Universitatea Transilvania din Brașov

Facultatea de Sociologie și comunicare

Programul de studii Asistență și dezvoltare comunitară

ASINIA FARM

Student: Florina-Mădălina Harabagiu

Specializarea: Asistență și dezvoltare comunitară
Grupa: 16MF311
Profesor coordonator: Conf. univ. dr.
Gheorghe Roșculeț

–Mai, 2022–
 CUPRINS

1. Informații generale despre măgari....................................................................................................1

1.1. Reguli de întreținere a măgarilor................................................................................................2
1.2. Știai că…......................................................................................................................................3
2. Ferma de măgărițe – Asinia Farm......................................................................................................4
2.1. Animalele fermei........................................................................................................................5
2.2. Produsele fermei........................................................................................................................5
2.3. Utilizarea laptelui de măgăriță în scopuri alimentare și cosmetice.............................................6
2.4. Proprietățile și beneficiile laptelui de măgăriță..........................................................................7
2.5. Magazinele partenere.................................................................................................................9
2.6. Date de bilanț din anul 2020.......................................................................................................9
2.7. Asinia Farm în timpul Pandemiei de SARS-CoV-2......................................................................10
2.8. Planuri de viitor........................................................................................................................10
3. Concluzii..........................................................................................................................................10
Bibliografie..........................................................................................................................................12
 1. Informații generale despre măgari

Măgarul domestic ( Equus asinus asinus) este o subspecie a măgarului sălbatic african
(Equus asinus), care a fost domesticit cu aproximativ cinci mii de ani în urmă. Acesta era
cunoscut și folosit pentru muncă și producție cu mult înaintea cailor.
Principala ramură de exploatare a măgarilot a fost și rămâne utilizarea în tracțiune.
Aceștia sunt cu mult mai rezistenți decât caii, transportând greutăți de până la 70% din
greutatea lor corporală comparativ cu 30% la cai și muncind continuu până la zece ore pe zi
cu doar o pauză de masă, pe când caii rezistă doar câteva ore.
Mai mult decât atât, măgărușii se „antrenează” pentru muncă de la vârsta de doi ani,
fiind apți către exploatare deplină la cinci ani. În plus, carnea de măgar se consumă doar
regional, fiind cam aspră în viziunea stradală.
Odată cu trecerea anilor, măgărițele sunt crescute pentru producția de lapte – un
produs de nișă, care pe piața locală atinge valoarea de 100-150 de lei pentru un litru.
Cercetările contemporane îi atribuie laptelui de măgăriță însușiri miraculoase,
comparându-l cu laptele de femeie (laptele matern). Acesta este hipoalergenic, conține practic
tot complexul de vitamine, antioxidanți, contribuie la o imunitate puternică și se recomandă
în alimentația copiilor.
În plus, laptele de măgăriță se utilizează în cosmetologie, ca produs împotriva
îmbătrânirii pielii. Mai mult, acesta se recomandă pentru probleme de digestie, precum și
pentru maladii respiratorii. Se spune că, laptele de măgăriță este benefic chiar și împotriva
cancerului.
Producția de lapte este scăzută – o măgăriță dă de la 300 ml la un litru pe zi, în
dependență de condițiile de întreținere. Grăsimea produsului este relativ redusă (1%-2%),
ceea ce contribuie la particularitățile sale benefice. Pe de altă parte, acest factor limitează
proprietățile pentru procesare.
O ramură aparte ce ține de creșterea măgarilor este producția de cașcaval din lapte de
măgăriță, însă din cauza grăsimii reduce, prentru producerea unui kg de cașcaval se utilizează
până la treizeci de litri de lapte, ceea ce majorează prețul produsului final până la 1000 –
1300 de euro pentru un kg.

1
 1.1. Reguli de întreținere a măgarilor

Principala cerință pentru creșterea măgarilor este aceea de a fi cald și uscat. Deși nu
sunt foarte capricioși în întreținere, aceștia sunt foarte sensibili la frig și umezeală,
îmbolnăvindu-se rapid.
Măgarii masculi, de regulă, se castrează, pentru a evita comportamentul lor agresiv
sau imprevizibil, mai ales în preajma femelelor în călduri. Excepție este doar cazul, când
aceștia sunt întreținuți pentru reproducție.
După deprinderile sociale, măgarii cel mai bine se comportă în perechi: două femele
sau o femelă și mascul. Aceștia formează relații deosebit de strânse și separarea lor este
inadmisibilă, încât provoacă stres sever.
Grajdurile se construiesc pentru fiecare pereche aparte, alocând o suprafață de 9 m2
fiecărui cuplu. Accesul către încăpere se asigură permanent, pentru protecția măgarilor de
ploaie. Acest lucru este important, deoarece blana lor, spre deosebire de cea a cailor, nu are
stratul de grăsime care reține apa, acesta se umezește repede, iar așa cum am menționat
anterior, măgarii sunt sensibili la umiditate.
Măgarii necesită o dietă săracă în proteine, zahăr și amidon, dar bogată în fibre. Din
acest motiv, dieta de bază pe tot parcursul anului trebuie să fie paiele de orz, cu o cantitate
limitată de iarbă. Pășunatuș pe câmpiile bogate în ierburi duc în scurt timp la obezitatea
animalului. În timpul iernii, este posibilă administrarea cantităților mici de fân.
Măgarii cu exces de greutate sunt expuși riscului de hiperlipemie 1 care poate fi fatală
pentru ei. Măgarii bătrâni sau bolnavi se hrănesc după o dietă individuală. Hrana se
administrează în cantități mici, dar des, au acces constant la apă proaspătă și la sare pentru
lins.
Măgarii au cutia de corn a copitei mai elastică decât caii, din cauza dată cel mai
frecvent aceștia nu necesită a fi potcoviți. Astfel, igiena trebuie asigurată zilnic prin curățirea
copitelor de murdărie și pietricele. Se acordă o deosebită atenție așternutului, care se menține
curat și uscat. În plus, la fiecare șase-zece săptămâni este necesar tunsul copitelor de către un
specialist.
Măgarii ating maturitatea sexuală la vârsta de doi ani, dar pentru o reproducere
sănătoasă se recomandă introducerea la montă după vârsta de trei ani. La măgărițe, perioada
de gestație durează 13-14 luni. Înainte de parturiție (fătare) femela se retrage, devine
neliniștită, schimbându-și des poziția pentru a-și găsi confortul.
1
Creșterea cantității de lipide în sânge

2
 Fătările, de obicei, durează până la patruzeci de minute și nu necestiră implicarea
personalului. După parturiție femela linge mânzul pentru a-l curăța și usca, proces ce
stabilește legătura dintre aceștia și stimulează circulația sangvină, iar în decurs de câteva ore
are loc și expulzarea placentei.
Dacă vorbim de sănătatea magarilor, aceștia nu au aceleași semne de durere ca și caii.
Unul din semnele critice este apatia și lipsa poftei de mâncare. În cazul dat se apelează
imediat la medicul veterinar. Pentru a monitoriza zilnic sănătatea măgarilor trebuie să fim
atenți la comportament, la pofta de mâncare și sete, la fecale și urină, la starea ochilor, a
nasului, a respirației, la starea blănii și a pielii. În plus, temperatura corpului normală pentru
măgari variază de la 36, 2 grade celsius, până șa 37,8 grade celsius.
În ceea ce privește sănătatea măgarilor, aceștia sunt predispuși la aceleași boli ca și
caii, doar că se îmbolnăvesc rar, manifestând semne ascunse. Principalele infecții includ:
viruși (gripa ecvină – Equine Influenza sau herpesul specific măgarilor – Asinine Herpes
Virus), bacterii (Streptococus equi), viermi pulmonary (Dictyocaulus arnfieldi).
Simptomele bolilor respiratorii includ scurgeri nazale, tuse, respirație dificilă, febră.
Măgarul, de asemenea, manifestă slăbiciuni, apatie și lipsa poftei de mâncare. La depistarea
acestora se anunță imediat medicul veterinar. Astfel, tratamentul include antibiotice și
antiinflamatorii. Se schimbă mediul animalului, pentru a exclude probabilitatea influenței
unui alergen.
Pentru prevenirea acestor boli se practică vaccinarea împotriva gripei ecvine și
deparazitarea, precum și monitorizarea condițiilor de întreținere cu menținerea microclimei
adecvate și a igienei corespunzătoare.

1.2. Știai că…

 Măgarii au frică de apă, nu vor intra niciodată în ea și nici măcar nu vor păși
pe gheață.
 Caracteristica măgarilor de „încăpățânat” nu este altceva decât manifestarea
instinctului de supraviețuire. Aceste animale inteligente își cunosc mereu limita și nu vor face
un pas mai mult dacă simt că nu mai pot.
 Măgarul nu se va mișca din loc sub nicio acțiune forțată, în schimb, lăsați să se
odihnească un scurt timp, aceștia vor continua munca de sine stătător.

3
  Pe data de 8 mai este ziua măgarilor.

2. Ferma de măgărițe – Asinia Farm

Asinia Farm este o fermă de măgări și măgărițe și este localizată pe strada Luncii 6F,
din Orăștie, Județul Hunedoara. Claudia Bâldea și Vasile Rusu sunt cei care în 2016 au pus
bazele fermei. Ei nu au studii de specialitate și nici experiență zootehnică. S-au ocupat inițial
cu producerea cerealelor, afacere care nu prea a dat roade, așa că au decis să schimbe
macazul. Deși există puțină informație despre creșterea măgarilor, perspectivele de piață i-au
convins. Călin Lozneanu este de profesie agronom și se ocupă de la bun început de ferma de
măgărițe, fiind administratorul Asinia Farm.
Am ales să prezint această fermă în cadrul seminarului de Politici și programme de
dezvoltare rurală pentru că specificul ei este destul de nou la noi în țară, fermele de măgărițe
fiind puține în România. În plus, mi-au atras atenția beneficiile laptelui de măgăriță și am vrut
să aflu mai multe informații atât despre animalele care îl produc, cât și despre produs în sine.
Ferma este cunoscută și în mediul online, având pagină de Facebook, Instagram, site
Web, adresă de e-mail, dar și un număr de contact. Cei care au ferma sunt foarte activi pe
aceste rețele de socializare, anunțând fiecare schimbare, fiecare eveniment care are loc la
fermă și de asemenea, tot acolo se anunță deschiderea sau colaboarare fermei cu un alt
magazin sau o altă băcănie. În plus, aceștia au fost contactați și de anumite emisiuni TV, unde
au vorbit despre ferma lor și beneficiile laptelui de măgăriță.
Au început cu cinci măgărițe și au ajuns în doar patru ani până la peste patru sute de
capete. Ei dețineau deja teren, în jur de 400 de hectare de pășune și 100 de teren agricol. În
plus aveau și construcții pe care le-au transformat în grajduri.
Deşi investiţia iniţială este mare, ferma de măgăriţe are cu siguranţă potenţial pentru
viitor. Ideea acestei ferme a fost riscantă, pentru că în România, consumul de lapte de
măgăriță nu este tradițional, așa cum e în Italia sau Grecia, însă fondatorii s-au gândit că
românii au deschidere către tratamentele naturiste, așa încât au apreciat că își pot asuma
riscurile noutății.
Asinia Farm dispune de o echipă de peste douăzeci de angajați, formată din
administrator, medic veterinar, tehnician veterinar, inginer chimist și lucrători în diversele
sectoare ale fermei.

4
 2.1. Animalele fermei

Animaelele din ferma de măgărițe sunt crescute în aer liber (ce excepția perioadei reci
a anului), având acces la pășune pentru a le menține sănătoase. Nu li se administrează
hormoni de creștere sau produse provenind de la alte animale, iar hrana lor e constituită
exclusiv din furaje naturale, obținute pe terenurile fertilizate numai cu îngrășământ natural.
Toate acestea pentru a putea oferi un lapte de cea mai bună calitate, 100% natural.
În ferma Asinia mulsul se face mecanizat, cu o instalație modificată, după o selectare
manuală prealabilă. De precizat că măgărușii sug la mamă până se înțarcă singuri. Animalele
care nu sunt în lactație sunt duse la pășunea montană și rămân acolo până târziu în toamnă. În
stabulaţie reţeta furajeră conţine lucernă, fân de calitate, ovăz, orzoaică şi porumb.

2.2. Produsele fermei

Toate produsele Asinia Farm au certificat de Produs Ecologic în conformitate cu art.

29 al. 1 din Regulamentul European nr. 834/2007 referitor la Agricultura Ecologică, ceea ce
înseamnă că măgărițele din fermă sunt ținute în condiții adecvate speciei lor, hrana lor
provenind de pe terenuri și pajiști naturale, unde nu se folosesc îngrășăminte minerale sau
agenți chimici (insecticide și pesticide), asigurând cea mai bună calitate pentru laptele fermei
atât de bogat în nutrienți.
În plus, atât furajele, cât și fluxul tehnologic de prelucrare a laptelui sunt supuse celor
mai stricte controale de calitate de către instituțiile independente de certificare, ca o garanție
că cel mai pur lapte ecologic ajunge la clienții Asinia Farm.
De asemenea, produsele poartă și mențiunea de calitate „Produs Montan”, certificare
ce vine ca o asigurare în plus a calității laptelui pe care Asinia Farm îl oferă clienților săi.
Produsele din zona montană sunt mai sănătoase și net superioare calitativ datorită faptului că
în zona lanțului carpatic poluarea lipsește, iar hrana animalelor de pe pășuni și fânețe prezintă
o gamă variată de plante nutritive valoroase, între care se regăsesc și plantele medicinale.
Produsele realizate în Asinia Farm sunt: lapte de margarita ecologic, crud, destinat
prelucrării sau procesării ca atare, sau folosit ca ingredient în obținerea altor produse, lapte de

5
măgăriță ecologic pasteurizat la temperatură joasă, ambalat la 330ml, lapte de măgăriță
ecologic pasteurizat congelat, ambalat la 200ml.
Inspirați de metoda de conservare a laptelui matern prin congelare, care face ca acesta
să poată fi păstrat până la nouă luni, fără a-și pierde proprietățile, Asinia Farm a creat pentru
clienții ei, ca noutate, laptele de măgăriță ecologic pasteurizat congelat. De menționat că un
astfel de produs nu există în comerțul modern din România monitorizat în ultimii patru ani,
potrivit concluziilor raportului întocmit în anul 2022 de Retail Zoom România.
În această formă, laptele poate fi luat acasă într-o cantitate mai mare, având termen de
valabilitate prelungit și poate fi decongelat oricând, doar atât cât clientul dorește să consume
în maxim douăzeci și patru de ore. Laptele poate fi decongelat fie în frigider pentru cei care
au răbdare și timp, fie sub jetul de apă călduță. După decongelare, înainte de consum, este
indicat să se agite foarte bine punga.

2.3. Utilizarea laptelui de măgăriță în scopuri alimentare și cosmetice

Hipocrate, cel cunoscut ca părintele medicinii, a fost primul care a scris despre
virtuțile laptelui de margarita. În epoca romană, laptele era cunosct ca un remediu pentru
diversele afecțiuni, iar Pliniu cel Bătrân, în lucrarea sa enciclopedică, „Naturalis Historia”, a
scris pe larg despre beneficiile laptelui pentru sănătate.
Ulterior, celebrul naturalist francez Georges Louis Leclerc menționează beneficiile
laptelui de margarita în lucrarea sa „Historie naturelle”, iar Pauline Bonaparte, sora lui
Napoleon, este amintită că a folosit lapte de măgăriță pentru îngrijirea sănătății pielii ei. În
Franța, în secolul IX, dr.
Parrot de la Hospital des Enfants Assistes obișnuia să hrănească copiii abandonați cu
lapte de măgăriță și până în secolul XX s-a folosit pentru a hrăni copiii orfani și pentru a
vindeca copiii cu stare delicată de sănătate, bolnavii și bătrânii.
Se spune că cea mai bătrână femeie din lume, Maria de Capovilla, a murit la vârsta de
116 ani, iar unul dintre motivele longevității acesteia a fost considerat de către nutriționiști
consumul laptelui de măgăriță.
În zilele noastre, Papa Francisc a dezvăluit că pe când era copil în Argentina, țara lui
natală, a fost hrănit cu lapte de măgăriță, ca supliment la laptele mamei sale. Mărturisirea
neobișnuită a fost făcută când o companie italiană care comercializează lapte de măgăriță i-a
făcut cadou acestuia două măgărițe care au fost trimise la Castel Gandolfo, reședința de vară

6
a Papei. Compania a donat lapte de măgăriță și celui mai cunoscut spital de pediatrie din
Roma, Baby Jesus Hospital.

2.4. Proprietățile și beneficiile laptelui de măgăriță

Cunoscut încă din antichitate pentru proprietățile uimitoare asupra sănătății, laptele
de măgăriță a reintrat în atenția comunității medicale datorită beneficiilor generale asupra
sistemului imunitar, atât la bebeluși, copii, cât și la adulți.
Deosebit de bogat în imunoglobuline, reprezintă un elixir pentru prevenirea și
combaterea virusurilor, precum și a agresorilor bacteriologici, prezenți, de cele mai multe ori,
în timpul iernii (bronșită, răceli etc). De asemenea, are un conținut ridicat de compuși care
îmbunătățesc imunitatea (în special lizozima și lactoferina), care ajută la protejarea de infecții
și boli. Studiile au dovedit că laptele de măgăriță este în proporție de 97% similar cu laptele
matern, ca și compoziție (conținutul de lactoza, proteine, minerale și aminoacizi grași),
proprietăți și beneficii asupra sănătății. Astfel, el devine nu numai un tratament natural pentru
afecțiunile căilor respiratorii, dar și un aliment funcțional esențial ce poate înlocui cu succes
laptele de vacă sau formulele de lapte praf de creștere în alimentația bebelușilor peste 6 luni
și a copiilor. Nu în ultimul rând, este foarte recomandat persoanelor cu sistem imunitar slăbit,
persoanelor anemice sau sportivilor.
Laptele de măgăriță conține de 46 de ori mai multă vitamina C decât cel de vacă și
de 4 ori mai mult fier și foarte puține grăsimi. Mai mult, laptele de măgăriță are multă lactoză
7.4g/100g (similar cu cel matern) care îi conferă un gust dulce, foarte bun, pe care copiii îl
adoră, lactoza fiind cea care favorizează o mai bună absorbție a calciului la nivel intestinal și
susține sistemul osos atât la copii, cât și la femeile aflate la menopauza.
Laptele de măgăriţă nu conţine bacterii, ceea ce face ca el să poată fi băut și fără a fi
pasteurizat. Substanţele naturale din laptele de măgăriţă pot creşte imunitatea şi pot fi de
ajutor pentru persoanele cu afecţiuni precum astmul, eczema sau psoriazisul, atenuând
simptomele de dermatită atopică. Un studiu publicat în revista medicală Current
Pharmaceutical Design susţine că laptele de măgăriţă ar putea preveni întărirea arterelor,
datorită proprietăților sale de a dilata vasele de sânge. Un alt studiu publicat în Journal of
Food Science, consideră laptele de măgăriţă un aliment – medicament datorită valorii
nutriţionale şi proprietăților terapeutice.

7
 Laptele de măgăriţă este bogat în vitaminele A, B1, B2, B6, C, D, E, fiind un lapte
foarte uşor de digerat. De asemenea, conţine mai puţine grăsimi decât laptele de vacă şi un
nivel ridicat de Omega 3 şi Omega 6 care ajută la scăderea nivelului de colesterol.
Tusea convulsivă (Pertussis), numită și tuse măgărească, se manifestă prin accese de
tuse care poate dura până la 100 de zile, iar, în vechime, în tradiția românească, laptele de
măgăriță era singurul tratament eficace, ce oprea tusea în 2-3 zile de administrare.
Laptele de măgăriță este folosit ca un lapte natural hipoalergenic, deoarece este
tolerat de aproximativ 90% dintre copiii cu alergii alimentare, de exemplu alergia la proteina
din lapte de vacă, o alergie alimentară comună în copilărie cu o prevalență de aprox. 3% în
primii trei ani de viață.
Recunoscut pe scară largă pentru calitățile sale excepționale, laptele de măgăriță este
un ingredient natural cu proprietăți revitalizante și regenerante pentru piele, fiind unul dintre
cele mai valoroase ingrediente din industria cosmetică, fie ea tradițională sau modernă.
Structura și compoziția biochimică a laptelui de măgăriță, foarte apropiată de cea a laptelui
matern, îl face foarte compatibil cu corpul nostru, atât din punct de vedere nutritiv, cât și
dermatologic. Laptele este similar unei emulsii cosmetice de acizi grași esențiali și activi
tonic într-o structură apoasă, dar blândă și protectoare. Acest lapte rar și prețios este bogat în
vitamine (A, B1, B2, B6, C si E), aliați importanți în lupta contra îmbătrânirii. Conține de
asemenea și minerale și oligoelemente (calciu, magneziu, fosfor, sodiu, fier și zinc), ceea ce-l
face un excelent tonic cutanat natural.
Cleopatra, regina Egiptului, a fost prima care a pus în evidență virtuțile laptelui de
măgăriță. Aceasta își menținea pielea tânără și catifelată făcând baie în lapte de măgăriță, baia
miraculoasă fiind unul dintre secretele ei de frumusețe. Este cunoscut faptul că, atunci când
călătorea, Cleopatra lua cu ea 2 măgărițe pentru a avea tot ce îi trebuie pentru baie.
Se spune și că Poppaea Sabina, cea de-a doua soție a împăratului Nero, își spăla fața
cu lapte de măgăriță de șapte ori pe zi și cerea să fie însoțită în călătorii de turme de măgari.

2.5. Magazinele partenere

Asinia Farm își distribuie produsele în siguranță, utilizând mașini frigorifice, către
magazinele partenere. Astfel, laptele fermei ajunge în București, Alba-Iulia, Arad, Brașov,

8
Brăila, Buzău, Călan, Cluj-Napoca, Constanța, Cugiur, Deva, Galați, Hunedoara, Lugoj,
Râmnicu Vâlcea, Sebeș, Sibiu, Sighișoara, Simeria, Târgu Mureș, Timișoara, Turda și nu în
ultimul rând, Zalău.
Pe lângă magazine, farmacii, băcănii partenere, cea mai recentă investiție a celor de la
Asinia Farm a fost cumpărarea a trei vendomate, plasate în Orăștie și Deva, pentru
autoservire, iar prețul unei sticle este de 40 de lei. Dozatoarele obișnuite nu puteau fi utilizate,
întrucât acestea vin cu mențiunea clară că laptele necesită fierbere, ceea ce nu este valabil și
pentru laptele de măgăriță.

2.6. Date de bilanț din anul 2020

În anul 2020, Asinia Farm a avut cifra de afaceri (totalul vânzărilor realizate pe
parcursul unui exercițiu fiscal. Cifra nu include TVA-ul facturat) de 141.578 lei. Profitul net
(diferența dintre profitul brut obținut de o entitate economică și impozitul pe profit aferent) a
fost de 54.797 lei, iar profitul brut (partea ce rămâne din venitul total după ce s-au scăzut
cheltuielile de producție) a fost de 55.248 lei. Dacă vorbim de datorii (obligații actuale ale
intreprinderii, ce decurg din evenimente trecute și prin decontarea cărora se așteaptă să
rezulte ieșiri de resurse), în anul 2020 Asinia Farm a înregistrat suma de 311.818 lei. Activele
imobilizate (bunurile și valorile cu o durată de utilizare mai mare de un an și care nu se
consumă la prima utilizare) din 2020 sunt reprezentate de suma de 252, 691 lei, în timp ce
activele circulante (valori care participă la un singur circuit economic, fiind deținute pe
termen scurt) sunt de 142, 809 lei. În anul 2020, Asinia Farm a avut capitaluri proprii (resurse
financiare atrase de la proprietari acționari sau asociați, precum și acelea constituite din
profiturile obținute) în valoare de 83, 682 lei, iar stocuri (rezerve pentru producție - materii
prime, materiale consumabile, etc.-, rezervele pentru circulație care cuprind: semifabricate
destinate livrării, produse finite, mărfuri, etc.) în valoare de 103, 910 lei. Disponibilitățile
(numerarul aflat în casieria unităților și sumele aflate în conturi la bănci) au înregistrat suma
de 5, 032 lei, în timp ce creanțele (sume de bani ce li se datorează creditorilor) suma de 33,
867 lei.

9
 2.7. Asinia Farm în timpul Pandemiei de SARS-CoV-2

În timpul pandemiei, vânzările produselor de la Asinia Farm au explodat, deoarece

laptele de măgăriță este cunoscut pentru beneficiile pe care le aduce afecțiunilor căilor
respiratorii.
Ferma Asinia a donat în timpul pandemiei produsele lor atât centrelor de vârstnici din
Orăștie, cât și pacienților infectați cu SARS-CoV-2 din Spitalul Municipal „Dr. Alexandru
Simionescu” din Hunedoara.

2.8. Planuri de viitor

În viitor, cei de la Asinia Farm își propun să prelungească grajdul și să mărească

efectivul cu încă cel puțin 200 de capete. În plus, în fabrica lor se fac în prezent probe pentru
obținerea laptelui praf care va fi distribuit sub formă de capsule, acest lucru fiind o premieră
în România.
De asemenea, se fac teste în laboratorul fermei pentru a produce cea mai scumpă
brânză din lume. Kilogramul de brânză necesită cel puțin 30 de litri de lapte de măgăriță și
costă peste 1000 de euro. Laptele de măgăriță are doar între 0,5% și 1% grăsime și nu conține
cazeină care să-l coaguleze. Astfel, rezultă o brânză albă și moale care poate fi păstrată timp
de șase luni.
Mai mult decât atât, cei de la Asinia Farm vor să investească și în partea de cosmetice
din lapte de măgăriță.

3. Concluzii

În concluzie, chiar dacă a început timid și cu doar câteva măgărițe, Asinia Farm a
crescut încet și frumos, iar în prezent este cea mai mare fermă de măgărițe din inma
Transilvaniei care oferă lapte certificat de calitate „produs montan”, precum și cea de „produs
ecologic”, obținută în urma monitorizării stricte, atât a furajelor oferite animalelor și a
procesului de producție, dar și a laptelui astfel obținut.

10
 Ferma de măgărițe Asinia a avut o evoluție impresionantă de-a lungul timpului,
reușind să devină cunoscută în mai multe județe din România. În prezent își distribuie
produsele în peste 35 de magazine/farmacii/băcănii partenere.
În timp ce alte ferme au avut de pierdut în timpul Pandemiei de SARS-CoV-2, Asinia
Farm a considerat această perioadă ca fiind una benefică, laptele de măgăriță fiind cunoscut
pentru beneficiile pe care le aduce afecțiunilor pulmonare.
În plus, Asinia Farm are stabilite o serie de obiective de dezvoltare la care lucrează în
prezent, astfel inovând constant.

Bibliografie

11
 https://www.asiniafarm.com/ Accesat la data de 28.04.2022.
https://www.facebook.com/asiniafarm/ Accesat la data de 28.04.2022.
https://www.listafirme.ro/asinia-farm-srl-16964886/ Accesat la data de 28.04.2022.
https://www.revista-ferma.ro/articole/zootehnie/ferma-care-produce-zilnic-peste-5-
mii-de-lei Accesat la data de 30.04.2022.
https://www.mangalianews.ro/2022/02/19/o-afacere-extrem-de-interesanta-cresterea-
magaritelor-pentru-obtinerea-laptelui-un-produs-medicament-cu-proprietati-unice-video/
Accesat la data de 4.05.2022.
https://www.digi24.ro/emisiuni/banii-in-miscare/banii-in-miscare-11-februarie-
afaceri-zootehnie-1834311?fbclid=IwAR2K8N8zcy9xRqALK3PlZXKrDLL55u91uKA-
lgQidYd_3tvlIAbHy7wIfVo Accesat la data de 4.05.2022.
https://www.facebook.com/hellosanatate/videos/3814989375230597 Accesat la data
de 4.05.2022.
https://www.facebook.com/asiniafarm/videos/656587195031708 Accesat la data de
4.05.2022.

12