autoturism editorial

fost realiza]i principalii indicatori economici [i de efi-

MOMENT DE REFERIN}~
ÎN ACTIVITATEA ASOCIA}IEI
AUTOMOBILI{TILOR ROMÂNI
Ing. Constantin Niculescu
Pre[edinte al Automobil Clubului Român
Forumul Na]ional al Automobil
Clubului Român, care a avut loc în
luna martie 2009, traseaz` un va-
loros arc de timp în istoria de 105
ani a Asocia]iei noastre.
Conferin]a a marcat [i o premier`
semnificativ`, fiind organizat` la
Hotelul ACR Nehoiu, inaugurat în
mod oficial cu acest prilej, ca loca]ie
turistic` pus` la dispozi]ia membrilor [i ca Centru de
perfec]ionare a managementului Asocia]iei.
Mesajul principal al Conferin]ei Automobil Clubului
Român, adresat membrilor s`i, ca [i Societ`]ii Civile
din ]ara noastr`, în structurile c`reia se înscrie ca una
din cele mai durabile [i puternice organiza]ii neguver-
namentale, rezid` în afirmarea sa, printr-o voce dis-
tinct`, ca ap`r`tor consecvent al intereselor majore ale
automobili[tilor în fa]a agresiunilor [i constrângerilor
care afecteaz` drepturile [i libertatea lor de mi[care pe
arterele de circula]ie, [i, inclusiv, ca furnizor de servicii,
avantaje [i facilit`]i acordate membrilor, în România [i
str`in`tate.
La Forumul automobili[tilor, care a fost precedat de
adun`ri generale ale membrilor clubului, în toate cele
41 de filiale teritoriale, Automobil Clubul Român s-a
prezentat cu fruntea sus [i cu demnitate.
În perioada de referin]` 2004 - 2008, s-au ob]inut
rezultate notabile în toate direc]iile de activitate ale
Automobil Clubului Român, într-o economie na]ional`
condamnat`, din cauza crizei, la o c`dere liber` f`r`
precedent, manifestat` [i prin mari constrângeri mate-
riale, suportate de popula]ie. Cu tot acest climat im-
propriu de dezvoltare a mi[c`rii automobilistice, au
cien]`.
S-a asigurat o dezvoltare investi]ional` continu` în
consolidarea bazei materiale, prin modernizarea se-
diilor filialelor, a bazei tehnice de asisten]` rutier` [i a
[colilor de [oferi, s-au modernizat în întregime loca]iile
turistice proprii de la Nehoiu, Ol`ne[ti [i Arad, s-au
achizi]ionat numeroase autovehicule pentru Ajutor
Rutier, etc.
Pe baza propunerilor care s-au formulat cu prilejul
forumurilor jude]ene ale filialelor ACR, ca [i la Con-
ferin]a Na]ional`, au fost fundamentate Programe de
dezvoltare a tuturor domeniilor Asocia]iei, în scopul
diminu`rii efectelor recesiunii economice, printr-o
promovare mai activ` a pachetelor de servicii, avan-
taje [i facilit`]i puse la dispozi]ia membrilor.
Avem totodat` în vedere o viziune global` pentru
segmentul de membri ai cluburilor din str`in`tate care
ne viziteaz` ]ara, într-un sistem integrat, ca parteneri în
marea familie interna]ional` a automobili[tilor (FIA),
asigurând acestora Ajutor Rutier [i asisten]` turistic`,
juridic` [i medical` la nivel european.
În plan sportiv, trebuie s` subliniem c`, începând
cu anul 2007, în România a fost organizat`, pe un cir-
cuit stradal în jurul cl`dirii Parlamentului, prima
competi]ie de nivel mondial, în cadrul Campionatului
FIA GT.
De asemenea, la ini]iativa ACR, a fost reînfiin]at
Campionatul Balcanic de Karting (SEEKZ), în care
pilo]ii români au ob]inut numeroase titluri in-
terna]ionale, la toate categoriile de vârst`, [i tot sub
egida FIA, în colaborare cu Autoclubul Maghiar, ACR a
fost coorganizator al primei edi]ii europene a Raliului
Dakar.
Nu putem încheia aceast` scurt` trecere în revist` a
unor momente de referin]` din activitatea noastr` f`r`
a reaminti c` Automobil Clubului Român i-a fost atri-
buit, în anul 2008, Premiul FIA pentru activit`]i juridice
[i protec]ia membrilor, ca urmare a ac]iunii la Consiliul
Europei de anulare a Taxei de înmatriculare, iar în
noiembrie 2007, Comisia European` a acordat Auto-
clubului nostru un prestigios "Premiu de Excelen]` în
Securitatea Rutier`", r`spl`tind astfel eforturile depuse
în promovarea valorilor civiliza]iei rutiere.

Autoturism
www.acr.ro

DIRECTOR:
Publica]ie editat` de D.D. RUJAN
REDAC}IA:
Anul XLI - Nr. 2 (481) dr. Ilie GABRA
Adresa redac]iei: ing. Alin DROSU
{os Colentina nr. 1, Bucure[ti, sect 2, ec. Georgiana MOGA
O.P. 10 Bucure[ti CP 103 ec. Lucia GHINJA
Telefon/Fax: 021.252.79.23 ing. Alex. VASILE
AUTOMOBIL Website: www.acr.ro ing. Florin JUMUGA,
Tipar: Grupul de pres`
CLUBUL ROMÂN [i tipografie: „ROMPRINT“
av. Carmen FÂNARU
- fondat \n anul 1904 - ISSN 1221 - 852 Radu DRAGO{
Membru al Federa]iei Interna]ionale Rodica {TEFAN
Revista AUTOTURISM are 54.000 de cititori pe edi]ie
a Automobilului (FIA)
[i al Alian]ei Interna]ionale Pentru membrii ACR, ART DIRECTOR:
de Turism (AIT) revista se difuzeaz` gratuit la domiciliu Florin ZAGONEANU
3
 nehoiu 6 martie 2009
CONFERIN}A
C onferin]a Na]ional` a Automobil Clubului Ro-
mân a fost convocat`, la 6 martie 2009, pe baza
Statutului, la împlinirea a cinci ani de la prece-
denta Conferin]` din 2004.
Ordinea de zi a fost adoptat` în unanimitate:
Raportul de activitate al Automobil Clubului Ro-
mân [i Raportul Comisiei de Cenzori pe perioada
2004 - 2008; alegerea Pre[edintelui ACR, a Con-
siliului de Conducere [i Comisiei de Cenzori; sta-
bilirea obiectivelor Asocia]iei pe perioada 2009 -
2014.
Continuând o tradi]ie a ACR, [i de aceast` dat`
Raportul de Activitate [i Raportul Comisiei de
Cenzori ca [i celelalte materiale au fost prezentate
într-un caiet tip`rit, bogat ilustrat cu imagini din
realiz`rile Asocia]iei, care a fost distribuit de- STRATEGII
lega]ilor la Conferin]a Na]ional`, care a avut loc la
Centrul de Perfec]ionare a Managementului ACR
MANAGERIALE OPTIME,
de la Motelul Nehoiu, inaugurat cu acest prilej. DOVAD~ A MATURIT~}II
Raportul Comisiei de Validare a declarat
Conferin]a ca statutar constituit`, prin prezen]a {I VITALIT~}II
tuturor delega]ilor ale[i la Adun`rile Generale ale
membrilor ACR care au avut loc în cele 41 de filiale În perioada 2004 – 2009, în conformitate cu Statutul
teritoriale, în perioada premerg`toare acesteia. Automobil Clubului Român, s-a ac]ionat pe un plan larg
Potrivit ordinii de zi, Pre[edintele Automobil pentru perfec]ionarea activit`]ii de management la nivelul
Clubului Român, domnul Constantin Niculescu, a tuturor structurilor Asocia]iei.
prezentat, în plenul acesteia, sinteza Raportului [i Scopul fundamental urm`rit l-a constituit eviden]ierea
liniile esen]iale de dezvoltare ale ACR în perioada [i punerea în valoare a pachetului de avantaje [i facilit`]i
de referin]`, iar pre[edintele Comisiei de Cenzori a destinat membrilor ACR.
expus con]inutul Raportului acestui organism Consiliul de Conducere al Automobil Clubului Român [i
statutar. Comitetul Executiv [i-au îndeplinit func]iile statutare
În cadrul dezbaterilor Conferin]ei au luat organiz`rii [i conducerii activit`]ii Asocia]iei. În perioada
cuvântul {tefan Dumitrana, Cristin Tocan, Eugen de referin]` Consiliul de Conducere [i-a ]inut sistematic
Ochenatu, Ionica Berbecel, Br`escu Vasile, Victor [edin]ele statutare.
Jucu, Dan Popescu, Ioan {taier, Tudor Costic`, Ilie De asemenea, Comitetul Executiv s-a întrunit lunar,
Gabra. potrivit atribu]iilor [i competen]elor conferite, ceea ce pu-
Ultimul punct al ordinii de zi s-a materializat ne în eviden]` o implicare eficient` [i nemijlocit` în actul
prin alegerea organelor de conducere ale Automo- decizional [i în controlul îndeplinirii hot`rârilor.
bil Clubului Român pentru perioada 2009 - 2014. Având în vedere conceptul modern privind perfec]io-
Ca Pre[edinte al ACR a fost reales, în unani- narea continu` a personalului ca o prim` dimensiune a
mitate de voturi, inginerul Constantin performan]ei, Comitetul Executiv s-a preocupat de înca-
Niculescu, care î[i onoreaz` fi- drarea de personal,
delitatea fa]` de Asocia]ie de patru pe direc]ii [i com -
decenii, ca salariat al ACR, din care partimente , pre-
peste trei decenii în structurile cum [i în filialele
jude]ene, prin eva-
centrale de conducere ale Automobil
luarea cu exigen]`
Clubului Român, ca Vicepre[edinte,
a capacit`]ii profe-
Secretar General, iar din 1990 ca sionale.
Pre[edinte al acestuia. În perioada
A fost ales, de asemenea, Consiliul 2004 – 2009, în 20
de Conducere al ACR, constituit din 65 de filiale au fost
de membri ACR, reprezentând toate promova]i directori
filialele jude]ene; a fost desemnat Co- [i [efi de agen]ii
mitetul Executiv format din 13 per- noi, a c`ror definiti-
soane, din care cinci directori ai filia- vare pe post s-a
lelor jude]ene [i Municipiului Bucu- f`cut dup` perioa-
re[ti, pe criteriile performan]ei mana- da de prob` a
geriale, ale fideliz`rii în timp fa]` de capacit`]ii mana-
valorile clubului [i reprezentând toate geriale.
zonele geografice ale ]`rii. A fost Dintre ace[tia,
aleas`, totodat`, Comisia de Cenzori aproape 70% au
a ACR [i au fost desemnate Birourile vârste de pân` la
Executive ale celor nou` Comisii de 40 de ani.
Specialitate ale clubului. În aparatul cen-
4
NA}IONAL~ A A.C.R.
tral al Asocia]iei, în ca-
drul direc]iilor [i com-
partimentelor s-a rea-
lizat o infuzie semni -
ficativ` de personal
tân`r , beneficiind de
preg`tire superioar`,
avându-se în aten]ie,
totodat`, conceptul ega-
lit`]ii de [anse acordat
femeilor, în deplin
acord cu acela al com-
peten]ei profesionale.
Cum era firesc, s-a
pus accentul pe perfec-
]ionarea personalului
din Central` [i filiale, pe
palierele profesionale [i
de management.
A fost inaugurat Cen-
trul de Perfec]ionare a
Managementului ACR ,
în cadrul acestuia fiind organizate A fost introdus Programul de evi - facilit`]ilor conferite membrilor.
activit`]i specifice, cu anumite cate- den]` centralizat` a membrilor [i a A fost, de asemenea, introdus`
gorii de personal salarial, de analiz` serviciilor de care ace[tia beneficiaz`, metodologia înscrierii de membri
[i stil managerial, periodic. care permite cunoa[terea structurii ACR prin po[ta electronic`, ceea ce a
Este relevant faptul sporit considerabil ope-
c` s-a urm`rit, totodat`, Raportul prezentat Conferin]ei Na]ionale de c`tre Pre[e- rativitatea în acest do-
[i realizarea unui echi- dintele ACR, ing. Constantin Niculescu, a avut darul de a meniu vital.
libru dinamic pentru pune în lumin` eficien]a strategiilor manageriale [i ac]iunile Perioada de referin-
atragerea de noi mem - ]` 2004 – 2009 se carac-
bri ACR din toate benefice membrilor Asocia]iei, întreprinse în perioada terizeaz` prin relansarea
mediile socio-profesio- 2004-2008, într-o concep]ie unitar`, eficient`, în deplin` Automobil Clubului Ro-
nale [i din toate zonele legalitate [i transparen]`. mân în sistemul organi-
]`rii, asigurându-se o Atât Raportul, cât [i lu`rile de cuvânt pe marginea za]iilor neguvernamentale
medie optim` între acestuia, au scos în eviden]` faptul c` în perioada de din Societatea Civil` ro-
membrii vechi ai Aso- referin]` amintit` Automobil Clubul Român a reu[it s` mâneasc`, ca [i în direc]ia
cia]iei [i membrii noi, dobândeasc` rezultate notabile în toate direc]iile, în ciuda ap`r`rii intereselor majore
proveni]i în majoritate ale automobili[tilor.
din rândul elevilor [i unei economii na]ionale în c`dere liber`, a unei situa]ii În aceast` ordine de
studen]ilor, atra[i de financiare precare în România, care au generat serioase idei, Automobil Clubul Ro-
avantajul unor facilit`]i constrângeri materiale suportate de popula]ie. mân [i-a sporit presiunile
deosebite, instituite Merit` subliniat faptul c` tocmai aceste strategii manage- asupra factorilor guverna-
special pentru ei. riale optime au asigurat dezvoltarea Asocia]iei noastre, mentali pentru anularea
Se poate spune c` cre[terea veniturilor acesteia, precum [i un suport solid al taxei de înmatriculare [i
membrul ACR consti - dezvolt`rilor investi]ionale, de[i nivelul cotiza]iei anuale de alinierea legisla]iei româ-
tuie ra]iunea de a fi a ne[ti la criteriile europene
Asocia]iei, pentru care membru s-a p`strat între cele mai reduse între cluburile de apreciere a polu`rii
întregul personal sala- similare din Europa, semn sigur al maturit`]ii [i vitalit`]ii mediului.
riat este implicat în sus- ACR. Comitetul Executiv
]inerea [i satisfacerea s-a implicat în promovarea
intereselor majore ale acestuia. socio-profesionale a zonelor [i me- unei rezonabilit`]i optime în dina-
Consiliul de Conducere [i Comi- diilor de provenien]` a membrilor, a mica pre]urilor combustibililor auto,
tetul Executiv [i-au îmbog`]it mijloa- volumului [i naturii serviciilor soli- precum [i în ceea ce prive[te in-
cele [i formele de rela]ii cu membrii citate de ace[tia. spec]iile tehnice periodice, stabilite
asocia]iei, ca un prim imperativ al În paralel a fost modernizat siste - de Registrul Auto Român.
Asocia]iei. mul de comunicare cu membrii Aso- Reprezentând automobili[tii ro-
Pe acest plan, a fost elaborat într-o cia]iei [i ceilal]i automobili[ti, într-o mâni, Asocia]ia noastr` a fost pre-
nou` concep]ie, Carnetul de Asisten- concep]ie modern`. zent`, ca organiza]ie neguver-
]`, cuprinzând avantajele [i facilit`]ile Carnetul de membru ACR este ex- namental`, la principalele dez-
puse la dispozi]ie membrilor, care a pediat, la domiciliul membrilor, de bateri ini]iate pe plan na]ional [i în
fost direc]ionat pe trei nivele: BASIC, c`tre serviciile de profil din Adminis- mass-media pe teme ale siguran]ei
PREMIUM [i SENIOR. tra]ia Central`. [i educa]iei rutiere , promovându-se
Sistemul de cupoane cuprinde Prin pagina de Internet a ACR, au în continuare dezvoltarea tra-
grile valorice mai bine corelate cu fost furnizate date [i informa]ii legate di]ionalelor rela]ii de colaborare
principiul fideliz`rii membrilor. de gama diversificat` a avantajelor [i între ACR [i Poli]ia Rutier`.
5
 conferin]a na]ional` a ACR

ADUN~RILE
GENERALE
DE BILAN}
ALE FILIALELOR
JUDE}ENE ACR
A[a cum este prev`zut în Statutul
Asocia]iei, dar [i respectând frumoa-
sele tradi]ii ale ob[tei automobili[-
tilor, în perioada 13 – 28 februarie
a.c. au avut loc Adun`rile Generale
de bilan] ale membrilor ACR din fi -
lialele jude]ene ce au premers înmânat, în cadru festiv, „Carnetul de
Conferin]a Na]ional` ACR. În toat` ]ara, au fost prezen]i peste 3.500 de Membru Simpatizant“ unor grupuri
delega]i [i invita]i, reprezentând toate categoriile de membri ai Clubului. compacte de elevi, membri ai cer-
În semn de respect pentru activitatea desf`[urat`, la adun`ri au parti-
cipat numeroase oficialit`]i locale: pre[edin]i de Consilii Jude]ene, prefec]i curilor ACR din cadrul Laboratoarelor
[i viceprefec]i, primari de municipii re[edin]` de jude], de ora[e [i comune, {colare de Educa]ie Rutier`.
personalit`]i cu func]ii de conducere din principalele domenii tangente În Adun`rile Generale ale mem-
automobilismului, turismului, siguran]ei circula]iei etc. brilor ACR au fost apreciate în mod
elogios activit`]ile deosebite, desf`-
Pe baza bilan]urilor de activitate asocia]ie; în toate aceste forumuri,
[urate în ultimii ani pentru afirmarea
din perioada 2004 – 2008, Adun`rile imperativul care a stat la baza dez-
Automobil Clubului Român între
generale s-au instituit în momente baterilor a vizat dep`[irea recesiunii
organiza]iile neguvernamentale im-
specifice de analiz` a rezultatelor economice.
portante din România, dar [i în cadrul
ob]inute [i neîmplinirilor în via]a de Au fost adoptate, în acest sens,
Federa]iei Interna]ionale a Automo-
programe de m`suri de
bilului, în structurile Uniunii Europe-
natur` s` ridice calitatea
ne, subliniindu-se deopotriv` [i me-
tuturor serviciilor pe care
ritul Pre[edintelui Asocia]iei, ing.
Asocia]ia le acord` mem-
Constantin Niculescu, în direc]ia ap`-
brilor s`i.
r`rii intereselor majore ale auto-
De asemenea, au fost
mobili[tilor din ]ara noastr`, pro-
alese Consiliile filialelor,
mov`rii valorilor siguran]ei rutiere [i
fiind nominaliza]i ca Pre-
educa]iei tuturor participan]ilor la
[edin]i Onorifici ai acestora
traficul pe drumurile publice.
personalit`]i de referin]` din
via]a social-politic`
local`.
Totodat`, au fost
desemna]i delega]ii
pentru Conferin]a
Na]ional` , ce s-a
desf`[urat la Nehoiu,
în ziua de 6 martie
2009.
Ca un simbol al
schimbului de ge-
nera]ii, în numeroase
adun`ri a fost

6
APRECIERE {I PRESTIGIU
PE PLAN INTERNA}IONAL
Înc` de la înfiin]area sa, la începutul secolului XX, Automobil Clubul
Român a desf`[urat o sus]inut` activitate pe plan extern, consolidând
rela]ii benefice [i dezvoltând noi colabor`ri cu cluburile automobilistice din
alte ]`ri, precum [i cu organiza]iile mondiale de profil. Se poate spune c`
imaginea interna]ional` de ast`zi a Automobil Clubului Român a
determinat [i o înalt` bonitate pe plan na]ional.
Cu atât mai mult în ultimii 5 ani, ACR a continuat s` se implice în
activit`]i interna]ionale atât în plan organizatoric [i de siguran]` rutier`, cât
[i turistic sau sportiv, militând cu consecven]` pentru reducerea num`rului
de accidente rutiere, a noxelor auto, dar [i promovând ini]iative de
protec]ie a automobilistului în calitate de consumator.
În acest spirit, când Federa]ia Inter- Urmare a activit`]ilor de educa]ie [i
na]ional` a Automobilului a propus siguran]` rutier` întreprinse constant
înfiin]area, în anul 2004, a unui or- de ACR în ultimele decenii, precum [i
a îndeplinirii angajamentelor
asumate în cadrul Cartei Euro-
pene de Siguran]` Rutier`, în
noiembrie 2007, ACR a fost
desemnat, de c`tre Comisia
European`, câ[tig`tor al Pre -
miului de Excelen]` în Sigu -
ran]` Rutier`, la categoria Fe-
dera]ii [i Asocia]ii. Ceremonia
de premiere s-a desf`[urat la
Bruxelles, iar premiile au fost
înmânate de dl. Jaques Barrot,
Vice Pre[edinte al Comisiei
Europene [i Comisar Eu-
ropean pe probleme de Trans-
porturi.
În anul 2008, Automobil
ganism interna]ional cu preocup`ri Clubul Român s-a implicat activ,
specifice în domeniul sportului auto, printr-o ampl` ac]iune la nivel na-
ACR a salutat ini]iativa, devenind ast- ]ional, împotriva taxei de prim` înma -
fel membru fondator al Institutului FIA triculare a autovehiculelor, perceput`
pentru Siguran]a Sportului Auto. abuziv de Guvernul României.
Acest Institut are ca obiectiv pro- În cadrul acestei ac]iuni peste
movarea siguran]ei în sportul auto 120.000 de auto-
mondial prin cercetare în domeniu, mobili[ti români
instruire a oficialilor implica]i în desf`- din toat` ]ara au
[urarea evenimentelor sportive auto- semnat o peti]ie
mobilistice, precum [i prin elaborarea împotriva acestei
de m`suri menite a spori siguran]a taxe, care ignora
pilo]ilor [i publicului la acest gen de interesele cet`]e-
evenimente. nilor [i normele
În spiritul aceleia[i preocup`ri pen- comunitare în do-
tru reducerea accidentelor rutiere la meniu.
nivel mondial, în 2007, ACR a fost pri- Peti]ia a fost
ma institu]ie din România care a ade - înaintat` de repre-
rat la Carta European` de Siguran]` zentan]ii ACR [i
Rutier`. cei de la „Realitatea” TV, împreun` cu
Semnarea acestei Carte a constituit toate semn`turile, c`tre Comisia de
un moment important în istoria Re- Peti]ii a Parlamentului European, la
giunii I a FIA, având loc la Bruxelles, în Bruxelles.
prezen]a reprezentan]ilor FIA, ai Di- Ca urmare, taxa de prim` înma-
rec]iei de Transporturi a Comisiei Eu- triculare a fost transformat` în tax` de
ropene [i a delega]ilor a peste 20 de mediu. Dar cum a fost întocmit`
cluburi auto din Europa. anapoda, ACR continu` s` militeze
Acest moment a fost cu atât mai pentru alinierea, în acest domeniu, a
semnificativ cu cât a avut loc, la doar legisla]iei române[ti la prevederile UE
doua luni de la aderarea oficial` a privind protejarea mediului înconjur`-
României la UE. tor. Ac]iunile ACR în aceast` direc]ie
au fost deosebit de apreciate de Fe-
dera]ia Interna]ional` a Automobilu-
lui, care a oferit asocia]iei noastre Pre-
miul FIA pe anul 2008, pentru prote-
jarea intereselor membrilor.
Asigurarea de servicii diversificate
membrilor ACR a constituit întotdea-
una o preocupare a organiza]iei
noastre. În acest spirit, ACR a aderat,
înc` din anul 2005, la programul in-
terna]ional „Show Your Card”, ce se
adreseaz` cluburilor auto din toat` lu-
mea.
Beneficiind de acest card, membrii
ACR se bucur` de facilit`]i în mii de
hoteluri, muzee, obiective turistice,
magazine, ce ofer` reduceri semni-
ficative membrilor cluburilor auto, în
toat` lumea.
Activitatea interna]ional` a Auto-
mobil Clubului Român a însemnat
totodat` [i particip`ri anuale ale re-
prezentan]ilor s`i la Congrese interna-
]ionale în domeniu: Adun`ri Generale
ale FIA [i AIT, ale Fun-
da]iei FIA pentru Auto-
mobil [i Societate [i Insti-
tutului FIA pentru Sigu-
ran]a Sportului Auto.
De asemenea, dele-
ga]i ai ACR au participat
activ la prezent`ri [i dez-
bateri în cadrul Comisiilor
FIA pe probleme de
asisten]` tehnic`, turism,
mobilitate, siguran]` ru-
tier`, documente vamale,
marketing etc.
În ultimii 5 ani, la care s-a referit
Raportul prezentat Conferin]ei Na]io-
nale, Asocia]ia noastr` a fost [i to-
todat` [i gazda a numeroase delega]ii
ale FIA, ARC Transistance, Biroului FIA
din Bruxelles [i a altor reprezentan]i ai
cluburilor auto partenere de peste ho-
tare, care au participat la evenimente
organizate în România: raliuri aniver-
sare, ateliere lucrative, reuniuni zo-
nale etc.
7
 nehoiu 6 martie2009
SPORTUL AUTO,
VECTOR DE IMAGINE AL ACR
Unul din argumentele principale ale p`rin]ilor fon-
datori care au înfiin]at ACR a fost sprijinirea sportului
automobilistic [i promovarea organizat` de competi]ii
sportive interne [i interna]ionale.
Aceast` nobil` preocupare a constituit un vector de
imagine excep]ional pentru promovarea mi[c`rii auto-
mobilistice, aflat` la început în toat` Europa.
În acest context, activitatea sportiv` desf`[urat` de
ACR prin Comisa Na]ional` de Automobilism [i Karting,
s-a dezvoltat constant în ace[ti ultimi cinci ani, prin
atragerea [i formarea unei noi genera]ii de sportivi de
toate vârstele, îndeosebi tineri, atât spre sportul de
performan]` , în cadrul Campionatelor Na]ionale, cât [i
spre întrecerile de amatori.
Competi]iile de nivel na]ional care
s-au desf`[urat sub patronajul Auto-
mobil Clubului Român, în calitate de
Autoritate Sportiv` Na]ional` FIA, au
fost: Campionatul Na]ional de Raliuri
(2004), Campionatul Na]ional de Vi-
tez` pe Traseu Montan, Campionatul
Na]ional de Raliuri Tot-Teren [i Cam-
pionatul Na]ional de Karting.
În aceast` perioad`, în cadrul Cam -
pionatelor Na]ionale de automobilism
s-au desf`[urat 52 de etape, la care au luat startul 480 de
pilo]i [i copilo]i licen]ia]i, reprezentând 25 de echipe. În
Campionatele Na]ionale de karting au avut loc 30 de etape,
la care au luat startul 380 de pilo]i licen]ia]i, asista]i de circa
300 de mecanici reprezentând 27 de cluburi.
Merit` remarcate prin implicarea direct` în organizare
Filialele ACR din jude]ele Gorj, Hunedoara, Buz`u, Timi[,
Vâlcea, Maramure[, Alba, Bihor, Neam], Sibiu.
Demn` de remarcat a fost dezvoltarea competi]iilor de
amatori organizate în jude]e sau pe zone geografice de
c`tre structuri sportive afiliate la ACR-CNAK, unde au luat
startul peste 400 automobili[ti [i karti[ti, în cadrul a peste
100 de concursuri.
Pentru preocuparea de promovare a curselor de amatori,
o men]iune deosebit` merit` concursurile organizate
special pentru femei, care au cunoscut o dezvoltare aparte
în ace[ti ultimi cinci ani, mai ales în filialele Hunedoara,
Timi[, Satu Mare, Giurgiu, Bucure[ti.
Ca un fapt deosebit, prin impunerea spectaculoas` a
ACR în activitatea automobilistic` interna]ional` a fost
organizarea cu mare succes a primei competi]ii FIA de
nivel mondial, transmis` la televiziune în peste o sut`
de ]`ri: Bucharest City Challenge, etap` în Campionatul
FIA GT.
Aceast` manifestare sportiv` la nivel mondial, orga-
nizat` cu sprijinul Prim`riei Generale a Capitalei, a fost
onorat`, de fiecare dat`, prin prezen]a celor mai înalte
oficialit`]i ale ]`rii.
Totodat`, în calitate de unic` Autoritate Sportiv` Na-
]ional`, reprezentând FIA în România, ACR a încurajat
participarea sportivilor români la competi]ii interna-
]ionale în ultimii cinci ani.
Ace[tia au reu[it [i câteva succese notabile în
campionate europene [i mondiale, îndeosebi la karting,
dar [i la automobilism: amintim aici pe Mihai Marinescu
(Formula Renault 2000 [i Formula BMW), Matei
Mih`escu (Formula Master), Doru Sechelariu (Formula
Renault 1600 [i Formula BMW), to]i provenind din
8
campionatele na]ionale de karting, posesori de licen]e
interna]ionale FIA eliberate de Automobil Clubul Român.
La Concursurile interna]ionale karting, sportivii români cu
licen]` ACR/CNAK au înregistrat în fiecare an câteva succese
importante. La ini]iativa ACR s-a reu[it, înc` din 2004, s` se
reînfiin]eze fosta competi]ie balcanic` de karting, recu-
noscut` de FIA-CIK, sub numele de South-East European
Karting Zone (SEEKZ). Pilo]ii români au câ[tigat la aceste
întreceri câteva titluri, la toate categoriile de vârst` [i ci-
lindree, concurând al`turi de pilo]i din Bulgaria, Grecia,
Turcia, Macedonia, Serbia, Moldova [i Ucraina.
Prin deschiderea pe care România o are dup` intrarea în
Uniunea European`, a crescut num`rul întrecerilor auto cu
participarea unor automobili[ti sportivi cu ]`rile limitrofe,
inclusiv prin participarea la competi]iile de amatori.
În acest sens, se remarc` eforturile unor comisii jude]ene
CNAK din filialele Hunedoara, Giurgiu, Bucure[ti, Mara-
mure[, Satu Mare, care au organizat concursuri interesante
în acest sens.
De aceste condi]ii favorabile au beneficiat [i participan]ii
la Raliurile tehnico-aplicative desf`[urate în ]ar` [i
str`in`tate: Satu-Mare, Timi[, Maramure[, Br`ila, dar [i în
Ungaria, Cehia, Slovacia.
Karting-ul amator a fost, de ase-
menea, într-o continu`
dezvoltare, ca [i num`rul pilo]ilor
amatori, datorit` filialelor
Timi[,Vâlcea, Gorj, Satu Mare,
Arad, Ia[i, Mehedin]i, Constan]a,
organizatoare ale unor concursuri
cu participare jude]ean` [i
interjude]ean`.
Automobil Clubul
Român, în calitate de Autoritate
Sportiv` Na]ional` FIA, a sprijinit deopotriv` atât compe-
ti]iile interne, cât [i cele interna]ionale, prin eliberarea de
licen]e recunoscute FIA, eliberarea de permise de
organizare corespunz`toare [i ob]inerea avizelor necesare
de la autorit`]i, punerea la dispozi]ie a vehiculelor de Ajutor
Rutier, etc.
Totodat`, Comisia Na]ional` de Automobilism [i Karting
a preg`tit o nou` genera]ie de oficiali [i comisari sportivi,
buni cunosc`tori ai Codului Sportiv Interna]ional FIA, în baza
c`ruia au putut fi întocmite regulamente cadru adecvate de
desf`[urare a concursurilor, în conformitate cu prevederile
Forului sportiv mondial.
Eforturile f`cute în ultimii cinci ani în activitatea de
automobilism sportiv [i karting sportiv au putut asigura
Automobil Clubului Român performan]a atingerii unui înalt
nivel calitativ de organizare [i competen]` sportiv` din
întreaga istorie a ACR pe acest palier de performan]`.
ORIUNDE {I ORIC@ND
LA DISPOZI}IA
AUTOMOBILI{TILOR
Activitatea de Ajutor Rutier este coordonat`
de c`tre Direc]ia Tehnic`, precum [i de
Centrala de Alarm` [i Informa]ii (prin
echipajele de interven]ie din filiale, arondate
în cele 100 de puncte de lucru, ateliere, sta]ii
de asisten]` tehnic`).
Fiind o activitate de mare tradi]ie în
ACR pus` la dispozi]ia membrilor,
aceasta este deservit` printr-un num`r
de 157 vehicule de depanare, remor-
care [i transport, la care sunt de per-
manen]` 83 de tehnicieni.
O parte dintre acestea au fost achi-
zi]ionate în perioada 2004 - 2009 [i
cuprinde acum inclusiv m`rci precum
Chevrolet AVEO sau auto-platforme de
transport Renault Mascot.
A[a a fost posibil ca, în perioada
2004 - 2009, ACR s` acorde Ajutor
Rutier [i asisten]` tehnic` la un nivel
corespunz`tor în peste 56.696 de
cazuri, din care 12.924 c`tre membrii
ACR, 13.420 c`tre membri ai cluburilor
partenere, dar [i 26.024 membrilor
ARC România [i 4.328 membrilor ARC
Europe.
Component` important` a Activit`-
]ii Tehnice, cele 23 de [coli de [oferi
ale ACR, majoritatea cu o experien]`
de peste 35 de ani, au preg`tit, în pe-
rioada 2004 - 2009, în vederea
ob]inerii permisului de conducere,
peste 48.000 de membri ACR.
Se poate afirma c` rata de promo-
vabilitate a conduc`torilor auto, bine
preg`ti]i în aceste [coli, este cea mai
ridicat` în majoritatea jude]elor, ceea
ce poate constitui un motiv de real`
satisfac]ie.
În prezent, exist` un parc auto de
138 de autovehicule, din care 80 de
„Dacii“ (Logan [i Solenza), 31 Daewoo
Matiz, 13 Ford Fiesta, precum [i
Chevrolet Aveo sau motociclete, în
ultimii ani fiind achi-
zi]ionate noi autotu-
risme Logan, Solenza [i
Chevrolet.
Activitatea de mano-
per` în atelierele proprii
s-a men]inut la un nivel
constant, ]inând cont de
faptul ca num`rul de
autoturisme noi s-a tri-
plat, membrii efectuând
în principal lucr`ri de tini-
chigerie [i vopsitorie. Dup`
cum se [tie opera]iile mecanice
ce ]in de motorizare, transmisie
[i sisteme de siguran]` a
circula]iei sunt obligatoriu efectuate la
atelierele service agreate de dealerii de
unde au fost achizi]ionate autotu-
rismele.
Pentru a veni în întâmpinarea unor
sugestii ale membrilor ACR, ca o nou`
m`sur` de îmbun`t`]ire a activit`]ii
tehnice, în anul 2008 au fost demarate
ac]iunile de dare în exploatare a 10
Sta]ii de Inspec]ie Tehnic` Periodic`. În
acest moment deja func]ioneaz`
patru, dou` sunt în a[teptarea autori-
z`rii, iar alte patru sunt în curs de de-
finitivare a amenaj`rilor [i montajul
utilajelor. |n toate jude]ele membrii
ACR beneficiaz` de posibilitatea efec-
tu`rii I.T.P. la firme partenere ale ACR,
în condi]ii avantajoase.
Fideli unei bune rela]ii de partene-
riat cu clubul automobili[tilor germani,
ACR a asigurat prin Biroul ADAC din
Bucure[ti, g`zduit chiar în sediul cen-
tral al Asocia]iei, Ajutor Rutier [i
asisten]` pentru peste 8000 de mem-
bri auto, constând în servicii de depa-
nare, transport, rent-a-car, cazare, re-
zerv`ri bilete avion [i tren [i chiar spi-
talizare în cazul accidentelor grave etc.
Aceste servicii au fost realizate ne-
mijlocit prin re]eaua logistic` a Auto-
mobil Clubului Român.
Totodat`, Automobil Clubul Ro-
mân, în baza parteneriatului cu ARC
EUROPE S.A., a asigurat asisten]a teh-
nic` pentru 30.352 cazuri constând în
depanare, bilete de avion, repatriere,
transport, rent a car, cazare, atât în
România, cât [i pe teritoriul a 43 de
state europene.
9
 campania mondial` FIA

S` facem
drumurile sigure!
Reducerea accidentelor rutiere, atât pe drumurile
publice, cât [i în desf`[urarea concursurilor de automo-
bilism constituie o preocupare major` a Federa]iei
Interna]ionale a Automobilului.
De-a lungul ultimului deceniu, aceste eforturi sus-
]inute, atât pe plan material, cât [i al promov`rii Sigu- c` în prezent accidentul
ran]ei Rutiere s-au concretizat prin multe rezultate de rutier reprezint` a 9-a cauz`
excep]ie. de deces pe plan mondial.
În prima decad` a lunii mai 2009, a avut loc, în Capi- Organiza]ia Mondial` a
tala Italiei, reuniunea Forumului de Mobilitate [i Sigu- S`n`t`]ii avertizeaz` c`
dac` nu se iau m`suri ur-
ran]` Rutier` al FIA, care a lansat, la nivelul tuturor clu-
gente [i eficiente în toate
burilor automobilistice din lume, Decada a doua a Cam-
]`rile, exist` riscul ca în
paniei Mondiale "S` facem drumurile sigure". 2015 accidentul rutier s`
Au participat 300 de delega]i, din peste 80 de cluburi devin` prima cauz` de
automobilistice na]ionale, de pe toate continentele, pre- deces [i invaliditate pentru
cum [i reprezentan]i ai B`ncii Mondiale. copii între 5 - 14 ani.
Prognoza OMS anun]`
rutier`" [i [i-a propus drept perspectiva sumbr`, rezul-
scop salvarea a 5 milioane tat` din analize statistice, c`
D ecada a doua a Campa- de vie]i [i evitarea a 50 de în 2009, circa 260.000 de
niei mondiale are ca mesaj milioane de accidente cu copii vor fi uci[i pe drumu-
obiectiv "O decad` de v`t`m`ri corporale pân` în rile publice pe plan mon-
ac]iune pentru siguran]a anul 2020, având în vedere dial.
În Campania mondial`
"S` facem drumurile sigu-
re!" se solicit` guvernelor
adoptarea de ac]iuni [i pro-
grame urgente, inclusiv in-
vesti]ionale, provenite din
b`nci [i de la donatori, pen-
tru prevenirea accidentelor
rutiere.
Acest mesaj este pe de-
plin valabil [i în România,
unde în ultimii ani s-a în-
registrat o cre[tere a
accidentelor rutiere. În anul
2008, în România, au pl`tit
cu via]a peste 3000 de per-
soane din cauza înc`lc`rii
regulilor de circula]ie ru-
tier`.
De asemenea, în 2009,
în primele cinci luni, tributul
de vie]i omene[ti pe [osea,
se men]ine la un nivel foar-
te ridicat, ceea ce reclam`
multiplicarea eforturilor tu-
turor factorilor cu responsa-
bilit`]i în domeniu pentru
descurajarea tendin]elor de
ignorare a valorilor civili-
za]iei rutiere.
Automobil Clubul Ro-
mân, unul dintre cluburile
na]ionale auto cele mai im-
plicate în dezvoltarea res-
ponsabilit`]ii în trafic a
pietonilor, începând de la
vârsta pre[colarit`]ii, a fost
reprezentat la reuniunea
Forumului de Mobilitate [i
Siguran]` Rutier` al FIA de
o delega]ie condus` de dl.
Constantin Niculescu, Pre-
[edintele ACR.
Ilie GABRA „

Supercampionul F1, M . S h u m a c h e r , se num`r`

\ntre principalii promotori ai siguran]ei rutiere, pe
plan mondial

10
 Publicitate
Telefon/Fax: 021.252.79.23

11
 E.S.C.
POATE
SALVA
MII
DE VIE}I!
A[a cum a informat recent [i site-ul ACR, începând din anul 2011, optim` din volan!
Analizând din cealalt` parte o situa]ie
sistemul ESC (Controlul Electronic al Stabilit`]ii) va fi introdus obli- neprev`zut`, ivit` în trafic, automobili[tii
gatoriu de c`tre constructorii auto, în produc]ia de serie. f`r` ESC sunt, de regul`, dep`[i]i la ma-
Controlul electronic al stabilit`]ii automobilelor pe suprafe]e de nevrele bru[te, necesare evit`rii obstaco-
lelor, pentru c` ace[tia ori contrabra-
drum cu aderen]` sc`zut` poate fi socotit o "inven]ie" cel pu]in la fel cheaz` prea tare, ori se reped cu piciorul
de important` ca [i ABS-ul. Sunt dot`ri tehnice de-acum obi[nuite, pe frân`.
care contribuie substan]ial la sporirea siguran]ei rutiere. În asemenea situa]ii ma[ina intr` în
vrie, iar readucerea ei sub control devine
Cei mai mul]i dintre cump`r`tori se acest fel, ma[inii i se imprim` un u[or mo- o sarcin` pe care doar pilo]ii de raliuri ori
gândesc la pre], apreciind c` trebuie s` fie ment de rota]ie înspre dreapta, revenind [oferii foarte experimenta]i [i cu reac]ii ra-
o dotare scump`, ce dep`[e[te 1100 de pe sensul corect de mers. pide o mai pot scoate la cap`t…
euro, de[i pre]ul ESC, inclus pe lista de Extraordinar la dotarea ESC este faptul Cu ESC se ie[ea din impas mult mai
op]ionale de c`tre majoritatea produc`- c` sistemul verific` automat, de 25 de ori simplu… De regul`, posesorii de auto-
torilor, se situeaz` doar între 450-500 pe secund`, dac` mobile din clasa superioar` (pân` la clasa
euro! ma[ina este pe di-
De[i acest sistem al stabilit`]ii este cu- rec]ia bun` [i in-
noscut [i experimentat [i inclus ca op- tervine extrem de ra-
]ional de aproape 15 ani, în care a fost pid, astfel impie-
mereu perfec]ionat, totu[i, chiar [i în Ger- dicând din start de-
mania, despre utilitatea ESC [tiu corect rapajul. Iar asta,
doar circa 54% dintre conduc`torii auto ! indiferent dac` auto-
În prezent, tocmai popularizarea re- mobilul se depla-
zultatelor EuroNCAP în urma sesiunilor de seaz` cu vitez` con-
crash-test [i a demersurilor Federa]iei In- stant`, dac` [oferul
terna]ionale a Automobilului (FIA) privind accelereaz` sau se
promovarea siguran]ei rutiere a avut ca afl` în frânare.
efect o con[tientizare accelerat` a publicu- Dar ESC-ul nu
lui cump`r`tor de ma[ini, asupra impor- ac]ioneaz` numai
tan]ei securit`]ii auto. asupra frânelor.
Principiul ESC-ului e relativ simplu: de Înainte s` fie
fiecare dat` când respectiva dotare elec- trimise comenzile de
tronic` "constat`" c` automobilul nu mer- frânare c`tre ro]i, sis-
ge pe traiectoria impus` de c`tre [ofer, temul intervine [i
sau c` acesta intr`… în vrie, intervine asupra motorului,
rapid computerul ESC-ului care comand` reducând puterea de
frânarea selectiv` pe oricare dintre cele propulsie. Astfel se
patru ro]i, în func]ie de necesitatea ideal`. impiedic` patinajul
Iar automobilul reac]ioneaz` în a[a fel, de ro]ilor motoare, iar
parc` [oferul ar ap`sa cât este necesar de multe ori doar
pe… patru pedale de frân`, una pentru acest lucru e necesar
fiecare roat`! pentru a ie[i din
Astfel, într-o curb` la dreapta, dac` situa]ii periculoase.
automobilul intr` pe o pat` de ulei nese- Teoretic, conduc`to-
sizat` la timp, tendin]a ar fi s` se duc` rului auto îi r`mâne
drept înainte, pe contrasens. principala responsa-
În acest caz, ESC-ul frâneaz` selectiv bilitate de a men]ine
roata dreapt` spate, cu un dozaj optim. În [i corecta direc]ia

12
medie) nu au astfel de probleme pentru c` ESC-ul se li-
vreaz` în dotarea standard de c`tre constructor.
Pentru a v` u[ura orientarea, trebuie s` [ti]i c` ESC
apare, la diferi]i producatori, [i sub alte denumiri, pre-
cum: DSC (BMW), PSM (Porsche), MASC (Mitsubishi),
VSA (Honda) sau VSC (Toyota).
Despre cât de eficient` este dotarea automobilelor
cu ESC [i cât înseamn` aceasta în traficul de azi, s-a
aflat în urma unor studii complet independente, rea-
lizate fie de autocluburi sau organiza]ii, fie de pro-
duc`tori.
Rezultatele au fost aproape senza]ionale: 4 din 5
accidente datorate derapajului, n-ar mai fi avut loc dac`
automobilul implicat în accident era dotat cu ESC !
Având în vedere c` 25% din cifra total` a
accidentelor soldate cu consecin]e grave sau letale se
datoreaz` acestui tip de coliziune, concluziile
eviden]iate în ADAC Motorwelt, sunt cu atât mai rele-
vante.

Ing. C`lin VAIDA „

COMISIA EUROPEAN~
IMPUNE NORME NOI
PENTRU CONSTRUCTORII
DE AUTOVEHICULE
|n urm` cu doi ani, când ]`rile UE înc`
nu erau în criz`, produc`torii de auto-
mobile au fost de acord cu propunerea
Comisiei Europene ca, pân` în anul
2010, toate automobilele s` fie dotate cu
sistemul e C a l l , care s` apeleze automat
num`rul unic 112, ce permite localizarea
imediat` a accidentului.
Un studiu al Comisiei Europene, în
colaborare cu speciali[tii în domeniu ai
FIA, a estimat c`, datorit` interven]iei ra-
pide, pân` la 2.500 de vie]i ar putea fi
salvate anual în Europa, dac` toate auto-
vehiculele ar fi echipate standard cu sis-
temul e C a l l . }`rile membre ale UE au
fost invitate s` semneze un Protocol în
acest sens.
Ini]iativa face parte dintr-un program
mai larg, pe care [i l-a propus Comisia
European`, cu sprijinul FIA, s` reduc` la
jum`tate num`rul victimelor accidentelor
rutiere pân` la sfâr[itul anului 2010.
Totodat`, Comisia European` a în-
cheiat consult`rile cu to]i constructorii
auto pentru echiparea standard a tuturor
automobilelor cu sistemul de control
electronic al stabilit`]ii (ESC), fapt care ar
putea, de asemenea, salva câteva mii de
vie]i anual.
S-a apreciat statistic c` anul trecut
numai în Germania aproape o mie de
[oferi [i pasageri auto au fost salva]i de la
accidente mortale, datorit` faptului c`
autovehiculul în care se aflau era dotat
cu sistem de control electronic al stabi-
lit`]ii. Iat` c` Parlamentul European a de-
cis, recent, ca toate modelele auto ce vor
fi vândute în UE s` includ` în dotarea
standard Sistemul de Control Electronic
al Stabilit`]ii (ESC).
De[i unii constructori auto î[i doreau
ca sistemul s` fie obligatoriu înc` din
anul 2010, al]i produc`tori europeni au
solicitat ca termenul limit` pentru inte-
grarea pachetului ESC în dotarea stan-
dard a tuturor modelelor, s` fie prelungit
pân` în 2012.
S-a convenit ca noile norme s` intre
totu[i în vigoare în luna noiembrie 2011,
cu amendamentul c` vor exista perioade
de tranzi]ie, care s` permit` construc-
torilor adaptarea la noile norme euro-
pene. Împreun` cu ESC, pachetele ABS [i
cel de reglarea presiunii din pneuri vor
face [i ele parte din dot`rile de serie ale
modelelor aflate în vânzare pe teritoriul
UE.
Noua Decizie a Parlamentului Euro-
pean mai prevede, de asemenea, ca
media emisiilor la modelele vândute de
un produc`tor (sau grup auto) s` nu
dep`[easc` 120 grame CO2/km.

13
 Publicitate
Telefon/Fax: 021.252.79.23
PATRU
DECENII
DE KARTING
ÎN ROMÂNIA
S-au împlinit, la începutul lunii
mai 2009, 40 de ani de când pri -
mele karturi construite în Ro -
mânia au fost prezentate pu -
blicului larg cu ocazia tradi]io -
nalei, pe atunci, s`rb`tori de 1
Mai.
Atât la Bucure[ti, cât [i la Bra[ov,
dou` nume care au r`mas de re-
ferin]` în sportul românesc au fost
ini]iatorii, dar [i proiectan]ii [i rea-
lizatorii primelor karturi de concep]ie
[i construc]ie româneasc`.
Este vorba de doi ingineri de excep]ie,
ingenio[i constructori auto, pedagogi
în`scu]i, dar [i sportivi deopotriv`: Ion
Bobocel [i Dumitru Telescu.
Atunci, în anul 1969, construc]ia de
karturi - lansat` la Bucure[ti [i Bra[ov de
c`tre cei doi inventivi speciali[ti - s-a dez-
voltat exploziv în toat` ]ara, astfel c` în
anul urm`tor am avut [i primele competi]ii
la nivel de ]ar` (inclusiv un campionat
14
na]ional!), cu peste 100 de pilo]i partici-
pan]i.
Din rândul acestora s-au format mai târ-
ziu cunoscu]i automobili[ti sportivi, par-
ticipan]i nu doar în campionatele interne,
dar [i în cursele interna]ionale de auto-
mobilism.
Cu satisfac]ie o spunem, în ]ara noastr`,
acest sport care a progresat extraordinar,
lansând în competi]iile europene de kar-
ting câ]iva pilo]i de cert` clas`, doi dintre
ace[tia ajungând, iat`, chiar în acest an, în
elita european` a acestui frumos [i an-
trenant sport, are în prezent cel pu]in trei
kartodromuri omologate interna]ional.
C.N. DE KARTING - ETAPA A II-A
TG. SECUIESC
|n perioada 23 - 24 mai, s-a desf`[urat
la Târgu Secuiesc pe circuitul SKAT KART
din localitate, cea de a II-a Etap` a Campio-
natului Na]ional de Karting 2009.
Vremea frumoas` cât [i dorin]a pilo]ilor
de a concura \n competi]ii oficiale, au adus
la start aproape 50 de pilo]i \nscri[i la
diferite clase de concurs, cea mai disputat`
clas` fiind, ca de obicei, clasa MINI unde s-
au \nscris 19 concuren]i.
V` prezent`m, mai jos, clasamentele
provizorii, clasamente ce vor deveni defi-
nitive \n urma omolog`rii acestora \n
cadrul sedin]ei ACR-CNAK de miercuri 27
mai 2009:
Clasa PUFO (7 pilo]i)
1- Martin Cristian - Real Racing
2- Paskar Mihailo - Selena Motor Sport
3- Borlovan Leonard - A.B.A.S.
Clasa MINI (19 pilo]i)
1- Florescu Petru] Gabriel - Urban Fast
2- Atanasiu Andrei - Danny Racing Kart
3- Vajda Andrei Alessandro - Go Kart Team
4- Martin Adrian - Real Racing
5- Proskurin Andrei - Selena Motor Sport
6- Garus Danil - Selena Motor Sport
Clasa KF3 - juniori (10 pilo]i)
1- Nicolescu Daniel - Kart Racing Club
2- Mihnea Stefan - S.K.H.
3- Vi[oiu Robert - Conarg Racing Club
Clasa KZ2 (7 pilo]i)
1- {tefan Viktor - Skat Kart
2- Dr`goiu Dan - Badsi Racing
3- Boar Adrian - Go Kart Team
 noi [i Europa

MOTORUL tente în ]`rile UE, la care vor

trebui s` se alinieze [i

CIVILIZA}IEI
factorii deciden]i din Ro-
mânia.
Astfel, în Fran]a s-a in-
trodus, înc` de anul trecut,
o reducere de impozit de

SAU 700 de euro pentru autove-

hiculele ce emit noxe între
101 [i 120 grame CO2, [i
de 200 de euro pentru cele

DU{MANUL ce emit între 121 [i 130 de

grame. Nu exist` reduceri
sau major`ri de impozit

EI?
pentru autovehiculele ce
emit între 130 [i 160 de
grame, e[antion ce repre-
zint` aproape jum`tate din
totalul înmatricul`rilor de
autovehicule din Fran]a. De
aici în... sus, îns`, cump`-
r`torul este taxat suplimen-
tar cu 200 de euro pentru
automobilele care emit
CO2 între valorile 161 g -
165 g , 750 de euro pân` la
200 g , 1600 de euro între
201-250 g, [i 2600 de euro
anual peste aceast` limit`!
Începând cu anul 2008,
în Germania, guvernul a
A[a cum dovedesc cifrele statistice, în lume se afl` în circula]ie circa o stabilit un program special de reducere a
jum`tate de miliard de autovehicule. De peste un deceniu, Federa]ia emisiilor de CO2 în traficul auto, inclusiv
Interna]ional` a Automobilului (FIA), este angajat` direct în implementarea prin trecerea de la calcularea impozitului
unor criterii cât mai riguroase privind securitatea circula]iei auto, în condi]iile pe baza puterii fiscale, la taxarea în func]ie
de emisiile de CO2, care au intrat treptat
în care s-a dep`[it num`rul de 1,2 milioane de victime pe an datorate în vigoare începând cu 1 ianuarie 2009.
accidentelor rutiere pe întreaga planet`! Limitele sunt la fel de "strânse" ca [i în
Un "du[man", poate chiar mai periculos, a devenit poluarea tot mai Fran]a, în plus introducându-se treptat
intens` a planetei. A[a cum se [tie, FIA se afl` între organiza]iile mondiale utilizarea biocarburan]ilor.
cele mai active privind promovarea [i impunerea unor criterii eficiente de De men]ionat c` în func]ie de vechi-
reducere continu` a emisiilor de CO2 de c`tre motoarele automobilelor, iar mea în exploatare a automobilelor [i cre[-
Programul Euro este cel mai elocvent exemplu. terea emisiilor de CO2, taxele anuale cresc
aproape exponen]ial..., sporind pe pia]`
num`rul vehiculelor second-hand, pentru
De[i, înc` de la apari]ia sa, automo- mediului înconjur`tor. care impozitarea este tot mai mare.
bilul a fost socotit un "motor" al civiliza]iei, Pe automobili[ti îi intereseaz` direct, Principiul general este clar: poluatorul
tot el se num`r` azi între principalii "vi- pentru c` ma[inile foarte economice be- pl`te[te. Adic` în majoritate, de]in`torii de
nova]i" ai efectelor polu`rii globale a neficiaz` de importante reduceri privind automobile... Tocmai de aceea, pentru a
mediului, în propor]ie de 19-20%. impozitarea, penalizând vehiculele cu sc`pa de "balastul" autovehiculelor mai
Evident, datorit` introducerii genera- consum mare de carburant [i implicit cu vechi de zece ani, în Germania [i Fran]a se
lizate a tehnologiilor economice privind emisii ridicate de CO2. acord` prime de casare foarte stimulative,
consumul de combustibil [i implicit re- În România s-a desf`[urat anul trecut incluse în pre]ul produsului nou cump`rat.
ducerea drastic` a polu`rii, cel pu]in în o controvers` sus]inut` privind nefirescul Aceasta a fost [i [ansa nea[teptat` pentru
ultimii 10-15 ani, constructorii auto au fost prevederilor unei taxe de înmatriculare, Uzina de la Pite[ti, care a sporit masiv li-
obliga]i s` ia asemenea m`suri. În acest transformat` pe parcurs în... tax` de me- vr`rile la export în cele dou` ]`ri, lucrând
context, Comisia European` [i-a fixat ca diu. non-stop, inclusiv în week-end!
obiectiv reducerea polu`rii mediului în Spre meritul s`u, Automobil Clubul În ce ne prive[te, tot este un avantaj,
]`rile UE cu circa 50% pân` în anul 2015! Român, ca organiza]ie a Societ`]ii Civile, a pentru c` ne-a scutit, în parte, de invazia
Tocmai un consum mai redus de car- participat activ la promovarea, inclusiv la ma[inilor second-hand de anul trecut,
buran]i [i, implicit, emisii mai reduse de organismele UE, a unor principii [i solu]ii când num`rul acestora l-a dep`[it, la în-
CO2 se înscriu în aceast` linie de protec]ie europene, care s` protejeze de abuzuri matriculare, pe cel al ma[inilor noi. Dar, ca
ecologic` a mediului, ce aduce avantaje masa larg` a proprietarilor de autove- [i în alte cazuri, tocmai "neajunsurile" le-
financiare cet`]eanului european, nu doar hicule. Reactualizate în prezent prin efec- gisla]iei interne, pentru îmbun`t`]irea
la pompa de benzin`, ci [i în via]a social- tele economice severe ale crizei econo- c`reia a militat de la început Automobil
economic`, în general. mice mondiale, acestea au fost resim]ite Clubul Român, impun în continuare ali-
Iat` de ce înc` din anul 2007, un nu- acut pe pia]a intern` a automobilelor, in- nierea criteriilor antipoluare în rând cu ce-
m`r tot mai mare de ]`ri ale UE au intro- clusiv pe orizontala produc]iei de compo- le existente în ]`rile dezvoltate UE.
dus (sau se preg`tesc s` implementeze) nente auto. În acest context vom trece în
legi severe de impozitare privind protec]ia revist`, pe scurt, prevederi similare exis- D. VÂLCEANU „

15
 afaceri cu moartea
}ARA {OFERILOR
F~CU}I PE {PAG~!
Pentru cititorii no[tri, membri ai ACR,
care primesc Revista AUTOTURISM la
domiciliu, afacerile cu permise ob]inute
contra [pag`, dup` absolvirea unor [coli
de [oferi fantom`, nu mai sunt de mult
o noutate.
De cel pu]in trei ani, asemenea
subiecte "delicate" au fost periodic
publicate în paginile revistei noastre,
încercând s` eviden]iem cu onestitate
calitatea real` a instruirii, oferit` de [co -
lile de [oferi ale ACR.
Atunci când solicitam r`spunsuri
de la factorii de decizie asupra unor
matrapazlâcuri pe care automobili[tii
ni le sesizau, ni se cereau mereu do-
vezi concrete sau chiar denun]uri din
partea celor c`rora li s-a cerut [pag`.
Ba chiar am fost aten]iona]i c` f`r`
situa]ii concrete, surprinse în flagrant,
ori în prezen]a unor martori, „aspec-
tele semnalate în pres` pot fi apre-
ciate [i drept calomnie“.
Iat` c`, în ultima vreme, de la o
lun` la alta, num`rul jude]elor unde
persoane din Birourile de Poli]ie Ru-
tier`, din Serviciile Regim Permise
Auto [i Înmatricul`ri sau din anumite
[coli de [oferi, ce au fost implicate în
asemenea fapte ilegale, cre[te neîn-
cetat.
Simbolic, ordinea alfabetic` înce-
pe cu teribila mafie arge[ean` a per-
miselor auto, unde s-au "fabricat" pe
band` mii de [oferi f`cu]i pe [pag`.
Lista a continuat cu situa]ii simi-
lare, dezv`luite în jude]ele Bac`u,
Cluj, Covasna, Ia[i, Mure[... [i nu se
va încheia cu jude]ul Suceava, unde
[i acolo s-a spart buboiul, chit c`
acesta e spre sfâr[itul alfabetului.
Deocamdat`, la Bucure[ti înc` se
]ine capacul pe oal`, de[i presiunea
sesiz`rilor, mai ales în zona auto-
mobilelor furate, începe s` dea în
clocot.
Deocamdat` s-a spart un prim
buboi privind s r l -urile unor „mi-
li]ieni“, specializate pe ciudate "trac-
t`ri auto", cu clien]i racola]i dintre cei
implica]i în accidente rutiere, chiar de
c`tre agen]ii ce întocmeau procesele-
verbale de constatare! Respectivii au
fost... risipi]i mai la marginea inte-
resului opiniei publice, dar m`surile
16
drastice probabil c` acum urmeaz`. patru clase, la "lec]iile" de teorie a
Sigur, lumea r`mâne n`uc` au- legisla]iei, efectuate prin... buc`t`rii
zind c` la Ia[i, de exemplu, aproape de bloc, acceptarea legal` a preg`tirii
jum`tate din Biroul Poli]iei Rutiere viitorilor [oferi de c`tre instructori
este cercetat` pentru abuz în serviciu auto individuali, "f`cu]i" la apelul de
[i chiar luare de mit`. sear`, asemenea taximetri[tilor de
În alte jude]e, aparatul radar ori... ocazie, diluarea exigen]elor exame-
obi[nuita pând` la linia
continu`, au înlesnit unor
agen]i [efi s`-[i fac` vile în
doar câ]iva ani.
Acestea sunt alte "aspecte"
de care sper`m c` se va
ocupa pân` la cap`t
Direc]ia Na]ional` Antico-
rup]ie.
Pe majoritatea celor
cinci milioane de condu-
c`tori auto din România îi
îngrijoreaz` îns` direct
faptul c` în trafic se în-
cruci[eaz` zilnic cu pseu-
do[oferi ce [i-au ob]inut
permisul de conducere pe
[pag`, constituind un ade-
v`rat pericol public.
Tot mai frecvent, în
ultimii ani, presa scris` sau
emisiunile specializate de
televiziune au atras aten]ia
asupra consecin]elor unor
prevederi ale legisla]iei ru-
tiere, elaborate anapoda,
tocmai pentru a putea s` fie
"fentat`" legea!
Într-un foarte sumar in-
ventar al acestei "proble-
matici" despre care s-a dus
buhul în toat` Europa, vom
face trimitere doar la puz-
deria de [coli de [oferi
ap`rute peste noapte, ...de-
servite de instructori cu

nului psihologic [i mai ales lipsa de
control [i profesionalism din partea
Consiliilor Jude]ene asupra noilor
servicii publice comunitare privind
permisele auto [i înmatricul`rile auto.
Acolo s-au prip`[it tot felul de fo[ti
mili]ieni ori poli]i[ti compromi[i, care
au atras în aceste re]ele mafiote [i pe
unii agen]i din Birourile locale ale Po-
li]iei Rutiere, ori pe al]i intermediari
care au înlesnit rularea de [p`gi, apre-
ciate la milioane de euro anual, la
Membrii ACR
au ceva special:
MOBILITATE
[i
CONFORT
\n DELTQ
nivelul întregii ]`ri.
Cineva ne va spune c` nici nu
trebuie s` ne mai mir`m, atâta REZERVQRI
vreme cât, cam prin acelea[i jude]e,
alte filiere mafiote au eliberat unor
PENTRU
neispr`vi]i, peste 15.000 de diplome
universitare, de[i respectivii nici nu
HOTELUL
au trecut pe la cursuri! {i, tot pe
[pag`, într-o ame]itoare cavalcad` a
PLUTITOR
incompeten]ei frauduloase, au ap`-
rut profesori mincino[i, [coli min-
SF. CONSTANTIN,
cinoase, elevi mincino[i, într-o so-
cietate în care te întrebi ce mai este
LA TEL.
legal [i corect!!
Atâta vreme cât într-un cabinet
021/317.82.48
medical ri[ti s` fii consultat [i s` pri-
me[ti o re]et` din partea unui medic
ce [i-a ob]inut diploma "la negru", nici
nu mai ajungi cu re]eta la un farmacist
([i el "f`cut" pe puncte), pentru c`
po]i fi accidentat pe trecerea de pie-
toni de c`tre un individ aflat la volan
ce [i-a luat permisul auto pe [pag`...
Doamne, în ce lume tr`im!
Radu D RAGO{ „
 salonul de la geneva
HAINE DE OCAZIE
LA
BALUL S~R~CIEI
Salonul Auto Interna]ional de la Ge-
neva este un eveniment anual, ajuns în
aceast` prim`var`, la a 79-a edi]ie.
De-a lungul istoriei sale a fost locul
de prezentare [i lansare, în premier`, a
celor mai moderne modele auto [i pro-
18
totipuri ale secolului XX, precum [i noi
echipamente ori inova]ii tehnologice.
Mai mult, Salonul Auto de la Geneva
este catalogat de anali[tii din întreaga
lume ca fiind cel mai echilibrat „poli-
gon de încercare“ în industria de profil,
întrucât Elve]ia, neavând industrie auto,
acest lucru îi confer` un plus de
impar]ialitate.
Început` anul trecut în Statele Unite,
cu un debut de-a dreptul exploziv, criza
industriei auto a ajuns acut [i în Europa.
Iar vechiul [i fastuosul Salon de la Gene-
va a fost catalogat mai degrab` ca un
bal al s`r`ciei, în care „nout`]ile“ erau
tot cele de anul trecut, doar cu alt face-
lift. Evident c`, mai ales în acest prim tri-
mestru, evolu]ia industriei auto a p`rut
mai degrab`… o involu]ie, pia]a de pro-
fil fiind în declin vizibil.
Cum se [tie, anul 2009 a început cu
sc`deri semnificative ale vânz`rilor ma-
jorit`]ii m`rcilor, atât pe plan interna-
]ional, cât [i pe pia]a intern`.
Guvernul SUA face în continuare se-
rioase eforturi s`-i salveze pe marii
«DUSTER» un concept-car ce a stâ
[i care dovede[te c` avem designeri
vreodat`, rulând altfel decât \n an
 constructori auto afla]i în pragul falimentului, [i nici cei din
Europa nu se simt prea bine…
În aceste condi]ii, s-a v`zut [i la Geneva, toate marile com-
panii încearc` s` supravie]uiasc`, c`utând s`-[i stabilizeze
cotele de pia]` pe fondul sc`derii vânz`rilor concuren]ei…
{i totu[I, Salonul Auto de la Geneva poate fi privit ca locul în
care industria auto (cel pu]in cea european`) încearc` s`-[i re-
vin`, constructorii importan]i anun]ând reorient`ri ale produc-
]iei c`tre ma[inile mici, ecologice, cu propulsie hibrid` sau elec-
tric`, menite s` vin` în întâmpinarea noilor cerin]e eco, de pre]
[i de consum în condi]ii de criz`, pe care le manifest` clien]ii.
Pentru c` modelele aflate în produc]ie la Pite[ti sunt bini[or
învechite, constructorul autohton Dacia a prezentat la Geneva
un "concept" ce sugera "mobilitatea de mâine", dar care nu se
va produce niciodat`. Poate din aceast` pricin` a [i atras aten]ia
vizitatorilor [i speciali[tilor…
Cel mai important aspect al evenimentului genovez a fost
reprezentat de ma[inile pe care marii si de asemenea micii
constructori auto le-au prezentat publicului mai mult pentru a
se men]ine în top-ul publicit`]ii.
Anul acestea au fost înregistrate formal peste 50 de lans`ri
ale unor automobile de produc]ie, în general [tiute, cu mo-
dific`ri nesemnificative, iar modelele concept-car r`mân, mai
mult ca alt`dat`, promisiuni pentru un viitor nu prea apropiat!

Dan V ÂLCEANU „

stârnit admira]ia publicului

eri de valoare. |l vom vedea,
anima]iile computerizate?

19
 exporturi profitabile

La sfâr[itul anului trecut, Uzina Dacia-Renault

fusese cea mai rentabil` unitate de produc]ie a
constructorului francez de automobile. {i totu[i,
conducerea Uzinei de la Mioveni s-a jucat s`p-
t`mâni în [ir cu nervii angaja]ilor: când acas`, în
[omaj tehnologic, când la serviciu…
S-a dovedit c` [i disponibiliz`rile nu au fost
decât tot o manevr` abil` de „sensibilizare" a
opiniei publice, dar mai ales a viitorului Guvern
ce urma s` se instaleze în Pia]a Victoriei.

Curios, de[i angaja]ii de la Dacia
erau împin[i s` intre în grev` împo-
triva… Guvernului (!?), echipa de fotbal
Udinese, din campionatul italian, este
sponsorizat` de „Dacia Pite[ti“… chit
c` ar avea la doi pa[i de sponsorizat
echipa… Dacia Mioveni!
Presiunile d-lui Fourmont, directorul
general al fabricii de la Mioveni, profit`
probabil de presupusele
consecin]e pe plaiuri arge-
preferen]ial, doar pentru industria
autohton` de automobile, un sprijin
direct de 6 miliarde euro, de care a
beneficiat substan]ial [i firma mam`
Renault!
În aceste condi]ii, datorit` exportu-
rilor profitabile, România a devenit în
februarie a.c. abia a treia pia]` de des-
facere pentru automobilele Dacia, pe
Cum spuneam, pentru c` îi merge
excelent produc]ia la export, con-
structorul pite[tean va continua s`
func]ioneze la o caden]` de 1200 de
unit`]i pe zi, [i tinde spre cre[terea
acesteia la 1360 autovehicule ar presu-
pune noi angaj`ri.
Dar, pentru c` au fost disponibiliza]i
la repezeal`, înainte de Anul Nou prea
mul]i angaja]i, aceast` m`-
sur` nu poate fi luat` în ur-

SIMBOLUL
[ene ale crizei economice [i, m`toarele câteva luni.
f`r` jen`, solicit` de la Reamintim c` la finele
Bugetul de Stat al României anului trecut, Guvernul a
un substan]ial „ajutor“ finan- aprobat acordarea unor

CRIZEI
ciar, de[i numai prin devalo- ajutoare de stat c`tre
rizarea leului în ultimele Automobile Dacia [i c`tre
[ase luni, Uzina Dacia a avut patru furnizori de com-
de câ[tigat „bini[or“ la ponente auto, pentru sus-

ÎN GERMANIA?
fiecare exemplar vândut.
Pentru c` de[i euro, în
aceast` perioad`, a crescut
cu 35%, pre]ul de vânzare al
automobilului pe pia]a
intern` a r`mas acela[i, iar la export a
fost majorat cu cel pu]in 500 de euro!
Ca român nu e tocmai foarte pl`cut
de acceptat realitatea c`, cel pu]in în
Germania [i Fran]a, fostul brand Dacia
(acum Dacia „Logan“ [i „Sandero“) au
devenit un fel de… simbol al actualei
crize economice!
Chiar a[a, deoarece pentru persoa-
nele cu venituri modeste devine un
adev`rat chilipir s` achizi]ioneze o ma-
[in` nou` la circa 4.800 de euro, în
pre]ul c`reia este inclus` [i prima de
casare.
A[a cum se [tie, pentru a stimula
produc]ie intern` auto, în Germania [i
Fran]a se acord` o prim` de casare de
2.500 euro, respectiv 1.500 euro, pen-
tru „reciclarea“ autovehiculelor mai
vechi de zece ani.
În acest context, automobilele fa-
bricate la Pite[ti au devenit o adev`rat`
man` cereasc`… Astfel, pie]ele celor
dou` ]`ri vor acapara, probabil,
aproape jum`tate din produc]ia Uzinei
de la Mioveni, în primele [ase luni ale
anului 2009!
Dar dl. Fourmont cere, în continua-
re, un „ajutor“ [i de la Statul Român,
de[i guvernul francez a alocat déja,
]inerea [i diversificarea
produc]iei.
În cazul Dacia, ajutorul
de stat a fost de 15,4
milioane euro, fonduri ce
primele dou` locuri ale vânz`rilor si- promiteau a fi folosite pentru diversifi-
tuându-se tocmai cump`r`torii mai s`- carea gamei de produse în perioada
raci ([i sunt destui!) din Germania [i 2009-2010.
Fran]a! Îi merge r`u Uzinei din Pite[ti?
S-a ajuns pân` acolo încât, în Ger- N-am crede, deoarece bilan]ul pe
mania, de exemplu, dealerii Dacia în- anul trecut arat` o cre[tere cu 10,1% a
tocmesc liste de a[teptare (ca în Româ- cifrei de afaceri, care a ajuns la 2,1 mi-
nia, pe vremuri!) pentru „Logan“ [i liarde euro, o parte din profitul ob]inut
„Sandero“, de[i la Pite[ti se lucreaz` în fiind repartizat pentru acoperirea pier-
draci, în dou` [i trei schimburi, inclusiv derilor, nu prea mari, reportate din anii
în week-end! preceden]i.
În cadrul unei conferin]e de pres` în
care motiva într-un fel „ajutorul“
solicitat de la Guvern, dl. Francois
Fourmont declara c` va fi lansat
un „Sandero Diesel“ în luna iunie
a.c., iar tot în var` va fi lansat`
oferta pentru România ce in-
clude [i motorul pe benzin` de
1,2 litri, pentru „Logan“ [i „San-
dero“, Dacia continuând politica
de dezvoltare a gamei de pro-
duse.
Nu vor lipsi, în 2009, o mo-
torizare economic` [i ecologic`
pentru gama „Sandero“ [i „Lo-
gan“, versiuni pe GPL destinate
pie]elor de export, versiuni cu Nem]ii \ncearc`
cutie de viteze automat` pentru s` „r`stoarne“ ... Dacia
]`rile din Golf.

20
ESTE BUCURE{TIUL O
CAPITAL~ TURISTIC~?
P entru cine intr` cu automobilul
dinspre Ploie[ti, pe sub podul
CFR B`neasa, recent modernizat, las`
în dreapta cunoscutul Palat al Presei
Libere (fosta Casa Scânteii), care înc`
mai este cea mai înalt` cl`dire din
]ar` cu cei 104 m în`l]ime [i cu o
uria[` suprafa]` construit`, de 25.000
mp, printre cele mai mari din Europa.

A devenit un loc comun s` tot vorbim cu un soi de nostalgie

despre Micul Paris, cum i se spunea odinioar` Capitalei
României.
Nu de mult, actualul ministru al Turismului a lansat câteva idei
privind relansarea Bucure[tiului ca un ora[ turistic!
Obi[nuita b`[c`lie dâmbovi]ean`, devenit` o p`guboas` ma-
rot` cotidian`, a tratat „la mi[to” un lucru cât se poate de serios.
Înainte de a nega, s` încerc`m a descoperi de ce poate fi [i Bu-
cure[tiul o Capital` cu obiective turistice autentice, care pot con-
stitui interesante puncte de reper pentru un itinerar chiar atractiv.

Primul obiectiv interesant pe care îl

putem vizita este Muzeul Satului,
înfiin]at în anul 1936 de c`tre marele
om de cultur` Dimitrie Gusti.
La data inaugur`rii, în incinta Par-
cului Her`str`u, a fost primul muzeu
etnografic în aer liber din lume, stâr-
nind acela[i interes [i ast`zi.
Tot pe [oseaua Kiseleff, în apro-
piere se afl` Palatul Elisabeta, actuala
re[edin]` a Regelui Mihai, [i Arcul de
Triumf, monument semnificativ, ri-
dicat în anul 1935, omagiind jertfa
osta[ilor români în primul r`zboi
mondial [i întemeierea României
Mari.
Înainte de intrarea în Pia]a Victoriei,
pe dreapta se afl` Muzeul ]`ranului splendida „Cas` cu Lei“, palatul ridicat
Român, existent ca institu]ie de peste în 1898, ce g`zduie[te, de peste o
o sut` de ani. Impresionanta cl`dire a jum`tate de veac, Muzeul „George
fost construit` anume între anii 1912- Enescu”.
1929, în cunoscutul stil arhitectonic La interesec]ia cu strada Lt. Lemnea
brâncovenesc. O cl`dire semnificativ` se afl` Institutul de Istorie a Artei,
din Pia]` este Palatul Victoriei, con- apar]inând Academiei.
struit în anul 1937 [i care g`zduie[te O superb` cl`dire în stil românesc,
azi Guvernul României. În partea proiectat` de celebrii arhitec]i C.
opus` afl`m Muzeul de Istorie Na- Clavel [i Gr. Cerchez, ce-[i va s`rb`tori
tural` „Grigore Antipa”, o institu]ie de centenarul în prim`vara anului viitor.
valoare european`, înfiin]at` înc` din Nu departe, pe dreapta, Casa Ver-
anul 1834. Actuala cl`dire ce s-a nescu poate fi socotit` între cl`dirile
ridicat la insisten]ele renumitului cu cele mai frumoase interioare din
savant Grigore Antipa, a împlinit anul Capital`.
trecut o sut` de ani de la inaugurare. Micul palat, azi cazinou inter-
Exact în fa]` se na]ional, s-a ridicat în anul 1920, du-
deschide celebra p` planurile marelui arhitect Ion
Cale a Victoriei, Mincu, interioarele fiind pictate de cu-
„t`iat`” de harnicul noscutul pictor G.D. Mirea.
domnitor Constan- Doi pa[i mai departe, se afl` Aca-
tin Brâncoveanu, demia Român`, g`zduit` într-o cl`-
înc` la sfâr[itul dire, ridicat` în urm` cu 110 ani, în stil
secolului XVII. Este neoclasic, iar în curte, cu sprijinul
principal` ax` tu- B`ncii Na]ionale, s-a construit mai de
ristic` a Bucure[- curând o cl`dire modern`, ce g`z-
tiului, mustind de duie[te Biblioteca Academiei [i Depo-
istorie [i legend`, zitele de Carte ale venerabilei in-
c`reia i s-au de- stitu]ii. Vizavi, e Biserica Sf.Nicolae Ta-
dicat studii [tiin]i- bacu, intrat` în con[tiin]a public` în
fice, dar [i romane, urm` cu 80 de ani, pentru c` aici s-a
melodii, ori poezii oprit cortegiul funerar al Prin]ului
de neuitat. operetei, Nicolae Leonard, condus pe
Nu departe, pe ultimul drum de o mul]ime im-
dreapta, întâlnim presionant` de cet`]eni ai Capitalei.

21
 În preajm` se afl` Muzeul Colec-
]iilor de Art`, amenajat în Palatul
Romanit, unde câteva colec]ii de art`
sunt cu adev`rat admirabile.
Pe stânga, în drum spre fosta Pia]`
a Palatului, g`sim Biserica Alb`, ade-
v`rat` bijuterie arhitectonic`, ridicat`
în anul 1716, recl`dit` dup` cutre-
murul din 1902, al c`rei interior a fost
pictat de cunoscutul Gh. Tattarescu.
Intrarea în fosta Pia]` a Palatului
(Pia]a Revolu]iei) este marcat` de
elegantul hotel Athene Palace, cons-
truit în urm` cu 95 de ani de c`tre
acela[i arhitect francez Theophile
Bradeau [i de aceea[i societate, care a
construit Hotelul Palace din Sinaia [i
faimosul Cazinou. Lista personalit`-
]ilor marcante care au fost g`zduite
aici, îndeosebi în perioada interbelic`,
este mai mult decât onorant`.
Una dintre cl`dirile emblematice
ale Bucure[tiului este Ateneul Român,
ridicat într-o gr`din` cedat` de cunos-
cuta familie a V`c`re[tilor, r`ma[i [i
astfel în istoria
cultural` a ]`rii.
La ini]iativa
Societ`]ii Ate- arhitectonic`: Biserica Cre]ulescu, zidi- reconstruit` totu[i, în semn de res-
neul Român t` în anul 1720 [i restaurat` în 1860, pect, vechea intrare a Teatrului de la
(fondat` în iar mai târziu, pictat` de Gh. Tatta- mijlocul secolului XIX.
1865 de c`tre rescu. La intersec]ia cu Bd.Regina Elisa-
V.A.Urechea, O cl`dire care [i ea spune ceva este beta întâlnim o alt` cl`dire de o mare
Al.Odobescu, cea a Palatului Telefoanelor, cea mai frumuse]e arhitectonic`, ridicat` în
N. Cre]ulescu, înalt` cl`dire din Capital` în anul anul 1912: Cercul Militar Na]ional, în
C. Esarcu) s-a 1933, cu cei 55 m ai s`i. Vizavi, pe Sala de Marmur` desf`[urându-se
lansat o list` de locul unde a fost vechea cl`dire a multe evenimente de referin]` na]io-
subscrip]ie care Teatrului Na]ional, s-a ridicat în ultimii nal`, printre care [i s`rb`torirea Cen-
ani, un cunoscut hotel, în fa]` fiind tenarului ACR. Peste drum se afl` fai-
mosul Grand Hotel Bulevard, construit
în anul 1870, un stabiliment vestit
cândva în Estul Europei.
a prins extraordinar Aici, la începutul secolului XIX, într-
prin simplitatea unul din luxoasele sale saloane, s-a
mesajului: „Da]i un semnat, la 5 aprilie 1904, Actul de
leu pentru Ateneu!” constituire a Automobil Clubului Ro-
Conduc`tor de pro- mân. În generosul spa]iu arhitectural,
iect a fost arhitectul socotit Pia]eta unde se ridic` anual,
francez Albert Gal- de ziua sa, Drapelul Na]ional, d`inuie,
leron [i poate de din anul 1852, faimoasa Cas` Cap[a,
aceea cupola este celebra Cafenea a Scriitorilor de pe
asem`n`toare cu vremuri, un vestit local, fondat de
cea a Operei din renumi]ii cofetari ai timpului, fra]ii
Paris, în Sala Mare Cap[a, câ[tig`tori, între altele, ai unei
(Rotonda), cu acus- medalii de aur la Expozi]ia Universal`
tic` de excep]ie, de la Paris, din 1889.
concertând orches-
tre [i dirijori celebri din toat` lumea.
Cl`direa care domin` pia]a este cea
a fostului Palat Regal, azi Muzeul Na-
]ional de Art`. Vizavi, o splendid` cl`-
dire, cea a Bibliotecii Centrale Univer-
sitare, distrus` de incendiul din 22
decembrie 1989, dar reconstruit` în
deceniul urm`tor, mai frumoas` chiar
decât a fost în urm` cu o sut` de ani.
În spatele acesteia se afl` Muzeul
Theodor Aman, o cl`dire ridicat` în
urm` cu 140 de ani, dup` planurile
pictorului, cel care tot atunci a pus
temelia înv`]`mântului de Arte Fru-
moase în România.
La ie[irea din Pia]`, o alt` bijuterie

22
 Apropiindu-ne de Cheiul
Dâmbovi]ei, întâlnim câ-
teva puncte de reper turistic
deosebit. Fa]` în fa]`,
splendida construc]ie a
Palatului CEC, construit
între anii 1895-1900, iar
peste drum, fostul Palat al
Po[telor, ridicat dup`
modelul Po[tei din Geneva,
în urm` cu o sut` de ani.
Complet reamenajat` în
urm` cu 30 de ani, cl`direa
g`zduie[te azi Muzeul
Na]ional de Istorie. În
spatele acestuia, minunata
Biseric` Stavropoleos, con-
struit` în 1724, ref`cut` de
Patriarhie cu mare migal` în
ultimii ani, iar la intrarea pe
strada cu acela[i nume, o
alt` bijuterie arhitectonic`
ortodox`, Biserica Zl`tari,
ridicat` în 1702, pe locul
unde, în 1667, fiin]a o bi-
seric` din lemn, construit`
de breasla zl`tarilor (aura-
rilor) din vechiul Bucure[ti.
Între ele, renumita ber`rie
„La Carul cu Bere”, deschis`
în 1879, unul din cele mai
frumoase localuri ale Bucu-
re[tiului de alt`dat`, care i-a
avut clien]i pe Caragiale,
Eminescu, Co[buc, Goga, ce
vizitau celebra ber`rie mai
mult pentru bucatele alese,
dar [i pentru berea, vestit`
pentru re]eta sa „secret`”.
Iar dup` o mas` copioa-
s`, s` încheiem plimbarea
prin Bucure[ti în Parcul Ci[-
migiu, faimoasa gr`din` pu-
blic`, amenajat` în anul
1845 de c`tre arhitectul
peisagist Karl F. Meyer, cel
care a condus [i lucr`rile de
amenajare ale Parcului He-
r`str`u [i ale Parcului Kise-
leff.
ec. Lucia GHINJA „
23
 TURISMUL AUTO,
O {ANS~ PENTRU
ROMÂNIA DE MÂINE

Dup` integrarea României în Uniunea European`, realit`]ile globa-

liz`rii - cu bunele, dar [i cu relele acesteia – nu puteau s` nu implice [i
]ara noastr` într-un vertij economic pe care economia mondial` nu l-a
mai cunoscut de 70 de ani.
Acum, pe lâng` agricultur`, între cele câteva resurse sigure pentru ie-
[irea din actuala criz`, pe care economia româneasc` se poate baza
este, desigur, turismul.
Deloc întâmpl`tor, în noul Guvern instalat la începutul anului 2009,
turismul românesc a fost repus în drepturile sale, reînfiin]ându-se un
Minister al Turismului, institu]ie de mare tradi]ie [i cu notabile rezultate
în deceniile trecute.

R`sfoind paginile Revistei Autoturism
de-acum patru decenii, constat`m cu pl`-
cere c` Bucure[tiul a g`zduit, la începutul
lunii septembrie 1969, al III-lea Congres
interna]ional „LLoisir et tourisme ”,
organizat de Alian]a Interna]ional` de
Turism (AIT), o Asocia]ie mondial` a
Turing Cluburilor [i Automobil Cluburilor
din peste 80 de ]`ri, având înc` pe atunci
câteva zeci de milioane de membri.
La lucr`ri, ]ara noastr`, prin reprezen-
tan]ii [i speciali[tii A.C.R. [i Oficiului
Na]ional de Turism, a sus]inut o tem`
care s-a dovedit de mare interes pentru
mi[carea auto european`: „Turismul
individual [i turismul cu itinerar
prestabilit”.
Se c`utau, înc` de pe atunci, [anse [i
posibilit`]i în plus pentru vacan]e, ca sur-
se de profit [i revitalizare economic`.
Merit` subliniat faptul c` în ciuda ba-
rierelor politice ale timpului, peste
100.000 de turi[ti din ]`rile Europei
Occidentale veniser` în România cu
automobilul, atra[i de litoralul românesc
[i Delta Dun`rii, de m`n`stirile din Mol-
dova [i bisericile din lemn ale Maramu-
re[ului, de sta]iunile balneo-climaterice [i
de tratament cu ape termale, de frumu-
se]ea rustic` nealterat` a a[ez`rilor mon-
tane, dar în primul rând de tradi]ionala
ospitalitate româneasc`.
Pare azi cumva exagerat, îns` cifrele
statistice nu mint: în anul 1972, num`rul
turi[tilor str`ini care au vizitat România
mai mult de dou` zile a fost de 3
milioane!
Era în firea lucrurilor ca România s`
g`zduiasc`, în 1973, Congresul Federa]iei
Interna]ionale a Ziari[tilor [i Scriitorilor de
Turism (FIJET), pentru c` ]ara noastr`
constituia atunci un adev`rat... boom tu-
ristic. Acum, unii au zâmbit „îng`duitor”,
dar în urm` cu 35 de ani, în ]ara noastr`
se practica cu folos [i turismul ecumenic,
care aducea mul]i bani!
Vorbind despre tradi]ie turistic`, repre-
zentan]i de marc` ai ACR s-au num`rat,
la începutul secolului trecut, printre pio-
nierii unor raiduri auto de mare rezo-
nan]` în presa vremii, mai ales prin per-
soana primului pre[edinte al ACR, Prin]ul
George Valentin Bibescu.
Acesta a condus spectaculoase cara-
vane pe itinerarii inedite, precum Bu-
cure[ti-Ispahan (capitala vechiului im-
periu persan), care a inclus [i traversarea
Mun]ilor Caucaz, sau traversarea Africii,
pe un traseu ce a constituit o adev`rat`
aventur` automobilistic` în urm` cu 81
de ani.
Se poate spune c` întreaga istorie a
existen]ei ACR este marcat` de o preo-
cupare constant` pentru promovarea

24
libert`]ii de mi[care cu auto-
mobilul , form` a turismului
modern, ce a c`p`tat, în acest
mileniu, dimensiunile unui
adev`rat fenomen, cultural [i
de loisir deopotriv`.
R`spunzând firesc acestor ce-
rin]e ale omului modern, ACR a
organizat ani la rând nume-
roase excursii în Europa, la di-
ferite evenimente sportive [i
culturale, conducând caravane
formate, fiecare, din sute de
automobile, c`rora le erau asi-
gurate, pe întregul traseu,
asisten]` tehnic` [i turistic`
permanent`.
Excursioni[tii se alegeau din-
tre participan]ii la unele ac]iuni
de mare interes, atât în plan
turistic, cât [i sportiv: Raliul Z`-
pezii, Raliul Narciselor, Turul
Litoralului, Raliul Castanilor,
Turul României, Raliul Deltei,
Raliul Prim`verii, etc.
Sunt numai câteva argumente
care îndrept`]esc speran]a în
succesul [i eficien]a eforturilor
economico-sociale ce se
încearc` azi, prin Ministerul Tu-
rismului, pentru revitalizarea in-
dustriei f`r` fum, ce poate fi o
real` [ans`, nu doar ecologic`, pentru
genera]ia de azi [i de mâine a
României.
Dac` tichetele pentru turism p`reau
la început mai degrab` o „curiozitate”,
dup` ce cu to]ii am aflat c` nu este o
inven]ie româneasc`, ci o solu]ie eco-
nomic` de utilitate, iat`, constat`m c`
ar putea constitui, chiar din acest se-
zon turistic, un adev`rat „declik”
pozitiv.
Cel pu]in pentru turi[tii cu automo-
bilul, care oricum nu-[i puneau pro-
bleme de transport în vacan]e, tiche-
tele de turism ar putea relansa o
mi[care turistic` cu caracter „de mas`”,
chiar dac` termenul pare oarecum
vetust.
{i Automobil Clubul Român de]ine
în acest sens câteva loca]ii interesante
[i de bun` calitate, inclusiv o flot` tu-
ristic` în Delta Dun`rii [i un hotel plu-
titor de trei stele, ce pot oferi, nu doar
pentru membrii ACR, o atrac]ie auten-
tic`.
Având tradi]ia practic`rii turismului
auto pe itinerarii deosebit de inte-
resante, este în firea lucrurilor ca ACR,
prin filialele sale jude]ene, s` reacti-
veze mai sus]inut promovarea lor în
acest început de sezon turistic, ce se
anun]` efectiv mult mai bogat.
25
 Bucure[ti ora[ european?

CUM
NE IAU
LA GOAN~...
HINGHERII
LUI
PRIGOAN~
Într-una din nesfâr[itele sale apari]ii televizate, noul Iat` deci adev`rul gol-golu], înghi]it pe nemestecate de
guru na]ional, Silviu Prigoan` (înregistrat, probabil, la consilieri, f`r` nici o justificare economic`. C`ci, în mod
Guiness Book pentru cele mai multe scandaluri de teoretic, ar fi posibil ca to]i conduc`torii auto s` nu mai
divor] din România!) a explicat public într-o sear` de ce încalce de mâine Legea circula]iei [i s`... parcheze
a cerut Consiliului Local (Sector 3) o tax` de 5,5 corect.
milioane lei pentru ridicarea fiecarei ma[ini parcat` în Nu acesta este scopul ideal al m`surii de ridicare a
loc interzis. automobilelor parcate anapoda? Ce vor face atunci
Din câte s-a în]eles din "demonstra]ia" sa logoreic`, "ciracii" deputatului Prigoan`?
f`r` respectiva tax`, "afacerea" nu i-ar mai fi rentabil`.

Deocamdat`, salaria]ii Rosal alearg` de sistematizare digital` a

ca hingherii, sprijini]i de Poli]ie, s`
g`seasc` ma[ini "de ridicat", cu
care s`-[i justifice leafa.
Din câte am în]eles, media ar fi
cam de 20 vehicule pe zi pentru o
platform` de ridicare! Ceea ce, iat`,
devine super-rentabil.
Cât este îns` de corect?
Agresiv [i limbut ca o chivu]` în
târg, Prigoan` pozeaz` în chip de
incoruptibil, c`ci, vezi Doamne, i-a
"arestat" [i ma[ina d-nei Videanu...
Ei [i? Problema grav` este c`,
vreme de patru ani, cât a fost
Primar General, colegul s`u de
partid nu prea s-a spetit cu
amenajarea de parc`ri pentru
automobili[tii bucure[teni, ci mai
mult cu nesfâr[ita borduriad` , cu
reasfalt`rile, sau cu dirijarea prin
satelit a traficului [i diverse proiecte
semafoarelor montate acum 25 de
ani...
O statistic` din anul trecut eviden]ia
faptul c` în tot Bucure[tiul
sta]ioneaz`, neridicate, aproape
25.000 de "epave auto",
abandonate cu anii în diverse
parc`ri sau pe bulevardele
principale. Ridicarea acestora, în
primul rând, ar pune la dispozi]ia
cet`]enilor, în fiecare sector, în
medie, cel pu]in 4.000 de locuri
pentru parcare. Numai c` nu se
întâmpl` deloc a[a, noile srl-uri de
hingherit automobili[tii, s`rind ei
primii peste lege, pe calea
câ[tigurilor f`r` efort, deschis`
odinioar` de firma Dalli. [i iat`
cum:
Conform legii, pentru parcare în loc
nepermis, legisla]ia rutier` prevede

26
în prezent o amend` de 125 lei [i 3
puncte penalizare, care nu e de
comentat [i nici nu e pu]in. În
anumite zone, îns`, Consiliile
Locale de sector pot stabili ca
ma[inile parcate ilegal s` fie
ridicate [i duse într-un loc
amenajat, de unde proprietarul s`
le poat` recupera contra unor taxe
stabilite.
Dar toate acele zone de trafic auto
trebuie s` fie clar delimitate [i
semnalizate ca atare, cu panou
indicator, prev`zut anume în
legisla]ia rutier`. Doar acesta
avertizeaz` c` în respectivele locuri,
înc`lcarea interdic]iei duce la
ridicarea ma[inii! C` doar ridic`rile
auto nu se efectueaz` la gr`mad`,
de pe toate str`zile din Capital`!
Din p`cate, în fiecare sector al
Capitalei sunt anumite zone
supraaglomerate, unde se cunoa[te
dinainte c` exist` tendin]a, la unii
[oferi, de a nu respecta semnele de
interzicere a sta]ion`rii. În mod
inten]ionat, tocmai acolo nu sunt
montate, pe lâng` cele de
avertizare, [i pl`cu]e indicatoare
privind ridicarea ma[inii..., oferind
front de lucru firmelor lui alde
Prigoan`, Ilie Ciuclea [i câ]i or mai
fi.
Se întâmpl` îns` frecvent ca
proprietarul autovehiculului
contravenient s` apar` chiar în
timpul opera]iunii de ridicare. Cu
banii în mân`, omul vrea s`
pl`teasc` pe loc amenda, inclusiv
taxa de ridicare, ca s` nu mai bat`
drumul cu taxiul pân` în comuna
Voluntari, unde firma „Supercom“
are o curte pentru parcare, sau la
fosta Uzin` Acumulatorul, unde [i-a
prip`[it Prigoan` hingherii auto. Ei
bine, nu! Poli]istul comunitar ori se
face c` plou`, ori motiveaz` c` nu
poate elibera pe loc chitan]e de
contraven]ie. Iar dac` e de fa]` [i
cineva de la Poli]ia Rutier`, acesta
evit` s` se „bage“, ca s` poat`
„firmele“ de hingheri auto s`
încaseze în plus o tax` de transport
[i taxa de depozitare! Adic` înc` 4
milioane lei (!!), de[i [oferul
contravenient î[i ridic` ma[ina
imediat dup` ce a fost coborât` de
pe platform`!
Ceea ce este un abuz grosolan,
domnule deputat Silviu Prigoan`!
C`ci nu exist` umilin]` mai mare
decât s` rulezi în taxi, în urma
platformei de ridicare, pân` la
„Acumulatorul“, doar pentru a
justifica o tax` de transport [i de
depozitare absurd`!
Firma „Supercom“, de exemplu, [i-a
fixat numai aceast` tax` de
depozitare la peste 2 milioane lei
vechi, adic`... dublul amenzii
stabilite prin legisla]ia rutier` în
vigoare! [i de ce o tax` de parcare
pentru o zi, dac` omul [i-o ridic`
doar dup` o or` sau dou`? Acesta
nu este un abuz [i o ignorare
flagrant` a drepturilor cet`]eanului,
domnule primar, Neculai On]anu [i
domnilor consilieri din Sectorul 2?
Sigur c` activitatea de ridicare a
autovehiculelor parcate în locuri
nepermise nu a inventat-o în
Bucure[ti nici actualul deputat
Prigoan` [i nici consilierii primarilor
Negoi]`, On]anu sau Piedone.
Adev`rat, este o practic` european`
curent`, ivit` din necesitat`]i de
fluidizare [i descongestionare a
traficului în zonele
supraaglomerate, ca [i
o activitate de
disciplinizare rutier` a
conduc`torilor auto.
În marile centre urbane
din Spania, de exemplu
(ca [i în Italia, de altfel),
amenda
contraven]ional` poate
ajunge [i la 80-90 de
euro, iar taxele de
ridicare auto, între 50 [i
75 de euro (adev`rat,
la salarii de 4-5 ori mai
mari ca în România).
Taxa de „depozitare“ se
pl`te[te îns` cu ora, ca în orice
parcare obi[nuit`, nu cu ziua, ca la
cosit fânul, cum crede dl. Prigoan`!
Din aceast` cauz`, în loc s` fie o
m`sur` fireasc` de preven]ie [i
educa]ie civic`, activitatea de
ridicare auto, „model Prigoan`“, s-a
transformat într-un strict „business“
ce urm`re[te doar profitul,
ad`ugând înc` o bil` neagr` la
activitatea, [i a[a îndoielnic`, a
edililor bucure[teni.
27
 PRIMARUL GENERAL PUNE STOP
deaz` trecerea” sau „Obli-
A surprins oarecum propunerea curajoas` a Primarului gatoriu la dreapta” devine
general Sorin Oprescu ,sus]inut [i de Consiliul Primariei Capitalei, ilizibil, un accident grav în
de a stopa agresiunea de[`n]at` a panourilor, banerelor [i locul respectiv devine imi-
nent! Ce m`suri de com-
“cearceafurilor” publicitare ce sunt ag`]ate pe câte 3-4 etaje, care batere [i prevenire a aces-
îi uime[te, prin agresivitate, atât pe turi[tii str`ini, cât [i pe românii tui periculos flagel antiso-
întor[i acas` dup` îndelungate perioade de munc` în Occident. În cial [i-a propus oare Poli]ia
Comunitar`?
Bucure[ti, tocmai bulevardele principale par acum un fel de Adev`rat , sunt [i unele
“tunele” publicitare insolite. Pân` [i cl`diri dintre cele mai panouri publicitate reali-
zate în culori vii, amplasate
respectabile au fost… împachetate cu afi[e uria[e, unele chiar în zone neutre, ce pot de-
indecente, ce te îndeamn` s` cumperi sau s` bei te miri ce veni „avantajoase“ în afara
n`stru[nicie ! ora[elor pentru conduc`-
torii auto, predispu[i mo-
Cei care vin pentru pri- asupra condi]iilor de trafic O interesant` dezbatere notoniei, pe itinerarii unde
ma oar` în Bucure[ti, v`- pentru conduc`torul auto a fost declan[at` recent în aceasta este indus` de
zând mul]imea de mesh- este chiar imaginea vizual` Germania pe o expertiz` configura]ia anonim` [i
uri publicitare de tip ! Tocmai de aceea în Uni- solicitat` de o cunoscut` inert` a traseului. Dar nu
„plas`“ ce acoper` fa]a- unea European` nu sunt societate de asigurare, ce a despre ele vorbim acum.
dele multor cl`diri, au permise publicit`]i excesi- apreciat c` între cauzele În acest „domeniu”,
senza]ia stranie c` se afl` ve, care pot distorsiona producerii unui accident chiar Primarul general
în capitala uneia dintre capacitatea de percep]ie a rutier (în parantez` fie Sorin Oprescu a atras aten-
]`rile cele mai s`race ale celui aflat la volan, atât în spus, cu consecin]e mate-
lumii a treia, de[i noi avem localit`]i, cât [i pe drumu- riale costisitoare), un fac-
preten]ia, ba chiar suntem rile [i [oselele din afara tor important l-a constituit
o ]ar` a Uniunii Europene. ora[elor, ori pe autostr`zi. tocmai influen]a negativ`
La noi nu se ]ine seama de Se [tie c` majoritatea a excesului de publicitate
o realitate elementar`: [oferilor (conduc`torul au- pe o strad` aglomerat`,
fiecare metropol` are o to cu performan]e medii) care a distras în mod
personalitate proprie, ce are o limit` biologic` de a periculos aten]ia celui aflat
se eviden]iaz` [i prin cl`- distinge [i percepe infor- la volan !
dirile simbol, ca expresie a ma]iile. Acea avalan[` de mesa-
unei imagini arhitectonice Dep`[irea pragului a- je cu caracter informativ
distincte. cestei densit`]i de mesaje agresiv, l-a f`cut incapabil
Cum s` ascunzi tocmai vizuale pe unitatea de s` disting` dou` semna-
cele mai reprezentative timp, teoretic admise, mo- liz`ri rutiere importante, ce
ar fi putut preveni acci-
dentul, dac` erau respec-
tate.
Ori, în Bucure[ti, aseme-
nea por]iuni de drum pot fi
întâlnite frecvent, mai ales
c` multe banere, afi[e [i
panouri acoper` direct
semnele de circula]ie. [i
mai grav`, prin consecin]e,
este noua mod` a “arti[-
tilor” Grafitti, care, la ad`- ]ia c` la noi reglement`rile
postul întunericului, au îm- sunt mult r`mase în urm`.
pânzit Bucure[tiul cu ciu- Dar nici a[a dep`[ite cu-
data lor grafie cabalistic`, m le vedem, nu sunt res-
mai ales în metrou, pe vi- pectate !
trine [i pe pere]ii stradali. Iat` câteva spicuiri din
Iresponsabilitatea lor a de- reglement`rile în vigoare,
venit îns` de-a dreptul cri- care ori sunt „uitate“, sau
minal`, mâzg`lind la pro- înadins eludate, ori nu
cl`diri ale unui ora[ în spa- dific` timpii de reac]ie în priu chiar semne de cir- sunt cunoscute.
tele unor stupidit`]i publi- caz de pericol, distorsio- cula]ie cu semnifica]ie ma- De exemplu, dimen-
citare, desf`[urate pe zeci nând receptarea semna- jor`. siunea maxim` a panou-
[i sute de metri p`tra]i ? liz`rilor rutiere obligatorii Dac` la ie[irea dintr-o rilor publicitare nu poate
Pe de alt` parte, princi- ce ]in de siguran]a tra- strad` secundar`, un semn dep`[i 4,0 m x 3,0 m,
pala surs` de informare ficului. de circula]ie indicând „Ce- suprafa]` respectat` pe

28
AGRESIUNII PUBLICITARE !
vremuri pân` [i la… tablo-
urile lui Ceau[escu !
Iat` c` în Capital`, mai
ales în campaniile electo-
rale, sunt utilizate dimen-
siuni de-a dreptul abe-
rante, cuprinzând portrete
cât fa]ada unui bloc de
nou` etaje, cum s-a întâm-
plat toamna trecut`, în
Pia]a Obor !
O regul` nu doar de
bun sim] interzice ampla-
sarea unor astfel de pano-
Frumuse]ea Micului Paris se sufoc`, \ncet, nu doar pe baza unei
„concep]ii arhitectonice“ aiuristice, dominat` de neprofesionalism
[i ciubuc`real` balcanic` ci [i de mercantilismul unor firme care-
[i atârn` groz`viile publicitare acolo unde vor [i când vor. Cu
aprob`ri, bine\n]eles...
optim`. fa]` de marginea p`r]ii ca-
Din acest punct de ve- rosabile (minimum de
dere, din nou Capitala con- 1,50 m), prevedere frec-
stituie exemplul negativ, vent înc`lcat` în toate ora-
tipic pentru amplasarea a- [ele mari din ]ara noastr`.
buziv` a panourilor publi- Acestea sunt doar câte-
citare în cadrul patrulate- va cauze des întâlnite, în
rului de vizibilitate rutier`. care conduc`torii auto
uri în intersec]ii, în apro- Pe de alt` parte, înscri- sunt „asalta]i“, vizual [i
pierea trecerilor de pietoni, surile de pe astfel de pa- sonor, cu mesaje publi-
iar în afara localit`]ilor, în nouri trebuie realizate cu citare exact în zone urbane
zonele de vizibilitate litere distincte, bine defi- cu trafic intens [i în punc-
cuprinse din interiorul nite, având în`l]imea mini- tele de maxim „conflict“
curbelor! m` de 200 mm, pentru a fi rutier, diminuând neper-
De asemenea, la inter- vizibile, iar distan]a dintre mis efectul preventiv al
sec]iile cu alte drumuri dou` panouri s` nu fie mai mijloacelor de semnalizare
trebuie asigurat` conduc`- mic` de 25 m (oare câte rutier` (semafoare, indi-
torilor auto o vizibilitate re- firme de publicitate ]in catoare, marcaje rutiere [i
ciproc` de minimum 20 cont de aceast` preve- de aten]ionare etc.).
m, fiind obligatorie dega- dere?). Nu se respect` nici
jarea obstacolelor ce îm- distan]a minim` la care
piedic` percep]ia vizual` acestea pot fi amplasate D.D. R UJAN „
29
 istoria A C R

Calcianu din avion, dar un incident

O CURS~ LEGENDAR~: minor l-a împiedicat.
Cu accelera]ia la fund, campionul
Jean Calcianu avea deja la Câmpina
BUCURE{TI-BRA{OV un avans intermediar de 6 minute, iar
la Comarnic, înc` 3 minute. Din p`ca-
te, o ploaie toren]ial` îl oblig` s` amâ-

ÎN 90 DE MINUTE! ne tentativa. Dup` 18 zile, cu aceea[i

ma[in` Hotchkiss, ia din nou startul,
merge excelent pân` la Sinaia, dar un
nou incident de traseu îl face s` aban-
doneze.
De remarcat, pân` acolo avea un a-
Pentru cititorii mai tineri ai revistei noastre, povestea unei vans de 19 minute fa]` de timpii lui
curse de vitez` contra cronometru vizând stabilirea unui record Papan`, viteza medie realizat` de Cal-
între dou` localit`]i importante, poate fi chiar interesant`. cianu fiind de 131,500 km/h!
Era evident c` la urm`toarea ten-
De ce s-a ales itinerarul Bucure[ti-Bra[ov? În primul rând pentru tativ`, recordul din 1936 realizat de
c` a fost prima [osea realizat` (de c`tre o companie suedez`) la Papan` ar fi fost dep`[it cu u[urin]`.
standardele europene ale momentului, legând rutier Muntenia de [i atunci c`pitanul aviator î[i preg`-
Transilvania. Iar „momentul“ despre care vorbim era anul 1936. te[te exemplar automobilul BMW 328
(frumoasa invincibil` a anilor de atun-
ci) [i la dreapta sa cu acela[i cunoscut
{i traseul, care m`sura 175 km, era o ma[in` de serie [i s` dep`[easc` cu ziarist Jenny Dumitrescu, se lanseaz`
destul de diferit atunci fa]` de cel pu]in un minut recordul pre- în cursa unui nou record.
[oseaua de azi. În primul rând c` se cedent. Pân` aproape de Câmpina, timpii
trecea direct prin Ploie[ti, iar de la Mai mul]i automobili[ti de frunte ai s`i erau comparabili cu cei realiza]i de
Br`ne[ti [oseaua traversa ora[ul Câm- timpului au vrut s` ridice m`nu[a Jean Calcianu pe distan]a Bucure[ti-
pina, apoi traversa râul Prahova, aruncat` de faimosul pilot-aviator Sinaia. Dar o banal` pan` îl
intrând în Breaza de Jos, prin face s` piard` [apte minute,
Podul Vadului. Chrysler Air-Flow iar la intrarea în Bra[ov, în
Se trecea prin localitatea localitatea Dârste, un drum în
Breaza, prin Gura Beliei [i se repara]ie îi mai fur` un minut.
cobora în Comarnic. Dar [i a[a, Papan` [i-a dep`[it
De asemenea, nu exista nici spectaculos propriul record,
pseudo-ocolitoarea din Sinaia realizând cu zece minute mai
[i nici pasajele rutiere care evit` pu]in decât timpul ob]inut în
trecerile de nivel peste calea urm` cu trei ani.
ferat`... Obsedat de recordul lui Pa-
Ceea ce pare azi o ciud`- pan`, în diminea]a de 29
]enie (o curs` contracrono- august 1939 Jean Calcianu ia
metru din Bucure[ti, cu plecare Alex.
P a p a n ` din nou startul împreun` cu
din Pia]a Victoriei [i sosirea în cronometrorul Marcel Petal`.
Bra[ov, în dreptul Hotelului Co- Hotchkiss În mare form`, celebrul pi-
roana) atunci, în deceniul patru lot bate toate recordurile dis-
al secolului XX, a consumat tan]elor intermediare de pân`
mult` imagina]ie [i a înfier- atunci, ob]inând 24 de minute
bântat multe ambi]ii. pân` la Ploie[ti [i 36 de
Primul care [i-a dorit acest minute pân` la Câmpina, în
record (tocmai în ziua de 1 Mai dreptul kilometrului 100!
1936!) a fost aviatorul [i P`strând acela[i ritm infernal,
polisportivul Alexandru Papan`, reu[e[te s` ajung` în fa]a
ce avea s` devin` [i mai Hotelului Coroana, din Bra[ov,
celebru la bordul unui avion J e a n
C a l c i a n u într-o or`, 30 de minute [i 54
IAR, în al doilea r`zboi mondial. de secunde, fiind cronometrat
În dreapta sa, cronometrorul cu o medie orar` excep]io-
oficial al ACR, Radu Costescu, iar în Papan`, dar abia în 1938, cu sprijinul nal`: 111,420 km/h!
spate, ziaristul Jenny Dumitrescu (un Garajelor Mih`ilescu, din Bucure[ti, A fost un eveniment sportiv eviden-
fel de... Cristian Brancu al vremii). tân`rul locotenent Alexandru Budi[- ]iat copios în presa acelor ani [i la
Ma[ina sa, un Chrysler Air-Flow, teanu, la volanul unui Renault-Viva postul na]ional de radio, dar [i în pre-
botezat` „S`geata de argint“, a reali- Grand Sport, se lanseaz` în ziua de 17 sa str`in`, pentru c` vechea [osea Bu-
zat timpul de o or`, 48 de minute, 46 iulie, la ora 4 diminea]a, s` bat` cure[ti-Bra[ov avea, de la Câmpina
de secunde [i 1/10 (medie orar` recordul lui Papan`. pân` la intrarea în Bra[ov, un traseu
95,486 km/h!), de[i pe unele por]iuni O barier`, la ie[irea din Câmpina, l-a dificil [i solicitant, cum bine îl cunosc
în linie dreapt` a mers constant [i cu re]inut îns`, atât cât s` nu poat` bate conduc`torii auto de azi.
165 km/h! recordul lui Papan` decât cu o se- Diferen]a este c` avea atunci o ca-
Cum spuneam, interesul a fost cund` [i 1/5 (!), performan]` neomo- litate mult superioar`... Iar din cauza
enorm, postul na]ional de radio în- logabil`, pentru c` diferen]a realizat` r`zboiului [i a consecin]elor sale, re-
trerupîndu-[i emisiunile din zece în nu era de cel pu]in un minut ! cordul lui Jean Calcianu a r`mas ca un
zece minute, pentru a informa „live“ În 1939, tot în ziua de 1 Mai, redu- eveniment unic în cartea de recorduri
despre desf`[urarea cursei. tabilul as al volanului, Jean Calcianu, consemnate de ACR.
Papan` a instituit [i o cup`, în ia [i el startul, tot din Pia]a Victoriei,
amintirea pilotului Henri Manu, iar de fa]` fiind, al`turi de cronometrorii
regulamentul prevedea ca recordul ACR, [i c`pitanul Alexandru Papan`.
pentru a fi omologat, s` fie realizat cu Acesta chiar ar fi vrut s`-l asiste pe RADU DRAGO{ „

30

PANA PROSTULUI
ÎN FORMULA 1?
Alex. V ASILE „
Început furtunos în
Campionatul Mondial,
unde pilo]ii Jenson Button
[i Rubens Barrichello au
realizat în Marele Premiu
al Spaniei, din nou „dubla“
împreun` cu echipa lor
abia înfiin]at` de c`tre
Ross Brawn [i care se
nume[te, cum altfel, decât
Brawn GP!
Un rezultat similar cu
debutul echipei Brawn GP
în F1 nu a mai fost
înregistrat din anul 1954,
când monoposturile con-
duse atunci de Manuel
Fangio [i Karl King reu-
[eau acelea[i performan]e
spectaculoase pentru
Mercedes-Benz.
Str`lucitori anul trecut,
Felipe Massa, Kimi Raik-
konen [i echipa Ferrari,
campioana mondial` en-
titre, au avut patru curse
de co[mar în aceast`
edi]ie de campionat mon-
dial, fiind obliga]i ori s`
abandoneze, ori s` se
claseze de-a dreptul je-
nant, în timp ce Lewis
Hamilton, de]in`torul titlu-
lui la pilo]i, se zbate în
continuare în anonimat,
dup` ce campionul mon-
dial a mai fost [i exclus din
clasamentul unei etape
pentru m`rturie mincinoa-
s` în audierile solicitate de
FIA.
De altfel, Forul mondial
[i îndeosebi Pre[edintele
FIA, Max Mosley, au r`mas
consecven]i [i anul acesta
ideii de restructurare a
Formulei 1, obligând con-
structorii s` coboare la
jum`tate cheltuielile, s`
p`streze intacte condi]iile
de securitate privind via]a
pilo]ilor, readucând astfel
în Formula 1 farmecul
competi]iei. A[a cum este
normal când vorbim des-
pre sport, fie el [i super-
tehnicizat, talentul pilo]i-
lor, valoarea lor sportiv` [i
determinarea trebuie s`
treac` înaintea for]ei izvo-
rât` din avantajul tehno-
logiilor scumpe [i sofisti-
cate ale monopostului.
Dar [i Ross Brawn, unul
din marii conduc`tori de
echipe din istoria F1, î[i
dirijeaz` ca un „grande carambolaj pe Trulli [i
maestro“ team-ul Brawn Sutil. La fel de nea[teptat`
GP, transformat anul a-
cesta într-o „orchestr`“
aproape perfect` de pilo]i,
ingineri, mecanici [i tot
restul personalului ce for-
meaz` deocamdat` cea
mai redutabil` echip` din
Marele Circ. La Barcelona,
cel pu]in, liderul s`u in-
contestabil, pilotul britanic
Jenson Button, a câ[tigat
deta[at primul loc, oprin-
du-se doar de dou` ori la
boxe. Pentru al doilea pi-
lot, îns`, Rubens Barri-
Fernando Alonzo, Kimi
Raikkonen [i Felipe
Massa trei campioni
chello a folosit o strategie
cu trei opriri, soldat` cu un
loc secund ob]inut la fel
de lejer.
mondiali care au ratat
startul \n actualul sezon
este perpetuarea degrin-
În M.P. al Spaniei, cel goladei în echipa Ferrari,
mai spectaculos a fost unde, dup` abandonul
impardonabil al lui Raik-
konen (ce a plecat ultimul,
datorit` unor bâlbâieli ale
conducerii propriei echi-
pe!), Felipe Massa, cu
[anse la locul al treilea, a
trebuit s` „reduc` motoa-
rele“ din cauza lipsei de
benzin`, dar f`când „pana
prostului“ imediat dup`
trecerea liniei de sosire…
[i ca umilin]a s` fie de-
plin`, campionul mondial
Lewis Hamilton nu a prins
accidental stupid din pri- decât locul 14 pe grila de
mul viraj, în care cei doi pi- start, terminând, târâ[-
lo]i din echipa Toro Rosso gr`bi[, pe locul 9, dup` ce
s-au acro[at proste[te, Button îl dep`[ise cu un
antrenându-i indirect în tur !!
C l a s a m e n t c u r s ` : 1. Button, 10 p.; 2. Barrichello
(la 13,56 s), 8 p.; 3. Webber (la 13,92 p.), 6 p.; 4.
Vettel (la 18,94 p.),5 p.; 5. Alonso (la 43,16 p.), 4 p.;
6.Massa (la 50,82 p.),3 p.; 7. Heidfeld (la 52,31 p.), 2
p.; 8. Rosberg (la 1:05), 1 p.
C l a s a m e n t p i l o ] i , d u p ` 5 e t a p e : 1. Button, 41 p.;
2. Barrichello, 27 p.; 3. Vettel, 23 p.; 4. Webber, 15,5
p.; 5. Trulli, 14,5 p.; 6. Glock, 12 p.
C l a s a m e n t e c h i p e , d u p ` 5 e t a p e : 1. Brawn GP,
68 p.; 2. Red Bull, 38,5 p.; 3. Toyota, 26,5 p.; 4.
McLaren, 13 p.; 5. Renault, 9 p.; 6. BMW, 6 p.
31
 magazin 4 ori 4 {OFATUL
{I LONGEVITATEA
HOROSCOP Titlul mai potrivit pentru aceste rânduri ar putea

AUTOMOBILISTIC fi: „optimismul genereaz` longevitate“.

Aceast` „re]et`“, aparent simplist`, a putut fi
dovedit` [tiin]ific, dup` centralizarea unui amplu
B E R B E C (21.03-20.04) studiu realizat în mai multe universit`]i americane
A]i f`cut eforturi pentru o mai bun` "sta- asupra unui e[antion de peste 2.000 de persoane
bilitate", atât în rela]iile cu cei apropia]i, cât [i la trecute de 50 de ani. Concluzia a fost f`r` echivoc:
locul de munc`. Cu toate eforturile depuse, tot
se vor g`si persoane din ambele tabere care s` v` fac` dac` vrei s`-]i p`strezi s`n`tatea [i s` tr`ie[ti pân`
repro[uri. Str`dui]i-v` s` v`... înfrâna]i bine nervii [i s` v` la adânci b`trâne]i, trebuie s` fii tonic, echilibrat,
p`stra]i o atitudine pozitiv`.
optimist [i s` nu te îngrijoreze trecerea fireasc` a
T A U R (21.04-21.05) timpului! Ce simplu...
Dispune]i de o puternic` motiva]ie pentru
a rezolva probleme importante. Destule semne
de restric]ie v` pot ap`rea în cale. Este o pe-
rioad` când "reducerea vitezei" s-ar putea s` v` întârzie
unele proiecte. St`pânirea de sine [i echilibrul v` vor
ajuta s` rezolva]i numeroase greut`]i, care nu sunt nu-
mai ale dv.

G E M E N I (22.05-21.06)
Sunte]i exigent cu cei din jur, dar [i cu propria
persoan`. Reu[i]i s` v` apropia]i partenerii de
afaceri ori colaboratorii cu r`bdarea [i punctua-
litatea dv. În aceste condi]ii nici nu v` va fi greu s`
porni]i "la rece" reluarea ac]iunilor de extindere a pro-
iectelor. {i la serviciu, [i în familie.

R A C (22.06-22.07)
În cele mai multe cazuri v` l`sa]i condus de instinct, dar nu
întotdeauna v` va duce pe... drumul cel bun. Flerul v` ajut` s`
preveni]i unele frân`ri inoportune, iar "semnalizarea" din timp a
unor nereguli, este unul din punctele dv. forte. Chiar [i în aceast` perioad`
grea, ve]i putea preveni impruden]ele partenerilor de afaceri.

L E U (23.07-22.08)
"Drum închis" s-ar putea numi situa]ia în care v` afla]i în
prezent. Cu toate acestea, conjuncturile favorabile v` pot scoate
din tot felul de intersec]ii ori blocaje ale vie]ii. La orizont, se între-
vede greu o revigorare financiar`.

F E C I O A R ~ (23.08-21.09)
Este posibil s` v` "ambala]i" mai mult decât este necesar în
unele "coliziuni" avute la locul de munc`. Înarma]i-v` totu[i cu ar-
gumente pe m`sur`, deoarece dreptatea va fi de partea dv.
Perseveren]a [i abnega]ia v` pot aduce chiar succese în plan profesional.
B A L A N } ~ (22.09-22.10)
Este posibil s` fi]i presat... din spate în semnarea unor acte im-
portante, legate de o tranzac]ie. Chiar dac` la mijloc î[i fac loc [i
unele compromisuri, rezultatele ob]inute v` vor satisface. Ve]i
avea norocul s` alege]i bine "banda de rulare"...
S C O R P I O N (23.10-21.11)
La ordinea zilei în apropiata vacan]` va fi o c`l`torie cu auto-
mobilul. Aceasta implic`, îns`, [i cheltuieli mai mari, care v` pot
da peste cap bugetul pe o bun` perioad`. Oricum, p`re]i destul
de hot`rât ca s` v` mai r`zgândi]i...
S ~ G E T ~ T O R (22.11-20.12)
Ve]i fi nevoit s` lupta]i cu nelini[tea [i nesiguran]a în aceast`
perioad` critic`. "Derapajul" financiar, nici el nu pare a fi prea
departe. În consecin]`, va trebui s` da]i dovad` de mult` pru-
den]` în abordarea cheltuielilor, pentru a nu ajunge pe marginea pr`pas-
tiei.
C A P R I C O R N (21.12-19.01)
V` num`ra]i printre privilegia]ii perioadei zodiacale actuale. As-
trele v` sunt favorabile [i în perioada de criz`. A[a c` pute]i
accelera cu n`dejde... "pe cai" (putere) mari! Feri]i-v` totu[i de
derapajele celor din jur, pentru a nu fi atras în "carambol".
V ~ R S ~ T O R (20.10-18.02)
Ve]i avea de luptat cu pruden]a exagerat` a celor din jur în ce
prive[te promovarea unor decizii îndr`zne]e. Insisten]a dv. de a
accelera pe orice drum, indiferent de "aderen]`", v` ajut` în mare
m`sur`. St`pânirea de sine este atu-ul dv. chiar [i în momentele critice.
P E { T I (19.02-20.03)
Este adev`rat c` a]i beneficiat pân` acum de multe succese, dar
trebuie s` înv`]a]i [i s` pierde]i... Depresiile care v` încearc` de la
o vreme nu trebuie s` le l`sa]i s` v` frâneze în nici un fel
planurile. Cei apropia]i a[teapt` aproape totul de la dv. Nu le în[ela]i
speran]ele [i încrederea!
Saturnya DIEZ „
32
Dar ce leg`tur` are condusul automobilului cu longe-
vitatea?
În primul rând, [ofatul trebuie s` fie o bucurie, un
prilej de destindere [i relaxare, generat de peisajul mereu
altul care ne trece prin fa]a ochilor.
Din p`cate, nu putem spune acest lucru despre auto-
mobili[tii din România care circul` mai mult în ora[e, iar
la acest capitol, al stress-ului str`zii, resim]it acut într-un
trafic infernal, conduc`torul auto din Bucure[ti este pe
primul loc. Cu toate consecin]ele de rigoare...
Din aceast` pricin` nu se mai respect` regulile co-
munitare: cele de circula]ie, cele de bun sim] [i cele de
elementar` civiliza]ie!
Sunt parc` [oferi „nativ“ agresivi [i needuca]i, obi[nui]i
s` taie calea partenerului de trafic, s`-i pun` frân` brusc
în fa]`, s`-i arate pumnul sau degetul ridicat, s`-l înjure
f`r` remu[care, ba chiar s` scoat` pistolul...
A[a se nasc la cei agresa]i st`rile de anxietate urban`,
mai d`un`toare s`n`t`]ii decât fumatul sau obezitatea.
Studiul de care vorbeam a eviden]iat faptul c` printr-o
concep]ie pozitiv` despre via]` [i, în consecin]`, un com-
portament echilibrat, s`n`tatea trupului poate fi ajutat`
mai mult decât prin p`strarea între limitele normale a
colesterolului [i a tensiunii arteriale, de[i s-a dovedit c`
protejarea acestor doi parametri prelunge[te via]a, în me-
die, cu doi ani!
În acest context este bine s` subliniem: la 79% dintre
subiec]ii studiului s-a constatat c` un comportament [i o
fire optimist`, nu numai c` fac via]a mai pl`cut`, dar o [i
prelungesc efectiv, confirmând astfel puterea regenera-
toare a gândirii pozitive.
 S-a relevat totodat` c` persoanele pesimiste, cu
manifest`ri anxioase, resimt mai acut apropierea
vârstei de pensionare, marca]i de trecerea ireversibil`
a timpului, spre deosebire de atitudinea viguroas` a
celor care accept` caracterul ciclic al vie]ii. Paradoxal,
aceast` pozi]ionare pozitiv`, energizant` fa]` de sine,
ar putea fi mai benefic` chiar decât renun]area la
fumat sau practicarea cu regularitate a unui sport
pentru men]inerea formei fizice.
Iar la întrebarea asupra frecven]ei utiliz`rii auto-
mobilului dup` 70 de ani, persoanele care nu apre-
ciaz` urcatul la volan, manifestând rezerve în folo-
sirea automobilului, s-au dovedit a fi între subiec]ii
depresivi, acri]i de via]`, mereu nemul]umi]i, bolnavi
de anumite maladii mai mult închipuite, decât reale.
La cele dou` categorii de atitudine constatate la
aceast` vârst` s-a apreciat de c`tre realizatorii stu-
diului c` diferen]a în plus pentru optimi[ti poate
reprezenta un incredibil adaos de chiar pân` la 7-8
ani în favoarea optimi[tilor!
Studiul a dovedit astfel c` modul de a gândi [i a se
comporta în consecin]`, ad`ugat atitudinii cultivate
de a ac]iona pozitiv, reprezint` factori extrem de
importan]i în influen]area [i men]inerea s`n`toas` a
organismului, sporind concret longevitatea.
Dr. Mihai G~LE{EANU „
VICIO{I... LA VOLAN
Vorbim atât de frecvent despre drepturile omului, dar
nu ne întreb`m de ce fumatul la volan este socotit un
du[man perfid, iar fum`torii, ni[te „vicio[i“ ce trebuie izo-
la]i, de parc` ar avea te miri ce boal` contagioas`... Ei nu
au drepturi?
Mai peste tot în lume, de câteva decenii, se tot fac
campanii împotriva fumatului, pentru
a-i convinge pe cei c`zu]i în p`cat s`
se lase de acest obicei deloc util [i
mai ales nes`n`tos. Principalii
campioni ai acestor demersuri
periodice „anti-tutun“ sunt precum
turn`torii cu dosar la CNSAS: cei mai
înver[una]i militan]i s-au dovedit a fi
tocmai... fo[tii turn`tori!
În toat` aceast` hor` mondial` cu
preten]ii de protec]ie civic` au fost
atra[i [i constructorii de automobile.
Dar cum nu o s` d`m numele unor
m`rci de ]ig`ri, nu o vom face nici
pentru acei constructori care ori au
desfiin]at scrumierele din bordul automobilului, ori le-au
trecut la „op]ionale“.
Adic`, vede]i d-voastr`, ei pun pe pia]` „automobile
eco“, pentru nefum`tori... Se uit` un fapt elementar: ma-
[ina este un bun personal, interiorul ei constituie proprie-
tate strict privat`, unde, m`car acolo... apropitarul s`-[i
poat` savura, a[teptând la stop, o ]igar`.
R`u e doar când deschide u[a discret [i î[i r`stoarn`
scrumiera... sub propriul automobil, uitând c` doar ma-
[ina, nu [i strada, este proprietate personal`!
Nu o s` crede]i, dar sunt mari ora[e unde fumatul în
automobil a fost interzis, socotindu-se un prost exemplu
pentru minori, manifestat în spa]iul public! Pu]in` logic`
ar exista într-o astfel de m`sur`.
De ce? În primul rând, în traficul infernal al marilor
metropole, conduc`torii auto fumeaz` de trei ori mai mult
din cauza nervilor, sau ca s` le treac` timpul. Apoi, în
timpul fumatului, conduc`torul auto î[i disperseaz`
aten]ia pentru a lua ]igara, pentru a o aprinde [i, periodic,
pentru a scutura scrumul...
În traficul de azi al Bucure[tiului, de exemplu, o secun-
d` de neaten]ie este suficient` s` lu`m „pe sus“ un pie-
NU AI MU{CHI,
NU
CONDUCI!
De[i pare greu de cre-
zut, potrivit unui proiect
legislativ, eliberat de gu-
vernul vietnamez, orice
persoan` cu o circumfe-
rin]` a pieptului sub 70 cm
nu va mai putea circula cu
motocicleta pe str`zile ]`-
rii.
Pentru un european,
m`sura pare aberant`, dar
în Vietnam, aproape 90%
dintre vehiculele aflate în circula]ie sunt motociclete, noteaz`
Daily Telegraph. Ideea Proiectului este aceea de a proteja
persoanele prea slabe, prea scunde sau boln`vicioase s`
produc` accidente, când conduc o motociclet`.
Aceea[i m`sur` se aplic` [i celor care sufer` de boli de
ficat sau sinuzit`. Evident c` vietnamezii nu sunt deloc
încânta]i de ideea guvernului lor, în contextul în care multe
dintre femei au sâni mici, deci circumferin]a bustului redus`,
în timp ce b`rba]ii sunt, în marea lor parte, scunzi [i slabi.
ton, sau s` intr`m, ca berbecul, în portbagajul celui din
fa]`. Care probabil nu este fum`tor... Dar chiar dac` este,
tot ne va spune ceva „dulce“ printre din]i.
Nu mai vorbim c` destule accidente au loc atunci când
jarul de la ]igar` poate s` ne cad` pe picior, sau pe ban-
cheta pe care st`m.
O mi[care brusc` de volan în astfel de situa]ii, la 100
km/h, urmat` de riscul unei coliziuni frontale, se poate
solda cu consecin]e drmatice. [i exemplele nu lipsesc nici
la noi în ]ar`.
O ]igar` nestins`, proiectat` ne-
glijent pe geam, în miri[tea de la mar-
ginea drumului, poate declan[a un in-
cendiu precum cel de anul trecut pe
„Autostrada Soarelui“, când fumul pur-
tat de vând a declan[at, din cauza lip-
sei de vizibilitate, un accident în lan],
soldat cu câ]iva r`ni]i chiar grav!
În urm` cu zece ani, tot o ]igar`
aprins`, aruncat` incon[tient pe fe-
reastr`, a fost cauza teribilului
incendiu declan[at în Tunelul
Montblanc, la 25 martie 1999. Mucul
de ]igar` s-a nimerit s` intre în priza
de aer a unui autocamion-izoterm`, care a inflamat filtrul
motorului, iar fl`c`rile s-au propagat nea[teptat pân` la
înc`rc`tura plin` cu pachete de margarin`. Incendiul, apoi
fumul gre]os [i toxic degajat, urmat de exploziile unor
rezervoare de benzin` [i panica generat` în tunel de
ciocnirile în lan] s-a soldat cu zeci de r`ni]i grav [i chiar cu
decese. De[i pare neverosimil, totul a fost generat de un
banal muc de ]igar`...
Dac` a fost [i un lucru „pozitiv“ cu care s-a soldat aceas-
t` tragic` întâmplare, s` re]inem c` de atunci s-au luat
m`suri excep]ionale de protec]ie [i siguran]` rutier` la
traversarea tunelelor auto, inclusiv prin montarea unor
instala]ii performante de aerisire [i ventila]ie a acestor
spa]ii subterane, între care [i... interzicerea fumatului.
Q.E.D.! O s` încheiem amintind c`, potrivit unor statistici
ale Organiza]iei Mondiale a S`n`t`]ii, în ultimii 20 de ani
tutunul a ucis nemijlocit peste zece milioane de oameni,
în fiecare an îmboln`vindu-se din cauza fumatului alte
circa cinci milioane. Dar [i asta este, pentru fum`tori, doar
statistic`...
Psiholog Rodica B~ICULESCU „
33
 caseta cu amintiri
„ Înc` de la începutul apari]iei
sale, Revista Autoturism, în calitate de
oficios al Automobil Clubului Român,
s-a impus [i prin sus]inerea intro-
ducerii în România a unor prerogative
rutiere europene. Astfel, în num`rul
din luna martie 1969, Secretarul ge-
neral al ACR, ing. Vasile Iord`chescu,
î[i intitula articolul editorial cu un titlu
imperativ: „O necesitate: asigurarea
obligatorie a autoturismelor“. Pornind
de la obiec]iunile ridicate de mai
multe cluburi auto europene, ca [i de
numero[i automobili[ti str`ini ce au
vizitat România, [eful Executivului
ACR sublinia c` ace[tia „ridic` obiec-
]iuni în leg`tur` cu lipsa obligativit`]ii
acestei asigur`ri auto, ce
poate avea repercusiuni
asupra dezvolt`rii turis-
mului interna]ional spre
România“. Întregul edi-
CITIM ÎN REVISTA
torial de care amintim
aborda argumentat [i cu
mult curaj necesitatea
adapt`rii circula]iei rutie-
AUTOTURISM
re din România la ce-
rin]ele europene ale vre-
mii, care va contribui,
DE-ACUM 40 DE ANI
cit`m din nou: „în mod
eficient la stimularea turismului auto,
la dezvoltarea turismului interna-
]ional, la cre[terea con[tiin]ei civice [i
juridice a turi[tilor“.
„ Un alt nume de referin]` în dez-
voltarea automobilismului românesc,
colaborator permanent al publica]iei
ACR, a fost [i col. Victor Beda, primul
analist auto postbelic [i comentator al
legisla]iei rutiere de la noi. În articolul
„Cifre care avertizeaz`“, publicat în
acela[i num`r, fostul [ef al Poli]iei
Rutiere analiza cauzele accidentelor
de circula]ie din anul precedent: „În
anul 1968, 65% din accidente s-au
produs din vina conduc`torilor de ve-
hicule, 30,8% s-au datorat pietonilor,
4,23% defec]iunilor tehnice [i 0,39%
st`rii drumurilor.“ Foarte interesant`
este [i analiza statistic` a principalelor
cauze ale accidentelor de circula]ie,
comise de conduc`torii de vehicule,
primele patru cauze din tabelul de
mai jos totalizând aproape 65% din
num`rul accidentelor auto ce avuse-
ser` loc în anul 1968: excesul de vite-
z`, 24,6%; influen]a alcoolului la
volan,14,5%; dep`[iri neregulamen-
tare,13,8%; neaten]ie în condu-
cere,11,7%; neacordarea priorit`]ii,
7,12%; accidente generate de
bicicli[ti, 5,25%.
„ Pentru a sus]ine cu exemple din
str`in`tate analiza statistic` de mai
sus, revista noastr` publica [i câteva
[tiri din presa str`in` cu privire la
primele dou` cauze ale accidentelor,
care erau... cam acelea[i [i în Europa.
Astfel, se nota c` în R.F. a Germaniei,
în anul precedent, fuseser` suspen-
date peste 150.000 permise de con-
ducere din cauza consumului de
alcool (cam 10% din num`rul total al
34
[oferilor), în Finlanda, conduc`torii
auto depista]i la volan în stare de
ebrietate erau condamna]i la închi-
soare pe termene de pân` la [ase
luni, în timp ce în Suedia accidentele
generaser` pagube materiale în va-
loare de 400 de milioane dolari,
numai în anul 1968. Ca o curiozitate
a vremii, se publica [tirea c` în Turcia,
conduc`torii auto g`si]i în stare de
ebrietate erau transporta]i de poli]ie
în afara ora[elor [i l`sa]i acolo, fiind
obliga]i astfel s` parcurg` pe jos dru-
mul înapoi pân` la propriul autove-
hicul...
„ Num`rul din aprilie 1969 debu-
teaz` cu un reportaj realizat în ora[ul
de la poalele Tâmpei, intitulat „Auto-
clubul din Bra[ov“. Se eviden]iaz` c`
în primii trei ani de la înfiin]area
Filialei bra[ovene a ACR, num`rul
membrilor trecuse de 1.000, alc`-
tuind, într-un fel, o adev`rat` mare
familie. Pentru ei, conducerea Filialei
organiza numeroase activit`]i atrac-
tive, între care [i excursii inedite în
]ar` sau str`in`tate, pe itinerarii
deosebit de interesante. Un punct de
atrac]ie era „Întâlnarea s`pt`mânal`
de vineri“, g`zduit` tradi]ional într-un
salon anume din Complexul turistic
„Cerbul Carpatin“, unde bra[ovenii se
întâlneau cu personalit`]i marcante
ale automobilismului românesc:
acad. Victor Eftimiu, prof. univ. Radu
M`rd`rescu, fostul mare campion Pe-
tre Cristea, cunoscu]ii pilo]i precum arh.
Puiu Aurel, ing. Florin Popescu, etc.
„ În acela[i an, Filiala jude]ean`
ACR organizase prima [coal` specia-
lizat` de arbitri, absolvit` de 50 de
aceri[ti bra[oveni, iar ora[ul Bra[ov a
fost gazda final` unde s-au încheiat
cele mai importante competi]ii ale
momentului de la noi: Raliul Dun`rii-
Castrol; Turul Europei [i Campionatul
Na]ional de Raliuri. În finalul artico-
lului erau inserate [i câteva aprecieri
asupra directorului Filialei ACR Bra-
[ov, ing. Constantin Niculescu, a c`rui
activitate „poate servi de exemplu
multor filiale care au r`mas la stadiul
unui birou de informa]ii [i înscrieri“.
„ Faptul c` Revista Autoturism a
constituit de la început o fereastr`
larg deschis` spre nout`]ile automo-
bilistice din Europa [i din întreaga
lume sunt însemn`rile adunate de la
fa]a locului despre a 38-a edi]ie a
Raliului Monte Carlo, desf`[urat` la
începutul anului 1969. Autor, chiar
Petre Cristea, singurul pilot român în-
ving`tor în aceast` legendar` compe-
ti]ie, [i Florin Popescu, campion en
titre în România, colaboratori per-
manen]i al publica]iei noastre. Ca un
fapt inedit, pe locul al 5-lea în cla-
samentul general se clasase pilotul
francez Jean-Luc Therier, la volanul
unui automobil Renault 8 Gordini,
identic cu cele achizi]ionate de c`tre
Automobil Clubul Român pentru
echipa na]ional` de raliuri! Pe aceea[i
linie, de a oferi cât mai multe date [i
informa]ii despre mi[carea automo-
bilistic` mondial`, se înscrie [i
coresponden]a special` din Tokio,
semnat` de corespondentul
Agerpres, Florea }uiu, des-
pre „Automobilul japonez“
[i industria auto din Japo-
nia, care deja în 1968 ajun-
sese la o produc]ie anual`
de 4,1 milioane automobile.
„ Una dintre cele mai
citite rubrici ale revistei, ilus-
trat` cu multe fotografii ine-
dite, era intitulat` „Panora-
mic“. În num`rul din aprilie
1969, afl`m despre primele
crash-teste de impact frontal între
dou` automobile, teleghidate fiecare
din elicopter! Asemenea ciocniri
dirijate studiau doar punctele de
rezisten]` ale caroseriei, manechi-
nele, atât de obi[nuite ast`zi în crash-
testele EuroNCAP, fiind introduse mai
târziu. În acela[i num`r citim o alt`
[tire interesant` pentru români: gu-
vernul turc aprobase un plan de cinci
ani pentru construc]ii rutiere, între
care realizarea unei autostr`zi care
urma s` traverseze Anatolia. Ei bine,
unul dintre principalii constructori de
drumuri, participan]i la licita]ie, a fost
[i firma româneasc` de construc]ii
„ARCOM“. Asta se întâmpla exact
acum 40 de ani...
„ Promovarea turismului cu auto -
mobilul a fost de la început una din
preocup`rile statornice ale Revistei
„Autoturism“. Era [i firesc pentru o
]ar` care începuse s` redescopere
turismul pe patru ro]i [i care fusese
vizitat`, cu un an înainte, de aproape
200.000 de turi[ti veni]i cu automo-
bilul din mai multe ]`ri din Occident.
Între primele trasee turistice care au
f`cut obiectul reportajelor ilustrate,
înso]ite de h`r]i rutiere locale [i iti-
nerarii montane a fost Valea Dâm-
bovi]ei, }ara Bârsei, }ara F`g`ra[ului,
apoi zonele turistice Sovata, Tismana-
Ponoare, Dobrogea [i Litoralul M`rii
Negre. Dar în aceea[i m`sur` erau
publicate [i reportaje ilustrate despre
interesante trasee turistice în str`in`-
tate, unde Automobil Clubul Român
organiza periodic caravane auto
pentru membrii Asocia]iei.
CRONICAR „