Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Brazilia
Brazilia
Suprafaa Totala
8,511,965 km2
Suprafaa pamantului
8,456,510 km2
Tarmul
7,491 km
Majoritatea tropicala, dar i temperata in
Clima
sud
Portugheza (oficial)
Limbile vorbite
Peste 195 dialecte
Moneda naionala
1 real (R$) = 100 centavos
Ziua naionala
Ziua Independentei, 7 Septembrie (1822)
Graniele
Bolivia 3,400 km
Venezuela 2,200 km
Colombia 1,643 km
Peru 1,560 km
Paraguay 1,290 km
Argentina 1,224 km
Guyana 1,119 km
Uruguay 985 km
Surinam 587 km
Religia
Romano catolici 70 %
Altii 30%
Conditii naturale :
Brazilia este una dintre cele mai
intinse tari de pe glob, ocupand
aproape jumatate din suprafata
continentului sud-american si
masurand 4320 km de la N la S si
4328 km de la E la V. Prezinta un
relief monoton si cu altitudini
scazute : 58 % din suprafata sa nu
depaseste 300 m inaltime, iar 39%
se afla la altitudini de 300- 600 m si numai 3 % depaseste 900 m.
Peisajul brazilian este dominant de doua mari unitati naturale :
Amazonia in n si Podisul Brazilian (Planalto) in S. Cuprinsa intre
Podisul Guyanelor in N si cel brazilian in S, Amazonia este o
imensa campie, drenata de fluviul Amazon si afluentii sai. Se
caracterizeaza printr-un relief monoton si cu pante mici care
favorizeaza despletirea raurilor si formarea unor intinse zone
mlastinoase. Podisul Brazilian se prezinta sub forma unui relief
tabular cu alt. Medie de 300 600 m si are o inclinare generala
spre NV, cele mai mari alt. localizandu-se in E si S, unde eroziunea
a individulat pe roci mai dure o serie de lanturi muntoase ce ating
altitudini de 2000 2900 m : Serra Caparao, Serra Itatiaia, Serra
de Orgaos s.a. Podisul Brazilian domina campiile de pe coasta
atlantica printr-un versant abrupt, evident mai ales in S. In V
acestuia se individualizeaza, intre fluviile Parana (cursul superior)
si Paraguay, podisul Mato Grosso, cu alt. medii de 500 700 m,
regiune putin cunoscuta si greu accesibila. Datorita marii
extensiuni in latitudine, fiind traversata de Ecuator in N si de
tropicul Capricornului in S, Brazilia prezinta mai multe tipuri
climatice, de la cel ecuatorial pana la cel temperat. Clima este
ecuatoriala in Amazonia cu precipitatii zilnice, tempeaturi ridicate
si constante; vegetatia caracteristica este selva (padurea
ecuatoriala vesnic verde), cu peste 4000 de specii arborescente
intre care se detaseaza prin importanta economica Hevea
brasiliensis, din care se obtine cauciucul natural. Clima tropicala,
cu doua anotimpuri (unul secetos si unul ploios) si cu temperaturi
medii anuale de 23 24o C si cu mari variatii diurne de
temperaturi, este caracteristica celei mai mari parti a Podisului
Brazilian. Vegetatia, numita campos, este ierboasa, presarata cu
arbori si arbusti cu frunze cazatoare in anotimpul secetos ; de-a
lungul fluviilor, atat in campos cat si in sertao ( savana din NE
cu climat semiarid si vegetatie xerofila), patrund paduri galerii
tropicale. Cu cat se avanseaza spre S se accentueaza anotimpul
secetos. La S de tropicul Capricornului, clima este temperata, cu
temperaturi medii anuale de 19 grade pe litoral si 16 grade in
interior. Reteaua hidrografica este dominata de Amazon, unul
dintre cele mai mari fluvii de pe glob. Izvorand din Anzii
Peruvieni, la 100 km de Oc. Pacific, strabate continentul sud
american, inclusiv N statului brazilian, de la V la E, varsandu-se in
Oc. Atlantic. Afluentii mai importanti de pe teritoriul brazilian
sunt : Putumayo, Rio Yapura si Rio Negro pe stanga si Purus,
Madeira Si Tapajos pe dreapta. Amazonul atinge in zona de
varsare o latime de 80 km iar fluxul patrunde pe cursul sau in
amonte pe circa 1000 km sub forma unui val inalt de 4,5 m, numit
pororoca. Partea de est a teritoriului brazilian ste strabatuta de
de fluviul Sao Francisco, iar cea de sud este drenata de cursul
superior si mijlociu al fluviului Parana. Brazilia dispune de un
ridicat potential hidroenergetic: 22 mlioane kW, din care circa o
treime apartine Amazonului. Cursurile de apa navigabile
insumeaza peste 44000 km, cel mai important fiind Amazonul.
Probleme de mediu
Brazilia are cea mai mare pdure tropicala din lume i cea mai
diversificata fauna i flora din toate tarile. Mediul natural este
perturbat de actiunea omului i este pus in pericol eco sistemul .
O problema importanta este nclzirea temperaturii medii a terrei
. Acest fenomen afecteaz pdurea tropicala i bio-diversitatea ,
determinnd o dezechilibrare a balanei ecologice.
Istoria :
Teritoriul Braziliei este populat in epoca precolumbiana de triburi
amerindiene tupi, tupayo, caribe, arahuaco s.a. Navigatorul portughez
Pedro Alvares Cabral descopera la 22.IV.1500 coasta Braziliei, insa
colonizarea portugheza incepe odata cu expeditia lui Martin Alonso de
Souza si mai ales dupa stabilirea capitalei coloniei in orasul Bahia. In
1557 este fondat Sao Paolo, iar in 1565- Rio de Janeir. Rezistenta
triburilor indiene este reprimata cu cruzime; pe plantatii sunt adusi, din
a doua jumatate a secolului 16, sclavi din Africa. Miscarea de eliberare
care ia nastere in secolul 18 duce la proclamarea independentei la
7.IX.1822. Pedro, fiul regelui ortughez Joao VI se proclama la 12.
XII.1822 imparat al Braziliei, sub numele de Pedro I. Intre 1865- 1870
Brazilia participa, alaturi de Argentina si Uruguay, la razboiul impotriva
Paraguay-ului. In 1888 este abolita sclavia. La 15.XI.1889, imparatul
Pedro II este detronat, iar Brazilia se proclama republica federativa sub
numele de Statele Unite ale Braziliei. Prin tratatul de la Petropolis,
Brazilia obtine de la Bolivia teritoriul Acre. Incepand cu 26.X.1917,
Brazilia participa alaturi de puterile Antantei la primul razboi mondial si
devine in 1920 membru al Ligii Natiunilor. La 22.VIII.1942 declara razboi
puterilor fasciste. In timpul presedentiei lui getulio Vargas (1930 1945
si 1951 1954) este promovata o politica de reforme economice si
sociale progresiste pe plan intern si o politica externa dinamica. Sub
presedentia lui Juscelino Kubitschek (1956 1961) se dezvolta sectorul
de stat in economie, este initiat procesul de industrializare si este
inaugurata noua capitala Brasilia (21.IV.1960). Presedintii Janio
Quadros si Jao Goulart. Orientati spre transformari progresiste, sunt
inlaturati de la putere in urma unor lovituri de stat militare in 1961 si
1964. In timpul presedintilor lui Humberto Castelo Branco (1964
1974), Arthur da Costa e Silva (1967 1971), Emilio Garrastazu Medici
(1971 1974) si Ernesto Geisel, Brazilia cunoaste o accelerata
dezvoltare economica. Brazilia este membru fondator al ONU (1945) si
al OSA (1948).
O minunata initiativa omagiaza anul universitar al
descoperirii Braziliei.
Resurse naturale
Economia
AGRICULTURA
INDUSTRIA
Petrolul si Petrochimia
Industria de etanol
Energie nucleara
In Brazilia exista o uzina nucleara in exploatare Angra dos Reis I care genereaza un volum de
electricitate estimat la 14.000 GW/ora, ceea ce reprezinta 2% din totalul de energie produsa in tara. La
jumatatea anului 1999 a intrat in vigoare a doua uzina nucleara braziliana Angra dos Reis II.
Statul Maranho este situat n regiunea de nord-est a
Braziliei, fiind unul din cele 27 de componente ale Federatiei. Cu
o suprafat de 333.366 km2 (1,45% din totalul Braziliei), el se
claseaz doar pe locul 7 n cadrul acestei tri, desi aceast
suprafat este apropiat de cea a Germaniei (357.000 km2),
Finlandei (338.000 km2) sau Norvegiei (324.000 km2).
Clima este tropical. Relieful const n principal din podisuri
(spre interior) si cmpii litorale (n nord). De-a lungul coastei
exist, de asemenea, o multime de insule, cea mai important
fiind Insula So Luis, pe care se afl situat si capitala.
Vegetatia variaz de la pdurea amazonic n vest pn la
vegetatia specific zonelor litorale n vest si savane n sud.
Principalele ape curgtoare sunt Tocantins, Gurupi, Mearim si
Itapecuru.
Litoralul acestui stat, cu o lungime de 630 km, este al doilea
ca dimensiune al unui stat brazilian, fiind depsit doar de Bahia.
De aceea, pescuitul rmne una din principalele ramuri
economice, fapt observat si n buctria traditional.
Populatie si indicatori sociali
Maranho reprezint casa a 3,3% din populatia Braziliei,
respectiv 5,4 milioane locuitori (1999). Densitatea populatiei este
de 16,25 locuitori/km2, sub media national de 19,18
locuitori/km2.
Populatia urban nsumeaz 51,92% din total, mult sub media
national (78%). Procentul ridicat al populatiei rurale, departe de
a reprezenta un handicap, constituie cheia succesului turismului
rural si al manifestrilor de art popular unice n Brazilia si n
lume.
Maranho avea n 1999 217 orase, cele mai populate fiind
capitala So Luis (840.000 locuitori), Imperatriz (225.000), Caxias
(134.000) si Timon (126.000). Statul beneficiaz de 356 spitale
publice, peste media recomandat de Organizatia Mondial a
Snttii.
Indicele Dezvoltrii Umane (HDI) este de 0,550, sub media
national (0,739). n 1999 existau n Maranho 4948 grdinite,
13312 scoli generale, 434 licee si 5 universitti, cu 20.476
studenti.
Scurt istoric
n ianuarie 1531 era creat cpitnia Maranho. Tot atunci,
Diogo Leite pornea spre nord pentru a vedea pn unde se
ntinde noul teritoriu al regelui Portugaliei. n 1535 avea loc cea
mai mare expeditie portughez ctre Lumea Nou, cu 10
vapoare, 113 cai si 900 de oameni. Aceasta ajungea n Maranho,
dar comandantul si o mare parte a echipajului aveau s piar ntr-
un naufragiu. Ctiva supravietuitori creau aici o mic asezare,
prsit n 1538.
n perioada colonizrii nu doar portughezii au fost prezenti pe
aceste meleaguri, fiind nregistrate numeroase invazii strine n
Maranho, n principal ale francezilor (1594, 1612, 1614),
ncheiate prin capitularea acestora.
n 1684 avea loc Revolta lui Beckman, un latifundiar bogat
care s-a ridicat mpotriva abuzurilor Companiei Comerciale din
Maranho, creat de Coroana portughez, si a preotilor iezuiti.
Beckman a fost prins si executat, dar revolta sa popular a avut
succes: Compania Comercial a fost desfiintat iar iezuitii s-au
ntors n Portugalia.
Lupte grele s-au dat si n momentul proclamrii Independentei
Braziliei, n 1822, pe care portughezii din Maranho nu au vrut s
o recunoasc, desi populatia local era de acord. Aderarea
Maranho la Independent a avut loc abia la 28 iulie 1823.
Ulterior, economia statului s-a mbunttit simtitor, Maranho
devenind unul din liderii brazilieni la productia de bumbac, zahr
si orez, mai ales dup abolirea sclaviei, n 1888.
Aspecte culturale si turistice
Maranho reprezinta un adevrat paradis pentru iubitorii artei
populare si ai culturii n general. Genialitatea oamenilor de aici s-
a fcut simtit nu doar n literatur, muzic sau alte manifestri
culte, ci si prin folclor si srbtori specifice (Bumba-meu-boi,
Tambor-de-Crioula, Tambor-de-Mina), prin carnavalul maranhense,
prin legendele populare (legenda Plajei Ochiului de Ap, a
Sarpelui din So Luis, a diabolicei stpne de sclavi Ana Jansen, a
stafiei Cavalacanga etc.), prin arta sacr (biserici precum Nossa
Senhora dos Remdios, Sfntul Joaquim, Carmo, Catedrala
Metropolitan etc.), prin capodoperele de artizanat sau prin
buctria traditional si vesela specific.
Dezvoltarea turistic a statului are la baz Planul Maior,
elaborat de guvernul Roseana Sarney. Conform acestui plan,
Maranho a fost mprtit n 5 regiuni turistice principale: Centrul
Istoric al capitalei So Luis, inclus n 1997 de UNESCO n
Patrimoniul Mondial al Umanittii si compus din peste 300 de
case si biserici din perioada colonial (orasul a fost fondat n
1612); Chapada das Messa, regiune din sudul statului, o zon
slbatic, ntesat de cascade si pesteri; Parcul Lenois, u o
suprafat de 155.000 ha, creat n 1981, situat n nord-estul
statului si format din 270 km de dune permanent modificate de
vnturi de peste 70 km/h, dar si din vegetatie specific zonelor
de litoral; Delta Americilor (n nord, constnd dintr-o multitudine
de insule si insulite) si Pdurea Guaras (botezat dup numele
unor psri marine de culoare rosie ce abund n aceast regiune
litoral format din peste 12.000 km2 de insule, golfuri si
estuare).
Economia
Cu cei 6,6 miliarde USD produsi n 1998, Maranho este
responsabil pentru 0,98% din PIB-ul Braziliei, PIB/locuitor fiind de
1222 USD.
Principala ramur economic o constituie serviciile (66% din
PIB), urmate de industrie (23,3%) si agricultur (10,7%). n
Maranho sunt nregistrate 7967 firme.
Conform Superintendentei de Dezvoltare a Nord-Estului
(Sudene), Maranho este statul nord-estic care a nregistrat cea
mai mare crestere economic n 1997 (13%). n 1999 aceast
crestere a fost de 4,1%, adic de patru ori ct media national
(1,01%) si peste media Regiunii de Nord-Est (3,3%). Merit
mentionat faptul c n ultimul deceniu Regiunea de Nord-Est a
fost campioana national a cresterii economice.
Principalele industrii sunt metalurgic, alimentar, a
prelucrrii lemnului si textil.
Agricultura este dominat de trestia de zahr (830.000 t n
1999), manioc (826.000 t) si orez (637.000 t), dar si soia cstig
tot mai mult teren, productia crescnd de la 5.000 t n 1990 la
409.000 t n 1999. Efectivele de animale constau n 1997 n 11,5
milioane psri, 3,9 milioane bovine, 1,9 milioane porcine si
320.000 caprine.
Balanta comercial n 1999 a fost puternic excedentar (plus
295,9 milioane USD), importurile fiind de 367 milioane USD si
exporturile de 663 milioane USD. La export au predominat
produsele semimanufacturate (535 milioane USD). Maranho face
parte din Programul Special de Export (PEE) al guvernului federal,
care-si propune atingerea valorii de 100 miliarde USD pentru
exporturile braziliene n anul 2002.
Infrastructur
Maranho detine 55.092 km de sosele (din care 3.834 km
asfaltate) si circa 1.300 km de cale ferat.
Complexul portuar din nordul statului, compus din porturile
Itaqui, Ponta da Madeira si Alumar, conectat la o retea extins de
ci ferate si ape curgtoare, asigur peste 50% din traficul de
mrfuri din regiunile de nord si nord-est ale Braziliei, fiind al
cincilea complex portuar al Braziliei din punct de vedere al
traficului de mrfuri - 52,3 milioane tone n 1999.
n portul Ponta de Madeira din So Luis ajung anual, prin
intermediul cii ferate Carajas, mari cantitti de minereu de fier si
mangan din Districtul Mineral Carajas (statul Para). De asemenea,
prin complexul Itaqui tranziteaz anual 10 milioane tone petrol si
derivate.
Odat cu realegerea n functia de guvernator a doamnei
Roseana Sarney n 1998, au crescut substantial investitiile n
infrastructur (203 milioane reali n 1998 si 374 milioane n
1999).
n 1999, consumul de energie electric a fost de 8.041 GWh.
n ceea ce priveste comunicatiile, la 1.01.2000 existau
256.000 linii telefonice fixe si 139.000 lini de telefonie mobil.
Conform Telemar (compania de telefonie fix), 95% din posturi
sunt digitale. Mentionm c eficienta acestei firme este mai mare
dect media national a companiilor de telecomunicatii. n 1999
investitiile sale au fost de circa 100 milioane reali (peste 50
milioane USD).
Investitii
Dintr-un total de 412 miliarde USD prevzuti a fi investiti n
Brazilia n perioada 1998-2005, Maranho va primi 4,45 miliarde
USD. Cele mai atractive sectoare pentru investitori sunt serviciile
publice (1.726 milioane USD), industria prelucrrii lemnului
(mobil, hrtie) (1.000 milioane USD), piese auto si materiale de
transport (650 milioane USD) si minerit (408 milioane USD).
Informatica si telecomunicatiile vor primi, conform proiectelor
deja anuntate, circa 28 milioane USD. n ultimii ani, principalii
investitori n Maranho au fost Coca-Cola (86 milioane R$ - 1 R$
= 0,53 USD), Cayman (81 milioane R$, agricultur), Agrosena (81
milioane R$, agricultur) si Batavo Nordeste (70 milioane R$,
lactate). Cele mai mari investitii anuntate sunt ale firmelor
Usimar (1.380 milioane R$, metalurgie) si Companhia Vale do Rio
Doce (540 milioane R$, minerit si metalurgie).
Turismul:
1612420 turisti in 1994. Veniturile din turism sunt de aproximativ
2,17md. $. Predomina turismul pentru vinatoare si pescuit, vizitarea
zonelor naturale exotice, turismul balneoclimateric, festivalier
(carnavalurile).
Principalele zone sau obiective: capitala Brasilia, Rio de Janeiro si
imprejurimile (cu monumente coloniale si moderne mai ales in Rio de
Janeiro, statiuni balneoclimaterice intre care Copa Cabana
carnavaluri populare ca Samba) Sao Paulo si imprejurimile
(monumente din sec. XVII-XVII sau moderne, muzee, peisaje
deosebite); statul Minas Gheraes cu orase istorice ca Belo Horizonte,
Ouro Preto, Mariana Congonhas (cu arhitectura coloniala portugheza
tipica); Tiradentes, cascada Iguacu (unul din simbolurile naturale ale
Americii de Sud) si imprejurimile; unele sectoare ale fluviului Amazon
si ale padurii amazoniene (pentru exotizmul si bogatia faunei piscicule
si avifaunei precu si pentru centre precum Manaus, Obidos); zone
ocrotite (indeosebi P.N.) pentru vegetatia si fauna deosebit de variate
si bogate.