Condensatorul

Condensatorul este o componentă electronică pasivă de circuit, caracterizată de un raport

constant între sarcina electrică acumulată pe armături și diferența de potențial dintre
acestea sau cu alte cuvinte este un dispozitiv ce înmagazinează energie sub forma unui
câmp electric între două armături încărcate cu o sarcină electrică egală, dar de semn opus.

Dacă între cele două armături metalice se aplică o tensiune electrică, pe armături se
acumulează sarcini electrice.

Sarcina electrică acumulată pe armături este proporțională cu tensiunea electrică aplicată

între armăturile condensatorului. Unitatea de măsură a condensatorului în Sistemul
Internațional este Farad (F). Reactanța capacitivă a condensatorului (exprimată în Ohmi) are
următoarea formulă:

Când avem mai mulți condensatori într-un circuit se aplică regula condensatorului
echivalent, de menționat este că, condensatorii se comportă invers ca și rezistorii într-un
circuit serie și paralel, astfel după cum urmează:
Faradul este o unitate prea mare pentru necesitățile practice și de aceea se utilizează în
general submultiplii:

1picoF = 10-12F

1nanoF = 10-9F

1microF = 10-6F

1miliF = 10-3F
Condensatori ceramici sunt folosiți în mare măsură pentru frecvențe mari, în dispozitive ca
antenele, scannere cu raze X sau MRI. Odată ce este încărcat, condensatorul are aceeași
tensiune electrică ca și sursa de alimentare, în funcție de mărimea lor aceștia pot susține
funcționarea circuitului de la o secundă până la 1 minut, ca și exemplu un bec.
Diferența dintre un condensator și o baterie este că primul se poate descărca și în mai
puțin de o secundă pe când la o baterie este nevoie de cel puțin câteva minute.
Un semnal alternativ trece printr-un condensator fără probleme, deoarece condensatorul
se încarcă și se descarcă odată cu fluctuațiile curentului, făcând să pară că acesta trece prin
el, pe când la curentul continuu acesta poate bloca tensiunea.
Condensatori electrolitici au dimensiuni relativ mici, sunt ușori și necostisitori, un
dezavantaj al lor este că au tensiunea de lucru mică, având însă “curenții de fugă” mari,
aceștia pot fi folosiți numai la circuitele de tensiune continuă, la conectarea lor trebuind să
se respecte polaritatea. În cazul unei capacități, defazajul dintre tensiune și curent este de
-90 grade, adică tensiunea apare mai târziu decât curentul.