CHIMIA ÎN GOSPODĂRIE

I.Introducere
Chimia este o ştiinţă a naturii care se ocupă cu studiul compoziţiei şi proprietăţilor
substanţei, cu studiul transformărilor acestora în alte substanţe şi al fenomenelor ce
însoţesc aceste transformări.
Chimia este un preţios aliat al omului. Ea îl învaţă să prepare cele mai gustoase şi
mai hrănitoare alimente , cele mai călduroase ţesături, cele mai trainice materiale de
construcţii, cele mai bune medicamente.
În viaţa de toate zilele, în jurul nostru întâlnim diferite obiecte fabricate din fier,
cupru, aluminiu, sticlă, cauciuc, materiale plastice etc., fiecare deosebindu-se de celelalte
prin anumite proprietăţi caracteristice substanţelor chimice componente. La rândul lor,
substanţele chimice sunt formate dintr-un număr mare de particule, numite molecule,
moleculele din atomi, iar atomii, din protoni, neutroni şi electroni.
Substanţele chimice puse în contact, în anumite condiţii, se combină între ele,
transformându-se în alte substanţe noi datorită reacţiilor chimice.
Aceste reacţii chimice stau la baza preparării diferitelor produse atât de familiare
nouă. Cu ajutorul reacţiilor chimice, multe materii prime naturale sunt transformate în
substanţe ce joacă un rol important în viaţa noastră de zi cu zi.
Astfel, chimia a devenit un atribut permanent în toate domeniile de activitate, este
permanent în jurul nostru, la fiecare pas o folosim cu sau fără ştiinţă, de multe ori fiind
chimişti fără să ne dăm seama. Orice gospodar este un “chimist”, realizând zilnic, fără să
ştie, operaţii care, de fapt, aparţin chimiei.
Dacă aprindem focul, aprinderea chibritului, a lemnelor sau a gazului este o
reacţie chimică. Pregătirea unei mese hrănitoare este rezultatul unei combinaţii chimice
care asigură produselor alimentare calităţi culinare. Dacă la masă bem un pahar de vin
sau de bere, trebuie să ştim că aceste băuturi s-au format, de asemenea, în urma unor
reacţii chimice.
Din acest motiv este necesar ca fiecare dintre noi să cunoaştem câteva noţiuni
elementare de chimie, importanţa unor substanţe chimice cu care venim în contact,
precum şi transformările pe care acestea pot să le sufere atunci când sunt combinate
între ele pentru a crea o nouă substanţă de care avem nevoie în practică.
În gospodărie se pot găsi unele substanţe chimice de utilizare obişnuită: acizi, baze
(alcalii), dizolvanţi, alcooli, diferite săruri etc.
Pentru a le folosi, pentru a le păstra în bune condiţii şi pentru a evita unele
accidente, sunt necesare cunoştinţe elementare privind proprietăţile acestor substanţe.
Acestea trebuie păstrate în recipiente etichetate, închise eremetic, în dulapuri prevăzute
cu cheie pentru a le feri de accesul copiilor.
Acizii, minerali sau organici, au următoarele proprietăţi generale:
 Au gust acru;
 Reacţionează uşor cu bazele;
 Atacă metalele, ţesăturile şi pielea;
 Au acţiune nocivă asupra organismului uman
 *Acidul oxalic, C2H2O4, sarea de măcriş după cum i se mai spune, este o
substanţă cristalizată de culoare albă, solubilă în apă şi alcool, toxică pentru om şi
animale. Se păstrează în borcănaşe ermetic închise, menţionându-se pe etichetă faptul că
este un produs toxic şi că trebuie ferit de accesul copiilor. Se foloseşte ca decolorant.
*Acidul acetic, C2H4O2, sau oţetul, conform denumirii comerciale, este un lichid
incolor cu miros înţepător, lacrimogen, foarte solubil în apă, alcool, eter şi glicerină. În
comerţ se găseşte sub trei forme: acid acetic glacial, cu o concentraţie de 99%,concentrat,
95%, iar cel diluat, folosit în alimentaţie, cu o concentraţie de 9% sau de 6%. Se păstrează
în sticle închise cu dop de plastic sau cauciuc.
Bazele sau subtanţele alcaline au următoarele proprietăţi generale:
 Sunt solubile în apă;
 Au gust leşios;
 Reacţionează cu acizii;
 Bazele concentrate atacă aluminiul, dizolvândul, atacă ţesăturile şi pielea;
*Hidroxidul de amoniu, NH4OH, soluţie de amoniac în apă, este un lichid cu
un miros foarte pătrunzător. În soluţii concentrate atacă ţesăturile şi pielea. Se foloseşte
în spălătorie, pentru îndepărtarea petelor de pe ţesături, ca neutralizant al soluţiilor
acide, la prepararea diferotelor amestecuri. Se păstrează în sticle închise ermetic, cu dop
de cauciuc.
Sărurile sunt substanţe obţinute prin reacţia dintre un acid şi o bazo sau un metal.
Sunt substanţe solide cristalizate sau necristalizate de diferite culori.
*Carbonatul de amoniu, (NH4)2CO3, este o substanţă albă, cu miros de
amoniac. În apă caldă, se descompune cu degajare de amoniac şi dioxid de carbon. Se
foloseşte în spălătorie, în bucătărie (la creşterea aluatului) şi în cosmetică. Se păstreză în
flacoane închise ermetic şi la loc răcoros.
Alte săruri folosite în gospodărie sunt: bicarbonatul de sodiu, bicarbonatul de
amoniu, clorura de sodiu (sarea de bucătărie), carbonatul de sodiu etc.
Dizolvanţii sunt substanţele folosite în bucătărie pentru dizolvarea diferitelor
grăsimi,uleiuri, răşini, lacuri etc.
*Eterul etilic este un lichid incolor foarte volatil, foarte inflamabil, cu miros
specific, foarte solubil în apă şi dizolvanţi organici. Se foloseşte ca dizolvant pentru
grăsimi, uleiuri şi ceruri. Se păstrează în sticle ermetic închise şi ferite de foc.
Alţi dizolvanţi folosiţi în gospodărie sunt: acetona, cloroformul, alcoolul etilic şi
glicerina.

Din combinarea acestor substanţe chimice rezultă: aliaje, amestecuri, băuturi,

cleiuri, chituri, coloranţi, crème, emulsii, substanţe toxice (insecticide), loţiuni, paste,
prafuri, siropuri etc., care se folosesc în:
 Bucătărie: acidul acetic, acidul citric, alcoolul etilic, soda caustică (hidroxid de
sodiu) etc.
 Cosmetică: acid citric, alaun de aluminiu, alcool etilic, amidon, bicarbonat de
sodiu etc.
 Agricultură: ca îngrăşăminte chimice: azotat de amoniu, azotat de calciu,
azotat de cupru, clorură de amoniu etc.
 Vopsitorie: clorură de cupru, clorură de argint, clorat de potasiu etc.
 Fotografie: hidroxilamină, hidroxid de potasiu, rodanură de potasiu, sulfit de amoniu,
tiosulfat de sodiu etc.
II.Chimia în gospodărie
Chimia are numeroase aplicatii intr-o gospodarie, incepand cu folosirea diverselor
produse pentru scoaterea petelor de pe tesaturi sau obiecte casnice si pana la
efectuarea unor operatii care se pot executa acasa (prepararea unor solutii
contra daunatorilor vegetali, colorarea metalelor, vopsirea tesaturilor, nichelarea si
argintarea unor obiecte metalice, argintarea oglinzilor, prepararea sapunurilor,
executarea unor fotografii pe diverse materiale etc.).

Orice gospodar poate efectua zilnic operatii care apartin de fapt chimiei, fie pentru
a realiza unele produse necesare gospodariei, fie pentru a-si infrumuseta locuinta.
Efectuarea acestei operatii trebuie facuta cu respectarea stricta a unor conditii

minime de siguranta. Prepararea amestecurilor chimice,

precum si efectuarea diverselor operatii (incalzire, uscare) se face in camere bine
aerisite, pentru a se putea indeparta rapid vaporii formati. Substantele chimice se
pastreaza in flacoane de sticla inchise ermetic cu dopuri de sticla, de cauciuc sau de
material plastic. Fiecare flacon va avea eticheta pe care scrie denumirea substantei
si indicatia daca este toxica, inflamabila sau coroziva. Toate substantele chimice se
tin intr-un dulap inchis cu cheie, pentru a nu fi la indemana copiilor.

In gospodarie se folosesc, in principal, urmatoarele substante chimice: apa oxigenata,

permanganat de potasiu, hiposulfit de sodiu, eter, acetona, benzina, alcool etilic,
tetraclorura de carbon, amoniac, borax acizi (acid sulfuric diluat, acid acetic, acid
oxalic, acid clorhidric, acid citric). De notat ca apa oxigenata, eterul s.a. se pastreaza
in sticlute colorate, iar tetraclorura de carbon in sticlute de culoare bruna. O foarte
mare atentie trebuie sa acordam modului de folosire al acizilor, deoarece unii
dintre ei (ca de exemplu acidul sulfuric) in contact cu apa fac explozie. Din aceasta
cauza,pentru a dilua acidul sulfuric, se toarna intai acidul in apa, putin cate
putin si niciodata invers.
III.Scoaterea petelor de pe tesături
Este necesar sa ne confectionam un suport pentru scos petele (asemanator cu
suporturile de calcat rufe), sub care se aseaza suportul de absortie format din 2-3
straturi de hartie filtru sau panza alba, necesare pentru absortia prisosului de
substanta intrebuintata. Cu cat pata este mai recenta cu atat se scoate mai usor.
Nu exista solutii universale pentru scos petele, ci fiecare material necesita un
tratament diferit.

 Petele formate de acizi

Locul atins de acizi trebuie neutralizat cu o solutie de amoniac, de soda sau de
borax. Dupa neutralizare, se spala cu apa calduta in cantitate mare. In general,
materialele textile atacate de acizi isi pierd rezistenta, iar daca interventia nu se
face rapid materialul se degradeaza sau chiar se rupe.

 Petele datorate arsurilor de la calcat

Se foloseste o solutie de apa oxigenata (concentratie 10% pentru tesaturi albe si 1%

pentru cele colorate). Tesaturile sintetice se curata cu o solutie de alcool etilic 70%
(50 ml) si apa (100 ml), dupa care se limpezesc imediat in apa.

 Pete de bere
Se pot curata cu o solutie de apa sarata (sare de bucatarie 2g, apa 100ml) sau
chiar apa calda. Tesaturile de lana se tamponeaza cu glicerina, apoi se spala cu
apa, iar cele de matase se curata cu alcool diluat (alcool etilic 70% 20ml, apa
100ml).

 Pete de cacao
Daca pata este recenta se umezeste locul cu apa, dupa care se freaca bine cu
sare de bucatarie si apoi se spala cu apa. Se mai poate incerca prin tamponare
cu solutie de glicerina (10%), apa calda si apoi oxigenata (3%). In cazul petelor
vechi este necesara si folosirea unui detergent. Stofele de lana se tamponeaza
cu benzina, apoi se curata cu amoniac, dupa care se spala bine.

 Pete de cafea
Se pot curata cu apa calda, eventual, adaugand si un detergent. Daca pata este
veche se tamponeaza cu glicerina, apoi cu apa calda si dupa aceasta cu apa
oxigenata. Pentru albituri se poate utiliza o solutie de perborat de sodium (5g) si
apa (100ml). In cazul stofelor de lana se tamponeaza succesiv, cu neofalina si
 solutie de amoniac 10%, dupa care se limpezeste bine in apa rece amestecata
cu putin otet. Pentru tesaturile de bumbac, in sau matase artificiala se foloseste
hipocloritul de sodiu.

 Petele de ceai
Se tamponeaza locul respectiv cu amoniac diluat (5 ml amoniac in 100 ml apa)
sau cu glicerina (10 ml glicerina in 100 ml apa) si apoi cu apa cu otet. Se spala
totul cu apa calduta.

 Pete de cerneală
Majoritatea petelor de cerneala se scot (daca sunt proaspete) cu o solutie de
acid citric. Daca petele sunt mai vechi:
- pentru rufele albe se foloseste acid oxalic ;
- pentru tesaturi de lana se imbiba locul respectiv cu glicerina ;
- pentru tesaturile colorate se folosesc doua solutii care se amasteca (acid oxalic
75 g cu 500ml apa fierbinte si tiosulfat de

sodiu 25 g cu 400 ml apa rece ). In toate

cazurile, dupa folosirea solutiei, tesaturile trebuie spalate cu apa multa.

 Pete de ciocolată
Petele de pe albituri se curata cu o solutie de acid tartric si alaun in apa,
dupa care se spala bine cu apa. Celelalte tesaturi se curata cu un solvent care
scoate grasimile.

 Pete de pepsi, cola

Se tamponeaza locul respectiv cu benzina, apoi se freaca pana cand se usuca. Se
spala apoi cu apa si un detergent, iar la sfarsit numai cu apa.

 Pete de fructe
Petele proaspete se scot cu o solutie de amoniac, cu o solutie de permanganat
de potasiu (1g) si apa (1 litru) sau cu o solutie de acid citric(80g) si apa (100 ml).
Petele vechi se scot foarte greu. Pentru petele de visine, afine, capsuni, fragi,
zmeura se poate incerca o solutie de apa oxigenata 3% (50ml), amoniac 10% (50
ml), alcool etilic 70% (50ml), iar pentru petele de mere, pere, prune o solutie de
tiosulfat de sodiu (20 g) si apa (1 litru). Pentru petele de iarba se poate folosi o
solutie de acid acetic (10ml), acid oxalic (10g), apa (1 litru)-(se dizolva acidul
oxalic in apa si se adauga acidul acetic). Ulterior, se spala cu apa calda si se
limpezeste cu apa rece.
 Pete de grăsimi
Pentru petele de grasimi se foloseste un strat suport mai gros, astfel incat sa
poata absorbi grasimea. Petele proaspete se indeparteaza presarand un strat gros
de talc care se acopera cu o hartie curata si se preseaza cu o greutate. Daca
pata nu a disparut dupa 20-24 ore se perie tesatura si operatia se repeta . In
cazul petelor vechi se foloseste una din solutiile:
-alcool etilic 95% (100ml), amoniac (30 ml), neofalina (5ml);
- eter etilic (10ml), neofalina (70 ml), terebentina (20 ml). Inainte de a aplica
aceste solutii este bine sa se ude cu apa zona din jurul petei pentru a nu se
raspandi mai mult. Folosirea acestor solutii trebuie facuta cu mare atentie
deoarece substantele componente sunt usor inflamabile. In consecinta, se poate
actiona cu aceste solutii numai dupa ce s-a stins orice flacara, chiar si in
camerele invecinate, deoarece vaporii se strecoara pe sub usa.

 Pete de înghețată
Se curata in primul rand cu benzina, pentru a curata pata de grasime, apoi se
tamponeaza cu amoniac si in continuare cu acid acetic diluat pentru ca in final
sa se spele bine cu apa.

 Pete de lapte
Se recomanda sa nu se calce materialul inainte de a se indeparta pata deoarece
aceasta, prin incalzire, se fixeaza mai bine. Pentru scoaterea petelor se
tamponeaza pe rand cu apa, benzina, amoniac diluat (5 ml amoniac in 100ml
apa), dupa care se neutralizeaza cu solutie de otet (5ml otet 9˚ la 100ml apa) si
se limpezeste cu apa calduta.

 Pete de lichior
Petele de lichior proaspete se curata cu o solutie de alcool, amoniac si apa.
Petele vechi se scot cu o solutie de apa oxigenata, amoniac si apa.

 Pete de mucegai
In cazul tesaturilor de matase si lana, petele de mucegai se curata cu ajutorul
unei carpe inmuiate in terebentina. Se schimba carpa de mai multe ori pana
cand pata dispare, dupa care se spala cu sapun si se clateste cu apa multa.

 Pete de muștar
Se inlatura in primul rand, crusta de mustar formata pe tesatura, apoi se uda
cu apa calda si se freaca bine. In cazul in care pata nu dispare se pot folosi
detergenti.
 Pete de nicotină (tutun)
Petele de pe tesaturi se freaca cu galbenus de ou, apoi se spala cu alcool si in
final cu apa calda. Urmele de galbenus de ou le indepartam cu glicerina calda
si apoi cu apa si sapun. Pentru petele mai vechi se poate folosi un amestec de
acid clorhidric diluat 30% (10ml) cu sulfit de sodium sau potasiu (100g) si apa
(200ml). Se dizolva sulfitul de sodiu in apa si se adauga acidul clorhidric. Se
recomanda ca solutia sa se spele cu multa apa.

 Pete de ouă
Se tamponeaza locul respectiv cu glicerina incalzita. Dupa un sfert de ora se
spala cu apa calda si sapun de buna calitate sau cu un detergent
corespunzator. Pentru materialele sintetice se poate folosi neofalina.

 Pete de rugină
Se tamponeaza cu un amestec format din: acid oxalic(10g), alaun de potasiu
(10g), apa (200ml). Se dizolva separat acidul oxalic si alaunul de potasiu in cate
100ml de apa fierbinte. Dupa racire, cele doua solutii se amesteca,a daugandu-se
otet 9˚ (20ml).

 Pete de ruj
Tesatura se curata, in primul rand, cu un mijloc de scoatere a petelor de
grasime. Se tamponeaza cu tetraclorura de carbon, apoi se spala cu apa. Daca
colorantul nu dispare se tamponeaza cu alcool concentrat.

 Pete de smîntînă, frișcă

Se tamponeaza locul respectiv cu glicerina, dupa care se spala bine cu apa
multa.

 Pete de șampanie
Se incearca cu apa calda si daca nu dispare se foloseste o solutie de alcool si
acid acetic (in parti egale). In final se tamponeaza cu apa oxigenata.

 Pete de titei (petrol)

Se foloseste neofalina sau alti solvent. In cazul unei tesaturi mai groase se
utilizeaza o pasta, formata din magneziu cu benzina, care se intinde pe tesaturi,
dupa care se perie bine.

 Pete de ulei
Se tamponeaza cu o solutie compusa din tetraclorura de carbon(600ml),
 acetona(200ml) si benzen (200ml). Solutia se pastreaza intr-o sticla cu inchidere
etansa si la loc ferit de foc.

 Pete de vin alb

In cazul tesaturilor de stofa se foloseste o solutie de alcool etilic 70% (50 ml) si
glicerina (50ml). Pentru tesaturi de lana se dizolva 5g sapun de ras in 100ml
apa fierbinte si dupa ce se raceste se adauga 10ml amoniac .Se limpezeste in
apa cu otet.

 Pete de vin negru

Pentru tesaturi de in si bumbac se introduce locul patat intr-o solutie de acid
citric (10 g), alcool etilic 95% (100ml), apa (20ml). Acidul citric se dizolva in apa
si apoi se adauga alcoolul etilic. Se limpezeste in apa rece.

 Pete de vopsele
Petele proaspete se curata cu o solutie preparata astfel: se amesteca 10 ml
neofalina cu 200ml alcool etilic 70%. Dupa 24 ore se adauga 50ml amoniac si se
agita bine intr-o sticla inchisa etans. Se freaca pata cu un tampon imbibat cu
aceasta solutie, avand grija sa punem sub tesatura o hartie filtru (sau sugativa).

Pentru petele vechi se umezeste locul respectiv cu

o solutie de alcool etilic 70%(100ml), neofalina (100ml) si terebentina(100ml). Se
indeparteaza vopseaua si se spala apoi tesatura cu apa calda si detergent.

 Curățarea și lustruirea obiectelor din metal

Pentru curatarea si lustruirea metalelor se folosesc , in general, dizolvantii
materialelor grase, cum sunt : alcoolul, sapunul, solutiile de carbonat de sodiu
sau de potasiu, benzina. Se mai pot folosi substante abrazive (piatra ponce, nisip,
sticla pisata, caramida, carbune) sau diversi acizi si baze .

 Curățarea obiectelor nichelate și cromate

Cu un amestec compus din 250ml spirt tehnic si 10ml acid sulfuric se ung
partile nichelate (sau cromate) de mai multe ori; in continuare se spala cu apa,
apoi cu spirt si se sterg cu o carpa moale.

 Curățarea obiectelor de argint

Se incalzeste o solutie de 60 g acid tartric si 500 ml apa. In aceasta solutie se introduc
obiectele de argint timp de 15-20 minute, dupa care se spala cu apa si se sterg cu o
bucata de piele de caprioara
IV.Preparate chimice în bucătărie
Extract de condimente pentru băuturi

Mentă (izmă)- 100 g, chimion- 10 g, scorţişoară- 5 g, vanilie- 5 g, alcool etilic 70 0- 100

ml, apă- 400 ml. Condimentele se pun la macerat în amestecul de alcool cu apă timp de
10- 12 zile, după care se filtrează şi se păstrează în sticle închise etanş. Cu acest extract se
aromatizează lichiorurile, cocteilurile, limonadele.

Săpunul de rufe- este o sare

Resturi de grăsime- 3 kg, apă- 6L, sodă caustică- 1 kg, sare de bucătărie- 0,5 kg.
Într-un vas de alamă sau emailat, cu o capacitate de două ori mai mare decât volumul de
substanţe ce se va introduce în el, se vor pune apa şi soda caustică, amestecându-se până la
completa dizolvare a acesteia. După ce soda caustică s-a dizolvat, se pune vasul pe foc şi
se adaugă grăsime. Se fierbe timp de două- trei ore, amestecând continuu, pânăce întreaga
cantitate de grăsime se transformă în săpun. Proba saponificării se face punând pe o sticlă
o picătură din amestecul cald. Dacă solidificarea se face în acelaşi timp pe întreaga
suprafaţă a picăturii, saponificarea grăsimii este terminată. Pe tot parcursul fierberii
amestecului, volumul din vas se menţine constant prin adăugare de apă fierbinte.
La terminarea saponificării, peste amestec se adaugă sarea de bucătărie dizolvată în
puţină apă fierbinte, se amestecă bine şi se lasă să se răcească. După răcire, se scoate
săpunul din vas, separându-se de lichidul ce conţine surplusul de sodă şi murdărie din
grăsime, se spală bine cu apă rece şi se pune în alt vas. În acest vas, peste săpun se adaugă
puţină apă şi se pune pe foc pentru topire. După ce s-a topit, se poate adăuga o substanţă
aromată (5 g/ 1 kg) şi un colorant organic solubil în grăsimi (10 g/ 1 kg).
Pasta topită se toarnă în forme căptuşite cu pânză umezită cu apă sau unse cu
uleiuri minerale. După 24 ore, săpunul întărit se taie bucăţi şi se lasă la uscat câteva zile.
Soluţia rămasă în vasul în care s-a fiert săpunul se poate folosi la spălarea
duşumelelor, carpetelor sau a obiectelor din lemn.
 Lucrare de sinteză
la chimie
Tema:
Chimia în gospodărie

Elev:Calmațui Iulia
Profesor:Butnari Lilia
 Cuprins

1.Introducere
2.Chimia în gospodărie
3. Scoaterea petelor de pe țesături
 Petele formate de acizi
 Petele datorate arsurilor de la calcat
 Pete de bere
 Pete de cacao
 Pete de cafea
 Petele de ceai
 Pete de cerneală
 Pete de ciocolată
 Pete de pepsi și cola
 Pete de fructe
 Pete de grasimi
 Pete de înghețată
 Pete de lapte
 Pete de lichior
 Pete de mucegai
 Pete de muștar
 Pete de nicotina (tutun)
 Pete de ouă
 Pete de rugină
 Pete de ruj
 Pete de smîntînă, frișcă
 Pete de șampanie
 Pete de titei (petrol)
 Pete de ulei
 Pete de vin alb
 Pete de vin negru
 Pete de vopsele
 Curățarea și lustruirea obiectelor din metal
 Curățarea obiectelor nichelate și cromate
 Curățarea obiectelor de argint

4.Preparate chimice în bucătărie

Concluzie
Bibliografie
 Bibliografie

*www.wikipedia.com

*www.google.com

*http://www.chim.upt.ro

*Manual la chimie clasa 12,Galina Dragalina,Editura ARC

*Manual la chimie clasa 11, Maria Botnaru, Editura Lumina

 Concluzie

Realizînd lucrarea dată am constatat că

chimia are numeroase aplicatii intr-o
gospodarie, începînd cu folosirea diverselor
produse pentru scoaterea petelor de pe
țesături sau obiecte casnice si pînă la
efectuarea unor operatii care se pot
executa acasă (prepararea unor solutii
contra daunatorilor vegetali, colorarea
metalelor, vopsirea tesaturilor, nichelarea si
argintarea unor obiecte metalice, argintarea
oglinzilor, prepararea sapunurilor, executarea
unor fotografii pe diverse materiale ).
Astfel, chimia a devenit un atribut permanent
în toate domeniile de activitate, este
permanent în jurul nostru, la fiecare pas o
folosim cu sau fără ştiinţă, de multe ori fiind
chimişti fără să ne dăm seama. Orice
gospodar este un “chimist”, realizând zilnic,
fără să ştie, operaţii care, de fapt, aparţin
chimiei.