Romania in Cifre 2013 - Ro

È
U N I U N E A E U R O P EA N Ã
FINLANDA
SUEDIA
ESTONIA
LETONIA
IRLANDA DANEMARCA
REGATUL LITUANIA
UNIT
OLANDA
BELGIA GERMANIA POLONIA
LUXEMBURG REP. CEHÃ

SLOVACIA
FRANÞA
AUSTRIA UNGARIA
SLOVENIA ROMÂNIA
PORTUGALIA
SPANIA ITALIA
BULGARIA
GRECIA
MALTA CIPRU
CUPRINS Pagina
Prezentare generalã . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 5
Populaþie . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 10
Piaþa forþei de muncã . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 17
Veniturile populaþiei . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 26
Câºtiguri salariale . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 27
Cheltuielile populaþiei . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 29
Consumul populaþiei . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 30
Locuinþe . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 31
Protecþia socialã a ºomerilor . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 32
Asigurãri sociale . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 33
Asistenþã socialã . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 35
Sãnãtate . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 36
Educaþie . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 38
Culturã . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 40
Preþuri . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 42
Conturi naþionale . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 44
Investiþii . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 47
Agriculturã . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 48
Silviculturã . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 51
Activitatea întreprinderii . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 52
Industrie . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 53
Energie . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 55
Construcþii . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 56
Transporturi . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 57
Comerþ internaþional cu bunuri . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 60
Comerþ interior . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 66
Servicii de piaþã . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 67
Turism . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 68
Justiþie . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 70
Statisticã internaþionalã . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 71
GRUPAREA JUDEÞELOR, PE MACROREGIUNI ªI REGIUNI DE DEZVOLTARE
MACROREGIUNEA UNU
MACROREGIUNEA DOI
Satu Mare BOTOª ANI
MARAMUREª MACROREGIUNEA TREI
SUCEAVA Botoºani
SATU MARE Baia Mare MACROREGIUNEA PATRU
Nord - Vest Suceava
BISTRIÞA-NÃSÃUD IAªI
Zalãu
Nord - Est
NEAMÞ Iaºi
SÃLAJ Bistriþa
Oradea
Centru CLUJ
BIHOR Piatra-Neamþ
MUREª
Vaslui
Cluj-Napoca
Cluj-Napoca
Târgu Mureº Bacãu
HARGHITA
Miercurea Ciuc BACÃU VASLUI
Arad ARAD ALBA
Alba Iulia
COVASNA
Deva BRAªOV
Timiºoara SIBIU Sfântu VRANCEA
Gheorghe GALAÞI
Sibiu
Vest TIMIª Braºov Focºani
HUNEDOARA Galaþi
PRAHOVA BUZÃU
Reºiþa ARGEª Brãila
Râmnicu Tulcea
Târgu Jiu Vâlcea BRÃILA
Târgoviºte Buzãu TULCEA
CARAª-SEVERIN
Ploieºti
Legendã: VÂLCEA DÂMBOVIÞA
Drobeta GORJ Piteºti
Turnu Severin
IALOMIÞA
Oraºe ILFOV Slobozia
MEHEDINÞI CONSTANÞA
Municipii Sud - Est
BUCUREªTI
Slatina CÃLÃRAªI Cãlãraºi
Reºedinþe de judeþ Craiova
Constanþa
DOLJ GIURGIU
Judeþe Alexandria
Giurgiu
Regiuni de dezvoltare OLT TELEORMAN
Sud - Vest Oltenia Sud - Muntenia Bucureºti - Ilfov

PREZENTARE GENERALÃ
POZIÞIA GEOGRAFICÃ A ROMÂNIEI
Punctul extrem Judeþul Longitudinea Latitudinea

(localitatea) esticã1) nordicã
Nord Satul Horodiºtea Botoºani 26o42’05” 48o15’06”

Sud Oraºul Zimnicea Teleorman 25o23’32” 43o37’07”
Est Oraºul Sulina Tulcea 29o41’24” 45o09’36”
Vest Comuna Beba Veche Timiº 20o15’44” 46o07’27”
1) Dupã Greenwich.
România este situatã în centrul geografic al Europei (sud-estul Europei Centrale), la nord de Peninsula
Balcanicã, la jumãtatea distanþei dintre Coasta Atlanticului ºi Munþii Urali, în interiorul ºi exteriorul
arcului Munþilor Carpaþi, pe cursul inferior al Dunãrii (1075 km) ºi cu ieºire la Marea Neagrã.
Centrul geometric al þãrii este marcat de intersecþia paralelei 45oN cu meridianul 25oE
(la 100 km N-V de capitala þãrii, Bucureºti).
Suprafaþa totalã a teritoriului este de 238391 km2.

Totalul graniþelor României însumeazã 3150 km.
Vecinii: Bulgaria, Republica Moldova, Serbia, Ucraina ºi Ungaria.
Litoralul românesc al Mãrii Negre se desfãºoarã pe 245 km, între gârla Musura (graniþa cu Ucraina) ºi
localitatea Vama Veche (graniþa cu Bulgaria).
ORGANIZAREA ADMINISTRATIVÃ A TERITORIULUI ROMÂNIEI,

LA 31 DECEMBRIE 2012
1)
Numãrul judeþelor 42
Numãrul oraºelor ºi municipiilor 320
din care: municipii 103
Numãrul comunelor 2861
Numãrul satelor 12957
1) Inclusiv municipiul Bucureºti.
ROMÂNIA ÎN CIFRE - Breviar statistic 5

RELIEFUL ROMÂNIEI
Se compune din trei trepte majore ºi anume: cea înaltã a Munþilor Carpaþi, cea medie care corespunde
Subcarpaþilor, dealurilor ºi podiºurilor ºi cea joasã, a câmpiilor, luncilor ºi Deltei Dunãrii. Caracteristicile
principale ale unitãþilor de relief sunt proporþionalitatea (31% munþi, 36% dealuri ºi podiºuri, 33% câmpii ºi
lunci) ºi dispunerea concentricã a treptelor majore ale reliefului.
Principalele altitudini muntoase

Denumirea Denumirea Altitudinea
vârfului masivului Judeþul vârfului
muntos muntos (m)
Moldoveanu Fãgãraº Argeº 2544

Negoiu Fãgãraº Argeº, Braºov, Sibiu 2535
Parângu Mare Parâng Gorj, Hunedoara 2519
Peleaga Retezat Hunedoara 2509
Omu Bucegi Prahova, Braºov, Dâmboviþa 2505
Apele curgãtoare ale României sunt dispuse radial, marea majoritate având izvoarele în Carpaþi,
principalul colector al acestora fiind fluviul Dunãrea, care strãbate þara în partea sudicã pe o lungime
de 1075 km ºi se varsã în Marea Neagrã.
Principalele cursuri de apã
Denumirea Lungimea cursului de apã Suprafaþa

cursului de apã ( km ) bazinului ( km2)
Dunãre 1075 332501)

Mureº 761 27890
Prut 742 10990
Olt 615 24050
Siret 559 42890
1) Fãrã afluenþii care formeazã bazine de ordinul 1.
Lacurile sunt reprezentate prin lacuri naturale rãspândite în toate unitãþile majore de relief, de la cele
glaciare în etajul alpin (Lacul Mioarelor - Fãgãraº la 2282 m), la limanele fluvio-maritime
(Lacul Techirghiol la 1,5 m) ºi lacuri antropice.
Denumirea lacului antropic Judeþul Suprafaþa Volum1)

( ha ) (mil. m3)
Porþile de Fier Mehedinþi 70000,02) 2400,0
Ostrovu Mare Mehedinþi 7920,0 800,0
1) La nivel normal de retenþie.
2) Între confluenþa Nera – Dunãre ºi baraj (dupã datele celor douã hidrocentrale).

Principalele lacuri naturale
Denumirea lacului natural Judeþul Suprafaþa Volum 1)

( ha ) (mil. m3)
lacuri în circuri glaciare: Bucura Hunedoara 10,5 0,5
lacuri în cratere vulcanice: Sfânta Ana Harghita 22,0 0,6
lacuri în depresiuni carstice: Zãton Mehedinþi 20,0 1,0
lacuri de baraj natural: Lacul Roºu Harghita 12,6 0,7
lacuri în crovuri: Ianca Brãila 322,0 1,6
limane fluviatile: Oltina Constanþa 2509,0 60,0
limane fluvio-maritime: Taºaul Constanþa 2335,0 57,0
lagune marine: Razim Tulcea 41500,0 909,0
lacuri de luncã: Brateº Galaþi 2111,0 30,0
lacuri din Delta Dunãrii: Dranov Tulcea 2170,0 21,7
1) La nivel normal de retenþie.
Resursele minerale utile ale României sunt variate: petrol; gaze naturale; cãrbuni, în special huilã
cocsificabilã, cãrbune brun ºi lignit; minereuri feroase ºi neferoase; zãcãminte de aur, argint, bauxitã;
mari rezerve de sare, precum ºi o serie de resurse nemetalifere.
O categorie aparte a bogãþiilor de subsol o constituie cele peste 2000 de izvoare de ape minerale, cu
valenþe pentru consum ºi tratamente medicale.
Ariile protejate, în anul 2012
Categorii de arii protejate Numãr Suprafaþa (ha)
Rezervaþii ºtiinþifice 44 24654

Parcuri naþionale 13 316872
Monumente ale naturii 206 15413
Rezervaþii naturale 699 347320
Parcuri naturale 15 772810
Rezervaþii ale biosferei 3 664446
Zone umede de importanþã internaþionalã 12 804497
Arii de protecþie specialã avifaunisticã 148 3698732
Situri de importanþã comunitarã 383 4147368
Notã: Suprafaþele ariilor protejate au fost calculate conform Legii nr. 5/2000 privind Planul de amenajare a
teritoriului naþional - Secþiunea a lll-a - zone protejate ºi HG-urilor nr.: 2151/2004; 1581/2005;
1143/2007 privind instituirea regimului de arie naturalã protejatã pentru noi zone; 1284/2007
privind declararea ariilor de protecþie specialã avifaunisticã ca parte integrantã a reþelei ecologice
europene Natura 2000 în România 1964/2007 privind instituirea regimului de arie naturalã protejatã
a siturilor de importanþã comunitarã, ca parte integrantã a reþelei ecologice europene Natura 2000
în România ºi 1066/2010 privind instituirea regimului de arie naturalã protejatã asupra unor zone
din Rezervaþia biosferei „Delta Dunãrii”.
Sursa: Agenþia Naþionalã pentru Protecþia Mediului.
Rezervaþii ale biosferei, în anul 2012
Denumirea Judeþul Suprafaþa rezervaþiei 1) (ha)
Total 664446
Delta Dunãrii Tulcea, Constanþa 580000
Retezat Hunedoara 38047
Rodna Maramureº, Bistriþa-Nãsãud, Suceava 46399
1) Conform Legii nr. 5/2000 privind Planul de amenajare a teritoriului naþional - Secþiunea a III-a - zone protejate.
Sursa: Agenþia Naþionalã pentru Protecþia Mediului.

Temperatura aerului, în anul 2012 grade Celsius
Maxima absolutã Minima absolutã

Staþia Media anualã anualã
meteorologicã anualã Val. Data Val. Data
înreg. înreg.
Satu Mare …1) 39,3 6.VIII -26,9 8.II
Suceava 8,8 37,1 7.VIII -28,6 2.II
Oradea 11,7 38,7 25.VIII -21,2 11.II
Iaºi 10,8 41,3 7.VIII -26,7 12.II
Cluj-Napoca 9,8 38,5 25.VIII -21,1 2.II
Târgu Mureº 10,2 38,8 25.VIII -22,4 8.II
Bacãu 10,0 42,5 7.VIII -25,5 2.II
Timiºoara 11,9 38,2 24,25.VIII -21,7 10.II
Deva 10,9 38,4 23.VIII -17,5 9.II
Sibiu 9,7 38,9 25.VIII -24,2 1.II
Vârfu Omu -1,2 19,5 25,26.VIII -24,7 2.II
Galaþi 12,2 39,9 25.VIII -19,8 9.II
Târgu Jiu 11,8 38,5 24.VIII -23,1 9.II
Buzãu 12,0 39,5 7.VIII -23,3 14.XII
Calafat 13,1 41,6 15.VII -26,1 9.II
Turnu Mãgurele 12,5 41,2 25.VIII -22,8 31.I
Bucureºti-Filaret 12,6 41,5 7.VIII -17,2 9.II
Constanþa 13,2 34,2 21.VIII -15,7 1.II
1)… = Lipsã date (Observaþii incomplete în luna septembrie 2012).
Sursa: Administraþia Naþionalã de Meteorologie.
Precipitaþii atmosferice, în anul 2012
Staþia meteorologicã Cantitatea anualã (mm)
Satu Mare 462,6

Suceava 462,3
Oradea 491,7
Iaºi 507,5
Cluj-Napoca 530,0
Târgu Mureº 563,1
Bacãu 627,6
Timiºoara 552,1
Deva 628,1
Sibiu 528,4
Vârfu Omu 1046,6
Galaþi 587,3
Târgu Jiu 713,3
Buzãu 598,9
Calafat 456,9
Turnu Mãgurele 480,5
Bucureºti-Filaret 671,8
Constanþa 487,9
Sursa: Administraþia Naþionalã de Meteorologie.

POPULAÞIA 1)
21316420 locuitori, la 1 iulie 2012;
Densitatea populaþiei: 89,4 locuitori / km2, la 1 iulie 2012.
CAPITALA: Municipiul Bucureºti (1924299 locuitori, la 1 ianuarie 2012), împãrþit în ºase sectoare
administrative. Prima menþionare documentarã a fost în 20.IX.1459, ca reºedinþã a lui Vlad Þepeº.
Devine capitalã a Þãrii Româneºti începând din a doua jumãtate a secolului al XVII-lea ºi capitala
României din anul 1862, fiind cel mai important centru politic, economic ºi cultural - ºtiinþific al þãrii.
ORAªELE PRINCIPALE: Bucureºti, Iaºi, Timiºoara, Cluj-Napoca, Constanþa, Craiova, Galaþi, Braºov,
Ploieºti, Brãila.
Oraºul situat la cea mai mare altitudine medie este Predeal (judeþul Braºov) = 1060 m.
Oraºul situat la cea mai micã altitudine medie este Sulina (judeþul Tulcea) = 4 m.
PORTURI PRINCIPALE:
– la Marea Neagrã: Constanþa, Mangalia;

– la Dunãre: Moldova Nouã, Orºova, Drobeta-Turnu Severin, Calafat, Corabia, Turnu Mãgurele, Zimnicea,
Giurgiu, Olteniþa, Cãlãraºi, Cernavodã, Hârºova, Mãcin, Brãila, Galaþi, Tulcea, Sulina.
AEROPORTURI PRINCIPALE: Bucureºti (“Henri Coandã”-Otopeni ºi “Aurel Vlaicu”-Bãneasa), Constanþa

(„Mihail Kogãlniceanu”), Timiºoara („Traian Vuia”), Cluj-Napoca, Iaºi, Craiova, Arad, Bacãu, Baia Mare,
Oradea, Satu Mare, Sibiu, Târgu Mureº, Suceava, Tulcea.
LIMBA OFICIALÃ: limba românã.
ZIUA NAÞIONALÃ A ROMÂNIEI: 1 Decembrie.
DRAPELUL ROMÂNIEI este tricolor, culorile sunt aºezate vertical în ordinea urmãtoare, începând
de la lance: albastru, galben, roºu.
FORMA DE GUVERNÃMÂNT:
Republicã, conform Constituþiei adoptate în anul 1991 ºi modificatã în anul 2003;
Puterea legislativã: parlament bicameral (Camera Deputaþilor ºi Senatul);
Puterea executivã: guvern, condus de un prim-ministru desemnat de preºedintele þãrii;
Preºedintele þãrii este ales în baza rezultatelor alegerilor generale prin scrutin universal pentru
un mandat de 5 ani.
MONEDA NAÞIONALÃ: „Leu”, cu subdiviziunea „ban”.

Cursul monedei naþionale este stabilit zilnic pe piaþa valutarã interbancarã, moneda de referinþã fiind
euro. În anul 2012, cursul de schimb mediu era 4,4560 leu/euro.
1) Date provizorii ce urmeazã a fi rectificate dupã publicarea rezultatelor finale ale Recensãmântului Populaþiei
ºi Locuinþelor – 2011.

POPULAÞIE
Populaþia pe sexe, grupe de vârstã ºi medii, la 1 iulie
locuitori
2009 2010 2011 2012
Total 21469959 21431298 21354396 21316420

Pe sexe
Masculin 10457219 10434143 10392537 10375200
Feminin 11012740 10997155 10961859 10941220
Pe grupe de vârstã
0-14 ani 3245775 3241295 3213339 32114371)
15-59 ani 13949544 13837516 13724839 136955641)
60 ani ºi peste 4274640 4352487 4416218 44488481)
Pe medii
Urban 11823516 11798735 11727153 11678600
Rural 9646443 9632563 9627243 9637820
Notã: Datele prezentate în acest tabel au caracter provizoriu ºi urmeazã a fi rectificate dupã publicarea rezultatelor
finale ale Recensãmântului Populaþiei ºi Locuinþelor - 2011.
1) La 1 ianuarie 2012.
La 1 iulie 2012 populaþia României a fost de 21316420 locuitori, din care 10,4 milioane bãrbaþi (48,7%) ºi
10,9 milioane femei (51,3%). Valorile negative ale sporului natural, conjugate cu cele ale soldului migraþiei
externe, au fãcut ca populaþia þãrii sã se diminueze, în perioada 1 iulie 2009 – 1 iulie 2012, cu 153,5 mii
persoane. Structura pe vârste a populaþiei poartã amprenta specificã unui proces de îmbãtrânire
demograficã, marcat, în principal, de scãderea natalitãþii, care a determinat reducerea absolutã ºi relativã
a populaþiei tinere (0-14 ani) ºi de creºterea ponderii populaþiei vârstnice (de 60 ani ºi peste). În anul 2012
comparativ cu 1 ianuarie 2009, se remarcã reducerea ponderii populaþiei tinere (de 0-14 ani) de la 15,2%
la 15,0% ºi creºterea ponderii celei vârstnice (de 60 ani ºi peste), de la 19,7% la 20,8%.
Populaþia adultã (15-59 ani) reprezintã 64,2% din total, în scãdere cu 254 mii persoane faþã de 1 iulie 2009.
În cadrul populaþiei adulte a crescut ponderea grupelor de vârstã 35-39 ani, 40-44 ani, 55-59 ani ºi a scãzut
cea din grupele de vârstã 15-19 ani, 20-24 ani, 30-34 ani, 45-49 ani ºi 50-54 ani. În cazul grupei de vârstã
25-29 ani ponderea s-a pãstrat constantã.
Primele zece oraºe ale þãrii,

dupã numãrul locuitorilor, la 1 ianuarie 2012
Nr. Oraºul 1) Numãrul

crt. locuitorilor
1. Bucureºti 1924299
2. laºi 317020
3. Timiºoara 306466
4. Cluj-Napoca 304802
5. Constanþa 299049
6. Craiova 297693
7. Galaþi 287182
8. Braºov 276058
9. Ploieºti 225700
10. Brãila 207809
Notã: Date provizorii ce urmeazã a fi rectificate dupã publicarea rezultatelor finale ale Recensãmântului Populaþiei
ºi Locuinþelor - 2011.
1) Municipiul (reºedinþã de judeþ).

POPULAÞIE
Gruparea judeþelor ºi localitãþilor dupã numãrul locuitorilor 1)
2009 2010 2011 2012
Judeþe - total 42 42 42 42
Sub 300000 6 6 6 6
300000 - 499999 19 19 19 19
500000 - 699999 10 10 11 11
700000 ºi peste 7 7 6 6
Municipii ºi oraºe - total 320 320 320 320

Sub 5000 21 21 21 21
5000 - 19999 199 198 198 200
20000 - 49999 56 57 57 55
50000 - 99999 20 20 20 20
100000 - 199999 13 13 13 13
200000 - 999999 10 10 10 10
1000000 ºi peste 1 1 1 1
Comune - total 2860 2861 2861 2861

Sub 1000 80 82 80 83
1000 - 1999 594 598 605 611
2000 - 4999 1730 1724 1715 1703
5000 - 9999 430 429 432 434
10000 ºi peste 26 28 29 30
1) Datele pentru perioada 2009 - 2011 sunt la 1 iulie, iar pentru anul 2012, la 1 ianuarie.
La 1 ianuarie 2012, în mediul urban locuiau 11,7 milioane persoane, reprezentând peste jumãtate din
populaþia þãrii. Din cele 320 municipii ºi oraºe, 86,3% aveau o populaþie sub 50 mii locuitori, reprezentând
18,4 % din populaþia þãrii ºi 33,4% din populaþia urbanã. Oraºele mari (cu peste 100000 de locuitori) deþin
29,8% din populaþia þãrii ºi 54,3% din populaþia urbanã. La 1 ianuarie 2012, în mediul rural locuiau 9,6
milioane persoane, reprezentând 45,0% din populaþia þãrii. Comunele cu populaþia cuprinsã între 1000 ºi
5000 locuitori au reprezentat 80,9% din numãrul total al comunelor.
Vârsta medie
ani
2009 2010 2011 20121)
Vârsta medie a populaþiei 39,5 39,7 39,9 40,0

1) La 1 ianuarie.
Vârsta medie a populaþiei þãrii a crescut de la 39,5 ani (1 iulie 2009) la 40,0 ani (1 ianuarie 2012), vârstã
medie ce caracterizeazã þãrile cu o populaþie „adultã”. Populaþia femininã, cu o vârstã medie de 41,5 ani a
fost ºi la data de 1 ianuarie 2012 mai îmbãtrânitã decât cea masculinã cu 3,0 ani.
1) Date provizorii ce urmeazã a fi rectificate dupã publicarea rezultatelor finale ale Recensãmântului Populaþiei ºi
Locuinþelor – 2011.

POPULAÞIE
Populaþia pe vârste ºi sexe, la 1 ianuarie 2012
Ani
100
95
90
Masculin Feminin
85
80
75
70
65
60
55
50
45
40
35
30
25
20
15
10
5
0
250 200 150 100 50 0 0 50 100 150 200 250
mii persoane mii persoane
Piramida vârstelor reflectã cel mai fidel cronica generaþiilor, evidenþiind disproporþiile în structura
populaþiei, pe vârste ºi sexe. Reducerea numãrului populaþiei tinere a îngustat ºi mai mult baza piramidei
vârstelor. Efectele demografice ºi economice ale acestei evoluþii se vor resimþi în timp ºi vor atrage
schimbãri la nivelul diferitelor subpopulaþii (populaþia ºcolarã, populaþia de vârstã fertilã, populaþia în
vârstã de muncã).

POPULAÞIE
Evoluþia natalitãþii, mortalitãþii ºi a sporului natural al populaþiei
2009 2010 2011 2012

Miºcarea naturalã a populaþiei
Nãscuþi-vii 222388 212199 196242 201104
Decese 257213 259723 251439 255539
- Decese la o vârstã sub 1 an 2250 2078 1850 1812
Sporul natural -34825 -47524 -55197 -54435
Cãsãtorii 134275 115778 105599 107760
Divorþuri 32341 32632 35780 31324
Rate 1) (la 1000 locuitori)

Nãscuþi-vii 10,4 9,9 9,2 9,4
Decese 12,0 12,1 11,8 12,0
- Decese la o vârstã sub 1 an 2) 10,1 9,8 9,4 9,0
Sporul natural -1,6 -2,2 -2,6 -2,6
Cãsãtorii 6,3 5,4 4,9 5,1
Divorþuri 1,5 1,5 1,7 1,5
Locuinþelor - 2011.
2) La 1000 nãscuþi-vii.
Natalitatea, mortalitatea ºi sporul natural al populaþiei

Rate (la 1000 locuitori)
18
17 Natalitate
Mortalitate
16
15 Spor natural pozitiv
14 Spor natural negativ

13
12
11
10
9
8
1)
1985 1990 1995 2000 2005 2010 2012
Natalitatea, prima componentã a miºcãrii populaþiei, a înregistrat o scãdere. În condiþiile în care, pe

termen scurt ºi mediu, nu se poate aºtepta ca mortalitatea sã contribuie semnificativ la reducerea scãderii
demografice din România, natalitatea rãmâne singura componentã asupra cãreia se poate acþiona cu
rezultate eficiente. Redresarea natalitãþii poate avea efecte pozitive ºi de lungã duratã.
În anul 2012, numãrul de nãscuþi-vii (201,1 mii) a scãzut cu 21,3 mii faþã de anul 2009.

POPULAÞIE
Mortalitatea - ca a doua componentã a miºcãrii populaþiei - a rãmas relativ ridicatã în România.
Creºterea continuã ºi semnificativã a nivelului acestei componente trebuie luatã în considerare în
perspectiva demograficã a României.
În anul 2012 au decedat 255,5 mii persoane, cu 1,7 mii persoane mai puþine decât în anul 2009.
În anul 2012 s-au înregistrat 1,8 mii decese sub un an. Scãderea mortalitãþii infantile s-a înregistrat mai
ales pe seama diminuãrii mortalitãþii postneonatale, atât în mediul urban, cât ºi în mediul rural.
Durata medie a vieþii, pe sexe (ani)
2006 68,7
75,8
2007 69,2
76,1
69,5
2008
76,7
69,7
2009
77,1
2010 69,8
77,3
70,1
20111)
77,5
0 20 40 60 80
Masculin Feminin
Notã: Datele pentru anul 2012 vor fi disponibile dupã publicarea rezultatelor finale ale Recensãmântului Populaþiei ºi
În anul 2011, durata medie a vieþii a continuat sã creascã, valorile actuale (70,1 ani la bãrbaþi ºi 77,5 ani la
femei) fiind superioare celor din anul 2009, atât pe total, cât ºi pe sexe. Durata medie a vieþii a crescut cu
0,4 ani, atât pentru populaþia femininã, cât ºi pentru cea masculinã. Femeile au o duratã medie a vieþii mai
mare cu 7,4 ani decât bãrbaþii.

POPULAÞIE
Evoluþia cãsãtoriilor ºi divorþurilor
mii
210
189,2
180
146,6 149,4
150 134,3
115,8
120 105,6 107,8
90
60
32,7 36,3 35,7 32,3 32,6 35,8 31,3
30
0
2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012
Cãsãtorii Divorþuri
În anul 2012 comparativ cu anul 2009, numãrul cãsãtoriilor a scãzut cu 26,5 mii.
În anul 2012 numãrul divorþurilor a fost de 31,3 mii divorþuri neînregistrându-se o diferenþã semnificativã
faþã de anul 2009.
În anul 2012 ºi-au schimbat domiciliul în interiorul þãrii, 372,2 mii persoane. Ca ºi în anul precedent,
fluxurile migratorii din urban (în rural ºi în urban) deþin cele mai mari ponderi în structura migraþiei.
Migraþia internã
2009 2010 2011 2012

Structura fluxurilor migraþiei interne urbane ºi rurale,
determinate de schimbarea domiciliului (date absolute)
Total 330672 458995 324626 372197
Din rural în urban 70246 96201 66784 74470
Din urban în urban 96607 140301 97235 106724
Din rural în rural 67306 89441 63594 72620
Din urban în rural 96513 133052 97013 118383
Rate 1) (la 1000 locuitori)
Total 15,4 21,4 15,2 17,5
Din rural în urban 6,0 8,2 5,7 6,4
Din urban în urban 8,2 11,9 8,3 9,2
Din rural în rural 7,0 9,3 6,6 7,5
Din urban în rural 10,0 13,8 10,1 12,3

POPULAÞIE
Cetãþeni români care ºi-au stabilit domiciliul în strãinãtate
numãr persoane
2009 2010 20111)
Total 10211 7906 18307

Pe sexe
Masculin 3768 2917 8527
Feminin 6443 4989 9780
Pe grupe de vârstã
sub 18 ani 1316 1062 4746
18-40 ani 6621 5029 9572
41-60 ani 1915 1562 3191
61 ani ºi peste 359 253 798
Dupã þara de destinaþie

Australia 128 81 112
Austria 421 569 1089
Belgia 70 46 129
Canada 2045 858 967
Franþa 576 405 663
Germania 1938 1399 2014
Grecia 124 133 160
Iordania 21 16 139
Israel 111 62 2857
Italia 984 844 1906
Marea Britanie 211 264 251
Republica Moldova 217 349 254
Spania 547 882 3352
S.U.A. 1793 1086 1350
Ungaria 331 266 514
Alte þãri 694 646 2550
Notã: Datele pentru anul 2012 vor fi disponibile dupã publicarea rezultatelor finale ale Recensãmântului Populaþiei
1) Date estimate.

PIAÞA FORÞEI DE MUNCÃ
În contextul procesului de tranziþie economicã, piaþa muncii din România a suferit transformãri
semnificative sub aspectul volumului ºi structurii principalilor indicatori de forþã de muncã. Acest proces
s-a caracterizatat prin reducerea populaþiei active ºi a populaþiei ocupate, prin menþinerea la valori relativ
constante a ratei ºomajului. Criza financiarã însã, debutatã începând, mai ales, din a doua jumãtate a
anului 2008, a avut efecte asupra structurii forþei de muncã, aducând concomitent cu reducerea
populaþiei ocupate o accentuare a fenomenului de ºomaj.
Dacã pe parcursul ultimei jumãtãþi a anilor ’90, populaþia activã se menþinuse la valori ridicate (de peste
11 milioane persoane), noul mileniu a debutat cu o scãdere importantã a valorii indicatorului.
Ulterior anului 2002 populaþia activã a oscilat în jurul valorii de 10 milioane. În anul 2012, populaþia activã
numãrã 9964 mii persoane, din care 96,2% aparþin grupei în vârstã de muncã (15-64 ani).
Populaþia activã, populaþia ocupatã ºi ºomerii 1)

mii persoane
2009 2010 2011 2012

Populaþia activã - total 9924 9965 9868 9964
- Feminin 4400 4416 4411 4418
- Urban 5475 5538 5563 5553
Populaþia ocupatã - total 9243 9240 9138 9263

- Feminin 4143 4128 4112 4137
- Urban 5032 5032 5072 5078
ªomeri BIM 1)- total 681 725 730 701

- Feminin 257 288 299 281
- Urban 443 506 491 475
1) Conform definiþiei internaþionale (BIM-Biroul Internaþional al Muncii).
Sursa: Cercetarea statisticã asupra forþei de muncã în gospodãrii (AMIGO).
Dupã o creºtere continuã înregistratã în perioada 2005-2008, din anul 2009 populaþia ocupatã a început
sã scadã, ajungând în anul 2011 la cea mai micã valoare înregistratã (9138 mii persoane). În anul 2012
populaþia ocupatã a fost de 9263 mii persoane, în creºtere faþã de anul precedent.
Dintre persoanele ocupate, 55,3% sunt bãrbaþi. Pânã în anul 2002, majoritatea populaþiei ocupate a
reprezentat-o cea din mediul rural. Începând cu anul 2003, cea mai mare parte a populaþiei ocupate îºi are
domiciliul în mediul urban, respectiv 54,8% în anul 2012. Categoria salariaþilor predominã în rândul
populaþiei ocupate, respectiv 67,3% în anul 2012.
Numãrul ºomerilor - conform definiþiei internaþionale (BIM 1)) - a fost în anul 2012 de 701 mii persoane, în
scãdere atât faþã de anul 2011 (-4,0%), cât ºi faþã de anul 2010 (-3,3%). În anul 2012, din numãrul total al
ºomerilor, 27,0% erau tineri (15-24 ani).

Structura populaþiei ocupate, dupã statutul profesional, în anul 2012 1)
12,6%
Salariat
18,9% Patron
Lucrãtor pe
cont propriu 2)
1,2% Lucrãtor familial
neremunerat
67,3%
1) Date provizorii.
2) Inclusiv membru al unei societãþi agricole sau al unei cooperative neagricole.
Populaþia ocupatã, pe principalele activitãþi ale economiei naþionale

mii persoane
Activitatea (secþiuni CAEN Rev. 2) 2009 2010 2011 20121)
Total 9243 9240 9138 9263

Agriculturã, silviculturã ºi pescuit 2689 2780 2612 2682
Industrie 2048 1944 1951 1957
Industrie extractivã 100 96 85 82
Industrie prelucrãtoare 1751 1646 1672 1683
Producþia ºi furnizarea de energie electricã ºi
termicã, gaze, apã caldã ºi aer condiþionat 129 126 115 110
Distribuþia apei; salubritate, gestionarea
deºeurilor, activitãþi de decontaminare 68 76 79 82
Construcþii 726 705 681 696
Comerþ cu ridicata ºi cu amãnuntul; repararea
autovehiculelor ºi motocicletelor 1157 1134 1165 1205
Transport ºi depozitare 455 444 434 433
Hoteluri ºi restaurante 165 180 185 186
Informaþii ºi comunicaþii 123 126 128 154
Intermedieri financiare ºi asigurãri 122 132 145 140
Tranzacþii imobiliare 16 19 18 16
Activitãþi profesionale, ºtiinþifice ºi tehnice 148 159 170 168
Activitãþi de servicii administrative ºi activitãþi
de servicii suport 150 154 157 159
Administraþie publicã ºi apãrare; asigurãri
sociale din sistemul public 490 471 466 466
Învãþãmânt 386 385 392 376
Sãnãtate ºi asistenþã socialã 395 403 402 386
Activitãþi de spectacole, culturale ºi recreative 45 50 56 60
Alte activitãþi ale economiei naþionale 128 154 176 179
1) Date provizorii.
În anul 2012, faþã de anul 2011, repartizarea populaþiei ocupate pe sectoare de activitãþi ale economiei
naþionale indicã creºterea numãrului persoanelor ocupate în toate sectoarele, dar mai ales în cel agricol
(+2,7%). În industrie ºi construcþii creºterile au fost modeste (+0,8% în industrie ºi construcþii ºi +0,9% în
servicii).

Structura populaþiei ocupate din sectorul privat, pe principalele activitãþi
ale economiei naþionale
CAEN Rev.2
%
100
90
30,5 31,2 33,0 33,5
80 Servicii
70
9,3 9,0 8,9 8,8
60 Construcþii
50 24,4 23,0 23,3 22,9
40 Industrie 2)
30
20 35,8 36,8 34,8 34,8 Agriculturã, silviculturã ºi pescuit
10
0
8,5 2009 9,4
8,5 2010 2011 20121)
Notã: Sectorul privat include formele de proprietate: privatã ºi cooperatistã sau obºteascã.
1) Date provizorii.
2) Inclusiv producþia ºi furnizarea de energie electricã ºi termicã, gaze, apã caldã ºi aer condiþionat ºi
distribuþia apei, salubritate, gestionarea deºeurilor, activitãþi de decontaminare.
Ponderea ocupãrii în sectorul privat se menþine în ultimii 4 ani ai perioadei analizate (2009-2012) în jurul
valorii de 80%. Atât în anul 2012, cât ºi în anul 2011 din totalul populaþiei ocupate în sectorul privat, 65,2%
îºi desfãºurau activitatea în industrie, construcþii ºi servicii.
În anul 2011, numãrul mediu al salariaþilor a fost de 4348,7 mii persoane.
Numãrul mediu al salariaþilor s-a diminuat pe parcursul anului 2011 cu 27,3 mii persoane comparativ cu
anul precedent (4376,0 mii persoane) ca urmare a fluctuaþiilor de personal ºi a dificultãþilor financiare
înregistrate în majoritatea activitãþilor economice.
Cele mai accentuate scãderi au fost înregistrate în activitãþile: sãnãtate ºi asistenþã socialã, administraþie
publicã ºi învãþãmânt.
Distribuþia salariaþilor pe sectoare economice în anul 2011 aratã cã, 61,1% se regãseau în servicii (sectorul
terþiar) în scãdere cu 0,7 puncte procentuale faþã de anul 2010 ºi cu 0,6 puncte procentuale în creºtere
faþã de anul 2009. În sectorul secundar (industrie + construcþii) lucrau 36,6% din total salariaþi, cu 0,6
puncte procentuale mai mult decât în anul 2010, respectiv cu 0,6 puncte procentuale mai puþin decât în
anul 2009.
Ponderea numãrului de salariaþi care ºi-au desfãºurat activitatea în ramurile agricole (sectorul primar) a
fost de numai 2,3%, în creºtere cu 0,1 puncte procentuale faþã de anul precedent ºi situându-se la nivelul
anului 2009.
Sectorul privat reprezintã motorul economiei româneºti, absorbind cea mai mare parte a forþei de muncã
salariate.
În anul 2011, ponderea salariaþilor din sectorul integral privat a fost de 66,2%, în creºtere faþã de anul 2010
cu 2,4 puncte procentuale.

Numãrul mediu al salariaþilor
pe principalele activitãþi ale economiei naþionale
mii persoane
Activitatea (secþiuni CAEN Rev. 2) 2009 2010 2011
Total 4774 4376 4349

Agriculturã, silviculturã ºi pescuit 110 95 98
Industrie 1371 1237 1259
Industrie extractivã 75 67 64
Industrie prelucrãtoare 1118 999 1028
Producþia ºi furnizarea de energie electricã
ºi termicã, gaze, apã caldã ºi aer condiþionat 78 73 70
deºeurilor, activitãþi de decontaminare 100 98 97
Construcþii 404 337 334
autovehiculelor ºi motocicletelor 816 752 753
Transport ºi depozitare 282 258 256
Hoteluri ºi restaurante 118 108 108
Informaþii ºi comunicaþii 114 106 110
Intermedieri financiare ºi asigurãri 107 101 99
Tranzacþii imobiliare 29 27 27
Activitãþi profesionale, ºtiinþifice ºi tehnice 134 126 127
Activitãþi de servicii administrative
ºi activitãþi de servicii suport 192 181 198
sociale din sistemul public 1) 225 210 193
Învãþãmânt 394 380 364
Sãnãtate ºi asistenþã socialã 378 366 333
Activitãþi de spectacole, culturale ºi recreative 56 53 51
Alte activitãþi de servicii 44 39 39
Notã: Pentru anul 2012, datele vor fi disponibile în luna septembrie 2013.
1) Exclusiv forþele armate ºi personalul asimilat (M.Ap.N., M.A.I., S.R.I. etc.).
Sursa: Cercetarea statisticã privind costul forþei de muncã.

Numãrul mediu al salariaþilor din sectorul integral privat,1)
pe principalele activitãþi ale economiei naþionale
CAEN Rev.2
mii persoane
1600 1577 1572
1458 1503
1400
1276 Agriculturã, silviculturã
1200 ºi pescuit
1077
973 1010
1000 Industrie2)
800 Construcþii
600 Servicii
412 362
400 302 302
200
74 74 60 65
0
2008 2009 2010 2011
1) Inclusiv proprietatea integral privatã ºi proprietatea integral strãinã.
2) Inclusiv producþia ºi furnizarea de energie electricã ºi termicã, gaze, apã caldã ºi aer condiþionat ºi distribuþia apei,
salubritate, gestionarea deºeurilor, activitãþi de decontaminare.
ªomerii înregistraþi 1), dupã nivelul de educaþie

mii persoane
2009 2010 2011 2012

Total ºomeri 2) 709 627 461 494
din care: femei 302 264 204 211
Primar, gimnazial, profesional 503 442 321 347
din care: femei 190 164 127 131
Liceal ºi postliceal 156 135 101 110
din care: femei 83 71 53 57
Universitar 50 50 39 37
din care: femei 29 29 24 23
1) La sfârºitul anului.
2) Sursa: Agenþia Naþionalã pentru Ocuparea Forþei de Muncã.
Numãrul ºomerilor înregistraþi la Agenþia Naþionalã pentru Ocuparea Forþei de Muncã (ANOFM) a crescut
în anul 2009, ca efect al crizei financiare, cu 306 mii persoane faþã de anul 2008, dupã care a înregistrat o
uºoarã scãdere, care s-a accentuat apoi, ajungând la finele lui 2012 la un numãr de 494 mii persoane.
Rata ºomajului înregistrat s-a situat pe o curbã crescãtoare, punctul maxim fiind atins în lunile februarie-
martie 2010 (8,4%) dupã care a continuat sã scadã în perioada urmãtoare, atingând la finele anului 2012,
pragul de 5,6%.
În anul 2012, rata ºomajului înregistrat a avut o uºoarã fluctuaþie (la început, de creºtere, apoi de uºoarã
scãdere, iar creºtere ºi apoi scãdere, variind între 4,6% ºi 5,8%).

Numãrul ºomerilor înregistraþi ºi rata ºomajului
mii persoane %
1000 10
7,8
800 8
7,0 Numãrul ºomerilor
înregistraþi - total
7,1
600 6,3 5,6 6 Numãrul ºomerilor
5,2 5,2
înregistraþi - femei
4,4
4,0 4,4 4,9 5,0 Rata ºomajului - total1)
400 4,6 4
3,9 Rata ºomajului - femei1)
460 368 403 709 627 461 494
200 2
191 167 187 302 264 204 211
0 0
2006 2007 2008 2009 2010 2011 20121)
1) Anul 2012, date provizorii.
Bãrbaþii au fost majoritari în rândul ºomerilor înregistraþi (57,3% la sfârºitul anului 2012, respectiv 53,6%
la sfârºitul anului 2008).
Dupã ce a înregistrat o creºtere începând din anul 2008 numãrul femeilor ºomere începe sã scadã uºor
pânã în anul 2011, urmând ca la sfârºitul anului 2012 sã mai creascã puþin, fiind cu 7 mii persoane mai
mare faþã de anul precedent ºi cu 91 mii persoane mai mic faþã de anul 2009.
Rata ºomajului1), pe grupe de vârstã, sexe ºi medii (%)

2009 2010 2011 2012
Total 6,9 7,3 7,4 7,0
Sub 25 ani 20,8 22,1 23,7 22,7
25 ani ºi peste 5,4 5,8 5,8 5,6
Masculin 7,7 7,9 7,9 7,6
Sub 25 ani 21,2 22,3 23,7 22,3
25 ani ºi peste 6,1 6,3 6,3 6,1
Feminin 5,8 6,5 6,8 6,4
Sub 25 ani 20,1 21,8 23,8 23,2
25 ani ºi peste 4,5 5,1 5,2 4,9
Urban 8,1 9,1 8,8 8,6
Sub 25 ani 27,1 30,5 32,4 31,8
25 ani ºi peste 6,5 7,4 7,0 7,0
Rural 5,4 5,0 5,5 5,1
Sub 25 ani 15,5 15,3 16,7 15,9
25 ani ºi peste 4,0 3,6 4,1 3,8
Rata ºomajului conform definiþiei internaþionale (BIM1)) - calculatã ca proporþie a ºomerilor în populaþia
activã, a înregistrat la nivelul þãrii valoarea de 7,0% în anul 2012, în scãdere faþã de anii precedenþi: cu 0,4
puncte procentuale faþã de anul 2011 ºi cu 0,3 puncte procentuale faþã de anul 2010. Rata ºomajului BIM
înregistratã în anul 2012 se situa totuºi cu 1,2 puncte procentuale peste cea din anul de debut al crizei
economico-financiare (anul 2008).

Rata ºomajului BIM s-a redus faþã de anul precedent atât pentru bãrbaþi cât ºi pentru femei. Astfel, pentru
femei s-a înregistrat o ratã a ºomajului de 6,4%, în scãdere cu 0,4 puncte procentuale faþã de anul
precedent, iar pentru bãrbaþi, rata ºomajului a fost de 7,6%, în scãdere cu 0,3 puncte procentuale faþã de
anul 2011.
În anul 2012, rata ºomajului în mediul urban depãºeºte semnificativ rata înregistratã în mediul rural (8,6%
faþã de 5,1%).
Tinerii în vârstã de 15-24 ani sunt persoanele cel mai grav afectate de fenomenul ºomajului. Astfel, în anul
2012, rata ºomajului în rândul tinerilor a fost de 22,7%, cu diferenþe semnificative pe medii (31,8% în
mediul urban, faþã de 15,9% în mediul rural). Valoarea acestui indicator a fost de 5,6% pentru persoanele
în vârstã de 25 de ani ºi peste.
Rata ºomajului1) de lungã duratã, pe sexe ºi medii (%)

2009 2010 2011 20122)
Total (12 luni ºi peste) 2,1 2,5 3,1 3,2
masculin 2,4 2,9 3,4 3,4
feminin 1,7 2,1 2,8 2,9
urban 2,6 3,2 3,9 4,1
rural 1,5 1,7 2,1 2,0
Tineri (6 luni ºi peste) 10,3 13,0 15,0 13,9
masculin 10,9 13,8 15,3 14,1
feminin 9,3 11,8 14,6 13,5
urban 13,5 17,8 20,8 19,4
rural 7,6 9,1 10,3 9,8
Rata ºomajului de lungã duratã (ponderea ºomerilor, aflaþi în ºomaj de 12 luni ºi peste, în populaþia activã)
a fost de 3,2% în anul 2012, în creºtere uºoarã comparativ cu cele înregistrate în ultimii trei ani anteriori
(2,1% în 2009, 2,5% în 2010 ºi respectiv, 3,1% în 2011). Pe sexe, acest indicator a înregistrat în anul 2012,
valori de 3,4% pentru bãrbaþi ºi 2,9% pentru femei, iar pe medii, de 4,1% în mediul urban, faþã de 2,0% în
mediul rural.
Rata ºomajului de lungã duratã la tineri (ponderea ºomerilor în vârstã de 15-24 ani, aflaþi în ºomaj de 6
luni ºi peste în populaþia activã) a urmat un trend crescãtor în perioada analizatã (de la 10,3% în 2009 pânã
la 15,0% în 2011), ca în anul 212 sã scadã uºor, înregistrând valoarea de 13,9%.
Incidenþa ºomajului 1) de lungã duratã (%)
- ca proporþie în total ºomeri1) -
2009 2010 2011 20122)

Total (12 luni ºi peste) 30,9 34,9 41,9 45,3
masculin 31,6 36,9 42,6 45,1
feminin 29,8 32,0 40,9 45,7
urban 32,2 35,2 44,3 48,2
rural 28,7 34,2 37,1 39,2
Tineri (6 luni ºi peste) 49,5 58,8 63,4 61,1
masculin 51,6 62,0 64,8 63,2
feminin 46,3 54,1 61,5 58,3
urban 49,8 58,4 64,2 61,0
rural 49,0 59,6 62,0 61,3
În perioada 2009-2012, incidenþa ºomajului pe termen lung (ponderea ºomerilor de lungã duratã în total
ºomeri) s-a încadrat pe o pantã ascendentã. Valoarea înregistratã în anul 2012 a fost de 45,3%, în creºtere
cu 3,4% puncte procentuale faþã de anul precedent ºi cu 10,4% puncte procentuale faþã de anul 2010.
În mediul urban, indicatorul a avut valoarea de 48,2 % cu 9,0 puncte procentuale peste cea înregistratã în
mediul rural.
2) Date provizorii.

Rata de activitate ºi rata de ocupare, pe sexe ºi medii (%)
2009 2010 2011 2012

Rata de activitate
Total 63,1 63,6 63,3 64,2
Masculin 70,9 71,5 70,7 72,1
Feminin 55,4 55,8 56,0 56,4
Urban 62,1 63,1 63,9 64,2
Rural 64,6 64,4 62,6 64,2
Rata de ocupare
Total 58,6 58,8 58,5 59,5
Masculin 65,2 65,7 65,0 66,5
Feminin 52,0 52,0 52,0 52,6
Urban 57,1 57,3 58,2 58,7
Rural 60,7 60,9 58,8 60,7
Notã: Date calculate pentru populaþia în vârstã de muncã (15 – 64 ani).

În anul 2012, rata de activitate a populaþiei în vârstã de muncã (15 - 64 ani) a fost de 64,2% ºi a înregistrat
niveluri mai ridicate pentru populaþia masculinã (72,1%, faþã de 56,4% pentru populaþia femininã). Pe cele
douã medii de rezidenþã indicatorul a avut aceeaºi valoare (64,2%).
În anul 2012, rata de ocupare a populaþiei în vârstã de 20-64 ani a fost de 63,8%, în uºoarã creºtere faþã de
anul precedent (62,8%), aflându-se la o distanþã de 6,2 puncte procentuale faþã de þinta naþionalã de 70%
stabilitã în contextul Strategiei Europa 2020.
Rata locurilor de muncã vacante este unul dintre indicatorii care exprimã cererea de forþã de muncã ce se
manifestã pe piaþa muncii.
Rata medie anualã a locurilor de muncã vacante a fost în anul 2012 de 0,59% (în scãdere cu 0,05 puncte
procentuale faþã de anul precedent, respectiv cu 1,47 puncte procentuale faþã de anul 2007, an în care
rata locurilor de muncã vacante a înregistrat cea mai ridicatã valoare).
Rata locurilor de muncã vacante, pe grupe majore de ocupaþii (%)
Grupe majore de ocupaþii 2009 2010

Total 1) 0,88 0,59
Legislatori, înalþi funcþionari ºi conducãtori 0,56 0,33
Specialiºti cu ocupaþii intelectuale ºi ºtiinþifice 1,40 0,75
Tehnicieni, maiºtri ºi asimilaþi 1,04 0,51
Funcþionari administrativi 0,69 0,52
Lucrãtori operativi în servicii, comerþ ºi asimilaþi 0,89 0,52
Agricultori ºi lucrãtori calificaþi în agriculturã,
silviculturã ºi pescuit 1,00 0,39
Meºteºugari ºi lucrãtori calificaþi 0,62 0,41
Operatori la instalaþii, maºini ºi asamblori
de echipamente 0,72 0,88
Muncitori necalificaþi 0,77 0,64
1)Exclusiv forþele armate ºi personalul asimilat (Ministerul Apãrãrii Naþionale, Ministerul Afacerilor Interne,
Serviciul Român de Informaþii etc.).
Sursa: Cercetarea statisticã asupra locurilor de muncã vacante.

Rata locurilor de muncã vacante, pe grupe majore de ocupaþii (%)
Grupe majore de ocupaþii 2011 2012
Total 1) 0,64 0,59

Membri ai corpului legislativ ai executivului,
înalþi conducãtori ai administraþiei publice,
conducãtori ºi funcþionari superiori 0,38 0,37
Specialiºti în diverse domenii de activitate 0,67 0,70
Tehnicieni ºi alþi specialiºti din
domeniul tehnic 0,65 0,71
Funcþionari administrativi 0,58 0,46
Lucrãtori în domeniul serviciilor 0,48 0,45
Lucrãtori calificaþi în agriculturã,
silviculturã ºi pescuit 0,24 0,50
Muncitori calificaþi ºi asimilaþi 0,51 0,36
Operatori la instalaþii ºi maºini;
asamblori de maºini ºi echipamente 0,90 0,84
Muncitori necalificaþi 0,85 0,71
Notã: Începând cu anul 2011 s-a trecut la noua clasificare a ocupaþiilor conform H.G. nr. 1352/2010 privind
aprobarea structurii Clasificãrii Ocupaþiilor din România (COR 2008) – nivel grupã de bazã ºi în conformitate cu
Clasificarea Internaþionalã Standard a Ocupaþiilor (ISCO-08).
1) Exclusiv forþele armate ºi personalul asimilat (Ministerul Apãrãrii Naþionale, Ministerul Afacerilor Interne,
Rata locurilor de muncã vacante, pe activitãþi ale economiei naþionale (%)
Activitatea (secþiuni CAEN Rev. 2) 2009 2010 2011 2012

Total 0,88 0,59 0,64 0,59
Agriculturã, silviculturã ºi pescuit 1,42 0,85 0,84 0,34
Industrie - total 0,64 0,67 0,81 0,72
Industrie extractivã 0,06 0,05 0,04 0,06
Industrie prelucrãtoare 0,72 0,77 0,90 0,77
ºi termicã, gaze, apã caldã ºi aer condiþionat 0,27 0,14 0,11 0,10
deºeurilor, activitãþi de decontaminare 0,44 0,54 0,86 1,11
Construcþii 0,60 0,53 0,44 0,29
autovehiculelor ºi motocicletelor 0,22 0,24 0,32 0,27
Transport ºi depozitare 0,43 0,47 0,61 0,44
Hoteluri ºi restaurante 0,40 0,12 0,41 0,33
Informaþii ºi comunicaþii 0,54 0,76 0,89 0,61
Intermedieri financiare ºi asigurãri 0,97 0,84 0,77 0,89
Tranzacþii imobiliare 0,20 0,16 0,45 0,41
Activitãþi profesionale, ºtiinþifice ºi tehnice 0,95 0,62 0,45 0,54
Activitãþi de servicii administrative ºi
activitãþi de servicii suport 0,73 0,59 0,79 0,60
Administraþie publicã ºi apãrare;
asigurãri sociale din sistemul public 1) 2,14 1,17 1,09 1,20
Învãþãmânt 0,56 0,17 0,16 0,24
Sãnãtate ºi asistenþã socialã 3,42 1,10 1,05 1,27
Activitãþi de spectacole, culturale ºi recreative 0,94 0,88 0,83 0,93
Alte activitãþi de servicii 0,54 0,29 0,37 0,41

VENITURILE POPULAÞIEI
Veniturile totale ale gospodãriilor
2009 2010 2011 20121)

- lei , lunar pe o gospodãrie -
Venituri totale 2316,0 2304,3 2417,3 2475,0
- procente -
Venituri bãneºti 83,7 83,9 81,7 82,4
Contravaloarea veniturilor în naturã
obþinute de salariaþi ºi beneficiari
de prestaþii sociale 2,6 1,9 1,8 1,9
Contravaloarea consumului de produse
agricole din resurse proprii 13,7 14,2 16,5 15,7
1) Date provizorii.
Sursa: Ancheta Bugetelor de Familie (ABF).
În perioada 2009-2012, principala sursã de formare a veniturilor totale ale gospodãriilor a reprezentat-o
veniturile bãneºti, în scãdere de la 83,7% în anul 2009, la 82,4% în anul 2012. Veniturile în naturã
înregistreazã în aceeaºi perioadã o tendinþã crescãtoare, ajungând în anul 2012 la 17,6% pe seama, în
principal, a contravalorii consumului de produse agroalimentare din resurse proprii (în creºtere cu
2,0 puncte procentuale faþã de anul 2009).
Structura veniturilor bãneºti, în anul 2012 1)

- total gospodãrii -
4,0% Salarii brute ºi alte

drepturi salariale
28,0%
Venituri din agriculturã
Venituri din activitãþi

neagricole independente
3,1% 60,8%
Venituri din prestaþii sociale
4,1%
Alte venituri
1) Date provizorii.
În anul 2012, salariile ºi celelalte venituri asociate lor au format cea mai importantã categorie de venituri,
având ponderea cea mai mare în veniturile bãneºti ale gospodãriilor (60,8%), în creºtere cu 1,2 puncte
procentuale faþã de anul 2011. O pondere importantã în structura veniturilor bãneºti ale gospodãriilor o
reprezintã veniturile din prestaþii sociale (28,0%, în scãdere cu 1,2 puncte procentuale faþã de anul 2011).
În schimb, veniturile din agriculturã, veniturile din activitãþi independente ºi cele din proprietate au o
pondere scãzutã în veniturile bãneºti ale gospodãriilor.

CÂªTIGURI SALARIALE
În general, la condiþii de muncã egale, salariile de încadrare ale femeilor ºi bãrbaþilor sunt aceleaºi.
Disparitãþile dintre salariile realizate de femei ºi de bãrbaþi pe diferite activitãþi economice sunt
determinate de diferenþele de nivel de calificare ºi de poziþia ierarhicã la locul de muncã. Raportul de
salarizare femei-bãrbaþi a înregistrat fluctuaþii determinate, în principal, de eficienþa activitãþilor
economice din diferite ramuri, respectiv de proporþia femeilor care sunt încadrate în funcþii de conducere
sau cu studii superioare. Ecartul dintre salariul mediu brut al femeilor ºi cel al bãrbaþilor s-a diminuat de
la 24% în anul 1996, la 17,6% în anul 2003 ºi, respectiv la 11,8% în anul 2011. În anul 2012, ecartul dintre
salariul mediu brut al femeilor ºi cel al bãrbaþilor a înregistrat o creºtere cu 1,2 puncte procentuale faþã de
anul precedent, ajungând la 10,6%.
Câºtigul salarial nominal mediu net lunar,
pe activitãþi ale economiei naþionale
lei /salariat
Activitatea (secþiuni CAEN Rev. 2) 2009 2010 2011 20121)
Total 1361 1391 1444 1547
Agriculturã, silviculturã ºi pescuit 1007 1024 1044 1128

Industrie 1300 1388 1470 1571
Construcþii 1069 1125 1247 1250
Comerþ cu ridicata ºi cu amãnuntul;
repararea autovehiculelor ºi motocicletelor 1047 1166 1227 1396
Intermedieri financiare ºi asigurãri 3109 3200 3435 3668
Activitãþi profesionale, ºtiinþifice
ºi tehnice 1870 1915 2061 2399
Activitãþi de servicii administrative
ºi activitãþi de servicii suport 873 940 966 1052
sociale din sistemul public 2) 2159 1968 1909 1983
Învãþãmânt 1596 1380 1316 1340
Sãnãtate ºi asistenþã socialã 1342 1226 1210 1314
Alte activitãþi de servicii 818 824 852 950
1) Date provizorii, exclusiv câºtigurile realizate de salariaþii din unitãþile economice cu mai puþin de 4 salariaþi.
Sursa: Cercetarea statisticã privind costul forþei de muncã (perioada 2009-2011);
Cercetarea statisticã lunarã asupra câºtigurilor salariale (anul 2012).
Dacã prima decadã a ultimelor douã decenii a fost caracterizatã de instabilitate economicã, puternic
influenþatã de nivelul ºi evoluþia ratei inflaþiei, cea de a doua decadã a fost marcatã de încheierea
perioadei de tranziþie cãtre economia de piaþã. Astfel, începând cu anul 2003, se observã un reviriment al
valorii reale a câºtigului salarial, nivelul atins în anul 2007, depãºindu-l, pentru prima datã dupã ’90, pe cel
din anul 1990 cu 11,8%. Valoarea maximã s-a înregistrat în anul 2008 (130,3% faþã de 1990), în anii
urmãtori trendul fiind uºor descrescãtor.
În anul 2011, indicele câºtigului salarial real faþã de anul 1990 a fost de 121,3%, în scãdere cu 2,3 puncte
procentuale faþã de anul 2010. În anul 2012 indicele câºtigului salarial real a crescut
(4,4 puncte procentuale) faþã de anul precedent având valoarea de 125,7% (date provizorii; au fost
excluse din sfera de cuprindere unitãþile economice cu mai puþin de 4 salariaþi).

CÂªTIGURI SALARIALE
Indicii câºtigului salarial real
%
1990 = 100
140 130,3
130 123,6 125,7
120 128,3
110 121,3
97,4 111,8
100
90 81,5 78,3
80 72,7 89,5
66,5 63,9
70 58,9 58,4 59,4
60 70,8 70,8
62,4
50 59,1 56,2 57,0
~
0
2010
2011
2012
1991
1992
1993
1994
1995
1996
1997
1998
1999
2000
2001
2002
2003
2004
2005
2006
2007
2008
2009
Notã: Anul 2012, date provizorii.
Câºtigul salarial nominal mediu

brut ºi net lunar, pe sexe
lei / salariat
2098
2200
2007
1906
1530 1848
1814
2000
1466 1786
1775
1700
1800
1530
1466
1468
1405
1600
1349
1348
1312
1310
1308
1264
1222
1400
1095
1062
1200
981
922
1000
803
800
600
400
200
0
BRUT NET BRUT NET BRUT NET BRUT NET BRUT NET BRUT NET
2006 2007 2008 2009 2010 2011
bãrbaþi femei
Salariul mediu brut realizat de femei ca raport faþã de

cel realizat de bãrbaþi, în luna octombrie
procente
2009 2010 2011 2012

Total economie 91,6 87,4 88,2 89,4
Sursa: Cercetarea statisticã asupra salariilor, în luna octombrie.

CHELTUIELILE POPULAÞIEI
Cheltuielile totale de consum ale gospodãriilor
2009 2010 2011 20121)

- lei , lunar pe o gospodãrie -
Cheltuieli totale de consum 1468,60 1486,43 1532,29 1614,1
- procente -
Produse agroalimentare ºi
bãuturi nealcoolice 40,9 41,0 41,7 41,9
Bãuturi alcoolice, tutun 7,1 7,7 7,6 7,8
Îmbrãcãminte ºi încãlþãminte 6,0 5,4 5,0 5,0
Locuinþã, apã, electricitate,
gaze ºi alþi combustibili 15,8 16,6 16,3 16,7
Mobilier, dotarea ºi întreþinerea locuinþei 4,6 4,0 4,0 3,8
Sãnãtate 4,5 4,5 4,7 4,3
Transport 5,8 6,0 6,0 6,1
Comunicaþii 5,1 5,0 4,7 4,8
Recreere ºi culturã 4,4 4,0 4,1 3,8
Educaþie 0,9 0,7 0,6 0,6
Hoteluri, cafenele ºi restaurante 1,3 1,3 1,3 1,3
Diverse produse ºi servicii 3,6 3,8 4,0 3,9
1) Date provizorii
În perioada 2009-2012, produsele agroalimentare ºi bãuturile nealcoolice au deþinut ponderea cea mai
ridicatã în totalul cheltuielilor de consum (41,9%) în creºtere cu 1,0 puncte procentuale faþã de anul 2009.
Tendinþa crescãtoare se menþine ºi dacã acestea sunt asociate cu cheltuielile pentru locuinþã, dotarea ºi
întreþinerea acesteia (de la 61,3% în anul 2009 la 62,4% în anul 2012).
În anul 2012, cheltuielile pentru consumul alimentar au deþinut, pe ansamblul gospodãriilor, o pondere
de 36,2% din totalul cheltuielilor bãneºti de consum. În medie, pe total gospodãrii, ponderea cheltuielilor
pentru mãrfuri nealimentare a fost de 34,7%, iar cheltuielile pentru servicii au înregistrat o pondere de
29,1%.
Structura cheltuielilor bãneºti de consum, în anul 20121)
- total gospodãrii -
29,1% 36,2%
Produse alimentare
Produse nealimentare
Plata serviciilor
34,7%
1) Date provizorii.

CONSUMUL POPULAÞIEI
Consumul mediu lunar 1),
la principalele produse alimentare ºi bãuturi
U.M. 2009 2010 2011 20122)
Carne proaspãtã kg 3,115 3,103 3,079 3,143
Preparate din carne kg 1,106 1,068 1,023 1,038
Grãsimi kg 1,228 1,219 1,201 1,196
Lapte litri 6,168 6,186 5,962 6,062
Ouã buc. 13 13 13 13
Zahãr kg 0,758 0,754 0,741 0,732
Cartofi kg 3,586 3,488 3,465 3,480
Legume ºi conserve din legume
(în echivalent legume proaspete) kg 7,627 7,382 7,597 7,575
Fructe kg 3,552 3,557 3,399 3,389
Apã mineralã ºi alte bãuturi nealcoolice litri 4,821 4,859 4,571 4,542
Bere litri 1,165 1,112 1,077 1,125
Vin litri 0,969 0,942 0,864 0,874
Þuicã ºi rachiuri naturale litri 0,230 0,218 0,217 0,205
1) Cantitãþi medii lunare pe o persoanã (din gospodãriile individuale). 2) Date provizorii.
În România, consumul de carne ºi preparate din carne se situeazã la un nivel relativ scãzut comparativ cu
standardele din þãrile dezvoltate. Consumul mediu lunar de carne proaspãtã pe o persoanã a fost de
3,1 kg în anul 2012. Împreunã cu preparatele din carne, acesta se ridicã la 4,2 kg lunar, ceea ce înseamnã
un consum mediu anual de 50 kg pe o persoanã.
În anul 2012, consumul de bãuturi alcoolice ºi nealcoolice a reprezentat în medie lunar pe o persoanã
4,5 litri apã mineralã ºi alte bãuturi nealcoolice, 1,1 litri bere, 0,9 litri vin, 0,2 litri þuicã ºi rachiuri naturale.
Comparativ cu anul 2009 aceste niveluri au fost mai mici astfel: la apã mineralã ºi alte bãuturi nealcoolice
cu 5,8%, la bere cu 3,4%, la vin ºi þuicã ºi rachiuri naturale cu 9,8% respectiv cu 10,9%.
Înzestrarea gospodãriilor cu bunuri de folosinþã îndelungatã

bucãþi / 100 gospodãrii
2009 2010 2011 20121)

Aparate audio 85,2 82,7 81,1 83,8
Televizoare - total 134,2 138,4 138,9 143,1
Frigidere ºi congelatoare 82,7 80,0 78,9 80,9
Combine frigorifice 38,6 41,1 42,7 44,1
Maºini de gãtit cu gaze 95,0 95,3 95,5 96,0
Maºini electrice de spãlat rufe 73,9 75,3 76,3 78,7
Aspiratoare de praf 61,7 63,8 64,0 66,4
Maºini de cusut 21,1 20,6 20,8 21,1
Biciclete 26,5 27,5 28,4 30,1
Motociclete ºi motorete 1,0 1,1 1,0 1,1
Autoturisme 28,6 28,6 26,9 27,2
1) Date provizorii.
În perioada 2009-2012, înzestrarea gospodãriilor cu bunuri de folosinþã îndelungatã a crescut la

majoritatea produselor. Din anul 2009 pânã în anul 2012, înzestrarea gospodãriilor cu frigidere ºi
congelatoare a scãzut cu 2,2% pe seama creºterii înzestrãrii gospodãriilor cu combine frigorifice (cu
14,2%). De asemenea, înzestrarea gospodãriilor cu televizoare a crescut cu 6,6%, iar cea cu aspiratoare de
praf ºi maºini electrice de spãlat rufe cu 7,6%, respectiv 6,5%.
Înzestrarea cu bunuri de folosinþã îndelungatã este influenþatã atât de resursele financiare ale
gospodãriilor, cât ºi de acumulãrile din anii precedenþi, precum ºi de oferta de bunuri de pe piaþã, din ce
în ce mai performantã tehnic.

LOCUINÞE
Evoluþia fondului de locuinþe
2009 2010 20111) 20121)
Fondul de locuinþe (mii) - 8385 8428 8468 8506

proprietate majoritar privatã (mii) 8192 8233 8272 8308
Camere de locuit (mii) - 21841 22011 22168 22319

proprietate majoritar privatã (mii) 21494 21662 21817 21963
Suprafaþa locuibilã (mii m 2) - 326413 330008 333349 336522

proprietate majoritar privatã (mii m 2) 320786 324318 327588 330655
Locuinþe terminate - total 62520 48862 45419 44016

- din fonduri private 56764 45983 43062 40436
Fondul de locuinþe ºi-a pãstrat trendul ascendent din ultimii ani, înregistrând 8506 mii locuinþe la sfârºitul
anului 2012. Dupã forma de proprietate, ponderea cea mai mare din fondul locativ existent la sfârºitul
anului 2012 o reprezintã locuinþele aflate în proprietatea majoritar privatã (97,7%).
Locuinþe terminate, pe medii
mii
70 67,3
62,5
65
60
55
47,3 48,9 Total locuinþe
50 34,7 45,4 terminate
31,1 44,0
45 39,6
40 Rural
35 23,5 26,1
25,4 24,0
30 20,8
25 Urban
20
15
10 18,8 23,8 32,6 31,4 22,8 20,0 20,0
5
0
2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012
În anul 2012 au fost date în folosinþã 44,0 mii locuinþe, cu 1,4 mii mai puþine decât în anul precedent.
Pe cele douã medii de rezidenþã, ponderea locuinþelor date în folosinþã a fost mai mare în mediul rural
(54,5%) faþã de mediul urban (45,5%).

PROTECÞIA SOCIALÃ A ªOMERILOR
Indemnizaþii de ºomaj 1)
2009 2010 2011 2012
Media lunarã (lei / persoanã)
Indemnizaþie de ºomaj 469 470 525 421
Indemnizaþie de ºomaj pentru absolvenþii
instituþiilor de învãþãmânt 291 268 245 230
În procente faþã de salariul minim brut pe economie
Indemnizaþie de ºomaj 78,2 78,3 78,4 60,1

Indemnizaþie de ºomaj pentru absolvenþii
instituþiilor de învãþãmânt 48,5 44,7 36,6 32,9
1) Conform Legii nr. 76/2002, privind sistemul asigurãrilor pentru ºomaj ºi stimularea ocupãrii forþei de muncã.
În anul 2012, valoarea medie lunarã a indemnizaþiei de ºomaj a fost de 421 lei, cu 10,2% mai micã faþã de
anul 2009 ºi a reprezentat 60,1% din salariul minim brut pe economie.
Indemnizaþia de ºomaj pentru absolvenþii instituþiilor de învãþãmânt (230 lei) a reprezentat în raport cu
salariul minim brut pe economie, 32,9%, în anul 2012 faþã de 48,5% în anul 2009.
În anul 2012, în totalul cheltuielilor cu protecþia socialã a ºomerilor, ponderea cea mai mare au deþinut-o
cheltuielile ocazionate de plata indemnizaþiei de ºomaj (50,9%).
Structura cheltuielilor cu protecþia socialã a ºomerilor, în anul 2012
46,84% 50,92%
Indemnizaþii de ºomaj 1)
Plata absolvenþilor
Plãþi compensatorii
Alte cheltuieli 2)
0,03%
2,21%
1) Conform Legii nr. 76/2002, privind sistemul asigurãrilor pentru ºomaj ºi stimularea ocupãrii forþei de muncã.
2)
Inclusiv plãþi pentru stimularea ºomerilor care se încadreazã înainte de expirarea perioadei de acordare
a indemnizaþiei; pentru stimularea mobilitãþii forþei de muncã ºi stimularea angajatorilor care încadreazã ºomeri
aparþinând unor categorii defavorizate pentru calificarea, recalificarea ºomerilor, pentru stimularea absolvenþilor,
pentru combaterea marginalizãrii sociale.
Sursa: Agenþia Naþionalã pentru Ocuparea Forþei de Muncã.

ASIGURÃRI SOCIALE
U.M. 2009 2010 2011 2012
Pensionari de asigurãri sociale 1) - total

Numãr mediu anual mii pers. 5676 5664 5580 5480
Pensia medie lunarã lei / pers. 686 716 753 774
Pensionari de asigurãri sociale de stat

Pensionari de asigurãri sociale - agricultori
Pensionari de asigurãri sociale (exclusiv agricultori)
Pensionari beneficiari de ajutor social 2)
Pensionari I.O.V.R. (invalizi, orfani ºi vãduve de rãzboi)

Numãr mediu mii pers. 11 9 8 6
1) Cuprind pensionarii de asigurãri sociale de stat, pensionarii proveniþi din Ministerul Apãrãrii Naþionale,
Ministerul Afacerilor Interne, Serviciul Român de Informaþii, Secretariatul de Stat pentru Culte
ºi Casa de Asigurãri a Avocaþilor.
2) Ajutor social tip pensie plãtit din fondul de asigurãri sociale.
În anul 2012, numãrul mediu al pensionarilor de asigurãri sociale a fost de 5480 mii persoane, în scãdere
cu 196 mii persoane faþã de anul 2009. În schimb, numãrul pensionarilor de asigurãri sociale de stat s-a
menþinut aproximativ la acelaºi nivel al anului 2009. În anul 2012, pensia medie lunarã pentru pensionarii
de asigurãri sociale a fost de 774 lei, mai mare de 1,1 ori faþã de cea a anului 2009.
În anul 2012, pensia medie lunarã pentru pensionarii de asigurãri sociale de stat a fost de 778 lei, în
creºtere cu 9,4% faþã de anul 2009.

ASIGURÃRI SOCIALE
Indicii pensiei medii reale

1990=100
%
130 125,7
122,6
120 116,9
112,1
110 116,8
100
90
80 74,3 83,6
68,1
70 61,4 63,1
56,3 57,7
60
63,1 49,2 48,2 62,3
50 55,0 44,0
50,3 47,2 51,6
40 46,6
~
0
1991
1992
1993
1994
1995
1996
1997
1998
1999
2000
2001
2002
2003
2004
2005
2006
2007
2008
2009
2010
2011
2012
Biletele pentru tratament balnear ºi odihnã

acordate prin asigurãrile sociale
U.M. 2009 2010 2011

Bilete - total mii 286,4 169,8 228,5
Tratament balnear mii 214,9 169,8 198,8
Odihnã mii 71,5 - 29,7
Cheltuielile efectuate pentru
tratament ºi odihnã 1) mii lei 345232,3 239878,9 303598,5
Notã: Datele pentru anul 2012 vor fi disponibile în luna septembrie 2013.
1) Inclusiv cheltuielile efectuate pentru tratamentul balnear al agricultorilor, conform O.U.G. nr. 31/1998.
Sursa: Ministerul Muncii, Familiei, Protecþiei Sociale ºi Persoanelor Vârstnice.

ASISTENÞÃ SOCIALÃ
Alocaþii ºi alte ajutoare acordate populaþiei
mii lei
2009 2010 2011
De la bugetul de stat 5542953,1 6041256,2 5218108,8
Alocaþii de stat pentru copii 2894505,6 2916950,7 2834784,0
Alocaþia familialã complementarã 405027,8 442171,3 2480,2
Alocaþia de susþinere pentru familia
monoparentalã 180735,4 189034,9 1252,6
Indemnizaþia pentru creºterea copilului 1737806,5 2212724,8 2176419,0
Stimulent pentru creºterea copilului 18716,4 12256,6 20198,1
Contribuþii pentru asigurãrile de sãnãtate
aferente indemnizaþiei pentru
creºterea copilului 94034,1 122718,7 121140,0
Alocaþia pentru copii nou-nãscuþi 44448,7 29633,8 -
Trusoul pentru copii nou-nãscuþi 30311,0 22508,2 6,3
Sprijin financiar pentru constituirea familiei 78231,9 35819,2 55,9
Alocaþii de încredinþare ºi plasament
familial 57501,3 55648,2 53300,8
Ajutoare de urgenþã - 220,6 6875,9
Ajutoare financiare 1304,0 1351,0 1388,6
Ajutorul pentru persoane refugiate 330,4 218,2 207,4
De la bugetele locale 433181,0 510402,6 34164,7

Ajutoare sociale 414584,3 479099,1 -
Ajutorul pentru acoperirea unei pãrþi din
cheltuielile de înmormântare 2125,9 2207,0 1455,8
Ajutoare de urgenþã 16470,8 29096,5 32708,9
Totalul cheltuielilor cu alocaþiile ºi celelalte ajutoare acordate populaþiei s-a situat pe o curbã ascendentã
în perioada 2009-2011, principala sursã de finanþare a acestora a reprezentat-o bugetul de stat.
În anul 2011, totalul cheltuielilor cu alocaþiile suportate de la bugetul de stat a reprezentat 55,1% din
totalul cheltuielilor efectuate de la bugetul de stat ºi bugetele locale.
În anul 2011, comparativ cu anul 2009, cheltuielile cu alocaþia de stat pentru copii au scãzut de 1,0 ori, iar
ajutoarele de urgenþã acordate din bugetul de stat ºi bugetele locale au înregistrat o creºtere de 140,3%.
Cantine de ajutor social 1)
2009 2010 2011

Numãrul unitãþilor ºi al secþiilor 125 120 107
Numãrul locurilor 25927 24362 23864
1) Finanþate de la bugetul local.

SÃNÃTATE
Principalele unitãþi sanitare
numãr unitãþi
2009 2010 2011 20121)

Spitale 474 503 464 470
Ambulatorii integrate spitalelor
ºi de specialitate 461 472 414 419
Policlinici 268 311 262 282
Dispensare medicale 211 204 187 192
Centre de sãnãtate 2) 47 40 18 22
Sanatorii T.B.C. 5 4 2 2
Sanatorii balneare 3) 9 9 9 10
Preventorii 4 4 2 2
Unitãþi medico-sociale 68 68 64 64
Centre de diagnostic ºi tratament 28 26 29 30
Centre medicale de specialitate 171 188 221 242
Cabinete medicale de medicinã generalã 1055 1000 990 985
Cabinete medicale de familie 11390 11170 11211 11119
Cabinete medicale de specialitate 9998 8870 9452 9643
Cabinete medicale ºcolare ºi studenteºti 958 1287 1366 1391
Cabinete stomatologice 11683 12036 12613 12812
Cabinete stomatologice ºcolare ºi studenteºti 457 453 461 454
Alte tipuri de cabinete medicale 437 662 541 530
Farmacii ºi puncte farmaceutice 7586 7926 8293 8172
Laboratoare medicale 2828 2978 3008 3220
Laboratoare de tehnicã dentarã 2226 2209 2227 2246
Creºe 287 289 295 313
1) Date provizorii.
2) Inclusiv centre de sãnãtate cu paturi de spital.
3) Inclusiv sanatorii de nevroze sau de neuropsihiatrie.
Sursa: Cercetarea statisticã privind activitatea unitãþilor sanitare.
Serviciile de îngrijire aferente sistemului sanitar au fost furnizate printr-o reþea de unitãþi sanitare (spitale,
policlinici, centre medicale, ambulatorii de specialitate ºi alte instituþii medicale) aparþinând sectorului
public ºi privat. În anul 2012, din aceastã reþea fãceau parte un numãr de 470 spitale, cu 4 mai puþine
decât în anul 2009. Dezvoltarea sectorului privat a dus la creºterea numãrului de farmacii ºi puncte
farmaceutice, astfel, în anul 2012, numãrul acestora a fost de 8172 unitãþi, cu 586 mai multe decât în anul
2009.
Paturile din unitãþile sanitare

numãr paturi
2009 2010 2011 20121)
Paturi în spitale - total 138915 132004 128501 128630

Paturi în preventorii 2) 390 370 320 312
Paturi în unitãþi medico-sociale 2) 2818 2925 2867 3011
Paturi în sanatorii T.B.C. 2) 908 610 470 410
Paturi în creºe 14161 14880 15206 16265
1) Date provizorii.
2) Numai unitãþile din sectorul public.

SÃNÃTATE
Numãrul cadrelor medico-sanitare
persoane
2009 2010 20111) 20121)

Medici 2) 50386 52204 52541 52525
Locuitori la un medic 426 411 406 406
Medici la 10000 locuitori 23,5 24,4 24,6 24,6
Stomatologi 12497 12990 13355 13772

Locuitori la un stomatolog 1718 1650 1599 1548
Stomatologi la 10000 locuitori 5,8 6,1 6,3 6,5
Farmaciºti 11996 13624 14575 15511

Locuitori la un farmacist 1790 1573 1465 1374
Farmaciºti la 10000 locuitori 5,6 6,4 6,8 7,3
Personal sanitar mediu 129673 126656 125992 124450

Locuitori la un cadru mediu 166 169 169 171
Personal mediu la 10000 locuitori 60,4 59,1 59,0 58,4
Personal mediu la un medic 2,6 2,4 2,4 2,4
2) Exclusiv stomatologi.
În anul 2012, sistemul sanitar a beneficiat de 52,5 mii medici (exclusiv stomatologi), 13,8 mii medici
stomatologi, 15,5 mii farmaciºti ºi 124,5 mii personal sanitar mediu.
Astfel, în anul 2012, la un medic (excluzând stomatologii), au revenit în medie 406 locuitori (426 locuitori
în anul 2009). La un stomatolog au revenit 1548 locuitori, cu 170 locuitori mai puþin faþã de anul 2009, iar
la un farmacist au revenit 1374 locuitori, cu 416 mai puþin decât în anul 2009.
În anul 2012, la 10000 locuitori reveneau: 24,6 medici; 6,5 stomatologi; 7,3 farmaciºti ºi 58,4 personal
sanitar mediu.

EDUCAÞIE
Invãþãmântul pe niveluri de educaþie
2009/ 2010/ 2011/ 2012/

2010 2011 2012 2013
Numãrul unitãþilor de învãþãmânt

Total 8244 7588 7204 7069
Populaþia ºcolarã pe niveluri de educaþie (mii)

Total 4177 4029 3824 3734
în învãþãmântul:
Preºcolar 666 674 674 581
- sector privat 12 12 17 16
Primar ºi gimnazial 1720 1691 1629 1744
Liceal 838 867 889 832
Profesional 115 54 12 20
Postliceal ºi de maiºtri 63 70 80 93
Superior 775 673 540 464
- sector privat 322 240 140 100
Gradul de cuprindere în învãþãmânt a populaþiei de vârstã ºcolarã (%)

Total 78,7 77,6 76,0 76,2
Pe sexe
Masculin 76,8 76,0 74,9 75,3
Feminin 80,7 79,3 77,2 77,2
Numãrul preºcolarilor, elevilor ºi studenþilor

care revin la un cadru didactic
Preºcolari 17 18 18 17
Elevi 14 14 14 15
Studenþi 25 23 19 17
Numãrul elevilor ºi studenþilor care revin la 10000 locuitori

Elevi 1274 1252 1222 1261
Studenþi 361 314 253 218
Sursa: Cercetarea statisticã privind activitatea unitãþilor din învãþãmânt.
Numeroasele schimbãri care au avut loc în domeniul educaþiei, aflat într-o transformare permanentã,
noile reglementãri legislative din sfera educaþiei, precum ºi procesul de restructurare a sistemului
naþional de educaþie au condus la reorganizarea reþelei unitãþilor de învãþãmânt din România.
Astfel, în perioada 2009-2012, ca urmare a mãsurilor luate în cadrul reformei sistemului naþional de
educaþie, numãrul unitãþilor de învãþãmânt a scãzut cu 1175 (respectiv cu 14,3%).
Noua configuraþie a reþelei de învãþãmânt a fost corelatã cu dimensiunea populaþiei ºcolare ºi cu

condiþiile oferite de baza materialã existentã, în vederea asigurãrii unui proces educaþional de calitate.
Populaþia ºcolarã a scãzut, ajungând în anul ºcolar/universitar 2012/2013 sã fie cu 10,6% mai micã decât
în anul ºcolar/universitar 2009/2010. Învãþãmântul superior, deºi este în continuare extins, se aflã într-un
uºor regres, datoritã, în special, sectorului privat. În anul ºcolar/universitar 2012/2013, pentru toate
nivelurile de educaþie, gradul de cuprindere în învãþãmânt a populaþiei de vârstã ºcolarã a înregistrat
valori diferite pe sexe (75,3% pentru bãieþi, respectiv 77,2% pentru fete).

EDUCAÞIE
Structura studenþilor, pe grupe de specializãri, din învãþãmântul superior,
în anul universitar 2012 / 2013
1,7%
12,0% Grupe de specializãri:
30,1% tehnice
10,5%
universitar - pedagogice
ºtiinþe economice
juridice
medico - farmaceutice
20,0%
artistice
25,7%
Structura pe grupe de specializãri a studenþilor înscriºi în învãþãmântul superior, în anul universitar

2012/2013, reflectã alegerea celor mai mulþi studenþi din România de a studia la specializãrile: tehnice
(30,1%), universitar-pedagogice (25,7%) ºi ºtiinþe economice (20,0%). În învãþãmântul superior din
sectorul privat, ponderea cea mai mare se înregistreazã pentru studenþii care studiazã ºtiinþele economice
(34,4%).
2009/ 2010/ 2011/ 2012/

2010 2011 2012 2013
Numãrul absolvenþilor pe niveluri de educaþie (mii persoane)
Învãþãmânt gimnazial 199,0 229,6 184,6 ...
Învãþãmânt liceal 204,9 202,2 187,5 ...
Învãþãmânt profesional 89,8 34,7 4,6 ...
Învãþãmânt postliceal
ºi de maiºtri 19,2 21,3 23,4 ...
Învãþãmânt superior 191,3 186,9 136,7 ...
Personalul didactic (mii persoane)

Total 268 253 247 245
Preºcolar 38 37 38 35
Primar ºi gimnazial 135 125 121 124
Liceal 60 60 59 57
Profesional 3 *) *) *)
Postliceal ºi de maiºtri 1 1 1 2
Superior 31 30 28 27
… = Lipsã date (Anul ºcolar se încheie dupã examenul de corigenþã din toamnã).
*) Sub 0,5.
Sursa: Cercetarea statisticã privind activitatea unitãþilor din învãþãmânt.
Corelat cu diminuarea populaþiei ºcolare, numãrul absolvenþilor a scãzut, cu excepþia învãþãmântului

postliceal ºi de maiºtri, unde în anul ºcolar 2011/2012 s-a înregistrat o creºtere cu 9,9% faþã de anul ºcolar
2010/2011. La sfârºitul anului ºcolar/universitar 2011/2012, cel mai mare numãr de absolvenþi s-a
înregistrat în învãþãmântul liceal (peste 187 mii persoane), urmat de învãþãmântul gimnazial (peste 184
mii persoane) ºi învãþãmântul superior (peste 136 mii persoane).
Personalul didactic din toate nivelurile de educaþie nu a înregistrat variaþii semnificative în ultimii patru
ani, excepþie fãcând învãþãmântul superior, unde numãrul cadrelor didactice a scãzut cu 12,9% faþã de
anul ºcolar 2009/2010.

CULTURÃ
2009 2010 2011 20121)
Numãrul bibliotecilor 12229 11829 11630 11300

-proprietate privatã 350 324 299 302
Utilizatori activi (mii) 4580 4433 4262 4179
Numãrul cinematografelor 2) 74 68 76 81
Spectacole (mii) 185 240 300 371
Spectatori (milioane) 5 7 7 8
Numãrul instituþiilor de spectacol 3) 161 158 162 168
Spectacole ºi concerte (mii) 20 20 20 20
Spectatori ºi auditori (milioane) 6 6 8 10
Numãrul muzeelor 3) 694 687 709 663
-proprietate privatã 77 81 81 78
Vizitatori (mii) 10169 8900 9528 10076
1) Date provizorii.
2) Sursa: Centrul Naþional al Cinematografiei.
3) Inclusiv filiale.
Sursa: Cercetarea statisticã privind activitatea unitãþilor cultural - artistice.
În anul 2012, numãrul bibliotecilor care au funcþionat a înregistrat o diminuare cu 929 unitãþi (7,6%),
comparativ cu anul 2009. Dupã forma de proprietate, majoritatea bibliotecilor sunt unitãþi de stat, circa
97,3%, iar bibliotecile proprietate privatã reprezintã doar 2,7%.
Reþeaua cinematograficã existentã la sfârºitul anului 2012 a cuprins 81 unitãþi cinematografice, în creºtere
cu 7 unitãþi faþã de anul 2009 (9,5%). În anul 2012 comparativ cu anul 2009 s-a dublat numãrul
spectacolelor, iar numãrul spectatorilor la cinematograf a crescut cu circa trei milioane.
În anul 2012, numãrul instituþiilor de spectacol (teatre, companii de spectacole, concerte ºi instituþii
asimilate) a fost de 168, înregistrând o creºtere de 4,3% faþã de anul 2009. Numãrul spectacolelor ºi
concertelor, în anul 2012 a fost de circa 20 mii, la fel ca în toatã perioada 2009-2011, iar numãrul
spectatorilor a crescut cu patru milioane faþã de anul 2009.
Reþeaua muzeelor ºi colecþiilor publice care a funcþionat în anul 2012 a cuprins 663 unitãþi, cu 31 unitãþi
mai puþine faþã de anul 2009. Aceastã scãdere a fost determinatã de scoaterea temporarã din circuitul
turistic a unor muzee ºi colecþii publice. Numãrul muzeelor ºi colecþiilor publice proprietate privatã a
crescut cu o unitate în anul 2012 faþã de anul 2009.

CULTURÃ
Producþii mass-media
2009 2010 2011 20121)
Ziare, reviste ºi alte publicaþii periodice2)
Titluri - total 2708 3091 2774 …
Emisiuni la radio
Difuzate de posturile publice
(mii ore-program) 3) 144 147 148 145
Difuzate de posturile private
(mii zile-program) 4) 176 174 156 153
Emisiuni la televiziune
Difuzate de posturile publice
(mii ore-program) 5) 53 50 53 46
Difuzate de posturile private
(mii zile-program) 4) 57 54 51 45
1) Date provizorii.
2) Sursa: Biblioteca Naþionalã a României.
3) Sursa: Societatea Românã de Radiodifuziune.
4) Sursa: Consiliul Naþional al Audiovizualului.
5) Sursa: Societatea Românã de Televiziune.
. . . = Lipsã date.
Ziare, reviste ºi alte publicaþii periodice
4500
4044
4000
3500 3978
3091
3000 2690 2708 Titluri - total
2400 3046
2500 2261 Alte peridiocitãþi
2615 2657
2000 2320
2180 Cotidiene
1500
1000
500
81 80 75 51 45 66
0
2006 2007 2008 2009 2010 2011
În anul 2012 comparativ cu anul 2009, programul de emisie al staþiilor de radio publice a crescut cu 0,7%,
iar cel al staþiilor private a scãzut cu 13,1%.
În anul 2012 comparativ cu anul 2009, numãrul orelor-program de emisie ale staþiilor de televiziune
publice ºi private s-a diminuat cu circa 13,2% la posturile de televiziune publice ºi cu 21,1% la posturile
de televiziune private.

PREÞURI
Mediul economic românesc s-a confruntat cu dezechilibre majore cauzate de fenomenul inflaþionist.
În perioada analizatã, în pofida declinului semnificativ al activitãþii economice înregistrat, inflaþia a avut
un caracter deosebit de persistent generat în mare mãsurã de ºocuri pe pieþele interne ºi internaþionale,
precum creºterea preþului petrolului ºi materiilor prime, sau modificãrile de naturã fiscalã ºi evoluþia
cursului de schimb.
2009 2010 2011 2012

Indicii preþurilor de consum (%)
(anul precedent = 100)
Total 105,59 106,09 105,79 103,33
Mãrfuri alimentare 103,25 102,33 106,02 101,89
Mãrfuri nealimentare 106,22 109,78 106,15 103,77
Servicii 108,97 104,78 104,45 105,07
Rata medie lunarã a inflaþiei (%)

Total 0,4 0,6 0,3 0,4
Mãrfuri alimentare 0,0 0,5 0,1 0,5
Mãrfuri nealimentare 0,6 0,8 0,4 0,4
Servicii 0,6 0,5 0,3 0,3
Cursul de schimb mediu pentru luna decembrie

lei / euro 4,2248 4,2925 4,3267 4,4895
lei / dolar SUA 2,8952 3,2439 3,2863 3,4240
Evoluþia indicilor preþurilor de consum, câºtigurilor salariale reale

ºi ai cursului de schimb mediu anual
% an curent / an precedent
150
Indicii preþurilor
de consum - total
125
Indicii câºtigurilor
salariale reale1)
100
Indicii cursului de
schimb mediu
anual - lei/euro
75
Indicii cursului de
schimb mediu anual
- lei/dolar SUA
0
~
2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012
1) Anul 2012, date provizorii.
Sub impactul eliminãrii graduale a subvenþiilor de la bugetul de stat, nivelul preþurilor producþiei
industriale a reflectat creºterea costurilor, precum ºi performanþele economice relativ mediocre
înregistrate de operatorii economici. De asemenea, creºterea costurilor salariale, reevaluarea gradualã a
activelor circulante ºi a activelor fixe, deprecierea ratei de schimb a monedei naþionale etc. au avut o
influenþã semnificativã asupra preþurilor producþiei industriale.

PREÞURI
Indicii preþurilor producþiei industriale pe total
(piaþa internã ºi piaþa externã)
2010 = 100
Activitatea (diviziuni CAEN Rev. 2) 2011 2012
Total 107,10 112,90
Industria extractivã 104,31 107,90
Extracþia cãrbunelui superior ºi inferior 102,02 111,52
Extracþia petrolului brut ºi a gazelor naturale 102,49 105,08
Extracþia minereurilor metalifere c c
Alte activitãþi extractive 102,32 106,63
Activitãþi de servicii anexe extracþiei 111,04 116,84
Industria prelucrãtoare 108,19 114,27
Industria alimentarã 112,97 119,09
Fabricarea bãuturilor 102,77 107,89
Fabricarea produselor din tutun 102,35 103,79
Fabricarea produselor textile 108,16 115,60
Fabricarea articolelor de îmbrãcãminte 106,84 114,60
Tãbãcirea ºi finisarea pieilor; fabricarea articolelor
de voiaj ºi marochinãrie, harnaºamentelor ºi încãlþãmintei;
prepararea ºi vopsirea blãnurilor 108,38 116,83
Prelucrarea lemnului, fabricarea produselor din lemn ºi plutã,
cu excepþiamobilei; fabricarea articolelor din paie ºi din alte
materiale vegetale împletite 105,17 111,56
Fabricarea hârtiei ºi a produselor din hârtie 113,86 120,62
Tipãrire ºi reproducerea pe suporþi a înregistrãrilor 109,99 123,23
Fabricarea produselor de cocserie ºi a produselor
obþinute din prelucrarea þiþeiului 125,21 144,48
Fabricarea substanþelor ºi a produselor chimice 112,72 120,12
Fabricarea produselor farmaceutice de bazã
ºi a preparatelor farmaceutice 103,48 109,71
Fabricarea produselor din cauciuc ºi mase plastice 105,90 112,97
Fabricarea altor produse din minerale nemetalice 99,56 102,47
Industria metalurgicã 113,99 115,63
Industria construcþiilor metalice ºi a produselordin metal,
exclusiv maºini, utilaje ºi instalaþii 105,46 109,97
Fabricarea calculatoarelor ºi a produselor electronice
ºi optice 106,59 109,71
Fabricarea echipamentelor electrice 106,79 109,20
Fabricarea de maºini, utilaje ºi echipamente n.c.a. 100,73 107,15
Fabricarea autovehiculelor de transport rutier, a remorcilor
ºi semiremorcilor 104,27 109,46
Fabricarea altor mijloace de transport 104,78 110,35
Fabricarea de mobilã 100,83 104,31
Alte activitãþi industriale n.c.a. 103,86 109,86
Repararea, întreþinerea ºi instalarea maºinilor
ºi echipamentelor 103,48 105,37
Producþia ºi furnizarea de energie electricã ºi termicã,
gaze, apã caldã ºi aer condiþionat 102,50 106,45
ºi termicã, gaze, apã caldã ºi aer condiþionat 102,50 106,45
Distribuþia apei; salubritate, gestionarea deºeurilor,
activitãþi de decontaminare 111,48 138,28
Captarea, tratarea ºi distribuþia apei 111,48 138,28
c = Date confidenþiale.

CONTURI NAÞIONALE
În anul 2012, nivelul produsului intern brut, în termeni nominali a fost de 587499,4 milioane lei, revenind
27560,9 lei pe locuitor.
În anul 2012 comparativ cu anul 2011, produsul intern brut, în termeni reali s-a majorat cu 0,7%, iar
produsul intern brut pe locuitor a crescut cu 0,9%.
ªi în anul 2012 economia României a reuºit sã menþinã o creºtere modestã ºi sã evite reintrarea în
recesiune dupã contracþia puternicã resimþitã în anii 2009 ºi 2010 (-6,6% în anul 2009 faþã de anul 2008;
-1,1% în anul 2010 faþã de anul 2009) fiind afectatã de producþia agricolã slabã.
Cererea mai micã la export din partea þãrilor membre Uniunii Europene a încetinit ritmul de creºtere a
exporturilor, în vreme ce avansul importurilor nu a fost la fel de temperat, din cauza cererii interne care a
continuat sã creascã.
În anul 2012, evoluþia produsului intern brut pe sectoare de activitate a avut urmãtoarele caracteristici:
serviciile au înregistrat cea mai mare contribuþie la formarea PIB, respectiv 45,2% din total (265375,2
milioane lei); pe locul secund s-a situat industria, respectiv 28,4% la formarea PIB (167081,0 milioane lei);
construcþiile au contribuit cu 8,6% la formarea PIB; agricultura, silvicultura ºi pescuitul au contribuit cu
5,3% din PIB (50448,9 milioane lei construcþiile, respectiv 30897,7 milioane lei agricultura).
În anul 2012, valoarea adãugatã brutã înregistratã a fost de 513802,8 milioane lei ºi a reprezentat 87,5%
din PIB.
Produsul intern brut, pe categorii de resurse ºi categorii de utilizãri
milioane lei preþuri curente
2009 2010 20111) 20122)

Industrie 120637,4 148553,1 160927,9 167081,0
Construcþii 52809,4 47762,3 47563,4 50448,9
Servicii 245234,5 240207,4 242396,9 265375,2
Valoarea adãugatã brutã (VAB) 450979,1 466397,0 487326,8 513802,8

Impozite nete pe produs 50160,3 57296,3 69381,6 73696,6
Produsul intern brut (PIB) 501139,4 523693,3 556708,4 587499,4
Consumul final efectiv 404275,5 419801,2 436485,0 459012,1

Consumul final individual efectiv
al gospodãriilor populaþiei 360402,1 382446,2 401336,8 420300,7
Consumul final colectiv efectiv
al administraþiei publice 43873,4 37355,0 35148,2 38711,4
Formarea brutã de capital 127137,4 133898,6 149909,4 158780,5

Formarea brutã de capital fix 122441,9 129421,8 144558,2 156927,6
Variaþia stocurilor 4695,5 4476,8 5351,2 1852,9
Exportul net -30273,5 -30006,5 -29686,0 -30293,2
Venitul naþional brut (VNB) 494328,7 517278,7 549418,7 582487,2

Notã: Datele sunt prezentate conform CAEN Rev. 2.
1) Date semidefinitive.
2) Date provizorii.

CONTURI NAÞIONALE
În anul 2012, din punct de vedere al utilizãrii produsului intern brut, consumul final efectiv a fost de
459012,1 milioane lei, iar valoarea celei mai importante componente a sa - consumul final individual
efectiv al gospodãriilor populaþiei - a fost de 420300,7 milioane lei. În anul 2012, sumele ce au fost alocate
pentru formarea brutã de capital fix, au însumat 156927,6 milioane lei. Evoluþia pozitivã a formãrii brute
de capital fix a fost determinatã de creºterea volumului investiþiilor, una dintre componentele principale
ale acestui agregat. Ca urmare, rata de investiþie s-a majorat în anul 2012, având valoarea de 30,5%, cu 0,8
puncte procentuale peste nivelul înregistrat în anul 2011 (29,7%).
În anul 2012, exportul net de bunuri ºi servicii (sintezã a activitãþii de comerþ internaþional), a reprezentat
echivalentul a -30293,2 milioane lei.
Indicii produsului intern brut (%)

anul precedent = 100
2009 2010 20111) 20122)
RESURSE
Industrie 98,6 104,0 100,1 99,0
Construcþii 90,1 95,5 93,6 99,7
Servicii 92,6 96,4 102,9 104,8
Valoarea adãugatã brutã 94,2 98,2 101,7 100,4

UTILIZÃRI
Consumul final efectiv 92,6 98,7 100,9 101,2
Consumul final individual efectiv
al gospodãriilor populaþiei 90,9 100,2 101,1 101,1
Consumul final colectiv efectiv
al administraþiei publice 109,5 86,3 99,7 102,4
Formarea brutã de capital 75,9 99,7 107,3 102,1

Formarea brutã de capital fix 71,9 98,2 107,3 104,9
Variaþia stocurilor -118,7 139,4 108,2 25,6
Exportul net 46,6 100,3 108,3 114,9
Notã: Datele sunt prezentate conform CAEN Rev. 2.

2) Date provizorii.

CONTURI NAÞIONALE
Variaþia creºterii produsului intern brut
%
107,1 108,5 107,9 107,3
110 105,1
105 101,5 103,2 102,4 102,2 100,7
100 103,9 97,9 105,7 105,2 104,2 106,3
94,4 99,6
95 98,9
91,2 95,1
90 93,4
85 87,1
80
~
0
1998
1999
2000
2001
2002
2003
2004
2005
2006
2007
2008
2009
2010
2012
1990
1991
1992
1993
1994
1995
1996
1997
2011
Notã: Pentru anul 2011, date semidefinitive, iar pentru anul 2012, date provizorii.
2009 2010 20111) 20122)

Produsul intern brut
- milioane lei preþuri curente 501139,4 523693,3 556708,4 587499,4
- modificãri faþã de anul precedent (%) -6,6 -1,1 2,2 0,7
Produsul intern brut pe locuitor
- lei (RON) 23341,4 24435,9 26070,03) 27560,94)
- modificãri faþã de anul precedent (%) -6,4 -1,0 2,53) 0,94)
- dolari (pe baza paritãþii puterii
de cumpãrare) 11923 11965 125203) 128085)
- la puterea de cumpãrare standard 11100 11400 ... ...
Rata valorii adãugate brute
(VAB / Producþie) (%) 46,2 45,3 43,0 43,1
Rata de investiþie
(FBCF / VAB) ( %) 27,2 27,7 29,7 30,5
2) Date provizorii.
3) Date semidefinitive ce urmeazã a fi rectificate dupã publicarea rezultatelor finale ale Recensãmântului Populaþiei ºi
5) Estimãri F.M.I.
. . . = Lipsã date.
Contribuþia principalelor activitãþi la crearea

produsului intern brut (%)
2009 2010 20111) 20122)

Industrie 24,1 28,4 28,9 28,4
Construcþii 10,5 9,1 8,5 8,6
Servicii 48,9 45,8 43,5 45,2
Valoarea adãugatã brutã 90,0 89,0 87,5 87,5
2) Date provizorii.

INVESTIÞII
Indicii investiþiilor nete, pe elemente de structurã (%)
2008 = 100
2009 2010 2011 20121)

Total 70,7 65,7 75,4 84,7
Construcþii noi 85,1 85,1 84,1 89,1
Utilaje 60,6 51,1 66,5 80,3
Alte cheltuieli de investiþii 64,3 72,9 97,1 102,4
1) Date provizorii.
În anul 2012 comparativ cu anul 2011, investiþiile nete realizate în economia naþionalã au crescut cu
12,3%, creºtere înregistratã la toate elementele de structurã astfel: utilaje (inclusiv mijloace de transport)
cu 20,8%, lucrãri de construcþii noi cu 5,9% ºi alte cheltuieli cu 5,5%.
Investiþii nete, pe principalele activitãþi ale economiei naþionale
CAEN Rev.2
2010 2011
3,7% 3,7%
37,6% 37,7%
Agriculturã, silviculturã ºi pescuit
45,9% Industrie
Construcþii
44,2% Servicii
12,8% 14,4%
Investiþiile nete realizate, pe surse de finanþare
CAEN Rev.2
2010 2011
9,1% 11,8%
2,1% 2,3%
Surse proprii
10,0% 9,9%
Credite interne
9,3% 3,2% Credite externe
Buget de stat ºi bugete locale

6,1% 6,2%
Capital strãin
63,4% 66,6% Alte surse
Notã: Datele pentru anul 2012 vor fi disponibile în luna noiembrie 2013.

AGRICULTURÃ
Producþia ramurii agricole 1)
2009 2010 2011 20122)

Total 59928 64452 76509 64227
Vegetalã 35735 43488 54180 40181
Animalã 23442 20407 21784 23458
Servicii agricole 751 557 545 588
1) Conform metodologiei Eurostat privind „Conturile Economice pentru Agriculturã”.
2) Date provizorii.
În cadrul structurii producþiei ramurii agricole, sectorul producþiei vegetale este predominant, deþinând,
în anul 2012 o pondere de 62,6% din totalul producþiei, faþã de 36,5% cât reprezintã sectorul producþiei
animale ºi 0,9% serviciile agricole.
Producþia agricolã vegetalã

mii tone
2009 2010 2011 2012

Cereale pentru boabe 14873 16713 20842 12824
din care:
Grâu 5203 5812 7132 5298
Secarã 33 34 31 18
Orz ºi orzoaicã 1182 1311 1330 986
Porumb boabe 7973 9042 11718 5953
Leguminoase pentru boabe 53 61 77 63
Cartofi 4004 3284 4077 2465
Sfeclã de zahãr 817 838 661 770
Plante uleioase 1764 2378 2687 1668
din care:
Floarea soarelui 1098 1263 1789 1398
Legume 1) 3902 3864 4176 3535
Fructe 2) 1323 1420 1480 1129
Struguri 2) 990 740 880 746
1) Inclusiv producþia din grãdinile familiale, sere ºi solarii, culturi intercalate ºi succesive.
2) Inclusiv producþia din grãdinile familiale.
În anul 2012, producþia de cereale a fost mai micã decât în perioada 2009-2011.
Comparativ cu anul 2011, producþia vegetalã a înregistrat scãderi la toate culturile cu excepþia sfeclei de
zahãr.

AGRICULTURÃ
Evoluþia producþiei principalelor cereale
mii tone
20842
21000
18000 16826 16713

14873
15000 Cereale pentru
12824 boabe - total
11718
12000 Grâu
9042
9000 7849 7973 Secarã
7132
5812 5953 Orz ºi orzoaicã
6000 5203
7181
Porumb boabe
3000 5298
~ 1209 1182 1311 1330 986
1400
31 33 34 31 18
0
2008 2009 2010 2011 2012
Producþia agricolã animalã
U.M. 2009 2010 2011
Carne mii tone

greut. în viu 1443 1305 1357
din care:
Carne de bovine mii tone
greut. în viu 264 205 212
Carne de porcine mii tone
Carne de ovine ºi caprine mii tone
Carne de pasãre mii tone
Lapte - total mii hl 56383 49129 50074

din care:
Lapte de vacã ºi bivoliþã mii hl 50570 42824 43947
Lânã tone 22352 20457 19026
Ouã mil. buc 6211 6199 6327
Miere extrasã tone 19937 22222 24127
Peºte1) tone 15202 15184 11593
Notã: Producþia de carne reprezintã greutatea animalelor destinate sacrificãrii pentru consum.
Datele pentru anul 2012 vor fi disponibile dupã data de 16 iulie 2013.
1) Sursa: Ministerul Agriculturii ºi Dezvoltãrii Rurale.

AGRICULTURÃ
Efectivele de animale (la 1 decembrie)
U.M. 2009 2010 2011 2012
Bovine mii capete 2512 2001 1989 2009

Porcine mii capete 5793 5428 5364 5234
Ovine mii capete 9141 8417 8533 8834
Caprine mii capete 917 1241 1236 1266
Cabaline mii capete 764 611 596 575
Pãsãri - total mii capete 83843 80845 79842 80136
- proprietate majoritar privatã mii capete 83828 80832 79832 80119
Albine - total mii familii 1057 1275 1250 1254
- proprietate majoritar privatã mii familii 1057 1274 1249 1254
Efectivele de animale din proprietatea majoritar privatã

(la 1 decembrie)
mii capete
10000
8000
6000
9132
8871
8408
8526
8822
4000
6163
5356
5786
5413
5227
1265
1240
1236
2000
916
898
813
757
605
590
2676
574
2505
2003
1995
1984
0
2008 2009 2010 2011 2012
Bovine Ovine Cabaline

Porcine Caprine

SILVICULTURÃ
Suprafaþa fondului forestier, pe categorii de folosinþã
mii hectare
Categorii de folosinþã 2009 2010 2011 20121)
Fondul forestier - total 6495 6515 65202) 6529

Suprafaþa pãdurilor 6334 6354 63632) 6371
rãºinoase 1935 1941 19482) 1945
foioase 4399 4413 4415 4426
Alte terenuri din fondul forestier 161 161 157 158
1) Date provizorii.
2) Date rectificate faþã de cele publicate anterior.
Fondul forestier ocupa la sfârºitul anului 2012, o suprafaþã de 6529 mii hectare, cu 34 mii hectare mai mult
faþã de anul 2009 (respectiv 0,5%).
În anul 2012 comparativ cu anul 2011, suprafaþa fondului forestier a înregistrat o creºtere de 0,1%.
În anul 2012 suprafaþa pãdurilor a fost de 6371 mii hectare, speciile de rãºinoase acoperind 1945 mii
hectare (respectiv 30,5%), iar speciile de foioase 4426 mii hectare (respectiv 69,5%).
Volumul de masã lemnoasã recoltat, pe principalele specii

mii m3 - volum brut
Specii lemnoase 2009 2010 2011 20121)
Volumul de masã lemnoasã recoltat - total 16520 16992 18705 19281

rãºinoase 6635 6832 7521 7747
fag 5489 5654 6175 6387
stejar 1403 1566 1747 1693
diverse specii tari 1845 1785 1946 2021
diverse specii moi 1148 1155 1316 1433
1) Date provizorii.
În anul 2012 s-a recoltat un volum de masã lemnoasã cu 576 mii m3 mai mare faþã de anul 2011 (respectiv
cu 3,1%) ºi cu 2761 mii m3 mai mare faþã de anul 2009 (respectiv cu 16,7%).
În anul 2012, pe specii lemnoase, rãºinoasele reprezintã 40,2% din volumul total recoltat, fagul 33,1%,
stejarul 8,8% ºi diverse specii tari ºi moi 17,9%.

ACTIVITATEA ÎNTREPRINDERII
Întreprinderile active din industrie, construcþii,
comerþ ºi alte servicii, pe activitãþi ale economiei naþionale
numãr
Activitatea (secþiuni CAEN Rev. 2) 2009 2010 2011 Sem. I

20121)
Total 519441 470080 430608 443517
Construcþii 60135 49348 43503 47544
Învãþãmânt2) 2979 2846 2804 3058
Sãnãtate ºi asistenþã socialã2) 8859 8681 8460 8340
1) Date provizorii. 2) Include numai întreprinderile cu activitate de învãþãmânt sau sãnãtate ºi asistenþã socialã,
organizate ca societãþi comerciale.
Întreprinderile active mici ºi mijlocii din industrie, construcþii,

comerþ ºi alte servicii, pe activitãþi ale economiei naþionale
numãr
Activitatea (secþiuni CAEN Rev. 2) 2009 2010 2011 Sem. I

20121)
Total 517870 468561 429035 441712

Construcþii 59990 49224 43377 47406
Învãþãmânt2) 2978 2845 2803 3056
Sãnãtate ºi asistenþã socialã2) 8850 8667 8446 8322
1) Date provizorii. 2) Include numai întreprinderile cu activitate de învãþãmânt sau sãnãtate ºi asistenþã socialã,
organizate ca societãþi comerciale.

INDUSTRIE
Indicii valorici ai cifrei de afaceri din industrie (%)
2010 = 100
CAEN Rev.2 2011 2012
Total - pe secþiuni 115,9 119,3

Industrie extractivã 106,8 108,6
Industrie prelucrãtoare 116,3 119,7
Total - pe marile grupe industriale 115,9 119,3
Industria bunurilor intermediare 122,1 123,5
Industria bunurilor de capital 114,1 115,0
Industria bunurilor de folosinþã îndelungatã 106,4 118,3
Industria bunurilor de uz curent 108,0 113,6
Industria energeticã 123,1 131,9
Notã: Date rezultate din cercetãri statistice infraanuale.
În anul 2012, indicele valoric al cifrei de afaceri din industrie a crescut faþã de anul precedent cu 2,9%,
creºtere susþinutã atât de industria prelucrãtoare (+2,9%), cât ºi de industria extractivã (+1,7%).
În anul 2012 comparativ cu anul 2011, indicele producþiei industriale (serie brutã) a crescut cu 2,4%, ca
urmare a creºterii cu +9,9% a industriei extractive, cu +2,2% a industriei prelucrãtoare ºi cu +1,6% a
producþiei ºi furnizãrii de energie electricã ºi termicã, gaze, apã caldã ºi aer condiþionat.
Cele mai importante creºteri au cunoscut ramurile: fabricarea altor mijloace de transport (+22,9%)
fabricarea calculatoarelor ºi a produselor electronice ºi optice (+11,7%), fabricarea de maºini, utilaje ºi
echipamente n.c.a (+9,4%), prelucrarea lemnului ºi fabricarea produselor din lemn ºi plutã, cu excepþia
mobilei; fabricarea articolelor de paie ºi din alte materiale vegetale împletite (+8,5%), fabricarea de
mobilã (+3,3%), fabricarea autovehiculelor de transport rutier, a remorcilor ºi semiremorcilor (+1,6%).

INDUSTRIE
Indicii producþiei industriale (%)
Serie brutã 2010 = 100
Activitatea (diviziuni CAEN Rev.2) 2011 2012
Total 107,5 110,1

Industria extractivã 103,4 113,6
Extracþia cãrbunelui superior ºi inferior 115,3 110,2
Extracþia petrolului brut ºi a gazelor naturale 99,2 97,6
Extracþia minereurilor metalifere 130,6 160,2
Alte activitãþi extractive 107,6 103,8
Activitãþi de servicii anexe extracþiei 107,6 169,2
Industrie prelucrãtoare 108,0 110,4
Industria alimentarã 104,4 104,7
Fabricarea bãuturilor 96,8 98,8
Fabricarea produselor din tutun 132,4 143,1
Fabricarea produselor textile 110,9 112,6
Fabricarea articolelor de îmbrãcãminte 101,7 99,5
Tãbãcirea ºi finisarea pieilor; fabricarea articolelor de voiaj
ºi marochinãrie, harnaºamentelor ºi încãlþãmintei;
prepararea ºi vopsirea blãnurilor 103,6 97,3
Prelucrarea lemnului, fabricarea produselor din lemn ºi plutã,
cu excepþia mobilei; fabricarea articolelor din paie
ºi din alte materiale vegetale împletite 112,1 121,6
Fabricarea hârtiei ºi a produselor din hârtie 117,7 115,5
Tipãrire ºi reproducerea pe suporturi a înregistrãrilor 91,8 88,1
Fabricarea produselor de cocserie ºi a
produselor obþinute din prelucrarea þiþeiului 99,6 94,2
Fabricarea substanþelor ºi a produselor chimice 106,5 103,1
Fabricarea produselor farmaceutice de bazã ºi
a preparatelor farmaceutice 129,8 129,8
Fabricarea produselor din cauciuc ºi mase plastice 119,3 118,9
Fabricarea altor produse din minerale nemetalice 123,8 116,1
Industria metalurgicã 107,9 100,2
Industria construcþiilor metalice ºi a produselor
din metal, exclusiv maºini, utilaje ºi instalaþii 109,0 103,9
Fabricarea calculatoarelor ºi a produselor electronice ºi optice 87,5 97,6
Fabricarea echipamentelor electrice 115,4 115,0
Fabricarea de maºini, utilaje ºi echipamente n.c.a. 119,2 130,4
Fabricarea autovehiculelor de transport rutier,
a remorcilor ºi semiremorcilor 113,9 115,7
Fabricarea altor mijloace de transport 93,8 115,3
Fabricarea de mobilã 99,2 102,5
Alte activitãþi industriale n.c.a. 112,1 121,9
Repararea, întreþinerea ºi instalarea maºinilor
ºi echipamentelor 113,0 138,0
ºi termicã, gaze, apã caldã ºi aer condiþionat 104,6 106,3
termicã, gaze, apã caldã ºi aer condiþionat
Industrie - total pe marile grupe industriale: 104,6 106,3
- industria bunurilor intermediare 113,8 116,2
- industria bunurilor de capital 108,1 113,4
- industria bunurilor de folosinþã îndelungatã 103,3 108,5
- industria bunurilor de uz curent 102,9 102,2
- industria energeticã 103,6 103,9

ENERGIE
Energie primarã
mii tone echivalent petrol 1)
2009 2010 2011 20122)
Resurse 42729 42467 42429 42138

din care:
- producþie 3) 28034 27428 27465 26243
- import 11235 11239 11570 11249
Producþie 3) 28034 27428 27465 26243

din care:
- cãrbuni 6477 5903 6661 6440
- þiþei 4390 4186 4129 4019
- gaze naturale 4) 8964 8705 8724 8446
- energie electricã 5) 4242 4618 4286 3862
Import 11235 11239 11570 11249

din care:
- cãrbuni 640 540 596 712
- þiþei 6892 5820 5450 5128
- gaze naturale 1614 1834 2489 2292
- energie electricã 56 66 89 80
1) Combustibil convenþional cu puterea calorificã de 10000 Kcal/kg.
2) Date provizorii.
3) Inclusiv produsele energetice obþinute ºi consumate în gospodãriile populaþiei.
4) Exclusiv gazolina ºi etanul din schelele de extracþie, care sunt cuprinse la þiþei.
5) Inclusiv energie eolianã.
În anul 2012, resursele de energie primarã au scãzut cu 0,7% faþã de anul 2011. Ponderea importurilor în
total resursã de energie primarã a fost în anul 2012 de 26,7%, importurile de þiþei reprezentând 45,6% din
totalul importurilor.
Balanþa energiei electrice

miliarde kWh
2009 2010 2011 20121)
Resurse 58,7 61,7 63,2 60,4

Producþie 58,0 61,0 62,2 59,5
- produsã în termocentrale 30,4 28,8 34,2 33,2
- produsã în hidrocentrale 15,8 20,2 14,9 12,2
- nuclearo-electricã 11,8 12,0 11,7 11,5
- eolianã 0,01 0,3 1,4 2,6
Import 0,7 0,7 1,0 0,9
Destinaþii - total 58,7 61,7 63,2 60,4

Consum - total 47,9 51,5 53,2 52,9
- în economie 36,2 39,5 41,0 40,4
- iluminat public 0,7 0,7 0,6 0,7
- populaþie 11,0 11,3 11,6 11,8
Export 2,9 3,0 2,9 0,7
Consum propriu tehnologic
în reþele ºi staþii 7,0 7,2 7,1 6,8
1) Date provizorii.

CONSTRUCÞII
Indicii lucrãrilor de construcþii (%)
serie brutã 2008 = 100
2009 2010 2011 20121)
Total 81,7 72,7 71,0 72,0

Construcþii noi 77,4 76,4 75,3 81,3
Reparaþii capitale 89,9 70,8 64,7 58,7
Întreþinere ºi reparaþii curente 92,2 74,3 77,0 69,0
1) Date provizorii, rezultate din cercetãri statistice infraanuale.
Structura lucrãrilor de construcþii, dupã modul de execuþie
2010 2011
18,2% 19,8%
Construcþii noi
ºi reparaþii capitale
Întreþinere
ºi reparaþii curente
81,8% 80,2%
Structura lucrãrilor de construcþii în antreprizã, pe categorii de obiecte
2010 2011
18,1% 32,9% 18,1% 27,5%
Clãdiri rezidenþiale
Clãdiri nerezidenþiale
Infrastructuri de transport
Alte construcþii ºi lucrãri
inginereºti
25,4% 26,6%
23,6% 27,8%

TRANSPORTURI
U.M. 2009 2010 2011 2012
Transportul feroviar
Locomotive 2) numãr 1845 1834 1823 17961)

Vagoane pentru trenuri de marfã 2) mii vagoane 46 43 43 431)
Vagoane pentru trenuri de pasageri 2) numãr 5137 4904 4483 42321)
Mãrfuri transportate mil. tone 51 53 61 56
Parcursul mãrfurilor 3) mild. tone-km 11 12 15 13
Transportul naþional ºi internaþional de pasagerimil. pasageri 70 64 61 58
Parcursul pasagerilor mil. pasageri-km 6128 5438 5073 4571
Transportul pe cãi navigabile interioare

Nave fãrã propulsie pentru transportul mãrfurilor numãr 1232 1208 1097 11311)
Nave pentru transportul pasagerilor numãr 65 67 127 941)
Parcursul mãrfurilor mild. tone-km 12 14 11 13
Transportul naþional ºi internaþional
de pasageri mil. pasageri *) *) *) *)
Transportul prin conducte petroliere magistrale

Transportul maritim
Nave pentru transportul mãrfurilor numãr 24 26 23 201)
de pasageri mil. pasageri *) *) *) *)
Transportul aerian
Aeronave civile înmatriculate
- pentru transportul pasagerilor numãr 84 89 83 841)
- pentru transportul mãrfurilor numãr - - - -
Mãrfuri transportate mii tone 24 26 27 29
de pasageri mil. pasageri 9 10 11 11
Transportul rutier
de pasageri mil. pasageri 262 245 243 262
1) Date provizorii.
2) Mijloace de transport feroviar existente în inventar la sfârºitul anului.
3) Parcursul tarifar al mãrfurilor.
*) Sub 0,5.

TRANSPORTURI
În cursul anului 2012 comparativ cu anul 2011, în general, majoritatea modurilor de transport au
înregistrat scãderi.
Transportul rutier a înregistrat o uºoarã creºtere (2,2%) din punct de vedere al cantitãþilor de mãrfuri, faþã
de anul 2011 ºi o scãdere cu 35,8% faþã de anul 2009.
Transportul portuar de mãrfuri

mii tone
2009 2010 2011 2012
Transport portuar maritim 36094 38122 38918 39520

- mãrfuri încãrcate 19687 21181 20743 21199
- mãrfuri descãrcate 16407 16941 18175 18321
Transport pe cãi navigabile interioare 24743 32088 29396 27937

- internaþional 6382 9048 6052 9423
- naþional 9843 14770 16386 13292
- tranzit 1) 8518 8270 6958 5222
1) Include date privind transportul între porturile din Bulgaria (transport de tranzit pentru România), în conformitate
cu legislaþia Europeanã.
Transportul aeroportuar de pasageri
mii
5500
5000
4500
4000
3500
3000
2500
2000
1500
2750
2747
3937
3894
4593
4484
4568
4524
5115
5013
5468
5315
5412
5316
1000
500
0
2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012
pasageri îmbarcaþi
pasageri debarcaþi

TRANSPORTURI
Transportul aeroportuar de mãrfuri
tone
18000
16000
14000
12000
10000 15851
15099
17758
15709
15637
16128
16887
8000
6000
10851
12447
4000
6740
7169
8928
8790
9903
2000
0
2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012
mãrfuri încãrcate mãrfuri descãrcate

(inclusiv poºtã) (inclusiv poºtã)
Transportul aeroportuar de pasageri ºi mãrfuri
U.M. 2009 2010 2011 2012
Pasageri mii pasageri 9093 10128 10783 10728

Mãrfuri (inclusiv poºtã) tone 24499 25540 26979 29334
Miºcãri aeronave numãr 160047 163222 151511 138744
Autovehicule înmatriculate în circulaþie

mii
2009 2010 2011 20121)
Autobuze ºi microbuze 41 41 41 42
Autoturisme 4245 4320 4335 4487
Mopede ºi motociclete
(inclusiv mototricicluri ºi cvadricicluri) 80 85 90 95
Autovehicule de marfã 662 667 696 720
1) Date provizorii.
Sursa: Ministerul Afacerilor Interne (Direcþia Regim Permise de Conducere ºi Înmatriculare a Vehiculelor).

COMERÞ INTERNAÞIONAL CU BUNURI
Exporturile FOB, importurile CIF ºi soldul FOB-CIF al operaþiunilor
de comerþ internaþional cu bunuri
2009 2010 20111) 20122)

Exporturi FOB
milioane euro 29084 37360 45274 45056
milioane dolari SUA 40579 49494 63018 57904
milioane lei 123344 157436 191914 200731
mporturi CIF
milioane euro 38953 46869 54948 54684
milioane dolari SUA 54344 62098 76536 70260
milioane lei 165171 197458 232853 243695
Sold (exp. FOB - imp. CIF)

milioane euro -9869 -9509 -9674 -9628
milioane dolari SUA -13765 -12604 -13518 -12356
milioane lei -41827 -40022 -40939 -42964
2) Date provizorii.
Volumul valoric al comerþului internaþional al României a înregistrat în anul 2012 o scãdere faþã de anul
precedent, astfel: exporturile FOB au înregistrat o valoare de 45056 milioane euro (în scãdere cu 0,5% faþã
de anul 2011), iar importurile CIF au fost de 54684 milioane euro (în scãdere cu 0,5% faþã de anul 2011),
soldul balanþei comerciale FOB-CIF în aceste condiþii fiind de -9628 milioane euro.
Exporturile, importurile ºi soldul operaþiunilor

de comerþ internaþional cu bunuri
milioane euro
57240
54948
54684
51322
46869
60000
45274
45056
40746
38953
37360
50000
33725
29549
29084
40000
25850
30000
20000
10000
0
-10000
-20000 -9869 -9509 -9674 -9628
-14896
-30000 -21773 -23515
1) 2)
2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012
Exporturi FOB
Importuri CIF
Sold (exporturi FOB - importuri CIF)
2) Date provizorii.

Comerþul internaþional cu bunuri pe secþiuni,
conform Nomenclatorului Combinat milioane euro
Cod NC 2009 2010 20111) 20122)
Export FOB E 29084 37360 45274 45056

Import CIF I 38953 46869 54948 54684
I Animale vii ºi produse E 326 434 584 730
animale I 1116 984 965 1035
II Produse vegetale E 1125 1625 2097 1977
I 1003 1141 1324 1418
III Grãsimi ºi uleiuri E 88 164 242 183
animale sau vegetale I 160 217 245 239
IV Produse alimentare, E 704 890 1099 1162
bãuturi ºi tutun I 1544 1577 1911 2104
V Produse minerale E 1784 2059 2676 2604
I 3883 5178 6657 7101
VI Produse chimice E 1070 1661 2185 2393
I 4300 4666 5455 5675
VII Materiale plastice, cauciuc E 1436 1893 2496 2561
ºi articole din acestea I 2542 3262 3967 3913
VIII Piei crude, piei tãbãcite,
blãnuri ºi produse din E 189 235 281 295
acestea I 559 633 715 697
IX Produse din lemn, E 919 1228 1453 1612
exclusiv mobilier I 376 396 380 376
X Pastã de lemn, hârtie, carton E 165 233 276 283
ºi articole din acestea I 898 946 1017 928
XI Materiale textile ºi E 2900 3178 3617 3619
articole din acestea I 2737 3044 3515 3515
XII Încãlþãminte, pãlãrii, umbrele E 1024 1191 1377 1279
ºi articole similare I 443 519 637 573
XIII Articole din piatrã, ipsos,
ciment, ceramicã, sticlã E 179 226 252 262
ºi din materiale similare I 634 666 748 669
XV Metale comune ºi E 2922 4461 5559 5134
articole din acestea I 3816 5127 6206 5841
XVI Maºini ºi aparate; echipamente
electrice; aparate de înregistrat
sau de reprodus sunetul E 7671 10142 12212 11413
ºi imaginile I 10517 13400 15088 14492
XVII Mijloace ºi materiale E 4882 5743 6508 6835
de transport I 2890 3442 4195 4088
XVIII Instrumente ºi aparate optice,
fotografice, cinematografice,
medico-chirurgicale ºi similare;
ceasuri; instrumente muzicale; E 351 436 467 532
pãrþi ºi accesorii ale acestora I 652 790 888 923
XX Mãrfuri ºi produse diverse E 1252 1427 1650 1765
I 792 767 878 942
XXII Bunuri necuprinse în E 97 134 245 416
alte secþiuni din N.C. I 92 112 156 156
Notã: Diferenþele între datele pe total ºi valorile obþinute din însumarea diverselor structuri utilizate sunt
datorate rotunjirilor.
2) Date provizorii.

Principalele modificãri structurale intervenite în evoluþia exporturilor pe secþiuni conform
Nomenclatorului Combinat, în anul 2012 comparativ cu anul 2011 constau în:
- majorarea ponderii la secþiunile: „Mijloace ºi materiale de transport” - cu 0,8 puncte procentuale;
„Produse chimice” – cu 0,5 puncte procentuale;
- diminuarea ponderii la secþiunile: „Maºini ºi aparate; echipamente electrice; aparate de înregistrat
sau de reprodus sunetul ºi imaginile” - cu 1,6 puncte procentuale; „Metale comune ºi articole din
acestea” - cu 0,9 puncte procentuale.
În evoluþia importurilor pe secþiuni conform Nomenclatorului Combinat, în anul 2012 comparativ cu anul
2011, au avut loc urmãtoarele modificãri structurale:
- majorarea ponderii la secþiunile „Produse minerale” - cu 0,9 puncte procentuale; „Produse
chimice” – cu 0,5 puncte procentuale;
- diminuarea ponderii la secþiunile „Maºini ºi aparate; echipamente electrice; aparate de înregistrat
sau de reprodus sunetul ºi imaginile” - cu 1,0 puncte procentuale; „Metale comune ºi articole din
acestea” – cu 0,6 puncte procentuale.
Indicii valorii unitare ai comerþului internaþional

calculaþi din valori exprimate în euro (%)
2009 2010 20111) 20122)

Export FOB 89,3 107,0 107,9 103,9
Import CIF 89,3 104,2 106,2 100,8
2) Date provizorii.
Exporturile FOB, pe grupe de þãri1)

milioane euro
2009 2010 20112) 20123)
Total 29084 37360 45274 45056

Europa 25706 32969 39298 38456
Uniunea Europeanã (UE-27) 21600 27013 32160 31601
AELS 655 575 645 673
Alte þãri din Europa 3450 5381 6492 6182
Asia 2030 2519 3380 3235
Orientul Mijlociu ºi Apropiat 1108 1303 1872 1705
Alte þãri din Asia 922 1216 1507 1530
Africa 706 926 1279 1790
Africa de Nord 527 545 823 1297
Alte þãri din Africa 179 381 455 494
America 598 900 1269 1481
din care:
America de Nord 366 641 945 973
America Centralã ºi Caraibeanã 137 111 60 105
America de Sud 95 147 264 403
Oceania 20 22 37 73
Þãri nespecificate 4) extra UE 26 24 12 20
1) Þara de destinaþie pentru exporturi.
3) Date provizorii.
4) Se cuprind bunurile pentru care nu s-a completat pe declaraþia vamalã þara de destinaþie la export.

Exporturile (FOB)
cu principalele þãri partenere, în anul 2012 1)
45056 milioane euro
Germania
18,6%
Alte þãri Italia

51,4% 12,1%
Franþa
7,0%
Turcia
Ungaria 5,5%
5,4%
1)
Date provizorii.
Importurile (CIF)
cu principalele þãri partenere, în anul 20121)
54684 milioane euro
Germania
17,4%
Italia
10,9%
Alte þãri
52,6%
Ungaria
9,0%
Franþa
5,7%
Federaþia Rusã
4,4%
1)
Date provizorii.

Importurile CIF, pe grupe de þãri 1)

milioane euro
2009 2010 20112) 20123)
Total 38953 46869 54948 54684
Europa 32598 39425 46056 46377

Uniunea Europeanã (UE-27) 28472 33978 39951 40167
AELS 450 532 539 610
Alte þãri din Europa 3676 4916 5566 5599
Asia 4976 6053 7004 6383

Orientul Mijlociu ºi Apropiat 291 334 363 386
Alte þãri din Asia 4684 5719 6641 5997
Africa 293 279 325 412

Africa de Nord 191 141 179 189
Alte þãri din Africa 102 138 147 223
America 1066 1090 1549 1485

din care:
America de Nord 596 629 738 886
America Centralã ºi Caraibeanã 76 64 202 173
America de Sud 394 397 609 426
Oceania 19 22 12 24
Þãri nespecificate 4) extra UE 2 *) 1 3
1) Þara de expediþie pentru importuri intracomunitare ºi þara de origine pentru importuri extracomunitare.
3) Date provizorii.
4) Se cuprind bunurile pentru care nu s-a completat pe declaraþia vamalã þara de origine la import
*) Valori sub 0,5 milioane euro.
Ca orientare geograficã a exporturilor, principala destinaþie o reprezintã statele membre ale Uniunii
Europene, care în anul 2012 deþin 70,2% din valoarea totalã a exporturilor.
Principala zonã de provenienþã a importurilor o reprezintã de asemenea statele membre ale Uniunii
Europene, acestea deþinând 73,5% din valoarea totalã a importurilor anului 2012.

Comerþul internaþional cu bunuri,
pe grupe de þãri, în anul 2012 1)
Exporturi FOB Importuri CIF

45056 milioane euro 54684 milioane euro
14,7% 15,2%
1,5% 1,1%
13,7% 10,2%
70,1% 73,5%
Uniunea Europeanã AELS
Alte þãri din Europa Alte þãri
1)
Date provizorii.
Comerþul internaþional cu bunuri, pe moduri de transport

milioane euro
2009 2010 20111) 20122)

Exporturile FOB pe moduri de transport
Total 29084 37360 45274 45056
din care:
Transport rutier 20506 26215 31529 31542
Transport maritim 5654 7226 8531 8954
Transport feroviar 1188 1775 2291 1965
Importurile CIF pe moduri de transport

Total 38953 46869 54948 54684
din care:
Transport rutier 27736 32597 38326 38562
Transport maritim 5989 7251 8999 9235
Transport feroviar 1112 1426 1846 1724
2) Date provizorii.

COMERÞ INTERIOR
Comerþul cu amãnuntul 1), pe grupe de mãrfuri
CAEN Rev.2 2009 2010 2011
Total 140627,8 151515,6 169333,2
Mãrfuri alimentare 51806,5 52398,5 56633,8
Mãrfuri nealimentare 63987,4 65594,0 67097,8
Comerþ cu amãnuntul al carburanþilor 24833,9 33523,1 45601,6
1) Exclusiv vânzarea, întreþinerea ºi repararea autovehiculelor, a motocicletelor ºi comerþul cu amãnuntul
al carburanþilor.
Indicii volumului cifrei de afaceri pentru comerþul cu amãnuntul

cu excepþia autovehiculelor ºi motocicletelor, pe grupe de mãrfuri
CAEN Rev.2 2010 2011 20121)

Total 85,6 89,4 93,1
Cu vânzare predominantã de produse
alimentare, bãuturi ºi tutun 83,5 85,5 78,3
Cu vânzare predominantã de produse nealimentare 85,3 85,0 88,2
Comerþul cu amãnuntul al carburanþilor pentru
autovehicule, în magazine specializate 90,5 105,7 136,0
În anul 2012, indicii volumului cifrei de afaceri a întreprinderilor cu activitate principalã de comerþ cu
amãnuntul cu excepþia autovehiculelor ºi motocicletelor au înregistrat o creºtere cu 4,1% faþã de anul
2011. S-au înregistrat creºteri la comerþul cu amãnuntul al carburanþilor pentru autovehicule, cu 28,7% ºi
la vânzãrile predominante de produse nealimentare cu 3,8%. Vânzãrile predominante de produse
alimentare, bãuturi ºi tutun au scãzut cu 8,4%.
Comerþul cu amãnuntul, pe grupe de mãrfuri
2010 2011
22,1% 26,9% 33,5%

34,6%
Mãrfuri alimentare
Mãrfuri nealimentare
Comerþ cu amãnuntul
al carburanþilor
43,3% 39,6%

SERVICII DE PIAÞÃ
Indicii volumului cifrei de afaceri pentru servicii de piaþã
prestate în principal pentru populaþie
CAEN Rev. 2 2010 2011 20121)

Total 83,3 88,5 89,1
din care:
Hoteluri ºi restaurante 85,1 89,0 88,5
Activitãþi ale agenþiilor turistice
ºi a tur-operatorilor; alte servicii
de rezervare ºi asistenþã turisticã 76,4 86,5 107,1
În anul 2012, activitatea de servicii de piaþã prestate în principal pentru populaþie a crescut cu 0,7% faþã
de anul precedent.
Structura serviciilor de piaþã prestate în principal pentru populaþie, pe activitãþi
2010 2011
24,6% 35,3% 23,2% 34,8%
Restaurante
Hoteluri ºi alte facilitãþi
de cazare similare
Activitãþi ale agenþiilor turistice
ºi ale tur-operatorilor
19,6% 20,6% Alte servicii de piaþã prestate
în principal pentru populaþie
20,5% 21,4%
Venituri din activitãþile de servicii de piaþã

CAEN Rev. 2 2009 2010 2011

Servicii de piaþã prestate în principal pentru populaþie 14882,9 14883,8 16072,6
Servicii de piaþã prestate în principal pentru operatorii
economici (inclusiv transporturi, depozitare ºi comunicaþii) 154458,2 162542,8 178467,2

TURISM
Cazarea turiºtilor
2009 2010 2011 2012
Capacitatea de cazare turisticã

Existentã 1) (mii locuri) 303 312 279 301
În funcþiune (mii locuri-zile) 61104 63808 68417 74136
Numãrul turiºtilor cazaþi în structurile de cazare turisticã (mii)

Total 6141 6073 7032 7686
din care: strãini 1276 1346 1517 1656
Numãrul înnoptãrilor în structurile de cazare turisticã (mii)

Total 17325 16051 17979 19166
din care: strãini 2668 2767 3067 3297
1) La 31 iulie.
În anul 2012, numãrul sosirilor vizitatorilor strãini în România a fost de 7937 mii persoane (în creºtere cu
4,3% faþã de anul 2011), iar numãrul plecãrilor vizitatorilor români în strãinãtate a însumat 11149 mii
persoane (în creºtere cu 1,9% faþã de anul 2011).
Cãlãtoriile internaþionale înregistrate la frontierele României
mii
14000
12000
10000
8000
6000
10980
13072
11723
10905
10936
11149
8906
4000
6037
7722
8862
7575
7498
7611
7937
2000
0
2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012
Sosiri Plecãri

TURISM
Cãlãtoriile internaþionale înregistrate la frontierele României
2009 2010 2011 2012

Sosirile vizitatorilor strãini în România (mii)
Total 7575 7498 7611 7937
din care:
Austria 180 177 193 218
Bulgaria 877 786 797 944
Italia 375 331 352 340
Germania 443 395 381 439
Republica Moldova 1043 1216 1330 1120
Turcia 258 265 271 267
Ucraina 724 672 648 740
Ungaria 1836 1735 1546 1547
Sosirile vizitatorilor strãini în România,

dupã mijloacele de transport utilizate (mii)
Total 7575 7498 7611 7937
din care:
Rutiere 5925 5906 5676 6027
Feroviare 208 222 258 255
Aeriene 1277 1215 1509 1469
Navale 164 154 168 186
Plecãrile vizitatorilor români în strãinãtate,

dupã mijloacele de transport utilizate (mii)
Total 11723 10905 10936 11149
din care:
Rutiere 9335 8261 7920 8464
Feroviare 214 195 216 201
Aeriene 2147 2416 2780 2461
Navale 21 19 20 23
Notã: Din anul 2009 la cãlãtoriile internaþionale înregistrate la frontierele României sunt incluse ºi cãlãtoriile
efectuate pe jos.
Sursa: Ministerul Afacerilor Interne, Inspectoratul General al Poliþiei de Frontierã.

JUSTIÞIE
numãr
2009 2010 2011 20121)
Judecãtori 3904 4081 4205 4203
Cauze intrate la instanþele
judecãtoreºti (mii) 1903 2263 2350 1478
- penale (mii) 239 244 244 154
- civile (mii) 1664 2019 2106 1324
Persoane condamnate definitiv 34226 41891 47577 49188
din care, pentru:
Infracþiuni contra persoanei 6460 7319 7910 7824
Infracþiuni contra patrimoniului 2) 12691 14934 17746 18858
Infracþiuni silvice 803 1065 1421 1069
Infracþiuni de serviciu
- dare de mitã 45 68 82 76
- luare de mitã 49 43 63 122
- trafic de influenþã 31 64 107 88
- primire de foloase necuvenite 1 - - 11
Infracþiuni contra autoritãþilor 190 256 414 374
Infracþiuni economice 4 4 9 16
Infracþiuni care aduc atingere unor
relaþii privind convieþuirea socialã 1014 1327 1765 2037
Infracþiuni la regimul circulaþiei pe
drumurile publice 10012 11938 13682 12832
Rata criminalitãþii
(persoane condamnate definitiv
la 100000 locuitori) 159 195 2233) 2313)
1) Date provizorii.
2) Infracþiuni contra avutului privat ºi infracþiuni contra avutului public.
3) Date provizorii ce urmeazã a fi rectificate dupã publicarea rezultatelor finale ale Recensãmântului Populaþiei ºi Locuinþelor - 2011.
Sursa: Consiliul Superior al Magistraturii.
Instituþiile abilitate sã asigure respectarea ºi aplicarea legii sunt Ministerul Justiþiei ºi Ministerul Afacerilor
Interne.
Numãrul infracþiunilor cercetate ºi solutionate de poliþie, în anul 2012 a fost de 309 mii, în creºtere cu 50
mii de infracþiuni faþã de anul precedent ºi cu 3,0% faþã de anul 2009.
În anul 2012, la 100000 de locuitori au revenit un numãr de 1447 infracþiuni cercetate ºi soluþionate de
poliþie, în creºtere cu 3,6% faþã de anul 2009.
În anul 2012, în România erau 4203 judecãtori, cu 2 judecãtori mai puþini faþã de anul precedent, dar în
creºtere cu 7,7% faþã de anul 2009.
Din totalul de cauze înregistrate la instanþele judecãtoreºti, în anul 2012, un procent de 89,6% au fost
cauze civile. Numãrul de cauze penale ºi civile care au revenit în medie spre soluþionare unui judecãtor a
variat între 487 în anul 2009 ºi 352 în anul 2012.
În perioada 2009-2012, numãrul persoanelor condamnate definitiv care au revenit la 100000 locuitori a
crescut, de la 159 în anul 2009, la 231 în anul 2012. numãr
2009 2010 2011 20121)

Infracþiuni cercetate ºi soluþionate
de poliþie - total (mii) 300 293 259 309
Rata infracþionalitãþii
(infracþiuni cercetate de poliþie
la 100000 locuitori) 1397 1366 12122) 14472)
1)
Date provizorii.
2) Date provizorii ce urmeazã a fi rectificate dupã publicarea rezultatelor finale ale Recensãmântului Populaþiei ºi Locuinþelor - 2011.
Sursa: Inspectoratul General al Poliþiei Române din cadrul Ministerului Afacerilor Interne.

STATISTICÃ INTERNAÞIONALÃ
Populaþia la 1 ianuarie (milioane locuitori)
Þara 2000 2010 2011 2012 2000 2010 2011 2012
Total din care: femei
UE-27 482,4 501,11),2) 502,41),2) 503,71),2) 247,5 256,51),2) 257,11),2) 258,01),2)

Austria 8,0 8,4 8,4 8,42) 4,1 4,3 4,3 4,32)
Belgia 10,2 10,8 11,01) 11,12) 5,2 5,5 5,61) 5,62)
Bulgaria 8,2 7,6 7,41) 7,3 4,2 3,9 3,81) 3,8
Republica Cehã 10,3 10,5 10,51),2) 10,52) 5,3 5,3 5,31),2) 5,32)
Cipru 0,7 0,81) 0,8 0,9 0,4 0,41) 0,4 0,4
Danemarca 5,3 5,5 5,6 5,6 2,7 2,8 2,8 2,8
Estonia 1,4 1,3 1,3 1,32) 0,7 0,7 0,7 0,72)
Finlanda 5,2 5,4 5,4 5,4 2,6 2,7 2,7 2,7
Franþa 60,5 64,72) 65,02) 65,3 31,2 33,42) 33,52) 33,72)
Germania 82,2 81,8 81,8 81,82) 42,1 41,7 41,6 41,62)
Grecia 10,9 11,3 11,3 11,32) 5,5 5,7 5,7 5,72)
Irlanda 3,8 4,5 4,61),2) 4,62) 1,9 2,3 2,31),2) 2,32)
Italia 56,9 60,3 60,6 60,82) 29,4 31,1 31,2 31,32)
Letonia 2,4 2,2 2,11) 2,02) 1,3 1,2 1,11) 1,12)
Lituania 3,5 3,3 3,11) 3,0 1,9 1,8 1,61) 1,6
Luxemburg 0,4 0,5 0,5 0,51)2) 0,2 0,3 0,3 0,31),2)
Malta 0,4 0,4 0,41),2) 0,42) 0,2 0,2 0,21),2) 0,22)
Olanda 15,9 16,6 16,7 16,7 8,0 8,4 8,4 8,4
Polonia 38,31) 38,2 38,51) 38,52) 19,71) 19,7 19,91) 19,92)
Portugalia 10,2 10,6 10,61),2) 10,52) 5,3 5,5 5,51),2) 5,52)
Regatul Unit 58,8 62,0 62,52) 63,02) 30,2 31,5 31,72) 31,92)
România 22,5 21,5 21,4 21,4 11,5 11,0 11,0 11,0
Slovacia 5,4 5,4 5,41) 5,4 2,8 2,8 2,81) 2,8
Slovenia 2,0 2,0 2,1 2,1 1,0 1,0 1,0 1,0
Spania 40,0 46,0 46,2 46,22) 20,4 23,3 23,4 23,52)
Suedia 8,9 9,3 9,4 9,5 4,5 4,7 4,7 4,8
Ungaria 10,2 10,0 10,0 10,02) 5,4 5,3 5,2 5,22)
1) Serie întreruptã.
2) Date provizorii.
Sursa: Eurostat.

Nãscuþi-vii Sporul natural
Þara (la 1000 locuitori) (la 1000 locuitori)
2000 2010 2011 2000 2010 2011
UE-27 10,6 10,71),2) 10,41),2) 0,6 1,01),2) 0,81),2)

Austria 9,8 9,4 9,3 0,2 0,2 0,2
Belgia 11,4 11,92) 11,61),2) 1,1 2,32) 2,11),2)
Bulgaria 9,0 10,0 9,61) -5,1 -4,6 -5,11)
Republica Cehã 8,8 11,1 10,41),2 -1,8 1,0 0,21),2)
Cipru 12,2 11,81) 11,3 4,5 5,71) 4,8
Danemarca 12,6 11,4 10,6 1,7 1,6 1,2
Estonia 9,5 11,8 11,0 -3,9 0,02 -0,4
Finlanda 11,0 11,4 11,1 1,4 1,9 1,7
Franþa 13,3 12,92) 12,62) 4,4 4,42) 4,32)
Germania 9,3 8,3 8,12) -0,9 -2,2 -2,32)
Grecia 9,5 10,1 9,42) -0,2 0,5 -0,42)
Irlanda 14,4 16,52) 16,31),2) 6,1 10,42) 10,01),2)
Italia 9,5 9,3 9,02) -0,2 -0,32) -0,82)
Letonia 8,5 8,6 9,11),2) -5,0 -4,8 -4,71),2)
Lituania 9,8 10,8 11,31) -1,4 -2,0 -2,21)
Luxemburg 13,1 11,6 10,92) 4,5 4,2 3,52)
Malta 11,5 9,6 10,31),2) 3,8 2,4 2,41),2)
Olanda 13,0 11,1 10,8 4,2 2,9 2,7
Polonia 9,91) 10,8 10,11),2) 0,31) 0,9 0,31),2)
Portugalia 11,7 9,5 9,21),2) 1,4 -0,4 -0,61),2)
Regatul Unit 11,5 13,02) 12,92) 1,2 3,92) 4,12)
România 10,5 9,9 9,23) -0,9 -2,2 -2,63)
Slovacia 10,2 11,1 11,31) 0,5 1,3 1,71)
Slovenia 9,1 10,9 10,72) -0,2 1,8 1,62)
Spania 9,9 10,5 10,22) 0,9 2,3 1,82)
Suedia 10,2 12,3 11,8 -0,3 2,7 2,3
Ungaria 9,6 9,0 8,82) -3,7 -4,0 -4,12)
2) Date provizorii.
Sursa: Eurostat.

Durata medie a vieþii (ani)
Þara 2000 2009 2010 2011
Austria 78 80 80 81
Belgia 78 80 80 80
Bulgaria 72 73 74 74
Republica Cehã 75 77 78 78
Cipru 77 79 78 78
Danemarca 76 79 79 79
Estonia 71 74 75 76
Finlanda 77 80 80 80
Franþa 79 81 82 82
Germania 78 80 80 80
Grecia 78 80 80 80
Irlanda 77 79 79 79
Italia 79 82 81 82
Letonia 71 73 73 74
Lituania 73 72 73 73
Luxemburg 78 80 80 80
Malta 77 79 79 81
Olanda 78 80 81 81
Polonia 73 76 76 76
Portugalia 76 79 79 79
Regatul Unit 77 80 80 80
România1) 71 73 73 74
Slovacia 73 75 75 75
Slovenia 76 79 80 80
Spania 78 81 82 82
Suedia 80 81 82 82
Ungaria 71 74 74 74
Sursa: World Population Data Sheet.

Rata medie anualã a inflaþiei (%)
Þara 2000 2010 2011 2012
UE-27 3,5 2,1 3,1 2,6

Austria 2,0 1,7 3,6 2,6
Belgia 2,7 2,3 3,4 2,6
Bulgaria 10,3 3,0 3,4 2,4
Republica Cehã 3,9 1,2 2,1 3,5
Cipru 4,9 2,6 3,5 3,1
Danemarca 2,7 2,2 2,7 2,4
Estonia 3,9 2,7 5,1 4,2
Finlanda 2,9 1,7 3,3 3,2
Franþa 1,8 1,7 2,3 2,2
Germania 1,4 1,2 2,5 2,1
Grecia 2,9 4,7 3,1 1,0
Irlanda 5,3 -1,6 1,2 1,9
Italia 2,6 1,6 2,9 3,3
Letonia 2,6 -1,2 4,2 2,3
Lituania 1,1 1,2 4,1 3,2
Luxemburg 3,8 2,8 3,7 2,9
Malta 3,0 2,0 2,5 3,2
Olanda 2,3 0,9 2,5 2,8
Polonia 10,1 2,7 3,9 3,7
Portugalia 2,8 1,4 3,6 2,8
Regatul Unit 0,8 3,3 4,5 2,8
România 45,7 6,1 5,8 3,3
Slovacia 12,2 0,7 4,1 3,7
Slovenia 8,9 2,1 2,1 2,8
Spania 3,5 2,0 3,1 2,4
Suedia 1,3 1,9 1,4 0,9
Ungaria 10,0 4,7 3,9 5,7
Sursa: Eurostat.

Þara Rata de ocupare (%) Rata ºomajului 1) (%)

2000 2009 2010 2011 2012 2000 2009 2010 2011 2012
UE-27 62,1 64,5 64,1 64,3 64,2 8,8 9,0 9,7 9,7 10,5
Austria 67,9 71,6 71,7 72,1 72,5 3,6 4,8 4,4 4,2 4,3
Belgia 60,9 61,6 62,0 61,9 61,8 6,9 7,9 8,3 7,2 7,6
Bulgaria 51,5 62,6 59,7 58,42) 58,8 16,4 6,8 10,3 11,2 12,3
Republica Cehã 64,9 65,4 65,0 65,7 66,52) 8,8 6,7 7,3 6,7 7,0
Cipru 65,4 69,02) 68,9 67,6 64,6 4,8 5,4 6,3 7,9 11,9
Danemarca 76,4 75,3 73,3 73,1 72,6 4,3 6,0 7,5 7,6 7,5
Estonia 60,3 63,5 61,0 65,1 67,1 13,6 13,8 16,9 12,5 10,2
Finlanda 68,1 68,7 68,1 69,0 69,4 9,8 8,2 8,4 7,8 7,7
Franþa 61,7 64,0 63,9 63,9 63,9 9,0 9,5 9,7 9,6 10,2
Germania 65,3 70,3 71,1 72,5 72,8 8,0 7,8 7,1 5,9 5,5
Grecia 56,6 61,2 59,6 55,6 51,3 11,2 9,5 12,6 17,7 24,3
Irlanda 64,5 61,92) 59,62) 58,9 58,8 4,2 12,0 13,9 14,7 14,7
Italia 53,4 57,5 56,9 56,9 56,8 10,0 7,8 8,4 8,4 10,7
Letonia 57,4 60,9 59,3 60,82) 63,1 13,7 18,2 19,8 16,2 14,9
Lituania 59,6 60,1 57,8 60,32) 62,2 16,4 13,63) 18,03) 15,3 13,3
Luxemburg 62,7 65,2 65,2 64,6 65,8 2,2 5,1 4,6 4,8 5,1
Malta 54,5 55,0 56,1 57,6 59,0 6,7 6,9 6,9 6,5 6,4
Olanda 72,9 77,0 74,72) 74,9 75,1 3,1 3,7 4,5 4,4 5,3
Polonia 55,1 59,3 59,3 59,7 59,7 16,1 8,1 9,7 9,7 10,1
Portugalia 68,2 66,3 65,6 64,22) 61,8 4,53) 10,63) 12,03) 12,9 15,9
Regatul Unit 71,0 69,9 69,5 69,5 70,1 5,4 7,6 7,8 8,0 7,9
România 4) 63,6 58,6 58,8 58,5 59,55) 6,9 6,9 7,3 7,4 7,05)
Slovacia 56,3 60,2 58,8 59,5 59,72) 18,8 12,1 14,5 13,6 14,0
Slovenia 62,7 67,5 66,2 64,4 64,1 6,7 5,9 7,3 8,2 8,9
Spania 56,1 59,8 58,6 57,7 55,4 11,7 18,0 20,1 21,7 25,0
Suedia 71,1 72,2 72,1 73,6 73,8 5,6 8,3 8,6 7,8 8,0
Ungaria 55,9 55,4 55,4 55,8 57,2 6,3 10,0 11,2 10,9 10,9
Notã: Rata de ocupare calculatã pentru populaþia în vârstã de muncã (15 - 64 ani).
1) Conform definiþiei internaþionale (BIM - Biroul Internaþional al Muncii).
3) Estimãri.
4) Sursa: Cercetarea statisticã asupra forþei de muncã în gospodãrii (AMIGO).
5) Date provizorii.
Sursa: Eurostat.

Câºtigul salarial mediu brut anual (Euro)
Þara 2000 2008 2009 2010

UE-27 ... ... ... …
Austria … … … …
Belgia … … … …
Bulgaria 1393,3 3368,0 3767,0 4008,0
Republica Cehã 4577,5 10937,0 10673,0 11364,0
Cipru … … … …
Danemarca … … … …
Estonia 3652,4 9916,0 9407,0 9517,0
Finlanda … … … …
Franþa … … … …
Germania … … … …
Grecia … … … …
Irlanda … 40775,0 40379,0 …
Italia ... ... … …
Letonia 3232,2 8208,0 7856,0 7535,0
Lituania 3476,1 7514,0 7184,0 6946,0
Luxemburg … … … …
Malta 12991,6 1) 15695,0 … …
Olanda 29600,0 39440,0 40615,0 41135,0
Polonia 6004,6 10051,0 8604,0 9683,0
Portugalia … … … …
Regatul Unit … … … …
România 2) 1732,0 5777,0 5221,0 5426,0
Slovacia … 9197,0 9908,0 10259,0
Slovenia 11146,6 16711,0 17286,0 17956,0
Spania … 23460,0 24342,0 …
Suedia … 34620,0 32164,0 36797,0
Ungaria … ... … …
Notã: Datele pentru anul 2000 sunt conform CAEN Rev.1 ºi reprezintã câºtigul salarial mediu brut anual pentru
activitãþile de industrie, construcþii ºi servicii (exclusiv agricultura, pescuitul ºi activitãþile gospodãriilor ºi
organizaþiilor extrateritoriale).
Începând cu anul 2008, datele sunt conform CAEN Rev.2 ºi reprezintã câºtigul salarial mediu brut anual pentru
activitãþile de industrie, construcþii ºi servicii (cu excepþia activitãþilor gospodãriilor private în calitate de
angajator de personal casnic; activitãþi ale gospodãriilor private de producere de bunuri ºi servicii destinate
consumului propriu ºi activitãþi ale organizaþiilor ºi organismelor extrateritoriale).
2) Cuprinde toate clasele de mãrime, inclusiv cele cu sub 10 salariaþi.
... = Lipsã date.
Sursa: Eurostat.

Ponderea cheltuielilor cu cercetarea-dezvoltarea în Produsul Intern Brut (%)
Þara 2000 2009 2010 2011
UE-27 1) 1,86 2,02 2,01 2,03

Austria 1,931) 2,71 2,791) 2,751),2)
Belgia 1,97 2,03 2,01 2,042)
Bulgaria 0,51 0,53 0,60 0,572)
Republica Cehã 1,17 1,47 1,55 1,84
Cipru 0,25 0,49 0,50 0,482)
Danemarca 2,24 3,16 3,07 3,091),2)
Estonia 0,60 1,43 1,63 2,382)
Finlanda 3,35 3,94 3,90 3,78
Franþa 2,153) 2,27 2,243) 2,251),2)
Germania 2,47 2,82 2,80 2,841)
Grecia ... … … …
Irlanda 1,11 1,761) 1,711) 1,721),2)
Italia 1,04 1,26 1,26 1,252)
Letonia 0,45 0,46 0,60 0,702)
Lituania 0,59 0,84 0,80 0,922)
Luxemburg 1,65 1,72 1,48 1,431),2)
Malta ... 0,54 0,67 0,732)
Olanda 1,94 1,82 1,85 2,042),3)
Polonia 0,64 0,67 0,74 0,77
Portugalia 0,731) 1,64 1,59 1,502)
Regatul Unit 1,82 1,851) 1,801) 1,772)
România 0,37 0,47 0,46 0,504)
Slovacia 0,65 0,48 0,63 0,68
Slovenia 1,38 1,85 2,09 2,472),3)
Spania 0,91 1,39 1,39 1,33
Suedia ... 3,60 3,391) 3,371),2),3)
Ungaria 0,81 1,17 1,17 1,21
1) Estimãri.
2) Date provizorii.
... = Lipsã date.

Sursa: Eurostat.

Gradul de participare la procesul educaþional sau de instruire
a persoanelor în vârstã de 25 - 64 ani (%)
Þara 2000 2009 2010 2011 2012
UE-27 7,11) 9,3 9,1 8,9 9,0

Austria 8,3 13,8 13,7 13,4 14,1
Belgia 6,2 6,8 7,2 7,1 6,6
Bulgaria ... 1,4 1,2 1,3 1,5
Republica Cehã ... 6,8 7,5 11,42) 10,8
Cipru 3,1 7,8 7,7 7,5 7,4
Danemarca 19,42) 31,2 32,5 32,3 31,6
Estonia 6,52) 10,5 10,9 12,0 12,9
Finlanda 17,52) 22,1 23,0 23,8 24,5
Franþa 2,8 5,7 5,0 5,5 5,7
Germania 5,2 7,8 7,7 7,8 7,9
Grecia 1,0 3,3 3,0 2,4 2,9
Irlanda ... 6,3 6,8 6,8 7,1
Italia 4,82) 6,0 6,2 5,7 6,6
Letonia ... 5,3 5,0 5,12) 7,0
Lituania 2,8 4,5 4,0 5,7 5,2
Luxemburg 4,8 13,42) 13,4 13,6 13,9
Malta 4,5 6,1 6,2 6,5 7,0
Olanda 15,5 17,0 16,62) 16,7 16,53)
Polonia ... 4,7 5,3 4,5 4,53)
Portugalia 3,4 6,5 5,8 11,62) 10,6
Regatul Unit 20,52) 20,1 19,4 15,8 15,8
România 0,9 1,5 1,3 1,6 1,33)
Slovacia ... 2,8 2,8 3,9 3,1
Slovenia ... 14,6 16,2 15,9 13,8
Spania 4,52) 10,4 10,8 10,8 10,7
Suedia 21,6 22,23) 24,4 24,9 26,7
Ungaria 2,9 2,7 2,8 2,7 2,8
1) Estimãri.
3) Date provizorii.
… = Lipsã date.
Sursa: Eurostat.

Ponderea gospodãriilor cu acces la internet (%)
Þara 2009 2010 2011 2012

UE-27 66 70 73 76
Austria 70 73 75 79
Belgia 67 73 77 78
Bulgaria 30 33 45 51
Republica Cehã 54 61 67 65
Cipru 53 54 57 62
Danemarca 83 86 90 92
Estonia 63 68 71 75
Finlanda 78 81 84 87
Franþa 69 74 76 80
Germania 79 82 83 85
Grecia 38 46 50 54
Irlanda 67 72 78 81
Italia 53 59 62 63
Letonia 58 60 64 69
Lituania 60 61 62 62
Luxemburg 87 90 91 93
Malta 64 70 75 77
Olanda 90 91 94 94
Polonia 59 63 67 70
Portugalia 48 54 58 61
Regatul Unit 77 80 83 87
România 1) 38 42 47 54
Slovacia 62 67 71 75
Slovenia 64 68 73 74
Spania 54 59 64 68
Suedia 86 88 91 92
Ungaria 55 60 65 69
1) Sursa: Ancheta în gospodãrii privind accesul la tehnologia informaþiilor ºi comunicaþiilor.
Sursa: Eurostat.

Productivitatea muncii pe persoanã ocupatã
- PIB în PCS pe persoanã ocupatã (UE-27 = 100) -
Þara 2000 2009 2010 2011
Austria 123,6 116,3 116,6 116,8

Belgia 137,4 128,0 128,7 127,8
Bulgaria 31,3 40,0 41,3 44,0
Republica Cehã 65,6 76,0 73,7 74,0
Cipru 84,4 92,4 91,2 91,1
Danemarca 111,2 105,9 111,9 110,5
Estonia 47,2 65,1 68,4 68,0
Finlanda 115,5 110,3 109,0 109,5
Franþa 119,5 117,4 116,6 116,7
Germania 107,2 104,3 106,2 106,7
Grecia 94,2 98,31) 93,41) …
Irlanda 129,3 132,2 136,6 141,6
Italia 127,5 112,7 110,2 109,0
Letonia 40,1 52,9 53,8 62,42)
Lituania 43,2 58,0 62,6 64,9
Luxemburg 176,9 161,3 167,3 169,1
Malta 100,9 97,5 97,4 95,0
Olanda 115,1 112,8 112,3 111,7
Polonia 55,5 65,5 67,5 69,1
Portugalia 72,1 76,2 77,1 75,61)
Regatul Unit 110,8 105,5 105,4 103,6
România 23,7 49,5 48,6 49,4
Slovacia 58,4 80,0 81,3 80,2
Slovenia 76,1 80,5 79,4 80,6
Spania 104,3 109,7 108,0 108,6
Suedia 115,0 112,3 114,6 115,8
Ungaria 57,1 72,5 70,9 71,2
1) Date provizorii.
... = Lipsã date.
Sursa: Eurostat.

Indicii producþiei agricole (2004-2006=100)
Þara 2000 2009 2010 2011
Austria 98,72 99,07 99,67 108,12

Belgia 106,74 99,40 101,19 103,59
Bulgaria 109,42 96,85 105,42 104,14
Republica Cehã 102,17 96,37 90,39 95,76
Cipru 106,55 84,28 83,70 84,73
Danemarca 97,47 102,19 99,71 100,27
Estonia 101,47 114,47 110,20 116,27
Finlanda 98,61 101,49 94,43 98,73
Franþa 103,98 97,67 97,69 99,12
Germania 99,09 107,00 103,31 104,18
Grecia 106,27 90,03 81,56 84,68
Irlanda 103,23 95,23 100,89 103,93
Italia 100,10 99,26 96,93 94,49
Letonia 89,30 112,25 109,04 108,58
Lituania 102,04 112,10 98,87 107,54
Luxemburg 109,32 103,88 93,39 92,44
Malta 107,12 96,02 96,32 95,22
Olanda 103,92 109,03 111,19 114,98
Polonia 101,97 105,79 100,42 102,42
Portugalia 101,33 101,99 104,24 99,82
Regatul Unit 103,41 100,08 101,87 104,56
România1) 72,34 94,41 95,35 103,81
Slovacia 91,91 90,90 83,16 92,22
Slovenia 96,49 91,07 91,91 91,34
Spania 99,78 97,32 100,96 104,75
Suedia 104,19 99,20 94,04 96,30
Ungaria 90,84 91,89 80,04 86,57
1) Sursa I.N.S., conform metodologiei Eurostat privind “Conturile Economice pentru Agriculturã”.
Sursa: FAO Statistical Database.

Produsul Intern Brut/locuitor (în PCS1)) Rata de creºtere a PIB (%) Capacitatea / necesarul de finanþare
Þara (anul precedent =100) al administraþiilor publice - % în PIB
2000 2009 2010 2011 2000 2009 2010 2011 2012 2009 2010 2011 2012
UE-27 19000 23500 24500 25100 3,9 -4,3 2,1 1,6 -0,3 -6,9 -6,5 -4,4 -4,0
Austria 25100 29400 31100 32400 3,7 -3,8 2,1 2,7 0,8 -4,1 -4,5 -2,5 -2,5
Belgia 24000 27700 29200 29900 3,7 -2,8 2,4 1,8 -0,3 -5,6 -3,8 -3,7 -3,9
Bulgaria 5400 10300 10700 11600 5,7 -5,5 0,4 1,8 0,8 -4,3 -3,1 -2,0 -0,8
Republica Cehã 13500 19400 19500 20100 4,2 -4,5 2,5 1,9 -1,3 -5,8 -4,8 -3,3 -4,4
Cipru 16700 23500 23600 23700 5,0 -1,9 1,3 0,5 -2,4 -6,1 -5,3 -6,3 -6,3
Danemarca 25100 29000 31300 31500 3,5 -5,7 1,6 1,1 -0,5 -2,7 -2,5 -1,8 -4,0
Estonia 8600 14700 15500 16900 9,7 -14,1 3,3 8,3 3,2 -2,0 0,2 1,2 -0,3
Finlanda 22300 26900 27800 28800 5,3 -8,5 3,3 2,8 -0,2 -2,5 -2,5 -0,8 -1,9
Franþa 21900 25600 26500 27200 3,7 -3,1 1,7 1,7 0,02) -7,5 -7,1 -5,3 -4,8
Germania 22400 27000 29000 30300 3,1 -5,1 4,2 3,0 0,7 -3,1 -4,1 -0,8 0,2
Grecia 16000 221003) 214003) … 3,53) -3,13) -4,93) -7,13) -6,43) -15,6 -10,7 -9,5 -10,0
Irlanda 25100 30000 31000 32299 9,3 -5,5 -0,8 1,4 0,9 -13,9 -30,8 -13,4 -7,6
Italia 22400 24400 24700 25100 3,7 -5,5 1,7 0,4 -2,4 -5,5 -4,5 -3,8 -3,0
Letonia 70004) 127004) 132004) 147004) 6,1 -17,7 -0,9 5,5 5,6 -9,8 -8,1 -3,6 -1,2
Lituania 7500 13600 14900 166004) 12,3 -14,8 1,5 5,9 3,7 -9,4 -7,2 -5,5 -3,2
Luxemburg 46600 60000 65200 68100 8,4 -4,1 2,9 1,7 0,3 -0,8 -0,9 -0,2 -0,8
Malta 16500 19800 21100 21500 … -2,6 2,9 1,7 0,8 -3,7 -3,6 -2,8 -3,3
Olanda 25600 31000 32100 32900 3,9 -3,7 1,6 1,0 -1,0 -5,6 -5,1 -4,5 -4,1
Polonia 9200 14200 15300 16200 4,3 1,6 3,9 4,5 1,9 -7,4 -7,9 -5,0 -3,9
Portugalia 15500 18800 19700 195003) 3,9 -2,9 1,9 -1,63) -3,23) -10,2 -9,8 -4,4 -6,4
Regatul Unit 22600 26000 27200 27300 4,5 -4,0 1,8 1,0 0,3 -11,5 -10,2 -7,8 -6,3
România 5000 11100 11400 … 2,4 -6,6 -1,1 2,25) 0,73) -9,0 -6,8 -5,6 -2,9
Slovacia 9500 17100 17900 18400 1,4 -4,9 4,4 3,2 2,0 -8,0 -7,7 -5,1 -4,3
Slovenia 15300 203004) 205004) 21000 4,3 -7,8 1,2 0,6 -2,3 -6,2 -5,9 -6,4 -4,0
Spania 18500 24200 24300 24700 5,0 -3,7 -0,3 0,4 -1,4 -11,2 -9,7 -9,4 -10,6
Suedia 24300 28200 30200 31800 4,5 -5,0 6,6 3,7 0,8 -0,7 -0,3 0,2 -0,5
Ungaria 10300 15300 15900 16500 4,2 -6,8 1,3 1,6 -1,7 -4,6 -4,3 4,3 -1,9
1) PCS = Puterea de Cumpãrare Standard: reprezintã moneda de referinþã stabilitã la nivelul Uniunii Europene
pentru a exprima rezultatele Programului European de Comparare ºi este o unitate de valutã convenþionalã
care exclude influenþa diferenþelor între nivelul preþurilor dintre þãri.
2) Previziuni.
3) Date provizorii.
… = Lipsã date.
Sursa: Eurostat.
ROMÂNIA ÎN CIFRE - Breviar statistic 82 83

2010 =100
Indicii producþiei industriale Indicii lucrãrilor
(total industrie, exclusiv de construcþii
Þara construcþii)
2011 2012 2011 2012
Austria 106,22 106,41 101,77 103,43

Belgia 104,421) 101,131) … …
Bulgaria 105,87 105,50 87,26 86,621)
Republica Cehã 105,90 105,09 96,65 89,22
Cipru 92,01 82,611) 90,45 70,57
Danemarca 101,82 101,05 109,19 101,66
Estonia 119,99 119,79 127,59 151,08
Finlanda 101,76 99,59 108,712) 106,052)
Franþa 102,00 99,43 101,68 98,70
Germania 106,47 105,64 107,68 105,65
Grecia 91,97 88,781) 72,27 53,211)
Irlanda … … 82,67 78,051)
Italia 100,27 94,17 95,12 82,29
Letonia 109,12 115,81 112,78 127,95
Lituania 106,44 110,35 122,48 113,55
Luxemburg 97,13 91,89 101,58 95,91
Malta 1) 101,31 104,41 97,87 95,78
Olanda 99,25 98,69 104,311) 95,541)
Polonia 106,76 108,05 115,67 109,49
Portugalia 97,80 92,92 89,24 74,07
Regatul Unit 99,40 97,05 102,21 93,781)
România 107,50 110,10 102,70 104,20
Slovacia 105,16 113,66 98,42 86,06
Slovenia 101,30 100,331) 75,25 62,551)
Spania 98,17 92,38 … …
Suedia 105,86 103,68 113,33 118,00
Ungaria 105,57 103,70 92,30 86,72
Notã: Serii brute conform CAEN Rev.2.

1) Date provizorii.
2) Estimãri
… = Lipsã date.
Sursa: Eurostat.

INSTITUTUL NAÞIONAL DE STATISTICÃ
Coordonatorul publicaþiei :
Prof. Univ. Dr. Vergil VOINEAGU - Preºedinte
Coordonatorii ediþiei :
Dr. Cristian Nicolae STÃNICÃ - Vicepreºedinte
Ilie DUMITRESCU - Director
Adriana CIUCHEA - Director General
Doina BADEA - ªef Serviciu
Responsabil de publicaþie :
Doina BADEA - ªef Serviciu
Pentru informaþii, cumpãrarea publicaþiilor
Autori : ºi contractarea de abonamente, vã rugãm sã apelaþi la:
Adriana CIUCHEA, Doina BADEA, Dr.ªtefan TRICÃ, Silvia PISICÃ, Andreea CAMBIR, Biroul de Diseminare a Datelor ºi Publicaþiilor Statistice al INS
Georgeta Marinela ISTRATE, Nina ALEXEVICI, Mihai GHEORGHE, Florica CÎRSTEA,
(Tel.: 0213181871; 0213177770; 0213181824/ interior 1278, 2479),
Ion FLORESCU, Lucia Cecilia SINIGAGLIA, Florentina GHEORGHE, Daniela ªTEFÃNESCU.
(http://www.insse.ro)/ e-mail: datestat@insse.ro
Tehnoredactare ºi machetare : Birourile de Diseminare ale Direcþiilor Judeþene de Statisticã
Doina BADEA,Gabriela Melania PODBEREÞCHI, Victorina BOTEA, (http: // www.[ nume judet ].insse.ro)
Genia MIHOC, Daniela BUCUR, Lenuþa POPESCU,Laura ENACHE.
Editura ”Revista Românã de Statisticã”
Pre-press ºi tipãrire : sau Librãria ”Ion Ionescu de la Brad”
Direcþia Generalã de IT ºi Infrastructurã Statisticã (Tel.: 0213181842/ interior 1073, 2254)
Direcþia de Editare a Publicaþiilor Statistice ºi la e-mail: rrs@insse.ro
Coordonatori :
Gheorghe VAIDA-MUNTEAN - Director General
Vitty-Cristian CHIRAN - Director
Rodica-Elena SOLOVÃSTRU - ªef serviciu
Foto : Vitty-Cristian CHIRAN - Director
Coperta : Alexandru POPESCU - Referent
Institutul Naþional de Statisticã

B-dul Libertãþii Nr. 16, Sect. 5, Bucureºti
Telefon: 0213181871; 0213177770 M A I 2 0 1 1
F a x : 0 2 1 3 1 2 4 8 7 5
e-mail: romstat@insse.ro
h t t p : / / w w w . i n s s e . r o
INS 2011
Reproducerea conþinutului acestei publicaþii, integralã sau

parþialã, în forma originalã sau modificatã, precum ºi stocarea într-un
sistem de regãsire sau transmiterea sub orice formã ºi prin orice mijloace
sunt interzise fãrã autorizarea scrisã a Institutului Naþionalde Statisticã.
Utilizarea conþinutului acestei publicaþii, cu titlu explicativ
sau justificativ, în articole, studii, cãrþieste autorizatã numai cu indicarea
clarã ºi precisã a sursei.
ISSN 1222 - 8818 ISSN-L 1222 - 8818

Romania in Cifre 2013 - Ro

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Romania in Cifre 2013 - Ro

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

È

BELGIA GERMANIA POLONIA

LUXEMBURG REP. CEHÃ

Sud - Vest Oltenia Sud - Muntenia Bucureºti - Ilfov

Punctul extrem Judeþul Longitudinea Latitudinea

Nord Satul Horodiºtea Botoºani 26o42’05” 48o15’06”

Suprafaþa totalã a teritoriului este de 238391 km2.

ORGANIZAREA ADMINISTRATIVÃ A TERITORIULUI ROMÂNIEI,

1) Inclusiv municipiul Bucureºti.

ROMÂNIA ÎN CIFRE - Breviar statistic 5

Principalele altitudini muntoase

Moldoveanu Fãgãraº Argeº 2544

Principalele cursuri de apã

Denumirea Lungimea cursului de apã Suprafaþa

Dunãre 1075 332501)

Denumirea lacului antropic Judeþul Suprafaþa Volum1)

ROMÂNIA ÎN CIFRE - Breviar statistic 6

Denumirea lacului natural Judeþul Suprafaþa Volum 1)

Ariile protejate, în anul 2012

Categorii de arii protejate Numãr Suprafaþa (ha)

Rezervaþii ºtiinþifice 44 24654

Rezervaþii ale biosferei, în anul 2012

Denumirea Judeþul Suprafaþa rezervaþiei 1) (ha)

ROMÂNIA ÎN CIFRE - Breviar statistic 7

Maxima absolutã Minima absolutã

Precipitaþii atmosferice, în anul 2012

Staþia meteorologicã Cantitatea anualã (mm)

Satu Mare 462,6

ROMÂNIA ÎN CIFRE - Breviar statistic 8

– la Marea Neagrã: Constanþa, Mangalia;

AEROPORTURI PRINCIPALE: Bucureºti (“Henri Coandã”-Otopeni ºi “Aurel Vlaicu”-Bãneasa), Constanþa

LIMBA OFICIALÃ: limba românã.

ZIUA NAÞIONALÃ A ROMÂNIEI: 1 Decembrie.

MONEDA NAÞIONALÃ: „Leu”, cu subdiviziunea „ban”.

ROMÂNIA ÎN CIFRE - Breviar statistic 9

Total 21469959 21431298 21354396 21316420

Primele zece oraºe ale þãrii,

Nr. Oraºul 1) Numãrul

ROMÂNIA ÎN CIFRE - Breviar statistic 10

2009 2010 2011 2012

Municipii ºi oraºe - total 320 320 320 320

Comune - total 2860 2861 2861 2861

2009 2010 2011 20121)

Vârsta medie a populaþiei 39,5 39,7 39,9 40,0

ROMÂNIA ÎN CIFRE - Breviar statistic 11

ROMÂNIA ÎN CIFRE - Breviar statistic 12

2009 2010 2011 2012

Rate 1) (la 1000 locuitori)

Natalitatea, mortalitatea ºi sporul natural al populaþiei

14 Spor natural negativ

Natalitatea, prima componentã a miºcãrii populaþiei, a înregistrat o scãdere. În condiþiile în care, pe

ROMÂNIA ÎN CIFRE - Breviar statistic 13

Durata medie a vieþii, pe sexe (ani)

ROMÂNIA ÎN CIFRE - Breviar statistic 14

2009 2010 2011 2012

ROMÂNIA ÎN CIFRE - Breviar statistic 15

2009 2010 20111)

Total 10211 7906 18307

Dupã þara de destinaþie

ROMÂNIA ÎN CIFRE - Breviar statistic 16

Populaþia activã, populaþia ocupatã ºi ºomerii 1)

2009 2010 2011 2012

Populaþia ocupatã - total 9243 9240 9138 9263