Buna dimineata la Mos Ajun

In seara de 23 spre 24 Decemvrie, dupa miezul noptii si pana la ziua, se obisnueste, prin unele parti din
Ardeal si Tara-Romaneasca, sa mearga cetele de copii, alcatuite din doi, trei, patru, si cate odata si mai
multi insi, din casa in casa, cu colinda, mos-ajunul, buna-dimineata, colindisul, sau buna dimineata la
mos-ajun. Prin judetul Muscel se zice ca umbla cu colindetele.

Prin unele parti din judetul Prahova, aceasta se face in seara de 22 Decemvrie: "Copiii de la etatea de
sapte pana la treisprezece ani se intrunesc la unul din hanurile mari ale comunei, cam de obiceiu in unul
din acelea unde se face hora. Aci da fiecare cate 5, 10, 15 bani, dupa putere si fac o suma, pe care o dau
carciumarului, ca sa le dea lautarii, sa le cante si ei sa joace.

In aceasta sara nu vine nimeni la han, numai copiii. Petrecerea lor tine pana la 12 sau 1 noaptea, cand se
impart in grupuri cate 5 sau 6, sub conducerea unuia mai mare dintre ei. Pleaca toti in toate partile,
strigand pe la ferestrele locuitorilor : - Buna dimineata la mos-ajun!

Stapanul casei iese si le da covrigi, mere, nuci sau colindele, cari sunt singura rasplata a umbletului lor".

In mod obisnuit, copiii au traistute sau sacui in gat sau bete in mana, pentru ca sa se apere de cani si sa se
sprijine la alunecusuri. Prin Banat si prin unele parti din Ardeal, copiii cari merg cu colindul, se numesc
piterei sau pitarai; impartiti pe cete sub conducerea unui vatav de ceata, ei umbla prin sat de la casa la
casa, poftind ziua lui Ajun cu adausul: "ca-i mai buna a lui Craciun." Pitereii pot umbla slobozi prin casele
oamenilor, caci dupa credinta poporului ei sunt purtatori de noroc si fericire. De cum intra in vreo casa, e
datina ca pitereii sa scormone focul din vatra cu betele ce poarta in mani si cari se numesc colinde.

Prin Muntii Apuseni, in zorii zilei de Ajun, copiii de la 12 la 14 ani, formati in cete de la 5 la 40 de insi,
pornesc in strigari a colinda pe la case. Intrand ei zic, in rotacismul lor :
- Bur ajurul lui Craciur ! iar iesind :
- Noi iesim, Dumnezeu intra !

Prin unele parti din judetul Gorj, mamele pun copiilor in sacui, la pornire, nuci si mere, pe care copiii in
parte le mananca, iar ramasita o pastreaza, caci aceste nuci si mere purtate de colindatori, descantandu-le
si dandu-le sa le manance femeile cari nu fac copii, se crede ca vor naste nu dupa multi ani.

Aceste nuci si mere, precum si colacii pe cari copiii ii strang in aceasta noapte, se dau vacilor spre a fata
vitei multi, - cat de multi sunt si pitaraii, - nume ce-l poarta atat copiii cat si colacii pe cari cetasii ii
dobandesc in schimbul urarii lor.

De la acest nume, si aceasta datina a umblatului se numeste "in pitarai", iar ajunul Craciunului mai poarta
si numele de "in ziua de pitarai".

Prin judetul Muscel, in noaptea de catre Ajun, tineretul se aduna la o casa, baga lautari sau canta unul din
fluier si aici se pun pe sbereguiala si petrecere pana la miezul noptii, cand pornesc spre capul satului,
de unde iau casele de-a randul strigand : - Buna dimineata la mos-ajun!

Gazda le da colindeti: covrigi, colacei, poame, iar cate odata si cate un paharel de vin. Unii gospodari ii
baga in casa si ii pun sa scociorasca cu ciomegile in foc, ca sa aiba noroc la clostele cu pui. Dupa aceasta
striga de trei ori "Buna dimineata la Ajun".

Dimineata si ziua umbla cu colindisul copii mai marunti.

Prin unele parti din Oltenia, copiii isi mai fac si un steag alcatuit dintr-o prajina lunga, impestritata la fum,
in varful careia leaga o basma, doua sau trei, cari au un ban de argint, cateva fire de busuioc si putina
tamaie, inchipuind darurile pe cari magii le-au adus la ieslele in cari s-a nascut Mantuitorul.

La fiecare casa, urarea este aceasta:

- Buna dimineata la mos-ajun!
Ca-i intr-un ceas bun!

In acest timp, unul din casa iese afara cu o farfurie pe care sunt graunte de grau, fasole si porumb, din
cari colindatorii luand cate putin, arunca prin casa; aruncand cu grauntele, pe rand, in sus ureaza astfel :

Graul atat, Manusele

Spicul atat, Cat matusele !
Pita cat masa, Ce-i afara, sa izvorasca,
Fuioarele Stapanii sa stapaneasca
Cat rastitoarele. Sanatosi .

Prin unele parti din Tara-Romaneasca, urarea cantata este aceasta:

Buna dimineata la mos-ajun, sau : sau :
Ne dati
Ori nu ne dati? Buna dimineata la mos-ajun, Buna dimineata,
Buna dimineata la mos Craciun, Dati-ne colindeata!
Ne dati, ne dati, ori nu ne dati? Buna dimineata la mos ajun,
Ne dati, ne dati, ori nu ne dati ? Dati-ne un colac bun.

Prin jud. Ialomita, pe-alocuri, in loc de "Buna dimineata la mos-ajun, colindatorii, prescurtand, zic:

Neatalus,
Neatalus,
Ne dai, lele, ne dai?

Mai demult, tot prin aceasta parte, spun batranii ca se zicea si:

Ma chitii,
Ma chitii
Dupa sac,
Da-mi, babo, colacul
Si bornacul,
Sa ma duc la alta casa
Unde-i fata mai frumoasa !

dupa care iesea gazda si dadea colindatorilor nuci, bornaci, - un fel de colaci mici, covrigi ori bani.
Prin satele bulgaresti din Ialomita, locuite in intregime sau numai in parte de bulgari, copiii umbla cu
"Buna dimineata" in ziua de ajun, de indata ce trece soarele de amiaza, si pana seara, strigand cat pot mai
tare :

Hota'n bota coladele,

Dai, babo, cravaicele,

dupa care primesc de la gazda nuci ori colaci, facuti in acest scop".

Prin Banat, feciorandrii colindatori, ajungand inaintea casei, canta in cor :

Buna ziua lui ajun,

Ca-i mai buna a lui Craciun!
Cati miei,
Cati purcei,
Fug copiii dupa ei.
Carnati,
Carnati,
Iesi, gazda, de ne dati.
Lopocita,
Lopocita,
Iesi, gazda ca ni-s d'o vita.
Covrig,
Covrig,
Iesi, gazda, ca ni-i frig!

Dupa ce primesc carnati, slanina sau bani, colindatorii mai striga :

Cata trestie la gazda pra casa,

Atatia gologani pra masa !
Si apoi pleaca de-acolo .

Prin partile de miazanoapte ale Olteniei, copiii se scoala cu noaptea-n cap "si se duc la biserica, unde bat
toaca toti cei cari stiu sa o manuiasca mai bine, si o bat si striga-n gura mare :

Ha, ha, haaa! Buna ziua lui mos-ajun, Ca-i mai buna a lui Craciun, Dimineata intr-un ceas bun, C-un
carnat si-un colac bun !

Cand se vede ca s-a strans tot satul, adica copiii de la cinci ani, pana la flacaii si fetele de optsprezece ani,
se alege un vatav, care se cheama vatrai. Se cheama "vatrai", fiindca el intra intaiu in casa omului si
bodicaie cu colinda in foc, unde gaseste cate un dovlete, - bostan, - il ia si da la tovarasii lui ceilalti, cari
au grija sa nu se certe pitaraii.

Cand pitaraii au venit la casa omului, omul ii baga in curte pe toti si scoate o cotovaica, - coaja de
dovleac, - cu seminte de canepa, in, porumb, grau, seminte de dovleac si i le da vatraiului. Vatraiul ia cu
mana, arunca in toate partile, pe casa, pimniti si zice :

Sa creasca.
Sa immulteasca,
La multi ani ea sa infloreasca !
Cate cuie pe casa,
Atatia galbeni pe masa,
La anul si la multi ani!

Atunci omul iese cu desagii si le da la toti pe rand pitarai. Pitaraii primesc: covrigi, simigi, boabe fierte,
pere, mere, coliva, tuica fiarta, vin si altele.

Si asa [se urmeaza] pana seara, cand toti pitaraii vin rebegiti de frig acasa, dar veseli ca vin cu sacul plin".

Prin unele parti, colindetele se mai numesc si bolindete, framantandu-se si cocandu-se in noaptea
Ajunului.

Prin unele parti de jos ale Olteniei se pare ca datina de a umbla cu mos-ajunul in dimineata Ajunului, s-a
contopit cu o alta datina care se practica mai demult in chip de sine statator, care se numea "in colindeti".
Astazi, prin aceste parti, cererea colindetilor se face la fereasta si daca gazda primeste cardul de
colindatori, acestia intra in casa si zic :

Buna dimineata la mos-ajun.

Buna dimineata la mos-ajun,
Buna dimineata la mos-ajun! Boi, vaci,
Cai, oi si porci,
Sanatate,
Bogaiate,
Ca-i mai buna decat toate,

sau aceasta uratura mai lunga, avand in cuprins adause parti din colindele obisnuite:
Buna dimineata la mos-ajun, Sculati, sculati, sculati,
Buna dimineata la mos Craciun! De va-mbracati,
Ne dati, ne dati, ori nu ne dati! Caci lumina, iat-o, vine.
Iar acum, boierii bogati, Sa va mai cantam odata
De la noi acum aflati Pentru ziua luminoasa;
Ca s-a nascut Mantuitor in palatul boilor Ne dati, ne dati,
Erou eroilor (sic) Ori nu ne dati !
De maica-sa insotit
Iisus Hristos cormancit.

Stapana casei, punand colindatorii la rand, le da la fiecare "cate un colindete care e mai gheros".
Daca cei din casa nu raspund, colindatorii adauga :

Maracine la fereasta,
Inima sa te loveasca,
Cu copii si cu nevasta
sau alte cuvinte de ocara.

Tudor Pamfile