EPILEPSIILE

Epilepsia = boala cronica cerebrala cu variate etiologii, caracterizata de prezenta unor

crize epileptice recurente.
Criza epileptica = descarcare paroxistica anormala a neuronilor cerebrali din focarul
epileptogen, ce au o tendinta de depolarizare spontana recurenta si propagare a
descarcarilor spre diverse teritorii cerebrale, determinand manifestari clinice motorii,
senzitiv- senzoriale, psihice, vegetative si EEG.
Exista crize electrice, fara manifestare clinica si foarte rar crize clinice fara manifestari
electrice (EEG), cand focarul este profund.
Incidenta 0,3-0,5%. Prevalenta 5-10

dr ST
 ILAE OFFICIAL REPORT
Epilepsia, 55(4):475482, 2014

Epilepsia este o boala cerebrala definita de oricare din urmatoarele

conditii:
1. Cel puin 2 crize neprovocate (sau crize reflexe) ce au avut loc la
interval de >24 ore ntre ele.
2. O criz neprovocat (sau reflex) i o probabilitate de recuren pe 10
ani a altor crize similare cu un risc egal cu al persoanelor ce au avut
deja dou crize neprovocate (risc recuren de peste 60%).
3. Diagnosticarea unui sindrom epileptic (ex Sdr West, Lennox Gastaut).
Epilepsia este considerat rezolvat pentru epilepsiile dependente de
vrst (epilepsii infantile, ale copilriei i adolescenei) care au depit
vrsta specific acelor crize, sau, pacienii care sunt de 10 ani fr crize din
care ultimii 5 fr medicaie antiepileptic.

dr ST
 EPILEPSIILE
CLASIFICARE
1. Crize partiale
a. crize partiale simple (motorii, senzitive, senzoriale, autonomice)
b. crize partiale complexe
c. crize partiale secundar generalizate
2. Crize primar generalizate
a. crize tip absenta (petit mal)
b. crize tonico-clonice generalizate (GM)
c. crize tonice
d. crize atone
e. crize mioclonice
3. Crize neclasificabile (neonatale, spasme infantile).

dr ST
dr ST
 EPILEPSIILE - ETIOPATOGENIE

IDIOPATICE 68,7%
CAUZE CUNOSCUTE 31,3%
- boli cerebrovasculare 13,2% (post AVC, MAV, cavernoame, etc)
- tulburari de dezvoltare 5,5% (displazii corticale, scleroza temporala meziala, etc)
- traumatisme cerebrale 4,1%
- tumori cerebrale 3,6%
- neuroinfectii 2,6% (meningite, encefalite)
- boli degenerative 1,8%
- toxice (alcool, etc)
- metabolice
- genetice

dr ST
EPILEPSIILE - ETIOPATOGENIE

dr ST
 EPILEPSIILE - ETIOPATOGENIE

- focarul epileptogen = grup de neuroni anormali (canalopatii) cu depolarizare spontana, repetitiva, paroxistica
- arie de facilitare a descarcarilor din focarul epileptogen = aria / zona epileptogena
- alterarea circuitelor neuronale inhibitorii (disfunctie neuromediatori)
- disfunctie gliala de captare a potasiului si glutamatului
- propagarea la distanta facilitata a descarcarilor (caile de generalizare a crizelor prin tracturi intergirale
sau interemisferice- comisura anterioara, corp calos). dr ST
 EPILEPSIILE evaluare clinico-paraclinica
ANAMNEZA
- mai ales daca e vorba de un copil, adolescent, tanar, trebuie sa inceapa cu perioada
prenatala, natala, primii 2-3 ani de la nastere (boli ale mamei, traume la nastere sau
ulterior, meningoencefalite, boli ereditare, etc)
- traumatisme craniocerebrale semnificative, meningo-encefalite, toxice, alcool, AVC,
patologie tumorala, etc
- tipul, frecventa crizelor (1/3 <1criza/an; 1/3 ~ 1 criza luna; 1/3 >1 criza /luna, din care
20% au >1 criza /saptamana); tratament ? (doze, schema, etc)
- circumstantele de debut ale crizei (brutal, pierdere de constienta imediata sau nu,
miscari involuntare, vocalizari, devieri ale capului, modificari de vedere, gust, miros,
senzatii bizare viscerale, etc ce preced criza)
- durata crizei, manifestari in timpul crizei (convulsii, mioclonii, automatisme, etc)
- starea dupa criza (somn sau coma, durata, revenire imediata, confuzie, muscare limba,
relaxare sfincteriana, deficit motor postcritic tip Todd, etc).

dr ST
 EPILEPSIILE evaluare clinico-paraclinica
EXAMEN OBIECTIV
- tegumente, mucoase (leziuni tipice ptr facomatoze scleroza tuberoasa Bourneville, Sturge
Weber, neurofibromatoza Recklinghausen, etc), echimoze traumatice, icter, tegumente
uremice, limba muscata, etc,
- ex somatic (suferinta hepatica, traumatica, etc),
- ex neurologic complet (semne postcritice sau cauzale AVC, tumora cerebrala, encefalita,
etc)
EXPLORARI PARACLINICE
- uzuale hematologice, biochimice (hipo/hiperglicemii, afectare hepatica, renala,
hematologica)
- dozarea nivelului seric al medicatiei antiepileptice, toxice, etc
- electroencefalograma (EEG) , in dinamica, asociata la nevoie cu video-EEG, sau
polisomnografie sau inregistrare ambulatorie de lunga durata.Preoperator EEG cu
electrozi implantati la suprafata cortexului.
- imageria cerebrala : CT cerebral, dar mai ales IRM cerebral, inclusiv IRM functional, studii
mai laborioase in caz de indicatie chirurgicala (fRMN,SPECT inter/intracritic, PET),

dr ST
 EPILEPSIILE forme clinice, EEG
CRIZE EPILEPTICE PARTIALE SIMPLE
MOTORII (origine ariile 4,6,8; EEG prezinta descarcari de varfuri, CVU (complexe varf
unda), unde lente ascutite, polivarfuri, PVU (polivarf unda), in derivatiile ce culeg din
zonele fronto-rolandice).
- crize partiale motorii strict localizate
- epilepsia jacksoniana motorie
- crizele adversive
- crize epileptice afazice
- arie motorie suplimentara
CRIZE PARTIALE VEGETATIVE (ariile fronto-orbitale, temporo-insulare, rar
diencefalice) : crize senzitive cu localizare faringo-laringee, toracala, abdominala, cu
tahicardie, tahipnee, tulburari vasomotorii, sudoripare, midriaza, sialoree, mictiuni
imperioase, etc.

dr ST
 EPILEPSIILE forme clinice, EEG

CRIZE EPILEPTICE PARTIALE SIMPLE cont.

- senzitive : simple sau jacksoniene, au origine in ariile 3;1;2, EEG descarcari de
grafoelemente patologice culese de electrozii parietali. Parestezii, paroxistice focale,
corespunzatoare ariei implicate in homomunculusul senzitiv, posibil cu extensie
jacksoniana.
- vizuale: focar occipital, in ariiile 17,18 EEG grafoelemente patologice intracritice
culese de electrozii occipitali. Paroxisme de fosfene, linii, globuri luminoase, colorate,
in hemicamp vizual sau global.
- auditive : focar temporal, zgomote, sunete, tiuituri, de obicei in urechea opusa
focarului epileptogen din girii Heschl.
- gustative, olfactive senzatii elementare de gust, miros , de obicei dezagreabil, apar
in leziuni operculare, respectiv temporale.

dr ST
 EPILEPSIILE forme clinice, EEG
CRIZE PARTIALE COMPLEXE (DE LOB TEMPORAL)
- crize cu alterare exclusiva a constientei (30sec-2 minute, pacientul desi aparent constient este
obnubilat, detasat, incoerent in raspunsuri verbale, comportament dezorientat, sau inadecvat
momentului; EEG descarcari de grafoelemente patologice in derivatiile temporale)
- crizele psihomotorii alterare calitativa a constientei asociata cu automatisme motorii : mici =
gestuale (inchidere/ dechidere nasturi, scuturare a hainelor, frecarea mainilor, plescait din buze,
etc) , verbale, mimice, gelastice ; sau mari = automatisme ambulatorii diurne sau nocturne,
circumcursive,etc.
- crize psihosenzoriale crize iluzionale sau halucinatorii cu aspecte complexe vizuale
(distorsiuni, metamorfopsii, sindr Alice in wonderland, imagini panoramice, derulari tip
cinematograf suprarealist, etc); auditive (voci, muzica distorsionata, etc), gustative, olfactive.
- crize cu simptomatologie cognitiva
- cu tulburari de tip dismnezic/ paramnezic (stari de vis cu senzatie de tip dj vu, sau jamais vu,
senzatie de straniu,
- idee fixa parazita,
- manifesatri paroxistice afective (anxietate, panica, depresie sau euforie, beatitudine)
- crize de depersonalizare
- crize partiale complexe asociate (uncinate) asocieri de manifestari psihosenzoriale (vizuale,
auditive, olfactive), cu tulburari dismenzice si psihomotorii. Apare in leziuni de uncus temporal.

dr ST
 EPILEPSIILE forme clinice, EEG
EPILEPSIILE PRIMAR GENERALIZATE
Absenta epileptica (epilepsia Petit Mal)
- apare mai ales la copii intre 3-15 ani, caracterizata de suspendarea brusca a functiilor
psihice, constientei si memoriei pentru durata scurta de 5-15 secunde, fara cadere (de
obicei), cu debut si sfarsit brusc. Copilul ramane brusc imobil , isi intrerupe ativitatea,
nu vede, nu aude, nu vorbeste, apoi reia brusc activitatea dar cu amnezie totala a
perioadei lipsa. Poate avea midriaza, salivatie, sudoratie in exces, roseata sau
paloare, tahicardie usoara. In forme mioclonice are tresariri discrete ale capului si
membrelor cu o fecventa de 3Hz.
- EEG descarcari bilaterale, simetrice, sincrone de complexe varf-unda (CVU) 3Hz.

dr ST
 EPILEPSIILE forme clinice, EEG
Epilepsia Grand Mal = cu crize tonico-clonice generalizate

CLINIC debutul este brusc, cu cateva tresariri, apoi cadere cu strigat sacadat produs de
expirul fortat cu glota inchisa prin contractie tonica a muschilor respiratori, contractura
generalizata, contractura fiind intial pe flexori la membrele superioare, masseteri
(trismus, muscare limba), flexie trunchi, apoi cu aspect de opistotonus, cu contractie a
extensorilor, dar flexie a degetelor si policelui, extensie a membrelor inferioare.
Pacientul este cianotic, congestiv. Aceasta faza = faza tonica, dureaza 10-20 secunde
Urmeaza faza clonica, in care apar scurte perioade de relaxare a musculaturii,
intretaiate de contractii spasmodice, cu posibila muscare de limba, secretie salivara
abundenta ce se prelinge la coltul gurii, respiratie sforaitoare sacadata, tahicardie,
hipertensiune, cianoza, hipersudoratie, incarcare bronsica, semnul Babinski bilateral.
Durata medie a fazei clonice 30-60-90 secunde. In faza de coma postcritica cloniile
se raresc ca frecventa, apoi se opresc, pacientul este comatos, cu midriaza,
tetraplegic, Babinski bilateral, eventuala incontinenta urinara sau ptr materii fecale.
Treptat respiratia se normalizeaza, incepe sa redevina constient, trecand printr-o
semnificativa faza de confuzie postcritica

dr ST
 EPILEPSIILE forme clinice, EEG
Epilepsia Grand Mal = cu crize tonico-clonice generalizate
Aspecte EEG
- la debut cateva varfuri ce preced o brusca aplatizare de traseu, apoi descarcari de
varfuri de mare amplitudine = polivarfuri 10 Hz, bilateral, simetric, sincron, realizand
asa zisul ritm recrutant corespunzand fazei tonice.
- faza clonica se caracterizeaza prin complexe polivarf-unda, bilateral, simetric, pe toate
derivatiile
- faza de coma postcritica prezinta unde lente generalizate din spectrul subtheta si mai
ales delta, care cresc ca frecventa spre ritm theta si apoi alfa odata cu revenirea la
normal.

dr ST
 EPILEPSIILE - TRATAMENT
PRINCIPII
- se trateaza doar cazurile cu diagnostic cert de epilepsie (crize confirmate, cel putin doua-trei crize, DAR de
la prima criza daca este secundara (se evidentiaza imagistic leziuni cerebrale ce sunt cauza crizelor) , sau
EEG are crize electrice clinic silentioase, sau pacientul complet informat cu privire la riscurile terapiei
doreste si semneaza pentru initierea unei terapii de la prima criza, deoarece este impeerios necesar
reducerea riscului unei a doua crize (ex motive personale legate de profesie).
- se cauta intotdeauna etiologia crizelor si se trateaza, uneori fiind suficient acest tratament (exemplu
hipoglicemiile, tumori, etc)
- se prefera terapia monodrog de cate ori este posibil
- politerapie doar la cazurile de esec ale monoterapiei, sau la pacienti cu crize diverse ce nu raspund la un
singur medicament
- se alege un medicament de prima linie, cel mai eficient pentru tipul de crize al pacientului, dar se iau in
considerare si bolile asociate, toleranta, EA potentiale.
- daca primul medicament a esuat, se incerca cu un al doilea, ulterior la nevoie maxim al treilea (pe rand!!!),
prin suprapunere (nu se opreste niciodata brusc un medicament antiepileptic, ci gradual, in 1-2 luni, pana
medicamentul nou introdus a intrat in actiune).
- daca este eficient se continua terapia min 3-5 ani in functie de tipul de crize
- dupa perioada de terapie se intrerupe lent, progresiv, in 3-6 luni, daca pacientul nu a mai facut nici o criza
iar EEG, ex clinice si imagistice sunt normale (nu are leziuni cerebrale).

dr ST
 EPILEPSIILE - TRATAMENT
CRIZELE PARTIALE SIMPLE SI COMPLEXE
- lamotrigina; levetiracetam, oxcarbazepina, carbamazepina, topiramat, valproat,
fenitoin, pregabalin, gabapentin, tiagabin.
CRIZELE GENERALIZATE
absenta (Petit mal) etosuximid; valproat
tonico-clonice (Grand mal) lamotrigina; valproat; fenitoin, carbamazepin;
oxcarbazepin; topiramat, levetiracetam.
mioclonice = valproat, levetiracetam
atone = valproat
CRIZE REZISTENTE LA MONOTERAPIE
GM rezistente = asociere valproat + levetiracetam sau valproat + lamotrigina
partiale rezistente : valproat + carbamazepina; topiramat + lamotrigine
Epilepsia rezistent definit de persistena nemodificat a frecvenei i severitii
crizelor, n pofida terapiei cu dou medicamente antiepiletice corect alese pentru tipul
de crize, administrate n doze i durat de timp adecvat.

dr ST
PATRICK KWAN, MARTIN J. BRODIE, N Engl J Med 2000;342: 314-9.

dr ST
Agent (Trade Name) Formulations Dosage Principal Sites of Action Targeted Seizure Type

Carbamazepine Tablets: 200 mg 10-30 mg/kg/day in three or four Sodium channels Focal and secondary
(Tegretol, Chewable tablets: 100 mg divided doses (regular tablets or GTC
Finlepsin Suspension: 100 mg/5 ml suspension) or two divided doses
Tegretol-XR, Extended-release tablets: 100, 200, (extended-release forms)
Carbatrol) and 400 mg
Extended-release capsules: 200 and
300 mg
Clonazepam Tablets: 0.5, 1, and 2 mg 0.01-0.30 mg/kg/day in two or GABA receptors All generalized focal
(Klonopin) three divided doses or h.s. and secondary GTC
Diazepam for rectal Rectal syringe: pediatric: 2.5, 5, and 2-5 yr: 0.5 mg/kg GABA receptors Acute repetitive
administration 10 mg; adult, 10, 15, and 20 mg 6-11 yr: 0.3 mg/kg seizures
(Diastat) > 12 yr: 0.2 mg/kg
Ethosuximide Capsules: 250 mg 15-30 mg/kg/day in two or three T-type calcium channels Absence
(Zarontin) Suspension: 250 mg/5 ml divided doses
Felbamate Tablets: 400 and 600 mg 15-45 mg/kg/day (or 1,200-3,600 NMDA receptors Focal and secondary
(Felbatol) Suspension: 600 mg/5 ml mg/day) in two or three divided Sodium channels GTC
doses GABA receptors Lennox-Gastaut
syndrome
Fosphenytoin Injection: 50 mg/ml (phenytoin-equivalent) 10-20 mg/kg I.V. loading dose Sodium channels Status epilepticus
(Cerebyx)
Gabapentin Tablets: 600 and 800 mg 10-60 mg/kg/day Increases GABA release Focal and secondary GTC
(Neurontin) Capsules: 100, 300, and 400 mg
Suspension: 250 mg/5 ml
Lamotrigine Tablets: 25, 100, 150, 200 mg 200-500 mg/day in two divided Sodium channels (modulating Focal and secondary GTC
(Lamictal)* Chewable tablets: 2, 5, and 25 mg doses EAA release) Absence
Slow titration required, especially Calcium channels Tonic/atonic
if taken with valproic acid or GTC
valproate. Myoclonic
Levetiracetam Tablets: 250, 500, 750 mg 1,000-3,000 mg/day in two Potassium channels Focal and secondary
(Keppra) divided doses Calcium channels GTC
Lorazepam (Ativan) Injection: 2 or 4 mg/ml 0.05-0.1 mg/kg I.V. (total dose) GABA receptors Status epilepticus

Oxcarbazepine Tablets: 150, 300, 600 mg 900-2,400 mg/day in two divided Sodium channels Focal and secondary
(Trileptal) Suspension: 300 mg/5 ml doses GTC
Phenobarbital Tablets: 8, 15, 16, 30, 32, 60, 65, 2-5 mg/kg q.d. or in two divided Chloride channels Focal
(Solfoton, Luminal) and 100 mg doses Primary and secondary
Injection: 30, 60, 65, and 130 GTC
mg/ml Solution: 20 mg/5 ml dr ST
 FENITOIN Chewable tablets: 50 mg Maintenance: 3-7 mg/kg/day in Sodium channels Focal
(Dilantin, Phenytek) Extended-release capsules: 30, three divided doses; single dose Calcium channels Primary and secondary
100 mg or two divided doses for extended-release NMDA receptors GTC
Suspension: 125 mg/5 ml forms
Injection: 50 mg/ml
Primidone Tablets: 50 and 250 mg 500-1,500 mg/day in two or three Chloride channels Focal
(Mysoline) Suspension: 250 mg/5 ml divided doses GABA uptake Primary and secondary
GTC
Tiagabine (Gabitril) Tablets: 2, 4, 12, 16, and 20 mg 32-56 mg/day in two to four divided Sodium channels Partial
doses Potassium channels Focal and secondary GTC
Glutamate receptors Tonic/atonic GTC
Carbonic anhydrase Myoclonic
inhibition
TOPIRAMAT Tablets: 25, 100, 200 mg 500-3,000 mg/day in two to four Sodium channels Focal and secondary GTC
(Topamax) Capsules: 15 and 25 mg divided doses Calcium channels Absence
Valproic acid/valproate Capsules: 125, 250, and 500 mg Tonic/atonic GTC
sodium Extended-release capsules: 250 Myoclonic
(Depakene/Depacon) and 500 mg
Syrup: 250 mg/ml
Injection: 100 mg/ml
Vigabatrin (Sabril) Tablets: 500 mg 2-4 g/day GABA transaminase Focal and secondary GTC
Infantile spasms
Lennox-Gastaut syndrome
Zonisamide Capsules: 100 mg 200-600 mg/day in two divided Sodium channels Focal
(Zonegran) doses Calcium channels Primary and secondary
Carbonic anhydrase GTC
inhibition Poor or none

dr ST
 EFECTE ADVERSE ALE MEDICATIEI
ANTIEPILEPTICE
Dermatita Insuf
Agranulo Anemie sindr Steven-
Agent Rash Hepatica Pancreatita boala serului Teratogenic
citoza aplastica Johnson / alte
+ + + + + + + ataxie, Na Neural tube defects,
Carbamazepin
facial anomalies, (D)
Clonazepam + - - - - - - (D)

Ethosuximide + + + - - + + (C)

Felbamate + + + + - - - (C)

Gabapentin - + - - - - - (C)

Lamotrigine - + - - - - + (C)

Levetiracetam - + - - - - - (C)

Oxcarbazepin - + - - - - Na (C)

Phenobarbital + + - + - + + Facial anomalies (D)

Phenytoin + + + + + + + ataxie ies, low IQ, IUGR (D)

Primidone + + - + - + + anomalies, low IQ (D)

Tiagabine - + - - - - - (C)

Topiramate - + - - - - - (C)

Valproat + + + + + + + s, facial anomalies (D)

Zonisamide - + - - - - + (C)

dr ST
 STATUS-UL EPILEPTIC
Crize epileptice repetitive, subintrante, fara revenire a constientei sau functiilor
neurologice (in cazul statusului GM), sau durata a unei/unor crize de peste 10 minute
(5 minute).
Urgenta medicala majora, mortalitate 20-40% prin insuficienta respiratorie, acidoza
mixta, respiratorie si metabolica (acidoza lactica si piruvica, miocitoliza, insuficienta
renala acuta), coma cu leziuni cerebrale ireversibile, hipertermie, bronhopneumonie,
hiperpotasemie, stop cardiac/ aritmii maligne..
Cauze frecvente : encefalite, tumori cerebrale, etilism, traumatisme, intrerupere brusca
a medicatiei antiepileptice.
TRATAMENT :
- trebuie inceput cat mai precoce, chiar in Salvare
- internare in terapie intensiva neurologica, cu posibilitate de ventilatie asistata
- se monitorizeaza EEG si EKG dupa CT/ RMN
- precedat de ABC, G ; recoltare analize , inclusiv DAE,
- incepe cu oxigen, corectie hipoglicemie, glucoza doar cu B1 100mg iv;
- la pH <7 se administreaza THAM sau sol bicarbonat

dr ST
 STATUS-UL EPILEPTIC (2)
TREAPTA I de terapie primele 15 minute = benzodiazepine iv (Diazepam 0,2-
0,4mg/kg iv ~ 10-20mg iv sau ir daca este ambulator, atentie la stop respirator!!;
Lorazepam 0,1mg/kg/iv; Midazolam 0,2mg/kg/iv).
TREAPTA II de terapie 15-30-45 minute = Fenitoin/ Fosfenitoin iv (doza initiala 10-
20mg/kg/iv, maxim 50mg /min, cu atentie la TA si AV EKG), in caz de esec poate
repeta inca max 5-10mg/kg/iv.
TREAPTA III de terapie dupa 45 minte = Fenobarbital iv (atentie!! doar solutie
apoasa de uz iv) 20mg/kg/iv, max 50mg/min, cu respiratie asistata!!! in caz de esec
mai repeta maxim 5-10mg/kg/iv.
TREAPTA IV anestezie generala cu midazolam, propofol, tiopental sau
pentobarbital. EEG supresia traseului si descarcarilor.
Au mai fost utilizate in treapata II de terapie forme de uz intravenos de valproat si
levetiracetam.

Atentie la status-ul epileptic subtil, cu disociatie electromecanica (monitorizare EEG,

sesizarea unor fine clonii oculare sau ale degetelor, lipsa de revenire a constientei in
pofida opririi crizelor.

dr ST
 Terapia chirurgicala in epilepsie
Actual 2040% din pacientii cu epilepsie sunt considerati refractari la terapia medicamentoasa actuala. Mai putin
de 50 % din acestia sunt candidati la chirurgie de rezectie, din care 30-60% postoperator vor fi fara noi crize
epileptice.
Neuroablatia presupune rezectia unei zone epileptogene cat mai selectiv, cu evitarea unor regiuni elocvente
corticale (cu functii semnificative- ex limbaj), dupa ce zona epileptogena a fost precis identificata prin inregistrari
EEG de suprafata si apoi de profunzime cu retele de electrozi implantati cortical, cu reprezentari EEG
tridimensionale suprapuse pe RMN 3D alaturi de zonele corticale elocvente. Rezultatele clinice sunt totusi modeste
mai ales in rezectia unor focare neocorticale laterale emisferice fata de cele temporale mediale.
Termocoagularea de radiofrecventa prin electrozii EEG implantati pentru stereoEEG (3D), rar utilizata, control
dificil al ariei termocoagulate, beneficii modeste.
Chirurgia ultrasonica ghidata prin rezonanta magnetica studii de faza I care aplica energie focalizata de o
sonda US cu 1024 elemente cu frecventa joasa si focalizata, ghidata pe un cadru stereotactic de RMN 3T, care
evalueaza in timp real si efectul de diatermie in structura tinta. Risc de diatermie de vecinatate, inclusiv nervi
cranieni. F putine cazuri, eficienta incerta.
Ablatia cu laser 15W 980 nm dioda, ghidat IRM, pare precisa si sigura, recent aprobata FDA in acest scop.
Radiochirurgia stereotactica cu gammaknife, cyberknife iradiere focala, precizie acceptabila, dar cu latenta in
raspuns, posibile leziuni de iradiere si malignizare secundara la distanta (rar).

dr ST
Terapia chirurgicala in epilepsie

Nowell M, et al. J Neurol Neurosurg Psychiatry 2014;

dr ST
 Tehnici de neurostimulare in epilepsie
Se realizeaza fie prin stimularea unor populatii neuronale cu efect inhibitor al
neuronilor epileptogeni pe cale indirecta, prin nervi cranieni sau stimularea
directa prin electrozi implantati intracerebral.
Stimularea nervului vag prin electrozi implantati cervical, ar realiza
ameliorari paleative ale frecventei crizelor la pacienti ce nu pot fi candidati pentru
terapii de rezectie. Stimularea ar realiza dezactivarea nucleului tractului solitar
cu proiectii difuze pe nucleul dorsal al rapheului, locus coeruleus, hipotalamus,
talamus, amigdala si hipocamp.
Stimularea nervului trigemen prin electrozi plasati extracranian, neinvaziva,
aceleasi mecanisme de actiune. Stimularea este bilaterala, de inalta frecventa, a
redus cu pana la 50% frecventa crizelor, fiind sigura, neinvaziva, se pare
superioara stimularii vagale.
Deep brain stimulation DBS- (stimularea cerebrala profunda)-implantarea de
electrozi intracerebral si electrostimulare -similar cu terapia din b Parkinson, dar
localizati in structuri din talamusul centromedian si anterior, cerebel, hipocamp,
cu scopul de a creste pragul epileptogen neuronal si de a impiedica propagarea
crizelor epileptice. Rezultate mult mai modeste fata de cele din terapia b
Parkinson. Habituare posibila, de unde variante de closed-loop stimulation
declansata doar de criza.
dr ST