Referat

Tema: Grasimile
III. Clasificarea grsimilor
Grsimile se clasifica dup originea lor in:
grsimi animale (de obicei solide - saturate)
grsimi vegetale (de obicei lichide, uleiuri - nesaturate).
Dup natura acizilor grai care predomina in compoziia gliceridelor. Astfel acizii saturai genereaz grsimi solide, iar
acizii nesaturati genereaz grsimi lichide. Intre aceste doua tipuri de grsimi nu pot fi trasate limite riguroase,
deoarece nu exista grsimi alctuite dintr-un singur fel de gliceride.

Grsimile se pot identifica si cu tesutul adipos. Acestea reprezint locul unde este ocata energia umana in urma
metabolismului pe o perioada mare de timp. Este localizat in principal sub piele, dar si in jurul organelor interne. In
piele se acumuleaz in stratul subcutanat. Tesutul are un aspect de matrice fiind divizat in parti mai mici de vasele de
snge. Este format din celule numite adipocite. Una dintre urmrile alimentaiei greite este colesterolul si implicit
arteroscleroza. Rolul acestuia este de a stoca energia sub forma grsimilor si de a apara corpul de frig. De asemeni
are rol in producerea hormonilor precum leptina. Reprezint o rezerva de nutrimente. Menine nivelul de acizi grai,
dar si a rezistentei pentru insulina.Acest proces are loc in prezenta enzimelor si hormonilor.

Grsimile vegetale se prezint sub forma de uleiuri, insa acestea pot fi obinute si din grsimi animale prin topire.
Cateva tipuri de uleiuri vegetale sunt: cel din floarea- soarelui, din semine de struguri, msline, alune, soia. In
structura acestora se intalnesc acizi grai numii omega-3 sau omega-6 si provin mai ales din cel de peste. Acidul
gras omega-3 se presupune ca are efect in reducerea riscului apariiei bolilor de inima, al depresiilor, migrenelor, al
unor boli de piele.

Importanta fiziologica:
Grsimile sunt componente indispensabile alimentaiei umane; unui adult i sunt necesare aproximativ 100g de grsimi zilnic.
Dac aceast cantitate se depete, se pot produce depuneri de grsimi pe pereii interiori ai vaselor sangvine, provocndu-se
astfel apariia unor boli cardiovasculare.
Grsimile construiesc celule sntoase. Grsimile joac un rol vital n construirea membranei ce nvelete fiecare
celul din corp. Fr o membran celular sntoas, restul celulei nu ar mai putea funciona.

Grsimile ajut la dezvoltarea creierului. Grsimile furnizeaz componente structurale nu doar pentru membranele
celulare ale creierului, dar i pentru mielin, stratul de fosfolipide, electroizolant, care nconjoar axonii neuronilor i
care ajut la transmiterea cu rapiditate a mesajelor.

Grsimile ajuta corpul s foloseasc vitammele.A, D, E

i K Vitamine solubile n grsime, ceea ce nseamn c grsimea din alimente ajut intestinele s absoarb aceste
vitamine n corp.
Grsimile produc hormoni. Grsimile sunt componente structurale a unor substane importante din corp, incluznd
prostaglandinele regleaz multe din funciile corpului. Grsimile regleaz cantitatea ae honnoni produs n funcie de sex.
Grsimea ofer o piele mai sntoas. Unul din semnele cele mai eficiente a deficitului de grsimi este aspectul unei pieli
uscate, solzoase. Grsimea subcutanata (cea aflat imediat sub piele) acioneaz c un fel de izolator al corpului, reglnd
temperatur acestuia.
Grsimile fonneaz un nveli protector pentru organe. Multe din organele vitalejn special rinichii, inim i intestinele sunt
cptuite de grsime care ajut la protejarea lor mpotriva rnilor. Ca un tribut pentru nelepciune protectoare a corpului,
grsimea este utima folosit atunci cnd rezervele de energie ale corpului se termin.
Grsimile au un gust bun. n afar de faptul c sunt o surs valoroas de energie, grsimile adauu un gust bun mncrii,
texturii i aspectului ceneral al acesteia. Grsimile dau arom. Grsimea este responsabil pentru faptul c prjiturile se topesc n
gur, iar cartofii prjii sunt crocani.

Exist trei feluri de grsime natural: grsime saturat, grsime mononesaturat i polinesaturat. Mai exist un tip de
grsime care se gsete n alimente dar nu este natural: grsimea hidrogenat (se mai numete i grsimea trans).
Grsimile bune pentru organism
Grsimile mononesaturate
Grsimile mononesaturate micoreaz colesterolul total i colesterolul LDL (colesterolul ru) i mresc colesterolul HDL
(colesterolul bun). A fost constatat c grsimile mononesaturate ajut la slbit, n special la reducerea grsimii din corp. Aceste
grsimi se gsesc n : alune, nuci, migdale, fistic, avocado, unt de arahide i idei de msline.
Grsimile polinesaturate
Grsimile polinesaturate de asemenea micoreaz colesterolul total i colesterolul LDL. Acizii grai Omega 3 se gsesc n aceste
grsimi. Aceste grsimi se gsesc n: fructe de mare (ex. somonul), ulei de peste, porumb, soia i ulei de floarea soarelui.

Grsimile saturate:
Grsimile saturate mresc colesterolul total i colesterolul LDL (colesterolul "ru). Grsimile saturate se gsesc n produse de
origine animal cum ar fi carnea, lactatele grase, ou i fructele de mare. Se mai gsesc n ulei de palmier i ulei de cocos. Corpul
are nevoie de o cantitate mic (20g) zilnic, de aceste grsimi saturate.
Grsimile hidrogenate (grsimile trans):
Grsimile hidrogenate au fost inventate de ctre oamenii de tiin prin "hidrogenarea uleiului lichid, pentru a dezvolta
varietatea produselor. Aceste grsimi se gsesc n produsele preambalate (snacksuri, chipsuri), produsele prjite (ex. cartofi
prjii de la fast food), popcorn preparat la microunde, etc. La temperatura camerei aceste grsimi se afl stare solid, fiind uor
de depistat. Grsimile trans sunt cele mai periculoase i ar trebui evitate.

Def:Grasimile sunt amestecuri naturale, cu compoziie complexa , alctuite in principal din trigliceride.
Trigliceridele, numite si triacilgliceroli, sunt esteri ai glicerinei cu acizii grai, cu formula generala:
CHz- OCO - R I
CH O CO -R CH2-O - CO R"