Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Eia Ro PDF
Eia Ro PDF
Beneficiar:
S.C. BLUE ENERGY S.R.L. si S.C. BLUE LINE IMPEX S.R.L.
Elaborator:
CABINET EXPERT MEDIU - PETRESCU TRAIAN
2009
PROPRIETATE INTELECTUALA:
Acest material nu poate fi reprodus sau utilizat fara acordul scris al autorului
RAPORT LA
STUDIUL DE IMPACT ASUPRA MEDIULUI
PENTRU
Beneficiar:
S.C. BLUE ENERGY S.R.L. si S.C. BLUE LINE IMPEX S.R.L.
Elaborator:
CABINET EXPERT MEDIU - PETRESCU TRAIAN
2009
PROPRIETATE INTELECTUALA:
Acest material nu poate fi reprodus sau utilizat fara acordul scris al autorului
Raport la Studiul de Impact asupra Mediului
“Parc eolian, instalare turnuri monitorizare si control, racordare la sistemul energetic national”,
“Reabilitare cale de acces si construire statie transformare 20 kV – 110 kV”
Judetul Tulcea, Comuna Casimcea
CUPRINS
SCOPUL LUCRARII
Scopul prezentei lucrari este de evaluare a impactului asupra mediului
generat de o noua investitie, respectiv “Parc eolian, instalare turnuri monitorizare si
control, racordare la sistemul energetic national” si „Reabilitare cale de acces si
construire statie transformare 20 kV – 110 kV”, in Judetul Tulcea, Extravilan
Comuna Casimcea.
Fundamentarea intregii investitii se bazeaza pe:
- Legea Energiei Electrice nr. 13 din 09.01.2007;
- H.G. 443/2003 promovarea productiei din surse regenerabile de energie
(*actualizata*);
- H.G. 1892/2004 pentru stabilirea sistemului de promovare a productiei din
surse regenerabile de energie (*actualizata*);
- Ordin nr. 22 din 18 octombrie 2006 privind aprobarea Regulamentului de
organizare si functionare a pietei de certificate verzi;
- Ordin ANRE nr. 33/2005 - Regulament de organizare si functionare a pietei
de certificate, verzi-cote obligatorii pentru distribuitori.
Din punct de vedere al impactului asupra mediului legislatia in baza caruia a
fost realizata este urmatoarea:
- Ordinului 860/2002 pentru aprobarea Procedurii de evaluare a impactului
asupra mediului si de emitere a acordului de mediu (*actualizat*);
- Ordinul MAPM nr. 863/26 septembrie 2002, privind privind aprobarea
ghidurilor metodologice aplicabile etapelor procedurii-cadru de evaluare a
impactului asupra mediului;
- Ordonanta de Urgenta nr. 195/2005 aprobata de Legea 265/2006 pentru
protectia mediului, cu modificarile si completarile ulterioare;
- HG nr. 1213/2006 privind stabilirea procedurii-cadru de evaluare a
impactului asupra mediului si pentru aprobarea listei proiectelor publice sau
private supuse acestei proceduri, publicat in M. Of. nr. 802 din 25.09.2006;
- Ordinul nr. 756/1997 al M.A.P.P.M. pentru aprobarea Reglementarii privind
evaluarea poluarii mediului;
- Toata legislatia de mediu in vigoare care va fi mentionata in capitolul 10 al
lucrarii.
1. INFORMATII GENERALE
Asezata in sudul judetului Tulcea, comuna Casimcea este compusa din sase
localitati: Casimcea, care este si resedinta comunei, Razboieni, Corugea, Haidar,
Rahman, Cismeaua Noua.
Comuna Casimcea este situata la 44 grade 44 minute N si 28 grade 22
minute E, la limita sudica a judetului Tulcea pe DJ -222 E, la o distanta de 85 km
de municipiul Tulcea, 45 km de orasul Harsova si 27 km de Topolog.
Teritoriul administrativ se compune din urmatoarele localitati:
- Casimcea-resedinta de comuna
- Rahmanu-situat la 15 km fata de Casimcea
- Corugea-situat la 4 km fata de Casimcea
- Razboieni-situat la 7 km fata de Casimcea
- Cismeaua Noua-situat la 14 km fata de Casimcea
- Haidar-situat la 11 km fata de Casimcea
Zona studiata se invecineaza:
- la nord: sat Cismeaua Noua
- la est: padure din extravilan Corugea
- la sud: intravilan Corugea, extravilan Corugea
- la vest: DJ222 E, STATIE 110 KV.
De la zona studiata la aceste localitati sunt urmartarele distante:
- fata de Cismeaua Noua aprox. 600 m
- fata de Corugea aprox. 1,8 km
- fata de Haidar aprox. 2 km
Distantele au fost considerate de la parcelele cele mai apropiate fata de
localitatile invecinate.
la 35 MW.
Consumul total al ENEL ELECTRICA Dobrogea este de 561,1 MW
conform citirilor din ziua caracteristica de iarna 2007, defalcarea pe zone de
consum fiind prezentata in continuare.
Putere consumata Putere consumata
Zona de consum Zona de consum
(MW) (MW)
Constanta - Navodari 201.9 Mircea Voda 9.0
Nazarcea 3.1 Faclia 0
Constanta 47 Topalu 0
Lumina 0.2 Harsova 2.8
Sitorman 2.0 Mangalia 32
Ovidiu 5.6 Neptun 23.6
Navodari 55.0 Eforie Nord 8.1
Sacele 0 Costimesti 0
Mihai-Viteazu 0 Tulcea 70.2
Fantanele 0 Ostrov 1
CET Palas 57.1 Traian 1.7
Palas Sud 7.9 Macin 5.5
Tataru 0.6 Isaccea 2.2
CNE 8.0 Tulcea 50.4
Basarabi 15.4 Babadag 2.4
Medgidia 55.5 Zebil 2.1
Medgidia Nord 6.9 Topolog 1
Medgidia Sud 31.8 Baia 3.9
Medgidia 1 5.0
Alimentare cu apa
Nu exista retea alimentare cu apa pe amplasament sau in apropierea acestuia.
Retea de canalizare
Nu exista retea de canalizare (nici nu este necesar in cazul unor astfel de
activitati).
Lucrari electromecanice
Se va analiza situatia parcului eolian care ar putea fi compus din mai multe
turbine eoliene independente Gamesa G90 – 2.0 MW, dispuse si conectate
corespunzator amplasarii acestuia. Fiecare generator este independent din punct de
vedere geografic, structural si electric. Totodata este independent in ceea ce
priveste functiile de control si de protectie.
Fiecare turbina functioneaza independent una de alta, functie de domeniul de
viteza in care a fost construita, ea fiind actionata independent de vant, functie de
cerintele impuse de beneficiar.
Turbinele eoliene sunt conectate intre ele sub forma de sub-grupuri care, la
randul lor sunt conectate la cabina de tablouri de MT (Medie Tensiune). In acelasi
Cabluri MT
Pentru conectarea generatoarelor in interiorul parcurilor vor fi folosite
cabluri unificate Enel utilizate predominant pentru linii electrice subterane de tip
tripolare, cu conductori din aluminiu, cu izolatie extrudata (HEPR sau XLPE), cu
ecran de cupru (DK 5310). Sectiunea maxima a cablului, utilizata, cu
caracteristicile electrice sunt raportate in tabelulul urmator.
Cabluri subterane
Sectiune Curent nominal Rezistivitate la 20°C Reactanta
Materiale
(mm2) (A) (Ω/km) (Ω/km)
Aluminiu 185 324 0.164 0.115
Impamantarea
Toate instalatiile, inclusiv turbina transformatorului, structura metalica,
armatura fundatiei, vor fi impamantate prin intermediul unui fir de cupru cu
diametrul de 50 mm prevazut cu dispersori laterali
Statie de transformare
Amplasamentul este alcatuit dintr-o parcela, cu suprafata de 9,97 ha.
Parcela este alipita de drumul de exploatare cu cadastru, De 834, drum pe
care se propune traseul liniei de descarcare a curentului electric, in statia Enel
Distributie Dobrogea, existenta pe amplasament.
Descriere elemente fizice
Statia de transformare propusa va fi conectata la o substatie de colectare,
aflata la o distanta de 1 km. Conexiunea HV (linia electrica subterana de inalta
tensiune) dintre cele doua substatii va fi construita, operata si detinuta de Blue
Energy SRL si Blue Line Impex SRL.
Noua substatie va include:
- O legatura de 110 kV cu cabluri, lungime totala 1 km
- Doua comutatoare trifazice
Suprafete afectate de constructia statiei de transformare
Suprafata totala afectata de statia de transformare este 1.458,38 mp, din care
suprafata construita este de 210,40 mp.
Fundatii
Pentru realizarea efectiva a fundatiilor turbinelor eoliene, este necesara
stabilirea structurii geologice a subsolului si realizarea calculelor de rezistenta, in
asa fel incat tipul de fundatie ales sa asigure prevenirea accidentelor si stabilitatea
in functionare a turbinei.
Ca regula generala, tipul de fundatie, adancimea de fundare se aleg dupa
realizarea studiilor geotehnice definitive care vor furniza toate datele necesare
realizarii proiectului de fundatie, functie de tipul de sol si conditiile specifice zonei
de fundare.
In mod curent o fundatie de turbina este alcatuita dintr-o placa beton armat.
Pentru amplasarea fundatiei este necesara executarea unei excavatii pana la
adancimea recomandata de proiect. Unghiul de inclinare al sapaturii trebuie adaptat
conditiilor concrete ale solului; fosa executata trebuie sa fie uscata prin asigurarea
unui sistem de drenaj sau prin absenta apei de subsol.
Inaltimea fundatiei se poate adapta conditiilor concrete ale solului, tinand
cont de adancimea panzei freatice; nivelul panzei freatice trebuie sa fie sub nivelul
de baza al fundatiei.
In functie de zona, trebuie luat in considerare tipul de sol, in asa fel incat
suprafata fundatiei trebuie adaptata corespunzator. Fundatiile sunt realizate avand
la baza aceste notiuni elementare si, de regula, sunt instalate la adancimi reduse.
Studiile geotehnice preliminare privind amplasarea viitoarelor obiective
proiectate contin recomandarile ce tin cont de amplasarea constructiilor proiectate
din cadrul prezentului proiect si de faptul ca in perimetrul viitoarelor obiective nu
sunt probleme de stabilitate a terenului in nici una din ariile interne, sunt
urmatoarele: eolienele vor trebui sa fie fundate fie pe depozitele de pamanturi
sensibile la umezire (loessuri), fie stancoase (sisturi verzi).
Având în vedere caracteristicile fizico-mecanice ale pamânturilor din
perimetrul cercetat se considera ca acestea se constituie:
- într-un teren bun de fundare, favorabil executarii unor constructii de diferite
tipuri si dimensiuni în plan orizontal si vertical, în situatia fundarii pe
formatiunile de sisturi verzi;
- într-un teren dificil de fundare, pe care, executarea unor constructii de
diferite tipuri si dimensiuni în plan orizontal si vertical va necesita luarea
unor masuri speciale în acest scop, în situatia fundarii pe loessuri.
Adâncimile de fundare a constructiilor ce urmeaza a fi realizate vor fi cele
impuse prin proiect si vor fi mai mari decât cea de maxima de înghet (0,90 m).
In conformitate cu studiile geotehnice, ca sisteme de fundare, având în
vedere proprietatile fizico-mecanice ale formatiunilor ce se dezvolta în perimetrul
de interes si structura litologica pe verticala a acestora consideram ca se pot adopta
urmatoarele variante:
a) Fundare directa – în amplasamentele în care sisturile verzi se gasesc la
zi sau la o adâncime relativ mica care sa permita adoptarea unei astfel de solutii,
dupa îndepartarea straturilor alterate si/sau puternic fisurate;
b) Fundare indirecta – în amplasamentele în care sisturile verzi se gasesc la
adâncimi medii sau mari.
Fundarea indirecta se va face prin intermediul unor piloti forati de diametru
mare (Ø ≥ 600 mm), ale caror caracteristici se vor stabili individual, functie de
stratificatia fiecarui amplasament în parte.
Pilotii de diametru mare se vor executa (fora) si betona fie cu snec, fie sub
protectie de coloane metalice recuperabile, fara protectie de noroi de foraj.
Pilotajul se va realiza fie de la baza unei excavatii generale, fie de la baza
unei platforme de lucru de la suprafata terenului. În ambele variante, platforma de
lucru se va organiza ca o umplutura din material granular (balast, piatra sparta), cu
grosimea de cca. 0,3 – 0,4 m. Aceasta (platforma) se va îndeparta ulterior din
lucrare, concomitent cu pamânturile excavate pentru realizarea radierului.
b1) Pilotii de diametru mare se vor considera de tip flotant, cu baza oprita în
formatiunile loessoide, în amplasamentele unde sisturile verzi se gasesc la o
adâncime prea mare astfel încât sa nu se mai justifice executia unor piloti de
lungime mare.
Orientativ, pentru un pilot izolat s-au efectuat calcule de capacitate portanta
în ipotezele: fisa activa L = 10,0 , 15,0 sau 20,0 m si diametrul Ø = 600, 800 sau
1000 mm. Fisa pilotului s-a aproximat (ca lungime) de la suprafata terenului.
b2) Pilotii de diametru mare se vor considera purtatori pe vârf, cu baza
oprita (încastrata) în sisturile verzi, în amplasamentele unde acestea se gasesc la o
adâncime care sa permita adoptarea unei astfel de solutii.
Orientativ, pentru un pilot izolat purtator pe vârf s-au efectuat calcule de
capacitate portanta în ipotezele: diametrul Ø = 600 si diferite valori ale rezistentei
la compresiune a rocilor σcs = 20.000 kPa, 70.000 kPa, 120.000 kPa si 150.000
kPa.
Drumuri de acces
Accesul la obiectiv se va realiza din drumul judetean DJ 222 E, la vestul
amplasamentului existent. In zona locatiei analizate exista drumuri pe care se poate
realiza accesul cu utilaje specifice. Traseul de acces se realiza pe drumuri de
exploatare, cu cadastru, care se vor moderniza prin pietruire, in baza unui proiect
tehnic care se va supune autorizarii. Se vor alege acele cai de acces care sa nu
depaseasca o declivitate maxima de 8˚.
Drumul de exploatare va fi racordat la un drum intern, pe fiecare parcela,
care va servi si ca drum de serviciu si intretinere pentru centralele eoliene propuse.
Pentru a permite accesul vehiculelor agabaritice pe timpul transportului utilajelor
la locul de asamblare si pentru accesul autospecialelor de ridicare, se vor studia
posibilitatile de acces, ca spatiu de drum si ca raza de bracaj.
Drumurile de acces trebuie sa fie functionale, indiferent de conditiile
climaterice si pe toata durata constructiei si functionarii parcului.
Pentru asigurarea spatiului pentru caile de acces, la faza de proiect tehnic,
investitorul va procura, prin cumparare sau inchirire, terenul necesar. Pe aceste
Organizarea de santier
Organizarea de santier se va realiza in doua parti:
a) Langa fiecare centrala eoliana, paralel cu tronsonul terminal al drumului
de exploatare, capatul de langa platforma de 7,42 m x 7,42 m. Pe o parte a
drumului de exploatare se vor monta doi suporti metalici, acoperind o suprafata de
48 mp (2 buc. x 2 m x 12 m). Acesti suporti metalici se vor folosi pentru
existent propus
SUPRAFATA TOTALA
ha % ha %
Din care:
77,56 100 77,56 100
Arabil 77,56 100 72,90 93,99
Suprafata construita - - 0,10 0,13
Carosabil, platforme - - 4,56 5,88
POT maxim = 0.5%
POT = 0.13%
Peste 99 % din terenul pe care este amplasat parcul eolian este disponibil
pentru utilizare la fel ca inainte de instalarea centralelor pe amplasamentul situat in
extravilanul comunei Casimcea. Nu exista nici o dovada in literatura de specialitate
ca centralele eoliene au o influenta negativa asupra culturilor agricole existente in
zona locala a turnului de sustinere.
Cel mai important factor in aprecierea energiei electrice produse este vantul.
De intensitatea acestuia si perioada in care se incadreaza in anumite valori depinde
rentabilitatea unui asemenea obiectiv.
In continuare este prezentat studiul de vant efectuat pentru locatia analizata:
Locatie: Corugea (judetul Tulcea – Romania)
Anemometru: Corugea 40 m
Schema unei eoliene cu ax orizontal amonte Schema unei eoliene cu ax orizontal aval
Palele reprezinta unele dintre componentele cele mai importante ale turbinei. Ele
practic sunt cele care capteaza energia eoliana si sunt realizate din materiale
performante, utilizand de cele mai multe ori aceleasi tehnologii si materiale ca si in
industria aeronautica, respectiv amestec de fibra de sticla si materiale compozite.
Ele au rolul de a capta energia vantului si de a o transfera rotorului turbinei.
Profilul lor este rodul unor studii aerodinamice complexe, de el depinzand
randamentul turbinei. Astfel:
- Diametrul palelor (sau suprafata acoperita de acestea) este in functie de
puterea dorita.
- Latimea palelor determina cuplul de pornire, care va fi cu atat mai mare cu
cat palele sunt mai late.
- Profilul depinde de cuplul dorit in functionare.
Numarul de pale depinde de eoliana. In prezent, sistemul cu trei pale este cel
mai utilizat, deoarece asigura limitarea vibratiilor, a zgomotului si a oboselii
rotorului, fata de sistemele mono-pala sau bi-pala. Coeficientul de putere este cu
10 % mai mare pentru sistemul bi-pala fata de cel mono-pala, iar cresterea este de
3% intre sistemul cu trei pale fata de doua pale. In plus, este un compromis bun
intre cost si viteza de rotatie a captorului eolian si avantaje din punct de vedere
estetic pentru sistemul cu trei pale, fata de cel cu doua pale.
Arborele primar: este arborele rotorului turbinei eoliene. Se mai numeste arborele
lent, deoarece el se roteste cu viteze de ordinul a 20 - 40 rot/min. Prin intermediul
multiplicatorului, el transmite miscarea, arborelui secundar.
Sistemul de racire
Sunt prevazute sisteme de racire, atat pentru multiplicatorul de viteza ce
transmite eforturile mecanice intre cei doi arbori, cat si pentru generator. Ele sunt
constituite din radiatoare de apa sau ulei si ventilatoare. Racirea cu ulei este
utilizata pentru multiplicatoare.
Generatorul asincron:
Masina asincrona (MAS) este frecvent utilizata, deoarece ea poate suporta
usoare variatii de viteza, ceea ce constituie un avantaj major pentru aplicatiile
eoliene, in cazul carora viteza vantului poate evolua rapid, mai ales pe durata
rafalelor. Acestea determina solicitari mecanice importante, care sunt mai reduse in
cazul utilizarii unui generator asincron, decat in cazul generatorului sincron, care
functioneaza in mod normal, la viteza fixa. Masina asincrona este insa putin
utilizata pentru eoliene izolate, deoarece necesita baterii de condensatoare care sa
asigure energia reactiva necesara magnetizarii.
Cu rotor bobinat - Infasurarile rotorice, conectate in stea, sunt legate la un
sistem de inele si perii ce asigura accesul la infasurari, pentru conectarea unui
convertor static in cazul comenzii prin rotor (masina asincrona dublu alimentata -
MADA).
In scurt-circuit - Rotorul este construit din bare ce sunt scurtcircuitate la
capete prin intermediul unor inele. Infasurarile rotorice nu sunt accesibile.
Anemometrul este un
dispozitiv de masurare a
vitezei vantului. Prin
monitorizarea vitezei
vantului el comanda
pornirea turbinei cand viteza
vantului depaseste o anumita
valoare, functie de tipul turbinei, si oprirea ei cand este depasita o anumita viteza
pentru care turbina ar reprezenta pericol in functionare.
Pilonul
Are rolul de a sustine turbina eoliana si de a permite accesul in vederea
relizarii operatiilor de mentenanta si exploatare pe perioada functionarii turbinei.
In interiorul pilonului sunt montate retelele de distributie ale turbinei eoliene
si scarile de acces spre nacela.
Turbinele de vant moderne devin pe zi ce trece mai inalte. Exista motive
intemeiate pentru a justifica aceasta tendinta: vantul bate mult mai tare si constant
la inatimi mai mari. Datorita turbulentelor rezultate de la obstacolele de pe pamant
calitatea vantului se imbunatateste odata cu cresterea inaltimii.
Reteaua de Conexiune
Instalatiile prezinta retele de
alimentare care satisfac
ultimele cerinte in domeniu si
de aceea sunt usor de integrat
in orice structuri de
alimentare sau distributie.
Acestea ofera solutii cum ar fi
managementul puterii
reactive si controlul tensiunii
pentru situatii normale dar si pentru situatii critice provocate de scurt-circuite sau
gatuiri pe retea.
Comportamentul turbinei este in primul rand comparabil cu cel al
instalatiilor de putere.
Impamantarea
Toate instalatiile, inclusiv turbina, cabina transformatorului, structura
metalica, inclusiv armatura fundatiei, vor fi impamantate.
Impamantarea va consta din legaturi la fundatii, bare colectoare, conductori
de protectie, etc. Dispersorii contin conductori in contact direct cu pamantul. Prin
realizarea legaturilor la toate partile metalice se realizeaza un sistem de
impamantare unitar.
Monitorizare
Sistemul de control al fiecarei turbine este echipat cu componente (hardware
si software) pentru monitorizarea datelor la distanta. Toate datele si semnalele sunt
transmise printr-o conexiune la un browser de Internet. Acest fapt face posibila
monitorizarea datelor la fel de usoara ca prin intermediul unei telecomenzi active
la distanta (precum inchiderea si deschiderea).
Pale
Numar de pale 3
Lungime 44 m
Material fibra de sticla epoxy preimpregnata + fibra carbon
Greutate totaal pale 5800 kg
Pilonul
Tip modular Inaltime Greutate
3 sectiuni 67 m 153 t
4 sectiuni 78 m 203 t
5 sectiuni 100 m 255 t
Cutia de viteze
Tip 1 etapa planetara /
2 etape paralele
Raport 1:100.5 (50 Hz)
1:120.5 (60 Hz)
Racire pompa de ulei cu racitor de ulei
Incalzitor de ulei 2.2 kW
Generator 2.0 MW
Tip masina dublu alimentata
Putere nominala 2.0 MW
Voltaj 690 V ac
Frecventa 50 Hz / 60 Hz
Clasa de protectie IP 54
Numar de poli 4
Viteza de rotatie 900:1,900 rpm (nominal 1,680 rpm) (50 Hz)
1080:2,280 rpm (nominal 2,016 rpm) (650 Hz)
Factor de putere (standard) 0.98 CAP – 0.96 IND la incarcari partiale si
1 la putere nominala
Factor de putere (optional) 0.95 CAP – 0.95 IND la intervalul de putere
complet
Proiectare mecanica
Tren de rulare cu ax principal sprijinit de doua lagare sferice care transmit
incarcarile laterale direct la cadru. Acest lucru impiedica cutia de viteze sa
primeasca sarcini suplimentare, reducând defecţiunile şi facilitand service-ul.
Franele
Franele sunt aerodinamice primare, prin intermediul palelor. În plus, un disc de
frână mechanic activat hydraulic pentru situatii de urgenta este montat pe arborele
cutiei de mare viteza.
Paratraznet
Generatorul turbinei eoliene Gamesa G90 -2.0 MW, foloseste sistemul de protecţie
totala la traznet “paratraznet total”, în conformitate cu standardul European IEC
61024-1. Acest sistem conduce fulgerul de pe ambele părţi ale varfului palei catre
capat, la imbinare si de aici prin nacela si structura pilonului la sistemul de
împământare situat în fundaţii. Astfel, palele şi componentele electrice sensibile
sunt protejate împotriva deteriorării.
Sistemul de control
Generatorul este o maşină dublu alimentata (DFM), ale cărui viteză şi putere sunt
controlate prin intermediul convertoarelor IGBT si a controlului electronic PWM
(Modulator de Impulsuri). Beneficii:
- de controlul puterii active şi reactive
- conţinut de armonici scazut şi pierderi minime
- eficienţa şi producţie crescuta.
- durata de functionare prelungită a turbinei.
Controlul zgomotului
Varful aerodinamic al palei şi designul componentelor mecanice minimizeaza
emisiile de zgomot. În plus, Gamesa a dezvoltat sistemul de control al zgomotului
Gamesa NRS®, care permite programarea emisiilor de zgomot în funcţie de criterii
cum ar fi data, ora sau direcţia vântului. Astfel se atinge obiectivul conformarii la
regulamentele locale in acelasi timp cu obtinerea unei producţii maxime.
Conectarea la reţea
Turbinele eoliene dublu alimentate de la Gamesa si Active Crowbar si tehnologiile
convertoarelor supradimensionate asigura conformarea cu cele mai exigente
cerinţe de conectarea la reţea. Exista posibilitatea de trecere la voltaj scazut si
reglare dinamica a puterii active şi reactive.
Curba de putere
Poluare maxima
Poluare de fond
Sursa poluare
eliminare/reducere
Pe zone de protectie/ Pe zone rezidentiale, de
poluarii
obiectivului
Tipul
Masuri de
Restrictie aferente recreere sau alte zone protejate
Pe zona obiectivului, cu luarea in considerare a
eliminare/reducere
conform legislatiei poluarii de fond
in vigoare Fara masuri Cu masuri
Autoutilitarele de transport
materiale rezultate din
Motoarele utilajelor de constructii
85dB(A)
Multiple
indeplineasca normele de
poluare cu zgomot impuse de
normativele in vigoare;
Utilajele specifice pt.
decopertare vor fi actionate, cu
prudenta pt. a reduce, la
minimum aparitia varfurilor de
nivele de zgomot.
Atat pentru muncitori cat si pentru locuitori din zona zgomotul produs de
aceste utilaje ar putea fi deranjant, dar datorita distantei (de peste 600 m) acesta nu
are impact asupra localitatilor umane.
Distanta la care este situat parcul eolian Corugea fata de cele mai apropiate
locuinte, va conduce la incadrarea in limitele admisibile ale nivelului de zgomot
(sub 45 dB(A)), astfel se considera ca nu se va inregistra poluare fonica in zonele
rezidentiale.
In timpul functionarii
Emisiile sonore sunt una dintre principalele cauze ale poluarii mediului, prin
poluarea sonora, desi zgomotul chiar si in aceste conditii, poate fi considerat o
problema secundara.
Este interesant de subliniat ca nivelul sonor la diferitele tipuri de turbine
eoliene este in general acelasi. Datorita faptului ca marii constructori de turbine au
optimizat constructia acestora gratie noilor conceptii tehnologice (de exemplu pale
cu extremitati mult mai silentioase) pentru cresterea vitezei tangentiale in
trebuie sa fie superior valorilor din tabelul de mai jos. Limita legala e cea conform
normativelor CEI EN 60551 (1997 -9 si varianta 1998- 10). In tabel sunt
specificate valorile intensitatilor sonore pentru diverse tipuri de transformatoare:
Putere nominala Nivelul de presiune Suprafata de Putere sonora dB
(MVA) sonora dB(A) emisie (A)
16 54 16
25 53 17 70
40 52 18
63 55 19 74
Analiza impactului acustic s-a efectuat prin utilizarea unui model matematic
care a tinut cont de caracteristicile zonei (topografie, vegetatie, locatia turbinelor si
Propagarea acustica la o inaltime de 10 m pentru viteza vantului de 4 m/s; Turbine eoliene G90
– Curbe izofonice
Propagarea acustica la o inaltime de 10 m pentru viteza vantului de 6 m/s; Turbine eoliene G90
– Curbe izofonice
Propagarea acustica la o inaltime de 10 m pentru viteza vantului de 8 m/s; Turbine eoliene G90
– Curbe izofonice
Zgomotul generat de catre parcul eolian pentru fiecare punct de receptie este
prezentat in tabelul urmator.
Nivelul sunetului pentru viteze ale vantului cuprinse intre 4 si 10 m/s la 10 m
inaltime, cu turbine eoliene G90
Asa dupa cum reiese, pentru cele patru puncte sunt afectate in aceeasi
proportie de catre parcul eolian, cu un nivel al zgomotului ce atinge valori de la
40,1dBA la 42,6 dBA. Distanta fata de cea mai apropiata turbina variaza de la 665
m (punctul nr. 5) la 837 m (punctul 4).
Insa daca lungimea de unda a emitatorului este de patru ori mai mai mare
decat inaltimea totala a turbinei, frecventele de comunicatie nu sunt afectate
semnificativ.
Pot fi afectate de interferenta electromagnetica semnalele pentru radio,
televiziune, comunicatia radio celulara folosite pentru comunicarea civila si
militara, sau alte sisteme de control ale traficului aerian sau naval.
Interferenta cu un numar mic de receptori de televiziune este o problema
care prin masuri tehnice nu foarte costisitoare, se poate rezolva usor. Spre
exemplu, se pot folosi mai multi transmitatori sau receptori directionati, sau se
poate folosi tehnologia prin retea de cablu.
Totusi, cand soarele este vizibil, un parc eolian proiecteaza, la fel ca orice
alta structura, o umbra pe pamant ce il inconjoara.
S-a observat in tarile predecesoare ca Germania, Olanda sau Norvegia, ca
unii din locuitorii cei mai apropiati sunt afectati de efectul stroboscopic (de licarire,
flicker). Se intampla cand soarele este jos si cand palele sectioneaza traiectoria
acestuia.
In Romania (prin pozitia geografica - latitudine), fenomenul este mult mai
putin frecvent decat in tarile scandinave. Oricum, soarele este foarte rar jos la
orizont.
In orice caz, numai casele (punctele de receptie) localizate la o distanta mai
mica de 1000 m sunt potential luate in discutie. Peste aceasta distanta parcurile
eoliene nu obstructioneaza lumina, ci sunt percepute ca un obiect cu soarele in
spate.
Determinarea formei, a sitului si a orei exacte a umbrei proiectate de un parc
eolian presupune efectuarea unor calcule sofisticate cu ajutorul unor softuri
specializate.
Inainte de toate se considera cazul cel mai defavorabil: soarele straluceste tot
anul, pe parcursul a toata ziua, parcul eolian functioneaza tot timpul, iar rotorul
este orientat tot timpul perpendicular pe razele de soare, si nu in ultimul rand
casele au ferestrele in directia parcului.
Pot exista factori inerenti in zona care pot limita proiectia umbrei, factori de
care trebuie sa se tina seama in determinarile facute.
Analiza descrisa in paragraful precedent a fost aplicata pentru proiectul
analizat.
In multe tari nu exista reglementari pentru impactul umbririi. De exemplu in
Germania, s-a considerat limita tolerabila o perioada de 30 de ore pe an de
umbrire.
S-a analizat impactul umbririi pentru locatiile mai mici de 1000 m pentru ca
pentru locatiile mai indepartate de 1000 efectul de licarire nu mai este prezent,
parcul fiind perceput ca un obiect cu soarele in spate.
In analiza efectului de licarire s-a analizat cel mai defavorabil caz: soarele
straluceste tot timpul anului, cat este ziua de lunga, parcul opereaza permanent,
Analiza efectuata este una teoretica aplicabila parcului analizat, dar toate
cele 4 puncte sunt slab afectate de efectul de licarire, astfel acest efect poate fi
considerat nul.
2. PROCESE TEHNOLOGICE
→ Sarcini izolate
Energia de origine eoliana face parte din energiile regenerabile. Aero-
generatorul utilizeaza energia cinetica a vantului pentru a antrena arborele rotorului
Cel mai adesea, rotorul acestor eoliene are trei pale cu un anumit profil
aerodinamic, deoarece astfel se obtine un bun compromis intre coeficientul de
putere, cost si viteza de rotatie a captorului eolian, ca si o ameliorare a aspectului
estetic, fata de rotorul cu doua pale. Eolienele cu ax orizontal sunt cele mai
utilizate, deoarece randamentul lor aerodinamic este superior celui al eolienelor cu
ax vertical, sunt mai putin supuse unor solicitari mecanice importante si au un cost
mai scazut.
Eolienele in amonte: vantul sufla pe fata palelor, fata de directia nacelei.
Palele sunt rigide, iar rotorul este orientat, cu ajutorul unui dispozitiv, dupa directia
vantului.
Dispunerea amonte a turbinei este cea mai utilizata, deoarece este mai
simpla si da cele mai bune rezultate la puteri mari: nu are suprafete de directionare,
eforturile de manevrare sunt mai reduse si are o stabilitate mai buna.
Palele eolienelor cu ax orizontal trebuiesc totdeauna, orientate in functie de
directia si forta vantului. Pentru aceasta, exista dispozitive de orientare a nacelei pe
directia vantului si de orientare a palelor, in functie de intensitatea acestuia.
Valorile maxime admise prin tehnicile propuse de titular si prin cele mai
bune tehnici disponibile
NU ESTE CAZUL.
3. DESEURI
Managementul deseurilor
Din procesul de amenajare a zonei obiectivului, sunt generate deseuri ce
rezulta din urmatoarele:
- decopertarea pentru realizarea constructiilor si a zonelor de acces de
circulatie propuse (acces, aprovizionare, parcare);
- excavatii in vederea realizarii fundatiilor;
- pregatirea in vederea instalarii punctelor de transformare si a statiei de
transformare.
Surplusul de excavatie constand in piatra sfaramata si eventual pamant
vegetal se va depozita intr-o zona special amenajata, apoi materialul se va utiliza
de catre administratia publica locala pentru diferite lucrari de constructii si
pietruirea drumurilor; cantitatile ramase vor fi transportate si depozitate la o groapa
de deseuri inerte sau in locurile indicate de catre autoritatile competente. Se va
avea in vedere ca la aducerea terenului la nivel, dupa realizarea fundatiilor, sa se
utilizeze pamantul vegetal rezultat din decopertare.
Deseurile care pot fi generate in perioada de constructie, codificate conform
prevederilor HG 856/2002, sunt reprezentate de:
- deseuri metalice - cod 17.04.05;
- deseuri de ambalaje de carton si resturi de hartie – 15.01.01;
- lemn – cod 17.02.01;
- resturi de cabluri – cod 17.04.11;
- resturi de legaturi de cabluri – cod 17.06.04;
- deseuri de plastic - cod 19.12.04;
4.1. APA
4.1.1. Consideratii hidrogeologice ale amplasamentului
Reteaua hidrografica a Dobrogei este formata din: Dunare, raurile interioare
podisului, Canalul Dunare-Marea Neagra, lacuri, ape, subterane si Marea Neagra.
Reteaua hidrografica este foarte saraca, fiind tributara Dunarii (cursuri
scurte), lacului Razelm (pâraiele Nucarilor si Agighiol) si lacului Babadag (râul
Telita). Vaile sunt largi, unele dintre ele având apa doar temporar.
Dunarea margineste Dobrogea prin sectorul baltilor (Balta Ialomitei, de la
Ostrov la Harsova si Insula Mare a Brailei, de la Harsova la Macin) si al Dunarii
Maritime, in nord.
Principalele rauri interioare sunt: Casimcea, cel mai important rau
dobrogean, care se varsa in Lacul Tasaul, Taita si Telita care se varsa in lacul
Babadag, Slava care se varsa in lacul Golovita.
Produsele de eroziune sunt transportate pe distante scurte pâna la baza pantei
si sunt numai partial antrenate în lungul unor vai cu apa.
Vaile largi, acoperite cu o cuvertura groasa de depozite loessoide si deluvial
– proluviale, mascheaza aproape ân totalitate depozitele mai vechi. Din aceasta
cauza deschiderile se gasesc numai pe crestele dealurilor sau în lungul versantilor
abrupti.
La acestea se adauga raurile semipermanente din sudul Dobrogei, care se
varsa in Dunare prin intermediul limanelor fluviale dintre Ostrov si Cernavoda.
In anul 2008, in cadrul laboratorului S.G.A.Tulcea s-au efectuat analize la
urmatoarele parauri:
- parau Hamangia - p.H.Baia
- parau Slava - p.H.Ceamurlia de Jos
- parau Telita - p.H.Posta
- parau Taita - p.H.Satu Nou
Canalizarea pluviala
Apele pluviale (conventional curate) cazute pe teren se infiltreaza
gravitational in teren, sau se scurg gravitational.
In timpul functionarii
In timpul functionarii, turbinele nu vor avea impact asupra factorului de
mediu apa.
Apele pluviale (conventional curate) cazute pe teren se infiltreaza
gravitational in teren, sau se scurg gravitational. In zona nu exista retea de
canalizare.
In concluzie se pot considera poluante doar posibilele scurgeri accidentale
de lubrifianti si carburanti rezultate din activitatile de transport aferente indeplinirii
sarcinilor obiectivului in discutie. Insa impactul produs de aceste scurgeri va fi
evitat prin masurile expuse anterior, si anume utilizarea patului de nisip, dispus in
zonele cele mai vulnerabile.
In perioada de functionare
Dat fiind ca adancimea la care se gaseste panza freatica este de peste 10 m si
cantitatile de deseuri din timpul perioadei de functionare sunt mici, pericolul ca
functionarea turbinelor sa aiba un impact asupra apei subterane este minim.
4.2. AERUL
4.2.1. Date generale
Clima judetului Tulcea – este continental excesiva, cu precipitatii reduse
(sub 400 mm /an), cu umiditate atmosferica ridicata in zona deltei, veri calduroase,
ierni reci, marcate adesea de viscole, amplitudini mari de temperatura (66,3ºC).
Apropierea de zona continentala a Rusiei aduce aer rece care vine de la nord-est
spre sud-vest, rezultand un vant numit Crivat, care aduce ierni foarte reci,
cateodata inghetand chiar Dunarea si Delta pe o perioada de doua-trei luni.
In vara vanturile puternice aduc aer cald si uscat care usuca pamantul si
transforma solul in praf. Temperaturile sunt mai scazute in vest, in zona de deal, in
timp ce pe tarm (Sulina), briza marii aduce aer cald si umed, inregistrandu-se cele
mai ridicate temperaturi pe timp de iarna din tara.
puternice si frecvente.
Clima perimetrului cercetat este temperat-continentala, avand urmatoarele
valori: temperatura medie anuala +11,2°C, temperatura minima absoluta -25,0°C,
temperatura maxima absoluta +38,5°C.
Valorile medii lunare ale temperaturii inregistrate in cele 4 statii meteo de la
nivelul judetului Tulcea in anul 2008, se prezinta astfel:
Statia
ian feb mar apr mai iun iul aug sept oct nov dec
meteo
Corugea -1.5 1.7 7.2 11.1 15.0 20.8 21.9 23.7 15.7 12.1 6.2 2.6
Jurilovca 0.1 2.2 7.3 11.5 15.6 21.2 22.7 24.3 17.0 13.0 7.6 3.8
Sulina 1.6 2.7 7.3 11.3 15.8 21.5 23.0 24.2 17.8 14.2 8.8 5.0
Tulcea 0.4 3.0 8.4 12.1 16.3 21.4 22.7 23.6 16.1 12.4 7.2 3.8
Precipitatiile
Din punct de vedere al precipitatiilor, din analiza cantitatilor lunare
inregistrate in 2008, se poate afirma ca lunile februarie, august au fost deficitare in
precipitatii. In schimb, in lunile aprilie si septembrie 2008, cantitatile de
precipitatii inregistrate la unele statii au fost chiar si de doua ori mai mari decat
valorile multianuale normale pentru aceste luni. De exemplu la statia Corugea
cantitatea totala de precipitatii a fost de 413,1 l/mp. Cantitatea maxima in 24 ore a
fost de 52,8 l/mp inregistrandu-se in data de 09 iulie 2008 iar la statia Tulcea
cantitatea totala a fost 420,6 l/mp, cantitatea maxima in 24 ore fiind de 35,7 l/mp,
in data de 16 septembrie 2008.
Ca fenomene deosebite, notam ploile torentiale insotite de intensificari
puternice ale vantului, cu aspect de vijelie si insotite de descarcari elecrice din
luna septembrie 2008. In noaptea de 15 spre 16 septembrie, au fost afectate de
ploile torentiale localitatile Bestepe, unde au cazut 180 de litri de apa pe metrul
patrat si Mahmudia, unde au cazut 134 de litri de apa pe metru patrat.
Vanturile
Vanturile predominante bat cu o frecventa mai mare dinspre NE (18,3%),
urmate de cele dinspre NV (17,1%), dinspre E (15,2%) si dispre N (13%) cu viteze
medii anuale cuprinse intre 0,8 si 5,3 m/s.
Pentru vant, directia predominanta, precum si viteza medie anuala,
inregistrate la nivelul judetului Tulcea, in anul 2008, sunt prezentate in tabelul
urmator:
Statia meteo Directia predominanta Viteza medie anuala
Tulcea NV 2,6m/s
Sulina N,S 6,1m/s
Corugea NV,SE 4,0m/s
Jurilovca N 3,8m/s
Teritoriul analizat este cuprins intr-o regiune caracteristica unui regim eolian
foarte activ in sens de manifestare a Crivatului care iarna coboara temperatura,
spulbera zapada, dezvelind culturile de toamna, iar vara mareste considerabil
evaporarea apei din sol.
Fenomene electrice
Miscarile convective ale maselor de aer instabile produse in furtunile
atmosferice genereaza fenomene electrice insotite de fulgere si tunete. Numarul
mediu anual cu zile de fulgere si tunete este de cca. 12. Aceste procese sunt
frecvente in lunile mai-iunie.
In perioada de functionare
NU ESTE CAZUL.
4.3. SOLUL
4.3.1. Caracteristicile solurilor dominante
In judetul Tulcea ponderea principala o detin terenurile agricole (42,84%),
urmate de terenurile aflate permanent sub apa (40,29%) si terenurile cu destinatie
forestiera (12,29%).
Terenurile aferente localitatilor urbane si rurale precum si cele cu destinatii
speciale ocupa 4,58% din suprafata judetului.
4.3.6. Surse de poluare a solurilor: surse de poluare fixe sau mobile ale
activitatii economice propuse (chimice, entomologice, parazitologice,
microbiologice, radiatii), tipuri si cantitati/concentratii estimate de
poluanti
In timpul executiei lucrarilor de constructii
Sursele de poluare a solului in faza de constructie sunt reprezentate de:
• tehnologiile de constructie propriu-zise;
• utilajele terasiere si cele de transport;
• activitatea umana.
Activitatea umana
Activitatea salariatilor din santier este la randul ei generatoare de poluanti cu
impact asupra solului, deoarece:
- produce deseuri menajere care, depozitate in locuri necorespunzatoare pot fi
antrenate de ape si pot sa afecteze solul si subsolul;
- evacuarile fecaloid-menajere aferente organizarii de santier, pot si ele sa
afecteze calitatea apelor, daca grupurile sanitare sunt improvizate;
- manipularea neglijenta a materialelor de constructie si depozitarea acestora
in locuri de unde pot fi antrenate in sol si subsol;
- manevrarea defectuoasa a autovehiculelor care transporta materialele
necesare sau a utilajelor in apropierea cursurilor de apa poate conduce la
producerea unor deversari accidentale de poluanti in acestea.
In timpul constructiei obiectivului se poate inregistra impact asupra
factorului de mediu sol si prin:
- deteriorarea profilului solului pe amplasamnetul organizarii de santier;
- scoaterea terenului din folosintele sale naturale;
- pierderea caracteristicilor patului de sol fertil prin depozitarea neadecvata a
pamantului rezultat din decopertari;
- izolarea unor suprafete de sol din circuitele naturale prin betonare.
La realizarea acestui plan sunt posibile decopertari minime, cu impact redus
asupra mediului.
Impactul pe care il poate avea activitatea de constructie a obiectivului,
asupra solului si subsolului, va avea o perioada limitata in timp.
In perioada de functionare
Activitatea de intretinere a turbinelor trebuie sa se desfasoare corespunzator,
pentru a se evita posibilitatea unor deversari accidentale de ulei de transformator,
ulei de ungere.
Beneficiarul va urmari evitarea posibilitatilor de umezire prelungita a
terenului din apropierea constructiei, deoarece umezirea prelungita cu infiltrarea
apei in teren poate avea consecinte grave asupra fundatiei, necesitand interventii
ulterioare pentru remediere, amplificand astfel impactul asupra solului si
subsolului din timpul constructiei.
Se recomanda monitorizarea modului de functionare a turbinelor eoliene,
depistarea si reabilitarea de urgenta a celor cu probleme tehnice (scurgeri de
lubrifianti).
Se va avea in vedere intretinerea corespunzatoare a drumurilor de exploatare
ce vor deservi parcul eolian, evitand fenomenul de baltire sau denivelare pe traseul
acestora.
Alte masuri
NU ESTE CAZUL.
Relieful este dispus in trepte ce scad in altitudine de la nord spre sud. El este
alcatuit in principal de complexele petrografice ale sisturilor verzi la care se alatura
sisturile cristaline, formatiunile jurasice si cretacice din lungul culoarului Casimcea
precum si cuvertura depozitelor loessoide. Se poate spune ca din punct de vedere
geomorfologic s-a stabilit o singura unitate si anume: Podisul Casimcea si
subunitatile sale:
- campie inalta, slab ondulata, in cea mai mare parte a teritoriului.
- vai adanci si inguste - valea Casimcei, valea Corugei, valea Haidarului si
ramificatiile lor scurte si maluri abrupte.
Teritoriul analizat apartine marii unitati tectonice a Dobrogei Centrale.
Unitatea geologica a Dobrogei Centrale este alcatuita in cea mai mare parte din
formatiunea sisturilor verzi fiind cunoscuta sub denumirea de Zona Sisturilor
Verzi.
– 0,40 ÷ 5,20 m = loess (praf argilos) galbui, tare; (între 5,00÷5,20m – intercalatie
de argila cafeniu-roscata)
– 5,20 ÷ 7,00 m = loess (praf argilos) galbui, plastic consistent, cu concretiuni
calcaroase si diseminatii fine de calcar
– 7,00 ÷ 8,80 m = loess galbui, cu intercalatii de argila roscata si materie organica
– 8,80 ÷ 9,60 m = argila prafoasa roscata, cu fragmente de sisturi
– 9,60 ÷ 10,00 m = sisturi verzi alterate
La data executiei forajului geotehnic apa subterana nu a fost întâlnita.
8. forajul CO_31– a atins adâncimea de 10,00 m si a traversat urmatoarele
tipuri de pamânturi pe intervale de adâncime:
– 0,00 ÷ 0,40 m = pamânt vegetal
– 0,40 ÷ 1,10 m = fragmente de sisturi în masa loessoida
– 1,10 ÷ 3,00 m = sisturi verzi degradate
– 3,00 ÷ 10,00 m = sisturi verzi oxidate si fisurate
La data executiei forajului geotehnic apa subterana nu a fost întâlnita.
9. forajul CO_35– a atins adâncimea de 10,00 m si a traversat urmatoarele
tipuri de pamânturi pe intervale de adâncime:
– 0,00 ÷ 0,50 m = pamânt vegetal
– 0,50 ÷ 5,50 m = loess (praf argilos) galbui, plastic vârtos
– 5,50 ÷ 9,80 m = argila prafoasa roscata, de la plastic vârtoasa la plastic
consistenta, cu concretiuni calcaroase si calcar fin diseminat
– 9,80 ÷ 10,00 m = argila prafoasa roscata cu fragmente de sisturi verzi
La data executiei forajului geotehnic, nivelul apei subterane nu a fost interceptat.
10. – forajul CO_37– a atins adâncimea de 10,00 m si a traversat
urmatoarele tipuri de pamânturi pe intervale de adâncime:
– 0,00 ÷ 0,40 m = pamânt vegetal
– 0,40 ÷ 1,00 m = praf argilos cafeniu
– 1,00 ÷ 3,00 m = loess (praf argilos) galbui, plastic consistent
– 3,00 ÷ 3,40 m = argila cafenie cu fragmente de sisturi verzi
– 3,40 ÷ 4,00 m = sisturi verzi alterate
– 4,00 ÷ 10,00 m = sisturi verzi fisurate, cu oxizi de fier
La data executiei forajului geotehnic apa subterana nu a fost întâlnita.
4.5. BIODIVERSITATE
4.5.1. Caracterizare generala
Dobrogea ca tinut, se remarca prin particularitatile sale deosebite comparativ
cu restul tarii. Pozitia geografica, apropierea si insasi prezenta Marii Negre,
structura solului si clima, istoria uscatului dobrogean, au dus la formarea unei flore
si faune caracteristice, iar amestecul unic de elemente de origine sudica, de specii
ponto-caspice si pontice, europene si eurasiatice da un caracter unic biodiversitatii
acestei regiuni.Vegetatia zonala a Dobrogei este pajistea stepica. Desi in momentul
de fata aceasta vegetatie aproape a disparut in urma extinderii agriculturii si
viticulturii, se poate spune cu certitudine - tinand seama de resturile vegetatiei
primare ce se mai pastreaza si de caracterul climatului si al solurilor - ca pajistile
stepice au acoperit in trecut toata partea centrala, joasa a Dobrogei si teritoriile
situate sub altitudinea medie de 100 m in partile nordice si sudice.
Pe teritoriul Dobrogei se intalnesc cateva tipuri de ecosisteme majore, care
reprezinta si o caracteristica a diversitatii ecologice a regiunii. Astfel se pot deosebi
ecosisteme de tip silvicol, ecosisteme de stepa, zone umede – atat pe litoralul
maritim cat si in Delta sau lunca Dunarii. O pondere deloc neglijabila in Dobrogea
o au ecosistemele antropizate, cu precadere agroecosistemele ocupand suprafete
extinse in centrul si sudul regiunii. Zonele extinse, care odinioara erau acoperite de
asociatii tipice de stepa, au fost puternic transformate sub influenta antropica in
agroecosisteme. Cel mai puternic afectate de acest proces sunt zonele de sud si
centrala a Dobrogei, unde practic asociatiile naturale au fost inlocuite in cea mai
mare parte. In prezent, doar in zone accidentate – versanti, platouri pietroase, vai –
mai pot fi intalnite mici arii de vegetatie stepica. Insa, si aceste mici petece care au
fost incadrate de specialisti in categoria stepelor pontice, sunt alterate de o serie de
plante introduse accidental de om. Padurile Dobrogei au fost de asemenea afectate
de interventia omului. Zonele de silvostepa aproape ca au disparut, iar din vastele
masive forestiere din sud-vestul Dobrogei nu au mai ramas decat palcuri izolate de
mari suprafete de terenuri agricole. In Dobrogea de Nord, datorita reliefului mult
mai accidentat, padurile continua sa ocupe o suprafata extinsa; totusi, daca se
compara situatia actuala a masivelor forestiere cu cea existenta in urma cu circa
200 de ani se remarca si aici un puternic recul al padurii care odinioara se intindea
compacta de la vest de sistemul lagunar Razelm – Sinoe pana la Dunare.
Ecosistemele de stepa mai bine pastrate se intalnesc in centrul Dobrogei,
acolo unde terenul accidentat a fost mai putin propice agriculturii. Din aceasta
categorie, in Dobrogea se intalnesc stepe instalate pe soluri loessoide si stepe
instalate pe soluri pietroase. O categorie aparte o reprezinta silvostepele –
veritabila zona de intrepatrundere a doua tipuri diferite de ecosisteme, unde atat
flora cat si fauna au trasaturi distincte.
Ecosistemele de stepa sunt dominate pentru solurile loessoide de graminee
ca Stipa capillata, S. lessingiana, Festuca valesiaca si Agropyron cristatum, alaturi
de care vegeteaza si alte specii ierboase - Centaurea orientalis, Cleistogenes
serotina, Thymus marschallianus, Asperula cynanchica, Salvia nutans etc. In
zonele unde apar la zi sisturi cristaline sau calcare, apar alte specii caracteristice de
graminee - Festuca callieri, Agropyron brandzae, Koeleria lobata – alaturi de
specii de dicotiledonate adaptate la conditii de seceta extrema.
In zona de centru si in nordul Dobrogei, vechile silvostepe au fost profund
modificate de interventia omului, fiind defrisate in proportie de circa 85%. Astazi
ele se mai intalnesc sub forma de benzi destul de late in jurul masivului muntos
nord-dobrogean facand trecerea de la stepa la ecosisteme forestiere. In acest tip de
ecosistem, asociatiile vegetale de stepa alterneaza cu cele de padure, de tufisuri sau
de paduri cu mari luminisuri, remarcandu-se intrepatrunderea speciilor silvicole cu
cele de stepa.
Ecosistemele silvicole ocupa in special nordul Dobrogei; in sud, ele sunt
localizate si foarte fragmentate, doar cateva corpuri de padure – cum sunt cele de la
Esechioi, Canaraua Fetii sau Dumbraveni pastrandu-se relativ nealterate de
interventia omului.
Ecosistemele silvicole pot fi subimpartite in mai multe categorii, in functie
de caracteristicile ecologice ale speciilor dominante. Astfel, in Dobrogea se
intalnesc paduri mezofile si paduri xeroterme.
Padurile mezofile ocupa suprafete restranse in zona Muntilor Macin si a
podisului Babadag. Aceste ecosisteme silvice sunt slab reprezentate in Dobrogea,
prin asociatii dominate de arbori ca Quercus polycarpa, Q. dalechampii, Q.
sigur cum isi gasesc drumul inapoi pasarile care migreaza pe distante foarte mari.
Anumite studii sugereaza ca aceste specii se ghideaza dupa soare si dupa stele,
precum si dupa anumite detalii ale peisajului. Alte specii se pare ca folosesc
campul magnetic al Pamantului, care le ajuta sa isi gaseasca drumul atunci cand
zboara pe deasupra unui peisaj foarte monoton sau pe deasupra oceanului.
Romania se afla pe un culoar mare de migratie. Culoarul principal urmat de
pasarile migratoare este cel care urmeaza Prutul si Siretul spre Delta Dunarii, de
unde pasarile pleaca catre stramtorile Bosfor si Dardanele. Un alt culoar este cel
Vestic, care atinge tangential tara noastra, in zona Oradea-Arad, si merge catre
Campia Panonica, in Ungaria. Exista insa mai multe culoare care traverseaza
central Romania, prin Transilvania. Stolurile pot traversa tara de la Nord fie pe
Valea Oltului, fie pe traseul Zalau-Cluj-Mures - partial Harghita-Sibiu-Brasov,
pasarile facand popas pe baltile Iernut, Cipau, Dumbravita, Rotbav si pe lacurile de
acumulare de pe Olt din zona Fagarasului.
Din Depresiunea Barsei, pasarile salbatice fie traverseaza direct Carpatii si
se indreapta catre sudul Romaniei catre zona Mediteranei, fie urmeaza vaile
RucarDin Depresiunea Barsei, pasarile salbatice fie traverseaza direct Carpatii si se
indreapta catre sudul Romaniei catre zona Mediteranei, fie urmeaza vaile Rucar,
Bran, Buzaului sau Valea Prahovei, iar de aici spre lacurile din Bucuresti si apoi se
indreapta catre Dunare.
In zona Dobrogei, pasarile salbatice ajung atat in timpul migratiei de
toamna, cat si in cea de primavara. Migratia de primavara incepe in lunile
februarie-aprilie, cand sosesc pasarile din Africa Centrala si de Vest si bazinul
Marii Mediterane. Acestea raman la noi peste vara, isi depun ouale si le clocesc,
apoi isi invata puii sa zboare sau sa se hraneasca singuri. In luna septembrie, aceste
pasari pleaca din nou spre zona Africii, urmand a reveni in Delta Dunarii in
primavara urmatoare. Migratia de iarna incepe in luna noiembrie si se incheie in
luna martie. In acest interval ierneaza in Delta Dunarii specii de pasari care isi
petrec vara dincolo de Cercul Polar de Nord, in regiunea Siberiei.
Pasarile migratoare din tara noastra pleaca toamna, in general, in sudul
Africii, parcurgand astfel intre 7000 si 10.000 de kilometri. Berzele au nevoie de
trei luni pentru a parcurge distanta dintre locul de cuibarit si cel de iernat,
zgomotul turbinelor eoliene asa cum o fac oamenii. Practic, un om cu auz normal,
poate auzi probabil rotatia palelor la o distanta de doua ori mai mare decat o pasare
de talie medie.
Diferentele curbelor de audibilitate la diverse specii
Pentru a scoate in evidenta variatiile dintre specii, mediile curbelor de
audibilitate sunt afisate pentru trei grupe de pasari: Passeriforme, ordine mai vechi
de pasari din punct de vedere evolutiv non Passeriforme – Anseriforme,
Caprimulgiformes, Casuariformes, Charadriiformes, Columbiformes,
Falconiformes, Galliformes, and Psittaciformes), si un grup special de pasari –
pradatori nocturni – Strigiformes. Unui numar aproape egal de specii din aceste 3
grupe mari li s-a analizat comportamentul. Un rezumat al acestor date confera o
idée despre sensibilitatea auditiva in randul pasarilor. In general, este mai putina
variatie a sensibilitatii auditive in cazul pasarilor, decat in cazul altor grupe de
vertebrate.
Curbele de audibilitate sunt prezentate mai jos:
Distantele minime fata de turbinele eoliene ale sorecarului comun in afara perioadei de
reproducere. Pe verticala, coloanele indica numarul de studii. Distantele minime fata de fermele
eoliene (sau distantele pana la care pot fi detectate perturbari) sunt indicate pe axa x.
Distantele minime fata de turbinele eoliene ale vanturelului rosu in afara perioadei de
reproducere. Pe verticala, coloanele indica numarul de studii. Distantele minime fata de fermele
eoliene (sau distantele pana la care pot fi detectate perturbari) sunt indicate pe axa x.
Distantele minime fata de turbinele eoliene ale graurelui in afara perioadei de reproducere. Pe
verticala, coloanele indica numarul de studii. Distantele minime fata de fermele eoliene (sau
distantele pana la care pot fi detectate perturbari) sunt indicate pe axa x.
Distantele minime fata de turbinele eoliene ale ciorii grive in afara perioadei de reproducere. Pe
verticala, coloanele indica numarul de studii. Distantele minime fata de fermele eoliene (sau
distantele pana la care pot fi detectate perturbari) sunt indicate pe axa x.
Exista cateva cauze care determina ciocnirea pasarilor de turbine, cea mai
importanta fiind imposibilitatea pasarilor de a detecta turnurile. Exista doua
posibile explicatii pentru acest fenomen in cazul pasarilor rapitoare:
1. – vizibilitatea slaba a paletelor datorata miscarii foarte rapide a acestora in
perioadele cu vant intens dar atunci peletele se blocheaza automat,
2. – incapacitatea pasarilor de a-si distribui eficient atentia intre explorarea
terenului pentru hrana si monitorizarea obstacolelor, cum ar fi generatoarele
de energie ale turbinelor eoliene (Hoods & col. 2001).
Rata mortalitatii la pasari datorata coliziunilor cu turbinele eoliene este insa
neglijabila (Erickson et al.,2001), putand preciza ca altele sunt cauzele mortalitatii
la pasari precum trafic, cladiri si ferestre, retele electrice etc.
Concluzia a fost aceea ca impactul dintre turbinele eoliene si pasari este cu mult
mai mic decat s-a afirmat initial si in orice caz mult mai redus decat impactul altor
activitati umane ca vanatoarea, transportul rutier si aerian sau chiar a unor structuri
statice precum stalpii si liniile electrice ori a cladirilor inalte, de care pasarile se
lovesc.
apropie de asezari omenesti, fiind mai vigilente si multe dintre ele folosind aceasta
zona mai mult pentru tranzit. Totodata pentru multe dintre ele zonele populate sau
agricole nu sunt potrivite pentru cuibarit.
Locatia trebuie sa fie tinuta in permanenta foarte curata pentru ca gunoaiele
atrag rozatoarele iar acestea sunt vanate de rapitoare. Acolo unde sunt gunoaie se
inmultesc si insectele si acestea atrag la randul lor alte pasari de talie mica si
mijlocie, marind riscul coliziunilor.
Nu trebuie permisa formarea de balti si mlastini in zona turbinelor, deoarece
si acestea atrag alte specii de pasari iubitoare de apa sau de organisme care traiesc
in apa.
Turbinele trebuie sa fie semnalizate pe timpul noptii cu lumina intermitenta
rosie cu intervale mari de timp intre doua aprinderi consecutive, pentru ca lumina
va face ca pasarile sa fie mai prudente si sa evite zona respectiva. Aceste turbine
sunt mai usor de recunoscut de catre pasarile migratoare, in cazul folosirii luminii
alternative in defavoarea celei continue.
Se vor vopsi varfurile palelor centralelor eoliene in culori vii la cel putin
20% din cele aflate intr-un parc, pentru a evita lovirea acestora de catre pasari.
Se impune monitorizarea permanenta a exemplarelor de pasari gasite moarte
in preajma parcului eolian si stocarea acestor informatii pentru realizarea unor baze
de date concludent. De asemenea trebuie sa se aiba in vedere eficienta procesului
de refacere a portiunilor de habitat afectat de decopertari-recopertari.
In cazul in care se observa coliziuni in timpul perioadelor de migrare
sau in timpul conditiilor meteo extreme (ploi torentiale, ceata etc.) se pot lua
masuri suplimentare de oprire temporara a parcului eolian pe anumite
perioade de timp.
Interzicerea nivelelor de zgomot suparatoare, peste limitele admise de STAS
10009/88.
Siturile SPA sunt hasurate cu rosu iar siturile SCI sunt suprapuse peste cele SPA, cu hasura albastra
4.6. PEISAJUL
4.6.1. Informatii generale. Informatii despre peisaj, incadrarea in regiune,
diversitatea acestuia
Informatii generale
Chiar daca schimbarile progresive pot fi considerate, in anumite conditii,
binevenite, proiectele pot avea efecte asupra caracterului sau calitatii peisajului,
precum si asupra modului in care populatia apreciaza aceste schimbari.
Bey. Astfel denumit il mai intalnim in harta austriaca din 1790, in harta militara
rusa din 1828.
La sud de Rahman, intalnim localitatea Haidar care aparea pentru prima data
sub denumirea de Haydar, modificandu-se in Gaida, cum il gasim pe harta
austriaca de la sfarsitul secolului al XVIII-lea.
Satul Cismeua Noua este intalnit pentru prima data sub denumirea de
Ramazan-Kioi tradus din limba turca "Satul Postului" (Ramazan-post, Kioi-sat).
Satul a suferit mari distrugeri dupa invaziile cercheze din secolul al XIX-lea.
Dupa 1878 populatia de origine musulmana va parasi localitatea, in sat traind la
inceputul secolului a XX-lea doar 208 locuitori de origine romana.
4.6.2.2. Raportul dintre teritoriul natural sau cel putin antropizat si cel din
zonele urbanizate (drumuri, suprafete construite), schimbari ale acestui
raport
NU ESTE CAZUL.
Clase de habitate
5% Pajisti naturale, stepe
52% Culturi (teren arabil)
19% Pasuni
15% Paduri de foioase
2% artificiale (localitati, mine..)
7% Habitate de paduri (paduri in tranzitie)
Vulnerabilitate:
Principala cauza a degradarii habitatelor de pajiste stepica naturala sau
seminaturala il constituie pasunatul. Habitarea umana si drumurile care strabat situl
constituie elemente cu impact negativ.
Datorita includerii locatiei in Situl de Protectie Avifaunistica trebuie analizata
influenta parcului eolian asupra avifaunei. Astfel, centralele eoliene pot prezenta
urmatoarele pericole potentiale pentru pasari:
Deranjarea si modificarea rutelor de zbor. Efectele provocate de centralele
eoliene asupra avifaunei sunt diverse, in functie de specie, de anotimp si de locul
amplasarii acestora. Parcul eolian, prin suprafata pe care o ocupa, numarul de
turbine din care este alcatuit, precum si prin distributia acestora nu poate deranja sau
modifica rutele de zbor ale pasarilor.
Pierderea habitatului. Nu este perceputa ca un impact major asupra
populatiilor de pasari. Terenul pe care se vor amplasa turbinele are folosinta de teren
arabil, reprezentand un spatiu neprielnic pentru instalarea cuiburilor si cresterea
juvenililor, datorita lucrarilor agricole specifice.
Mortalitati datorate coliziunilor pasarilor cu centrale eoliene. Majoritatea
studiilor au indicat mortalitati reduse in randul pasarilor, ca urmare a coliziunilor cu
centralele eoliene. Inaltimea corespunzatoare rutelor de migratie este superioara
intervalului de influenta al turbinelor eoliene. De asemenea, in Raport sunt prevazute
o serie de masuri pentru semnalizarea turbinelor si cresterea vizibilitatii parcului
eolian astfel incat riscul de coliziune sa fie redus.
In cadrul acestui habitat subtipul 34.9211 (ce cuprinde asociatiile din alianta
Pimpinello-Thymion zygioidi) este endemic pentru Dobrogea (Sanda, Arcus, 1999;
Dihoru, Donita, 1970), situl reunind cea mai mare parte a ariei de raspandire la
nivel national si mondial. Aceasta situatie este valabila si pentru asociatiile
regionale specifice acestei provincii, respectiv asociatiile Stipo ucrainicae –
Festucetum valesiacae, Bombycilaeno –Botriochloetum ischaemi, subasociatiile
dobrogicum ale cenotaxonilor Stipetum capillatae, Thymio pannonici –
Chrysopogonetum grylli Dihoru, Donita, 1970, Horeanu,1976).
Calitate si importanta:
La nivel national (dupa toate probabilitatile si la scara europeana) situl este
cel mai intins si reprezentativ pentru bioregiunea stepica, fiind constituit in
proportie de 95,5% (85046 ha) din habitate de interes comunitar, din care
habitatele de stepa (24807ha-27,85%). Habitatele de padure, de asemenea de
interes comunitar, sunt dominate de grupa de habitate 41.7 Thermophilous and
supra - mediterranean oak woods (cuprinde tipurile 91IO, 91 MO, 91AA) – 34000
ha (38,19%), urmat de habitatul 41.2 (reprezentat prin tipul 91YO) – 21000ha (23,
591%), alte habitate forestiere avand o pondere restransa, respectiv 91XO -1 ha
(0,001 %); 92AO – 10ha (0,011%). Habitatele de tufarisuri de importanta
comunitara sunt, de asemenea reprezentative, ocupand o suprafata relativa de
35,6% (1780,8ha).
In cadrul habitatelor o proportie importanta dintre asociatii au un caracter
endemic pentru Dobrogea (Sanda, Arcus, 1999; Dihoru, Donita, 1970) - asociatiile
Vulnerabilitate:
Cele mai mari amenintari in ceea ce priveste speciile si habitatele sitului sunt
reprezentate in ordine descrescatoare:
- vanatoare, mai mult de jumatate din suprafata sitului fiind inclus in fonduri
de vanatoare.
- scaderea biodiversitatii padurilor prin derivare (datorita concurentei dintre
speciile de Quercus si cele de amestec) favorizate de managementul forestier - cele
mai fragile in acest sens fiind habitatele din tipul 91YO si mai putin 91M0.
- perspectivele extinderii carierelor si parcurilor eoliene – cele mai
fragile/amenintate habitate fiind cele din tipurile 62C0*.
- plantarea habitatelor stepice – cele mai fragile/amenintate habitate fiind
cele din tipurile 6290 si mai putin 40DO.
- constructii si amenajari in extravilanul localitatilor - cele mai
fragile/amenintate habitate fiind cele din tipurile 6290 si mai putin 40DO.
5. ANALIZA ALTERNATIVELOR
6. MONITORIZARE
PLAN MONITORIZARE:
Se recomanda beneficiarului o monitorizare a carcaselor de pasari
incepand din timpul perioadei de constructie a parcului eolian, chiar daca marea
majoritate a posibilelor efecte perturbante se inregistreaza in mod normal in timpul
perioadei de functionare. In perioada de constructie frecventa observatiilor la fata
locului pentru avifauna trebuie sa se realizeze la un interval de 7 zile, concretizate
prin completarea tabelului de monitorizare.
Denumire locatie:........................................................................
Numeobservator:………………………………………….……
Data:……..........
Date despre parcul eolian: Tip turbina/putere....…………………..
Inaltime turn….................................…
Numar turbine…………...................…
Denumire
Ora stiintifica Numar Cuibarit Pasaj Observatii
(populara) exemplare
a speciei
Nota: Tabelul va fi completat la rubrica “Observatii” cu date despre conditiile meteo, parametrii
fizici ai biotopului, inaltimea de zbor la care au fost observate pasarile fata de turbinele eoliene;
stadiul de dezvoltare al pasarilor (juvenil, matur) identificate pe amplasament, in relatie cu
nivelul de zgomot masurat la momentul observatiilor. De asemenea trebuie specificat daca au
fost intalnite carcase, motivul decesului precum si gradul de descompunere. In cazul in care se
observa pasari in pasaj se vor nota detalii despre forma stolului, directia si inaltimea de zbor,
perioada si locul de popas.
Rubrica “Cuibarit” se va completa in cazul in care sunt identificate cuiburi, cu numarul
acestora pentru fiecare specie in parte.
Rubrica “Pasaj” se va bifa daca este cazul.
De asemenea specificarea exacta in tabel a orei poate furniza date despre perioadele de
vulnerabilitatea ale pasarilor din diferite momente ale zilei (dimineata, seara).
7. SITUATII DE RISC
imposibila datorita distantei dintre elemente si datorita faptului ca, cablurile sunt
dispuse direct in sol sau introduse direct in fundatie.
Detectarea incendiilor se realizeaza cu ajutorul unei sonde de temperatura
care masoara temperatura in interiorul nacelei. In cazul depasirii anumitor valori
limita, este emis un mesaj de avertizare si automat centrala eoliana este oprita.
Un alt posibil pericol il poate constitui caderea bucatilor de gheata de pe
palele turbinei. Acest posibil pericol este insa preantampinat la centralele moderne
prin implementarea unor sisteme de incalzire a palelor care impiedica formarea
straturilor de gheata care se pot despinde o data cu incalzirea aerului.
8. DESCRIEREA DIFICULTATILOR
SCARA DE BONITATE
Luand in considerare starea naturala neafectata de activitatea umana si
situatia ireversibila de deteriorare a unui factor de mediu se obtine o scara de
bonitate, care pune in evidenta efectul poluantilor asupra mediului inconjurator.
Nota de Valoarea Ip
Efectele asupra omului si mediului inconjurator
bonitate Ip=Cmax/C.M.A.
– calitatea factorilor de mediu naturala, de echilibru
10 Ip=0
– starea de sanatate pentru om naturala
9 Ip=0,0 – 0,25 – fara efecte
– fara efecte decelabile cazuistic
8 Ip =0,25 – 0,50
– mediul este afectat in limite admise – nivel 1
– mediul este afectat in limite admise – nivel 2
7 Ip = 0,50 – 1,0
– efectele nu sunt nocive
– mediul e afectat peste limita admisa–nivel 1
6 Ip = 1,0 – 2,0
– efectele sunt accentuate
– mediul este afectat peste limitele admise – nivel 2
5 Ip = 2,0 – 4,0
– efectele sunt nocive
– mediul este afectat peste limitele adm. – nivel 3
4 Ip = 4,0 – 8,0
– efectele nocive sunt accentuate
– mediul degradat – nivel 1
3 Ip = 8,0 – 12,0
– efectele sunt letale la durate medii de expunere
– mediul degradat – nivel 2
2 Ip =12,0 – 20,0
– efectele sunt letale la durate scurte de expunere
1 Ip =peste 20,0 – mediul este impropriu formelor de viata
SCARA DE CALITATE
IPG = 1 - mediul natural este neafectat de activitatea umana
IPG = 1…2 - mediul este supus activitatii umane in limite admisibile
- mediul este supus activitatii umane, provocand stare de
IPG = 2…3
disconfort formelor de viata
- mediul este afectat de activitatea umana, provocand tulburari
IPG = 3…4
formelor de viata
- mediul afectat grav de activitatea umana, periculos pentru
IPG = 4…6
formele de viata
IPG = >6 - mediul este degradat, impropriu formelor de viata
2
1 Starea reala
0 Starea ideala
RECOMANDARI
1. Este interzisa deversarea apelor uzate rezultate din desfasurarea activitatilor
de constructie in spatiile naturale existente in zona.
6. Varfurile palelor centralelor eoliene se vor vopsi in culori vii pentru a evita
lovirea acestora de catre pasari.
CONSIDERATII FINALE
10. BIBLIOGRAFIE
LUCRARI DE SPECIALITATE:
- Suler J., 2005: Metode de fundamentare pentru elaborarea si implementarea
strategiilor de urbanizare;
- Ianos I., Pumain D., Racine J. B., 2000: Integrated urban systems and
sustainability of urban life;
- Pumnea O., s.a. 1994: Protectia mediului ambiant;
- Bica Ioan, 2000: Elemente de impact asupra mediului;
- Ionescu Alex., s.a. 1982: Ecologie si protectia ecosistemelor;
- Popescu Maria, Popescu Miron, 2005: Ecologie aplicata;
- Godeanu S., 1997: Elemente de monitoring ecologic/integrat;
- Rosu A., 1980: Geografia fizica a Romaniei;
- Mutihac V., 1990: Structura geologica a teritoriului Romaniei;
- Paunescu I., Atudorei A., 2002: Gestiunea deseurilor urbane;
- Moldoveanu A. M., 2005: Poluarea aerului cu particule;
- Ciocarlan V., 2000: Flora ilustrata a Romaniei, vol. I si II;
- Grecescu D., 1898: Conspectul florei Romaniei;
- Ciocarlan V., 2004: Flora segetala a Romaniei;
- Petrescu M, 2007: Dobrogea si Delta Dunarii: Conservarea florei si
habitatelor/Dobrogea and the Danube Delta. Flora and Habitat Conservation;
- Bavaru A., Godeanu S., 2007: Biodiversitatea si Ocrotirea Naturii
- Banica G., 2007: Studiu preliminar asupra impactului provocat de turbinele
eoliene de la Baia asupra avifaunei;
- Voicu G., 2007: Impactul parcurilor eoliene asupra mediului
- Rojanschi V., Bran F., 2002: Politici si strategii de mediu;
- Rojanschi V., Bran F., Diaconu Ghe. 2002: Protectia si ingineria mediului;
• Studiu: Low Frequency Noise and Wind Turbins Technical Annex – British
Wind Energy association – Feb. 2005
• Studiu: Mass Audubon – A Challenge proposal Regarding The Cape Wind
Energy Project – March 2006
Conventii
Conventie (Act International), din 25 iunie 1998, privind accesul la
informatie, participarea publicului la luarea deciziei si accesul la justitie in
probleme de mediu Publicat in MO al Romaniei Partea I, nr. 224 din 22.05.2000.