Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
info
CREªTEREA
IEPURILOR
DE CASÃ
Ghid practic
Constantin Priguza
Vladimir Stamati
Dieteke Timmer
Mark Sekula
Strãºeni, 2000
www.sapard-romania.info
CUPRINS:
1. Introducere . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 3
4. H ana . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 6
Plantele cu efect pozitiv . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 6
Plantele cu efect negativ. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 7
5. Bolile . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 8
A. Maladii infecþioase . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 8
B. Maladii ne-infecþioase . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 9
Îngrijirea iepurilor bolnavi . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 10
2
www.sapard-romania.info
1 Introducere
Mulþi þãrani din Moldova cresc iepuri de casã, dar deseori se simte lipsa
informaþiei la acest subiect, ºi astfel, apar multe întrebãri despre aceastã
activitate ºi modalitatea de creºtere a iepurilor mai sãnãtoºi. În aceastã broºurã,
vom da rãspuns la unele întrebãri mai frecvent adresate referitor la creºterea
iepurilor. ªi anume:
3 Întreþinerea iepurilor
Iepurii pot fi crescuþi cel mai bine în încãperi cu mai multe niveluri, numãrul
cãrora poate sã ajungã pîna la 3-4 etaje. Astfel faceþi economie de spaþiu.
Este foarte important sã curãþiþi cãsuþele cît mai des, cel puþin o datã
pe lunã. În caz contrar exista un risc sporit de îmbolnãvire. Cea mai
indicatã substanþã chimicã de curãþire a încãperilor animalelor este
soluþia de înãlbitor de 3%.
5
www.sapard-romania.info
4 Hrana
Iepurii sînt animale erbivore, dar nu toate plantele constituie o hranã potrivitã
pentru ei. Unele din ele au un efect toxic ºi pot provoca îmbolnãvirea sau
chiar moartea. Sunt cazuri cînd aceste efecte toxice sînt întîrziate ºi apar
numai peste cîteva zile, sãptãmîni sãu chiar luni. Existã ºi plante foarte bune
pentru sãnãtatea iepurilor, care au un rol profilactic sau de tratament împotriva
maladiilor.
6
www.sapard-romania.info
Mai puteþi hrãni iepurii ºi cu diferite cereale cum ar fi grîu, porumb ºi orz, de
obicei ca nutreþ combinat. Astfel de hranã este utilã în special în timp de
iarnã, cînd nu este masã verde. Mai puteþi face fîn din iarba cositã vara,
pentru a hrãni iepurii în timp de iarnã. ªi cioclejii pot fi folosiþi în hrana iepurilor,
cu atît mai mult cã acestea sînt în cantitãþi mari ca produse secundare în
Moldova.
Þineþi minte:
· Este important ca iepurii sa fie hrãniþi în fiecare zi la acelaºi timp.
· Daþi iepurilor o mîncare variatã ºi balansatã.
· Daþi hrana principalã seara. De obicei, iepurii mãnîncã mai liniºtit
în timpul serii, deoarece este mai rãcoare ºi este mai puþin zgomot.
· Iepurii permanent trebuie sã aibã apã potabilã care trebuie
schimbatã în fiecare zi.
7
www.sapard-romania.info
· Pent u a ºti cîtã h anã sã daþi la iepu i, t ebuie sã expe imentaþi. Dacã
ei nu te minã toatã mînca ea pe ca e le-aþi dat-o, data u mãtoa e
daþi-le mai puþin, în aºa fel ca la urmã veþi afla de ce cantitate ei au
nevoie.
5 Bolile
A. Maladiile infecþioase:
Hemoragie Septicã
Hemoragia septicã este o infecþie care ataca toate organele animalului
bolnav. Aceastã maladie se caracterizeazã prin: inflamaþii hemoragice la
nivelul mucoasei, creierului, splinei ºi ficatului. Animalele infectate se
nimicesc, iar cele sãnãtoase din zona afectatã se sacrificã, apoi dupã
expertiza sanitarã pot fi folosite în alimentaþia personalã.
Mixomatoza
Mixomatoza este o boalã infectocontagioasã provocatã de un virus. Ea
se caracterizeazã printr-o inflamaþie a capului ºi botului, în jurul nasului
ºi ochilor. Iepurii infectaþi de aceastã maladie sînt uciºi ºi îngropaþi la o
adîncime de 1,5 m. Curãþiþi cãsuþele ºi dezinfectaþi-le de 3 ori.
Scabia, Dermatomicoza
Cauzele cele mai importante ale scabiei sunt lipsa curãþeniei în
încãperi sau dimensiunile prea mici ale acestora, la fel ºi numãrul
mare de animale într-o încãpere. De asemenea, dermatomicoza poate fi
cauzatã de lipsa vitaminei A, D sau E.
8
www.sapard-romania.info
B. Maladiile nutriþionale
Maladii digestive
Balonarea, voma, gazele ºi diareea sunt cauzate de hrana nepotrivitã.
Faceþi tot posibilul ca iepurii sã nu fie hrãniþi cu plantele indicate la
capitolul “Plante cu efecte negative”.
Osteoperoza, Rahitul
Osteoperoza ºi Rahitul sînt maladii ale oaselor. Osteoperoza se
caracterizeazã printr-o descompunere a oaselor, mai ales cele fragile
pot fi fracturate foarte uºor. Rahitul se caracterizeazã prin oase
malformate ºi membre strîmbe.
Aceste maladii pot fi cauzate de insuficienþa vitaminei D, ceia ce
înseamnã cã iepurii nu primesc suficientã hranã ce conþine calciu,
luminã solarã, sãu ambele. Strãduiþi-vã sã-i hrãniþi cu plante ce au un
conþinut bogat de calciu, de exemplu, cu lucernã sau orz.
Hypercalcimie
Hypercalcimia este cauzatã de un exces de calciu în hrana iepurilor.
Caracteristica: forma iepurelui se schimbã ºi miºcarea devine greoaie.
Pentru a preveni aceastã maladie, încercaþi sã reduceþi nivelul de calciu
în dieta iepurilor. Daþi mai puþin plante bogate în calciu, aºa cã lucerna,
de exemplu.
Hypoavitaminoze
Maladia apare cînd iepurii duc lipsã de vitamina A ºi se caracterizeazã
printr-o cãdere a pãrului.
Daþi mai multã mâncare bogatã în vitamina A, de exemplu - sfeclã roºie
ºi morcov.
9
www.sapard-romania.info
Dacã unul dintre iepuri este bolnav sau credeþi cã este bolnav, trebuie sã –l
izolaþi pentru a-i proteja pe ceilalþi. Cãsuþa pentru asemenea iepuri trebuie sã
fie la o distanþã de cel puþin zece metri de celelalte încãperi. Dacã iepurii
bolnavi sunt prea aproape de cei sãnãtoºi, nu este exclus cã boala sã se
rãspîndeascã ºi sã-i molipseascã ºi pe cei sãnãtoºi. Iepurii bolnavi trebuie sã
fie hrãniþi ultimii, altfel boala poate fi transmisã la cei sãnãtoºi prin mîinile
Dvs. Dupã ce aþi hrãnit iepurii bolnavi, vã spãlaþi bine mîinile. Când iepurii
bolnavi sunt luaþi din cãsuþã, aruncaþi toatã mîncarea care a rãmas. Locul
trebuie sã fie curãþat de douã ori cu soluþie de înãlbitor de 3%. Altfel ºi
urmãtorii iepuri, puºi în aceeaºi încãpere, se pot îmbolnãvi.
Dacã credeþi cã unul dîntre iepuri este bolnav, dar nu sunteþi sigur, adresaþi-
vã medicului veterinar. Consultaþia lui este mai ieftinã decît cumpãrarea
iepurilor noi.
Reþineþi:
Iepurii care primesc apa curatã , mîncare bunã ºi sunt întreþinuþi în
încãperi curate, vor fi sãnãtoºi. Ca sã fiþi siguri cã ei sunt sãnãtoºi ºi sã
descoperiþi bolile la timp, se recomandã sã-i examinaþi des, cel puþin o
datã la fiecare 2-3 sãptãmîni. Examinaþi foarte bine ochii, urechile,
nasul ºi organele genitale. Dacã observaþi cã ceva nu este în ordine,
izolaþi animalele ce vã trezesc îndoieli.
Masculul ajunge la matu itatea sexualã la vâ sta de 5-6 luni. Femela poate fi
fecundatã la aceeaºi vî stã. Femela poate fi fecundatã ia ãºi la un inte val de
24 ore dupã fãtare, dacã mascul este lãsat cu ea în cãsuþa. Aceasta nu este
prea bine pentru femelã, deoarece e posibil cã ea va avea probleme la viitoarea
fãtare. Problemele pot fi urmãtoarele:
· Femela nu va pregãti cuibul pentru iepuraºii noi –nãscuþi ºi ei
vor muri din cauza frigului.
· Femela nu va avea lapte sau va refuza sã alãpteze puii. Ei pot fi
hrãniþi cu biberonul, dar veþi pierde mult timp ºi majoritatea
iepuraºilor vor muri.
· Dacã femela nu este suficient de sãnãtoasã, se va îmbolnãvi din
cauza stresului alimentar.
Concluzii:
Vã dorim succes.
12