdentification Guide to European Passerines, Stockholm;
Vespremeanu E., 1 966, Cercetri asupra coloniilor de psri din zona complexului de hlli Clrai, Travaux
du Museum d'Histoire Naturelle "Grigore Antipa", Voi. VI, pp. 249-274;
Weber P. i colab., 1 994, Atla.rul provizoriu al psrilor cloci/oare din Romnia, Ed. Societatea OrnitologicA
Romna. Media.

THE ACQUATIC AVIFAUNA FROM THE LOW DANUBE AREA

BETWEEN C LRAI AND GALAI

Tbe Low Danube region. between Clr.ai and Galai, represents the danubian flood plain field,
respectively the great wetlands Balta Borcea and the Balta Brilei. The aim of our observations is to srudy the
aquatic omilhologicnl fauna of this region. We planed two research stage: 2004-2005 (for systematic
investigations) and 2006-2008 (for ecologica) srudies). This paper shows the results from the first stage about
systematical and phenological data. Seven observation points were selected: 1 . The CiocAneti Fish Farm; 2. The
C!Arai Lake; 3. The Giurgeni-Vadu Oii Bridge Area; 4. The Linle lsland of Brila; 5. The Fundu Mare Island;
6. The Corotica-Poala AlbA-Ochiul Boului Marshes; 7. The Brila-Gala]i Dam Area. From the systematic point
of view. a nurnber of97 aquatic species, identified in 1 0 orders and 23 families, were observated. Phenologicaly,
the birds species belong to 2 main groups (sedentaries and migratories) and to 9 subgroups (surnmer visitors,
summer visitors in passage. surnmer visitors in feeding travel. sedentaries. partial migratories, passage, winter
visitors andlor in passage, passage andlor winter visitors and/or swnmer visitors. accidentales). The dominant
subgroups are surnmer visitors (OV, 33 species), summer visitors in passage (OV-P. 18 species). partial
migratories (MP. 12 speciesJ. passage (P. 1 2 species) and winter visitors and/or in passage (01-P. 1 5 species).

Aa. M-a o. an 1 11
www.cimec.ro
 Tab. 1. Speciile acvatlce din zona DunArii de Jos

Prdinul Familia !Specia Nume cn 1

Gaviifonnes Gaviiformes Gavia stellata Pont. ufundar mic bi , P
r+
2. avia areli ca L. ufundar oolar I, P
achybaptus ruficollis Pali. orcodel mic bv
odicipcdifOI"Jlle5. Pidicipedidae odiceos cristatus L. orcodel mare OV
odiceos o:riscoena Bodd. orcodel cu t rosu V
,_ odiceps auritus L. orcodel de iarn
Podiceps nigricollis orcodel cu gal
1\C

7. B
rehm el!nl OV
Pelecanifonnes halacrocoracidac halacrocorax carbo L. onnoran mare OV
r4- PYtunaeus
PhalaCTOCOillX Pali. onnoran mic ov
Pelecanidae felecanus onocrotalus L.Pelican comun OV. DH
Il elecanus crispus Bruch elican erei OV. DH

!A
rdeidae IJotaurus stellaris L. IJuhai de balt OV
lxobrvchus minutus L. Strc oitic OV
_g
14 )'lycticomx nycticora.x L. trc de noapte OV
ls Ardeola ralloides Scop. Strc l!alben OV
iconiifonnes
16 Erretta l!arzella L. Erel. micA OV
17 Egretta alba L. Egrel. mare ov
ls Ardea cinerea L. Strc cenusiu OV
19 Ardea oumurea L. Strc rosu OV. P
2o iconia nibrra L. BarzA neagrA OV. P
21 iconiidae iconia ciconia L. Ban. alb ov
-n rrnrcskmmithldBC
Plel!adis falcinellus L. inus bv
23 latalea leucorodia L. optar OV ...
YJ!IlUS olor Gm. eblid de var MI>
:vl!DUS CYJ!IlUS l. ebd de iarn bl, P
26 Anser fabalis l..alh. Gsc de semntur.l OI. P
27 Anser albifrons Scoo. ::irl il mare OI. p
2s Anser ervthroous L. Grlit. mica J\C
29 Anseriformes Anser anser L. sca de vara MP
3o Anatidae Branta ruficollis Pali. Gsc cu J[t rou OI. p
31 adoma ferruginea Pali. alifar rosu OV. P
32 adoma tadorna L. lifar alb DV. P
33 Anas penelope L. Rat fluiertoare OI. p
34 Anas streoem L. Ralll ocstril DV
35 Anas crecca L. Ratil mica P. OI.OV
36 Anas platyrhvnchos L. Ra!il mare MP
37 Anas acuta L. Ratil solitar OI. P
38 Anas querquedula L. Ral. critoare DV
39 Anas clypeata L. Ral. linl(urar DV. P
4o Nena rufina Pali. Ratil cu ciuf DV. P
4l Aythya ferina L. Ra! cu cap castaniu MP
fz Aythya nyroca Guld. Rat roie DV
43 Avthva fulil!ula L. Ratil motal. OI. P
44 Aythya mari la L. Rat cu cap negru OI, P
45 Bucephala clanl!Uia L. Ral. suntoare OI. P
'46 MerJ[us albellus L. Fereslras mic OI. P
'47 Mergus merganser L. erestra mare OI. p
Accipitridae Haliaeetus albicilla L. odalb MP
r-$ ircus aeruR.inosus L. Erete de stuf ov
50 andionidae andion haliaetus L. Uligan pescar
5T Falconiformes alconidae Falco chem Gray oim dunrean MP
Gruifonnes Rallidae R.allus aQuaticus L. rstel de baltii MP
-# orzana pornma L. restel pestrit OV
54 ::iallinula chloropus L. Ginusa de baltii OV

Ada H-' O. :MeT 1 18

www.cimec.ro
 55 ulica atra L. .iil IMP
IHacm.atopodidaelfaematopus ostraleous L. &:oicar OV. P
!Recurvirostridae !:!imantoous him.antoous L. icioronR V. P
,_.g Recurvirostra avosetla L. iocintors OV. P
hanulriidae baradrius dubius Scop. Prundilnl i oulerat mic bV. P
hanuirius alexandrinus L. rurtdl de snl.tun1 V. P
baradriifonne haradrius morinellus L. rundra de munte OV. P
luvialis apricaria L. Ploier auriu r
VaneUus vanellus L. Nagt pv
64 alidris minuta Leisl. u2;aci mic
colopacidae alidris temminckii Leisl. FuRaci Pitic p
f-66 alidris alpina L. ugaci de lnn
'67 hilomachus PUI!:Dax L. Blu
f-68 Lvmnocrvutes minimus L. eca in mic
f-69 Gallinao allinago L. Becatin comun
7o imusa limosa L. ISitar de mal OV. P
71 !Numenius arquata L. ulic mare OV. P
72 ITrina erythropus Pali. luierar negru
73 ITringa lotanus L. IF!uicrar cu pacaoarc ai OV. P
ro
74 ringa stagnalilis Bechst. luierar de lac OV. P
75 ITringa nebularia Gunn. IFlucrar cu picioare vcrl
76 ITringa ochropus L. fluierar de zvoi
77 ctitis hypoleucos L. luierar de munte OV. P
78 arus minutus Pali. escru mic
79 Laridae ..arus ridibundus L. Pescru rztor MP
8o haradriiforme arus canus L. escru sur Ol. P
81 arus fuscus L. escrus negricios OI. P
82 arus cachinnans Pali. Pescru areintiu
83 Stemidae terna hirundo L. hir de ball OV
84 tema albifrons Pali. hir micA OV. P
8s blidonias bvbridus PaU hiri hitJ cu obnd albi V
86 blidonias nij!er L. hirigbi!A neagr ov
87 hlidonias lcucootcrus Tcmm. hiriehitA cu ari i albe OV
88 oraciiformes lcedinidae Ieedo atthis L. escAras albastru MP
reluel de stuf ov
ocustclla luscinioidcs Savi.

ocustclla fluviatilis Wolf. Grelusel de zvoi ov

Sylviidae Acrocephalus

..i!_ choenobaenus L car mic pv

Acrocephalus palustris
Bechst. Lcar de mlatin OV
crocephalus SCII'tl&ccu.c; Hcnn. car de stuf ov

Acrocephalus

rundinaceus L. car mare ov

imaliidae anurus biannicus L. 'ilioi de stuf
Remizidae Remiz pendulinus L. Boicus MP
97 Passeri formes mberizidae mberiza scboeniclus L. resur de stuf MP
98 TOTAL 277 36 91 708547

Tab 2 ncadrarea sistematici a avifaunei acvatice din zona Dunirii de Jos

Nr. l ncadrare sistematicA NumArul de spedi acvatice semnalate
crt. Ordin Familie (PI) (P2) (P3) (P4) (P5) (P6) (P7)
1 Gaviifonnes Gaviidae o 1 o 2 o o o
2 Podicipediformes Podicioedidae 4 4 2 5 4 3 3
3 Pelecaniformes Pbalacrocoracidae 2 2 2 2 2 2 2
Pelecanidae 1 2 1 2 1 2 o
4 Ciconiifonnes Ardeidae 7 7 4 8 8 7 6
Ciconiidae 2 2 2 2 1 2 2
Treskiomithidae 2 2 2 2 2 2 2

Ada M-& ......__._ O. HH 1 19

www.cimec.ro
 5 Anseriformes Anatidae 15 20 5 24 17 19 10
6 Falconiforrnes Accioitridae 1 2 o 2 2 2 1
Pandionidae o o o 1 o 1 o
Falconidae o o o 1 o 1 o
7 Gruiformes Rallidae 3 3 1 4 4 4 3
8 Charadriiformes Haemalopodidae o 1 1 1 o 1 o
Recurviroslridae 2 2 2 2 2 2 2
Charadriidae 2 3 2 5 2 5 2
Scolopacidae 10 Il 7 14 10 14 5
Laridae 2 3 3 5 2 5 2
Stemidae 4 5 1 5 4 5 3
9 Coraciiformes Alcedinidae 1 1 1 1 1 1 1
10 Passeriforrnes Svlviidae 3 4 o 6 5 4 2
Timalidae o 1 o 1 1 1 o
Remitidae o o o 1 1 1 o
Emberizidae 1 1 o 1 1 1 1
Total 10 23 62 77 36 97 70 85 47

Tab. 3. I ncadrarea fenoloicA a avlfaunel acvatice din zona Dunrii de Jos

Nr. crt. lncadrare fenologici NumArul de SP< cii acvatice semnalate
(Pl) (P2) (P3) (P4) (PS) (P6) (P7)
1 oaspc(i de var ov 25 29 13 33 33 29 25
2 oaspeti de var in pasaj OV-P 12 14 Il 18 10 18 8
3 oaspeti de var OV -DH 1 2 1 2 1 2 -
in deplasare de hrnire
4 Partial migratoare MP 9 9 5 12 10 12 9
s sedentare s 1 2 1 2 2 2 1
6 pasaj p 6 9 3 12 6 12 2
7 oaspeti de iarn i/sau in pasaj 01-P 6 10 2 15 7 8 1
8 specii in pasaj P-01-0V 1 1 1 1 1 1
i/sau oaspei de iarn
si/sau oaspeti de var
9 accidentale 1 1 - 1 - 1 -
AC
Total 62 77 36 97 70 85 47

ASa .._._ o. ,..., 1 20

www.cimec.ro
 REVISTA "TRANSILVANIA"-
FACTOR DE RSPNDIRE A CUNOTINELOR GEOGRAFICE
in conditiile regimului dualist austro
ungar, de ngrdire a liberttii popoarelor,
romnii transilvneni i-au concentrat energia
in domeniul cultural - national. Cultura fiind
astfel, unul dintre principalele mijloace de
afirmare national a romnilor. in acest
context, in Transilvania, ca i in alte pr\i ale
Europei de la mijlocul veacului trecut,
aspiratiile de progres i libenate intensific
activitatea cultural-tiintific, materializatll i
prin infiintarea unei academii in care "s se
invete in limba matern tiinele". ' Astfel, in
1 86 1 , a fost ntemeiat la Sibiu, Asocia{iunea
transilvan pentru literatura i cultura
poporului romn "ASTRA ". Asocia{iunea. prin
crearea unei unitlli culturale a rururor
romnilor, pregtea unitatea poli tico-statal.
Aceast organizaie culrural-educativ
aprea in Sibiul in care se constiruiser sau
erau in curs de constiruire asociatii i reviste
tiinifice ale populatiei germane, valoroase
tiinific, dup modele cu traditie din Austria,
Germania.
Revista "Transilvania", organul de
pres al Asociatiunii, a aprut in 1 868 i a
reflectat fidel actiVItatea acesteia, prin
articolele de popularizare sau tiinifice, prin
prelegerile, conferintele i recenziile publicate.
George Baritiu, socotit printele revistei,
afirma, in primul numa.r al revistei c "scopul
i problema foii sunt in special acelea care sunt
in general ale Asoeiatiunii nsi" i anume'' va
cultiva specialitatea sa in diverse ramuri, cu
toat aplicarea posibil la l ipsurile poporului
romn, considerate din puncrul de vedere al
agriculturii, silviculturii, montanisticii".'
1 V. Curticpeanu, Micarea cultural romneasc
pentru unirea din 1 918, Editura tiintific,
Bucureli. 1 968, p. 58.
' Gelu Neamu, Din activitatea lui G. Bari{iu pentru
editarea unui organ de pres al Astrei, io Astra
1861-1950. 125 de ani de la injiin/Ore. Sub rcdaclia
121
www.cimec.ro
dr. Rodica Ciobanu
Chiar i o simpl rsfoire a revistei
evidentiaz multirudinea problemelor abordate
crora li s-au conferit priorit.ti diferite in
functie de imperativele acelor vremuri. De
aceea, orice demers sau orientare a revistei
trebuie analizat i neles in legrur cu
Asociatia, cu activittilc acesteia.
Revista a fost gnditll a fi un mijloc de
ridicare culrural a romnilor, de informare a
publicului larg asupra activittilor i preocup
rilor "Astrei". Simion Brnutiu, in discursul
tinut pc Cmpia Liberttii in 1 848, spunea c
libertatea unui popor nu poate exista far culrur
naional.' Iar culrur nationala nu poate exista
doar prin elite, prin civa oameni de tiint
colii in strintate ci prin ridicarea nivelului
culrural al celor mai largi categorii sociale.
Dei unul dintre scopuri le initiale ale
Sectiunii de tiintelc narurii, creatll in 1 877, a
fost acela de a pregti material culrural i
naional pentru propaganda "Astrei" in
rndurile poporului i mai apoi s se fac
cercetri tiintifice4, membrii sectiunilor
tiintifice, prin articolele publicate in revist.,
evideniaz c cel de-al doilea scop a fost de la
inceput prioritar. Crearea sectiilor tiintifice ale
"Astrei'' deschidea crturarilor transilvneni
largi perspective pentru afirmarea lor in
diverse domenii ale tiintei i culturii '
Activitatea sectiunilor tiintifice trebuia s fie,
aa cum s-a precizat in fundamentarea
necesittii crerii acestora, cea de intermediere
"intre marile laboratoare tiintifice ale
dr.
Victor Grecu. Sibiu. 1 987. p. 285; Transilvania.
an.X. 1877. nr. 14. p. 166.
1 V. Curticpeanu. Micarea cultural romneasc
pentru unirea din 1918. Editura tiinlificl!.,
Bucureti. 1968. p. 69.
41. Agrbiceanu. Sec{iunile literar-tiinrifice ale Astrei,
in "Transilvania". 66. nr. l , ian-febr. 1935, p. 8 1 .
' Memoriile sectiei tiinte istorice, seria IV. lom VI,
1981, Editura Academiei R.S.R.
 INCHINARE
nerllonallll ...,.. tmllll .,...,.. e III an
orwnlutor: ANDRERJ AOUNA.
C U P R INSUL:

...,
. - 211111

-- ....
-- =

... ...... ... ..... -

...-. ...,.... ,...l,ftnao .. 11 ......_
1, f.:..ooko V""rin 1. ..,.,
"q>MII

.... ....loP pabllcaJIIc "-l'alu,

n.a l.iltrri,._ I..,Prl .
M tlt dQare

Fig. l . Coperta intern a revistei .Transilvania" nr. 6-7. 1 923

Academiei, societi tiinifice, nc de la

nfiinarea Sectiunii de
universiti" i cercuri largi de intelectuali, tiintele naturii se
recomanda membrilor
meseriai etc.' De aceea, Vasile Stanciu "Astrei" s dea o atenie deosebitA explorrii
propunea ca in revistA s i se atribuie fiecrei geografice i tiziografice a tinuturilor locuite
seciuni cte o rubric. 7 de romni ' Aparitia seciunilor tiinifice face
Aceste scopuri, nfiinri de sectii s sporeasc preocuprile pentru tiinele
pentru tiinele naturii, le regsim i la o altA naturii, inclusiv pentru geografie. Concomitent
organizatie cultural sibian. ,,Siebenbiirgischer s-a extins spaiul acordat acestor domenii in
Verein fur Naturwissen-schaften zu paginile revistei "Transilvania".
Hermannstadt" cu periodicul .,Verhandlungen Geografia, ca domeniu al tiintelor
und Mitteilungen des Sieben-bUrgischen naturii, a avut un loc important nc de la
Vercins fur Naturwisenschaften", cu aproape primele numere ale revistei. ns ponderea
1 0 ani inainte. lucrrilor, articolelor geografice a crescut odatA
cu aparitia seqiei de tiinele naturii ( 1 877) i
' Transilvania, 3 1 . nr. 8. aug. 1 900, p. 105.
7 Direcia Judetean Sibiu a Arhivelor Nationale,
fond "Astra", Registrul de procese verbale ale
Comitetului Central, 1 9 1 4 . dos. 1 622, p. 95. "Transilvania", 36, nr. 8 , august 1 900, p. 105.
'

1 22

www.cimec.ro
mai trziu a celei de geogrnfie-ernografie (2 tematici largi ntlnite in lucrrile actuale.
iunie 1925 ) . " Materialele publicate fac parte din urmtoarele
O analiz a articolelor cu tematic domenii:
geogrnfic din revista "Transilvania"
evidentiazA directiile care au fost urmrile in a. Geografie economic
rspndirea cunotintelor de geografie: Pornind de la constatarea c un popor
___, de popularizare: prelegeri, nu poate avea o cultur puternic fW" o
conferinte, articole; dezvoltare economic pe msur. multe lucrri
prezentarea: geografice au ca tematic dezvoltarea
aparitiilor bibliografice in economic a Romniei, lucrri ce pot constitui
biblioteca "Astrei ", in librriile sibiene, in i astzi capitole in cadrul disciplinei
biblioteci renumite din oraele unde existau Geografia economic.
desprtminte (Cluj, Blaj etc.); nc din primele decenii ale secolului
temelor de cercetare aflate in XX, membrii "Astrei" au sesizat c forta unui
atentia Academiei Romne, a noilor directii in stat depinde de gradul de dezvoltare a
cercetarea geogrnfic i a publicatiilor aflate industriei proprii. Astfel in diverse articole se
sub auspiciile acesteia; atrage atentia asupra existentei unei relatii de
activittii de cercetare din cadrul interdependent ntre materiile prime
Institutului de Geografic din Bucureti: dezvoltare-cultur.

aparitiei unor reviste de geogrnfie. Lucrri precum Bogiile subsolului i

___, activit4ii didactice: semnalarea culturali=area maselor, Bogiile miniere ale
aparitiei manualelor de geografie i recenzarea Romniei, Bogiile miniere din Valea Oltului
celor deosebite in ceea ce privete continutul, i Carpatii Sudici atrgeau atentia asupra
modul de abordare a notiuni lor tiintifice. neccsittii studicrii subsolului transilvan i

Lucrrile geografice din revist fie c pentru a impulsiona dezvoltarea unei industrii
sunt prelegeri, articole "poporalc" sau proprii cu materii prime autohtone. Unele
tiintifice i au motivatia in inexistenta unei dintre aceste lucrri au fost prezentate in
geografii a Transilvaniei in limba romn pn edintclc "Astrei" sub form de conferinte in

in 1 872. Studiile geogrnfice sunt mai rare in diverse desprtminte (Braov, Cluj. Sibiu).

prima jumtate a secolului al XIX-lea i penD11 S-au publicat articole in care. plecnd
c inv\Amntul transilvnean inainte de 1 848 de la analiza economici trilor dezvoltate

era puternic confesional, nu se predau tiintele precum Franta. Suedia, inainte i dup primul

naturii iar despre o geografie romneasc nici rzboi mondial se prezint i situatia

nu se putea vorbi. Romniei(industrie, materii prime). Cu acest

prilej specialitii romni sunt indemnati ctre

Activitatea tiinifiCI'I i de popularizare studii de explorare i exploatarea subsolului

Deoarece revista "Transilvania" a fost prezcntndu-se chiar arnnuntit tehnici de
gndil s fie redactat in stil poporal, pentru evaluare a rezervelor i date statistice ale

ca cititorii s poat trage invtturi rezervelor Romniei.

folositoare'" este dificil separarea lucrrilor de Situa1ia economic grea a omenirii

popularizare de cele tiintifice. Este de dup primul rzboi mondial face ca i in

subliniat, ns c orice demers pentru revista "Transilvania" articolele de geografie

rspndirea cunotintelor tiintifice avea In economic s fie numeroase. n lucrarea
baz studii tiintifice temeinice." Energiile naturale ale Romniei, de Ion
Prezentarea lucrrilor cu tematic Popescu Voiteti 12 se avertiza deja c victoria

geografic tiprite in revist o vom face dup n '"lupta penD11 dezvoltare" de dup rzboi va
fi ctigat de natia ce se va restabili economic
ct mai repede i c Romnia nu avea crbuni
'
DJSAN, fond "Astm". Regislrul de proc= verbale suficicni pentru dezvoltarea industriei (abia in
ale Comitetul Central. 1 925, dos. 1 308. p. 83 i aceti ani s-au inchis mine ce au fost
'Transilvania", an 56, 7-8. iul.-aug., 1925. p. 292. dintotdeauna nerentabile). n aceste articole, pc
1 0 "Transilvania". Llll. nr. 7-8, iul.-aug. 1922. p. XI. lng datele ce tin strict de ramura respectiv a
"
Anicolele tiin)ifice conin intotdeauna explicatii
de termeni, no)iuni cu caracter general pentru a-i
atinge dubla adresabilitate propus: oameni de 1 2 "Transilvania", Sibiu, an Ll. nr. 1. mai 1920.
tiinta-publicul larg. p. 8 1 -85.

Ada 11.-1 ......__.... o. 2H7 1 23

www.cimec.ro
geografiei se dau i noiuni cu caracter general c. Geogrtfie generiiiQ i geogrtfiefizic
legate de fonnarea, clasificarea materiilor Membrii activi ai Asociaiunii, cei ce
prime, distribuia lor geografic etc. publicau in revist au neles c ridicarea unui
popor nu se poate realiza dect in legtunl cu
b. Meteorologie-c/imttologk celelalte popoare i c pentru a progresa
Dei nu sunt numeroase, articolele de trebuie cunoscute descoperirile geografice ale
meteorologie i climatologie rspund ambelor celorlalte naii. in acest sens sunt publicate n
cerinJe, sunt de popularizare i tiinifice. revist scurte articole despre expediii
Membrii "Astrei" au DJeles necesitatea internaionale de mare rsunet pentru geografia
cunoaterii i nJelegerii fenomenelor mondial (expediia arctic a lui Nansen;
meteorologice de ctre publicul larg i au expcdiia lui Cameron n Africa; descoperirea
militat pentru eliminarea superstiiilor din de noi pmnturi de ctre Columb etc.) 1 6,
gndirea oamenilor simpli. O activitate intens despre alctuirea geografic a unor teritorii
n acest domeniu a avut-o dr. A. P. Alexi care vecine precum Ungaria 1 7 etc.
n lucrarea Importanti 'a studiului Lucrrile de popularizare din domeniul
meteorologicu subliniaz eli dobndi rea acestor geografici fizice s-au axat mai ales pe
cunotine aduce un salt calitativ pentru cultura prezentarea diferitelor uniti geografice din
unui popor, d exemplul Ungariei, care avea Transilvania: Munii Apuseni, Cmpia
un sistem meteorologic bine pus la punct i Transilvaniei dar i pc descrierea celor dou
propune "Astrei" s ia initiativa nfiinrii de mari ruri care o strbat - Murcul i Oltul.
observatoare meteorologice. 13 Multe dintre aceste lucrri au fost conferinte
Pentru ca numrul celor care puteau susinute n cadrul edin[elor Asociaiunii de
citi studii temeinice, cum ar li cele referitoare personaliti renumite pentru cercetrile lor in
la clima Romniei, publicate n alte localiti domeniul tiintelor naturii: Emil Pop,
era foarte mic, sunt publicate, in revist, Alexandru Borza, Vintil Mihilescu".a.
articole preluate din reviste de prestigiu De fiecare dat, n prezentarea
precum "Analele Academiei Romne"." fonnelor de relief se folosete un limbaj
Tot in scopul rspndirii cunotin1clor simplu. uneori poetic dar se folosesc i tenneni
meteorologice i climatologice era semnalat tiinifici atunci cnd este cazul. O problem
apariia, intr-o alt revist sibian, de care am important, de stringent actualitate i in
amintit mai sus, "Verhandlungen und prezent, asupra creia se atrgea atentia ntr
Mitteilungen des Siebenbiirgischcn Verein fur unul din articolc 1 9 este cea a degradrii
Naturwissenschaften zu Hennannstadt" solurilor. a alunecrilor de teren. Teme de
("Dezbaterile i comunicrile Societii Ardelene actualitate astzi mai mult ca oricnd. n acest
de tiinele Naturii din Sibiu"). a articolului lui sens, revista avertiza asupra pericolului
A. Gottschling: Tablou al fenomenelor defririlor necontrolatc.
meteorologice din Sibiu in anii /895-1899. "
Sunt prezente, in paginile revistei d. Lucrri complexe. Monografii
"Transilvania", i articole de popularizare a Lucrrile complexe, monografiile
staiunilor balneare i climaterice in care sunt publicate se refer la Transilvania i ele pot li
prezentate pe nelesul tuturor nu numai considerate un rspuns la indemnurile din
staiunile balneare, ci i modul de fonnare i partea revistei de a se elabora o geografie a
clasificare a apelor minerale etc. Colaborrile Transilvaniei.
"Astrei" cu observatoare le meteorologice din O lucrare complex, muhidisciplinar
alte ri au fost semnalate i in revist dup clasificrile actuale. publicat n primii
prezentndu-se crile primite pentru biblioteca ani de apariie a revistei este cea a lui A. P.
"Astrei", rod al acestor colaborri. Alexi intitulat O excursie botanic in

" Ibidem. Si b u , an XXVIII, nr. 1 - 1 1 , fev.-mart.

131hidem. S ibiu . an 60, nr. 10-1 1 , 1 929, p. 93 1 .
1 4 Extras din ''Analele Academiei Romne". seria a
1 1-a, tom XVI, Materialu pentru climatologia
Romniei. 1 Clima Sulinu, de St. C. Hepiles.
"Transilvania", XXVI, nr. 6, 15 iunie 1 895. p. 383.
" " Ibidem, Sibiu. an 65. nr.2. mart.-apr. 1 934. p. 165.
Transilvania, Sibiu. an XXX I . iunie 1 900, p. 278.
i
1897. p. 47; Braov, an IX, nr. 1 8. 1 sept. 1 876;
Braov, an VIU, nr. 13. 1 iul. 1 875. p. 1 53 .
Ibidem. Sibiu, an 5 7 . nr. 10. oei. 1926. p. 573.
"
Ibidem, Sibiu. an XXIII. nr. I l , 1 5 nov. 1892. p.
"
357: an LI. nr. 1. mai 1 920, p.74-78.

1 24
www.cimec.ro
Romnia i Dobrogea. 20 Lucrarea prezint elevilor. Un membru al "Astrei", indignat c
Dobrogea i se intinde pe parcursul a zece scrierile tiinifice nu erau citite, scria in
numere de revist fiind structurat dup criterii "Transilvania" c nu "condcele dcstoinice
valabile i astzi. Catalogul plantelor recoltate lipsesc, ci publicul cititor de lucrri tiintifice
din Romnia i Dobrogea este precedat de o care este refractar la tiin) din cauza ubredelor
prezentare geografic ampl: aezare geografic, cunotinte din coal"24 i c de multe ori
descrierea formelor de relief, clima, dasclii nu se ridicau nici la nivelul elevilor.
fenomenele meteorologice - cu prezentarea De aceea, pentru cadrele didactice mai ales. in
conexiunilor clim - specii de plante ce pot fi paginile revistei sunt semnalate aparitiile de
cultivate. Toate acestea erau introduse din manuale de geografie in librariile sibicne dar i
dorinta de a instrui i in acest domeniu pe cei in alte centre din taf. De asemenea, erau
ce citeau studiul, de a le da notiuni de protectia anuntatc in revist crile noi, inclusiv cele de
mediului etc. geografie, intrate in biblioteca "Astrei".
Publicarea unui rezumat al lucrrilor De aceea primele lucrari geografice
geografice referitoare la Moldova, Valachia i publicate se adresau elevilor ncercnd s
Transilvania editat in 1 597 la Bonn pare rspund imperativului cunoaterii acestor
inutil lund in considerare anul aparitiei. Dar generatii ncepnd cu tnra generatie. Revista
redactorii revistei considerau c este imponant a prezentat aparitiile de manuale geografice
s se adune toate datele geografice referitoare chiar i atunci cnd se aflau in faza in faza de
la Transi !vania, att pentru geografia de la tiprire. Nu erau simple semnalri ci scune
sfritul secolului al XIX-lea ct i din ratiuni recenzii, cu recomandri i uneori chiar
geo-istorice. prezentri critice cnd nouttile aduse de
O alt lucrare complex tematic manuale in loc s simplifice activitatea
referitoare la Transilvania. este Noiuni relative didactic ingreunau intelegerea natiunilor
la economi 'a sociale i la istori 'a civilisaiunei geografice de ctre elevi. 25
in Transil1ania. Pe lng datele privind n paginile revistei se ntlnesc i
aezarea geografic a Transilvaniei sunt critici la adresa unor manuale publicate in
prezentate formele de relief. cile de Vechiul Regat in care datele referitoare la
comunicatie naturale i antropicc i o list cu Transilvania cnd nu lipseau erau greite i nu
rnineralcle transilvnene. Se mai mentioneaz, puteau fi de folos elevilor romni transilvneni.
de asemenea, c in 1 839 a existat in Sibiu o A existat o continu preocupare pentru
mic societate ce-i propunea s fac Oltul educarea tinerilor. Tot pentru ei, secretarul
navigabil. 21 Preocupri privind bogtiile general al sectiunilor tiintificc propunea
subsolului, tot in aceast perioad, apar i in infiintarea unei Univcrsitti populare printre
celelalte periodice sibicne ale vremii. materiile propuse spre studiu aflndu-se i
Unii membri ai "Astrei" cadre geografia (0eografia Romniei i a )rilor
universitare i cercettori geografi in Cluj au vecine).26
intreprins studii monografice complexe, de Pentru uurarea intelegerii natiunilor
valoare, asupra Muntilor Apuseni." de geografic, a fenomenelor meteorologice de
Monografiile valoroase. temeinic elaborate ctre elevi i chiar de ctre un public cititor
atunci, sunt valabile i astzi, fiind citate in larg se recomanda celor ce claborau manuale
lucrrile geografice. sau anicole de popularizare s foloseasc
mijloace artistice (povcti, legende etc.).
e. Manualele
Pornind de la constatarea c coala d f. Semna/tiri
o insuficient dezvoltare a gustului pentru o O bun pane din spatiul tipografic
cultur tiintific inalt2-', redactorii revistei s acordat tiintelor naturii - in spe geografiei, a
au ocupat de ridicarea cultural a dasclilor i a fost folosit pentru semnalarea noilor aparitii in
bibliotecile Asociatiunii. in librariile sibiene
'" Ibidem. Sibiu, an XIII, nr. 1 1 - 1 2, 1 - 1 5 iunie
(Krafft, Filtsch) sau publicate sub egida

21
1 882. p. 8 1 .
Ibidem, Braov, an X. nr. 20. 1 5 oct 1 877, p. 230.
Ibidem, Sibiu, an XLIV. nr. 8, nov.-dec. 1 9 1 3 . p.
" Ibidem. Sibiu, sept-dec. 1939, an 70, nr. 5-6, p. 24
334-345. 408.
" Ibidem. Sibiu. an LI. nr. 12, dec. 1920, p. 996.
Ibidem. Sibiu, an XXXII. nr. 8, sept-oei. 1 909, p.
"
26
21. Ibidem. Sibiu, an 62. nr.l -8. ian.-aug. 1 93 1 . p. 28.

1 25
www.cimec.ro
Academiei Romne, a Universitii din Cluj.
Semnalrile au fost nsoite de scurte prezentri
ale crtilor sau ale unor capitole mai
interesante. Uudabil este colaborarea cu
librriile sibiene care s-a concretizat nu numai
n semnalarea noilor apariii ci i n solicitarea
de cii utile elevilor, editate n alte localitlli,
de ctre librarii respectivi. "
Aa cum s-a artat, seciunile tiintifice
au fost gndite ca foruri intermediare ntre
popor i Academie, universiti. Membrii
"Astrei" i ai seciunilor tiinifice au
contientizat c aceast legtur trebuie s fie
biunivoc. De aceea au tinut la curent cititorii
revistei cu preocuprile geografice ale
Societii Geografice Romne din Bucureti,
ale catedrei de specialitate de la Universitatea
din Cluj . " Cu aceste ocazii s-au prezentat
pentru cititorii revistei noile direcii n
cercetarea geografic, dri de seam ale unor
excursii interne sau peste hotare, conduse de
geografi de renume precum George V lsan,
Simion Mehedinti. concursurile instituite de
aceste foruri pentru elaborarea de dicionare
geografice i temele unor proiecte tiinifice
abordate n aceste institutii (Ex: ObservaTii
moifologice la zona de contact a ba<inurilor
O/tutui i Murului in regiunea Sibiului).
De prezentllri ample au beneficiat
reviste de naltll inut tiinific cum ar fi:
"Buletinul Societii Regale Romne de
"
Geografie" din Bucureti , "Revista
Geografic Romn" din Cluj i apoi
30 "
Bucureti , Revista "V. Adamachi" din lai .
Dup o prezentare succint a periodicelor
respective sunt men)ionate studiile mai
importante, cele mai multe semnate de
geografi renumiti nc din acele timpuri n ar
i strintate cum ar fi: Vintil Mihilcscu,
George Vlsan, Victor Tufescu, Simion
Mehedinti, Ion Simionescu .a.
Preocuprile "Astrei" i ale celor care
publicau in revista "Transilvania" de a
rspndi cunotinele geografice, de deschidere
a gustului ctre cultur au fost continui,
21 Ibidem, Braov, an l. m. l 2, iunie 1 868, p. 277.
" Ibidem. Sibiu, an XXX, nr.2-3, febr.-mart. 1 899,
r.; I lO; an 59. _nr. 5, mai 1928, p. 423.
lbrdem, S rbm, an 75. nr.3, mart. 1944, p. 270; an
76, nr. l -2, ian.-febr. 1 945, an.73, m. l , ian. 1 942.
30 Ibidem. Sibiu, an 74. m. 9-1 0. sepl.-ocl. 1 943. p.
789-79 1 ; an XV, m. 14-15, 1 - 1 5 iulie 1 884, p. 1 1 1 -
1 1 2.
" Ibidem, Sibiu. an LIV. or. l-2, ian.-febr. 1923, p.
1 22.
1 26
www.cimec.ro
cutndu-se diverse mijloace n acest sens.
Astfel, s-au publicat articole de popularizare,
s-au inut conferine mbuntite continuu (s-a
achizitionat aparatur de proiectii, s-au
distribuit brouri gratuite etc.). De asemenea,
s-au propus concursuri, cum ar fi cel pentru
elaborarea unui Dictionar toponomastic -
geografic al unui comita/ locuit de romni in
Ungaria i Transilvania. "
Redactorii revistei au neles c un
popor puternic nu poate fi dect cel ce-i
cunoate limba, istoria, dar i geografia. De
aceea, in Proiectu de statUlu pentru instituirea
i organizarea colii de fete nfiinat i
susinut de Asociaiune, intre obiectele de
studiu este trecut i geografia (cunoaterea
pmntului patriei ca form de productie,
industrie, cunoaterea Europei i a celorlalte
continente).
Redactorii revistei au reuit s
completeze cunotinele de cultur general ale
cititorilor prin publicarea unor articole de
geografie. In acelai timp. redactorii revistei
"Transilvania" a avut n vedere c se adresau
unor oameni cu o cultur elementar de cele
mai multe ori. dar i ucor cercuri mai rcstrnse,
cu o cultur superioar i au publicat materiale
adecvate pentru fiecare dintre aceste categorii.
Constatm cu o oarecare uimire c
marile probleme ridicate pentru geografii
romni: alunecrile de teren i degradarea
terenurilor ca urmare a unei proaste folosiri.
efectele dezastruoase ale activitilor antropice
asupra mediului, necesitatea cunoaterii
geografici propriei ri dar i a vecinilor sunt
actuale i rmn i n prezent n atenia
specialitilor. i n concluzie, putem afirma c
revista "Transilvania" i-a ctiga! prin
prestaia sa n domeniul geografici,
recunotina cititorilor si din epoc i pc aceea
a geografi lor de astzi, care au n paginile
acestei publicatii un adevrat model de
rspndire a cunotin)elor tiintificc.
" Ibidem, Sibiu. an XXX. nr. l . ian.-febr. 1 903, p. 23.
 THE "TRANSYLVANIA MAGAZINE -
AN I MPORTANT ELEMENT OF DISSEMINATION
FOR GEOGRAPHICAL KNOWLEDGE

The "Transylvania" magazine, founded in 1 868, bas faithfully rellected lhe activity of lhe Association, be it
lhrough advenising or scientific articles, lectures, conferences or reviews. It is enough to simply shuffie tbrough lhe
magazine to notice lhe variety of lhe problems tack.led, which were treated wilh different degrees of importance,
according to lhe requirements of those days. Geogrnphy - as field of lhe natural sciences area- bas always been
regarded wilh great interes ever since the frrst issues of the magazine. The "Astra" members bave from lhe very
beginning understood lhe necessity of improving one's knowledge. especially by the young generation of national
geography. Therefore. through advertising papers lhey did not only seek to share and spread such knowledge, but
also to support lhe schools by presenting new models of teaching in order to enable lhe leaming process and
understanding of lhe young. Thus. lhe delivery of geographical notions by artistic melhods (legends, short stories
etc.) was suggested, a model which was burrowed nowadays also by our text books from lhe westem ones.
Allhough lhe articles on a geograpbic topic in the '"Transylvania" magazine are not many by number, it is
our belieflhat lheir content and lheir language simplicity contributed to the spreading ofthe knowledge among the
readers.

Key words: cultural magazine. knowledge on geography. lhe Transylvania magazine. Sibiu
Cuvinte cheie: revist de cultur, cunotine de geografie. revista Transilvania, Sibiu.

Ada ._. n. HeT 1 27

www.cimec.ro
 PTRUNDEREA, EXTINDEREA I SITUAIA ACTUAL
A BIZAMULUI (ONDA TRA ZIBETHICUS L.)
N JUDEELE GALAI I VASLUI
dr. Sorin Geacu

1. Introducere 3. Extinderea arealului su in jude!ele

Galati i Vaslui
Mamifer roztor, bizamul triete in
colonii in zona maluri lor apelor (curgtoare ori n anul 1 956. un bizam a fost mpucat
stttoare), dar apare i in lungul unor canale. pe grla Ghimia, in apropierea punctului
Are o lungime de circa 50 cm (din care pescresc omonim. nu departe de podul peste
20 cm coada). Vizuinile spate au ieire in ap, Prut al cii ferate Gala]i-Reni (aproape de
ns culcuul este aezat mai sus de nivelul confluenl3 Prut-Dunre).
acesteia. Este, cu precdere, un animal nocturn. n acel an. bizamii din nord-vestul
Hrana sa este reprezentat de vegcta]ia lacului Bratc, detcriorascr vele pcscrcti.
acvatic!, dar cnd aceasta este insuficient, n anii 1 957-1 958. erau ocupate de aceast
consum i molute, broate, mici peti. specie un numr de 1 3 puncte din vechiul areal
mperccherea se face dup topirea ghc]ii, al lacului Brate: Grla lui Chiril, Grla
primvara timpuriu. Florintului. japclc Nisa, Bucium, Dadovelu.
Este o specie originar din America de Cojocaru .a., in nord pn pe canalul
Nord. Pentru blana sa pre]ioas, la stritul Frumuia-Folteti. apoi la sud de calca ferat
anilor '40 i inceputul anilor '50. bizamul este Galali-Reni pn la Dunre ( inclusiv balta
introdus i in extremitatea de sud-vest a fostei Samova). Bizam s-a gsit atunci i in balta care
U.R.S.S., in zona grani l ci cu Romnia. exista la marginea estic a Galaliului (la est de
Grdina Public, in zona feroviar).
2. Ptrunderea bizamului n judeul Pn in 1 958. bizamul migrase in
Galati lungul Prutului pn dincolo de Vdeni
(comuna Cavadincti, jud. Gala)i), astfel c in
Urmare a colonizrilor fllcute in 1 958 a ptruns i in jude!ul Vaslui, mai nti in
Republica Moldova (in perioada 1947 - 1 955, lunea Prutului i bllile din apropierea satului
doar in raionul Cabul s-au introdus 13 70 Crja, din extremitatea de sud-est.
exemplare de bizam), aceast specie i-a fllcut Angaja]ii Intreprinderii Piscicole
apari)ia i la vest de Prut. Brila (de care aparinea sectorul din aval de
Primul exemplar de bizam a fost Crja al Juncii Prutului) constataser c
semnalat in jude1u1 Gala)i in anul 1 955 bizamul era in numr mare nu numai in
(Nichita, 1 955) pc latura nordic a lacului regiunea lacului Bratc. ci i in bl]ilc Fntna
Bratc, pe teritoriul ce aparinea atunci iganului, ovrca ( comuna Oancea. jud.
comunei ivi13 (azi comuna Tuluceti) la 20 Gala]i) i Pochina (corn. Rogojeni, jud. Galali).
km nord de Gala)i (fig. 1 ). n acel an, in Arunci ( 1 957- 1 958), bizamii provocascr
vecintatea digului Brate-Prut, la 0.5 km vest pagube uneltelor de pescuit. astfel c in bllilc
de malul Prutului, s-a observat o colonie de Fntna iganului. Pochina i ovrca ci
bizami din care s-a i mpucat un exemplar. distruscser toate vintirele (circa 250) instalate
Este posibil ca exemplare de bizam in ap.
(neobservate ins), s fi existat i mai inainte Tot in acei ani, numrul de blnuri de
in zona lacului Brate. bizam colectate din judc!ul Gala)i i predate
fostei Directii de Colectri i Achizi)ii
(D.C.A.) a crescut de la 1 8 in 1 956. la 93 in
anul urmtor, apoi la 1 356 buc l i in 1 958 i

1 28

www.cimec.ro
 1 467 n anul l 959 (Marche, 1 960). Se observ
faptul c, numai intre anii 1 957 i 1 958,
numrul de blnuri de bizam colectate a
crescut de 1 4,6 ori, iar ntre 1 956 i 1 959 de
8 1 ,5 ori !
Aa cum menionau Clinescu i
Bune seu ( 1 958), toamna bizamul incepe
vagabondajul la ntmplare, trecnd adesea
peste cmp de la o balt la alta, ceea ce explic
marea putere de colonizare a acestei specii
(p. 79).
n ultima parte a anului 1 959 i
nceputul anilor '60, bizarnul se extinde i pe
valea Siretului, iar apoi pe cea a Brladului,
astfel eli., in 1 963-1 964 el este semnalat n
apropiere de Brlad (in 1 967, in sectorul de
lunc Brlad-Grivita-Bdcana. s-au semnalat
circa 60 de bizami).
in 1 963, doar in regiunea lacului
Brate i in imprejurimile Galatilor s-au vnat
1 853 bizami, iar n anul urmtor, in sectorul
Juncii Prutului de pe teritoriul comunei
V!Adcti s-au mpucat 200 de bizami.
La nivelul anului 1967, bizamul era
semnalat in urmtoarele puncte din judeul
Galai: lacul Bratc i mprejurimile Galatiului
- 400 exemplare, Vldeti - 1 00 exemplare,
Grivita (Brlad) - 60 exemplare, Negrileti - 25
exemplare i Buciumeni - 5 exemplare.
n perioada 1 960-1 965, bizamul se
extinde i n sectorul Folteti-Trgu Bujor al
vii Chinejii, iar in intervalul 1 965-1 970 el a
ptruns pn in urmtoarele puncte:
- pe valea Brladului in amonte pn
n dreptul comunei tefan cel Mare;
- pe valea prului ldrici (afluent pe
stnga al Brladului) pn la Roicti;
- pe valea Crasnci (a fluent pe stnga al
Brladului) pn la Vineeti;
- pe valea Chiocului (afluent pe
dreapta al Brladului) pn la Lipov;
- pe valea Buda (afluent pc dreapta al
Brladului) pn aproape de Delcti;
- pe valea Telejna (afluent pe stnga al
Brladului) pn la Zpodeni.
in anul 1 969, din judeul Galati s-au
recoltat 1 096 exemplare de bizam, din care 490
din zona lacului Brate i mprejurimile
Galaiului, 390 din celelalte sectoare ale Juncii
Prutului, 146 din lunea Siretului, 60 din lunea
Brladului i 1 O din lunea Chinejii.
in acelai an, 1 969, n judeul Vaslui s
au semnalat 459 de bizami, din care 280 de
exemplare n sectorul SIAnileti-Bumbta
Vctrioaia al Juncii Prutului, 1 00 de exemplare
1 29
www.cimec.ro
pe valea Crasnei, 75 de exemplare pe cea a
Brladului i numai 4 exemplare pe Telcjna.
n anul urmtor, in judeul Galai s-au
observat circa 250 bizami, iar n 1 97 1 s-au
mpucat aici 260 exemplare ( 1 00 in zona
Galai-Brate-Ztun, tot attia in zona
Branitea-Lozova-lndependena, 60 n lunea
Prutului in sectorul Vldeti-Rogojcni, 5 in
lunea Siretului la Furceni, 10 in arcalui Barcea
Condrea al Juncii Brladului i 1 O n lunea de
la confluenta Brlad-Jeravl). in 1 973 s-au
nregistrat n tot acest judet doar 1 67 de bizami.
Acest mamifer, n intervalul 1 970-
1 974, ptrunde i pe alte vi mai mici
(Brladul superior, Bcrheci. Clmui, Geru,
Racova, Tutova, Simila, Vaslui, Elan).
in anul 1 974, pe teritoriul judeului
Galai, s-a constatat prezenta a circa 200
bizami in lunea Prutului i Dunrii, 100 bizami
in cea a Brladului, iar pe valea Sirctului, numai
in zona Tudor Vladimircscu-Hanu Conachi s
au mpucat 64 exemplare. in anul urmtor, s-a
observat un numr dublu de bizami (circa 250
n lunea Prut-Dunre, 1 08 in cea a Siretului,
284 in cea a Brladului (numai in apropiere de
Tecuci s-a constatat prezenta a peste 1 00 de
exemplare), cei mai putini fiind ntlnii pe
vile Tccucclului (20 indivizi) i Corozelului
( 1 0 indivizi). n 1 975, n zona de confluen
Siret-Brlad s-au vnat 44 bizarni.
in medie, unui hectar de ape i bli.
pentru judeul Galai, in 1 975, ii revenea (pe
fonduri cinegetice) urmtorul numr de
bizami: Furceni - 1 0, Tecuci - 9, 1 , Gbidigeni -
6, Condrea - 3, Barcca - 2,8, Matca - 1 ,6.
Nrnoloasa-Licti - 1 .5, Buciumeni - 1 ,5,
Negrileti - 1 ,4. Vlcua - 0.5, Vldcti - 0,2,
Hanu Conachi - 0,04 i Brate-Ztun - 0,04.
La nivelul anului 1 98 1 . de pc arealul
analizat, s-a raportat prezena numai numr de
1 762 bizami (tab. 1 ), din care 1 147 exemplare
pe teritoriul judeului Vaslui (65,1%) i 6 1 5
exemplare p e cel a l judeului Galai (34,9%).
Astfel, pe valea Prutului (n ambele judee) s
au identificat 485 exemplare, pc cea a
Brladului (in ambele judee) un numr de 332
exemplare, pc cea a Siretului - 230 exemplare,
pe cea a Crasnei - 1 70 exemplare. Mai puini
bizami s-au constatat pe vile: Telejna (60),
Racova (55), ldrici (50), Simila (44), Vaslui
(40), Clmui (25), Berheci (20), Tecucel
(20), Geru (20), Elan ( 1 5), Corozel ( 1 0), dar i
pe alte cteva ape mai mici.
 n anii 1982-1 983, cel mai mare numr
de bizami ( 1 70-200 indivizi) s-a constatat in
zona iazului Gugeti Uudeul Vaslui).
Pe teritoriul judeului Vaslui in
intervalul 1 985-1 994 s-au mpucat 1 275
bizami, pe unntoarcle fonduri cinegetice:
Crja (256), Flciu (2 1 1 ), Murgeni (20 1 ),
Pojorni ( 147), Pogneti (97), Duda-Reti
(87), Voloseni (42), Costeti (37), Bdeana
(33), Gugeti (28), Telejna (25), Zpodeni
(25), Negreti (25), Curseti (20), Solcti (20),
Brlad ( 1 6) i Merieni (5). Dup cum se
observ, cei mai mulli bizami ( 1 04 1 - 8 1 ,6%)
au fost vnali din lunea Prutului.
Dac pe anumite fonduri cinegeticc
(Crja, Murgcni, Pojorni. Gugeti), vnarca
acestui mamifer s-a fcut in fiecare an, pe
altele s-a realizat numai in unii ani (de
exemplu. pe fondul Duda-Reti in anii 1 985,
1 986, 1 988, 1 99 1 . 1 992, pc fondul Pogneti in
anii 1 985, 1 986, 1 99 1 i 1 992, pe fondul
Bdeana in anii 1 986, 1 987, 1 988, 1 992. pe
fondul Costeti in anii 1986, 1 988, 1 992, pe
fondul Ncgreti in anii 1 986, 1 989, 1 992, pc
fondul Curscti in anii 1 988, 1 992, pe fondul
Zapodeni in anii 1 987. 1 988, pe fondul Brlad
in anii 1986, 1 994, pc fondul Merieni in anul
1 989 etc.).

1 30
www.cimec.ro
 Tabelul !
NumArul de bizami observai la inceputul primverii anului 1 98 1 , pe fonduri de vntoare (F. V.)

F.V. Judeul Numr F.V. Judeul Numr F.V. Judeul Numr

bizami bizami bizami
Pojortni Vaslui 1 50 Voineli Vaslui 36 Suceveni Galati_ 20
Gugeti Vaslui 1 30 Condrea Galai 30 Barcca Galai 20
Pogneti Vaslui 1 10 Ztun Galai 30 Hanu Galai 20
Conachi
Falciu Vaslui 100 Vlcua Galati 30 Galai Galai 20
Cprioara Galali 80 Vldeti Galati 30 Brate Galai 20
Nmoloasa Galati 50 Ghidi!!eni Galati 30 Gohor Galati 20
Cria Vaslui 50 Nicoresti Galati 30 Buciumeni Galati 20
Roi eti Vaslui 50 Ncgrileti Gala)i 30 Cudalbi Galai 20
Duda- Vaslui 50 Tecuci Gala.i 30 Tudor Galai 20
Reti Vladimirescu
Negreti Vaslui 50 Furceni Gala.i 30 Zpodeni Vaslui 20
Schinetea Vaslui 40 Blteni Vaslui 27 Florcli Vaslui 18
lvneti Vaslui 40 Silitea Vaslui 26 Grceni Vaslui 15
Telejna Vaslui 40 Clllmui Galati 25 Ggeti Vaslui 15
Soleti Vaslui 40 Dumeli Vaslui 25 Bdeana Vaslui 15
Merieni Vaslui 40 Voloseni Vaslui 25 Brlad Vaslui 15
Matca Galai 10
Chioc Vaslui 10
Cosleti Vaslui 10

Tabelul 2
NumArul maxim de bizami (exemplare/anul) observai pe unele fonduri de vntoare (F.V.) in perioada 1985-
1 995

F.V. Ex. F.V. Ex. F.V. Ex. F.V. Ex.

Fstci 1 8/ 1 990 Teleina 30/1 992 Cprioara 50/1 990 Vlcua 25/ 1 99 1
Grceni 24/ 1 987 Zpodeni 301 1 995 Lieti 1 00/1993 Vldesti 20/ 1 986
Schinetea 40/1 986 Soleti 50/1 993 Nmoloasa 50/ 1 992 Viile 1 5/ 1 99 1
Costeti 40/1992 Perieni 1 51 1 986 Hanu 250/1993 Bereti 30/1 989
Conachi
lvllneti 30/1985 Roieti 601 1 990 Galai 301 1 99 1 Grivia 40/ 1 988
Curseti 40/1995 Pojorni 200/1 994 Bratc 60/1 989 Ghidigeni 35/1 992
Blteni 90/1 985 Bcani 30/1985 Ztun 30/ 1 989 Tecuci 20/ 1 989

www.cimec.ro
n perioada 1 985-1 994, cele mai multe
exemplare vnate, au fost pe fondurile
cinegetice: CJja ( 1 02 in 1 992), Flciu ( 1 00 in
1 992), Pojorni (cte 44 in anii 1 985 i 1 986),
Pogneti (34 in 1 985), Duda-Reti (27 in
1 985), Zpodeni (20 n 1 988), Voloseni (20 in
1 99 1 ) i Costeti ( 1 5 in 1 992).
n judeul Galai, in perioada 1 986-
1 993, s-au vnat doar 1 63 bizami, cei mai
muli ( 1 44 - 88,3% din total) n lunea Siretului
in zona Nmoloasa-Hanu Conachi-Lieti. Cei
mai multi (66 - 40,5%) s-au vnat in anul 1 993.
in perioada 1 985-1 995, numrul
maxim al exemplare1or de bizam observate pe
fondurile de vntoare din cele dou judee a
variat de la 1 5 (Perieni in 1 986) la 250 (Hanu
Conachi in 1 993) (tab. 2).
Dac pe unele fonduri cinegcticc in
deceniul 1 985- 1 995, numrul de bizami
observai s-a pstrat oarecum constant (de
exemplu: Costeti 20-40 exemplare, lvneti
1 5 -20 exemplare, Telcjna 20-30 exemplare,
Zpodeni 20-30 exemplare, Voineti 1 4-24
exemplare, Galai 1 0-30 exemplare, Ghidigcni
20-35 exemplare, Viile 1 0- 1 5 exemplare,
Matca 1 0-1 5 exemplare), pe altele, fluetua)ia
efectivelor a fost mai accentuat, cum a fost
cazul pe fondurile Chitoc ( 40 exemplare in
1 988 i numai 4 in 1 993 ), Blteni (90
exemplare in 1 985 i numai 15 in 1 988),
Condrea (50 exemplare in 1 989 i 1 50 in
1991 ), Lieti (20 exemplare in 1 989 i 1 00
exemplare in 1993), Grivia-Brlad ( 1 5
exemplare in 1 987 i 40 n 1988).
Referitor la raportul dintre numrul de
exemplare evaluate i cele recoltate, am
constatat urmtoarele:
- pe cele mai multe areale, numrul de
bizarni vnati nu a depit nici 30% din
numrul excmplarclor observate in primvara
anului respectiv. De exemplu, pe fondul
Costeti, in 1 988, s-au observat 40 exemplare
i s-au vnat numai 12 (30%), pe fondul
Barcea. n 1 986 s-au observat 50 de exemplare
i s-au vnat numai 5 ( 1 0% ), pe fondul
Merieni, in 1 989 s-au observat 30 de
exemplare i s-au vnat numai 5 ( 1 6%), pc
fondul Condrca, n 1 993 s-au observat l 50 de
exemplare i s-au vnat numai 1 2 (8%), pe
fondul Hanu Conachi, in 1 993 s-au observat
250 de exemplare i s-au vnat numai 38 ( 1 5%),
pe fondul Bdeana, n 1987 s-a vnat abia a 1 O
a pane din numrul exemplarelor observate
1 32
www.cimec.ro
(50), pe fondul Negreti in 1 989 s-a vnat doar
1 6% din numrul bizarnilor observa)i la
inceputul acelui an etc.
- pe alte fonduri de vntoare, s-au
vnat peste jumtate din numrul excmplarelor
observate n luna manie a anului respectiv, ca
de exemplu: pe fondul Duda-Reti, in anul
1 985 s-au observat 50 de exemplare i s-au
mpucat 27 (54%), pe fondul CJja n 1 992 s
au observat 200 bizarni din care s-au vnat 1 02
exemplare (5 1%) .a.
- n alte cazuri, numrul de exemplare
vnate ntr-un an. a fost egal cu cel observat n
primvara anului respectiv (cazul fondului
cincgctic Zpodcni - 20 exemplare n anul
1988):
pe unele fonduri, dei in unele
primveri (cnd au Joc actiunile de evaluare a
efectivelor speciilor de interes vntoresc) nu
se observaser bizarni, totui in cursul anilor
respectivi s-au vnat exemplare (dovad c
specia exista). Ca exemple, citm fondurile
cinegetice Lieti (8 exemplare vnate in 1 986).
Curseti ( 15 exemplare vnate in 1 992) i
Nmoloasa ( 17 exemplare vnatc in 1993).
in primvara anului 1 996, pe teritoriul
judeului Galati s-a semnalat prezenta unui
numr de 326 bizami, iar pe cel al judeului
Vaslui - 1 206 bizami (tab. 3).
Urmrind dinamica popula)ional a
speciei bizam pe teritoriul celor dou jude)e
(pentru perioada anterioar anului 2000),
constatm urmtoarele:
- n judeul Vaslui in intervalul 1 969-
1 998, mrimea acesteia a variat ntre 459
exemplare in 1 969 i 1 750 exemplare in 1 984,
aa cum reiese din tabelul 4.
- - in judeul Galati. in perioada 1 967-
1 998, mrimea acesteia a oscilat intre 1 25
exemplare (in 1 998) i 745 exemplare in anul
1 99 1 (tab. 5).
in sezonul vntoresc 1 999/2000, de
pe teritoriul judeului Vaslui s-au vnat 409
bizarni, din care 255 in lunea Prutului (62,3%),
43 in cea a Brladului ( 1 0,5% ). iar restul in
bazinele Crasnei (55 bizarni - 1 3,4%), Elanului
(36 - 8,8%), Vasluiului ( 1 0 - 2.5%) i Telcjnei
( 1 0 - 2,5%).
in primvara anului 2006 s-a semnalat
prezena unui numr de 2320 exemplare de
bizam, din care 1 380 in judetul Vaslui (59,5%)
i 940 in judeul Galai (40,5%), rspndirea
lor geografic fiind urmtoarea:
 Tabelul 3
Nwnrul de bizami semnala)i in judetele Galati i Vaslui in primvara anului 1 996 (pe fonduri de vntoare
F.V.)

F.V. Judeul Numr F.V. Judeul Numr F.V. Judeul Numr

bizami bizami bizami
Crja Vaslui 200 B!l.deana Vaslui 50 Suceveni Gal ali 20
Pog!l.neti Vaslui 1 50 Costeti Vaslui 40 lv!l.neti Vaslui 20
Gugeti Vaslui 1 00 Hurdugi Vaslui 40 Merieni Vaslui 20
Condrea Galati 1 00 Roieti Vaslui 35 Bujor Galati 12
Hanu Galai 100 Blteni Vaslui 30 Chi)oc Vaslui Il
Conachi
Flciu Vaslui 1 00 Barbosi Vaslui 30 Ztun Galati 10
Poiorni Vaslui 1 00 Teleina Vaslui 30 Dobrina Vaslui 10
Nmo1oasa Galai 60 Sol eti Vaslui 30 Vldeti Gala)i 10
Duda- Vaslui 50 Valea Vaslui 20 Cprioara Galati 10
Reti Teiului
Voloseni Vaslui 50 Floreti Vaslui 20 Grivia Vaslui 4
Murgeni Vaslui 50 icani Vaslui 20

Tabelu1 4
Dinamica populatiei de bizam din judetul Vaslui in perioada 1969-1 998

Tabelul 5
Dinamica populatiei de bizam (numr exemplare) din jude)ul Galati in perioada 196 7- 1 998

- pe valea Prutului s-au semnalat 1 375 sectorul Tecuci-Negrileti i 20 in zona

exemplare, din care 875 (63,6%) in judeul
Vaslui (450 n regiunea Crja-Flciu, 1 50 in
arealul Vetrioaia-Lunca Banului, 1 20 in zona
Pognetilor. 80 la Stnileti-Rducani i 75 la
Albia-Drnceni) i 500 (36,4%) in judeul
Galati (200 la esl de Gala!i-Tuluceli, 1 80 in
zona bl!ilor de la Vldeli-Brneti i 120 in
zona bltilor de lng Vdeni);
- pe valea Brladului s-au observat 335
exemplare, din care 1 85 pe pof\iunea aferent
judeului Vaslui (60 in sectorul Blteni
Buhieti, 50 in sectorul Bdeana-Tutova, 40
in sectorul Srbi-Secuia, restul in zona
Vasluiului) i 1 50 exemplare pe cea a judeului
Galai (85 in sectorul Barcea-Condrea, 45 in
Ghidigenilor);
- in lunea Siretului, s-au semnalat 230
exemplare, mai multe in sectoarele Branitca
lndependena ( 60), Tudor Vladimirescu
Nmoloasa-Hanu Conachi (45) i Furceni (40);
- pe alte vi mai mici, s-au semnalat
mai putine exemplare (pe Corozel la Matca i
Corod, pe Gologanu est de Cudalbi, pc
Clm!ui, pe sectorul MAst.cani-Tg. Bujor al
Chinejii, pe Hobana la Ciureti, pe valea
Racovei, apoi in zona iazurilor Florcti,
Soleti, Mnjeti, Pucai .a.).

1 33
www.cimec.ro
 4. Concluzii observat 1 762 exemplare ( 1 1 47 in judcrul
Vaslui i 6 1 5 n judeflll Galati), iar primvara
De la primul exemplar semnalat in anului 2006 s-au constatat 2320 exemplare de
1955 lngA ivita (nord de Gala). specia i-a bizam, din care 1 380 in judeflll Vaslui (59,5%)
extins arealul, astfel cA in 1958, primele i 940 n judetul Galati (40,5%). Dei, n
exemplare se semnaleaz n extreotitatea sud ultimii 50 de ani, in ansamblu, populatia
esticA a judefUlui Vaslui (C!ja), urmnd apoi, bizamului a crescut, n regim anual se constat
in anii '60, extinderea pe vAile Prutului, o variatie a acesteia in functie de factorii trofici
Siretului, Brladului. n perioada 1970- 1 98 1 , ori fizico-geografici. Densitatea sa variazA in
bizamul ptrunsese pe vAile Clilmflli , functie de conditiile locale. pagube le semnalate
Suhurlui, Berbeci, Geru, pe Brlad pnA la fiind nesemnificative.
Dumeti, pe valea Buda pnA in sectorul MentionAm aici faptul c mrimea
superior, in bazinul Similei pnA n sectorul populatiei acestei specii putea fi mai mare, ns
superior, pc Tutova pnli la nord de Puieti, pe lucrrile hidroameliorative efectuate in lunea
Racova pnli aproape de lvneti, pc Vaslui Prutului in special (dar i a Sirctului ori
pnli la Soleti i pe sectorul inferior al Brladului) au determinat reducerea drastic a
Elanului. Ulterior, n intervalul 1 98 1 - 1 989, habitatclor favorabile pentru bizam.
aceast specie avanseazA in amonte in bazinele Conform legilor cinegetice nr. 1 03123
Crasnei (Gugeti), Lohanului (Creteti), septembrie 1 996 i 654120 noiembrie 200 1 ,
precum i pe vile ljdileni, Corozel i Suburlui. vnarea acestuia se poate face in intervalul 1
Din 1 990 ou s-a mai semnalat extinderea octombrie- 1 5 aprilie.
arealului sau. Migrarea bizamului s-a fcut n Analiza zoogeografic efectuat,
principal n lungul vilor cu scurgere evidentiaz expansiunea teritorial i situatia
permanent. actual a unei specii de mamifer ptruns in
Dacli la saritul anilor '60 s-au mod natural in fauna celor dou judete.
semnalat circa 1 050 bizaoti, n 1 98 1 s-au

Bibliografie

1. Andone, G .. Popescu. C., Nesterov, V. ( 1 96 1 ). Bizamul in R.P.R.. cu privire special asupra prezenwi lui in
Delta Dunrii, in "Studii i Cercetri. Institutul de Cercetri Silvice", voi. XXII-A, Bucureti.
2. Clinescu, R.. Bunescu, Alexandra ( 1 958), Rspndirea geografic a bizamului (Ondalnl zibethica Li in R.
P. R., in ,.Buletinul Institutului de Cercetri Piscicole". tom XVII, nr. 2, Bucureti.
3. Coro, A. M. ( 1 995), Bizamul, in "Vntorul i Pescarul Romn", nr. 7, Bucureti.
4. Marche, G. ( 1 960), Problema bizamului (Ondalnl zibethica L i in {ara noastr. in ..Ocrotirea Naturii". voi.
5, Bucureti.
5. Nichita, D. ( 1955). Bi=amul .<emnalat in raionul Gala{i, in "Vntorul i Pescarul Sportiv", nr. 7, Bucureti.
6. Popescu, Alexandrina. Murariu. D. (2001 ), Fauna Romniei, voi. XVI (Mammalia), fasc. 2 (Rodenlia),
Editura Academiei Romne. Bucureti.
7. Teodoreanu. M. ( 1 9 7 1 ), Contributii /a studiul rspndirii bi:amului (Ondalnl zibethicus) in R. S. Romnia,
in ,.Studia Univer.;it.atis <Ulabe-Bolyai", Ser. Biologia, nr. 1 . Cluj.
8. Teodoreanu. M. ( 1 973), Studiul morfologic, ecologic i al rspndirii hi:amului (Ondalnl zibethicus
zibethicus L.) in Romnia. Rezumatul tezei de doctorat, Facultatea de Biologie-Geografie, Univer.;it.atea
<<Babe-Bolyai Cluj.
9. ( 1 960-2006), Rapoarte anuale i sin1a{ii .<tatistice. Arhivele Direc!iilor Silvice Galati i Vaslui.

THE PENETRATION, EXPANSION AND CURRENT SITUATION OF THE MUSKRAT

(ONDATRA ZIBETHJCUS L.) I N THE GALAI AND VASLUI COUNTIES

Afier being introduced in the Republic of Moldova, this species kept enlargiog ils area weslwards. the
flfSt specimen in the study-region being detected in the Prut Floodplain east of ivita Village (Galai County) in
1995. Farther north. in Vaslui County, the Muskral was lir.;t singled out in the Crja Poud ( 1 958). continuing to
expand, untii 1 990, in the main valleys of lhe two counties. In spring 2006, its population was estimaled al 2,320
specimens ofwhich 1 ,380 in Vaslui County (59,5%) and 940 in Galati County (40,5%). 1t is a good exemple of a
species natural penetration in the fauna of these counties.

www.cimec.ro
 RISCUL GEOGRAFIC
N ARIA DEPRESIUNILOR CIRCUMCARPATICE INTERNE
STUDIU DE CAZ - DEPRESIUNEA SIBIULill
1. Conceptul de risc geografic
Fenomenele i procesele naturale
(endogene sau/i exogene) gencrnte de micrile
de mas i de cliberrile de energic la nivelul
tuturor componentelor geografice (litosfer i
reliefosfer - cutremure, erupii vucanice,
alunecri, prbuiri, hidrosfer - inundaii,
secarea rurilor, atmosfer prectpnati
bogate, ngheuri prelungite, valuri de cldur,
vnturi puternice etc.) indiferent de natura
fortelor care le genereazA, pot constitui manifes
tri extreme cu repercusiuni negative asupra
mediului ambiant i asupra societii umane' .
Datorit consecinelor negative p e care
fenomenele geografice de risc le au asupra
omului i asupra activitii pe care acesta o
desfoar, evaluarea riscului constituie o
preocupare de ultim or in cercetare la toate
nivelurile i in toate domenii conexe
geografiei. Riscul reprezint nivelul probabil al
pierderilor calitii componentelor de mediu, al
pierderilor economice i/sau umane, posibil in
conditiile manifestrii unor evenimente
extreme i a vulnerabilitii condiiilor de
mediu i a societii.
in acest context, se impune o precizare
a conceptului de risc de mediu. n literatura
geografic romneasc, Valeria Velcea ( 1 995)
aduce in discutie acest concept, definind riscul
de mediu ca o "form de manifestare
perceplibil in evolutia ac/ual a fenomenelor
care designeaz o aba/ere, o dereglare cu
influente direcle in s/rUctura i functionalila/ea
mediului. Sludiul fenomenelor de ri.c vizeaz
/oale componenlele geogrqfice, in genere
istemul geografic, de unde deriv i notiunea
de risc de mediu " (p. 3-4 ) . Aceast definiie,
vizeaz o analiz a geocomponentelor la o
scar mai mare. ce cuprinde relatiile dintre
1 V. Sorocovschi (2002), Va leria Velcca, Marioara
Costea (2006).
1 35
www.cimec.ro
Marioara Costea
subsistemele geografice, evoluia dinamic a
acestora, cu identificarea strilor de limitll
(pragurile) ale unor fenomene sau procese care
au loc in cadrul unui sistem teritorial, fie acesta
regional sau local.
Riscul geografic poate fi deci
cuantificat ca fiind un produs intre
probabilitatea de manifestare a unui eveniment,
vulnerabilitatea elementelor componente ale
mediului expuse evenimentului i valoarea
elementelor expuse la risc. Ca urmare, riscul,
astfel msurat, exprim severitatea
consecinelor pe care un fenomen extrem le
poate provoca. Este vorba despre gradul de
pierdere aleplal inn-o perioad de referint,
intr-o regiune dal. datorit unui fenomen
natural parlicular (IDNDR, 1 992), pierderi
efective de viei omeneti, daune materiale,
pierderea sau scderea eficienei unor
activitlli, pierderea functionalitii unor spatii
sau infrastructuri ca urmare daunelor
provocate de evenimentul extrem.
Cu alte cuvinte, riscul geografic
implic probabilitatea de distrugere a valorii
calilalive i cclnlilative a unui element expus
pericolului. Ca urmare, rczultll c exist un risc
geografic n i pentru natur i un risc pentru
societate. Acesta are un caracter variabil n
timp i spaiu, ceea ce impune o monitorizare
i o permanent reevaluare. n evoluia lor,
procesele geografice de risc, formele de relief
i, implicit, celelalte elementele i componente
naturale, dar i cele sociale care se grefcaz pe
acestea, nregistreaz unele abateri sub diferite
forme de manifestare, care genereaz noi stri
sau noi entiti (Mari oara Costca, 2003 ).
n acest sens, de un real folos ne sunt
indicatorii cantitativi i calitativi ce
caracterizeazA fenomenele i procesele n
evoluia lor dinamic. Aceti indicatori ne
permit s percepem formele progresive,
regresive i limitative pe baza crora putem
elabora o strategie de corectare antropic, B.r
a deregla echilibrul dinamic al mediului.
2. Depresiunile clrcumcarpatice
interne - elemente selective de peisaj
Depresiunile circumtransilvane pe care
le urmrim in analiza noastr se confrunt cu o
dinamic a fenomenelor naturale i a aciunilor
antropice impus de o gam larg de factori
poteniali cu caracter restrictiv. n conditii
limit, in funcie de intensitatea i rittnul de
manifestare, acetia pol deveni factori
declanatori ai riscului.
Depresiunile de contact circumcarpatice
interne nregistreaz o tipologie divers,
condiional de factorul genetic de baz,
corelat cu o scrie de paniculariti ale
componentelor geografice ce d nota
dominant peisajului. Fiind deprcsiuni de
contact, ele funcioneaz ca i compartimente
la baza muntelui, accentund denivelrile
(adncimea fragmentrii majore este de 400-
500 m) i genernd astfel un cumul de materie
i energie, care se rsfrnge in morfologia
local (aport ridicat de material deluvial i
aluvial) (fig. ! ). Acestea sunt in marea lor
majoritate depresiuni tectono-erozive i de
contact, de exemplu, dcpresiunile Sibiu,
Fgra, Bistria, Vlenii de Murc.
Exist, insa., o scrie de depresiuni la a
cror genez au conlucra! mai muli factori.
Este cazul depresiunilor din aria Subcarpailor
Transilvneni, acolo unde epigeneza i
antecedena. prezenta cutelor diapire,
desP.!urarea larg a depozitelor sedimentar
vulcanogenc i a platouri lor de lav, alturi de
apariia accidental a zonelor de subsiden au
conlucra! in determinarea unor depresiuni cu
caractere morfologice diverse i complexe. Ele
inregistrea?., in general. configuraia unor
culoare de vale (Depresiunea Homoroadelor)
sau a unor bazinete bine conturate de culmile
subcarpatice limitrofe (depresiunile Sovata.
Praid, Odorhei, bazinetcle Corund, Scdate,
etc.). Aceast regiune de contact luat in studiu
prezint, deci, o serie de panicularili
geografice. unele dintre ele avnd un caracter
coordonator in declanarea riscurilor i in
depirea limitelor de rezisten ale mediului
geografic. Individualitatea geografic a alternana proceselor de eroziune, transport i
regiunii de contact studiate este dat de
contrastul cu regiunile nvecinate, de transferul
de materie i energie dinspre i inspre aceste
1 36
www.cimec.ro
regiuni, recepionat sub forme proprii. precum
i de actiunea antropic.
3. Favorabllltate i restricie n
declanarea riscului geografic natural i
antroplc n depresiunile circumtransilvane
Depresiunile de contact. prin toate
componentele lor naturale i umane, dein un
potenial ridicat de degradare, ca urmare a
cumulului de energii climaticc. hidrologice i
antropice. care genereaz un risc de impact pe
un fond geologic i geomorfologic !abil
favorabil degradrilor.
n analiza facwrilor poteniali ce
concur la declanarea riscului, o importan
deosebit o prezint caracteristicile
petrogralice i structurale. Acestea justific
configuraia formelor de relief i pol fi corelate
in mod direct cu elementele hidrologice.
factorii bio-climatici i cu cei pcdologici. Fiind
situat la contactul dintre arcul carpatic i
Podiul Transilvaniei, irul dcpresiunilor
submontane circumtransilvane cade sub
incidenta celor dou uniti structcr- genetice.
Acest ir de depresiuni interne au un
fundament cristalina - mezozoic acoperit
transgresiv i discordant de formaiunile
sedimentare palcogene i neogene'.
Acest context geologic, att prin
structur (falii, cutc normale, eule diapire), ct
i prin litologie (dominanta mamelor. argilelor.
nisipuri lor. conglomeratelor. pictriurilor. srii)
desemneaza un potenial ridicat de degradare'.
Eroziunea selcctiv menioneaz i prezena
mgurilor cristaline piemontanc (Dl. Zidu -
6 1 2 m i Mgura Poplaca - 600 m, in
Depresiunea Sibiului) i a platformelor
vulcanice reziduale' ( Depresiunea Praid). care
reprezint elemente de particularitate,
favorizantc sau chiar declanatoare ale
proceselor de degradare a versanti lor.
Caracteristicile morfologice distincte
individualizeaz cu pregnanta depresiunile
circumtransilvane in peisaj fat de regiunile
limitrofe. Relieful se caracterizeaza printr-o
succesiune cronologic de forme; menionm
extensiunea maxim a luncilor i prezena
nivelelor de teras care demonstreaz travaliul
exercitat de artera hidrografic i intensitatea i
'
Mutihac V .. lonesi L.. 1974.
'
Rodica Ciobanu. 2002.
'
Mac 1., 1972.
acumulare fluviatil pe Mure, Olt. Cibin.
Homoroade, Niraj etc., realizate cu scopul
atingerii unui profil de echilibru, precum i
caracterul subsecvent al va.ilor in unele sectoare
sau interfluviile fragmentate de obriile
toreniale ale atlucnilor de ordiunul 1, Il, III i
IV ale marilor artere hidrografice amintite.
La scar mai larg se remarc:
alternana ariilor de lrgire (bazincte de
eroziune) cu zone de ngustare (neuri)
printre depresiunile de la contactul Subcarpailor
Transilvaneni cu Carpaii Orientali, desllu
rarea larg a cmpurilor aluviale sub fonna
unui amfiteatru, ce cad n trepte de la sud la
nord n Depresiunea Fgraului, Sibiului,
Slitei i n Culoarul Apoldului, i poten( ialul
de risc la inunda(ii al Juncii Mureului la
ieirea din munte n i n culoarul Alba Iulia -
Turda. in acest context, relieful apare ca un
coordonator al peisajului dar i ca un suport pc
care se grefeaz riscul geografic, rol
exemplificat prin cteva aspecte semnificative:
- poziia la baza intern a Carpatilor
ofer adpost depresiunilor, dar i o anumit
exigen n modelarea subaerian, n rcpartiia
vcgctaiei i in desfurarea proceselor
pcdogenetice;
- fragmentarea reliefului in cadrul
depresiunilor (cu valori minore de 90-120
mlkm') genereaz dezechilibre la nivelul
versan(ilor i al interfluviilor;
- versanii, prin gradul de nclinare i
prin orientare recepioneaz in mod diferit
radiatia solar iar organizarea scurgerii de
versant este diferenial;
- favorabilitatca formelor de relief
(picmonturi, terasc, lunci) pentru agricultur i
pentru amplasarea i dezvoltarea aczrilor
umane, de regul sate mari i compacte, dar i
centre urbane polarizatoare: Alba Iulia, Sibiu,
Fgra, Sovata, etc.;
- climatul este favorabil desfurrii
activit(ilor umane, distribuia temperaturilor i
a prccipitaiilor fiind supus diferenierilor
impuse de contactul munte-podi; semnalm
prezena inversiunilor termice i a
manifestrilor foehnale care accentueaz
uscciunea sau chiar produc pagube prin
dislocarea acoperiurilor. ruperea copacilor,
culcarea culturilor de pioase;
- reeaua hidrografic are un caracter
convergent, dispunerea i caracteristicile ei
hidrografice i hidrologice fiind reflexul
condiiilor de relief, in strns legtur cu
climatul specific acestei regiuni; precizm ca
1 37
www.cimec.ro
elemente de restric)ie "revrsarea coastelor"
(iroaie, ravene, toreni) in anotimpurile ploioase,
alturi de "umflarea rurilor care au o alimentare
pluvio-nival i care pol produce dezastre prin
inundarea luncilor, prin dcscrcarea de
materiale solide sub forma unor conuri de
dejecie imense la schimbarea unghiului de
pant. Revrsarea rurilor (unda de viitur sau
"puhoaiele") ca rezultat al perioadelor cu
precipitaii abundente, alturi de procesele de
gleizare a solurilor constituie elemente de
restricie, acestea permind instalarea in timp
a unor suprafee cu surplus de umiditate.
Locul pc care l ocup depresiunile
cireumcarpatice interne intre Carpai i Podiul
deluros al Transilvaniei. raporturile pe care le
faciliteaz intre aceste dou regiuni, trsturile
reliefului i celelalte condiii naturale, au
influenat favorabil fixarea i dezvoltarea
aezri lor umane. Multe dintre aezri le umane
din aria peritransilvan sunt atcstate ncepnd
cu anul 1 000 i. Hr., fiind legate de
favorabilitatea condiiilor naturale: relieful,
prezena srii, apele etc. (Apulum, Salinae,
Guterita-Sibiu etc.). Astfel se explic
densitatea mare a populaiei in aezri
statornice, permanente i conturarea unui
habitat continuu. Pe baza utilizrii indicelui de
dispersie putem face aprecieri asupra utilizrii
terenurilor, gradului de ncrcare cu resurse
naturale i antropice i valorificarea acestora.
in acest fel, depresiunile de contact puse in
discuie dobndesc funcii economice
complexe prin favorabilitatca oferit de
condiiile fizico-geografice optime dezvoltrii
siturilor de contact i agriculturii in lunci,
terase i piemonturi: culturi de cereale,
pomicultur, viticultur. ocupaii pastorale i
pdurrit, cum sunt de exemplu in: aria
pomicol Bistri(a, aria viticol Alba Iulia -
Jidvei i aria complex Mrginimea Sibiului.
Rolul factorului geografic este nuanat,
gradul de transformare a teritoriului fiind in
strns legtur cu mrimea coleclivit(ilor
umane, natura i diversitatea activitilor
efectuate. Menionm in acest sens activitile
agricole, pastorale, meteuguri, industrie
local, defriri, amenajri ale cursurilor de
ape, drenaje, plantaii forcstiere, precum i
amenajri de spaii pentru diferite necesiti
sociale i de agrement. Nu in ultimul rnd,
trebuie accentuat gradul de dezvoltare a cilor
de comunicaie, care converg spre principalele
centre economice ale depresiunilor i care
stabilesc legturi cu regiunile nvecinate.
 in concluzie, deprcsiunile circum Sadului din Deprcsiunea Sibiului (Marioara
carpatice interne constituie areale de interferen, Costea, 2002 ). n lungul vii principale -
carncterizate prin transfer permanent de Cibinul, lunea se afl sub directa inciden a
informa)ic, materie i energie, transfer ce se cursului de ap i a proceselor de versant din
reflect n peisajul geografic. Tranzitarca arealele limitrofe ( cuesta Podiului Hrtibaciului
fluxului material i informational poate fi sau a Podiului Secaelor, prin Podiul
echilibrat atunci cnd sistemul se afl ntr-un Amnaului), cu fenomene de risc geomor
echilibru dinamic, sau forat n situatiile n care fologic sever datorate alunecri lor de proporii,
se depesc anumiti parnmetri (praguri sau prllbuirilor precum i inundaliilor (fig. 2).
limitele de rezistentA), caz in care are loc Valorificarea resurselor forestiere n
transformarea factorilor naturali i antropici in trecut i reducerea drastic a suprafeJelor
factori generatori de risc. in funcie de ritmul impdurite la circa 20 % din suprafaa ocupat
de manifestare, de intensitatea i de tipul de pdurile de odinioarA a condus la aparitia
proceselor, in cadrul acestui areal de contact unor fenomene de risc care au afectat spatiul
deosebim o serie de fenomene de risc pe care depresionar, mai cu seam la nivelul
le vom exemplifica ntr-o fiA sintetic (tab. 1 ) piemonturilor i al abrupturilor structurale care
i eanografic (fig. 2 , fig. 3), studiind cazul mrginesc depresiunea. n momentul de fa,
Depresiunii Sibiului. abandonarea terenurilor agricole i instalarea
unor stne in jurul izvoarelor sau chiar in
4. Depresiunea Sibiului - studiu de caz mijlocul unor tarlale ntinse ca suprafal
conduc la degradarea solurilor prin nitrificre, la
Situat la baza muntilor Cindrelului i accentuarea eroziunii in suprafa i la
Lotrului, Depresiunea Sibiului este distrugerea covorului vegetal ( lig.3 ).
carncterizat prin procese geografice actuale, Suprafeele destinate pomiculturii i viticulturii
care uneori capt caracter de risc. Acestea au fost in mare parte abandonate, aici
sunt induse n primul rnd de contactul instalndu-se degradri nc de mic
litologic i structural dintre cristalinul celor intensitate, dar cu potential distructiv pe timp
dou unitAti montane i depozitele sedimentare indelungat. Agroterasele sunt modclate de
ale Podiului Hrtibaciului i Amnaului, procese geomorfologicc actuale care cresc in
precum i de reteaua hidrografic autohton i intensitate i care slbesc productivitatea
alohtonll, pe un fond alcAtuit din pietriuri, terenurilor. Excavatiile realizate pentru
nisipuri, mame i argile, cu nuclee mai dure. extragerea argilei n scopul fabricrii
Predomin procesele de versant generate de crllmizii5 n Dealul Guteri1a (Sibiu) sau
pluviodenudarc: splare n suprafa, iroire, pentru construirea oselei de centur (Mohu)
ravenare, torcntialitatc. Procesele de eroziune, constituie premise ale subminrii versantilor i
transport i acumulare se succed i in lungul nuclee de accentuare a proceselor de iroire,
vilor; rurile alohtone (Cibinul, Sadul, ravenare, alunecare i prbuire.
Sibiclul, etc) cu debile destul de mari au n ceea ce privete riscul de impact al
descrcat la ieirea din munte cantitti mari de traficului, acesta se realizeaz pe cile de
materiale sub forma unor conuri de dejectie comunicaie rutier i feroviar de importan
sau glacisuri, pe care le-au preluat reeaua nationalA i european.
hidrograficA autohton, cu debite variabile in MentionAm unele dezechilibre legate
timp, contribuind la fragmentarea acestor de stresul mecanic (lasare, alunecri,
construcii acumulativc i la degradarea prllbuiri), distrugerea proteciei malurilor
suprafetelor interfluviale i a versantilor, prin acolo unde arterele hidrografice sunt nsotite
retragerea regresivA a obriilor pe bazine sau traversate de drumuri cu un trafic intens
hidrogralice de ordinul ! i Il (tab. 1 ). (peste Cibin), de construcia unor picioare de
in albiile rurilor principale se poduri (peste Cibin, Sadul care funcioneaz in
manifest acumularea malurilor convexe i albiile rurilor ca obstacole pentru depozitele
eroziunea malurilor concave, aceasta din urm de aluviuoi, precum i de subdimensionarea
avnd ca efect subminarea versanilor i podurilor i podetelor care traverseaz artere
declanarea unor procese de versant (alunecri, hidrografice i peste care se desfoar un
prllbuiri). Este cazul vilor Mrlljdia, Valea trafic intens (Cisndia, Srlltii, Toci le, Sadu).
Rogojinii, Valea Srtii, precum i a afluenilor
de ordinul de ordin inferior ai Cibinului i ' Giuc Roxana, 2006.

138
www.cimec.ro
 E;J
D

:ZD &O 10 "'"'

Fig. 1 Poziia geografic a depresiunilor circumcarpatice inlerne

a. li mila unillililor de relief; b. depresiuni de conlacl: I .D. Lpu; 2. D. Li vezile -Bislri!a;
3. D. Vi!lenii de Mure; 4. D. Sovala - Praid; 5. D. Odorhei; D. Homoroade

Fig. 2 Forme i faclori de risc in Depresiunea Sibiului

1. lunc cu aflux de debil solid i lichid periodic; 2. mulafii de albie legale de meandrri. despleliri;
3. convergen]e hidrografice; 4. mulatii de albie generale de conslruqia unor poduri; 5. suprafe]e
piemonlane joase i lerase cu ulilit.are agricoli!. cu modelare superficiali! echilibral;
6. cuesle cu ulilizare mozaical, cu polen]ial ridica! de degradare; 7. aria piemonlan inalli! cu ulilizare
mozaicat, cu dezechil ibre in lungul vilor i inaintare regresiv a obriilor; 8. suprafeJe de conlact
(Mrginimea Sibiului) cu frecvente fenomene de risc generate de valorificarea resurselor natur,ile.

Ada -- ......__. n. 2H7 1 39

www.cimec.ro
 40

30

20

10
5 Km
13

Fig. 3 Riscul de impact in Depresiunea Sibiului

1 . Culmi cu risc de ingustare prin extindere regresivA a obriilor ravenelor i a declanrii
alunecri lor; 2. versanti cu risc mare la declanarea alunecrilor;3. versanti cu risc mare datorat
eroziunii in suprafa) i proceselor de ravenarc; 4. versanti cu risc moderat de declanare a aiWJecrilor
de teren i a proceselor de ravenare; 5. versanti cu risc moderat datorat proceselor de ravenare;
6. albii cu risc mare de inundaii;
7. perimetru de risc in degradarea nivelului freatic; 8. vectori de poluare (a aerului, solului,
pnzei freatice i poluare fonic); 9. surse tehnogcne in producerea riscului (axele de comunicatie); 1 0.
areal de degradare a solului (ingrminte chimice, monoculturA, deeuri menajere, pseudogleizare);
1 1 . pdurea ca factor limitativ al riscului; 1 2 . localitate; 1 3 . reea hidrografie.

Ada M.-1 ...._--.. O. He7 1 40

www.cimec.ro
r
r Depresiunea Sibiului - studiu de caz Tab. l

1
Factorul de risc 1 Elemente eneratoare de risc 1 Efecte rezultate Aria de localizare Obs.
1. FACTORI NARURALI
1.1. Factorii - penneabilitatea crescut; - ravene i ogae; Dealul Dii Confluenta
geologlcl - friabilitatea roci lor; - organisme torenliale; Valea Cisndiei, Sadului cu
-
p - abruptul tectono- - impenncabilitatea argilelor in cazul - alunecri de teren; Valea Seviului, Cibinul

1
structural la sud i suprasaturrii cu ap; Valea Tocilclor decopertarea
desfurarea larg depozitelor
a depozitelor sedimentare
sedimentare ( conglomerate,
neogene - argile, gresii, argilc) in
mame, gresii, Dealul Bttura;
pietriuri, nisipuri
1.2. Reuerul - adncimea fragmentrii (90 - 1 20 m); - canale de iroire; Piemonrul Cibinului Inaintarea
- extensiunea mare densitatea Fragmentrii (CU valori - ogae, ravene; Piemontul Sadului regresiv a
'
i cu caracter maxime de 2,3 - 3 km/km ); - organisme torenliale; Lunea i obriilor vilor
predomi-nant - pantele - cu valori maxime de 30" - - subminri i prbuiri de terasele Cibinului autohtone
monolateral a 55" pe frunlile de teras, pe frontul de maluri; Cuesta Hrtibaciului depresiunii prin
piemonrurilor de cuest i pe versanlii .vilor in sectoarele - alunecri de teren; ravenarc
acumulare, a epigenetice; - microdepresiuni de lasare;
teraselor i a luncii expozi1ia versan1ilor predominant
Cibinului, nordic, estic i nord-estic;
fragmentate de - splarea pc vertical a depozitelor din
afluenlii de lunci i terase;
dreapta ai acestuia; - prezenta formelor reliefului structural
la limita nord-vestic i nord-estic a
dcpresiunii;

www.cimec.ro
J I .J. Clima i - stagnarea maselor de aer rece in lungul - inghel prelungit; Lunea Cibinului - Intervale de ger

r hldrografia
- temperaturi
medii minime
Cibinului;
- precipitalii torcnjiale cu durat scurtA
i intensitate mare;
- unde de viitur cu efecte
dezastruoase asupra culturilor
din lunci i asupra
Lunea Sadului
Sectorul Mohu -
Tumu Rou - la
cu o durat de 6 -
7 zile
(-20"C);

1
zilnice in ianuarie - ploi cu durat lungii de manifestare gospodiiriilor pe Sevi, Valea confluenja rurilor - Unda de viitur
de -9"; - 1 oc, primvara i toamna; Srlii; Hrtibaciu - Cibin - pe rul Sadu a
datorate - efectul de focho; - inundalii episodice care duc Sadu - Olt avut un debit de 7
inversiunilor de - arealc de convergentii hidrogralic la distrugerea culturilor i la ori mai mare
temperatur maxim; gleizarea solurilor in lungul dect cel normal
p cantonate pe - densitatea mare a reelei hidrogralice Cibinului: 1 8 iunie 1998 a

1
fundul dcpresiunii; autohtone i reglarea debitclor pe Cibin - areale cu exces de umiditate fost de 25 mc/s,
- tempcraturi i Sadu prin constructia barajelor; datorate adncimii mici a cu precizarea ca
medii maxime pnzei freatice (0,31}--0,50 m); rul funcioneaz
zilnice in luna in sistem
iulie - 24" - 25"C; amenajat
- precipitalii - confluene in serie; fragmentarea nivelelor de - Terasa 1-a i a II a Confluenja
maxime in 24 ore teras; Cibinului intre Sibiu praielor Sevi,
de 90 - 1 50 mrn; crearea de noi nuclee de i Vetem; Cisndie, Tocile,
degradare prin prbuiri i Sriijii cu rul
alunecri; Cibin
- variajii brute ale debitelor i nivelelor - subminarea maluri lor prin -Albia Cibinului, - Remanieri
corelate cu schimbarea vitezei de eroziune lateral i prbuiri; Seviului i prului majore ale albiei
scurgere; Cisniidiei rurilor in urma
varia!iei
volumului de 11_11_;
2. FACTORI ANTROPICI
2.1. UtUizarea despiiduriri masive i utilizarea distrugerea fitocenozelor Centrul i vestul - Doar 20 % din
terenurilor agricol specifice; Depresiunii Sibiului; suprafaja
- dereglarea echilibrului Depresiunii
dinamic al versani lor; Sibiului este
- aparijia pajitilor secundare acoperit cu
cu specii neproductive; pduri;

www.cimec.ro
J despduriri masive i utilizarea - dezvoltarea vegetatici Aria limitrof - Restrngcrea

r
agricol ruderale; aezArilor umaoe ariilor dcgradate
- declanarea alunecri lor pe prin plantatii de
cuesta Hrtibaciului salcm sau alte

1
specii cu cretere
rapid;
- monocultura; distrugerea orizontului de Suprafete largi - Scderea
- aplicarea de ngrminte chimice in humus; aparinnd luncilor i productivittii
mod necorespunzator; - splarea pe vertical a teraselor solurilor;
p - prsirea masiv a terenurilor; particulelor solului;

1
- poluarea chimic a solului;
activa rea unor procese
naturale geomorfologice care
scad productivitatea;
- suprapunatul sezonier - dcreglarea perioadelor de - Podurile teraselor - iroire
vegelae; superioare ale concentrat pc
- slaba productivitate a Cibinului; poteci de
spcciilor de graminee; Piemontul Cibinului animale;
- aparitia unei retele de poteci Piemontul Sadului
de animale ce genereazA
degradarea versanti lor
ActivitAti densitatea mare a cilor de - schimbarea categoriei de
2.2. - Axa central a E8 1 i DNJ
Industriale i de comunicatie, n special a celor rutiere folosin) a terenurilor; Dcpresiunii Sibiului: Pulberi in
transport care strbat centrul oraului Sibiu i - poluarea aerului; Orlat-Cristian-Sibiu- suspensie (max. =
Tbnaciu; - poluare fonic datorat elimbr-Vetcm- 0,99 mglme;
- densitatea mare a unittilor industriale traficului intens: Tlmaciu cu derivatii med.= 0,33
dezafectate in centrul urban; spre aezArile din mglmc);
amplasarea unor unitti industriale noi Mrginimea Sibiului, Frecventa
in afara oraului; spre Culoarul Visci, depirii
spre Depresiunca concentratiei
Fgraului; maxime
admisibile este de
cea. 65 %;

www.cimec.ro
r
r
1
2.3. Amenajarea - supraincrcarea terenului cu - dezechilibre de versant; Oraele Sibiu, Oraul Sibiu are
habitatulul constructii edilitarc i suprapopularea - antropiz.area peisajului; Cisndie, Tlmaeiu; o populatie de
unor areale; -Ariile turistice 1 54821 locuitori
Tocile - Cisnldioara ( 1 .07.2004),
i Orlat - Gura raportat la o
J:l Rului - Mlrjdie; suprafaA de 1 2 1

1
km2 ( 1 279,5
loclkm2 1;
2.4. ActivitAti de - amenajarea acumulrilor cu destinatie reglarea bilanftllui lacuri artificiale pe Riscul sporit de
amenajare i piscicol sau pentru alimentarea cu ap; hidrologic pentru intreg praiele Cisndie, poluare prin
exploatare a - exploatarea materialelor de constructie bazinul hidrografic; Tocile; utilizarea
cursurilor de apA din albie i schimbarea ribnului scderea debitelor de eroziune de maluri sezonier
proceselor de modelare a albiei rurilor; servitute; pe Cibin, Sadu, intensiv in
- indiguriri; aparitia unor arii de Cisndie; scopuri de
- desecri; supraumectare prin dereglarca recreere i
nivelului piezometric; agement a
colmatarea lacuri lor prin luncilor rurilor
aportul ridicat de aluviuni; la sfrit de
sptmn;
2.5. Alte activitAti depozitarea deeuri lor menajere la poluarea apei i solului; Spatiul agricol
umane ntmplare; distrugerea calittii aerului; limitror aezrilor, in
- amenajarea spatiilor de depozitare in anturi, pe marginea
apropierea aezrilor; drumurilor;
- Groapa de gunoi de
la Sura Mic;

www.cimec.ro
 Menionm, de asemenea, traficul intens
din cadrul municipiului Sibiu, care provoac o
serie de neajunsuri n ceea ce privete confonul
populaiei prin poluarea aerului cu noxe, prin
poluare fonic i prin riscul de accidente. n
prezent se afl n curs de derulare lucr!rile la
centura ocolitoare a municipiului Sibiu, care n
viitor va proteja oraul de acest neajuns.
n concluzie, evaluarea riscului la toate
nivelurile (global, regional sau local) se
realizeazJi prin raportare la factorul uman i
printr-o viziune interdisciplnar asupra
indicatorilor calitativi i cantitativi simpli i
compleci. Se impune analiza ponderii i
frccvenelor unor valori i a unor fenomene de
anumit intensitate. identificarea pragurilor
critice care desemneazJi abaterile de la evoluia
ecbilibrat a elementelor, proceselor i
fenomenelor, probabilitatea de producere a unor
evenimente n timp i spaiu i valorile
comparative ale elementelor expuse riscului.
Analiza combinat a acestora permite o evaluare
a riscului de impact prin calificativele slab,
moderat sau mare. Perceperea riscuri lor
presupune nsA o contientizare a acestora i
implicit o monitorizare continu a fenomenelor
de risc. Se impune n acest context, lansarea unor
programe de amenajare teritorialA durabil i
adoptarea unei baze legale care s faciliteze
prevenirea i atenuarea efectelor prin msuri de
protecie i dczafectare (dupA caz) dar i prin
asumarea responsabilitii de ctre populaie i
de ctre unittile administrative ale Statului.

Bibliografie selectivA
1. Bogdan. Octavia (2004). Riscul climatic. lmplicatii pentro mediu i societate, n .,Rev. Geogr.'", X, pp. 1 1 5
- 125.
2. Ciobanu, Rodica (2002 ). Depresiunca Sibiului. Studiu geologic. Editura Universitii ..Lucian Blaga",
Sibiu.
3. Cojocariu-Costca, Marioara (2002), Tipologia peisajului geografic din Depresiunea Sibiului din
per!ipectivO sistemic, in ..Rev. Alpii Transilvaniei". 5. Sibiu, pp.6 1 - 66.
4. Costca, Marioarn (2003 ), Sistemele geografice. Definilie. funclionalitate i tipologie, in ,.Sinteze de
geografie genernl i regionalA'". Editura Universit(ii ,.Lucian Blaga" Sibiu, pp. 82 - 1 00.
5. Giuc. Elena Roana (2006). Modele ale degradri/ar de teren din Mun1ii Cindrelului. Munlii ureanu i
Depreiunea Sibiului. Editura Universitlii ..Lucian Blaga", Sibiu.
6. Mac, 1. ( 1 972). Subcarpalii Transilvneni dintre Mure i Olt. Editura Academiei. Bucureti.
7. Mutihac. V. ( 1990), Structura geologicU a teritoriului Romniei. Editura Tehnic, Bucureti.
R. Mutihac, V .. lonesi. L. ( 1 974). Geologia Romniei, Editunl Tehnicii. Bucureti.
9. Pop. Gr. (2001 ). Depresiunea Transilvaniei. Editurn Presa Universitara Clujeana, Cluj - Napoca.
10. Sandu. Maria ( 1 998), Culoarul depre.ionar Sibiu - Apold Studiu geomoifologic, Editurn Academiei,
Bucureti.
Il. Sorocovschi, V .. editor (2002, 2003, 2004), Riscuri i cata.tro(e. Editurn Casa Ciir\ii de tiin). Cluj
Napoca.
12. Vel cea. Valeria ( 1 995), Riscuri naturale i tehnogene. Editw11 Univcrsit)ii "Lucian Blaga"'. Sibiu.
1 3 . Vclcca, Valeria, Costea. Marioarn (2006). Geomoifulogie general, Editura Universitlii "Lucian Blaga",
Sibiu.

THE GEOGRAPHICAL RISK IN THE INTERNAL CIRCUMCARPATHIAN DEPRESSIONS AREA.

CASE STUDY - SIBIU DEPRESSION.

The papcr is a shon analysis of Lhc geographic risk.s in thc Interna! Contact Depression Area. Thcse are
situated betwccn the Romanian Carpathians and the Transilvanian Plateau. as well as for the case study of the
deprcssion unit of Sibiu. allows thc emplasis of certain typcs of risk which are diferent ftom a genetic,
morphological point of view. diffcrenliated according to altimctric levels. dcpending on the geological structure.
conditioncd by variables such as: frngrncntation density and depth, declivity, soil characteristic fcatures, or
markcd by conditions imposed by the climate. laud usc. anthropic activities. ele.
Thc Sibiu Depression is an area of interference which displays a specific evolution, charactcrrised by
typical manifcstations of thc landscape, to which we associate the two regions (Carpathian Mountain and
Transilvanian Plateau) and the Cibin River. wbich are detennincd the teritorial risk peculiarities of area. The
relationship bctwcen relief and senlements. bctween relief and ways of comunication, or the anthropic built by
industrial and agricultural works. is a side of the issue. A comprehensivc approach to ali the factors involved in
landscape changes and system in balances caUs for funher interdisciplinary studies and their integration with
international conccms for surtainable development and preservation of the quality of the environment for funare
generations.

Cuvinte cheie: risc geografic. impact. fenomene de risc. factori de risc, depresiuni circumcarpatice
interne. Dcpresiunea Sibiului.

www.cimec.ro
 CTEVA OBSERVAU PRIVIND BIOMETRIA I PATOLOGIA
A DOU EXEMPLARE DE DELPHINUS DELPHIS PONTICUS
EUATE N ZONA LITORAL CONSTANA-MANGALIA
(2005-2006)
Delfmii au fascinat oamenii timp de
sute de ani i continu s o fac i astzi prin intensificare a studiilor realizate asupra acestor
frumuse)ca, graia i inteligen\'1 lor.
O scurt privire asupra istoricului
studiilor legate de aceste uimitoare animale
evidentiaz urmtoarele:
- primele note. relativ detaliate, despre
dclfinii din bazinul pontic, aparJin lui Averkiev
i au fost publicate in 1 866. intr-un cotidian,
articolul fcnd referiri la pescuitul delfinilor
in zona coastelor ruseti ale Mrii Negre.
- cele mai vechi studii publicate care
fac referiri la rspndirea speciei Delphinus
delphi. ponticus L. 1 758 in Marea Neagr SWlt
cele ale lui V. 1. Tsalkin din 1 937.
- in 1 956, S. E . Kleincnberg. propune o
prim estimare a raponului celor trei specii de
delfini din Marea Neagra in rndul capturilor:
l O marsuini (Phocaena phocuena re/icta
L. 1 758) - un delfin Tur.<iops tnmcatus
ponticus Montagu 1 82 1 - 200 de de) fini
comuni (De/phinus delphis L. 1 758).
- prima lucrare publicat cu referiri la
cetacecle din zona litoralului romnesc
apat1ine Luci ci Borcca ( 1 935), care ocupndu
sc de studiul nematclmintilor paraziti prezeni
in Marea Neagr. a urmrit i speciile parazite
pe cetaceelc din bazinul pontic.
Nume Rlchy
Gen mascul Femela
Data eurii 2 aprilie 2005 25 martie 2006
Locul curii 23 August Dana 1 2- 1 4 Constana
Data mot1ii 2 1 nov. 2005 25 martie 2006
Talie l .76m l .78m
Greutate 69 k_g 65 kg_
146
www.cimec.ro
Angelica Curlicli
Nicoleta Ursu
Secolul trecut a adus cu sine o
mamifere marine att n lume ct i in bazinul
Mrii Negre (BEL 'KOVJCH, V.M., 1 996,
BIRKUN, A.jr.. 2002). Semnarea acordurilor
de protejare a acestor mamifere marine
(ACCOBAMS) a fost o consecin direct a
acestor studii.
Majoritatea studiilor realizate asupra
delfinilor la litoralul romnesc sunt, de fapt,
studii realizate, n cea mai mare parte, asupra
exemplare lor aflate in captivitate la Delfinariul
din Constana. (PLOTOAGA G., 1 980. MICU
E., 1 986, VASJLIU FL.. 1 986, GOMOIU
M.T., VASILIU FL., 1 986).
Prezenta lucrare evidentiaz cteva
date biometrice i patologice obinute din studiul
a dou exemplare de De/phinus de/phis L. l 75R
euate in aprilie 2005 respectiv martie 2006.
Cu aceste date continum s
imbogim baza de date referitoare la dclfinii
din Marea Neagr existena in cadrul
Delfinariului.
Cele dou exemplare luate in studiu
sunt doi delfini din specia Delphinus delphis
ponticus L. l 758.
OI
Leziuni externe Cicatrice pc cap, pe Tieturi de elice dorul stnga( I l cm), dorsal-zona
partea stng (lovitura central 4 tieturi( 1 .5-6 cm), dorul dreapta o
de skyjet) tictur de 4 cm infectat i una de 7 cm cu dou
puncte infectate. La 6 cm de event o leziune
circumscrisa uor deschis, infectat; in zona cozii
o leziune dorsal-dreapta de 4 cm deschisa i
infectat. Pe lobul stng al inottoarei codale o
leziune de 6.5 cm deschisa, infectat.
PATOLOGIE
Sistem respirator Congestie pulmonar; Emfizem pulmonar cu zone bronhopneumonice
edem
Sistem digestiv Leziuni aftoase in Lcziuni aftoasc in cavitatea bucal;
cavitatea bucal;
Stomac glandular cu
mucoas hemoragic;
Masa intestinal cu
con1inut cremos, aspect
hemoragie
Splin hipcrplazic Splin cu hemoragie subcapsular, hiperplazic
Sistem excretor
Nefrit nccrotic Nefrit asociat cu zone de necroz i zone bialine
Snge interstilial
Biochimie:
Nivelul creatininei - 0.8 fal de 1 .5-1.7 (normal);
Amilaza: 56.3 fal de 4.0-9.0 (normal);
Bilirubina total: 1 .4 fata. de O -0.6 (normal).
Hemoleucograma:
Hemoglobina 6.8 fata. de 1 2- 1 8 (normal)
Trombocite 94 fata. de 200-500 (normal)
Leucocite: 5.20 fal de 6 - 1 7 (normal)

CONCLUZII: o alt boal comun eviden1iat la cele

moartea ambelor exemplare a survenit dou exemplare este infccia renal
in urma insuficien1ci renale i. in (nefrit necrotic);
principal. a insuficienei respiratorii; ambele exemplare prezint leziuni
conform analizelor anatomo- datorate impactului cu diferite
patologicc am constatat c: arnbarcaiuni.
o Richy avea congestie i edem
pulmonar (PAUL 1., 1 982) Concluzie finali:
o 01 - emfizem pulmonar cu Bolile constatate la cele dou
zone de bronhopneumonic - exemplare de Delphinus delphis L. l 75 8 nu
ceea ce certific, nc o dat, ar fi oferit acestora o supravieuire
ca una dintre cauzele ndelungat in mediul marin. dar aa cum
mortalitii ridicate la aceast se poate observa, in captivitate, cu
specie o reprezint bolile ngrijirile adecvate (medicale i de nutri\ie)
pulmonare (aa cum este rata supravieuirii unor astfel de exemplare
relatat i in literatura de poate crete.
specialitate) (PAUL 1., 1982);

147

www.cimec.ro
 BlbHogra lie

1. Bel"kovich, V. M .. 1 996 - The Population Slnlcture ofThree Species ofBlack Sea Dolphin.< as an Adequate
Basis of Their Abundance Estima/ion, in ,,Proceedings of the International Symposium on the marine
Mammals of the Black Sea, 27-30 June,: 7 1 , Istanbul.
2. Birkun, A. jr., 2002 - Cetacean habitat loss and degrada/ion in the Black Sea, in "Cetaceans of the
Meditemmean and Black Sea: state of knowledge and conservat ion strategies (repon to ACCOBAMS
Secretariat)". section 8, 19 p. Monaco.
3. Borcea, Lucia, 1 935 - Sur la presence du cestode DiphyUobothrium stemmacephaum Cobbold comme
parasite che:: le marsouin. Phocaena phocaena, de la Mer Noire, in ,,An. Sci. Univ. lassi", 2 1 : 524 -
525. lai.
4. Dida, C .. 1. 1996 - Zoonoze parazitare, Editura Ceres, Bucuresti.
5. Dida, C.. 1.. Niculescu, Al.. 1998 - Parazitologie veterinar. Editura Ceres, Bucureti.
6. Gomoiu M. T.. Vasiliu FI., 1986 - Importana cunasterii strii de sntate a animalelor in ecologia marin,
in ,.Pontus Euxinus- Studii i cercetri", l l l : 1 83 - 1 87, Constan!a.
7. Kleinenberg. S. Y., 1 956a - Mammals of the Bla<k Seu and the Sea of Azov. Experience of biologica/
hunting investiga/ion. Publ. Housse U.S.S.R. Acad. Science. 288 p, Moscow.
8. Micu E.. 1986 - Tehnopatii i iatropatii la de/fini in captivitate, in "Pontus Euxinus- Studii i cercetri", lll :
1 89- 1 92. Conslani&.
9. Paul. 1.. 1 982 - Diagnosticul morfo-paro/ogic veterinar. Editura Ceres. Bucureti.
1 0. PlotoagA. G .. 1980 - Unele considera(ii privind hrana de/finilor in captivitate. in ,.Pontus Euxinus- Studii i
cercetAri", !: 159-164, Constani&.
I l. PlotoagA, G., Micu, E.. 1980 - Vitaminoterapia preventiv la de/fini in condi(ii de captivitate, in ,,Pontus
Euxinus- Studii i cercetAri", 1: 1 65-1 68, Constani&.
12. PlotoagA. G., StAnescu, E., 1980 - Tratamente profilactice i mrative la delfinii men(inu(i in captivitate. in
,.Pontus Euxinus- Studii i cercetri", l : 1 69-172. Constani&.
13. PlotoagA, G .. l980 - Naterea primului delfin din specia Phocoena phocoena relicta ABEL. la Delfinariul
din Constan(a. in ,.Pontus Euxinus- Studii i cercetri", 1: 1 79-185. Constani&.
14. Pichescu G.. 1986 - Ecologiafiziologic a ceracee/or, in ,.Pontus Euxinus- Studii i cercetAri". l l l : 1 97-207.
Constan!a.
15. Vasiliu FI.. Micu E .. 1986 - Unele a.tpecre de .<enriologie patologic la de/fini in captivitate i metode de
explorare. in ,.Pontus Euxinus - Studii i cercetAri", III: 193- 196. Constani&.

A FEW OBSERVATIONS REGARDING

THE BIOMETRY AND THE PATHOLOGY OF TWO EXEMPLARS
OF DELPHINUS DELPHI PONTICUS
STRANDED IN THE SHORE AREA OF CONSTANA-MANGALIA

The paper presents some biometrical data and pathological observations on two stranded Delphinus
de/phi.< on the 23 August Beach and 12-14 anchoring place in Constani& Harbor.

Key words: marine mammals: dolpbin; biometry; pathology

Cuvinte cheie: mamifere marine; delfin; biometrie; patologie

Ada M-' n.----. D. HeT 148

www.cimec.ro
 CTEVA OBSERVAII PRIVIND R SP NDIREA SPECIEI
FRJTILLARJA MELEA GRJS N JUDEUL VASLUI
FRJTILLARJA MELEAGRIS este
denumirea tiinific dat lalclei pestrite.
denumit popular i bibilic. Fritillus in limba
latin nseamn "tabl de ah" sau "pahar de
aruncat zarurile", aluzie la ptrelele ordonate,
brun rocate ale lalelei (ale perigonului lat
campanulat) care alterneaz cu ptrele de alte
culori. de aici impresia de pestri; din acelasi
motiv i se spune i "bibilic".
Laleaua pestri este o plant
meditcraneean, din regnul Plamae, phylum
Magnoliophyta, clasa Liliopsida, ordinul
Liliales, familia Liliaceae, genul Fritillaria i
este pus sub protecie in toate trile europene.
Genul FRJTILLARJA prezint o mare
variabilitate. cuprinznd 1 00- 1 60 specii (dup
concepia diferiilor autori). stabilirea primelor
caractere morfologicc difereniale rcalizndu
se pc baza analizei excmplarelor din Caucaz
(unde a fost semnalat pentru prima dat).
Prezint bu lb turtit cu cte doi solzi
cornoi din fiecare generaie (solzii din anul
trecut fiind prelungii in vrfuri membranoase
ce nconjoar baza tulpinii). Tulpina nalt de
20 cm lipsit de frunze n partea inferioar, cu
3 frunze late liniare in partea superioar. Flori
solitare, inodore. Stamine cu filamente
albicioase sau nuanate purpuriu, mai scurte
dect pcrigonul. Ovar cilindraceu. lung de 7- 1 0
mm ; stil i stigmat alungi!, mai mare dect
ovarul. Fructul este o capsul subglobuloas.
Polcnizarea este entomogam i autogarn.
n ceea ce privete ecologia i
rspndire, prezena ei a fost semnalat in
fnec umede. pduri de foioase, dar poate fi i
aclimatizat putndu-se ntlni in grdini cu
soiuri umede, bine drcnate. Este o plant
peren, melifer cu nectar bogat in acid
ascorbic (motiv pentru care este cultivata prin
grdini), dar cu o concentraie slab de zahr.
Aceast plant a fost declarat ca fiind
ocrotit in Romnia la inceputul sec. al XX
lea, ceea ce face ca ea s aib o valoare
deosebit pentru ara noastr. Cteva din
staiunile in care ea a fost pus sub protecie
sunt: terenurile mltinoase de la Mociar,
1 49
www.cimec.ro
Cristina Carata
judeul Mure; rezervaia botanic ,,Pdurea de
es" din Odorheiu Bistrici, in judetele
Suceava, Vlcea i in judeul Vaslui, varieti
ale acesteia fiind citate in literatura de
specialitate, nc din 1 966, ca fiind prezente
aici (Frilillaria montana), avnd areal restrns.
Judeul Vaslui dispune de numeroase
i variate resu!"l;e biologice cu importante
valori economice, sociale si ecologice. ele
constituind rezultanta selcctiv a diverselor
succesiuni de specii pe care le-a adpostit acest
teritoriu de-a lungul timpului. Numai in
aceast zon sunt supuse protectiei un numr
de 9 rezervatii naturale, cu o suprafa actual
de 1 92,06 ha (comparativ cu 302,80 ba ct a
fost iniial). in care sunt ocrotite un numr
mare de specii de plante arbustive i erbacee
rare. printre care i Fritillaria meleagris.
Caracterizat din punct de vedere al
vulnerabilitatii, ca se aflU in conservare, fiind
deja prezent in rezervatia Blteni. (Pl. l )
n judeul nostru, a fost identificar i
pus sub protecie in rezcrvaia forestier i
botanic Bltcni, alturi de alte specii rare,
dintre care merit s citm: Leucojum aestivum
(ghiocei bogai), Tulipa bieberstiana (laleaua
galben), Iris graminea (stinjcnel de balt)
etc., dar i Euonymus nanus (salba moale
pitic, voiniccriu pitic), un element relictar
aflat doar in cteva staiuni in tara noasr. Un
important rol tiin]ific il prezint i vegetatia
arboricol reprezentat printr-un amestec al
stejretclor de lunc cu frasino-ulmete. Etajul
arborilor este alctuit din Quercus robur
(stejar), Fraxinus angustifolia, F. excelsior
(frasin), Tii/ia tomentosa (tei argintiu),
Carpinus betulus (carpen), Acer campestre
(a.J1ar). Populus tremula (plop tremurtor).
Stratul arbustiv, bine reprezentat, este alctuit
din Acer ta/oricum (a.J1ar ttrcsc), Vibumum
/amana (dirmoz), Cornus mas (corn), Corylus
ave/ana (alun), Crataegus monogyna (pducel).
Aceast rezervaie este situat la
aproximativ 10 km N-NV de municipiul Vaslui
i circa 1 ,5 km SE de gara CFR Blteni, este
localizat n lunea rului Brlad, care are aici
o altitudine de 105 metri i este strjuit de pseudacacia (salcm), etc., ns importana
dealurile nvecinate a cror altitudine trece de acestei zone se datoreaz, in principal, faptului
300 metri. Administratorul legal al ariei protejate c ca reprezint arealul de rspndire al acestei
este Direcia Silvicl!. Vaslui - Ocol silvic Brodoc. plante declarat monument la naturii:
Terenul pe care se afl pdurea prezint FRITJLLARIA MELEA GRIS.
numeroase microdepresiuni i este temporar Prezena ei in aceast pdure a fost
inundat. Pdurea Blteni, numit i "Dumbrava constatat in cercetarea de teren efectuat in
Blteni", avea o suprafa de circa 300 ba in anul 2005-2006, prin investigarea amnunit a
anul 1 892, dar prin defriare i substituire cu pdurii, descoperindu-se cteva exemplare in
alte specii arborieole, astzi are 18,8 ba. locuri umbroase i umede. (Pl. 2)
Climatul de tip stepic, completat de factorul La fel de intmpUitor, au fost
edafic i orografic, ct i de inundatiile descoperite in urma unor activiti didactice
temporare. favorizeazA formarea unor soiuri cteva exemplare din aceast specie i in
aluviocoluviale, intrerupte doar pe mici spaii apropierea satului Mluteni, zon deja
de soiuri salinizate. Rezervaia Bil.lteni, pc lng cunoscut ca punct fosilifer.
exceptionala sa importan tiintific, consti Raritatea lor in pdurea Netian i in
tuie un important element de peisaj care atrage alte zone mai mult sau mai puin fcute
numeroi iubitori ai naturii in tot timpul anului. cunoscute, nu justific indiferenta noastr a
O alt regiune in jud. Vaslui, unde a tuturor faa de importana ei pentru patrimoniul
fost identificat prezena lalelei pestritc, este judetului nostru.
zona situat in colinele Tutovei. la NE de
municipiul Brlad, mai exact la aproximativ 4 Concluzii:
km de satul Pcrieni, in pdurea Netian. Ea se Datorit modificrilor de relief i
caracterizeazA prin suprafa redus, clim, aceast plant omamental i-a mrit
cemoziomuri levigate i sol cenusiu de pdure, arcalul de rspndire, aprnd spontan in
vecintatea terenurilor cultivate i apropierea pdurile de foioase.
de aezri le omeneti. Desi este pus sub protectie, aceast
Dei, nu este declarat rezervaie plant nu este semnalat ca i prezen in toate
botanic, pdurea Nctian arc important zonele in care ca crete spontan, motiv pentru
tiinific datorit diversitii floristice care este recoltat de necunosctori cu tot cu
existente aici. Dintre speciile ntlnite: .41/ium bulb punnd astfel in pericol existena ci.
ursinum (leurda). Polygonum lat!folium (coada Datorit coninutului ci bogat in acid
cocoului), Anemone ranunculoides (ptia), ascorbic i pentru valoarea ei ornamentall!., ea
Quercus robur (stejar). Quercus petraea este aclimatizat i prin grdini i parcuri.
(gorun), Tii/ia tomentosa (tei), Robinia

Bibliografie:
1. Acad. Traian Svulescu i colab. 1. Grinescu, Acad. E. 1. Nyarady, A. Pauc, Acad. 1 . Prodan, 1.
crbnescu, C. Zahariadi,Flora Republicii Socialiste Romnia, voDCI, Editura Academiei. l 966.
2. Drd. Adrian Nstase, Mic atlas botanic, Muzeul Olteniei Craiova, Editura Craiova, 1 999,
3. M. Oltean, G . Negrcan. A. Popescu, N. Roman. G. Diboru, V. Sanda. S. Mihilescu. Lista roie a
plante/ar superioare din Romnia. Institutul de Biologie, Academia Romn, 1 994.
4. V. Ciocrlan Flora Ilustrat a Romniei. Pteridophyta et Spermatophyta. , Editura Ceres, 2002,
Bucureti.

A FEW CONSIDERATIONS REGARDING THE SPREADING OF FRITILLARJA MELEA GRIS

I N \' ASLUI COUNTY

FR!Tll. LARIA MELEAGRlS is the scientific denomination given to the mixed tulip, also called
"guinea-fowl" by the people.
This plant was declared protected in Romania al the beginning of the XXth century, which makes of it a
remarkable value for our country. Some of the resorts in which the tulip was set uoder protection are: the marshy
lands al Mociar, Mure County; "Padurea de es" botanica! reservation from Odorheiu Bistri1ei. in Suceava.
Vlcea and Vaslui cuunties. varieties of it being quoted in the speciality literature. even since 1 966, as present
here (Fritil/aria montana, wilh a limited spreadiog area).
Characterized from the point ofview ofits vulnerability, the tulip is in conservation.

Ada -- ....__.... n. 2M7 1 50

www.cimec.ro
reprezentative din apele de munte. Se fac inferior al Bistriei, material colectat de Ionel
referiri i la fauna apelor poluate. Miron i determinat de Adriana Murgoci
in 1 983 este publicati caracterizarea (MURGOCI, 1 960).
limnobiologicA a Rului Bistrita i afluenilor
si in zona lacului, Lacul de acumulare Izvorul Lista speciilor de tricboptere
Muntelui - Bicaz. Monografie limnologic, Datele privind trichopterofauna din
coordonatA de 1. Miron, lucrare de sintezA a bazinul Bistriei i autorii acestora au fost
studiilor realizate in zona lacului de acumulare sintetizate i sunt prezentate in continuare sub
i pc afluenii acestuia in biotopi lotici, dar i forma unui tabel (Tabel 1) menionnd statiile
lentici. Aici sunt redate in listele de faun de colectare.
trichopterele care populeaz bazinul mediu i

Tabel 1 Lista speciilor de tricboptere semnalate in bazinul Bistriei

- material nepublicat. colectat (parial colectat). identificat i pus la dispozie de Botoneanu (CIUBUC, 1993),
- material nepublicat. colectat i identificat de Ciubuc ( 1 993 );
- material colectat i identificat de H. Malicki; 1- imago (cnd autorul nu mentioneazA stadiul colectat in
lucrare i s-a presupus c este imago utilizat in abreviere 1) (CIUBUC, 1 993), N- nimfe. L- larve.

Nr. FAMILIE STATIUNILE N CARE SPECIA A

crt GEN AUTOR FOST SEMNALATA
SPECIE
RHY ACOPHILIDAE
STEPHENS, 1 836
RHY ACOPHILA
PICTET, 1 834
1 Rhyacophi/a aquitanica MURGOCI. 1960 Raru
McLACHLAN. I R79
2 Rhyacophila doehleri CIUBUC. 1993 Muntii Rodnei. Lacul Lala. Bistria pe
BOTONEANU. 1 967 tronsonul Bora -Iacobeni. 1 ,5 km aval
de Pasul Prislop. aflueni Cbiril, amonte
de esuri, Lala. treimea medie i traseul
Gum Lalei-lneu
3 Rhyacophilafasciata MURGOCI. 1 960 Bazinul Bistritei, Bucur, L; Boltu L;
HAGEN. 1 859 lzvoru Alb, Cabana Falon. L.N
Rhyacophila septentrionis Crlibaba ; in bazinul superior Valea
McLACHLAN. 1 865 CIUBUC. 1 993""" lzvoru Alb-Raru la 1-3 km aval de
cabana Raru, Munii Guuii, Gagea
AILENEI. 2005 Vleni. L
4 Rhyacophilafurci(era MURGOCI. 1959 Munii Rodnei, ); Valea Vinului 1;
KLAPALEK. 1 904
5 Rhyacophila /aevis CIUBUC. 1993" Munii ible. 1; Guti. izvoare din jurul
PICTET. 1 R34 TAu. !
6 Rhyacophila mocsary MURGOCI. 1960 Bistrita la Ceahlu, L; Bucur la Duru, i
KLAPALEK.l 898 avale de cabana Duru L; Potoci L,
lzvoru Alb, L; Bubalnita. L; Bucur la
confluenta cu Manin L. N; Valea Seaca.
L, N; Valea Putna, L. Cmpulung
Moldovenesc, L
7 Rhyacophi/a n11bila MOTA, C., Neagra l:lroteni, L
ZETTERSTEDT. 1 R40 ANGHELESCU, V .. 1 944
Rhyacophila subnuhi/a
MARTYNOV, 1 935
8 Rhyacophila conjinium CIUBUC, 1 993 Lala. treimea medie i traseul Gura Lalei-
BOTONEANU. 1 95 7 Ineu
9 Rhyacophila glareosa PONGRACZ, S., 1914,
Mc LACHLAN. 1 867 op.cit. Ciubuc 1 993

Ada ii_. D. 2M7 1 53

www.cimec.ro
10 Rhyacophila obliteruta MURGOCI, MARCOCI- Bazinul Bistriei, prul Iapa, 2 km aval
Mc LACHLAN 1 863 STOENESCU, 1955 de conflueniJI cu Cojoc, N.
MAY, 1978 op.cit. Mun)ii Rodnei,
CIUBUC, 1955 00 1 0 km vest de Crlibaba, Bora, M-)ii
Guli
Il Rhyacophi/a philopotamoides MAY, 1978 op.cit. M-Iii Rodnei,
Mc LACHLAN, 1 879 CIUBUC, 1993
CIUBUC, 1993" 1O km vest de Crlibaba, 1; Bora, 1; M
i Guli, l
Crlibaba, 1; ible, est de Bora, pasul
Prislop, 1; traseul Bora-Lala 1; BistriiJI
superioara, 1 sectorul superior Valea
lzvoru Alb 1
12 Rhyacophila polonica MURGOCI, MARCOCI- Bistria, lzvoru Muntelui L; Dodeni L
MC LACHLAN, 1 879 STOENESCU, 1955 Calu L;
Rhyacophila hugeni CIUBUC, 1 993" Afluen)i ai Bicazului la Lacu Rou L
Mc LACHLAN. 1 879 M-)ii Rodnei
MAY, 1978 op.cit. Crlibaba, 1; Bora. 1; Pasul Prislop, 1;
CIUBUC, 1993 lzvoru Alb.!;
BOTONEANU, 1961
lzvoru Alb. 1; Rarau. la 1 -3 km de
cabana Raru. 1; prul Tona, afluent al
Domi oarei , l.
13 Rhyacophila tristis MURGOCI. MARCOCI- Grin)ieul Mare, L; lzvoru Muntelui, L;
PICTET. 1834 STOENESCU. 1955 prul l'ntec i Corbu afluen)i al
MA Y, 1978 op.cit. Bistricioarei. L, N; Prisecani, L; Patoei.
CIUBUC, 1993 L; Iapa. L; Calu. L, Cuejd. L;
Mun)ii Rodnei, L

CIUBUC, 1 993" Plalinu cu tributarii sai in zona

impilduril, Bora-Fntna, Bora -
lacobeni, lzvoru Alb, Putredu, Lala in
treimea medie, Gura Lala-lneu. M-)ii
Guli
14 Rhyacophila jlal'a BOTONEANU, 1958, Valea Vinului, tributar Vieu, Mun)ii
KLAPALEK, 1 898 op. cit. CIUBUC. 1993 Rodnei, L. Lala
Rhyacophila furca/a
DZIEDZIELWICZ. 1 9 1 0
GLOSSOSSOMATIDAE
GLOSSOSSOMA
CURTIS, 1 834
15 Glos.ms.mma bolwni MURGOCI, MARCOCI- Putna L, N, Borsec, N, Borsec, N;
CURTS. 1 834 STOENESCU, 1955 Grin]ie. L, Bistricioara, N; BistriiJI -
Hangu, N. Bistria la poalele Ceab!Aului.
N
16 Glossossoma corformis PONGRACZ, S.. 1914,
NEBOISS, 1963 op.cit. CIUBUC 1993" M-)ii Rodnei
17 Glossossoma discophorum CIUBUC 1 993" Izvoare limno-reocrene rul Bicaz.
KLAPALEK. 1902 amonte de Lacu Rou
18 Synafophora intermedia MURGOCI. MARCOCI- Bacu, Valea Putna Noroioasa
KLAPALEK, 1 892 STOENESCU, 1955
Glossossoma intermedia BOTONEANU, 1 955, Torentul Lala. N; amonte 4 km de
MALICKZ, 1983 1 957; 1 96 1 conflueniJI cu BislriiJI 1. Valea Lala, N
19 Synagapetus armatus CIUBUC. 1993" M-)ii Guti, Cabana Izvoarele
Mc LACHLAN. 1 879
20 Synagapetus iridipennis PONGRACZ. S., 1 9 1 4, op. Bucovina
Mc LACHLAN, 1 879 cit. CIUBUC 1993"
Synagapetus ater Botoil.neanu. 1957
KLAPALEK. 1 904 MAY, op. cit. CIUBUC. Lacu Rou, l
1 993

Ada 11-.l n. :IH7 1 54

www.cimec.ro
21 Agapetus delicatulus BOTONEANU, 1957 Doma, Doprnioarn i Tenita zona
Mc LACHLAN, l 884 Poiana Stampei, Valea Starnoei
22 Agapetus /aniger MURGOCI, 1 960 Bistri13 la Hangu, Buhalni13 L; Secu. L
PICTET, 1 834
Rhyacophila lanigera, BOTONEANU, 1957, Doma la Poiana Sllll1e
1p i
PICTET. 1 834 1961
STACfOBIELLA
MARTINOV. 1 924
23 Stactobiella rui BOTONEANU, 1961 Bistri13, Pngllmti
FALBER, 1 908
Microptila risi
FELBER. 1 908
24 Oxyetiraflavicornis MEY. 1978, op.cit. Rodna, 1 Bora, 1
PICTET, 1834 CIUBUC, 1 993
Hydroptilufluvicornis
PICTET. 1 834
HYDROPTILA
DALMAN 1819
25 Hydroptilu forciputa BOTOANEANU, 1961 Pngtciori, 1; Bistrita la Pngllmli , 1;
Mc LACHLAN. 1880 Brnrel, 1; Barnar 1 .
Hydroptilaforciputu
EATON, I873
26 Hydroptila occulta BOTOANEANU, 1961 Pngrciori, 1
EATON. 1873
27 Hydroptilu pulchricomis MURGOCI. MARCOC!- Bistrita la Hangu, 1.
PICTET, 1 834 STOENESCU, 1955

28 Hydroptila tineoides BOTOANEANU. 1961 Bistrita la Pngrati

DALMAN. 1 8 1 9
Hydroptilafemoralis
EATON. 1873
29 H_vdroptila vectis MURGOCI. MARCOCI- Bistrita. la poalele Ceahlului, L. N .
CURTIS. 1 834 STOENESCU. 1955
Phrixocoma sparsa
EA TON, 1873
PHILOPOTAMUS
STEPHENS 1829
30 Philopotamus montanus BOTOANEANU. 1961 M-Iii Rodnei, 1 ; Valea Lala lng Gura
OONOVAN. 1 8 1 3 Lalei, 1; Bistrita la Tarcu, 1.
Hydrop.ryche montana MURGOCI. 1 960 Buco.ir. 1; Cabana Duru, L; Prul Schit
PICTET, 1 834 la confluenl.a cu Martin, L, N; 7
Noiembrie- olluent al Durului , L; N
31 Philopotamus variegat1u CIUBUC. 1993 Bistrita pe tronsonul Bora-lacobeni, la
SCOPOLI. 1 763 1.5 km amonte de pasul Prislop, M-Iii
Phryganea variegata Guti. Valea Corbu, Raru, 1; bazinul
SCOPOLI. 1 763 superior lzvoru Alb, Raru, ) de la
cabana Raru jumtatea distantei spre
Chiril, partea nordic a bazinului Bistritei
1.
WORMALDIA
Mc LACHLAN 1865
32 Wormaldia occipitalis CIUBUC. 1993 Muntii Ceahlu, 1 ; Guti, 1;
PICTET. 1 834 MEY.l878 op. c..:it.
Hydrop.\:vche ()('Cipitali.'i CIUBUC. 1993 M-ii Rodnei 1
PICTET, 1 834
HYDROPSYCHE
PICTET 1 834
33 Hydropsyche pellucidula MURGOCI, MARCOC!- Izvoru Muntelui, N, L, 1 ; Bicaz, L;
CURTIS, 1 834 STOENESCU. 1 955 Rcbi\II (alluent al Bistricioarei), L;
Philovotamus pel/ucidulus

Ada M-t D. He'J 1 55

www.cimec.ro
 CURTIS. 1834 BOTOANEANU. 1961 Bistri!a: Hangu, N; Buhalni!a L; Piatra
Neam), L; la poalele Ceahlului N, 1 ;
Bistri!a Pngl!rali 1 :
34 Hydropsyche .aconica MURGOCI. MARCOCI-
Mc LACHLAN. 1 884 STOENESCU, 1955 Putna.l; Schit, N; Bistri!a - Hangu, N;
MURGOCI, 1 960
Bistrila -lnl( Ceahlu, 1
35 Hydropsyche tabacarui CIUBUC, 1993 M-Iii Guli
BOTOSNEANU. 1 960
36 Hydropsiche angustipenni.1 AILENEI. 2005 Vleni, L
CURTIS. 1 834
CHEUMATOPSYCHE
WALLENGREN, I891
36 Cheumatopsyche lepida MURGOCI. 1960 Bistria: Potoci, L; Ceahlu, L; lzvoru
PICTET, 1 834 Alb,. L; Largu, L.
Che11matopsyche lepida
MARTYNOV, 1 934
PLECTRONEMIA
STEPHENS, 1836
37 Plectronemia conspersa MEY. 1978, op.cit M-Iii Rodnei
CURTIS. 1 834 CIUBUC, 1993
MURGOCI, 1960 Bistricioara, L.
AILENEI. 2005 Vleni, L
POLYCENTROPUS
CU RTIS, 1865
38 Povcentropus BOTONEANt..: . 1 96 1 Lacu Rou, 1; Negrioara- Poiana Negri,
flavomaculatus I;Valea Doma-Poiana Stampei, 1 .
CURTIS. 1835 CIUBUC. 1 993" Bicaz i anuenlii sili din zona Cheile
Bicazului
AILENEI, 2005 Vleni. L
39 Polycentropus irroratu.fi PONGRACZ, S., 1 9 1 4. op. Muntele Ucigau, lng Lacu Rou, 1.
CURTIS. 1 835 cit. CIUBUC 1 993
CYRNUS
STEPHENS. 1836
40 Cymus trimaculatu.fi CIUBUC, 1993" Lacu Rou. in vegetalie, 1
CURTIS. 1 834
Philopotamus trimaculatus
CURTIS, 1 834
PSYCHOMYIA
LATREILLE 1829
41 Psychomia pusi/la MURGOCI. MARCOCI- Bistri]a: Hangu, L; Buhalni(a. L. N. 1;
FABRICIUS. 1 78 1 STOENESCU. 1 955 Bistricioara. L; Frcaa. L; Pngrali, L;
Phryganea pusi/la, Vaduri, L ; Cuejd. L; Bistri(a la poalele
FABRICIUS. 1 7 8 1 Ceahlului. L. N; Gura Halesii, aval de
Broteni. ) Oan(u . Pngrali . 1
Pngrciori, 1;
BOTONEANU. 1 957, Bamar-Gura Bamarului. 1;
1 96 1 Doma-Poiana Stamoei, 1; Bancu-Cosna, 1
OLIGOTRICHIA
RAMBUR, 1842
42 0/igotrichia striata MOTA. ANGHELESCU. Pantecaru, (anuent de stnga din bazinul
LINNAEUS, 1 758 1 944 inferior al Bistri)ei) L.
Phryganea striata
LINNAEUS. 1 758
BRACHYCENTRUS
CURTIS, 1834
43 Brachycentrus montanus MOTA. ANGHELESCU, Barnar, L
KLAPALEK. 1 892 1 944
44 Brachvcentros suhnuhilus MURGOCI, MARCOCI- Grla Morii. Bistri]a. N

Ada M-t O. :IHT 1 56

www.cimec.ro
 CURTIS, 1 834 STOENESCU, 1955
Brachycentru. maracandicus
Mc LACHLAN. 1875
OLIGOPLECTRUM
Mc LACHLAN 1 868
45 Brachycentros MURGOCI, MARCOCI- Bistrita: frcaa, L; Hangu, L; Ceahlu,
(0/igop/ectrom) maculatum, STOENESCU. 1955 L.
FURCROY, 1 785
Phryganea maculata
FURCROY, 1 785
MICRASEMA
Mc LACHLAN 1876
46 Micrasema minimum CIUBUC, 1 993 Valea Pulnei, 1
Mc LACHLAN, 1 876 BOTONEANU, 1 953 Rezu Mare (bazinul mijlociu al Bistri(ei),
N; BistriJa - frcasa. N.
APATANIA
KOLENATI, 1847
47 Apatania carpatica carpaticu BOTOANEANU, 1 96 1 Valea Holdita-Broleni. Valea Arita,
SCHMID, 1954 CIUBUC. 1 993 amonle Broleoi, 1
Crlibaba. 1
48 Apatania carpaticafimhriata PONGRACZ, S., 1 9 1 4 , op. Mun)ii Rodnei
PICTET cit. CIUBUC 1 993*
MICROPTERNA
49 Micropterna nicterobia McL Al LENEI, 2005 Vleni, L
DRUSUS
STEPHENS 1837
50 Drusus bigunatus CIUBUC. 1993" Complexul de izvoare pe tronsonul
PICTET, 1 834 Prislop - Bora - Lala. 1; complexul de
izvoare al Bistri(ei pe tronsonul Bora -
Il. Putredul. 1: acobeni
CIUBUC. 1993. Crlibaba
51 Dru.us discolor MURGOCI. MARCOCI- Bmrei. L;
RAMBUR 1 842 STOENESCU, 1 955
Limnephila discolora MEY. 1978, op. cit Lacul Lala. 1
RAMBUR. 1 842 CIUBUC. 1 993
52 Drusus trifidus BOTONENAU, 1 957 Bistrita. aval de Clugreni.l;
Mc LACHLAN, 1 868
Halesus (Drusus) trifidus Izvor reocren intre Gur Lalei i esuri,
Mc LACHLAN, 1 868 CIUBUC. 1 993
ECCLISOPTERYX
KOLENATI 1 848
53 Eccvsopteryx madida MEY. 1 978, op. cit Muntii Rodnei
Mc LACHLAN, 1 867 CIUBUC. 1 993
CIUBUc Bor a. l
LIMEPHILUS
LEACH 1815
54 Limnephilus affinis BOTOANEANU. 1 957. Raru, (
CURTIS, 1 834 1961 Valea Lala. 1; Gura Lalei. 1; Bazinul
Chirii-Bistri(a
55 Limnephilus auricula CIUBUC, 1 993 M-(ii Guli
CURTIS. 1 834
56 Limnephilus coenosus BOTOANEANU. Valra Domei. 1;
CURTIS, 1 834 1957.1961 Cheile Bicazului 1 ; Raru, 1
CIUBUC. 1993
57 Limnephilus extricatus BOTOANEANU. M-)ii Rodnei, 1 Pasul Prislop. 1
Mc LACHLAN. 1 865 1957,1961
58 Limnephilus griseus BOTONEANU. 1961 Pialra Neam). Gura Vii, 1;
LINNAEUS, 1 759 CIUBUC, 1993 afluen(ii prului Bicaz. amonle de Lacu
Phrvganea uisea Rosu. !

Afta M-t O. :IH7 1 57

www.cimec.ro
 LlNNAEUS, 1759
59 Limnephilus ignavus CIUBUC, 1 993 Bicaz, la lacul Rou
Mc LACHLAN, 1 865
60 Limnephilus spar.'iu." BOTOANEANU, 1957 Bislri\a, Pngllra!i, 1
CURTIS, 1 834 MURGOCI. 1 960 Cheile Bicazului, 1
61 Limnephilus rhombicus AlLENEl, 2005 Doamna, L, Btca Doamnei, L, Bislri!B,
L!NNAEUS, 1 759 intre lacwile de barnj Btca Doamnei i
Reconslruclia, L, Valeni, L
62 Limnephilus lunatus AILENEI, 2005 Btca Doamnei, L, BislriJa, intre lacwile
CURTIS. 1 834 de barn Btca Doamnei, L, Vleni L
GLYPHOTAELIUS
STEPHENS 1 833
63 Glyphotaelius pellucidus MOTA, ANGHELESCU Bl!.mrel, L; Cristior (afluent al prului
RETZIUS, 1 783 1939, 1 944 Neagra, L; Jumllu (afluenl al pruluii
Neagra). L, Ursu, L
64 Nemotaulius punctotolineatus MOTA. ANGHELESCU Tomnalicu (afluent al prului Bamar). L
RETZlUS, 1 783 1944
Phryganea punctatolineata
RETZlUS. 1 783
ANABOLI A
STEPHENS, 1837
65 AnaboliuJurcata BOTONEANU. 1957, Prul Valea Domioara, 1; pria din
BRAUER. 1 857 1961 Poiana Ghinului, afluenl al Tenei, 1; brat
al Domei, la Poiana Stampei, 1;
66 Anaboliu laev< CIUBUC. 1 993 Bicaz la vrsarea in Lacu Rou, 1; Poiana
ZETTERSTEDT. 1 840 Stampei prul Domioara, l ; piriia
Phryganea laevis afluenl al Tenei. 1; brat al Donei,l.
ZETTERSTEDT. 1 840
67 Anabolia nervosa MURGOCI. MARCOCI- Prul Cmu, Bicaz. L
CURTIS. 1 834 STOENESCU. 1 955
Limnephilus nervosus
CURTIS. 1 834
68 Phacopteryx brevipennis BOTONEANU, 1 957, Poiana Stampei. l
CURTlS, 1 834 1961
Limnephilus brevipennis
Mc LACHLAN, 1 875
POTAMOPHYLAX
WALLENGREN 1891
69 Potamophylax carpathicus
DZIEDZIELEWICH. 1 9 1 2
70 Potamophylax cingulatus BOTONEANU. 1957 BislriJa la Tarcu. 1,
STEPHENS. /837 MURGOCI, 1 960 Raru, cabana Izvoarele, 1 .
Ha/esus cingulatus
STEPHENS. 1837
71 Potamophylax latipennis BOTONEANU. 1961 Bislri)a l a Tarcu, 1 .
CURTIS, 1 834
Limnephilus /atipennis
CURTIS. 1 834
72 Potamophylax luctuosus MURGOCI. MARCOCI- lzvoru Muntelui, Bicaz. N
PlLLER & MJTT .. 1 793 STOENESCU, 1 955
Phryganea /uctuosa
Mc LACHLAN 1 875
73 Potamophylax nigricomis MURGOCI, 1 960 M-Iii Rodnei, cabana Puzdra. 1
PICTET. 1 834
HALESUS
STEPHENS 1836
74 Halesus digitatus BOTONEANU. 1 961 Bislri!B, Tarcu, L, 1;
SCHRANK. 1 78 1 MURGOCl, 1 960 Potoci. 1; Lacu Rou, 1,
75 Halesus tesselatus BOTOSNEANU. 1957 Bislri. Tarcu, 1;

www.cimec.ro
 RAMBUR. 1 84 2
ISOGAMUS
SCHMID 1955
76 Jsogamu.v aequa/is BOTOANEANU, 1 957 Baia Bora, 1; izvor din Valea Neagr,
KLAPALEK. 1 907 Broteni, 1
STENOPHYLAX
KOLENATI, 1848
77 Stenophylw: permis/liS BOTOANEANU, 1957 M-)ii Rodnei, petera TAuoare 1 i
Mc LACHLAN. 1 895 era MAglei. 1.
ALLOGAMUS
SCHMID, 1955
78 Allogamus auricol/is GHEEU et al, 2005 Negrioara in Poiana Negri, L, P
PICTET, 1834
Phryganea auricol/is
PICTET, 1834
79 Allogamus uncatus MEY, 1978 op. cit. M-Iii Rodnei. 1;
BRAUER. 1 857 CIUBUC, 1 993
Halesus uncatus CIUBUC. 1993 Crlibaba. l.
BRAUER, 1 857
CHAETOPTERYX
STEPHENS 1829
80 Chaetopteryx cissylvanica MEY, 1978 op. cit. Baia Bora, 1 .
BOTOSNEANU, 1 960 CIUBUC. 1993
81 Chaetopteryx polonica MEY, 1978 op. cit. M-Iii Rodnei, Cabana Puzdra, 1; Baia
DZIEDZIELEWICH. 1 889 CIUBUC. 1993 Bora. 1 ;
CIUBUC. 1 993 Crlibaba
82 Chaetopteryx sahlbergi CIUBUC. 1 993" Cheile Bicazului. l;
Mc LACHLAN. 1 874 CIUBUC. 1993""" 1 O krn vest de Crlibaba
83 ChaeiDpteryx subradiata MEY, 1978 op.cit. M-Iii Rodnei laCabana Puzdra, 1; Baia
KLAPALEK. 1 907 CIUBUC. 1993" 8. 1
PSYLOPTERYX
STEIN, 1 874
84 Psylopteryx psorosa MEY, 1978 op. cit. M-Iii Rodnei. 1; Baia Bora. 1;
carpatica CIUBUC, 1993 Lacul tiol, 1
SCHMID. 1952 CIUBUC, 1993 Borsa, 1
85 Psyloptery.t psorosa MEY. 1978 op. cit. M-Iii Ceahlu la Duru. 1;
transsvl\'anica CIUBUC. 1 993
MAY& BOTONEANU
CHAETOPTERY-GOPSIS
STE1N. 1874
86 Chaetopterygopsis CIUBUC. 1993 Cheile Bicazului
mclachlani MOTA. ANGHELESCU, Barna.rel, de la izvoare pn la Gura
STEIN, 1 874 1939 andrului. L, N
MOTA. ANGHELESCU, Barna.rel in dreptul comunei Crucea. L;
1 944 Barnar. de la prul Pntecaru pn la
Ari)a. L; Cristior (alluent al Negrei) L;
Bmarel. lng Broteni L
ANNITELLA
KLAPALEK, 1907
87 Annitella lateroproducta CIUBUC. 1993 Crlibaba, 1 ; Bora. 1
BOTONEANU, 1952
Carpatop.<yche
lateroproducta
BOTONEANU, 1952
88 Annitella ohscurata CIUBUC, 1993 Cheile Bicazului, 1
Mc LACHLAN. 1876
GOERA
FABRICIUS 1 775
89 Goera pillosa MURGOCI, 1960 Bistril3: Secu. 1; amonte Potoci, 1;

Ada H..a O. He7 1 59

www.cimec.ro
 FABRlCIUS, 1 775
Phryganea pi/o,w
FABRlCIUS, 1 775
LITHAX
Mc LACHLAN 1 876
90 Lithax niger MURGOCI, MARCOCI- Grinieul Mare, L
HAGEN, 1 859 STOENESCU, 1955 Valea Lala. 4 km amonte de confluen]a
Silo niger BOTONEANU, 1 957, cu Bistri]a, 1
HAGEN. 1 859 1 96 1
SILO
CURTIS 1 830
91 Sillo graellsi CIUBUC 1 993" Complexul de praie din Pasul Prislop pe
PICTET, 1 865 tronsonul Bora - Prislop - Lala, 1; Baia
Silo variipilosa Bora, 1; M-ii Guti, 1
BOTOSNEANU, 1953
92 Sillo nigricomis MURGOCI, MARCOCI- Corbu (afluent al Bistricioarei), N
PICTET, 1 834 STOEN ESCU, 1 955
Trichostoma nigricorne
PICTET, 1 834
93 Sillo palipes MURGOCL MARCOCI- Bistricioara, amonte i aval de Grinieul
FABRlCIUS, 1 7 8 1 STOENESCU, 1 955 Mare, N
Phryganea pallipes
FABRlCIUS 1 79 1
94 Sil/o piceus BOTOANEANU, 1 957, Doma la Poiana Stampei, 1
BRAUEIL 1 857 1961
LEPIDOSTOMA
RAMBUR. 1 842
95 Lepidostoma hirtum MURGOCL MARCOCI- lzvoru Muntelui. L; Bistricoara aval de
FABRICIUS, 1 775 STOENESCU, 1955 Grinlieul Mare,L
Phryganea hirta
FABRlCIUS, 1 79 1
LASIOCEPHALA
COSTA 1857
96 Lasiocepha/a basalis BOTONEANU, 1961 Domioara la Poiana Stampei, 1
KOLENATI, 1 84R
Goera hasa/is
KOLENATL 1 848
ATHRIPSODES
BILLBERG, 1820
97 Athripsodes bilineatus MURGOCI, MARCOCI- Bistri]a: Hangu, L Buhalni]a, L;
LINNAEUS, 1 759 STOENESCU, 1955 Oan1u (afluent al Bistrilei) la Pngrai, 1
Phryganea bilineata BOTONEANU, 1 952
LINNAEUS, 1 758
98 A.thripsode. cinereus PONGRACZ, 1 9 14. op. cit. Prul Potoci, afluent al Bistri]eL 1
CURTIS. 1 R34 CIUBUC, 1 993
Leptocero.\' cinereus MURGOCL MARCOCI- Bistri]a. L
CURTJS, 1 R34 STOENESCU, 1 955

99 Athripsodes commutatu.s BOTONEANU. 1952, Valea Domei la Poiana Stampei. l

ROSTOCK, 1 847 1961
Leptoceros commutatus
ROSTOCK, 1 847
CERACLEA
STEPHENS 1829
10 Ceraclea athripsodina MURGOCL MARCOCI- Bistri]a la Farcaa. L
o annulicornis STOENESCU, 1955
STEPHENS, 1 836
Leptocen1s annu/icornis
STEPHENS, 1 836

Ada M-a O. He'J 1 60

www.cimec.ro
 MYSTACIDES
BERTHOLD, 1827
10 Mystac:ides azurea CIUBUC, 1 993 Lacu Rou, 1.
1 LINNAEUS, 1 76 1
10 My.<tacides nigra BOTON EANU, 1957, Teni\ll, afluent a l Domioarei, l a Poiana
2 LINNAEUS. 1 758 1 96 1 Stampei, l
Phryganea nigra Bistri\3., intre lacurile de baraj Btca
LINNAEUS, 1 758 AILENEI, 2005 Doamnei si Reconstructia. L
NOTIDOBIA
STEPHENS 1829
10 Notidobia ciliaris MOTA, ANGHELESCU, Brnrel, L,N; Pntecaru. L; N; Neagr. la
3 LINNAEUS. 1 76 1 1939, 1 944 Poiana Vinului, L
BARA EA
STEPHENS, 1 833
10 Beraea pul/ata CIUBUC. 1 993 Raru, Valea Colbu,l; complexul de
4 CURTIS. 1 834 praie din Pasul Prislop pe tronsonul
Thya maun1.f Bora -Lala 1; Putredu, Amonte de
CURTIS, 1 834 esuri. 1; izvor reocren intre Gur. Lata i
esuri, 1 izvoare lg Tau, in M-Iii
Guti. l
ERNODES
WALLENGREN, 1891
10 Ernodes anicularis CIUBUC, 1 993 Izvoare intre Raru i Chiril, 1
5 PICTET, 1 834
Rhyacophila articularis
PICTET. 1 834
ODONTOCERUM
LEACH 1815
10 Odontocerom albicome MURGOCI, MARCOCI Bicaz i afluenii si din Cheile
6 SCOPOLI, 1 763 STOENESCU, 1955 Bicazului, 1; lzvoru Muntelui, L, N;
Mistacydes alhicornis Rchi\ll (afluent al Bistricioarei), N;
PlCTET. 1834 CIUBUC, 1 993 Nechit, L.
M-Iii Guti. cabana Izvoarele
SERJCOSTOMA

10 Oecismus monedula CIUBUC, 1993 Maramure. Bucovina

7 HAGEN, 1 859

10 Sericostomaflavicome MIRON et al. 1 983 Bistri\ll

8

Sericostoma timidum MURGOCI, MARCOCI- Bistricioarn. 1

STOENESCU. 1955

Din cele 267 de specii de Trichoptere auricollis Pietei 1 834. semnalat pentru prima
cunoscute in Romnia (CIUBUC. 1 993) in data in Carpatii Orientali la Poiana Negri pe
bazinul rului Bistri!a au fost semnalate 1 06 Ncgrioara, atlucnl al Domei (GHEEU et al.,
specii in care am inclus i specia Allogamus 2005).

1 Botoneanu i Malicky consider ca aria de rspndire a lui Odontocerum albicorne Scop. este in nordul
Carpatilor Orientali, zona Maramure-Bucovina. pn la Bicaz; materialul identificat ca tind Odontocerum.
albicorne Scop. poate fi Odontocerum helleniCIIm Mal. Acest material a fost grupat innd cont de aceasta prere.
Distribuia geogr.fica a acestor dou specii in Romnia est.e inca sub semnul intrebarii (Ciubuc. 1 993. p. 133).

www.cimec.ro
Bibliografie:
1. AILENEI, C., 2005, Data regarding the diversity of lhe caddisflies (Insecta, Trichoptera) from the Bistri(a
River middle basin, Analele tiiliftce al Univ. ""Al./. Cuza "" lai, s. Biol. Anim., Tom LI: 85-89
2. BOTONEANU. L., 1 953, Asupra unor larve nc nedescrise apar(innd genului Rhyacophila Pici
(Trichoptera), Bul. ti. Biol., 5 : 1 : 34-48
3. BOTONEANU, L., 1955. Note tricbopterologice (1), Bul. tiin(. Sec(. Biol.. 7, 3:791-802
4. BOTONEANU. L., 1957, Quelques trichopteres nouveaux de Roumanie. Tidjdsch. Ent., 100, 2: 1 79- 1 94
5. BOTONEANU, L., 1 96 1 , Materiaux pour servir a la connaissance de Trichopteres d Europe orientale et
centrale, Falia Ent. Hung., Ser. Nov., 14:2 : 1 1 -9 1
6. CIUBUC, C . , 1993, Cecklist o f Romaoian Trichoptera (Insecta). Trav.Mus.Hist.nat. "Gr. Antipa", Voi.
XXXIII. pp. 1 1 - 1 4 7
7. GHEEU, D . , NEAGU. A., IONES!, V.,MIRON. 1 . , 2005, Cases types an d building materials on some
caddisflies species (Trichoptera, Insecta) from the superior basin ofBistri(a River, Studii i CercetAri
tiintifice, Biologie, s.n., Universitatea Bacu, 10:49-51 pp
8. MEY. W.. 1978, Beitrag zur trichoptera. Fauna Rumaniens. 1. Il; Ent. Nachr .. 22
9. MIRON, 1. (sub redac(ia), 1983. Caracterizarea /imnohiologicii a R11/11i Bi.,trila i a.fl11eni/or si in zona
lacului, Lacr1/ de acumulare Jzvon1/ Muntelui - Bicaz. Monografie limnologic. Edilura Academiei
R.S.R, Bucureti. 224p.
10. MOTA, C., ANGHELESCU. V .. 1 939, Punerea in valoare a apelor de munte. Instit. Cerce!. Agron. Ser.
Metode. ndrumri. Rapoane, Anchete: 49
I l . MOTA, C., ANGHELESCU, V., 1944. Cercetri hidrobiologice in bazinul rului Bistri(a (Carpatii
Orientali). Publica(iile Institutului de cercetAri Piscicole. Romnia. Seria Monografii. 2, 1 -3 1 9 pp
12. MURGOCI. A .. 1953, Cteva genuri i specii de Trichoptere noi pentru fauna Romniei. Bull. Sect. Scient.
Biol.. 5. 1 :29-36
1 3 . MURGOCI. A., 1 960, Noi contribu(ii la fauna trichopterelor din bazinul Bistri(ei (Carpa(ii Orientali). Anal.
tiin(. Univ. lai, 2. 6, 3: 791 -800
14. MURGOCI, A .. MARCOCI - STOENESCt:, S., 1955. Contribu(ii la cunoaterea trichopterelor din Bazinul
Bistri(ei Moldoveneti (Bacu), Biologia. Rev. Univ . ..C.I. Parhon" Bucureti. 8: 1 57- 1 68
1 5 . MURGOCI, A., 1975, Trichoptera, in: Fauna Ser. ..Monografica". M. Ionescu. Ed. Acad. R.S.R: 1 0 1 - 103
1 6. PONGRACZ, S., 1 9 14. Ennumeratio Neuropteroidum Regni Hungariae, Rovanani lapok, 2 1 . 9- 1 2 : 145-155
pp

A FEW DATES REGARDING TRJCHOPTERA IN THE BISTRITA RJVER BASIN

The present paper aims to corelate the data provided by the studies published until the present
conceming the dispersion oftrichoptera species in lhe catchment area of the Bistri(a River. From the 267 species
mentioned in the cecklist of romaoiao trichoptera (CIUBUC. 1993) !here are 103 species mentioned for the
Bistri(a River basin. In this area Allogam11s auricolis Pietei, 1 834 was found for the first time in Eastem
Carpathiens at Poiana Negri, in Negrioara stream, amuent of" Doma River (GHEEU et al. 2005).

Ada M-t U. :IM7 1 62

www.cimec.ro
CONSERVARE
STUDIU PRIVIND CONSERVAREA
BUNURILOR DE PATRIMONI U
AFLATE N DEPOZITELE MUZEULUI
"VASILE PRVAN" BRLAD
Conservarea bunurilor culturale, una
din principalele func(ii ale muzeului,
insumeazA intreaga activitate de descoperire
i aplicare a celor mai potrivite mijloace
pentru protejarea bwmrilor muzeale de
aciunea factorilor de degradare: chimiei,
fizici i biologici ( umiditatea, temperatura,
aerul ncrcat de reziduuri industriale, lwnina)
sau de deteriorri le produse de oameni.
Conservarea arc caracter preventiv.
crend conditiile optime de pstrare a
obiectelor. De aceea, att in spaiile
expozitionale, ct i in cele de depozitare
trebuie s fie ndeplinite anumite condiii
optime generale:
- spaiul trebuie s fie salubru
- microclimatul trebuie s fie stabil
- instalatiile din spatiul respectiv s
fie fiabile
rezisten(a plafoanelor s nu
depeasc 500-800 kg/mp
- absena polurii alcaline, mai ales
in spatiile noi, renovatc, reparate sau vruite:
respectarea perioadei de 6 luni de la
terminarea lucrrilor de reparaii, pn la
ocuparea spaiului, pentru a evita emisia de
particule alcaline i interaciunea acestora cu
bunurile muzeale, este obligatorie.
Mai sunt i alte cteva aspecte
importante, i anume:
- depozitele se pot amplasa la
demisolul cldirilor, mai puin la subsolul
acestora, cu condiia s nu existe nici un
punct de igrasie sau de infiltraie, spaiul s
nu fie traversat de conducte de alimentare cu
ap sau de evacuare a apelor menajere, s nu
1 63
www.cimec.ro
Gabriela D umitrac
existe sifoane in pardoseal, iar nivelul
pardosclii s nu fie sub nivelul reelei de
canalizare;
- cile de acces i deschidere trebuie
s fie corelate cu volumul i masa obiectelor
depozitate pentru ca in momentul ptrunderii
in ncpere s nu fie necesar rsucirea sau
inclinarea. evitndu-se astfel degradarea
mecanic a bunurilor de patrimoniu;
- pardoselile depozitelor trebuie s
fie fllcute din materiale antiderapante pentru
a se evita alunecarea i producerea de
accidente ce pot conduce la deteriorarea
obiectelor;
- pereii culoarelor de acces in zona
de depozitare trebuie s fie construiti din
materiale necombustibile sau s fie
ignifugai. iar uile de acces in depozite s
fie metalice sau tratate pentru a putea rezista
cel puin dou ore in cazul izbucnirii unui
incendiu;
- blocarea ferestrelor cu obloane
confec(ionatc din materiale cu o mare
rezisten termic i cu un coeficient foarte
sczut la transferul de cldur (plci din
fibre de sticl sau fibre vegctale i plci din
polistiren expandat), msur ce ofer dou
avantaje deosebite: pe de o pane, asigur o
mai bun stabilitate microclimatic,
cunoscnd faptul c fereastra e una din
principalele ci prin care se realizeaz
transferul de caldur, iar pc de alt parte,
asigur o suprafa de depozitare mai mare
putndu-se folosi i peretele cu ferestre.
Pentru proiectarea depozitului
muzcal se pledeaz pentru tipodimcnsionarc,
tehnicA ce permite gruparea succesiv! a situate la parterul unui alt imobil aparinnd
bunurilor de patrimoniu, mai nti n muzeului, imobil in intregime renova!.
concordan)li cu natura materialelor din care Depozitul de artil de la panerul noii
sunt lhcute, apoi potrivit tipului morfologic cldiri a muzeului este situat pe latura
i, in sflirit, conform formatului lor nordic, prezentnd doi perei cxteriori. din
(dimensiunea tip): fiecare depozit trebuie care unul are doui! ferestre. Pardoseala este
prevAzut cu o camerA de carnn tin, unde placat cu piatrli de granit, prelucrat
obiectul poate fi studiat, unde pot sta sub superior, iar perc)ii au grosimea de un metru,
observaie noile achiziii, obiectele ntoarse ceea ce elimin problema izolarii termice,
din expoziii sau din laboratoarele de aceasta fiind necesar doar n cazul
restaurare. Nici o piesa nu intrli n depozit ferestrelor, care ar trebui neutralizate prin
nainte de verificarea strii de si!ntate i de placare cu panouri din filtre minerale.
aplicarea unui tratament preventiv adecvat. in prezent, ferestrele sunt prevzute
Mobilierul din spaiul de depozitare doar cu un sistem de jaluzele (draperii). care
trebuie sa rlispund i el unor cerine generale: nu permit radiaiilor incidente si! ptrund in
- sa fie func)ional interiorul spa)iului de depozitare. Pentru
- s asigure cele mai bune condi)ii viitor se impune o perfcqionarc a acestui
de protejare. acces i mnuire a obiectelor sistem prin adoptarea unor soluii mai
- si! fie adaptat parametrilor fizici, eficiente, cum ar fi placarea ferestrelor cu
morfologici, dimensionali ai obiectelor obloane mobile, segmentate. care sa permit
- sa fie confecionat din materiale deschiderea lor pariala dar i total:!, att in
uoare vederea aerisirii ct i a evacurii bunurilor
- sa fie construit din materiale neutre i persoanelor in caz de necesitate.
din punct de vedere chimic Dei se ntinde pe o suprafa) de
s fie ieftin, din materiale aproximativ 40 mp. se remarc organizarea
accesibile, care se pot procura i prelucra ct mai compact a pieselor in acest depozit.
usor. cu mijloace proprii Pentru folosirea ct mai raional a spa)iului,
in acelai timp cu proiectarea s-a ales ca tehnic de depozitare pentru
mobilierului de depozit trebuie s se picturii - panou) glisant. Tablourile sunt
conceap i mijloacele i dispozitivele de depozitate in poziie vertical, pe panouri
acces i mnuire a bunurilor plasate in panca glisante, confeqionate din plas metalic,
superioar a modulilor de depozitare. att pe o panc ct i pe cealalt, fiind astfel
Dispozitivele de acces i mnuire a folosit integral suprafaa panoului.
bunurilor de panimoniu trebuie s aiba o Dezavantajul utilizrii panoului
buni! stabilitate i, n cazul unor piese cu o glisant. acela de a provoca trepidaii ce se
anumit mas i volum, s permit accesul pot transmite picturilor. a fost eliminat prin
concomitent al mai multor persoane, astfel montarea la partea inferioar a unor rulmeni
nct manipularea obiectelor s nu cad sub care culiseaz pe ine fixate in pardoseal.
incidena factorilor de risc. Tot in acest spaiu sunt depozitate colecia
Muzeul "Vasile Prvan" are in de icoane pc lemn i coleqia de grafic. Din
componen)li patru depozite: depozitul de cauza lipsei spaului, icoanele sunt depozitate
art, depozitul de arheologie, care cuprinde in cutii, in funqie de dimensiunile lor,
i depozitul de numismatic, depozitul de separate prin coli de canon ncacid. Cutiile
tiin)ele naturii i depozitul de istorie. sunt executate tot din carton neacid, iar
Depozitul de art i depozitul de aezarea lor in rafturi este codificalA, pentru
arheologie sunt situate la pancrul cldirii a fi uor identificate. Pe fiecare cutie este
principale a muzeului, primul pe latura inscris numrul de inventar al lucrlirilor
nordic i al doilea pe latura sudic:!. respective i numrul cutiei. De exemplu, se
Celelalte depozite, respectiv depozitul de caut o lucrare aflat n cutia C'3BR4. ceea
tiin)ele naturii i depozitul de istorie sunt ce nseamn eli lucrarea se afl in cutia nr. 3,
pe irul de moduli B, rndul 4. Existen)a

1 64

www.cimec.ro
acestui sistem de codificare ofcr posibilitatea
gsirii ct mai rapide a lucrrilor cutate i
evitarea manipulrii inutile a altor lucrri,
reducnd astfel uzura funcional.
Avantajul depozitrii in cutii este
acela de a preveni accesul prafului i luminii
pe stratul pictural al acestora.
Trebuie subliniat i faptul c fiecare
din panourile glisante prezint cte o fi pe
care este nscris numele lucrrii, numele
autorului i numrul de inventar, facilitnd
astfel o identificare rapid.
Colecia de grafic este depozitat n
cutii confecionate din canon neutru din
punct de vedere chimic. Lucrrile sunt
separate ntre ele prin hnic de filtru. pentru
a le proteja suprafaa. Tot din cauza lipsei
spaiului, numrul lucrrilor introduse intr-o
cutie depete cu mult pc cel normal pentru
acest tip de obiecte. De aceea, s-a propus
elaborarea unui proiect care s imbunllteasc
modul de depozitare al acestei colecii.
Colecia de grafic este aezat pe
rafturi din lemn ignifugat, iar accesul la
rafturile superioare se face cu ajutorul unei
scri duble din lemn. Depozitul este
prevzut i cu un registru de intrare-ieire al
obiectelor, n care se nscriu denumirea
obiectului, numrul de inventar, data
scoaterii din depozit, numele celui care 1-a
preluat, activitatea pentru care a fost
solicitat, data reintroducerii n raft i
observaiile privind starea obiectului. Acest
registru de micare a obiectelor constituie,
dup cum bine se tie, o imponant surs de
inforrnaJii n vederea urmririi n timp a
strii de conservare a obiectelor i
posibilitatea de implicare a acestora n
activitli muzeale.
n ceea ce privete normele PSJ i
securitatea spaiului, menionez c panouri le
glisante sunt confecionate din bare de
cornier pe care sunt sudate plase metalice,
vopsite electrostatic cu vopsea ignifug.
Rafturile sunt confecionate din lemn de
brad i sunt fasonate i ignifugate periodic,
in confonnitate cu normele PSJ.
Depozitul este prevll.zut cu o u
mctalic groas, dotat cu ncuietoare tip
yal i sistem de alarm independent. La
tenninarea programului de lucru, sistemul de
1 65
www.cimec.ro
alartn se anneaz, iar cheile de la ua
depozitului sunt introduse ntr-un seif aflat
la postul de paz, i se sigileaz.
Depozitul de arheologie este situat
pc panea sudic a ciMirii, tot la paner,
avnd o suprafat de aproximativ 30 mp i o
form dreptunghiular. Este prevll.zut cu
dou ui metalice de acces, ambele situate
pe laturile mici ale depozitului. Una dintre
ui este accesat dinspre interior i este
prevll.zut cu incuietoare tip yal i cu sistem
de alarm independent, iar cealalt u este
pentru evacuare n caz de necesitate. Aceast
u arc deasupra dou ochiuri de geam. in
care sunt montate dou ventilatoare electrice
care asigur aerisirea spaJiului. Pardoseala
depozitului este din gresie. Pe larurile lungi
depozitul este prevll.zut cu rafturi
confecionate din lemn ignifugat, poliJele
fiind situate la o distantA de 50 cm unele
deasupra altora. Acest depozit este in curs de
organizare, lucrndu-se la aezarea vaselor
prin tipodimensionare. In interiorul acestui
depozit se afl i un fie! metalic prevll.zut cu
scnarc nchise ermetic. in care este dcpozitat
fondul de numismatic al muzeului. In
fietul metalic, fiecare moned este
introdus ntr-un plic de hnie, apoi plicurile
sunt grupate pe tezaure sau pc alte criterii
tiin)ifice bine cunoscute de muzeograf,
dup care sunt aezate n cutii de canon
numerotate.
Fiecare senar metalic din fiet este
numerotat, ceea ce faciliteaz gsirea rapid
a piesei cutate. Mentionez c i pentru acest
depozit, dei organizarea lui nu este
finalizat, exist un registru de eviden a
micrii pieselor. Rafturile din depozit fiind
deschise, este necesar i se are in vedere
fixarea de drapcrii care s protejeze de praf
obiectele de ceramic. Depozitul are i o
camera de carantin la intrare, unde
obiectele pot fi cercetate. studiate i li se
poate verifica starea de sntate.
Depozitul de istorie este situat in
alt corp de cldire, complet renovat, i este
in curs de amenajare. Spa)iul se afl la
pancrul imobilului i are peretele cu
geamuri i ua de evacuare orientate spre
vest. Pardoseala este realizat din mozaic,
suprafa)a depozitului fiind de aproximativ
 60 mp. Deoarece suprafaa ocupat de este benefic, avnd posibilitatea asigurrii
fereastr este destul de mare, se impune spaiului optim de depozitare.
placarea acesteia cu panouri etane care s Izolarea de praf s-a llicut printr-un
asigure o ct mai bun izolare termic, ct i sistem de draperii i prin executarea unor
s impiedice ptrunderea luminii in cutii din carton neacid, in care se vor
interiorul depozitului. Rafturile din depozit depozita piese de dimensiuni mici.
sunt metalice i uor dcmontabile, ceea ce Spaiul de depozitare este gardat cu
permite poziionarea lor astfel nct spaiul o camer de carantin unde este verificat
s fie ocupat ct mai ra1ional. Pc rafturi se starea de sntate a fiecrei piese ce intr
vor aeza cutii de carton cptuite cu hrtie sau iese din depozit [i unde fiecare pies este
de filtru, in care se vor introduce cte 15-20 toaletat prin curlire mecanic sau chimic.
de documente (pentru o parte din documente Una din problemele care afecteaz
cutiile sunt deja executate i codificate). acest depozit este faptul c spa!iul este
Celelalte bunuri care sunt traversat de conductele termice ce asigur
nregistrate la sec1ia de istorie au fost nclzirea imobilului. Pentru rezolvarea
impr!itc pe tipuri morfologice: drapele, acestei probleme s-a ales solu!ia etaocizrii
arme, cJ1i, uniforme, textile plate mici si 1evilor respective cu saltele de vat mineral.
urmeaz proiectarea depozitrii conform apoi mascarea lor cu plci de rigips.
normelor tiinifice de depozitare. Sursa de iluminat utilizat att in
Depozitul de tiinele naturii. nou depozite, ct i in expoziii este iluminatul
nfiinat, este situat in vecintatea depozitului incandescent, cel mai pu1in nociv, cu cea
de istoric, tot la parterul imobilului, i se mai redus activitate fotochimicA.
intinde pe o suprafa de aproximativ 36 mp. Toate depozitelc i spaliile de
Este complet renovat, pardoseala este din expunere sunt dotate cu stingi!toare cu C02
gresie i ua de acces este metalic, previ!zut i praf, conform normelor PSI.
cu o incuietoare tip yal. IncAperea nu are Muzeul are in dotare dou
perei exteriori, ventilaia rcalizndu-se cu umidificatoare i dou dezumidifieatoare.
ajutorul unui ventilator montat intr-un geam care sunt utili7.ate pentru reglarea umiditii,
situat lateral, deasupra uii. att in anotimpul rece, ct i vara. Avnd in
in ceea ce privete mobilierul, vedere numrul mic al acestora, am ales
acesta este adecvat fiecrei tipologii de funcionarea lor in spatiile in care exist
patrimoniu. Pentru vertebrale, care sunt obiectele cele mai sensibile la ac1iunea
colecii de preparate umede, conservarea factorilor de mediu. mai ales cele de natur
este realizat in recipieni de sticl (in organic.
formol, alcool) perfect ctaneizai. Pentru in urma acestui studiu. reiese c
psri i mamiferc mobilierul este metalic Muzeul "Vasile Prvao" deine o mare
(din aluminiu), poliele rafturilor fiind diversitate de obiecte care difer prin natura
rcglabile. Avantajul utilizrii acestui tip de materialelor i tipul morfologic, grupate att
mobilier il constituie faptul c pentru piese in cele patru depozite, ct i in spa!ii
de dimensiuni mari (mistre\, cprior), ct i expozitionale, in care se aplic normele
pentru pAsri de talie nalt reglajul rafturilor conscrvi!rii tiintifice.

A STUDY REGARDING THE CONSERVATION OF THE PATRIMONY ASSETS

Il" THE STORAGE ROOMS OF THE "V. PRVAN" MUSEUM

The storage of the cultural assets raises numerous problems staning with space quality (sanitalion.
structwe slrength, microclimat stability. safe handling of the equipment).
In the ''Vasile Prvan'' Museum. Brlad. the four store rooms are compact organized respec1ing
ali the conditions ofthe preventive conservation ofthc cultural assets.
In the store rooms, the great diversity in feature, form and dimension of the objccts (paintings,
documents, graphics, book textiles, ceramics) is very well organized on the modular units specific to cvcry
type of objects. with the topographic catalogues for an immcdiate finding of the objects.

Ada M.-1 U. He'J 1 66

www.cimec.ro
 MSURI PENTRU PREVENIREA
DETERIORRII COLECIILOR DE MOLUTE,
CORALI I ECHINODERME
N DEPOZITELE MUZEULUI JUDEEAN

DE TIINELE NATURII PRAHOVA

Rodica Ogrezeanu
Corina Mihai

Muzeul - institutie de cultur, aflat in totalitatea bunurilor, cu valoare patrimonial ce

serviciul societiii - colecioneaz, conserv, se constiruie in colecii - ansamblul de bunuri
cerceteaz, restaureaz, comunic i expune, in culturale i naturale. constituit in mod sistematic.
scopul cunoaterii, educrii i recreri i, Funciile principale ale coleciilor sunt:
mrturii materiale i spiriruale ale existenei i a) gestionarea, evidenta. cercetarea,
evolutiei comunitiilor umane. precum i ale dezvoltarea, protejarea. conservarea i
mediului nconjurtor. restaurarea;
Adevrat lca de tezaurizarc a tuturor b) valorificarea (punerea in valoare a
mrturiilor, activittii i creatiei omului. muzeul patrimoniului).
reprezint acea instituie unic in care sunt Muzeul Judeean de tiinele Naturii
adunate, clasificate i pstrate cu grij Prahova a fost infiintat in anul 1956. sub
vestigiile trecutului i realizriile contempo indrumarea Profesorului Emerit Margareta
rane, pentru a fi transmise generaiilor urmtoare. Moneaga, care a iniiat activitatea de
Muzeul lumii contemporane, i in muzcogralie i conservare, punnd bazele
aceast categoric se nscrie i Muzeul Judetean primelor colectii. i functioncaz in incinta
de tiintclc Naturii Prahova, reprezint un cldirii Palatului Culturii din Ploieti (alturi
mijloc direct de comunicare cu publicul, de alte institutii de cultur), care a fost
folosind mijloace proprii i o tehnic special, construit in anul 1923.
dezvluind maselor multiple aspecte ale naturii Realizat, iniial, pe principii dioramatice
i creaiei omeneti intr-un limbaj de mare impuse de acea perioad. unde erau prezentate
accesibilitate, transformndu-se astfel intr-o flora i fauna zonei i o secie de evoluionism,
institutie de educaie permanent, cu dublu ulterior muzeul a fost relcut in 1 977. cu o
caracter: tiinific i cultural. (foto 1 ) nou tematic de biologie uman ( Muzeul
Muzeul reprezint unul din cele mai Omului) sub indrumarea d-nei Zoe Stoiccscu
potrivite mij loace pentru a pune in aciune Apostolachc i a colectivului de muzcografi ai
valorile culturale. educative spre folosul timpului.
ruturor categoriilor de vrst i al cerintelor AstAzi muzeul reunete un numr de 9
acestora de cunoatere, i pune la dispoziie secii muzeale care cunosc o evolutie
materialul necesar pentru rezolvarea lor. ascendent, sub atenta indrumare a Prof. Dr.
Muzeul are trei funcii eseniale: Emilia Iancu, care, in permanenl, a cutat s
a) constituirea, conservarea i restaurarea menin vie amprenta pe care iniiatorii
patrimoniului muzeal muzeului au dorit-o, dar, totodat, informaia
b) evidenta, protejarea, cercetarea i oferit s fie in concordan cu cerinele
dezvoltarea patrimoniului muzcal muzeogralici contemporane. Aceasta implic
c) punerea in valoare a patrimoniului i mobilizarea eforturi lor in vederea pregtirii
muzeal (colcciii) in scopul cunoaterii, educrii specialitiilor in domeniile muzeografiei i
i recrerii conscrvrii.
Muzeul exist prin patrimoniul muzcal - Dac, iniial, activitatea de muzeu se

1 67

www.cimec.ro
realiza de ctre un per>onal restrns, care l O . Colecia de Lamellibranchiate
efectua att activitate de cercetare i indigene - Alexandru V. Grossu
valorificare a patrimoniului muzeal ct i l l .Colecia de Lamellibranchiate
activitate de conservare, o dat cu dezvoltarea exotice - Aurelian Popescu Gorj
seciilor muzeale, ct i a patrimoniului, a 1 2. Colecia de Larnellibranchiate
devenit necesar creterea numrului de indigene - Aurelian Popescu Gorj
specialiti i s-au putut departaja clar atributiile 1 3 .Colectia de Cephalopode
muzeografului i cele ale conscrvatorului. 14.Colecia de Scaphopode
Patrimoniul muzeal actual numr l 5. Colccia de Poliplacophore
1 1 1.191 piese muzeale i este depozitat in 1 6.Colecia de Corali
cadrul a 10 depozite situate in panea opus 17 .Colecia de Ecbinodcrme
seciei muzeale. mbogirea colectiei s-a realizat de
Bazele colectiei de malacologic au fost ctre personalul de specialitate de-a lungul
puse nc de la infiintarea muzeului, in anul anilor prin achiziii, donaii i colectri.
1 956, cnd printre primele piese achiziionate Cele mai valoroase colecii de molute
au fost i 20 exemplare de scoici sunt cele achizitionatc in cursul anilor de la
(larnellibranchiate) exotice. prof. dr. Aurelian Popescu Gorj, cunoscut
Astzi colecia numr 36.4 13 piese: entomolog, care, pe lng numeroase colectii
molute - gasteropode (melci), lamellibran de insecte, a oferit spre achizitie i dou
chiate sau bivalve (scoici), cephalopode (sepii colecii de molute exotice i indigene, i
i caracatie), corali i echinoderme (arici i colectia praf. dr. Alexandru V. Grossu. renumit
stele de mare). (foto 2 ) malacolog, director al Muzeului Antipa.
Coleciile d e molute, corali, echinoderme profesor i decan al Facultii de Biologie din
se situeaz pc locul al doilea in ceea privete Bucureti. care a oferit spre achizitie muzeului
numrul de piese care fac pane din patrimoniul att specii indigene ct i exotice, unele fiind
Muzeului de tiinele Naturii Prahova i se specii unicat in cadrul coleciei.
regsesc in cadrul dcpozitului de malacologic. Piesele din cadrul acestor colectii
Din numrul total de piese prezente in constituie o imens "banc de date" prin
cadrul depozitului de malacologie, 22 piese informaia pe care o contin pe etichetele lor.
sunt in expunere permanent - Sala de aceste date fiind utile in malacologie i ccologic.
Protecie a muzeului, iar 1O piese sunt in Existenta celor dou colecii a contribuit
cadrul dioramci "Reciful coralier", restul de la creterea valorii tiinifice i muzeale a
piese sunt valorificate in cadrul expoziiilor patrimoniului in cadrul depozitului de
temporare organizate periodic. malacologie.
Piesele din colecia de molute n ultimii ani s-au realizat achiziii
(gasteropode i bivalve) sunt att specii importante de piese exotice (molute, corali.
indigene ct i specii exotice. echinoderme). in felul acesta a crescut numrul
n cadrul depozitului de malacologie se de genuri i specii din cadrul coleciilor
regsesc urmtoarele colecii: respective.
1. Colecia de Gasteropode exotice Toate piesele din cadrul depozitului de
2. Colectia de Gasteropode indigene malacologie sunt importante. att cele exotice
3. Colecia de Gasteropode exotice - - pentru locul de colectare, provenind din
Alexandru V. Grossu Brazilia, Cuba, Uruguai, Indonezia, Thailanda.
4. Colecia de Gasteropodc indigene - Noua Zeeland, Noua Guinee, Australia. Libia.
Alexandru V. Grossu Maroc, Spania, Italia, Africa (Oc. Atlantic. Oc.
5. Colecia de Gasteropode exotice - Indian, M. Egee, M. Nordului, M. Mediteran,
Aurelian Popescu Gorj M. Roie ), ct i cele indigene (gasteropode i
6. Colecia de Gasteropode indigene - lamellibrancbiate ), terestre i acvatice
Aurelian Popescu Gorj (dulcicole sau marine) ce provin din numeroase
7. Colecia de Lamellibranchiatc zone din tarli care au fcut subiectul unor studii
exotice ccologice realizate in cadrul muzeului.
8. Colecia de Lamellibranchiate Varibilitatea de forme i culori a
indigene pieselor din cadrul acestor colecii face
9. Colecia de Lamellibranchiate posibil realizarea unor expoziii temporare
exotice - Alexandru V. Grossu care au mare "priz" la public.

1 68
www.cimec.ro
 Nevertebratele prezente n cadrul factorii flzico-chimici ai mediului
dcpozitului sunt preparate uscate (de natur ambiant - factorii reactivi (umiditate, O,,
anorganic), organizate in colecii, formate din gaze reactive - S02, N02, NH,, O,) i
cochilii i valve de molute, schelet de corali, factorii de activare ( lumina, temperatura);
stele i arici de mare. factorU biologic! (mucegaiuri,
Avantajul acestor colecii fal de duntori);
celelalte colecii din muzeu este: durata de factorul uman
existenl mai mare a pieselor care nu pot fi factorii naturali (cataclisme,
atacate de diferiii ageni biologici cunoscui inundaii. cutremure)
(dermestide, molii) datorit constituiei lor, ba U.R. i t sunt factorii de deteriorare ce
chiar uneori contribuie la eliminarea total a fac pane din clasa factorilor fi.zico-chimici ai
resturilor de natur organic. mediului ambiant, factor de reactie (U.R.) i
V propunem, in continuare, prin factor de activare (t") care nu se rezum la rolul
intermediul acestei lucrri, s cunoatei de factori de reacie, respectiv de activare, ei
activitaile desflurate de muzeograf i fiind implicai in ample procese chimice, fizice
conservator in cadrul depozitului. i biologice. Determin cele mai duntoare i
Pstrarea i protejarea pieselor de mai multe din procesele de degradare. U.R.
patrimoniu, aparent uor de realizat, constituie, exprim gradul de saturarc al aerului cu vapori
in fond, cea mai spinoas latur a activitii de ap i reprezint raportul dintre cantitatea
muzeale i se constituie in obiectivele principale de vaporii de ap dintr-un spaiu dat i
ale activitii de muzeografie i conservare. cantitatea maxim de vapori de ap pe care
Depozitul de malacologie este situat la acelai volum de aer 1-ar putea conine la
etajul al II-lea al cldirii, opus spaiului expo temperatura respectiv.
ziional, i s-a organizat conform principiului Umiditatea este unul din cei mai
tipodimensionrii. S-au respectat Normele de duntori factori ai mediului ambiant, fiind
Conservare - aezare compact a unui numr implicat in toate clasele de procese - clllmice,
mare de piese, piesele fiind aezate in poziie fizice i biologice. Pentru c U. R. este
de repaus, evitndu-se tensionrile dintre ele. rezultatul raportului dintre U.A. i t. el nu
Organizarea depozitului in acest spaiu a poate influena in nici un fel con1inutul de
fost precedat de determinarea calitii acestuia umiditate sau temperatura unui spatiu, fiind
salubritate, condiii de microcUmat urmarea modificrii concomitente i aproape
(umiditate, temperatur, lumin), poluare, permanente a ambilor factori.
securitate, P .S.I. Temperatura este cel mai dinamic factor
Spaiul destinat depozitrii colecii lor de i este rspun7.toare pentru fluctuaiile U.R.,
molute, corali, echinoderme este salubru care sunt deosebit de nocive pentru starea
(sntos, neigrasios, tlr infiltraii) i nu este pieselor . de patrimoniu. Temperatura nu
trnversat de conducte. A fost verificat modific niciodat coninutul de umiditate al
rezistena plafonului care este din beton. aerului dintr-un spaiu care nu are o su de
Permanent sunt verificate starea de ap sau materiale higroscopice numeroase.
funcionare a conductelor de ap ct i cea a Dac intr-un context oarecare lipsete
jgheaburilor de colectare, pentru a evita wml dintre factori, reacliile chimice nu mai pot
eventualele scurgeri, infiltralii. Perelii i avea loc. Fr prezena ambilor factori nu pot
tavanele sunt vruite, iar pardoseala (mozaic) avea loc procesele chimice.
este acoperit cu linoleum ce prezint avantajul Procesele chimice au loc in orice mediu
unei intreJineri permanente a cureniei. al bunurilor culturale i au urmtoarele
Periodic se realizeaz dezinsecii (primvara. caracteristici, ce panicularizeaz: de
in luna Ma, i spre iarn, in luna Noiembrie). desfliurare in lant, spontane, criptice, de
MicrocUmatul este esenial pentru suprafaA, ireversibile.
existena patrimoniului in timp. Creterea ratei proceselor chimice
Patrimoniul se poate deteriora din cauza duce la degradarea rapidi a obiectelor.
tendintei naturale a materiei de a se descompune Cunoaterea exact a raporturilor dintre
(mai puin in cazul colectiilor existente in cei trei factori - U.A., U.R., i t, precum i
cadrul depozitului de malacologie, deoarece relaiile dintre acetia i obiecte st la baza
majoritatea sunt de natur anorganic) i din climatologiei muzeale i sunt eseniale pentru
cauza in1erven1iei factorilor de degradare: aplicarea msurilor de ordin preventiv,

1 69
www.cimec.ro
corectrii anomaliilor microclimatice. Conservarea preventiv este impus,
Lumina face parte din cadrul factorilor obligatorie, deoarece cele mai multe procese
fizico-chimici ai mediului ambiant i se inscrie sunt chimice.
in clasa factorilor care dau energia de activare Ca urmare a aciunii factorilor de
necesar proceselor chimice, fiind foarte degradare, n urma proceselor ce au loc
duntoare pentru absolut toate piesele de (chimice, fizice, biologice) i a factorului
patrimoniu. Dac in cazul celorlali factori uman, obiectele, mai ales cele de natur
fizico-chimici ai mediului ambiant se poate organic, se deformeaz, se inchid la culoare,
vorbi de neutralizarea aciunii lor nocive prin se fisureaz, se crap, se taie, se exfoliaz, se
msuri prolilactice, lumina rmne singurul dezlipesc sau se desfac (dac sunt compuse);
factor a crui aciune distructiv nu poate fi se rup, se sparg, mucegiesc sau sunt atacate
dect diminuat, incetinit. de insecte. Astfel, se modific starea de
Lumina asigur energia de activare a conservare, structura, compoziia, forma,
unui numr foane mare de reacii sau procese rezistenta lor fizico-mecanic se diminueaz.
chimice denumite procese fotochimice devin din ce n ce mai fragile i mai
(ireversibile), la care panicip apa, oxigenul i vulnerabile i, n cele din urm, in timp, se
ali reactani. Procesele fotochimice sunt degradeaz i dispar.
complexe i desfl!urarea lor depinde de mai Piesele de patrimoniu trebuie protejate
muli factori i condiii. Factorii principali: in orice ipostaz s-ar afla: intr-o sal de muzeu.
calitatea spectral a radiaiilor dat de raponul in depozit sau n tranzit (ambalate i itinerale ).
de intensitate dintre radiaiile cu lungimi mari Stabilitatea microclimatic se realizeaz
de und i radiaiile cu lungimi mici de und prin izolare termic i un regim de nclzire
(A/R), intensitatea radiaiilor i expunerea uniform in perioada de iarn. Un spaiu este
total dat de intensitatea radialiilor mpreun nclzit pc dou ci: artificial i natural ( cel
cu durata de expunere. mai greu de controlat).
Factorii biologici - duntorii (urmare Izolarea termic are drept scop s
a proceselor fizice) i mucegaiuri/e (urmare a impiedice transferul de cldur, t" variabil
proceselor chimice) datorate condiiilor fiind foarte duntoare deoarece numai 1"
favorabile create de factorii microclimatici i modific U.R., nu i invers.
lipsa de igien. n cadrul depozitului nostru, izolarea
Factorul uman este rspunztor de termic s-a realizat prin blocarea ferestrelor,
toate modificrile strii de conservare a existena pereilor cldirii foarte groi i lipsa
obiectelor deoarece: verific sau controleaz unei surse de cldur. ntr-un spaiu in care se
microclimatul, determin degradri mecanice, pstreaz piese de patrimoniu exist fluctuaii
uzur aprute in urma operaiilor de depozitare, de temperatur care determin fluctuaii ale
manipulare, transport, etalare, fotografiere, etc. U.R. in aproape toale momentele.
Stabilitatea condiiilor microclimatice n Controlul parametrilor se efectueaz
limitele recomandate este fundamental pentru periodic, cu ajutorul aparatelor de msur
pstrarea patrimoniului n stare bun de higro-lhermometer - aparat electronic.
conservare. Oscilaiile microclimatice, n care lluminatul in depozit este realizat de un
regimul umed alterneaz cu cel uscat, provoac tablou de distributie. separat de cel ce
cele mai mari pagube coleciilor, de aceea este realizeaz iluminarea spaiului muzeal.
preferabil ca, coleciile s fie pstrate fie ntr Instalaiile de iluminat (lip incandescent sau
un spaiu mai umed, fie mai uscat, dar cu fluorescent) funcioneaz corespunztor.
valori constante. asigurnd o iluminare adecvat, necesar
Pentru a feri patrimoniul de efectele studierii patrimoniului.
acestor procese trebuie aplicat n mod Poluarea - unul din cele mai frapante
continuu conservarea preventivA. Conservarea efecte negative ale progresului, care reprezint
preventivA reprezint ansamblul de activitii lot ceea ce este strin compozi]iei naturale i
cu caracter permanent, avnd ca scop raporturilor dintre compuii naturali ai aerului
contracararea aciunii tuturor factorilor care (praful, fumul gazele reactive cum sunt: SO,,
intervin n mecanismul proceselor de NOx. amoniacul, ozonul, rezultate ale unor
deteriorare sau de distrugere a bunurilor procese industriale i intr-o oarecare msur i
culturale mobile i care pot fi efectuate de un ale unor surse naturale i biologice).
conservator acreditat. Anificiali sau naturali, poluan]ii sunt

1 70
www.cimec.ro
foane nocivi. Efectele deteriorante ale polurii morfologice este impus nu numai de nevoia
cunosc o cretere pronunJat in msura in care unei ct mai judicioase organizri a depozitrii
in spaJiile respective U.R. atinge valori mari ct i pentru c este un factor care influen1eaz
(peste 60%). in mod pozitiv starea de conservare a
Situat intr-o zon central, muzeul are obiectelor respective.
dezavantajul unei circulaJii intense, ceea ce Organizarea compact a unui depozit
implic i o poluare accentuat, dar este i este gruparea obiectelor pe categorii
avantaja! de realizarea cwiiJeniei zilnice prin ctimensionale. Dat fiind spaJiul existent,
stropire, mturare i splare. amenajarea depozitului s-a fll.cut adaptndu-ne
Ptrunderea substanJelor poluante la condi!iile i mobilierul existent dar, totodat.
rezultate in urma analizelor efectuate in cadrul ncercnd s respectm cerin\ele impuse de
laboratorului de chimie i, respectiv, ale Nonnele de Conservare.
atelierului de intreJinere, sunt mpiedicate de Etapele efectuate:
nsi amplasarea lor in panea opus a - gruparea coleqiilor pc clase
spaJiului de depozitare. - stabilirea fonnatelor
La intrarea in depozit este amplasat un - amplasarea obiectelor pe unitatea
covora pennanent umezit. modular (raft)
Zilnic se efectueaz cwiiJenia in spaJiul - catalog topografic
de depozitare prin desprfuire i splare cu Modulii de depozitare existenti sunt
soluJii dezinfectante (tip Domestos). S-a metalici i din lemn. Sunt amplasali pe peretele
incercat proteqie maxim impotriva prafului ce reprezint lungimea ncperii astfel nct s
prin ambalarea intennediar a pieselor cit i nu impiedice accesul in depozit. Unitatea
cea final, in cutii canon. introduse la rndul modular de baz este raftul. Piesele au fost
lor in moduli cu sisteme bune de inchidere. grupate pe clase.
in organizarea unui depozit nu este S-a realizat codificarea spatiului i a
esen1ial elegana mobilierului, ci modul in modulilor astfel: etajul II notat cu III deoarece
care obiectul este aezat, contextul in care pancrul se noteaz 1; camera 2 ; irurile de
acesta este pus. Depozitarea, orict ar prea de moduli s-au notat cu A, B: fiecare ir are 2 sau
paradoxaL constituie o sursa de deteriorare a 3 moduli notali cu a, b, c: modulii
obiectelor. Faptul c obiectele stau nemicate. companimentai cu rafturi de la 1 la 8, respectiv
permanent intr-o aparent stare de repaus, nu de la 1 la 9; rndurile de cutii de pe raft cu 1 ',
elimin efectele deteriorante pe care le poate 2', etc; codul de cutie de la 1 la n. (foto 3 )
avea poziJia acestora, modul cum sunt aezate, Piesele ce constituie coleciile din
contextul in care se afl. depozitul de malacologie fiind tridimensionale
Organizarea unui depozit de obiecte nu dar foane variate din punct de vedere al
se poate rezuma la o simpl aezare de obiecte dimensiunii, am considerat ca fiind cea mai
pe rafturi sau dulapuri create pentru alte bun modalitate de depozitare adaptat la
funcJii, llir cea mai mic incercare de adaptare mobilierul existent, introducerea lor in cutii de
func1ional. Este o activitate dificil care canon de diferite fonnate, pentru respectarea
impune soluJionarea corespunztoare a principiulu.i tipodimensionarii folosirea
numeroase probleme. raional a spa\iului.
Una din cele mai dificile operalii in Pe interiorul uilor modulilor exist
organizarea depozitrii o reprezint stabilirea etichetele de moduli in care se regsesc poziia
criterulu.i de grupare a obiectelor. Din toate fiecrei cutii cu numerele de inventar
criteriile posibile de organizare a depozitrii respective (modalitatea de regsire rapid a
folosite astzi in ara noastr, cel care rspunde pieselor). Introducerea pieselor in cutii este
att cerinJelor de conservare ct i folosirii precedat de ambalarea in folie de plastic,
ra1ionale i integrale a spaJiului este netex sau tubuoare de sticl de diferite
tipodimensionarea. dimensiuni in funcie de natura i dimensiunile
Tipodimensionarea este o tehnic de lor. Preventiv sunt protejate cu naftalin.
depozitare a obiectelor care presupune Fiecare cutie este inso(it de cite o etichet pe
gruparea lor succesiv mai nti potnv1t cu care sunt men(ionate clasa i numerele vechi,
natura materialelor din care sunt tlicute, apoi respectiv cele noi de inventar.
potrivit tipului morfologic i potrivit cu De asemenea, fiecare pies este nsoit
fonnatul (dimensiunea tip). Gruparea pe tipuri de o etichet (canea de vizit a piesei) care

171
www.cimec.ro
cuprinde: numrul nou de inventar, numrul introducerii piesei oferite in depozit, actele
vechi de inventar, ncadrare sistematic (clasA), in copie ale achiziionrii. actul de
denumire tiintific, locul i data de colectare, evaluare in cazul colectrilor
valoare nominal i o etichet de dimensiune
mai mare ce evidentiaz numai numrul de Activitate de valorificare a patrimooiului
inventar. Fiecare colectie are registru inventar. organizarea unor expozitii
in cadrul depozitului de malacologie, permanente, temporare i itinerante - la
muzeograful i conservatorul desthoarll. care muzeograful i conservatorul trebuie
operatii de baz n functie de categoria de s urmreasc calitatea spaiului
activitate realizat cu scopul protejrii i expozi l ional i s respecte normele de
implicit prelungirii duratei de existentA a manipulare, ambalare, transport i etalare a
colecii lor: (foto 4,5.6, 7) pieselor in cadrul expozitii lor
Manipularea cea mai frecvent
Activitate de Conservare: operaie, care crete rata de uzur a obiectului.
- desprfuirea cu pensule din pr de este aplicat in toate aclivittile mai sus
porc de dimensiuni diferite adaptate menionate - necesit efectuarea a trei operatii
dimensiunilor variate ale pieselor din simple, distincte, aparent uoare: prinderea
cadrul acestei coleqii obiectului, scoaterea obiectului, aezarea
- splarea in soluie slab alcalin obiectului. Manipularea pieselor in depozit i
(ap cu spun de cas) in afara lui este realizat cu ajutorul mnuilor
- ambalarea pieselor conform i a cutii lor.
normelor Etalarea - aezarea obiectului trebuie s
- verificarea strii de conservare a fie lent, evitndu-se untirca sau ciocnirea
pieselor existente (depozit, dioram, obiectului pc suprafaa de sprijin. Suprafaa pe
expozitii - permanent sau temporar) ct care se aeaz obiectul s fie curat, perfect
i a celor nou achizitionate, donate sau plan i in pozitie orizontal. Piesa etalat -
colectate nainte de intrarea lor n depozit. este atent sclectionat i prezentat (pozitia
Activitate de Cercetare obiectului, contextul in care este expus),
- studierea, determinarea. ncadrarea evitnd modalittile incorecte de etalare
sistematic, fotograficrea (tensionare, echilibru instabil). Orice pies
- msurarea pieselor de dimensiuni rrebuie tratat cu grij i afectiune. respect. la
mici i mai mari se efectueaz cu ublerul, adpost de sursele de praf. circulatia aerului i
iar cele de dimensiuni foarte mici cu ajutorul de atingerea minilor vizitatorilor prea curioi.
hrtiei milimetrice i folosirea lupei Fiecare expozitie devine prin etalare un
- documemtarea permanent pe spectacol gata s sensibilizeze publicul
domeniu dar i privind normele de vizitator, obiectele devenind adevrati i actori
conservare in cadrul acestui spectacol. Uneori. chiar mici
Activitate de EvidenA nereguli in ceea ce privete etalarea pot fi
- ntocmirea fielor analitice, a izbitoare pentru un ochi experimentat i critic.
fielor de conservare, Prevenirea tentativelor de sustragere
- completarea regulat a sau de apariie a focarelor de ioceodii sunt
registrelor de colectii, listelor de inventar activiti extrem de importante in cadrul
i a registrului de micare a pieselor Muzeului Judeean de tiintele Naturii Prahova.
- ntocmirea catalogului topografic in aceste activitti nu exist factori majori sau
completarea regulat a minori att timp ct oricare din factorii de risc
caietului . . . de depozit poate determina izbucnirea unor incendii sau
crearea unei baze de date poate favoriza sustragcrea unui obiect.
computerizate i introducerea pe calculator Securitatea i paza in muzeu au
a coleqiilor constituit dintotdeauna una din preocuprile
Activitate de imbogllpre a patrlmoolulul permanente ale conducerii dar i ale angaja
- achiziionri, donatii i colectri iilor institutiei noastre deoarece, lucrnd cu
- proceduri care se regsesc ntr-un dosar patrimoniu, contiina te oblig la acest lucru.
de achiziii, donatii i colectri, dosar ce In muzeul Judeean de tiintele Naturii
cuprinde: oferta, referatul de specialitate Prahova paza este completat de paza armat,
prin care se evidentiaz necesitatea gardieni angajai pentru proteqia i paza

1 72
www.cimec.ro
intregii cldirii in care funcioneaz mai multe i docwnentele i munca personalului din muzeu.
instituii de cultur. Ua depozitului este n cadrul instituiei exist o persoan
prevzut cu un grilaj solid care se inchide cu care, pc lng alte atribuii, ndeplinete i
lacte, deasemeni fereastra este prevzut cu sarcinile pc linie de P.S.I., realiznd att
grilaj . Modulii de depozitare din lemn sunt instructajul personal in cadrul instituiilor
prevzui cu ialc, iar cei metalici se inchid cu specializate, ct i instructajul periodic al
lacte asigurnd astfel o bun securitate. La personalului din muzeu.
scoaterea pieselor din depozit se intocmesc Depozitul are tablou de distribuie
procese de predare-primire i in locul piesei separat, cu siguranele calibrate. Tablourile de
(rmas gol) se pune o fi completat cu datele distribuie ale instalaiei electrice are o
necesare. important funcie de protecie a circuitelor i
Scoaterea pieselor este precedat de o funcionrii lor corecte o dat cu terminarea
arnbalare corespunztoare cerinelor impuse. programului. Aparatele electrice sunt prevzute
Accesul i circulaia in depozit este permis cu plcute pc care sunt trecute caracteristicile
nwnai pentru personalul de specialitate lor (putere, tensiune, grad de protecie).
(muzeograf i conservator). iar accesul chiar al Circuitul de ilwninat este separat de cel de
persoanelor din muzeu in depozit se realizeazA prize i foJ1e, iar prizele sunt cu impmntare,
intodcauna in prezena conservatorului i acestea fiind suficiente, de aceea nu se folosesc
muzeografului. Vizita persoanelor strine de improvizaii. ntreruperea i restabilirea
muzeu se face cu aprobarea conducerii i in curentului electric sunt fcute cu ajutorul
prezena persoanelor de specialitate. Pe timpul intreruptoarclor. Periodic au loc verificri i
desfurrii activitii in depozit ua este revizii ale strii de funcionare, ale circuitelor
ncuiat. La terminarea programului se inchide electrice i se remediaz eventualele nereguli.
ua i grilajul, iar cheile se predau la standul de in depozit exist, ca i in celelalte
pazA. ncperi ce apaJ1in muzeului, un extinctor care
Focul este foarte duntor intr-un este verificat periodic.
muzeu. Factorii fizico-chimici ai mediului Fumatul poate constitui o surs de
ambiant determin efecte in timp, focul incendiu. n depozit, muzeu. ca de altfel in
determin efecte totale, nu att focul propriu intreaga cldire, nu se fumeaz, fapt inscris la
zis ct combaterea lui. intrarea in cldire, cxistnd locuri special
Focul intr in competenta tuturor celor arnenajate in afara cldirii.
care lucreazA intr-un muzeu, deoarece depinde n cadrul cldirii funcioneaz echipe de
de personalul muzeului care respect normele pompieri att ziua ct i noaptea, periodic
de P.S.I. i P.M.; nu este o fatalitate, este un efectund controale.
eveniment care poate fi prevenit cu orice pre. Este prevzut ca in viitor s se realizeze
Msurile care pot evita degradri nu sunt ignifugarca materialului lemnos. De altfel,
cele de combatere a focarelor (lzi cu nisip, muzeul beneficiazA de o echip de oameni care
toporic, etc.) ci toate constau in apUcarea realizeaz operaii de ignifugare de cte ori
mAsurilor de ordin preventiv: sunt solicitai de alte instituii. In toat cldirea
- elaborarea unui program instituional exist planuri de evacuare in caz de incendiu,
de prevenire i combatere ce are la bazA indicatoare pentru ieire precum i plcute
inventarierea tuturor factorilor de risc indicatoare ale principalelor numere de telefon
- prelucrarea motivat a programului de utile (pompieri, salvare, poliie) pentru
msuri eventualele urgene.
- instruirea temeinic a personalului Activitatea in muzeu, pc ct de vast,
- organizarea de simulri, controlndu-sc este foarte diversificat i frumoas.. O dat ce
astfel cunoaterea situaiei de ctre personalul ajungi s o cunoti te atrage, muzeografia i
muzeului conservarea fiind ca nite boli de care o dat ce
- verificarea periodic, aleatorie sau te molipseti este foarte greu s te despaJ1i, iar
programat a respectrii regulilor cuprinse in expozitiile devin o posibilitate de manifestare a
plan. creativitii i imaginaiei prin intermediul
Msurile luate in cadrul muzeului au ca obiectelor de patrimoniu.
scop prevenirea unor situaii nedorite, nefaste,
in care poate fi afectat patrimoniul muzeal dar

Ada ll-t D. MH 173

www.cimec.ro
 MEASUREMENTS TO PREVENT THE DETERIORATION
OF THE COLLECTIONS OF MOLUSCA, CORALS ANO ECHINODERMS
IN mE STORAGE ROOMS OF THE COUNTY MUSEUM OF NATURAL
SCIENCES, PRAHOVA

Preserving and protecting lhe patrimony rarities, apparently easy to realize, sets up in faci lhe mosi
ticklisb side of tbe museum activity and it consists from lhe main objectives of museograpby and preservation
activities.
The collections of mollusca, chorals, echinoderms of inorganic nature whicb belong to lhe Museum of
Natural Science Prahova are counting today 36 4 1 3 rarities and lhey are to be found in the frarne of lhe
malachology storage situated in lhe reverse direction of lhe exhibitional space which is organised in accordance
witb the typoadmeasurement principle - organisational technique of lhe storages wbich bas to rejoin both to lhe
preservation requirements and to ilie rational and complete use of the space.
The organisation of lhe storage in this space was preceded by the determination of their qualities -
sanitation, microclimate conditions (humidiry, temperature, light) pollution, securiry, P.S.I. (Preventing and
Stoping the fire).
The patrimony may be damaged because of the matter natural tendence to separate (less valid in the
case of the existing collections in the frarne of lhe malacbology storage becouse lhe majority arc inorganic by
nature) and the interfering of the degradation factors: phy;'ical-chemical faclors of rhe su"ounding- reactive
factors (humidity, 02, reactive gas - S02,N02,NH3,03) and activation factors (light. temperature); biologica/
factors (moulds, pests); human factor responsible for ali the changes of the preservation form of the objects
because it verifies or controls the microclimate, it causes mechanical damages appeared al\er the storing
operations, handling, transport, display, photography, etc.
The stability of the microclimate conditions in tbe imposed limits is fundamental for keeping the
patrimony in a good shape of preservation.
The microclimate oscillations, in which the watery regime altemates with the arid one, provokes lhe
highest loss to the collections. !hal is why is better that they must be kept in a less dewy space, eilher more dry
but wilh invariable values.
The patrimony rarities must be preventively preserved in any situation lhey might be, in a museum hali.
storage ar transporting (cased or moved).
It must be applied regularly the preservation which represents an enscmble of activities wilh a
permanent characteristic feature to guard the patrimony against the effects of the emerging process (chemical.
physical. biologica!), having as purpose the counteracting of lhe action of ali factors which are interfering in the
mechanism of the damaging process or breaking the cultural transferable assets and which can be performed by
a licensed protector.
As wide as the museum activity is. it is very exciting and diversified.
Once you get to know it, museography and preservation unarm you like a disease which once you reach
it is very hard to keep it to distance, and lhe exhibitions become a posibility to embody the creativiry and
imagination through the patrimony rarities.

Ada -- or----.. u. ..,. www.cimec.ro

1 74
www.cimec.ro
 DEPOZITUL DE CERAMIC
AL COMPLEXULUI MUZEAL
"IULIAN ANTONESCU" BACU
CTEVA ELEMENTE PRIVIND EXPUNEREA

Mihaela (Bbuanu) Amalanci

Se tie c proiectarea amplasi!.rii n tavanul ncperii sunt amplasate

bunurilor este cea mai importanl etap a detectoare de fum
activitii de proiectare a depozitarii avnd ca - uile sunt metalice, prevzute cu
scop stabilitatea locurilor unde vor fi amplasate aerisire i sistem de alarm n caz de deschidere
obiectele, respectiv poziiile lor finale. exist sisteme de securitate
Amenajarea unui depozit este la fel de antiefracie, antiincendiu i senzori de prezen
imponant ca i expunerea de baz innd cont Nu avem aparatur de urmrire a
c numrul obiectelor adpostite aici este de umidit]ii relative (U.R). exist doar un
obicei mai mare dect al celor din expunere, termometru de camer pentru msurarea
iar staionarea lor este practic nelimitat. temperaturii ambientalc.
n ceea ce privete depozitele Spaiul este salubru:
Complexului Muzeal "lulian Antonescu" - zidurile sunt sntoase. !lir nfihraii
Bacu, sunt de punctat urmtoarele aspecte: - guri de scurgere i sifoane n
- s-a recurs la o organizare compacl a pardoseal, ventilaie mecanic
depozitelor, n acelai perimetru al cldirii, - organizarea compact a depozitelor i
respectiv cel de la subsol; aici s-au luat n laboratoarelor de restaurare i studiu pc obiect
calcul raiuni ce in de ntrunirea msurilor de - inventar i fiier specific pe tipuri
prevenire a aparitiei i rspndirii focarelor de morfologice
incendiu. - variaii de temperatur extrem de
Datorit faptului c ponderea cea mai mici, nu cxis! surs de cldura
mare o deine materialul ccramic. mi-am - inerie termic a zidurilor
ndreptat atentia asupra depozitului de - surs de lumin natural incxistenl
ceramic. (nu exist ferestre). surs de lumin anificial
Depozitarea s-a fcut urmrindu-se un incandescent
criteriu logic de grupare, mai nti potrivit - intretinerea cureniei se face prin
materialului din care sunt fcute (n cazul de desprfuire i aerisire
fa ceramica). apoi pe tipuri morfologicc, apoi La amenajarea depozitului s-a inut
dup dimensiuni (s-a aplicat tipodimcnsionarea). cont de trei factori:
- lungimea spaiului este de 1 1 ,50 m, 1 - problema alegerii spaiului adecvat
limea de 10 m, iar nlimea camerei de 3,20 2 - problema proicc!rii
m (2,75 pn la grinzi) 3 - problema execuiei
- depozitul este amplasat central, fr Spatiul fiind deja construit, s-a ales
perei cxteriori, de jur mprejurul su fiind ncperea cea mai potrivit pentru realizarea
culoare ce duc la celelalte depozite depozitului, apoi s-a optat pentru genul si
- grinzile, tavanelc i pereii sunt din numarul de moduli necesari prin msurtori ale
beton. iar pardoseala din mozaic ncperii.
- tencuielilc exterioare sunt flicute cu - au fost selectate obiectele de ceramic
praf de piatr, gris-nchis-rece (absoarbe sntoase, care puteau fi mnuitc, apoi s-a
energia radiant) trecut la msurarea i ncadrarea lor pe rafturi
(s-a folosit ca instrument de msur ruleta)

1 76

www.cimec.ro
 Avnd in vedere aezarea obiectelor - modulii sunt nurnerotati cu litere i
potrivit normelor de conservare i folosirea cifre (literele reprezint perioada i cifrele rnftul)
judicioas a spatiului, mobilierul a fost - exist, de asemenea, o mas de lucru
construit din moduli suprnpui cu structurii pentru conservatorul de colectie i un caiet
metalic i rnfturi metalice, uor functional i special conceput pentru regsirea uoar a
nu foarte costisitor. obiectelor
- amplasarea s-a realizat pe tipuri - pentru c avem i arnfore acestea sunt
morfologice, cronologic i pe dimensiuni expuse in trepiede metalice prevzute cu cerc
- obiectele se prezint intr-o pozitie de inmllnuare infurat in pnz
normal, asigurndu-li-se stabilitatea necesar - la paharele cu piciorul inalt, datorit
- rafturile au lungimea de 2 m i bare centrului de greutate ridicat, a fost inversat
de sigurnnJ pozitia
- blarurile sunt rcglabile, in functie de - piesele cerarnice care nu au putut fi
dimensiunile vaselor intregile sunt pstrate in cutii de carton, iar
- se asigur o stare fireasc de repaus, celor care nu pot fi pstrnte in cutii datorit
stabilitate i securitate seismic dimensiunilor prea mari li s-au ataat cartonae
- modulii sunt fixati in perete cu prinse de obiect cu o sfoar.
dibluri de 1 O iar modulii intre ei cu urub i in ceea ce priveste organizarea
piulite de 6 depozitrii pe formate, aceasta a dat
- sunt 20 de moduli mari i 4 mici, posibilitatea aezrii lor intr-un spatiu cu mult
conceputi special pentru depozitarea cutiilor cu mai mic dect spatiul pe care J-ar fi ocupat in
fragmente cerarnice mici care nu mai pot fi cazul, nefericit, al aezrii lor de-a valma.
rcasarnblate (restaurate) Gruparea pe tipuri morfologice este
- fiecare modul are lungimea de 2 m, impus nu numai de nevoia unei ct mai
inalti mea de 2, 73 iar limea de 0,56 m judicioase organizri a depozitrii, dar si
- inllltimea camerei fiind de 2, 75 pn pentru c este un factor care influen)eaz in
la grnzi, ultimul raft de pe fiecare modul a mod pozitiv starea de conservare a
fost lsat neocupat pentru a opturn sursa de respectivelor obiecte, cci conservarea, prin
lumin care nu cade astfel direct pe obiect multitudinea de msuri pe care le cuprinde
- accesul la rafturile superioare se face servete in totalitate la pstrnrea in bune
cu ajutorul scrii existente in inventarul condiii a obiectelor muzeale, att din depozite
gospodresc al muzeului ct i din spatiile expozitionale.
- ordinea de asezare pe raft este spate Conservarea este, practic, una din
fal. stnga-dreapta actiunile indispensabile, cu scop de pstrare a
- densitatea obiectelor a fost astfel trecutului pentru viitor, i nimeni nu-i poate
realizat nct accesul la oricare dintre ele s asuma vina de a priva generntiile viitoare de
nu afecteze starea de conservare. motenirea att de important a strmoilor.

Bibliografie

1 . Moldoveanu. Aurel. Conservarea preventiv a bunurilor culturale, Bucureti.

2. Georgescu. Florian; StAnescu, Adriana, Cercetri de conservare si restaurare a patrimoniului muzeal.
Bucureti. 1 98 1 .
3 . Coleic, Gheorghe; Diaconescu, Virginia; Tomescu, Gheorghe, Cercetri de conservare si restaurare.
Bucuresti. 1 984.
4. Moldoveanu. Aurei, Proiectarea activittilor de ambalare. transport si depozitare, in ,.Revista Muzeelor i
Monurnentelor". nr. 5/1977, p. 53-58.
5. Moldoveanu. Aurei . Realizri i perspective in domeniul ocrotirii patrimoniului cultural national mobil, in
"Revista Muzeelor", nr. 8/1 980, p. 27-29.
6. Anghel, Pavel; Dumitrescu, Emil, Cercetri de conservare i restaurare a patrimoniului muzeal, B ucureti, 198 1 .
7 . Bdulescu. P.; Macri,V., Prevenirea incendiilor, Editura Tehnic. Bucuresti, 1979.
8. Norme metodologice privind evidenta, gestiunea si inventarierea bunurilor culturale detinute de muzee.
colectii publice. case de cultur i alte uniti de profil, in . .Monitorul Oficial al Romniei", panea 1, nr.
470/27.09.2000. anexa 5.
9. Normele de consenrare i restaurare a bunurilor culturale.

www.cimec.ro
 THE CERAMICS WAREHOUSE
OF THE MUSEUM COMPLEX " IULIAN ANTONESCU"BAC U
A FEW ELEMENTS REGARDING THE DISPLA Y

It is known that the design of the emplacement of the goods is the mosi important stage of the
warehousing design activity, with the purpose of establishing the locations where the objects will be placed and
their final positioos respectively. The disposition of a warehouse is as important as the basic exposure, taking
into account the faci that the number of the objects stored here is bigger than tbe ones in the display and tbe
storge tirne is actually unlimited. As far as the warehouses ofthe Museum Complex "lulian Antonescu" Bacau
are concerned, the following maners should be considered:
Due to the fact that the biggest share is held by the cerarnic material, 1 tocused on the cernmics
warehouse. The storage was done following a logica) classification criterion, firstly according to the material
they objects are made of (in this case, cernmics), then according to the morphological types and finally
according lo the dirnensions ( using lypo dirnensioniog)
- the warehouse bas a cenlnll location, without outside walls, being surrounded by hallways connecting
with the other warehouses
- the bearns, ceilings and the walls are made of concrete and the tloor is made of mosaic
- the outside plaster conta in stone powder n shades of dark cold grey (ihat absorbs the rndiant energy)
- the cei ling of the room contains smoke detec10rs
- there are anti break - in security systems. fire security systems and motion sensors
The space is healthy:
- the walls are healthy, withoul infiltralions
- tbere are drainage boles and drain trnps n the lloor and mechanical ventilation
- there is a compact structure of the warehouses and the restorntion and objecl study laborntories
- inventory and specific fi les according to the morphological types
- there are very small variations in temperature. there is no source of heating
- thermal inenia of the walls
- inexistent natural light source ( ihere are no windows)
- there is an artificial incandescent ligbt source
- the doors are metallic and have ventilation system and alarm system in case of opening (see picture)
- the ceiling cootains smoke detectors (see picture)
- the cleaning is done through dust removal and aeration
The warehouse was organized based on three factors:
1 . the problem of choosing an appropriate space
2. the problem of design
3. the problem of execution
Toking into account the placement of the objects according to the preservation norms and the
appropriate usage of the space. the fumiture was made of overlapped units witb metallic structure and metallic
sbelves. Light. functional and not very expensive:
- the placement was done according lo the morphological types, chrooologically and dimensionally
- tbe objects are displayed in a normal position. ensurng the needed stability
- tbe boards are adjustable. depending on the sizes of the pottery
- a natural state of rest, stability and seismic security is ensured
- the units are mounted in the wall using size 1 O wall dowels and the units are nter connected using
size 6 screws and nuts
- the access to the upper shelves is done using a ladder that belongs to tbe household inventory of tbe
museum
- the order of plac ing tbe objects on the shelf is back-front, lefl-right
- the density of the objects is thus the access to any of thern does noi alter tbe state of preservation
- the units are ndexed using letters and numbers (the leners identify tbe period and the numbers
identify the shelf)
- because we also have arnphorae. those are displayed on metallic tripods tbat have a gloving ring
wrapped n fabric
- for the long leg cauldrons, becau se of the high placed centre of weight, tbe position was reversed
- the cerdmic par1s that could noi be completed are stored in cardboard boxes and the ones that could
not be stored in boxes because of the size have altached cardboard labels, tied with rope
Conceming the organizing of the storage according to the formats, this offered the possibility of
placernent in a much smaller space than the one they would have occupied in the unfonunate case of storing
them in a disorganized manner. The grouping according to the morphological types is imposed noi only by the

www.cimec.ro
need of an appropriate storage organizing but also because this is a feature tbat bas a positive influence on the
state of preservation of the objects because the preservatioo, lhrough tbe multitude of steps included totally
helps to maintains n good conditions of the museurn objects bolh in tbe warehouses and in the exhibition
locations. The preservation is basically one of tbe essential actions needed in order to preserve tbe past for tbe
future, and no one could take upon him tbe guilt of deprivng the future genemtions of such an important
beritage of tbeir ancestors.

OepoziLarea ceramicii

www.cimec.ro
Depozitarea amforei in trepied metalJic pre\azuL cu cerc de inmanusare

Guri de aerisire in tavan

www.cimec.ro
 Detector de fum

Orifici de aerisire

Ada M-i Ta-...-m., O, 2H7 181

www.cimec.ro
 MECANISMUL DE INACTIVARE PRIN IRADIERE GAMMA
A DUNTORILOR BIOLOGICI
CE AFECTEAZ BUNURILE CULTURALE,
CU PSTRAREA EXIGENELOR CLASICE ALE CONSERVRII
Implicarea radiatiilor n diferite
domenii aplicativc este enorm. Lucrarea se
refer doar la radia(iile gamma, cu ajutorul
crora n anul 2002 s-a efectuat tratarea unor
obiecte (bunuri culturale i de patrimoniu) la
IFIN (Institutul de Fizic i Inginerie Nuclear
"Horia Hulubei") cu ajutorul IRASM
(lnstalatia de Iradiere cu Scopuri Multiple), de
pe platforma Mgurele - Bucureti.
in momentul de fat, n Europa exist
doar dou instalatii de iradiere dedicate
conservrii pauimoniului cultural, ataate
Laboratorului NUCLEART de la Centrul de
Studii Nucleare din Grenoble - Franta i
Laboratorului de conservare a Muzeului
Bocmiei Centrale, de la Roztoky - Cehia.
Dczinfectia cu radiatii gamma este o
metod care ndeplinete exigentele actiunii de
conservare: pstreaz nealterat integritatea
formei. aspectul obiectelor, rezistenta
mecanic la agresiuni externe.
Suportul organic complex (lemn, piele,
textile, filde, hrtie, pergament .a.) este
deteriorat prin actiunea cumulatll. a micro
organismelor, ciupercilor. mucegaiurilor i
insectelor. Singurul efect distructiv al
radiaiilor gamma n timpul tratamentului este
cel indreptat asupra acestor duntori.
Avantajele radiatiilor gamma n
tratamentul pieselor infestatc sunt numeroase
i deloc neglijabile:
- durata tratamentului este foarte
scurt, de ordinul minutelor sau orelor, n
functie de tipul de specie implicat;
- fcnd parte din categoria radiaiilor
penetrante, radiaiile gamma traverseaz toat
masa obiectului, dimensiunile acestuia nu
diminueaz cu nimic efectul tratamentului care
rmne sigur i eficient;
- tratamentul cu radiaii gamma nu are
remanen;
1 82
www.cimec.ro
Mirela Brililean
Ecaterina Dediu
- tratamentul cu radiatii gamma se
poate face simultan pe un numr mare de
obiecte cu un volum total considerabil (zeci de
3
m materialul tratat nu devine radioactiv;
nivelul radiaiilor i valoarea
temperaturii actioneaz sinergie.
Conform standardelor internaionale,
sterilizarca este definit ca "un proces validat
folosit pentru a aduce un produs n starea de a
'
fi liber de microorganisme viabile"
Prin iradiere gamma, distrugerea
microorganismelor urmeaz o cale
exponenial, existnd posibilitatea finit ca un
numr de microorganisme s supravieuiasc,
orict de mare ar fi doza de iradiere folosit la
tratament. Probabilitatea de supravieuire este
condiionat n principal de trei factori:
- numrul i tipurile de micro
organisme i macroorganisme existente iniial
pe obiectul tratat;
- letalitatea procesului de sterilizare;
- tipul i natura suportului infesta!.
Interaciunea radiatiilor cu materia este
n esen un transfer energetic, evaluat
cantitativ printr-o mrime care se numete
doz absorbitll.. Msurarea do zei absorbite se
bazeaz pe msurarea efectelor iradierii.
Selectarea dozei de iradiere se face
conform standardelor internaionale prin dou
metode:
metoda bazatA pe cunoaterea
gradului iniial de contaminare;
- metoda creterii treptate a dozei
(dozarea cantitii minime i maxime de
radiaii gamma absorbite cu efect letal se
V . Popa. Probleme practice ale radiogr'!fiei
1
industriale cu radia(ii x i gamma, Editura Tehnic,
Bucureti. 1 978.
stabilete prin ealonarc)'. conservatori - custozi de depozite i muzee.
O dat stabilite speciile de eradicat, ct supraveghetoare, echipa administrativ).
i doza de iradiere, se poate incepe tratamentul ntregul patrimoniu pe suport organic a
prin iradiere. Trebuie specificat un aspect fost verificat pies cu pies pentru depistarea
esential: radiosensibilitatea organismelor eventualelor atacuri biologice active; s-a notat
biologice este invers proportinnal cu locul fiecare pies cu numrul de inventar, tipul de
ocupat de ele pe scara evolutiei (pentru atac, specia implicat, intensitatea i amploarea
organele interne, sensibilitatea la radiatii atacului.
depinde de gradul lor de activitate functional). S-a trecut apoi la trierea bunurilor
O corect abordare tiinific presupune: culturale, functie de gradul de intensitate a
- existenta unei instalatii de iradiere, atacului, valoarea bunului cultural afectat i
utilizabil in conditii de cercetare; mrimea acestuia (tiut fiind faptul c obiectele
existenta unor laboratoare: mari din lemn atacate de cari necesit o
microbiologie, chimie, fizic (unde se asigur cantitate mare de insecticid, iar efectul biocid
analize specifice prc- i postiradiere) nu este garantat sut la sut).
- echip mixt: biolog, conservator, n functie de natura materialului
chimist, fizician etc. J suport, gradul de fragilizare a acestuia,
Selectarea i ambalarea obiectelor are dimensiuni, volum, greutatea pieselor,
in vedere cteva criterii: conservatorii au stabilit modalitatea de
- valoarea patrimonial a obiectului ambalare optim pentru fiecare obiect in parte.
contaminat; S-au avut in atentie i riscurile pe care le
- intensitatea i amploarea atacului; implic transportul pe o distan att de mare
- specia implicat; (lai-Bucureti - retur) plus operaiile de
Maniera de ambalare a bunuri lor ncrcare - descrcare. Transportul s-a efectuat
culturale se stabilete conform Normelor de cu o izotcrm.
conservare privind ambalarea i transportul Piesele propuse pentru tratament au
acestora. fost urmtoarele:
Dup identificarea tipului de atac are - 74 de icoane (lemn), dintre care 5 cu
loc: dimensiuni mai mari de 46/46 cm: dim. max.
- stabilirea dozei de iradiere minim i 85/70 cm;
maxim per tip de specie, in functie de efectul - 1 sculptur lemn: dim. 1 90/1 00 cm;
biocid (doza !etal) asupra acestora'; IFIN-HH - 8 cJ1i (3 cu coperte piele): dim. sub
a intocmit in acest sens un breviar privind 46/46 cm;
dozcle biocide utilizate: agentul agresor 1 - 1 radio (carcas lemn): dim. 40/40 cm;
materialul tratat 1 cerccttorul; - 5 covoare (lungimea sulului: 2 mi
- stabilirea timpului de expunere i a diametru! 0,5 m);
responsabilittii ce revine productorului. - 4 sumane (ln): lungime 1 .20 m;
Pregtirea tratamentului a ncccsitat - 5 cojoace: lungime 1 m;
parcurgcrca unor etape ce s-au succedat intr-o - 15 mti(ln. pene, clti, paie .a.):
ordine fireasc i care a presupus o laborioas 1 , 1 0 m nlime;
munc in echip, dal fiind mrimea 4 piese etnografice lemn, de
patrimoniului i complexitatea problemelor dimensiuni: nlime intre 0,6-1 .50 m, lungime
abordate (directorul tiintific, eful Centrului intre 1 .8-2,30 m, ltime intre 0,6- 1 , 1 0 m.
de Conservarc i Restaurare, biolog. chimist, Piesele erau contaminate cu:
- la lemn: Coleoptere (cari);

D. N. Poenaru, N. Vlcov, Msurarea radia(iilor la textile: Lepidoptere (molii),

nucleare cu dispozitive semiconductoare, Editura
Academiei R.S.R., 1967, Bucureti.
' V. Popa. Probleme practice ale radiografiei
industriale CII radiaii x i gamma, Editura Tehnic,
Bucureti, 1 978.
4 Ciplea Liciniu. Popescu Nicolae, Despre radia{ii,
Editura MilitarA a Ministerului Fortelor Armate,
Bucureti, 1978, i Al. Sanielevici. Radio
activitatea, Colecia Societatea pentru rspndirea
tiintei i culturii. nr. 80, Editura Tehnic.
Dermestide (cari);
- la hrtie: atac fungic.
Volumul total al pieselor a fost de 15 m'.
Pe fiecare lad s-a aplicat sigiliu i
lista cu obiectele coninute (cu numr de
inventar) plus tipul atacului (cari, molii etc.).
Lzile au fost apoi dispuse in mij locul de
transport de aa manier nct s fie evitat
orice tensionare.

1 83
www.cimec.ro
 Transportul a fost nsoit de echipa de gamma nu prezint remanenl, trebuie avut
conservatori. biolog i chimist. iar securitatea a grij s se evite reintrarea acestora n mediu
fost asigurat de un gardian specia.! instruit infesta!.
asupra valorii transportului. Utilizarea radiaiilor gamma in
La destinaie, s-a intocmit un proces domeniul conservrii patrimoniului se impune
verbal de predare-primire i un protocol de tot mai mult prin avantajele deja cunoscute. Cu
colaborare in care erau specificate responsa siguranl, nu exist muzeu care s nu se
bilittile prtilor. confrunte cu probleme de conservare de acest
Prin amabilitatea i solicitudine gen - cci acolo unde exist suport organic,
domnului dr. ing. Corneliu Ctlin Panta, eful exist i consumatori specifici.
departamentului IRASM, am avut ansa i Prin aceast lucrare am dorit s
plcerea de a vedea "pe viu" instalatia de mprtim colegilor notri conservatori din
iradiere i laboratoarele de tip occidental. tari! metoda de conservare prin iradiere garnma
Dup ce au fost supuse iradierii, lzile i experienta proprie acumulat de colectivul
au fost depuse intr-o camer special destinat de specialiti ce i-au adus contribuia la
acestora - unde au intrat in regim de carantin tratarea bunurilor culturale din muzeul nostru
de aproximativ dou sptmni. Intervalul este prin metoda iradierii garnma; i poate s-i
necesar pentru implinirea efectului biocid al convingem de marele ei avantaj fal de toate
radiatiilor asupra oricrui tip de duntor celelalte manevre de eradicare a
biologic (efectul lctal nu este instantaneu). "distrugtorilor de patrimoniu".
Deoarece tratamentul cu radiatii

Bibliograr.e:
1. O. N. Poenaru. N . Vlcov. Msurarea radiatiilor nucleare cu dispo:itive semiconductoare. Edilura Academiei
R.S.R .. 1 967. Bucureti
2. Ciplea Liciniu. Popescu Nicolae. Despre radia(ii. Edituru Militarii a Ministerului FoJ1elor Annate. Bucureti.
1 978
3. Al. Sanielevici. Radioactivitatea, Colecia Societatea pentru rspndirea tiinei i culturii. nr. 80, Editura
Tehnic
4. V. Popa. Probleme practice ale radiograjiei industriale cu radia(ii x i gamma, Editura TehnicA. Bucureti.
1 978
5. Corneliu CAtAlin Panta. Ioan Valentin Moise, Conservarea Bunurilor Culturale ajlate in Arhive i Patrimoniul
Muzeistic prin Tehnologii de Iradiere. Editura Horia Hulubei. Bucureti. 1 999
6. Malalanirina Rakotonirainy. Martine Leroy. La desinfection de> papier., par les faisceause d' electrons et les
micro-ondes. Direction des archives de France. Paris. 1 994- 1 998. La documentasion Francaise. 1 999

GAMMA IRRADIATION INACTIVATION OF BIOL.OGICAL. GROWTH

WHICH DETERIORATE CULTURAL. ASSETS,
IN LINE WITH THE CL.ASSIC EXIGENCIES OF CONSERV ATION

Tbe complex organic suppon (wood. leather. textile. ivory. paper. parchmenl, etc.) is deteriorated by the
cumulated action of microorganisms. fungi. moulds and insects. The only The use of radiation in various fields
of activity is incommensurable. The present paper pertains only to gamma radiation used in 2002 in the
trealrnenl of several objects (cultural and heritage items) at !FIN ("Horia Hulubei" Physics and Nuclear Institute)
using the IRASM (Multi-Usage lrradiation lnstallation) on the platfonn of M!igurele - Bucureti.
At present. in Europe !here are two irradiation installalions dedicated to the conservation of cultural
heritage, witbin the N UCLEART Laboratory of the Center for Nuclear Studies, in Grenoble - France and
Conservalion Laboratory of the Museurn of Central Bohemia. in Roztoky - lhe Czech Republic, respectively.
The disinfeclion with gamma radiat ion is a method which fulfills lhe exigencies of lhe conservation
activity: it maintains unaltered shape inlegrity. as well as the aspect of objects. lhe mechanical resistance to
externa! aggressions.
Destructive effect of garnma radiation during the trealrnenl is the one acting upon the above growlh.
The advantages of lhe gamma radiations in lhe trealrnenl of infesled items are nurnerous and quite
considerable:
The treatmenl duralion is very sbort. last ing for minules or hours, according to the type of species
producing the decay;
Part of the calegory of penetrating radiations. gamma radiations tmnsverse all the mass of the object. ils

Ada M-.1 O. HeT 1 84

www.cimec.ro
dimensions do noi diminish al all the effect of lhe treabnenl which remains sure and efficienl;
The gamma radiation treatmenl is not remanent;
The gamma radiation trealment can be applied simullaneously to a big number of objecL with a
considcrable loial volume (tens ofm');
The lteated material does nol lurn radioaclive;
The level of radiations and lhe value of lemperature have a synergic etTecl.
The selection of lhe irradiation dose is carried out according lo international standards, by two methods:
The melhnd based on the availability of the initial degree of contamination;
The way cultural items are wrapped is establisbed according to the Conservation Norms conceming
their wrapping and ltansportation.
The identification of the type of growtb. the following operalions are carried out:
The minimal and maximal irradiation dose is established for eacb lype of species, according to the
biocide etTect (lethal dose) on the respective growlh'; in this regard, IFIN-HH prepared a breviary conceming the
biocide doses in use: aggressive agent 1 material treated 1 researcher;
Tbe items proposed for the treatmenl are listed below: 74 icons (wond); 1 wond sculpture; 8 books (3
with lealher covers); 1 radio (wooden case); 5 carpels; 4 thick peasanl coats (woolen); 5 leather winter coats; 1 5
masks (wool. feather. lows. sltaw ele.); 4 wooden ethnograpbic ilems.
The items were contaminated with:
- wond items: Coleoptera (wood borers);
- textile items: Lepidoptera (moth). Dermestide (wond borers); paper items: fungi growth.
The total volume of lhe items was of 15 m'
As the gamma radialion trealment is not remanent, the objects must noi be prevented ftom an infested
environment.
Tbe use of gamma radialion in the field of heritage conservalioo is more and more adopted due to its
advantages. Cenaioly. ali museurns face conservat ion problems of this lype - as the presence of organic suppon
is always accompanied by specific consurners.
In this paper. we lried lo share wilh our Romanian colleagues the garoma imdialion conservalion
method and the experience accumulated by the leam of professionals wbo contribuled lo treating cultural ilems
in our museum by the application of gamma irradiation methnd; we also bope to convince them of its great
advantages compared to the other "herilage destroyers".

Ada M....t o. an 1 85
www.cimec.ro
 CONSIDERAII PRIVIND ORGANIZAREA UNUI DEPOZIT

Liliana Gti

Muzeul are menirea s indeplineasca Patrimoniul Sectiei de Art Brnila,

datoria, de mare raspundere, de a gestiona, constituit prin donaii, transferuri i achiziii,
pstra i conserva in conditii optime bunurile numara azi aproximativ 4 000 de piese.
culturale pe care le detine. Principalul scop al Cuprinde colecia de picturn i grafic
activitii de conservare este prelungirea la romneasc modern i contemporan, colecia
maximum posibil a ,.vieii" bunurilor de de sculptur contemporan romneasc,
patrimoniu. In cazul particular al muzeelor de colectia de art decorativ universal, colectia
art, aceast activitate este reprezentat de de fotografii cu valoare artistica, colecia de
totalitatea msurilor ce se iau. Lucrrile de art obiecte memoriale i documente.
plastic i decorativ din patrimoniu trebuie s Colecia de art plastic ilustreaz
beneficieze in orice impre-jurare de condiiile evoluia artei romneti: Carol Pop de
de pstrare i tratamentcle menite s le confere Szathmary, Constantin Lccca. Teodor Arnan,
maximum de protecie i stabilitate intr-o Nicolae Grigorescu, Gheorghe Petracu, Teodor
form ct mai apropiat posibil de cea gndil Pallady, Nicolae Tonitza. tefan Dumitrescu,
i realizat de autor. Francisc irato, Carnii Ressu, Iosif [ser,
Pictura, ca form de expresie plastic Nico lac Drscu, Lucian Grigorescu, Alexandru
i de expresie cultural uman. i-a definit din Stcriadi. tefan Popescu. Vasile Popescu, Petre
timpuri vechi particularit)ilc, concretizndu lorgulescu Yor, Cormeliu Mihilescu,
sc, totodat, ca meteug, intr-o diversitate de Alexandru Ciucurencu; i evidcntiaz evolutia
manifestri legate de contextul cultural, social artitilor nscui la Brnila: Nic Petre ( 149
i geografic respectiv. Multitudinea tehnicilor desene i 85 de sculpturi), Octav Anghelu
picturale folosite in decursul timpului, tehnici (69 de lucrri de pictur), Gheorghe Naum (77
intim legate de structura i natura suporturilor de lucrri de picturn i grafic), Ion
pc care artistul i-a desvrit opera, gradele Teodorescu-Sion (56 de lucrari de picturn i
diferite de autonomie a compoziiilor picturale grafic) i Max Herrnan-Maxy ( 1 2 1 de lucrri
in raport cu morfologia specific altor zone de pictur, grafic i piese de art decorativ,
artistice sau altor meteuguri cu care au intrat proiectate i realizate intre anii 1 924-1 934;
adesea in forme de dialog de mare covoare, mobilier, obiecte utilitare dim metal,
complexitate artistic. Toate acestea reprezint legturi de carte). Muzeul Brnilei deine, prin
realiti obiective cu consecine directe in donaie, 358 desene, picturi i obiecte estetice
modalitatea de analiz i de alegere a soluiilor create de Mimi araga-Maxy pn in anul
de conservare ce se impun atunci cnd aceste 1 982, anul in care a prsit Romnia.
lucrnri, intr-un fel sau altul, intr in Fondul na)ional al seciei de art
patrimoniul muzeal. Este important de observat permite reconstituirea atclicrclor pictorilor:
c starea de conservare a fiecrei lucrnri Octav Anghelu, Gheorghe Naum, Vespasian
trebuie analizat de la bun inceput cu mare Lungu, Sorin Manolescu.
atenie, in cadrul unui colectiv multidisciplinar, Colectia de art decorativ european
fiecare obiect de patrimoniu reprezentnd, i extrem-oriental din secolele XVIII-XIX
practic, un caz aparte, cu istoria lui proprie. cuprinde 1 57 de piese din cele 987 ale donaiei
Cultura de prove-nien, coala, autorul. dar i Paul Blcnescu ( 1 9 1 0- 1 965), intrat in
locurile (mediile microclimarice) pe unde a patrimoniul Muzeului Brnilei in februarie
trecut. rnd pe rnd, in decursul timpului. 1 965, dup moartea colecionarului. A fost
interventiile mai mult sau mai puin nelepte constituit intre 1 950- 1 965, cu piese
pe care le-a suferit, eventualele accidente ale achiziionate exclusiv din Brnila i structurat
cror victime au fost, fac din fiecare lucrare de in jurul ansarnblurilor de mobilier de salon, in
pictur un fel de ,.pacient" cu specificitatea sa. stil maur i in stil rococo.

1 86

www.cimec.ro
 Colectia de fotografii cu valoare acomodare i stabilizare a microclimatului, o
artistic conine exemplare realizate de: Carol parte din piese vor fi scoase din ambalaj,
Pop de Szathmary, lulius Maisner, Rigas pentru ea la finele termenului stabilit s fie
Rigopulos, Iosif Kozmata, Alois Kolpi, Marco reambalate pentru mutarea lor definitiv in
Klein, F. Lichi, Natalia Bella. spatiul de depozitare al Muzeului.
O parte a colectiilor de art sunt Analizod structura patrimoniului
prezentate in expozitii permanente:
Cultur i Seqiei de Artll, din punct de vedere tipologie,
"
civilizatie la Dunrea de jos", deschis la ntlnim: pictur de evalet, grafic, gravur,
sediul Muzeului Brilei, artll decorativ sculptur, obiecte ornamentale, mobilier i altele.
universal din donatia Paul Blcrescu; Depozitarea este una din problemele
"Expozitia retrospectiv Nic Petre", sculptur fundamentale ale conservrii preventive pentru
i desen, donate de artist, la ..Centrul Cultural c tipodimensionarea este imposibil de realizat
Nic Petre", care a fost infiintat la 6 decembrie fr cunoaterea amnunit a metodologiei de
200 1 . pentru a adposti donatia sculptorului realizare. Marea diversitate de forme i
Nic Petre i functioneazA in sediul fostei dimensiuni a obiectelor care constituie colectia
,.Case a Colectii lor de Art ( 1 986-2001 ). oblig la gsirea unui criteriu logic de grupare
Cldirea destinat Sectiei de Artll este a acestora. Gruparea pe tipuri morfologice este
monument de arhitectur. A fost construit in impus nu numai de nevoia unei ct mai
1 9 12, dup planurile arhitectului 1. L. judicioase organizri, dar i pentru c este un
Predinger, in stil ecletic, avnd ca dominant factor care influenteazA in mod pozitiv starea
stilul An Nouveau. de conservare a obiectelor respective.
ncepnd de anul acesta, centrul istoric Depozitele de art vor fi amplasate la
al oraului Brila este cuprins intr-un proiect dcmisolul cldirii Muzeului Brilei din Piata
de reabilitare a cldirilor. ce se va realiza cu Traian, nr 3. Proiectul de reabilitare a cldirii
finantare extern. in acest proiect sunt cuprinse prevede lucrri de izolare a pereilor in aa fel
i cinci cldiri ale Muzeului Brilei. Dou nct s nu existe nici un punct de infiltraie
cldiri din cele mentionate apartin Seqiei de sau igrasie. Spaiul nu va fi traversat de
An. una gzduind colectia artistului Nic conducte de ap sau de conducte care
Petre, spatiu expoziional i depozite, iar cea evacueaz ape uzuale, va dispune de un sifon
de-a doua cldire cuprinde. la un singur nivel. in pardoseal, legat la reeaua de caoalizare iar
pe toat suprafata. depozitelc Sectiei de Artll . nivelul pardoselii nu va fi sub nivelui reelei de
Acest proiect aflat in derulare, mai canalizare. Pardoselile depozitelor vor fi din
precis la faza de aprobare i licitare a materiale pe care nu se alunec, care nu vor
lucrrilor, ne oblig s eliberm spatiile atrage praful i vor fi uor de curtat. Pereii
respective. Pentru o perioad de doi ani, ct vor inconjurtori vor fi din materiale incom
tine lucrrile, toate piesele vor fi transportate i bustibile. iar uile de acces vor fi metalice.
depozitate intr-o cldire renovat. dup ce s-a Uile vor avea o deschidere de peste 1 20 cm.
ateptat timp de mai bine de ase luni pentru pentru a nu exista dificultti la introducerea
stabilirea microclimatului i alcalinittii. obiectelor de mari dimensiuni, in depozit.
Mutarea obiectelor dintr-un imobil in Dimensiunile slilor destinate depozitrii au
altul necesit o activitate intens de manipulare rezultat din calculele fcute prin tipodimen
i micare a lor pentru operatiunile de sionare pentru fiecare colecie. Am hotrt ca
ambalare i transport. Toate acestea nu pot fi pictura de evalet s fie depozitat pe panouri
fcute dect de oameni specializati sau cel mobile, in dou sli, accesul in partea de sus a
putin contienti de ceea ce reprezint i de panourilor fiind posibil cu ajutorul unei
modul in care este necesar a fi llicut aceast platforme mobile. Tapiseria va fi depozitat
munc. Ambalarea obiectelor se face in functie separat, intr-o sal. dup modelul din figura 4,
de vulnerabilitatea i prioritatea pe care o au in unde va mai exista o mas platform de mari
spatiul depozitului. Se elibereaz treptat dimensiuni. necesar operatiuni lor de
rafturile existente pentru a fi demontatc i conservare. Gravura i grafica de evalet. odat
remontale in spatiul nou. in final, piesele aezate in cutii, in funcie de dimensiuni, vor fi
ambalate vor fi transportate i i vor recpta depozitate in dulapuri cu rafturi mobile. Toate
locul conform caietului topografic. Perioada de spatiile de depozitare vor fi prevzute cu cte
tranzit fiind pe doi ani, obiectele nu vor sta dou dulapuri. ce au in interior instinctor i
ambalate in tot acest timp. Dup perioada de termohigrograf, situate in coluri opuse

1 87
www.cimec.ro
pe diagonal. in fiecare sal destinat incendiu. in vecintatea depozitelor. mai este o
depozitrii vor exista aparate de umidificare i sal de carantin pentru piesele nou intrate n
dezumidificare a aerului ambiental. Pentru colectie. Transportul pieselor n subsol este
nregistrare electronic a umidittii i prevzut s se fac cu liftul, scara de acces
temperaturii propun achizilionarea aparatului fiind prea ngust i cu unghiuri mici de
,.detaloger". Valorile msurate sunt nregistrate deschidere, improprie transportului de obiecte.
la intervale prestabilite de utilizator, iar durata Spatiul destinat depozitelor va fi n acelai
de reinere a datelor este de minimum 1 O ani. perimetru al muzeului cu spatiul de expunere
Tempertura i umiditatea mediului sunt al seciei de art. Aceast contrapunere a celor
msurate i afiate la intervale fixe de 2 sec. n dou zone functionale se va face n aa fel
grade Celsius. nct depozitele s nu fie n preajma
Spaiile destinate depozitrii obiectelor laboratoarelor sau a atelierelor de intretinere.
de art nu sunt prevzute cu ferestre, motiv Costul tuturor utilittilor va intra n
pentru care instalatia de conditionare a aerului programul proiectului de reabilitare al
este indispensabil. De asemeni, partea cldirilor.
superioar a fiecrui spatiu va fi prevzut cu in muzeologia modern, progresele
filtre pentru aerisire. cercetrilor tiintifice, au facilitat gsirea unor
Din motive de securitate i de PSI, solutii de depozitare i conservare cu un mare
accesul n perimetrul de depozitare va fi redus grad de valabilitate. Solutii ce stau la dispozitia
la cel mult dou ci. Acestea vor fi prevzute conscrvatorului care cu imaginatie i mult
cu ui de trecere. Att culoarele de acces, ct i atentie poate astfel s porneasc la structurarea
deschiderile din zona uilor vor fi corelate cu depozitelor care s rspund exigentelor
dimensiunile i volumul lucrrilor. Este de impusc de organizarea modern i eficient a
dorit ca uile s fie ignifugate pentru a rezista unui astfel de spaiu cu regim special.
cel putin dou ore. n cazul unui focar de

CONSIDERATIONS REGARDING THE STRUCTURE OF A STOREHOUSE

The great diversity in feature. form and dimension of the objects calls for a criterioo of grouping them,
wich could allow two fundamental conditioos: a plac ing of the objects tbat could eosure as complete as possible
a conservation state and a rational and total employment of the storing space.

Ada ll-t. Til---- U. HeT 1 88

www.cimec.ro
 SN TATEA IMOBILULUI I
CONSERVAREA BUNURILOR CULTURALE

Diana Macarie

Activitatea de conservare nsumeaz o urmeaz s fie expuse; dimensionarea i

gam larg de metode i tehnici specifice i ar plasarea calculat a suprafeelor vitrate
trebui sA beneficieze de programe i msuri (inclusiv a iluminatului zenital). Stabilitatea
administrative, care mpreun s duc la microclirnatic este o condiie esenial pentru
atingerea obiectivului principal i anume la spaiile in care sunt expuse sau depozitate
anihilarea cauzelor i factorilor care aqioneaz bunuri culturale, de aceea pereii trebuie sA
distructiv asupra bunurilor culturale. asigure o bun izolare termic iar ferestrele
Nu este suficient monitorizarea trebuie plasate i dimensionate in funcie de
parametrilor microclimatici din muzeu, sau destinaia fiecrei ncperi. Spre exemplu,
identificarea unor forme de degradare fizic, pentru muzeele care etaleaz bunuri de natur
chimic sau biologic, dac nu se iau msurile organic ar trebui ca proiectarea sAlilor de
necesare. n plus, nu este suficient sA se ia expunere s se fac eliminndu-se suprafeele
msuri care s acioneze doar asupra efectelor vitrate. in acest fel, se asigur o bun izolare
i s se ignore cauza care a stat la baza termic, se elimin complet radiaiile naturale
producerii acestora. Studiile de caz trebuie incidente care stau la baza unor degradri
analizate i. dup o apreciere global, acestea ireversibile a materialelor de natur organic i
vor constitui punctul de plecare pentru aciuni se elimin nuctuaiile umiditii relative din
imponante i de amploare, ajungndu-se. interior. in funcie de variaiile exterioare. Alte
uneori, chiar la intervenii asupra cldirii in msuri de care trebuie s se in cont sunt cele
care este amenajat muzeul. ce in de securitatea i protecia contra
Normele de conservare, dar i lucrrile incendiilor, dar i de dimensionarea
de specialitate, atrag atenia asupra importanei instalaiilor potrivit cu viitoarele cerine. n
care trebuie acordat spaiului in care urmeaz astfel de cazuri, conservarea (i este vorba aici
sA fie amcnajate un depozit sau o expoziie de conservare preventiv) incepe cu nsi
muzeal. Desigur, dac imobilul este proiectat proiectarea noii cldiri a muzeului, sarcin care
i construit special pentru a li destinat unei revine -deopotriv beneficiarului, proiectantului
activiti muzcalc, lucrurile ar trebui s fie mai i ordonatorului de credite.
simple. in mod normal, realizarea i punerea in Situaia ideal prezentat se regsete
oper a unui astfel de proiect, ar trebui sA fie mai rar in practic, multe muzee funcionnd in
corelate cu cerinele i criteriile specifice cldiri vechi, a cror destinaie in momentul
viitoarei destinaii. Pentru ca funciile construirii a fost cu totul alta (locuin)e, edificii
principale ale muzeului sA poat fi cu succes fortificate, construcii destinate cultului sau
ndeplinite, trebuie respectate i realizate mai cldiri care deservcau diferite funcii obteti -
multe obiective: o anume divizare i grupare administratie. cultun1, sntate. comert etc.), in
spaial pe zone funcJionale compatibile prezent fiind considerate monumente istorice.
(perimetrul in care publicul are acces - In acest fel. un monument istoric devine muzeu
expozitii, spaii in care sA se destaoare prin faptul c adpostete bunuri culturale dar
activiti cu caracter educativ; perimetrul i in virtutea propriei sale valori. Acesta
spaiilor destinate depozitrii bunurilor primete o nou destinaie practic-utilitar i
culturale; perimetrul destinat laboratoarelor i particip in continuare la procesele vieii
atelierelor; spaiul logistic); dimensionarea cotidiene, avnd o dubl calitate: de monument
spaiilor i a deschiderilor de acces; de arhitectun1 dar i de adpost pentru bunurile
dimensionarea capacitii ponante a culturale.
plafoanelor in funcie de sarcinile la care

1 89

www.cimec.ro
 intr-o astfel de situaie se ncadreaz a patrimoniului muzeului. Dup ce s-a realizat
Muzeul Municipal din Mcdia care un "tablou" microclimatic, pentru spatiile
funcioneaz din 1 969 n cladirea unei foste considerate reprezentative, i s-au prelevat
mnstiri franciscane. probe viznd identificarea agenilor de
Aceasta face parte dintr-un ansamblu biodegradare descoperii pe elemente ale
arhitectonic in form de patrulater, cu o curte imobilului, ct i pe obiectele muzeale, s-a
interioar avnd pc latura de sud biserica i ajuns la concluzia c "starea sntii cldirii
casa parohialll, iar pe larurile de nord, est i este serios afectat de apa i umezeala
vest, claustrul fostei mnstiri. Muzeul este remanent".
organizat, in prezent, in cldirile pe dou Sursele acestei umezeli remanente erau
niveluri ale laturilor de nord i vest, corpuri igrasia, infiltraiile de la instalaia de
care au fost ridicate intr-o a doua etap de alimentare cu ap i infiltraiile de ap
construcie, in prima jumtate a secolului al pluvial. Umiditatea ascensional (igrasia),
XVIn-lea. Pn n 1 969, cnd se amenajcaz indiferent de cldirea n care i face apariia,
muzeul in vechiul claustru, acest edificiu creeaz un mediu nesntos i particip la
avusese i alte utilizri. printre care cea de degradarea lent a edificiului. Cauze care stau
spital al oraului i, mai trziu, cea de internat la baza apariiei si meninerii umiditii
colar. Din acest motiv, cldirea a suportat mai ascensionale pot fi: deficienele iniiale de
multe intervenii care au afectat att aspectul construcie (lipsa hidroizolaiilor la nivelul
ct i sntatea elevaici. Au fost adosate fundatiilor. structura poroas a materialelor
corpuri noi de cldire. s-au recompanimcntat folosite); factori naturali (apele subterane,
spaii, s-au obturat galeriile deschise spre creterea stratului vegetal care modific nivelul
curtea interioar i s-a intervenit asupra original de clcare); interventiile inadecvate
pardosclilor. in plus, la introducerea utilitilor, ale oamenilor (folosirea unor materiale
nu s-a inut cont de implicaiile pc care aceasta moderne. incompatibile cu cele ale vechii
le va avea asupra sntii cldirii. Primind o zidrii i amenajri care mpiedic "respiraia "
nou utilizare, aceea de muzeu, s-au fcut pereilor afectai - placri cu faian). Actiunea
unele remedieri: s-au rcflicut boli; au fost prelungit i permanent a apei care urc prin
deschise partial galeriile prin folosirea unor capilaritate, determin degradri de natur
ferestre care urmeaz arcadele; recompar fizico-chimic la nivelul microparticulelor.
timentri ale spaiilor; reparaii ale Aceasta are caracterul unei aciuni complexe
acoperiului; dar nu s-a intervenit in nici un fel de descompunere progresiv, care se ncheie
asupra elementelor care influenau negativ cu disparitia coeziunii dintre microparticule.
sntatea cldirii. in timp. au devenit vizibile Un zid afectat de umiditate
simptome ale degradrilor edificiului, degradri ascensional are un aspect ptat, cu
care influenau in mod direct starea de eflorescente i tencuieli macerate, iar
conservare a bunurilor culturale aflate in nticroclimatul edificiului prezint valori
patrimoniul muzeului in cadrul seciilor de ridicate ale umiditii relative. Toate aceste
istorie. etnografie, tiine naturale i art simptome au fost observate i la cldirea n
(tezaure monetare, carte veche, ceramic care funcioneaz muzeul din Media. Studiul
arhcologic i etnografic, obiecte care au de nticroclimat realizat s-a finalizat cu
apartinut sau au fost realizate de bresle. textile urmtoarele constatri: la parter. toate unitile
emografice, mobilier, cojoace. material spatiale considerate reprezentative. ca functio
osteologie, preparate umede sau uscate, pictur). nalitate i simptomatologie, au prezentat
in urma unor studii de microclimat, abateri ale valorilor umiditii relative, fiind
studii biologice i analize chimice asupra procentul de 65%. in plus, s-au observat
spaiilor in care funcioneaz muzeul i asupra variatii sezoniere treptate, dar cu diferene mari
materialelor de construcie, s-au tras concluzii intre minimele i maximele nregistrate. La
privind starea de sntate a imobilului in nivelul etajului, valorile umiditii relative s-au
ansamblu (avndu-se in vedere i aspectul ncadrat in genernl ntre parametrii normali (45
evolutiv) i s-au analizat influenele asupra - 65% ), excepie flicnd un spaiu destinat
umiditii relative din depozite i sli de realizrii de proiecii. n care iarna. in conditii
expoziie. La elaborarea studiului, s-a avut in de nclzire ( 17 - 20C) s-au inregistrat valori
vedere unitatea dintre spaiul construit i ale umiditii relative ntre 30-43%.
funciile de conservare i valorificare cultural

1 90
www.cimec.ro
 Prin urmare, dup nregistrrile i parte dintr-un proiect amplu, d e restaurare a
analizele comparative, s-a remarcat faptul c cldirii muzeului. Structura de rczistenl e
umiditatea relativ este mai mare in spaiile de format din: fundai de piatr i crmid in
la parterul imobilului dect in cele de la etaj. zona cu subsol i doar din crmid in zonele
dei ncperile au majoritatea caracteristicilor tri subsol; perei portanti din zidrie de
identice (dimensiuni, numr ferestre, orientarea crmid de diferite grosi mi (intre 1 00 cm - 30
acestora fal de punctele cardinale, tip i regim cm); planee sub form de bolti de zidrie
de nclzire), singura difercnt fiind aceea a peste subsol. parter, etaj i izolat planee peste
nivelului la care se situeaz in cadrul cldirii. parter, formate din grinzi metalice i boli de
in concluzie, principalul motiv al acestor zidrie; acoperi tip arpant de lemn cu
diferente nregistrate la cele dou niveluri ale nvelitoare de igl.
cldirii, este umiditatea ascensional. Aa cum Conform expertizei tehnice. princi
am artat anterior, igrasia are o influent palele probleme constatate au fost cele ce tin
direct asupra sntii zidurilor i asupra de structura de rezistent. sntatea zidurilor i
coeficientului de izolare termic a acestora i, amcnajri. Au fost sesizate fisuri ale tavanelor
in acelai timp. influeneaz indirect starea de i boltilor, crp!ituri ce urmresc rosturile, la
conservare a bunurilor culturale din muzeu, arcele ferestrelor i fisuri mari la perei. ,.S-a
prin intermediul modificrii valorilor umiditii evidentiat igrasie la peretii de la subsol i
relative. parter datorit faptului c pereii nu sunt
Pentru edificiu i pentru obiectele prevzuti cu hidroizolaii (orizontale i
aflate in inventarele muzeului, umiditatea este verticale) permitnd apei de infiltrajie s
unul dintre cei mai duntori factori ai afecteze structura. " arpanta de lemn avea
mediului ambiant, datorit implicrii ei n toate elemente degradate, iar instalatia electric,
tipurile de degradri chimice, fizice i veche de 50 de ani. constituia un adevrat risc
biologice. La cldirea muzeului din Media s-a de incendiu. n plus, regimul termic al
constatat atac izolat de ciuperci i insecte interioarelor muzeului (dat de sobe cu gaz
xilofagc (la elementele din lemn ale cldirii), metan) era neuniform i inconstant, iar reteaua
miceliu fungic dezvoltat pe o zon de zidrie de ap - canal. agrava punctual igrasia
foarte umed, eflorescene, tencuieli maceratc, peretilor. Ca urmare a concluziilor enunate,
cxfoliatc i czute pe suprafete mari. crmizi aceiai specialiti (arhiteci i ingineri
cu inceput de dezagrcgare (la baza peretilor de consD1lctori) au propus solutii de remediere a
la nivelul parterului, att in interior ct i pc situajiilor, ncepnd cu consolidarea elevatiei,
partea exterioar a zidurilor). Bunurile consolidarea arpantei, inlocuirea iglei i
culturale fiind depozitate in aceste conditii fmalizndu-se cu hidroizolarca fundatiilor. Pe
timp de peste 30 de ani, au suferit diferite lng proiectarea unor lucrri de consolidare a
forme de degradare, unele procese fiind cldirii vechiului claustru, s-au propus i
ireversibile: oxidare punctiform sau in strat lucrri de restaurare de eliberare, constnd in
continuu a unor obiecte metalice aparinnd demolarea unor couri de fum din zidrie i
seciilor de istorie i etnografic: oxidarea i dezafectarca vechiului rezervor de ap din pod
ruperea scheletului metalic al unor animale i a instalaiilor aferente, instalatii care au
impiate; fragilizarea i deformarea unor inundat in mod repetat unele spaii de
materiale papetare; atac fungic pc suport tcxtil expozitie.
i piele; extinderea atacului insectelor xilofage Dup definitivarea documentaiei
la obiectele etnografice din lemn. Asupra unor tehnice. obtinerea fondurilor i a aprobrilor
obiecte afectate s-a intervenit cu tratamente, iar prevzute de legislatia n vigoare, la finele
n ceea ce privete conservarea imobilului, anului 2003, au inceput lucrrile de
aceasta s-a limitat la lucrri de intretinere i consolidare a cldirii, lucrri care se inscriu tot
reparaii la nivelul acoperiului. pentru a se in cadrul conservrii (o conservare curativ).
evita inliltraiile de ap pluvial. continundu pentru c nu au avut ca scop modificarea
se i cercetarea din alte puncte de vedere a aspectului monumcnrului. Metoda propus i
imobilului. aplicat a fost aceea a cmuirii in benzi (late
Dup Studiul microclimatic. biologic i de 75 cm) a boltilor i peretilor, cu plas
de analiz chimica a materialelor de metalic i mortar, legate la partea inferioar
constrocie s-a realizat o analizA a structurii de (sub cota pardoselii) cu centuri din beton
rezisten a edificiului, ambele studii tcnd armate. Paralel cu cmuirea. s-au montat

191
www.cimec.ro
tirani i manoane de tensionare. La exterior, inundatii. datorate inghetrii i crprii vechii
s-au executat pe orizontal, dou centuri instalatii de alimentare cu ap din pod. nu mai
armate (la nivelul etajului i la cel al exist. n plus. nlocuirea n totalitate a
partcrului), iar pc vertical, o cmuire cu instalaii lor electrice a redus potenialul risc de
plas metalic, peste care s-au fixat plcile de izbucnire a unui incendiu, iar alegerea tipului
ancorarc a tiranilor. Pentru obturarea fisurilor de iluminat, n functie de utilizarea spatiilor,
locale, din perei i bolti. s-a optat pentru reduce efectele duntoare ale luminii asupra
injectarea cu mortar de ciment. bunurilor culturale. Pentru o mai bun
Aceste lucrri de consolidare dau functionare i utilizare a reelei electrice, a fost
stabilitate edificiului i previn deteriorarea montat un tablou de distribuie principal i alte
acestuia n cazul unor micri seismice, dar tablouri de siguran mpr)ite pe sectoare.
folosirea betonului armat ar putea. n timp, s Tipul de iluminat artificial, pentru care s-a
manifeste o scrie de dezavantaje. n continuare, optat, a fost: iluminarul general cu lmpi cu
s-au executat lucrrile prevzute n proiect: halogen - n slile de expoziii; iluminat
reparatii la acoperi; nlrurarea unor couri de incandescent n depozite; iluminat
fum; nlocuirea instalaiei electrice i realizarea fluorescent - n spaiile n care nu sunt bunuri
unui iluminat interior adecvat expoziiilor; culrurale (atcliere. holuri secundare); iluminat
montarea reelei de nclzire central (i a cu luminablocuri cu acumulatori la
centralei termice); nlocuirea instalaici de iluminatul de siguran pentru evacuare. Ca s
alimentare cu ap (i montarea de hidranti noi, se evite deformarea plafoanelor boltile. lmpile
n cldire i n curtea interioar); finisaje cu halogen, tip spot. au fost montate pe
interioare (refacere tencuieli, zugrveli i conductori apareni.
pardoseli); montarea n pozitiile definitive a Aadar, ntre sntatea cldirii i
senzorilor de alarm antiefractie i contra conservarea bunurilor culrurale exist o
incendiilor. Deci. o parte din problemele interdependen evident. pentru c edificiul
cldirii au fost soluionate. Din cauz c este cel care poate influena sntatea
fondurile luate n calcul iniial, pe parcursul obiectelor prin microclimatul pe care l creeaz
lucrrilor, au fost diminuatc. problema (umiditatca relativ. temperaTUra ambiental) i
hidroizolrii fundaiilor a rmas nesoluionat. poate afecta integritatea i securitatea acestora,
pn n prezent. dac strucrura de rezisten este vulnerabil n
In ceea ce privete implicatiile n cazul unor calamitti, sau dac instalatiile nu
activitatea de conservare a bunurilor culturale. sunt conforme cu cerintele i normele de
n primul rnd este asigurat integritatea i securitate.
securitatea acestora, apoi pericolul unor

BUILDING'S HEALTH AND CULTURAL ASSETS PRESERVATION

For a good preservation of the cuhurai assets in the museum. a remarkable importance bas the space in
which these are slored and exhibiled. Theoretically. lhe preservalion should start with lbe designing of Lhe
fulure museum building.
In faci. many museums run their aclivily in old buildings, which were buih for olber deslinalions and
becarne hislorical monurnents. lmpurtanl, in lhis case. is thal lhe inlervenlioos occasiuned by the change of
build.ing's destinalion, introduclion of lhe ulililies or mainlenance. lo be carried oul laking into accounl lhe
implicalions over the building's heahh and indireclly over the cultural assels preservalion.

www.cimec.ro
 ABREVIERI

AArh - Arta i arheologia

ActaMM - Acta Moldaviae Meridionalis

AM/Arh Mold - Arheologia Moldovei

An. Sci. Univ. lassi - Annuaire Science Universitaire lassi

CCA - Cronica Cercetrilor Arheologice

MCA - Materiale i Cercetri Arheologice

MIA - Materialy Issledovanija po Arheologii SSSR. Moscova-Leningrad (St. Petersburg)

SCIV(A) - Studii i Cercetri de Istorie Veche (i Arheologie)

193

www.cimec.ro
 PUBLICAII
ALE MUZEULUI "VASILE P RVAN" B RLAD

Ca urmare a faptului c in momentul publicrii lor, lucrrile editate sub egida instituiei noastre
nu au fost numerotate, pentru o mai bun informare tiinific
ncercm s depim acum neajunsul prin publicarea listei complete:

:
ACTA MUSEI TUTOVENSIS:
Voi. 1: 2006;
Voi. II: 2007.

:
Alte publicatii :
A. Seria Monografii:
[I]- Vasile Palade, Aezarea i necropola de la Brlad- Valea Seac sec. 111-/V
p. Chr. , 2004, Editura ARC 2000, Bucureti.

[II] - Eugenia Popuoi, Trestiana, monografie arheologic, 2005, Editura Sfera,

Brlad.

B. Seria Cataloage:
[1]- Rdcini ale civiliza(iei strromneti n Muntenia de Rsrit, Moldova de
Sud i central n sec. III-XI p. Chr. , 1 995- 1 996 (Eugenia Popuoi,
redactare-coordonare).

[Il]- Eugenia Popuoi, Nicoleta Amutu, Te=aurul de la Brlad, Dumbrava Roie,

sec. XVI-XVJJ. 1 999, S.C.D.I Brlad.

[III]- Mircea Mamaluc, 2000 de ani de cretinism, Editura ASA MEDIA

GRAFIC, 2000.

[IV]- Mircea Mamaluc, Obiceiuri de port n aria culturii Sntana de Mure,

2005, Editura ASA. 2005.

1 94

www.cimec.ro
www.cimec.ro
www.cimec.ro