652 ntelepciunea

NTELEPCIUNEA LUI SOLOMON

CAP 1

II'
1
-i . i
pammtul; gmdItI pentru Domnul
:' cu bunatate, si cu prostime de
~. / inema cercati pre El, Caci Sa 2
.U~it~ dirept~te~,.
afla celora ce nu ceia ce judecati
ispite'Sc pre El,
si Sa arata celor ce nu sa necredintaza Lui.
Pentru ca gndurile ndaratnice osebesc de 3
la Dumnezeu si, ispitindu-se, putearea mus-
tra pre cei fara de minte. Pentru ca la 4
sufletul cel cu rau mestersug nu va ntra
n telepciunea, nici va lacui n trupul cel ce
iaste plin de datoria pacatului. Pentru ca 5
Svntul Duh al nvataturii fugi-va de vicle-
sug si Sa va scula de la gndurile ceale fara
nteleagere si Sa va dovedi, viind strmba-
tatea. Pentru ca duh iubitoriu de oameni 6
iaste ntelepciunea si nu va nevinova ti pre
cel hulitoriu den buzele lui, pentru ca rani-
chilor lui martur e Dumnezeu, si inemii lui.
socotitoriu adevarat, si limbii auzitoriu.
Caci Duhul Domnului au mplut lumea si 7
Cel ce tine toate are n teleagere de glas.
Pentru aceaea, raspunznd nedireapte, ni- 8
mene nu va ascunde, nici va treace pre el,
dovedindu-l direptatea. Pentru ca n sfa- 9
turile celui necurat cercetare va fi, si auzul
cuvintelor lui catra Domnul va veni, spre
dovedirea faradelegilor lui. Caci ureachea 10
rvnirii asculta toate, si glceava rapstirilor
nu sa ascunde. Paziti-va dara de rapsti- 11
rea nefolositoare si de clevetituri va crutati
limba, caci raspunsul pre ascuns desart nu
va mearge si gura preamintind omoara su-
fletul. Nu rvniti moartea ntru rataci- 12
rea vietii voastre, nici trageti catra voi peire
cu faptele minilor voastre. Caci Dumne- 13
zau moarte n-au facut, nici sa bucura spre
pierzarea celor vii. Pentru ca au zidit ca sa 14
fie toate, si mntuite-s faceriIe lumii, si nu
iaste ntru eale iarba de pierzare, nici iadu-
lui mparatie pre pamnt. Pentru ca direp- 15
tate a fara de moarte iaste. Si pagnii cu 16
minile si cu cuvintele l-au chemat pre el
[iadul] priatin, socotind pre el s-au topit, si
legatura au facut catra el, caci vreadnici
snt partii aceluia a fi.
CAP II

entru ca zisera ntru ei, signdind nu 1

dirept: "Putina iaste si mhnita via-
ta noastra, si nu iaste leac n moar-
tea omului, si nu s-au cunoscut
 lui Solomon. 653

2 cel ce s-au ntors de la iad. Caci deodata tii Sale au facut pre el. Si cu zavistia 24
ne-am facut, si dupa aceasta vom fi ca cnd diavolului moartea au ntrat n lume, si ispi-
n-am fost, caci fum iaste rasuflarea n nasu- tescu pre el cei ce snt den partea lui.
riIe noastre, sicuvntul-scnteaie,ntrupor- CAP III
3 nirea inimii noastre, Care stingndu-se,
cenusa se va aleage trupul, si duhul se va ara sufletele direptilor snt n mna 1
4 rasipi ca un vazduh moale. Si numele lui Dumnezau si nu sa va atinge
nostru se va uita cu vreame, si nimenea nu de eale munca. Parutu-s-au ntru 2
va pomeni lucrurile noastre, si sa va treace ochii celor fara de minte a muri,
viata noastra ca urma norului si ca negura si sa socoti rautate iesirea lor,
sa va rasipi, gonindu-se de razele soarelui, Si cea de la noi calatorie-zdrobire, iara ei 3
5 si de fierbinteala lui ngreuindu-se. Pen- sntu n pace; Ca, de sa vor si munci n 4
tru ca treacerea umbrii iaste vreamea noas- vedearea oamenilor, nadeajdea lor iaste pli-
na de nemurire. Si putine certndu-se, 5
tra, si nu iaste ntumare savrsitului nostru, mari faceri de bine vor lua, caci Dumnezau
caci s-au pecetluit si nimeni nu se ntoarce. au ispitit pre ei si au aflat pre ei Luis vread-
6 Venit dara, si sa dobndim den ceale ce-s nici. Ca aurul n topitoare'au ispitit pre 6
bune, si sa ne trebuim cu zidirea ca cu tine- ei, si ca rodire de tot a jrtvei i-au priimit
7 reatele, degraba. De vin de mult pret si pre ei. Si n vreamea socotintii lor vor 7
de miruri sa ne saturam si sa nu ne treaca lumina si ca scnteile n trestie vor alerga.
8 pre noi floarea vazduhului. Sa ne cunu- Judeca-vor limbi si vor birui noroade, si va 8
nam cu flori de trandafir, pna a nu sa vesc mparati lor Domnul, n veaci. Ceia ce 9
9 teji. Nimenilea dentru noi sa nu fie fara nadejduiescu pre El n teleage-vor adevarul
parte, de a noastra rasfa tare petutindinea si cei credinciosi cu dragoste vor ramnea
sa lasam seamne de veselie, caci aceasta e lnga El, caci har si mila e ntru preacuvio-
sii Lui si socotinta ntru cei alesi ai Lui.
10 partea noastra si acesta e sortul. Sa asu- Iara cei necurati, precum au socotit, vor 10
prim pre saracul dirept, sa nu crutam vadua, avea certarea,-cei ce s-au lenevit de catra
nici de ale batrnului carunteate de multi cel dirept si de Domnul s-au departat.
11 ani sa ne rusinam. Si fie noao vrtutea Ca cel ce defaima ntelepciunea si nvata- 11
leagea direptatii, pentru ca ce e slab fara tura dosadit iaste, si desarta e nadeajdea
12 pute are sa dovedeaste. Si sa vnam pre lor, si trudele nefolosite, si fara treaba
cel dirept cu viclesug, caci de rea treaba snt lucrurile lor. Muierile lor-fara de 12
iaste noao, si sa mponcisaza lucrurilor minte, si rai snt fiii lor. Blestemata e 13
noastre, si mputa noao pacatele legii, si nasterea lor, ca fericita e cea stearpa ce
dovedeaste noao pacatele nvataturii noastre. iaste nepngarita, care n-au conoscut pat
spre
13 Sa adevereaza a avea conostinta a lui Dum- sufletelor. gresala; avea-va roada la socotin ta
Si hadmul care n-au facut 14
nezau si fiiu Domnului pre sine sa numeaste. cu mna faracleleage, nici au gndit asupra
14 Facutu-s-au noao spre dovedeala cugetelor Domnului reale; pentru ca sa va da lui darul
15 noastre; Greu iaste noao si vazndu-sa, credintii cel ales si sortu n beseareca Dom-
ca neasamanata iaste cu ceialalti viata lui nului mai cu pofta. Pentru ca roada 15
16 si schimbate snt cararile lui. Spre spur- bunelor trude cu buna cinste iaste si neca-
caciune ne-am socotit la el si sa fereaste de zuta e radacina ntelepciunii. Sifiii prea- 16
caile noastre ca de ,necura tii; fericeaste curvarilor nesavrsiti vor fi si, den fara de
ceale de apoi ale direptilor si sa semeteaste leage zaceare, samnta sa va stinge. Pen- 17
17 a avea tata pe Dumnezau. Sa vedem tru ca, de sa vor si face ndelungati de viata,
de-i snt cuvintele lui adevarate si sa ispi- ntru nimica sa vor socoti si necinstite vor
18 tim cealea ce i se vorntmplalui. Pentru fi la ceale de apoi batrneatele lor. Si, 18
savai de pripa sa vor savrsi, n-au nadeajde,
ca, de iaste direptul fiiullui Dumnezau, va nici n ziua conostintei mngiare, Pen- 19
ajutori lui si va izbavi pre el den mna celor tru ca neamului nedirept reale-s savrsiturile.
19ce-i stau mpotriva. Cu sudalma si cu
certarea sa-I cercam pre el, ca sa cunoastem CAP IV
blndeatele lui si sa ispitim suferirea raului
20 lui. Cu moarte grozava sa-I vinova tim ai buna e nefacerea de feciori, cu 1
pre el, pentru ca va fi lui socoteala den bunatate, pentru ca nemurire
21 cuvintele lui". Aceastea au gndit si iaste ntru pomenirea ei, caci si
s-au ratacit, pentru ca i-au orbit pre ei lnga Dumnezau sa conoaste
22 rautatea lor. Si n-au cunoscut tainele bunatatea, si lnga oameni. Si, 2
lui Dumnezau, nici spre plata cuviintii de fata fiind, sa asamana ei si, ducndu-se,
au nadejduit, nici au ales cinstea suflete- o poftesc; si n veac cununata fiind pe-
23 lor' celor curate. Caci Dumnezau au treace, biruind pe nevointa celor nepn-
zidit pre om spre nestricare, si chip fiin- garite biruinte. Iara multimea cea de 3
 654 ntelepciunea
multa nastere a necuratilor nu sa va folosi;
si, den rasaditurile copiIilor, nu va da rada-
cina la adncime, nici va face temeiu ntarit.
4 Ca, macara n stlpari catra vreame va
odrasli, cu sminteala fiind covrsit, de vnt
sa va clati si de sila vnturilor sa va dezra-
5 dacina. mprejur sa vor frnge ramurile
nesavrsite, si roada lor-fara de treaba,
necoapta la mncare, si la nimica iscusita,
6 Pentru ca fiii cei ce fac somnurile ceale
fara de leage marturii snt rautatii asupra
7 parintilor, ntru cercetarea lor. Si direp-
tul, de va ajunge sa sa savrsasca, ntru
8 odihna va fi, Pentru ca batrneatele snt
cinstite nu ceale de multi ani, nici ceale ce
9 cu numarul anilor s-au numarat, Ce n-
telepciunea iaste la oameni carunteatele, si
vrsta batrneatelor-viata cea nepngarita.
10 Bineplacut lui Dumnezau facndu-se, s-au
ndragit si, traind ntre pacatos, s-au mutat,
11 S-au hrapit, ca nu rautatea sa primeneasca
ntelepciunea lui sau viclesugul sa nsale
12 sufletul lui; Pentru ca mhnirea rautatii
negreaste ceale bune si nenfrnarea poftei
13 izmeneaste gndul celnerau. Savrsindu-se
preste putin, au plinit ani ndelungati.
14 Pentru ca placut era Domnului sufletul lui,
pentru aceaea au grabit den mijlocul rautatii.
15 Iara naroadele vaznd si nu socotind, nici
puind la cuget ca aceasta, caci har si mila
iaste ntru preacuviosii Lui si socotinta
16 ntru cei alesi ai Lui. Si direptul,murind,
va osndi pre necuratii cei ce traiescu, si
tinereatele, ceale ce savrsascu degraba,-
batrneatele nedireptului, ceale de multi ani.
17 Pentru ca vor vedea savrsitul nteleptului,
si nu vor socoti ce au svatuit pentru el si
18 spre ce l-au ntemeiat pre el Domnul. Ve-
dea-vor, si vor defaima, si pre ei Domnul va
batjocuri; si vor fi dupa aceasta spre cadeare
necinstita si spre sudalma, ntru cei morti,
19 n veac. Caci i va rumpe n doao pre ei
fara de glas, cu fata n jos, si va clati pre ei
den temelie, si pna la cea de apoi sa vor
nteleni, si vor fi ntru dureare, si pomeni-
20 rea lor va peri. Veni-vor n cugetul gre-
salelor lor, fricosi, si vor mustra pre ei
dempotriva faradelegile lor.
CAP V
1 I~ tuncea va sta cu ndraznire multa
direptul de catra fata celor ce l-au
necajt pre el si celor ce hulescu
2 I~~ ~ trudele lui. Vaznd, sa vor tur-
, bura cu frica groazneca si sa vor
3 mira de minunata mntuire; Zice-vor,ntru
ei caindu-se, sipentru ngustare a duhului vor
suspina: "Acesta era pre carele aveam oare-
cnd spre rsu si spre pilda de ocara. Noi, 4
cei fara de minte, viata lui am socotitnebu-
nie si savrsitul lui necinstit. Cum s-au 5
socotit ntru fiii lui Dumnezeu si ntru
svinti sortul lui iaste! Ratacit-am dara 6
den calea adevarului, si a direpta tii lumina
n-au luminat noao, si soarele n-au rasarit
noao. De cararile faradelegii si ale pier- 7
zarii ne-am mplut; si am umblat pustietati
neumblate, si calea Domnului n-am cunos-
cut. Ce ne-au folosit noao mndria? Si 8
avutia cu semetie ce au folosit noao? Tre- 9
cut-au acealea toate ca umbra si ca o veaste
ce alearga pre aproape, Ca corabia carea 10
treace apa cu valuri, "ai cariia treaceri nu
iaste de a-i afla urma, nici drumul si cararea
ei n valuri, Sau ca pasarea ce zboara n 11
vazduh, nemica nu sa afla semnu de calato-
rie Si, cu lovirea talpelor lovindu-se du- 12
hul usoru si despicndu-se cu sila pomirii,
miscndu-se arepile, sa preumbla, si dupa
aceasta nu s-au aflat semnul suirii ntr-nsul,
Sau ca sageata, sagetndu la proasca, tain- 13
du-se vazduhul, ndata la sine sa topi, ct
nu sa stie treacerea ei, Asa si noi, nas- 14
cuti fiind, ne sfirsim si niciun semnu de
bunatate nu avem a arata, ce n rautatea
noastra ne-am cheltuit". Caci nadeajdea 15
necuratului, ca tarna purtndu-sa de vnt
si ca bruma de vifor gonindu-se, suptire, si
ca fumul de vnt sa ravarsa, si ca pomenirea
unui oaspetu de o zi au trecut. Iara direp- 16
tii n veacu traiescu, si ntru Domnul e
plata lor, si grija lor-lnga Cel nalt. Pen- 17
tru aceaea vor lua mparatia bunei-cuviinte
si stema frumsetii den mna Domnului,
caci cu dire apta va acoperi pre ei si cu bra-
tul va scuti pre ei. Lua-va narmarea rv- 18
nirea Lui si va narma zidirea spre izbnda
vrajmasilor. mbraca-va zaua direptatea 19
si va pune coifu judecata cea nefa tamica.
Lua-va pavata nebiruita curatia, si va ascuti 20
cea cumplita urgie spre sabie, si va da raz-
boiu mpreuna cu el lumea asupra celor
fara de minte. Mearge-vor bine nemerite 21
loviturile fulgerilor si ca dentr-un bun n-
cordat arcu al norilor la tnta vor sari.
Si den mnie zvrlitoare de pietri pline sa 22
vor arunca grindinile. Scrbi-se-va asupra 23
lor apa marii si rurile vor ne ca cu napras-
nicie; sta-va mpotriva lor Duhul puterii
si ca viforul va vntura pre ei. Si 24
va pustii tot pamntul farade-
leagea, si facerea de rau
va surpa scaunile
puteamicilor.
 lui Solomon 655
CAP VI CAP VII

nt dara si eu om muritoriu, asea- 1

:' nvatati judecatorii marginilor pa- mene cu toti, si de pamintean, den
2

31 '~.I
...
iW Al ~,jmntuui!

-
Bagati n urechi, cei
: ce biruiti multimea si snteti semet
SCUltatidara.'mParati,sinteleageti,
pre gloatele limbilor: Caci s-au
dat de la Domnul biruinta voao si puterni-
rodul celui dentiu zidit. Si n
pntecele maicii s-au luat carne, de
zeace luni, nchegndu-se n snge,
den samnta de barbat si cu somnu de dul-
2

cia de la Cel Preanaltat, Carele va cerceta ceata mpreunndu-se. Si eu facndu-ma, 3

4 faptele voastre si sfaturile va cerca. Caci,
poslusnici fiind mparatiei Lui, n-ati jude-
cat dirept, nici ati pazit leagea, nici dupa
sfatul lui Dumnezeu ati mersu. Cu groaza
5 Si cu graba va sta asupra voastra, caci
judecata cumplita sa face la cei ce-s mai
6 presus; Pentru ca cel mai micu iertat iaste
7 milei, iara cei tari tare sa vor certa. Pen-
tru ca nu Sa va nfrunta de obraz Stapnul
tuturor, nici Sa va rusina de marire, caci,
micu si mare, El au facut; asijderea soco-
8 teaste mai nainte pentru toti. Iara celor
9 tari vrtoasa cercetare le sta a<;upra. Catra
voi, dara, o, tirani, snt c vir::ele meale,
pentru ca sa nvatati ntelepciunea si sa
10 nu scadeti. Pentru ca, ceia ce au pazit
cu cuviinta ceale cuvioase, cuviosi vor fi, si
cei ce sa vor nvata aceastea, afla-vor ras-
11 punsu. Poftiti dara cuvintele meale, pof-
12 titi si va veti nvata. Luminata si neves-
tejita iaste ntelepciunea, si pre lesne sa
veade de cei ce o iubescu si sa afla de cei ce
13 o cauta pre ea. Ajunge pre cei ce o pof-
14 tescu a sa cunoaste ea, mai nainte. Cel
ce au mnecat catra ea nu va osteni, pentru
15 ca sazndu lnga portile lui o va afla. Pen-
tru ca a cugeta de dnsa a gndului plinire
iaste, si cel ce va priveghia pentru ea, curndu
16 va fi fara de grija. Caci, pre cei vreadnici
ai ei, ea umbla mprejur de-i cauta, si n ca-
rari sa naluceaste lor cu bun har, si cu toata
17 socoteala sa ntimpina cu ei. Pentru ca
ncepatura ei iaste cea prea adevarata a
18 nvataturii pohta. Si grija nvataturii-
dragostea, si dragostea e paza legilor ei.
19 Si luarea aminte de legi-ntemeiarea nepu-
trejiciunii, si neputrejiciunea face a fi aproa-
20 pe de Dumnezau. Pohta dara ntelepciu-
21 nii aduce la mparatie. Deva bucuratidara
pre scaune si schiptre, tiranii naroadelor,
cinstiti ntelepciunea, pentru ca n veac sa
22 mpara tit. Si ce iaste ntelepciunea si
23 cum s-au facut, spune-voiu voao. Si nu
voiu ascunde voao taine, ce de-nceputul
24 facerii voiu cerceta. Si voiu pune la
iveala cunostinta ei si nu voiu treace adeva-
25 rul. Nici iara cu zavistia cea topita voiu
umbla mpreuna, caci aceasta nu se va
26 mpreuna cu ntelepciunea. Si multimea
nteleptilor-mntuirea lumii, si mparatul
ntelept iaste buna ntemeiare norodului.
27 Ct voi va nvatati cu graiurile meale si va
vet folosi.
am tras cel de obste vazduh si preste cel
aseamene patimas pamnt am cazut. nt- 4
iul glas"cel aseamene cu toti tocma plngnd;
n scutece m-am hranit si n griji. Ca nici 5
un mparat au avut alta ncep aturade naste-
re, Ce una e ntrarea tuturor n viata, si 6
iesirea e tocma. Pentru aceaea rugatu- 7
m-am, si minte mi s-au dat; chemat-am, si
au venit mie duhul ntelepciunii. Mai 8
ales-am pre ea dect schiptrele si scaunele.
Si avutia nemica nu o am socotit ntru 9
asamanarea ei. Nici am potrivit cu ea 10
piatra scumpa, caci tot aurul, ntru vedearea
ei,nasip putineI; si ca tina sa va 1 ocoti argin-
tul naintea ei. Mai mult dect sanatatea si Il
frumuseatele am ndragit pre ea; si am ales
pre ea n loc de lumina a o avea, ca nestinsa
e zarea cea dentr-nsa. Si-m venira toate 12
ceale bune mpreuna cu ea si nenumarata
avutie n minile ei. Si ma veseliiu preste 13
toate, caci ntelepciunea povatuiaste pre
eale; si nu stiiam pre ea a fi nascatoarea
acestora. Si far de viclesug am nvatat, 14
si far de zavistie dau si altuia den ce am
luat, avutia ei nu ascunz. Pentru ca ne- 15
sfrsita comoara iaste la oameni, cu care cei
ce s-au trebuit spre Dumnezau au trimis
prietesug, pentru nvataturi, daruri nteme-
ind. Mie mdeadeDumnezau a zice dupa 16
gndu-mi si a-m aduce aminte cu vrednicie
de ceale ce sa dau, ca Acesta si ntelepciunii
povatuitoriu iaste si nteleptilor ndirepta-
toriu, Pentru ca n mna Lui-si noi, si 17
cuvintele noastre, si toata mintea, si a
lucrurilor stiinta. Pentru ca Acesta mi-au 18
dat conostinta adevarata celor ce snt a sti,
tocmirea lumii si lucrarea stihiilor, nce- 19
patura si sfrsitul si mijlocul anilor, preme-
nirile chipurilor si schimbarile vremilor,
crugurile anilor sipunerea stealelor, Firile 20
dobitoacelor si mniile hiaralor, silele vntu-
rilor si gndurile oamenilor, osebirile pomi-
lor si tariile radacinilor. Si cte-s ascunse 21
si ivite le-am conoscut, pentru ca ntelep-
ciunea, mestera tuturor, m-au nvatat.
Pentru ca iaste ntr-nsa duh gndit, sfint, 22
singur-nascut, de multe parti, suptire,
bine-pornit, fraged, nespurcat, aratat, neva-
tamat, iubitoriu de bunatate, ascutit, neo-
prit, de bine facatoriu, Iubitoriu de 23
oameni, adeverit, ntemeiat, fara de grije,
ntru-tot-puteamec, ntru-tot- socotitoriu
 656 ntelepciunea
si razbatnd pren toate duhurile ceale gn-
24 ditoare, curate, prea subtiri. Pentru ca
dect toata pornirea mai pornitoare e n te-
lepciunea, si patrunde si ncape pren toate,
25 pentru curatia. Pentru ca abur iaste pu-
terii lui Dumnezau si strecura tura cei lim-
pede mariri Atottiitoriului, pentru aceaea
26 nimica pngarit nu se apuca de ea. Pen-
tru ca zare iaste luminii veacinice si oglinda
fara de hula a lucrarii lui Dumnezau si chip
27 bunatatii Lui. Si,una fiind, toate le poate,
si ramind ntru sine, toate le nnoiaste si,
dupa neamuri, la suflete curate mutndu-se,
priateni lui Dumnezau si proroci tocmeaste.
28 Pentru ca nimica nu iubeaste Dumnazau,
fara de numai pre cel ce cu ntelepciunea
29 ntr-un loc lacuiaste. Pentru ca iaste aceas-
ta mai bine-cuvioasa dect soarele si dect
toata punerea stealelor; cu lumina alaturin-
30 du-se, sa afla mai de frunte. Pentru ca
pre aceasta o asteapta noaptea, iara ntelep-
ciunii nu-i nvinge rautatea.
CAP VIII
1 ~ i sa tinde den margine pna n
margine, cu buna vrtute, si ot-
2 ~ . crmuiaste toate cu folos. Pre
aceasta am iubit si am cercetat den
tinereatele meale, si am cautat sa
mi-o aduc mie nevasta, si ibovnic m-am fa-
3 cut frumuseatelor ei. BIagorodnia ma-
reaste, vietuirea lui Dumnezau avnd, si
Stapnitoriul tuturor au ndragit pre ea.
4 Pentru ca nva tatoare iaste stiintii lui Dum-
5 nezau si alegatoare de lucrurile Lui. Iara
de iaste avutia cstigare poftita n viata, ce
iaste mai bogat dect ntelepciunea ceaea
6 carea lucreaza toate? Iara de lucreaza
mintea, cine iaste mester mai mult dect ea,
7 den cte snt? Si de iubeaste nestine di-
reptatea, trudele acestiia snt bunatatile.
8 Pentru ca ntregaciunea mintii si nteleptia
nvata, direptatea si barba tia, dect carele
mai de folos nemica nu iaste n viata oame-
9 niloL Iara desi pohteaste cineva a sti
multe, stie ceale de-nceput si nchipuiaste
ceale viitoare, stie ntorsurile cuvintelor si
dezlegarile cuvintelor celor ntunecoase,
seamne si minuni mai nainte cunoaste, si
10 ntmplarile vremilor si anilor. Ales-am
dara pre aceasta sa o aduc spre vietuire m-
preuna, stiind ca va fi mie sveatnec celor
buni si nvatatura de griji si de mhnire.
11 Si sa aiba, pentru dnsa, marire n gloate si
12 cinste lnga cei batrni cel tnar. Iute ma
voiu afla la judecata si ntru vedearea silnici-
13 lor minuna-ma-voi. Tacnd, ma vor
astepta, si raspunznd, vor lua aminte; si
graind mai mult, vor pune mna preste
14 gura lor. Avea-voiu, pentru ea, nemu-
165 - Biblia, 1688
rire, si pomenire veacinica celor dupa mine
voiu lasa. Voiu ocrmui noroade, si limbi 15
sa vor supune mie. nfricosa-se-vor, de mi- 16
ne auzind, tiranii cei nfricosati; la multime
ma voiu arata bun si la razboiu viteaz. n-
trindu n casa mea: ma voiu odihni cu ea,
Pentru ca nu are amarciune adunarea ei, 17
nici durearea vietuirea ei, ce veselie si bucu-
rie. Aceastea socotind ntru mine sigrijind 18
ntru inema mea: Ca iaste nemurire ntru
rudenia ntelepciunii, si n prietesugul ei
veselie buna, si n ostenealele mnilor ei
avutie nesfrsita, si ntru petreacerea voroa-
vei ei ntelepciune, si cinste la mpreunarea
cuvintelor ei. mprejuram cercnd, pentru 19
ca sa o iau pre ea la mine. Si eram copil 20
iscusit, si de suflet nca m-am ntmplat
bun si, mai vrtos, bun fiindu, venit-am la
trup nepngarit; Si cunoscndu ca nu 21
voiu fi ntr-alt chip rabdatoriu, de nu
Dumnezeu va da,-si aceasta era a ntelep-
ciunii: a sti al cui e darul-, ma rugaiu
Domnului si ma umiliiu Lui si zisu den
toata inema mea:
CAP IX
1
. milii Tale, Cela ce ai facut toate cu
(1'-)
..
2
~ cuvntul Tau, Si cu ntelepciu-
.. nea Ta ai mestersugit pre om pen-
< umnezeul
tru parintilor sizidirile
ca sa stapneasca Doamne al
ceale
facute de Tine Si sa ocrmuiasca lumea 3
cu cura tie si cu direptate, si cu direptatea
sufletului judecata sa judece, Da-m mie 4
pre cea sazatoare alaturea cu scaunile
Tale ntelepciunea, si sa nu ma izgonesti
den slugile Tale. Ca eu robul Tau snt si 5
fiiul roabei Tale, slab om, si cu putini ani,
si mai putin ntru nteleagerea judecatii si
a legilor. Ca, macara ca va fi nestine 6
desavrsit ntru fiii oamenilor, ceade la Tine
ntelepciune lipsind, ntru nemica sa va
socoti. Tu pre mine nainte m-ai ales 7
mparat narodului Tau si judecatoriu fiilor
Tai si featelor. Zis-ai sa zidesti beseareca 8
n muntele cel svnt al Tau, si n cetatea sa-
Iasului Tau-jrtavnicu, asamanarea cortu-
lui celui svnt, care mai nainte ai gatit de-n-
ceput. Si mpreuna cu Tine e ntelepciu- 9
nea, ceaea ce stie faptele Tale si era de fata
cnd faceai lumea, si stiind ce iaste placut
naintea ochilor Tai si ce e dirept ntru po-
runcile Tale. Trimite-o pre eadentru svintele
ceriuri si de la scaunul maririi Tale Trimite 10
pre ea, ca, fiind cu mine, va osteni, si voiu
cunoaste ce e bine-placut lnga Tine. Pen- Il
tru ca stie aceaea toate, si va nteleage, si
ma va povatui ntru lucrurile meale cu n-
tregaciunea mintii, si ma va pazi cu marirea
ei. Si vor fi priimite lucrurile meale 12
 lui Solomon 657

si voiu judeca pre norodul Tau cu direptate, dus lui schiptrurile mparatiei si stapnirea
si voiu fi vreadnic scaunelor tatne-mieu. celor ce-l tiraniia pre el; si mincenos au ara-
13 Pentru ca, ce om va conoaste sfatul lui tat pre cei ce au hulit pre el, si deade lui
Dumnazau? Sau cine-s va aduce aminte ce marire veacinica. Aceasta pre norodul 15
14 va Dumnazau? Ca gndurile paminteani- cel curat si samnta fara de prihana au iz-
lor snt fricoase, si gresite-s socotealele bavit de la limba celor ce necajiia. ntra 16
15 noastre. Pentru ca putredul trup ngreu- la sufletul robului Domnului si statu mpo-
iaza sufletul si ncarca cel pamintescul sa-
16 las gndul cel cu multa grije. Si abia n- triva mparatilor groaznici, cu minuni si cu
chipuim ceale de pre pamnt si ceale den seamne. Deade preacuviosilorplata trude- 17
mni le aflam cu osteneala, iara ceale den lor lor, povatui pre ei n cale minunata si
17 ceriuri cine le-au cercat? Si sfatul Tau sa facu lor ntru acoperemnt ziua si ntru
cine l-au conoscut, fara de numai Tu ai dat vapaie de steale noaptea. Trecutu-i-au 18
ntelepciunea si ai trimes Duhul Tau cel pre ei Marea Rosie si i-au petrecut pre ei
18 Sfint den ceale nalte? Si asa s-au ndi- pren apa multa. Iara pre vrajmasii lor 19
19 reptat cararile celor de pre pamnt, Si i neca si den adncul cel fara de fund i-au
ceale placute ale Tale s-au nvatat oamenii, fiert pre ei. Pentru aceaea, direptii pra- 20
si cu ntelepciunea s-au mntuit". dara pre cei necurati si laudara, Doamne,
numele cel sfnt al Tau, si cea prea razboi-
CAP X nicamna Ta laudara toti deodata. Caci 21
ntelepciunea deschise gura mutilor si limbi-
ceasta pre cel dentiu zidit parin- le pruncilor le-au pus mari.
tele lumii, singur zidit fiind, l-au
CAP XI
pazit. Si l-au scos pre el den
cadearea sa si deade lui vrtute a
birui tuturor. Si departndu-se pori faptele lor, cu mna sfintului 1
de la ea, cel nedirept, cu urgia lui, cu mniile proroc, mblara pustiiul celnela- 2
4 ceale ucigatoare de frate au perit. Pentru cuit si n locuri neumblate ntinse-
carele, pre necatul pamnt iaras au mntuit ra corturi. Statura mpotriva 3
ntelepciunea, pren lemn prost pre cel di- vrajmasilor si izbndira spre pizmas.
5 rept otcrmuind. Aceasta si ntru unirea nsetosara, si chem ara pre Tine, si sa deade 4
rautatii limbile turburndu-se, afla pre cel lor apa den piatra colturata si leacul seatei
dirept si-l feri pre el fara de prihana lui den piatra vrtoasa. Pentru ca, pren care 5
Dumnezau si pre ficatii fiiului tarele pazi. s-au muncit vrajmasii lor, Pentru aceastea 6
6 Aceasta pre cel dirept, perind cei necurati, ei, lipsindu-sa, au luat facerea de bine. Si 7
fugind l-au mntuit [de] cel pogort focul n loc de izvorul pururea curatoriului ru,
7 acelor 5 cetati, Carora, ntru marturia cu snge mntuitoriu turburndu-sa, Spre 8
rauta tii, statu pamntul afumndu-se, si la dovedirea poruncii cei ucigatoare de prunci,
nesavrsite vremi rodind pomi, stnd stlpul ai dat lor de ajuns apa, fara de nadeajde,
sarii-mormntul sufletului celui necredin- Aratnd, prin seatea de atuncea, cum pre 9
8 cios. Pentru ca, trecnd alaturea cu n- cei vrajmasi ai muncit. Caci, cnd s-au 10
telepciunea, nu numai sa vatamara a nu ispitit, macara ca cu mile sa munciia, au
conoaste ceale bune, ce si nebuniii au lasat cunoscut cum, cu urgie judecndu-se, necu-
n viata pomenire, ca ntru ceale ce au gre- ratii sa munciia. Pentru ca pre acestea, 11
9 sit nici a sa ascunde sa nu poata; Iara ca un parinte mustrnd, i-ai ispitit, iara pre
ntelepciunea, pre ceia ce au slujit ei, den aceia, ca un nasilnic mparat vinuindu-i, i-ai
10 trude i-au izbavit. Aceasta, pre pribeagul cercat. Si fiind de fata, si lipsind, tot 12
urgiei fratelui, dirept l-au povatuit ntru ntr-un chip sa dosadiia. Pentru ca ndoit 13
carari direapte ; aratat-au lui mparatia lui i-au luat pre ei mhnirea si suspinul pome-
Dumnezau si au dat lui conoasterea sfinte- nirilor celor trecute. Caci cnd au auzit 14
lor, l-au sporit pre el ntru osteneale si n- pren ale lor certari bine facndu-Ii-se lor,
11 multi trudele lui. ntru lacomia celor simtiia de Domnul; Pentru ca, pre Care 15
ce biruia pre el au statut de fata, si-l mbo- au rusinat mai nainte, lepadat fiind n
12 gati pre el. Pazitu-I-au pre el de vrajmasi, izgonire, batjocurindu-L, la sfrsitul ntm-
si de cei ce-l pndiia l-au ntemeiat, si biru- plarilor L-au laudat, nu aseamene cu cei
inta vrtoasa i deade lui, pentru ca sa co- direpti nsetosind ei. Si pentru gndu- 16
noasca ca mai tare dect toate iaste buna riIe ceale nentelegatoare ale srmbatatii
lor, ntru carele ratacindu-se cinstiia tr-
13 credinta. Aceasta, vnzndu-se cel dirept,
itoarele ceale necuvntatoare si jiganii de
nu-l parasi, ce den pacat l-au mntuit pre nemica, ai trimis asupra lor multime de hia-
14 el. Pogortu-s-au cu el n groapa si n ra necuvntatoare spre izbndire, Casa cu- 17
legaturi nu l-au lasat pre el, pna au a- noasca, ca, cine pren care gresaste, pentru a-
 658 ntelepciunea
18 cealea sa cearta. Pentru ca n-ar fi lipsit
a toata puteamica Ta mna, care si lumea au
zidit den lucru fara de chip, a trimite asu-
19 pra lor multime de ursi sau drji lei, Sau
noao-nascute hiara necunoscute, pline de
mnie, sau foc suflatoriu suflnd rasuflare,
sau urlete vnturndu-se de fum, sau groaz-
20 nice scntei den ochi fulgernd, Carora
nu numai vatamarea ar putea sa farme pre
ei, ce sivedearea nspaimntndu-i sa-i piarza.
21 Si afara dentru aceastea, cu un duh putea
sa caza, gonindu-se ei de judecata si vntu-
rndu-se de vntul puterii Tale; ce toate cu
masura, si cu numar, si cumpana le-ai rn-
22 duit. Ca Tie iaste a putea tare pururea,
si la taria bratului Tau cine va sta mpo-
23 triva? Caci ca plecarea den cumpene
iaste toata lumea naintea Ta si ca picatura
de roao cea de dimineata ce sa pogoara pre
24 pamnt. Si miluiesti pre toti, caci toate
le poti; si treci cu vedearea'gresaleIe oame-
25 nilor, spre pocainta, Pentru ca iubesti
ceale ce snt, toate, si nemica nu Te scr-
besti de ceale ce ai facut; ca de-ai fi urt,
26 n"ai fi facut ceva. Si cum ar fi ramas ceva,
de nu ai fi vrut Tu? Sau, ceaea ce nu s-au
27 chemat de Tine, s-ar fi pazit? Si le cru-
tezi toate, caci ale Tale snt, Stapne iubi-
toare de suflete!
CAP XII
m
21 . ~ entru ntru
iaste ca cel nestricatPentru
toate. al Tau Duh
aceaea,
pre cei ce cad cte putineI i mustri
si, ntru ceale ce gresasc, aducndu-
le aminte, i nveti ca,mntuindu-se
de rautate, sa creaza ntru Tine, Doamne.
3 Pentru ca si pre cei vechi Iacuitori ai sfintu-
4 lui Tau pamnt ai urt, Caci facea lucruri
vrajmasasti, de farmacaturi, si jrtve necu-
rate, si pre cei ucigatori de fii, nemilostivi,
5 Si mncarea mncatorilor de drob urile trupu-
rilor omenesti si a sngelui den mijlocul
6 dumnezaiestii Tale taine, Si pre domnii,
parintii sufletelor celor neajutorite, ai vrut
a piarde pren mnile parintilor nostri,
7 Ca vreadnica nstriinare sa priimeasca fiilor
lui Dumnezau pamntul carele e lnga Tine
8 mai cinstit de toate, Ce si acestora ca
unor oameni ai iertat, si ai trimis nainte
alergatorii taberii Tale ":"'viespi, ca pre ei
9 cte putin sa-i piarza de tot; Nu nepu-
tincios fiindu la rnduiala razboiului sa dai
supusi pre cei necurati direptilor, sau cu
hiara groaznice, au cu cuvnt cumplit deo-
10 data sa-i surpi, Ce, judecnd cte puti-
neale, dai locu de pocainta, nu nestiindu
ca rea e nasterea lor si nlauntru rasadita
rautatea 10; si cum ~a nu sa va premeni
11 gnduf lorn veacu, Pentru ca era samnta
blestemata de-nceput; nici, temndu-Te de
cineva, le dai lor slobozenie pentru ceale ce
gresiia, Ca cine va grai: Ce ai facut? Sau 12
cine va sta mpotriva judeca tii Tale, au cine
va pr pre Tine asupra limbilor celor perite,
care le-ai facut Tu? Sau cine-Ti va veni Tie
la asazare izbnditoriu asupra oamenilor
celor nedirepti? Pentru ca nici dumne- 13
zau iaste afara den Tine, caruia iaste grije
pentru toate, pentru ca sa arati ca nu cu
strmbatate ai judecat, Nici mparat au 14
tiran va putea sa caute cu ochii mpotriva
Ta, pentru ceale ce ai certat, Ce, dirept 15
fiindu, cu direptate toate le otcrmuiesti,
Pentru striin lucru socotind puterii Tale a 16
osndi pre cel ce nu e datoriu a sa munci;
ca vrtutea Ta ncepatura direpta tii iaste
si faci a stapni Tu toate si a cruta pre toti.
Vrtute arati nencrezndu-Te pre savrsi- 17
rea puterii, si ntru cei ce stiu drjirea dove-
desti. Si Tu, stapnind putearea, cu bln- 18
deate judeci si cu multa crutare otcrmu-
iesti pre noi, pentru ca iaste la Tine, cndu
vei vrea, sa poti. Si ai nva tat norodul 19
Tau, pren lucrure ca aceastea, ca trebuie
direptul a fi iubitoriu de oameni, si cu buna
nadeajde ai facut pre fiii Tai, ca dai spre
pacate pocainta. Pentru ca, de vreame ce 20
pre vrajmasii fiilor Tai, si cei ce snt datori
de morte, cu atta ruga si umilinta i-ai
certat, dndu ani si loc pren carele se vor
mntui de rautate, Cu cta cercetare ai 21
ales pre fiii Tai, la ai carora parinti jura-
mnturi si tocmeale ai dat, de bune fagadu-
inte? Deci, certnd pre noi, pre vrajmasii
nostri de zeaci mii de ori i bat, ca sa avem
grije de bunatatea Ta, judecndu; iara noi,
22
judecndu-ne, asteptam mila. Pentru 23
aceaea si pre ceia ce au trait ntru nebunia
vietii cu strmbatate, prentr-ale lor urciuni
i-ai muncit. Pentru ca de caile ratacirii 24
mai departe au ratacit, dumnezei socotindu
ceale ce si n dobitoacele vrajmasilor snt
necinstite, ca pruncii cei fara de minte min-
tind, Pentru aceaea ca unor copii nesocotiti 25
judecata spre batgiocura ai trimis. Iara cei 26
ce nu s-au mustrat cujucareile certarii, vread-
neca lui Dumnezau judecata vor ispiti, pen-
tru ca pre ceale ce patimiia ei, sa scrbiia.
Spre acestea, carii i socotiia dumnezai, 27
ntru ei certndu-se vazndu, pre Cel ce de
mult sa lepada a-L sti L-au conoscut Dum-
nezau adevarat; pentru aceaea si savrsitul
osndei asupra lor au venit.
CAP XIII
entru ca desarti snt toti oamenii den 1
fire, la carii era de fata neconoaste-
rea de Dumnezau, si den bunatatile
ceale ce sa vadu n-au putut sa stie
pre Cela ce iaste, nici, la lucruri
 lui Solomon
lundu aminte, au conoscut pre mesteri.
2 Ce sau foc, au vnt, au pripealnic vazduh,
au crugul stealelor, au silnica apa, au lumina-
torii ceriului -obladuitorii lumii dumnezei
3 au socotit, De carele, de se bucura de
frumuseatele, dumnezei i socotiia; cunoasca
cu ct mai bun dect acestea iaste Stapni-
toriul, pentru ca ncep atoriul de facerea fru-
4 museatelor au zidit pre eale. Iara de sa
minuneaza de pute are si de facere, gndeas-
ca cu ct iaste mai tare Cela ce le-au facut
5 pre eale. Pentru ca, den marimea frumu-
seatelor si a ziditurilor, dupa socoteala,
6 Facatoriullor Sa veade. Iara ncas spre
aceastea iaste putina hula, pentru ca si ei
poate fi sa nsala, pre Dumnezau cercnd si
7 vrind sa-L afle. Ca, n faptele Lui ames-
tecndu-se, cerceteaza si sa supun vederii,
8 caci bune-s cealea ce sa vadu. Si iaras
9 nici ei snt de iertat, Pentru ca, de-au
putut atta a sti ca sa poata a socoti veacul,
pre al acestora Stapnitoriu cum nu mai cu-
10 rndu L-au aflat? Ce dosadite-s si ntru
morti nadejdile lor, carii au numit dumne-
zei faptele mnilor omenesti, aur si argint,
chibzuiala mestersuguiui, si nchipuiri de
vite, sau piatra fara de treaba, lucru de
11 mna de-nceput. Iara de si vreun taieto-
riu de paduri, mester de lemnu,sa pomi
taind un copac, cura cu buna nvatatura
toata coaja lui si, mestersugind cu buna-
cuviinta, au facut un vas de treaba spre
12 slujba vietii; Si lepadaturile lucrului,
spre gatirea hranii cheltuindu,s-au saturat;
13 Si ramasita dentr-nsele la nemica nu e de
folos, lemn strimbu si cu ramuri fiind rasa-
dit, lund l-au sapat cu nevointa zabavii
lui si cu stiinta nteleagerii l-au tiparit pre
14 el, nchipui pre el cu chipul omului, Au
cu oarecare vita proasta au asamanat pre el,
ungndu-l cu minau si chinovariu rusindu
fata lui, si toata pata cea dentru el ungnd
15 peste tot, Si facnd la el vreadneca Ia-
cuinta lui, n pareate l-au pus pre el, nta-
16 rindu-l cu fier. nsa, pentru ca sa nu caza,
au socotit mai nainte pentru el, stiind ca
nu poate lui sa-s ajute, pentru ca iaste chip
17 si-i trebuiaste ajutoriu. Iara pentru ago-
nesitele si nuntele lui, si de fii rugndu-se,
nu sa rusineaza, cu cel fara de suflet voro-
18 vind. Si pentru sanatate pre cel neputin-
cios cheama, si pentru viata pre cel mort
roaga, si pentru ajutoriu pre cel mai de
19 nemica, Si pentru calatorie pre cela
ce nici a sta poate; si pentru venit si pentru
lucru si a mnilor nemereala, de la cel nepu-
tincios den mni putinta ceare.
659
CAP XIV
ergnd iara nestine pre apa si vrind 1
sa calatoreasca pren salbateci va-
luri, dect vasul cela ce-l poarta
pre el mai putredu lemnu roaga.
Pentru ca pre acela pohta agone- 2
sitelor l-au socotit si mestera ntelepciune
l-au mestersugit; Aceasta, Parinte, a Ta 3
pronie otcrmuiaste, caci ai dat n mare
cale si n valuri carare negresita, Aratnd 4
ca poti den tot a mntui, ca si, fara de mes-
tersug de va ntra nestine, Si vei ca nu 5
cu zabava sa fie lucrurile ntelepciunii Tale,
pentru aceaea si la un mai mic lemnu s
credu oamenii sufletele si, trecnd furtuna
cu pluta, au scapat. Pentru ca sila nceput, 6
perind cei mndri uriasi, nadeajdea lumii
pre pluta scapnd, au lasat veacului samnta
facerei, cu a Ta mna otcrmuindu-se. Pen- 7
tru ca bine s-au cuvntat lemnul, pren carele
sa face direptate, Iara cel fac'lt de mna, 8
blestemat iaste acela, si cel ce au facut pre
el, caci el lucra, iara putreziciunea dumnezeu
sa numi. Pentru ca tocma urite-s la Dum- 9
nezau, si cel ce pagneaste, si pagnatatea
lui. Pentru ca cel ce s-au facut cu cel ce 10
au facut sa vor munci. Pentru aceaea si 11
ntru chipurile limbilor socoteala va fi, caci
ntru zidirea lui Dumnezau spre uriciune
s-au facut si spre piadeci sufletelor oameni-
lor si spre latu picioarelor celor fara de
minte. Pentru ca ncepatura curviei iaste 12
socoteala chipurilor, si aflarile lor-strica-
ciune vietii. Pentru ca nici era de-nceput, 13
nici n veacu va fi. Pentru ca desarta ma- 14
rire a oamenilor au ntrat n lume, si pentru
aceaea pre scurt al lor sfrsit s-au socotit.
Pentru ca, cu fara de vreamejali dosadindu- 15
se tatal fiiului celui ce degraba s-au luat, chip
facnd, pre acel de atuncea mortu om, acum
ca pre un dumnezau l-au cinstit si au dat
celor supusi taine si praznice. Dupa 16
aceaea, n vreame tiindu-se acel necurat
obiceaiu, ca o leage s-au pazit, si cu ale ti-
ranilor porunci sa cinstiia ceale sapate.
Pre carei, cu vedearea neputndu sa-i cins- 17
teasca oamenii, caci Iacuia departe, chipul
cel de departe tiparindu-l, au facut un aratat
chipu al mparatului celui ce sa cinstiia, ca
pre cel ce nu e de fata, ca cnd ar fi de
fata sa-I amageasca,pren srguiala. Si spre 18
tinderea credintii, mndria mesterului si pre
cei ce nu cunoscu au ndemnat. Pentru ca, 19
vrind el adeca sa placa celui ce biruiaste,
au silit cu mestersugul ca sa faca asama-
narea precum ar fi mai bine. Iara mul- 20
timea, tragndu-se pentru iscusitura lucru-
lui, pre cel cu putin mai nainte cinstit om,
acum nchinaciune au socotit. Si aceasta 21
 660 Intelepciunea
s-au facut vietii spre viclesug'..l,caci la pri- le, mai nainte cu--rutin, den pamnt nasdn-
mejdie sau la o tiranie slujindu oamenii, nu- du-se, dupa putin mearge de unde s-au luat,
mele cel nempreunat l-au pus la pietri si la a sufletului cersndu-se datorie. Ce iaste 9
22 leamne. Si apoi nu fu destul a sa nsala la el grija nu ca~i va sa osteneasca, nici caci
asupra conostintii lui Dumnezau, ce si n- scurta viata are, ce sa razima la lucratorii
tru mare lupta a necunostintii traind, atta de aur si la zlatari, si ziditorilor de arama
23 reale pace le numescu. Ca au jrtve de urmeaza, si marire socoteaste caci face cea-
omorri de fii, sau taine ascunse, sau nebu- le spurcate. Cenusa e inima lui, si dect 10
nesti dentr-alte obiceaie betie facndu. pamntul mai proasta e nadeajdea lui, si
24 Nici vietile, nici nuntile le mai pazescu cu- dect lutul mai necinstita e viata lui, Caci Il
rate, ce unul pre altul ficlenindu-l, l omoa- n-au conoscut pre Cel ce au zidit pre el si
25 ra sau, amagindu-l, face durearea. Si pre Cel ce au suflat lui suflet lucratoriu si
toate amestecate snt, sngele si uciderea, Cel ce au suflat duh de viata, Ce socotira 12
furtisagul si viclesugul, stricaciunea, necre- jucareaie a fi viata noastra, si traiul zbor cu
dinta, turburarea, juramntul strmbu, gl- dobnda, pentru ca trebuie, zice, orideunde,
26 ceava de bunatati, Nepomenire de har, macara den rau, a agonisi. Pentru ca 13
a sufletelor pngariciune, a nasterii preme- acesta dect toti mai mult stie ca gresaste,
nire, a nuntelor netocmire, preacurvie si den lucru de pamnt vase pre lesne frnte
27 necuratie. Pentru ca, nchinaciuneacelor si sapate zidind. Ce toti snt mai nebuni 14
nenumite chipuri, a tot raul ncepatura, si si ticalos mai mult dect sufletul pruncului,
28 pricina, si sfrsit iaste. Pentru ca, au vrajmasii norodului Tau, asuprindu-l pre el.
veselindu-se nebunescu, au prorocescu min- Pentru ca si toate chipurile limbilor le-au 15
cinoase, au traiescu cu strmbatate, au cal- socotit dumnazai, la carii nici folosul ochi-
29 ca juramntul curnd. Pentru ca, nadej- lor iaste spre vedeare, nici nasurile spre
duindu la idolii cei fara suflet, rau jurn- tragere de vazduh, nici urechi a auzi, nici
30 du-se, a avea strmbatate nu priimescu. Si deagetele mnilor spre pipaire, si picioarele
amndoao ceale direapte pre dnsii vor cer- 10r-zabavnice spre ncalecare. Pentru 16
ta, caci rau au gndit pentru Dumnezau, ca om au facut pre ei, si cel ce e mprumu-
lund aminte la chipuri fara direptate, si tat de duh au zidit pre ei, ca nici un om
au jurat cu viclesugu, nebagnd n sama poate sa faca dumnezau aseamene lui,
31 curatia. Pentru ca nu putearea celor ce Ce, muritoriu fiind, mort face, cu mni fara 17
jura, ce a celor ce gres ascu judecata cearta de leage, ca mai bun iaste el dect nchina-
pururea calcarea nedireptilor. ciunile lui ceale ce au trait el, iara acealea
niciodinioara. Si la dobitoacele ceale 18
CAP XV mai urte sa nchina, ca, alaturndu-se cu
nebunia, dect cealealalte snt mai reale.
1 I~ ara Tu, Dumnezaul nostru, bun Nici snt bune ct a sa pofti ca vedearea 19
esti si dirept, ndelungu-rabdatoriu vitelor, si au fugit si de a lui Dumnezau
2 I~I si cu mila otcrmuind toate. Pen- lauda si de blagoslovenia Lui.
tru ca, de vom si gresi, ai Tai sn-
tem, stiind taria Ta, si nu vom CAP XVI
gresi, stiindu ca ai Tai ne-am socotit.
3 Pentru ca a sti pre Tine ntreaga direptate entru aceaea dara, ntr-un chip 1
iaste, si a sti taria Ta-radacina nemuririi. s-au muncit vredniceaste si pren
4 Ca nici ne-au nsalat pre noi a oamenilor multimea jganiilor s-au caznit.
cea cu rau mestersug socoteala, nici a celor Pentru care cazna, bine facnd 2
scriitori de umbra truda fara de roada, chip norodului Tau, spre pofta rvnii,
5 ntinat cu schimbate feate, A carora ve- striina .gustare hrana ai gatit prepelite.
deare la cei fara de minte spre ocara vine Ca aceaea poftind hrana, pentru urta groza- 3
si pofteaste a mortului chipu,vedeare fara vie a celor trimise, si cea de treaba pofta
6 de suflare. Iubitorii de reale - si vreadnici sa urasca; iara acestea, preste putin lipsiti
de nadejdi ca aceastea, si ceia ce facu si ceia facndu-se, si de striina gustare vor fi
7 ce poftescu, si cei ce sa nchina. Pentru partas. Ca sa cadea celora ce tiranesc 4
ca si olariul, moale pamnt calcnd, cu nemntuita lipsa a le veni, si acestora nu-
truda zideaste, spre slujba noastra fieste- mai sa li se arate cum vrajmasii lor sa
care; ce dentr-acel lut au zidit si ceale cazniia; Pentru ca, si cnd au venit lor 5
ale celor curate lucruri vase de slujba, groznica mnie a jiganiilor si cu muscarile
si ceale dempotriva, toate aseamene; si. acelor strmbi sarpi sa strica, Nu pna 6
dentr-aceastea amndoao, care iaste trebu- la savrsit au ramas urgia Ta, ce spre do-
inta fiestecaruia judecatoriu e lucrato- jana, spre putin s-au turburat, avnd sveat-
8 riul de lut. Si cel rau ostenitoriu fa- nec mntuirei spre pomenirea poruncii legii
ce dumnezau desart dentr-acelas lut care- Tale; Pentru ca cel ce s-au ntors, nu 7
166 - Biblia, 1688
 lui Solomon
pentru ceaea ce sa vedea sa mntuia, ce pen-
8 tru Tine, Cel al tuturor Mntuitoriu. Si
cu aceasta ai plecat pre vrajmasii nostri, ca
9 Tu esti Cel ce izbavesti den tot raul. Ca
pre aceia, ale lacustelor si ale mustelor
muscari i-au omort, si nu s-au aflat leac
sufletului lor, caci vreadnici era de unele ca
10 aceastea a sa certa. Iara pre fiii Tai nici
dintii otraviti1or balauri i-au biruit, pentru
ca mila Ta n preajma trecu si vindeca pre
Il ei, Pentru ca spre pomenirea cuvintelor
Tale sa mpungea si iute sa mntuia, ca nu,
ntru adnca uitare caznd, neucrotiti vor
12 fi de catra a Ta buna-facere. Pentru ca
nici iarba, nici unsoare i-au vindecat pre ei,
ce al Tau, Doamne, cuvnt, cel ce toate le
13 vindeca. Pentru ca Tu a vietii si a mor-
tii biruinta ai,si pogori la portile iadului si
14 sui. Si omul ucide cu rautatea lui si, ie-
sind duhul, nu se ntoarce, nici mai ntoarna
15 sufletul carele s-au luat. Iara de mna Ta
16 a fugi preste putinta iaste. Pentru ca pa-
gnii, lepadndu-se a Te sti pre Tine, cu vr-
tutea bratului Tau s-au batut, cu ploi
streine, si cu grindine, si cu ploi gonindu-se
17 nencetat, si cu foc topindu-se. Pentru ca,
cea mai minunata: n apa ceaea ce toate le
stinge, mai mult ispraviia focul, pentru ca
18 ajutoare iaste lumea direptatilor. Ca,
cteodata sa mblnziia para focului, ca sa
nu mistuiasca ceale deasupra necuratilor
trimise vite, ce ei, vaznd, sa caute ca cu a
19 lui Dumnezau judecata sa gonesc. Iara
cteodata, si ntre mijlocul apei mai mult
dect pute area focului arde, ca sa strice
20 roadele pamntului celui nedirept. Pen-
tru care ,cu hrana ngereasca ai hranit pre
norodul Tau, si pine gata ai trimis lor den
ceriu, fara osteneala, avnd toata dulceata
21 si spre toata placuta gustare. Pentru ca
statul Tau, dulceata Ta catra fii au aratat,
iara spre pohta celui ce o mnca, slujind
22 cine spre ce vrea, sa premeniia. Si zapa-
da si gheata rabda focul si nu sa topiia, ca
sa cOhoasca ca pre ale vrajmasilor roade
au stricat focul, arznd n grindina si n ploi nlauntru fiind, mai mica e asteptarea, mai
23 stralucind; Si acesta iaras, focul, ca sa
sa hraneasca direptii, s-au uitat putearea
24 lui, .Pentru ca zidirea Tie, Celuia ce o ai
facut, slujind, sa tinde spre munca asupra
celor nedirepti, si slobozeaste spre facere
de bine pentru ceia ce la Tine nadejduiesc.
25 Pentru aceaea si atuncea, spre toate mutn-
du-se, la cel de toate hranitoriu al Tau dam
slujeaste, catra vrearea celor ce sa roaga,
26 Pentru ca sa nveate fiii Tai, pre carii ai
iubit, Doamne, ca nu facerile roadelor
hranesc pre om, ce graiul Tau pre cei ce cred
27 Tie i fereaste. Ca cel ce de foc nu sa stri-
ca, fiestecum de nemica, de raza a soarelu~
661
ncalzindu-se, sa topiia. Pentru ca cunos- 28
cut sa fie ca trebuie a ajunge soarele spre
multimita Ta si catra rasaritul luminii sa
sa roage Tie. Pentru ca nadeajdea celui 29
nemultamitoriu ca o bruma de iarna sa va
topi si va cura ca o apa de nici o treaba.
CAP XVII
entru ca mari snt judeca tile Tale 1
si cu nevoie povestite, pentru
aceaea sufletele ceale necertate
s-au ratacit; Pentru ca, soco- 2
tind sa asupreasca limba sfnta,
cel fara de leage-legatii ntunearecului,
carei si noptii cei lungi s-au legat, nchizn-
du-se cu acoperamnturi-pribeagi zacea
cei veacinice mai nainte-conostinte. Pen- 3
tru ca, gndind a amagi pren ceale ascunse
pacate, cu neluminos al uitarii acoperemnt
s-au rasipit, nspaimndu-se cugroaza, si cu
naluciri turburndu-se. Pentru ca nici fun- 4
dul cel ascuns ce tinea pre ei i paziia fara
frica, ce sunete darmnd pre ei, mprejur
rasuna, si naluciri posomorte la obrazele
ceale fara de rs sa iviia. Si nici o puteare a 5
focului biruia sa lumineaze, nici ale stealelor .
stralucitele vapai ngaduia a lumina pre za-
bavnica aceaea noapte, Ce sa vedea la ei nu- 6
mai foc grabnic, plin de frica, si, sparindu-se
de acea vedeare ce nu sa vedea, socotiia mai
reale ceale ce sa vad. Si batjocurile mes- 7
tesugului vrajitoresc zacea, si simetiei cei
preste ntelepciune era mustrare cu bat-
jocura. Pentru ca ceia ce sa fagaduiesc 8
a goni nfricosarile si turburarile sufletului
bolnav, acestea teamere plina de rs boliia.
Pentru ca, de nu-i nfricosa pre ei nemica 9
lucru turburatoriu, cu a jiganiilor treacere
si cu suieraturile celor tritoare fiind buh-
niti, periia plini de frica, si de cel de necai-
rea fugit vazduh sa lepada a-l vedea. Pen- 10
tru ca fricos lucru e cnd singuras rautatea
marturiseaste, vinuindu-se; Si pururea 11
au luat ceale reale, tiindu-se cu stiinta,
Pentru ca nemica nu iaste frica, fara de nu- 12
mai dare celor den cuget ajutoriri. Si, 13
mult socoteaste necunostinta vinii ceiia ce
da munca. Iara aceia carii n cea neputin- 14
cioasa adevarata noapte, care si den fundu-
rile neputinciosului iadu au venit tot acelas
somnu dormindu, De o parte cu minu- 15
nele nalucirelor sa goniia, si de alta parte
cua sufletului dare sa slabiia, pentru ca
fara de veaste lor si fara de nadeajde frica
le-au venit. Si dupa aceasta oricarele 16
era acolo, caznd sa paziia la cea fara
de fier temnita nchizndu-se. Ca au plu- 17
gariu de era nestine, au pastoriu, sau den
cei de la pustiire lucratori de trude, apucn-
du-se mai nainte de cea cu greu suferinta,
nevoie astepta, Pentru ca cu un lantu 18
de-ntunearec toti s-au legat. Ori duh 19
 lui Solomon
pentru ceaea ce sa vedea sa mntuia, ce pen-
8 tru Tine, Cel al tuturor Mntuitoriu. Si
cu aceasta ai plecat pre vrajmasii nostri, ca
9 Tu esti Cel ce izbavesti den tot raul. Ca
pre aceia, ale lacustelor si ale mustelor
muscari i-au omort, si nu s-au aflat leac
sufletului lor, caci vreadnici era de unele ca
10 aceastea a sa certa. Iara pre fiii Tai nici
dintii otravitilor balauri i-au biruit, pentru
ca mila Ta n preajma trecu si vindeca pre
11 ei, Pentru ca spre pomenirea cuvintelor
Tale sa mpungea si iute sa mntuia, ca nu,
ntru adnca uitare caznd, neucrotiti vor
12 fi de catra a Ta buna-facere. Pentru ca
nici iarba, nici unsoare i-au vindecat pre ei,
ce al Tau, Doamne, cuvnt, cel ce toate le
13 vindeca. Pentru ca Tu a vietii si a mor-
tii biruinta ai,si pogori la portile iadului si
14 sui. Si omul ucide cu rautatea lui si, ie-
sind duhul, nu se ntoarce, nici mai ntoarna
15 sufletul carele s-au luat. Iara de mna Ta
16 a fugi preste putinta iaste. Pentru ca pa-
gnii, lepadndu-se a Te sti pre Tine, cu vr-
tutea bratului Tau s-au batut, cu ploi
streine, si cu grindine, si cu ploi gonindu-se
17 nencetat, si cu foc topindu-se. Pentru ca,
cea mai minunata: n apa ceaea ce toate le
stinge, mai mult ispraviia focul, pentru ca
18 ajutoare iaste lumea direptatilor. Ca,
cteodata sa mblnziia para focului, ca sa
nu mistuiasca ceale deasupra necuratilor
trimise vite, ce ei, vaznd, sa caute ca cu a
19 lui Dumnezau judecata sa gonesc. Iara
cteodata, si ntre mijlocul apei mai mult
dect putearea focului arde, ca sa strice
20 roadele pamntului celui nedirept. Pen-
tru care ,cu hrana ngereasca ai hranit pre
norodul Tau, si pine gata ai trimis lor den
ceriu, fara osteneala, avnd toata dulceata
21 si spre toata placuta gustare. Pentru ca
statul Tau, dulceata Ta catra fii au aratat,
iara spre pohta celui ce o mnca, slujind
22 cine spre ce vrea, sa premeniia. Si zapa-
da si gheata rabda focul si nu sa topiia, ca
sa cohoasca ca pre ale vrajmasilor roade
au stricat focul, arznd n grindina si n ploi nlauntru fiind, mai mica e asteptarea, mai
23 stralucind; Si acesta iaras, focul, ca sa
sa hraneasca direptii, s-au uitat putearea
24 lui, .Pentru ca zidirea Tie, Celuia ce o ai
facut, slujind, sa tinde spre munca asupra
celor nedirepti, si slobozeaste spre facere
de bine pentru ceia ce la Tine nadejduiesc.
25 Pentru aceaea si atuncea, spre toate mutn-
du-se, la cel de toate hranitoriu al Tau dam
slujeaste, catra vrearea celor ce sa roaga,
26 Pentru ca sa nveate fiii Tai, pre carii ai
iubit, Doamne, ca nu facerile roadelor
hranesc pre om, ce graiul Tau pre cei ce cred
27 Tie i fereaste. Ca cel ce de foc nu sa stri-
ca, fiestecum de nemica, de raza a soarelu~
661
ncalzindu-se, sa topiia. Pentru ca cunos- 28
cut sa fie ca trebuie a ajunge soarele spre
multimita Ta si catra rasaritul luminii sa
sa roage Tie. Pentru ca nadeajdea celui 29
nemultamitoriu ca o bruma de iarna sa va
topi si va cura ca o apa de nici o treaba.
CAP XVII
entru ca mari snt judecatile Tale 1
si cu nevoie povestite, pentru
aceaea sufletele ceale necertate
s-au ratacit; Pentru ca, soco- 2
tind sa asupreasca limba sfnta,
cei fara de leage-Iegatii ntunearecului,
carei si noptii cei lungi s-au legat, nchizn-
du-se cu acoperamnturi-pribeagi zacea
cei veacinice mai nainte-conostinte. Pen- 3
tru ca, gndind a amagi pren ceale ascunse
pacate, cu neluminos al uitarii acoperemnt
s-au rasipit, nspaimndu-se cu groaza, si cu
naluciri turburindu-se. Pentru ca nici fun- 4
dul cel ascuns ce tinea pre ei i paziia fara
frica, ce sunete darmnd pre ei, mprejur
raSUna, si naluciri posomorte la obrazele
ceale fara de rs sa iviia. Si nici o puteare a 5
focului biruia sa lumineaze, nici ale stealelor
stralucitele vapai ngaduia a lumina pre za-
bavnica aceaea noapte, Ce sa vedea la ei nu- 6
mai foc grabnic, plin de frica, si, sparindu-se
de acea vedeare ce nu sa vedea, socotiia mai
reale ceale ce sa vad. Si batjocurile mes- 7
tesugului vrajitoresc zacea, si simetiei cei
preste ntelepciune era mustrare cu bat-
jocura. Pentru ca ceia ce sa fagaduiesc 8
a goni nfricosarile si turburarile sufletului
bolnav, acestea teamere plina de rs boliia.
Pentru ca, de nu-i nfricosa pre ei nemica 9
lucru turburatoriu, cu a jiganiilor treacere
si cu suieraturile celor tritoare fiind buh-
niti, periia plini de frica, si de cel de necai-
rea fugit vazduh sa lepada a-l vedea. Pen- 10
tru ca fricos lucru e cind singuras rautatea
marturiseaste, vinuindu-se; Si pururea 11
au luat ceale reale, tiindu-se cu stiinta,
Pentru ca nemica nu iaste frica, fara de nu- 12
mai dare celor den cuget ajutoriri. Si, 13
mult socoteaste necunostinta vinii ceiia ce
da munca. Iara aceia carii n cea neputin- 14
cioasa adevarata noapte, care si den fundu-
rile neputinciosului iadu au venit tot acelas
somnu dormindu, De o parte cu minu- 15
nele nalucirelor sa goniia, si de alta parte
cu a sufletului dare sa slabiia, pentru ca
fara de veaste lor si fara de nadeajde frica
le-au venit. Si dupa aceasta oricarele 16
era acolo, caznd sa paziia la cea fara
de fier temnita nchizndu-se. Ca au plu- 17
gariu de era nestine, au pastoriu, sau den
cei de la pustiire lucratori de trude, apucn-
du-se mai nainte de cea cu greu suferinta,
nevoie astepta, Pentru ca cu un lantu 18
de-ntunearec toti s-au legat. Ori duh 19
 662 ntelepciunea
suiernd, au glasul pasarilor cel cu bun vier-
su de pre ramurile ceale dease, sau repezis
de apa mergnd cu sila, sau lovitura cum-
plita de pietri surpate, cea nevazuta alerga-
re a dobitoacelor celor ce salta, au glasul
cumplitelor hiara celor ce racnesc i-au facut
de au lesinat, au ceaea ce spre sine sa frnge
dcn vale a muntilor rasunare, deznodata de
20 frica. Pentru ca toata lumea cu luminata
lumina lumina si cu nempiedecate lucruri
21 sa tinea, Si numai la aceia sa ntinse
noapte grea, chipul ntunearecului celui ce
va sa-j priimeasca pre ei, si lor s era mai
. grei dect ntunearecul.
CAP XVIII
1 I~~~I i la cuviosii Tai mare lumina era,
al carora glasul auzind si chipul
2 !~ ..I nevazndu-l, Caci dara si aceia
au patimit, fericiia; si caci nu va-
tama, fiindu mai nainte napastu-
iti, multemesc si,pentru ca sa sa petreaca,
3 sa ruga. Pentru care, stlpu de foc arza-
toriu, pova tuitoriu cei necunoscute calato-
rii, si soare fara de stricaciune ai dat aceii
4 nstriinari iubitoare de cinste. Pentru ca
vreadnici era aceia a se lipsi de lumina si a
sa pazi ntru-ntunearec ceia ce prea nchisi
au pazit pre fiii Tai, pren carii vrea cea ne-
stricata a legii lumina veacului sa sa dea.
5 Svatuindu-se ei sa omoara pruncii celor cu-
vios, si un fiiu puindu-se si mntuindu-se,
spre dovedeala ai luat cea de fii multime
a lor si totdeodata i-ai pierdut n apa tare.
6 Aceaea noapte s-au cunoscut mai nainte la
parintii nostri ca,-cu ntemeiare stiind
juramnturile, ntru caTe s-au ncredintat-
7 sa vor veseli. Si sa priimi de catra naro-
dul Tau mntuirea direptilor si a vrajmasi-
8 lor pierzare. Pentru ca, n ce chip ai certat
pre cei mpotrivnici, cu aceaea, pre noi che-
9 mnd, ne-ai marit. Pentru ca pre ascuns
jrtvuia preacuviosii fiii bunata tilor si
leagea dumnezeirei ntr-un gndu au pus,
aseamene acestora, si bunatatilor si primej-
diHor sa fie partas svintii, parintii dara
10 cntnd nainte laude. Si n preajma ra- scos, pre acestea ca pre niste fugari i goniia.
suna netocmita strigare vrajmasilor si cu
11 jale sa purta copiii plngnd. Si cu cer-
tare robul cu stapnul certndu-se, si cel
den gloata cu mparatul unele patimind,
12 Si cu toti dempreuna, toti cu un nume
de moarte, avea morti nenumarati, ca nici
n groapa nu era destui cei vii, de vreame
ce, ntr-o Clipeala, cea mai cinstita facere
13 a lor sa strica. Pentru ca toate necre-
zndu-Ie, pentru farmecaturi, pre peirea
celor dentiu nascuti, marturisira narod-
14 fiiu lui Dumnezeu' a fi. Pentru ca
lina taceare cuprinznd toate si noap-
tea si cu a ei srguiala mijlocind, Atotpu- 15
tearnicul Tau cuvnt den ceriu, den scaunele
mparatesti, cumplit razboinic la mijlocul
celui pierdut pamnt au sarit, Sabie ascu- 16
tita, nefa tarnica Ta porunca purtnd; si
stnd, mplu toate de moarte, si de ceriu sa
atingea si sta pre pamnt. Atuncea ndata, 17
nalucirile viselor groznic i turburara pre ei,
si nfricosari statura asupra lor nadejduite.
Si altul, aiurilea lepadndu-se, jumatate 18
mort, arata pentru care vina muriia. Pen- 19
tru ca visele turburndu-i pre ei, aceasta
au vestit mai nainte, ca sa nu piara nestiind
pentru ce patimesc rau. Si s-au atins si 20
de direptii ispita mortii, si darmare n
pustiiu s-au facut multimei; ce nu ntru
mult ramase urgia. Pentru ca grabind 21
barbatul nevinovat au dat razboiu denainte,
arma slujbei lui-ruga,si a tamiei curatenie
aducnd, statu mpotriva mniei si sfrsit
puse primejdiei, aratnd ca robul Tau iaste.
Si birui gloata nu cu vrtutea trupului, nu 22
cu a armelor lucrare, ce cu cuvntul pre Cel
ce munciia l supuse,juramnturile parinti-
lor si fagaduintele pomenind. Pentru ca, 23
fiind gramada de morti cazu ti unii preste
altii, la mijloc stnd J taie urgia si despica
calea cea de catra cei vii. Pentru ca n 24
vesmint pna n picioare era toata podoaba,
si a parintilor marire - pre sapatura de
piatra, cu patru rnduri; si marimea Ta-
preste stema capului lui. La aceastea 25
veni cel ce pierdea, si de aceastea sa spamn-
tara, pentru ca era numai sngura ispita
urgiei destula.
CAP XIX
ara celor pagni pna la savrsit 1
nemilostiva mnie le statu asupra,
Pentru ca stiia mai nainte ale lor 2
si ceale viitoare, caci ei, ntorcn-
du-sa ca sa-i sloboaza si cu srguiala
petrecnd pre ei, sa-i goneasca, caindu-se.
Pentru ca, nca n mna avnd plnsurile si 3
plngnd la mormnturile mortilor, alt gnd
nebunesc au tras si, pre carii rugndu-i i-au
Pentru ca-i tragea pre ei cea vreadnica nevoie 4
spre acest savrsit, si celor ce s-au ntmplat
nepomenire au pus, ca sa plineasca cazna
cea ce lipsiia den muncile lor Si norodul 5.
Tau minunata calatorie sa ispiteasca, iara
aceia streina moarte sa afle. Pentru ca 6
toata zidirea, ntru al sau fealiu, iaras de
sus sa nchipuia, slujind la ale Tale porunci,
ca ai Tai fii sa sa pazeasca nevatamati:
Norul umbriia tabara; si den apa cea ce au 7
fost mai nainte uscatului pamnt izbucnire
sa vazu; den Marea Rosie, cale nempiedeca-
 663
ta si cmp cu pajeste, den fortuna silnica;
8 Pren care toata limba trecu, cei ce cu fi Ta
mna sa acoperira, vaznd minunate miuuni.
9 Ca, ca caii s-au pascut si ca miei au saltat,
laudnd pre Tine, Doamne, pre Cel ce i-ai
10 mntuit pre ei. Pentru ca-s aducea amin-
te nca de ceale den nememicia lor, cum,
n loc de nasterea vitelor, scosease pamntul
musite si, n loc de pesti, izbucni rul mul-
11 time de broaste. Si la cea de apoi vazura
12 si noao nastere de pasari, Caci, cu pohta
aducndu-se mai nainte, cersut-au mncari
de desfatare, pentru ca spre mngiare s-au
suit lor de la mare prepelite; si caznele la
13 cei pacatosi venira, Nu afara den seam-
nele ce s-au facut cu sila trasnetelor, pentru
ca cu direptate patimiia cu rauta tile lor,
pentru ca si mai grea urre de streini mes-
tersugira, pentru ca ceia, pre cei ce nu stiia,
nu-i priimiia, fiind de fata, iara acestea pre
14 facatorii de bine streini i supunea. Si
nu numai, ce nca si au ce socoteala va fi
lor, de vreame ce cu pizma priimiia pre cei
15 streini, Iara cei ce primiia cu praznice
pre cei ce au fost partas la ale lor direpta ti,
16 cu cumplite dureri au chinuit. Si s-au
ranit si cu nevedearea, precum aceia la
usile direptului, cnd cu nesfrsit ntunearec
sa cuprindea, fiestecarele iesirea usilor lui
17 cerca. Pentru ca, pren sine stihiile mpreu-
nndu-se, precum strunele la un canon
schimba numele cntecului, ramind pururea
cu glas, care iaste a nchipui cu amaruntul
18 den vedearea celor ce s-au facut. Pentru
ca ceale ce era ale uscatului spre ceale de
apa sa premeniia, si ceale plutite sa muta
19 pre pamnt. Focul au putut n apa, peste
putearea sa, si apa stingatoarea ei puteare
20 uita. Vapaile, de alta parte, n-au veste-
jit trupurile vitelor celor pre lesne strica-
toare, care umbla mpreuna, nici topit, pre
lesne topit, n chipul ghetii, fealiul acei
21 dumnezaiesti hrane. Pentru ca, ntru
toate, Doamne, ai marit narodul Tau
si l-ai slavit si nu l-ai trecut cu
vedearea, n toata vreamea,
n tot locul stnd de
fata lnga el.