Romnia

Ministerul Educaiei Naionale

UNIVERSITATEA DUNREA DE JOS DIN GALAI
Facultatea transfrontalier de tiine umanistice economice i
inginereti

REFERAT
Tema: Concepiile despre educaie fizic n
perioada renaterii

A efectuat: Mortean Vladimir,gr.2

Coordonator tiinific:Budeivici Puiu Anatolie

Chiinu 2017
 Cuprins :
1. Introducere

2. Educaia fizica n Italia

3. Educaia fizic n Germania

4. Educaia fizic n Anglia

5. Educaia fizic n Frana

6. Concluzie

7. Bibliografie
 1. Introducere

Revolutia spirituala care a nceput n Italia pe la mijlocul sec. al XIV-lea exinzandu-se

apoi n celelalte tari din Europa centrala si de vest, a nsemnat o schimbare completa a gandirii, a
conceptiilor despre lume, om si viata si s-a manifestat n toate domeniile culturii: literatura,
filosofie, arta, stiinta, educaie. Renasterea a nsemnat o eliberare spirituala din disciplina rigida a
catolicismului medieval. Oamenii care cateva secole au trait adanciti n lumea conventionala a
misticii crestine, au nceput sa se regaseasca pe ei nsisi, au deschis ochii asupra frumusetilor
naturii si vietii. Se poate spune ca odata cu Renasterea viata si-a reluat cursul ei firesc. Oamenii
putea sa se bucure din nou de viata, sa admire si sa pretuiasca frumosul, sa aspire spre
perfectiune.
Curentul filosofic care a dominat perioada Renasterii a fost "umanismul". n timpul acestei
periade, oamenii de cultura au redescoperit valorile materiale si mai ales spirituale ale
antichitatii. Cercetatorii s-au adancit n studiul lumii antice si al conceptiilor vechilor greci si
romani despre viata, despre modul n care acestia se ngrijeau de corpul si spiritul lor. n locul
idealurilor transcedentale sunt reluate conceptiile conform carora personalitatea umana trebuie
ngrijita si cultivata sub toate aspectele ei fizice, spirituale si morale.

Pedagogii, scriitorii sau alti ganditori umanisti din Italia, Spania, Franta, Germania si Anglia au
imprimat un nou scop al educatiei: formarea omului complet. Este adevarat ca din cauza
structurii sociale a timpului educatia era limitata la clasele de sus ale societatii. Pe de alta parte,
lipsa unei organizari scolare moderne, limita eforturile pedagogilor umanisti la aspecte mai ales
teoretice: ideile lor sunt exprimate n lucrari cu caracter divers, dar sunt prea putin aplicate n
practica. Doar sporadic, cativa educatori straluciti au ncercat sa-si puna realmente ideile n
aplicare, n procesul de educatie al unor copii din familii princiare sau nobiliare, a caror educatie
le era ncredintata.

Desi s-au limitat la aspecte teoretice, activitatea pedagogilor umanisti a avut meritul de a fi
readus educatia fizica printre preocuparile educatiei generale. n acelasi timp ei au reusit sa
dezvolte idei valoroase legate de scopurile, necesitatea si foloasele exercitiilor fizice, privite n
cadrul unui sistem de formare a personalitatii umane complete.
2.Educaia fizica n Italia
ITALIA: Pietro Paolo Vergerio (1349-1428), n lucrarea sa "Despre moravurile nobililor si
studiul stiintelor frumoase" si expune principiile despre educatie afirmand "Cine poseda un
spirit clar si un corp puternic, trebuie sa se ngrijeasca de amandoua". n opinia sa, o educatie
adevarata consta n alternarea activitatii stintifice cu exercitiile fizice. El era adeptul unor
exercitii care dezvolta forta fizica: jocurile cu mingea, vanatoarea, pescuitul, iar pentru cei care
le gasesc pe acestea prea dificile, recomanda mersul pe jos.

Mafeo Vegio (1406-1458), autor al unui tratat pedagogic, recomanda exercitiile militare
tuturor tinerilor si le considera obligatorii pentru aceia care doreau sa se dedice unor cariere
militare. n opinia lui, scopul exercitiilor fizice trebuia sa fie favorizarea unei bune dezvoltari
fizice si o sanatate cat mai buna, nu de a forma atleti. n acest scop ele trebuie deprinse treptat,
pentru a nu obosi copiii nca nedezvoltati. A fost preocupat m mod deosebit de efectul
exercitiilor fizice asupra tinutei estetice a corpului.

Aenea Sylvio Piccolomini (1405-1464) a scris un tratat de educatie pentru tanarul rege
al Ungariei si Boemiei, Ladislau, al carui educator a fost. El subliniaza importanta exercitiilor
fizice pentru formarea unei tinute frumoase si mai ales pentru pregatirea de razboi. Piccolomini a
ajuns papa (Pius al II-lea), continuand si din aceasta pozitie sa recomande principilor italieni
practicarea consecventa a scrimei, ca exercitiu fizic indispensabil formarii unor bune capacitati
militare.

Vittorino di Rambaldoni da Feltre (1378-1446) a fost elevul lui Vergerio la

Universitatea din Padova, unde si-a nceput cariera pedagogica. Din anul 1442 a devenit
educatorul copiilor ducelui din Mantova. n aceasta calitate a reusit sa creeze o institutie si chiar
un sistem de educatie care l-au consacrat ca pe unul dintre marii precursori ai renasterii educatiei
fizice scolare.
 El a organizat ntr-un pavilion din gradina palatului ducal din Mantova un institut de
educatie pentru copiii din familia ducala, n care au fost primiti un numar nsemnat de copii atat
din familii nobile cat si din cele mai sarace, care erau ntretinuti pe seama familiilor celor bogati.
Institutia se numea "Casa Giocosa" iar programul de educatie era n asa fel conceput ncat sa
asigure o "scoala perfecta" dupa conceptiile lui. Instruirea oferita copiilor era cea clasica,
predominau limba latina, filosofia, retorica. Excesul unei educatii intelectuale era compensat
printr-o ngrijita educatie morala si religioasa, si ceea ce constituia o inovatie ndrazneata a
timpului sau, prin educatie fizica. Exercitiile fizice care se practicau la Casa Giocosa erau dintre
cele mai variate: alergari, not si pescuit, calarie, lupta, jocuri cu mingea, aruncarea lancii, tirul
cu arcul si arbaleta, dansul, jocuri de razboi asemanatoare cu turnirul cavaleresc. Dupa modelul
antic grecesc, era cultivata si muzica vocala si instrumentala.

Ludovic de Vives (1492- 1540), spaniol din Valencia, a trait n Belgia, apoi la Paris si
n Anglia, la Oxford unde s-a ocupat de educatia fiicei regelui Henric al VIII-lea, Maria. Discipol
la educatiei scolastice la nceputul activitatii sale, a devenit un umanist respectat. Sistemul sau de
educatie l-a expus n principala sa opera "De tradensis disciplinis". Vives era adeptul unei
educatii echilibrate din care exercitiile fizice nu trebuie sa lipseasca, fiind considerate deosebit de
importante pentru pastrarea sanatatii, dezvoltarea fizicului si realizarea echilibrului sufletesc. n
opinia sa lectiile trebuie alternate cu jocuri si plimbari. Exercitiile fizice nu trebuie sa aiba un
caracter militar ci unul scolar. Jocurile elevilor trebuie sa se desfasoare sub supravegherea unui
adult, pentru a degenera, iar scolile trebuie sa aiba locuri special amenajate pentru ca exercitiile
fizice sa se poata face pe orice vreme.

Hieronymus Mercurialis (1530-1606) medic, a realizat o opera care desi are mai ales un
caracter igienic si medical, prin bogatia materialului si prezentarea lui, este si o opera pedagogica
de mare valoare. Din anul 1562 a fost medicul cardinalului Alexandru Farnese, un mare protector
al stiintei si al artelor. n aceasta calitate are acces la bogatia de carti si manuscrise ale anticilor
care se gasea la Vatican. Rezultatul studiilor ( a studiat mai ales operele lui Galenus) este
lucrarea "Ars gymnastica" care apare n 1569, la Venetia. Este o lucrare impresionanta formata
din sase parti. (Titlul ei complet este: "sase carti despre celebra arta gimnastica a celor vechi, n
timpurile noastre nca necunoscuta") Cartea a fost retiparita nca n sase editii. ( 4 la Venetia,
una la Paris n anul 1577 si ultima la Amsterdam n 1672).
Lucrarea lui Mercurialis are o valoare remarcabila atat documentara cat si literara, reprezentand
una dintre monumentele literare ale Renasterii. Prin raspandirea ei considerabila a avut o
influenta mare asupra oamenilor, contribuind la redesteptarea interesului pentru gimnastica
antica pe baza unui material bogat si foarte bine prezentat.
3.Educaia fizic n Germania
GERMANIA - Umanistii germani au fost savanti, cercetatori de biblioteca, pasionati de
arheologie. Ei au studiat cultura antica, au proclamat virtutile exercitiilor fizice clasice, dar au
ignorat ce se afla n imediata lor apropiere, adica cultura populara originala a timpului lor si nu
au luat n considerare exercitiile traditionale ale poporului german.

Erasmus din Rotterdam, erudit filosof si pedagog, condamna brutalitatea unor profesori
care foloseau bataia ca metoda pedagogica, fiind prin natura sa un adversar al violentei. Din
acest motiv ne agrea nici exercitiile fizice dinamice, considerandu-le nedemne. Nici vorba despre
ncurajarea practicii acelor exercitii traditionale ale vechilor germani.

Martin Luther, fondatorul religiei protestante a fost si unul dintre marii educatori ai
poporului sau. n lucrarile sale este de acord cu practicarea exercitiilor fizice, considerandu-le
necesare pentru ca oamenii sa nu cada prada exceselor si obiceiurilor nesanatoase.

4.Educaia fizic n Anglia

ANGLIA - Thomas Elliot (1490-1546), medic, a reusit o combinatie fericita ntre
umanism si cavalerism, preluand idei si conceptii atat de la Erasmus cat si de la Castiglione.
Cartea sa "The Gouvernour" publicata n 1531, sintetizeaza ideile sale despre educatie. Aceasta
trebuia pusa n serviciul statului, pentru a pregati o tanara generatie folositoare scopurilor sale. A
fost primul educator englez care a insistat asupra valorii educative a exercitiilor fizice. Acest
principiu va fi de acum nainte prezent permanent n toate sistemele de educatie engleza.

Roger Acham (1516-1568) a fost educatorul reginei Elisabeta. Activitatea lui s-a
desfasurat ntr-o perioada n care se puneau bazele Imperiului colonial englez. Opera sa
pedagogica de capatai, a fost lucrarea "Schoolmaster" aparuta n 1570. Pentru Acham, idealul
educational trebuia sa fie formarea "gentlemenului", omul cumsecade, ntelept, religios, dar n
acelasi timp sanatos si bine dezvoltat fizic. Secretul echilibrului si a fortei natiunii era asigurarea
unei educatii care sa dezvolte atat trupul cat si spiritul.
5. Educaia fizic n Frana
FRANA - Scriitorul francez Francoise Rabelais si-a exprimat ideile ndraznete si
inovatoare ntr-un roman fantezist "Gargantua et Pantagruel", publicat n perioada 1532-1564.
Romanul, scris ntr-un stil luxuriant, grotesc, adesea la limita decentei, este o critica aspra la
adresa conceptiilor de viata feudale si la modul n care se facea educatia tineretului. Rabelais
schiteaza un sistem revolutionar de educatie n care combina conceptiile cavaleresti cu cele
umaniste si care acorda atentie sporita educatiei fizice si igienei. Poetul Michel de Montaigne
(1533-1592) preocupat de ideea ca educatia trebuie sa vizeze n egala masura corpul si spiritul si
exprima si el ideile ntr-un mod mai putin formal. Conceptiile sale asupra acestei probleme sunt
sintetizate n scrisorile pe care le trimite unei doamne, Diane de Foix contesa de Gurson,
cuprinzand sfaturi cu privire la educatia pe care trebuie sa o primeasca fiul acesteia.

6.Concluzie
Umanistii au ncercat prin eforturile lor concretizate cel mai adesea n lucrari cu caracter
medical, pedagogic sau chiar literar sa readuca n centrul atentiei importanta educatiei fizice n
procesul de formare al omului modern. Oamenii de cultura din secolele care au marcat perioada
Renasterii au fost n marea lor majoritate, teoreticieni, putin preocupati de aplicarea practica a
conceptiilor pe care le propagau. Precizarea rolului educatiei fizice n sistemele educative, a
scopurilor acestei activitati, precum si a celor mai potrivite metode si forme de practicare vor fi
tot atatea probleme care si vor gasi partial rezolvarea prin eforturile oamenilor de stiinta,
pedagogi n special, din secolele care au urmat.
 7.Bibliografie

Teoria educaiei fizice i sportului,A. Dragnea 2002,.

Teoria educaiei fizice i sportului: (curs universitar) / Triboi Vasile, - Chiinu,
USEFS, 2014
http://www.scritub.com/CONCEPTIILE-DESPRE-EDUCATIE-FIZIC