Etica în afacerile internaţionale a devenit o preocupare în multe zone ale lumii datorită

numeroaselor scandaluri din lumea afacerilor în care au fost implicate societăţi multinaţionale
de renume. Astfel, etica în afacerile internaţionale este o reacţie apărută împotriva practicilor
imorale cu efecte negative în societate, cât şi ca o conştientizare a faptului că trebuie respectate
reguli morale şi în domeniul economic.

1.3.1.1 Argumente care justifică necesitatea eticii în afacerile internaţionale

Respectarea principiilor etice duce la obţinerea unor rezultate mai bune astfel etica în
afaceri este o investiţie rentabilă, ducând la o imagine favorabilă şi de lungă durată.
Comportamentul etic este esenţial pentru succesul pe termen lung al activităţilor economice
pentru organizatii, acestea putând să-şi transforme calitatea morală într-o forţă strategică.
Se consideră că etica în afaceri este necesară din diferite motive, următoarele patru sunt
considerate cele mai importante:
 un prim argument ar fi cel umanist care susţine că etica în afaceri contribuie
la bunul mers al societăţii în general
 argumentul dentologic susţine că afacerile au o datorie faţă de societate,
pentru că activităţile economice şi comerciale apar ca urmare a existenţei unei nevoi sociale
 argumentul presiunii sociale ne exemplifică următoarele: companiile sunt
nevoite să acţioneze în mod etic datorită impunerilor tot mai accentuate ale societăţilor, care nu
mai este dispusă să accepte comportamente şi practici imorale
 un ultim argument este cel pragmatic sau raţional acesta fiind cel mai apreciat
de companiile multinaţionale conform căruia un comportament etic duce la sporirea profiturilor
pe termen lung

Un motiv important pentru care este necesară etica în afaceri este faptul că a rezistat atât
ca disciplină cât şi ca ideologie timp îndelungat, răspândindu-se în toată lumea1.

1.3.2 Principii de bază ale eticii în afacerile internaţionale

Datorită varietăţii culturale, a valorilor şi a principilor morale de-a lungul timpului s-a
conturat din ce în ce mai vizibil ideea elaborării unor coduri etice internaţionale, prin acordul

1Iamandi, I., E., Filip R., Etica şi responsabilitate socială corporativă în afacerile internaţionale, Ed. Economică, Bucureşti,
2008, p. 103-106.
unor asociaţii guvernamentale sau non-guvernamentale. Astfel, Institutul Internaţional de Etică
în Afaceri propune firmelor de anvergură mondială trei principii de bază:
 integrarea eticii în afaceri, aceasta trebuie să intre în aspectele culturii
organizaţionale şi să se reflecte în sistemele manageriale.
 implementarea comportamentului etic care nu este doar o idee, ci reclamă un
efort de implementare a unui plan de schimbare de atitudine în diferite compartimente de
activitate ale unei corporaţii.
 internaţionalizarea reprezintă deschiderea din ce în ce mai mare către piaţa
globală

Majoritatea codurilor etice de comportament al corporaţiilor multinaţionale în afacerile

internaţionale sunt elaborate în conformitate cu principiile stabilite de Organizația de Cooperare
și Dezvoltare Economică şi Reţeaua Internaţională de Guvernare Corporativă. Multe din
codurile de conduită enunţă nişte adevăruri vagi şi din această cauză manageri şi analiştii
economici, recunosc că, aproape totul este încă de făcut, în ceea ce priveşte implementarea
efectivă a principiilor declarate în activitatea de zi cu zi a firmelor, care operează pe piaţa
globală.
Deşi multe probleme îşi aşteaptă încă rezolvarea argumentată teoretic şi verificată în
practică, este important totuşi că cele mai presante probleme au fost deja formulate şi acceptate
de comunitatea corporaţiilor transnaţionale2.

1.3.3 Problema etică fundamentală în afacerile internaţionale

Datorită marii diversităţi a obiceiurilor din lumea afacerilor internaţionale, principala

problemă cu care se confruntă în special marile corporaţii multinaţionale este alegerea unei
singure variante dintre cele două variante de politici: una fiind adaptarea politicii firmei la
tradiţiile şi maniera de afaceri din ţările unde operează şi cea de a doua fiind respectarea strictă
a codului etic al firmei din ţara de origine indiferent unde aceasta operează.
Din punct de vedere economic ambele strategii prezintă atât avantaje cât şi dezavantaje.
Un avantaj important al strategiei care se referă la păstrarea strictă a codului etic din ţara de
origine este că aceasta menţine reputaţia firmei intactă şi nu stârneşte obiecţi sau critici
vehemente din partea publicului şi al consumatorilor, în acelaşi timp se stabilizează
prestigiul firmei pe plan internaţional. Pieţele naţionale pe care nu se poate pătrunde, nefiind

2 Crăciun,D., Morar, V., Mocoviciuc, V., Etica afacerilor, Ed. Paideia, Bucureşti, 2005, p. 579-580.
posibilă realizarea de afaceri profitabile fără a se accepta recurgerea la anumite practici
discutabile sub aspect etic sau chiar ilegal, mulţumită unor mecanisme economice ce
favorizează concurenţă neloială mai mult decât competitivitatea acesta reprezintă un
dezavantaj major.
În ceea ce priveşte flexibilitatea codurilor etice şi adaptarea la practicile economice
locale, putem menţiona ca şi avantaj că acestă strategie permite corporaţiilor multinaţionale
să penetreze pieţe dominate de practici dubioase şi să se menţină pe pieţele cu profituri
tentante. Reacţiile opiniei publice din ţările de origine şi statele cu o politică severă faţă de
corupţie, complicitatea firmelor transnaţionale cu factorii de putere corupţi din anumite ţări,
încurajează dezvoltarea corupţiei şi consolidarea acesteia în acele ţări, ceea ce scade
potenţialul de dezvoltare solidă şi echilibrată care să le facă. În timp, parteneri serioşi cu
resurse în expansiune şi cu o putere de cumpărare mai atractivă, acesta reprezintă un
dezavantaj al acestei strategi.
Teoreticienii recomandă o cât mai mare inflexibilitate la respectarea codurilor etice
ale firmei, indiferent unde şi-ar desfăşura activitatea. Ultimele decenii au dovedit că,
daunele pe care le poate suferi o firmă de talie internaţională, în urma unor scandaluri
financiare datorate încălcări respectabilităţii etice, ce pot avea consecinţe extrem de
nefavorabile chiar catastrofale. Scrupulozitatea, etică nu este răsplătită întotdeauna cu
rezultate financiare excelente, la fel cum practicile imorale ale unor corporaţii
multinaţionale nu sunt sancţionate.
Deşi sunt numeroase problemele pe care trebuie să le gestioneze firmele care
operează la scară mondială, cea mai gravă şi având consecinţele cele mai importante este
fără îndoială, corupţia3.
În sens general, corupţia reprezintă abaterea de la normele morale, iar, în sens
restrâns, termenul desemnează conduita incorectă sau ilegală a unei persoane care se află
într-o poziţie de autoritate sau putere, în scopul obţinerii de câştiguri personale s ub formă
materială.
Corupţia se face resimţită acolo unde există o guvernare de proastă calitate, conflicte
violente sau acolo unde controlul statului şi al reglementărilor sale nu poate fi pus în practică
eficient.

3 ibidem, p. 567-568.
 La nivel internaţional, fenomenul corupţiei se manifestă la un nivel deosebit de
îngrijorător; sumele plătite ca mită crescând de la an la an 4.

1.3.4 Dileme etice în afacerile internaţionale

Agenţii economici care îşi desfăşoară activitatea pe piaţa mondială se lovesc de

diferite probleme şi dileme de natura etică în momentul în care aceştia doresc să-şi
desfăşoare activitatea în conformitate cu legislaţia dintr-o anumită ţară străină. Cele mai
frecvente dileme sunt menţionate în ceea ce urmează:

1.3.4.1 Probleme etice legate de forţa de muncă

Unele din cele mai sensibile probleme cu care se confruntă corporaţiile
multinaţionale sunt următoarele:
 salarizarea angajaţilor care lucrează pentru multinaţionale în ţările cu nivel
de dezvoltare sensibil mai scăzut în comparaţie cu ţările de origine este de multe ori mai
mică. În ţările slab dezvoltate investitori străini exploatează forţa de muncă, aceştia plătind
aceleaşi servicii pe care le prestează angajaţi din ţările de origine mult mai ieftin în ţările
slab dezvoltate
 managementul filialelor din alte ţări ridică numeroase probleme etice.
Marile corporaţii preferă să pună la conducerea firmei manageri din ţările de origine şi nu
pe cei locali. Aceştia de cele mai multe ori necunoscând obiceiurile şi problemele locale,
prezintă inflexibilitate în faţă dificultăţilor partenerilor şi angajaţilor din ţara în care sunt
implantaţi.
 discriminarea femeilor, plecă în principal de la tradiţiile şi credinţele
locale şi nu de la manageri
 angajarea minorilor, este neîndoielnic aspectul cel mai critic în ceea ce
priveşte problemele de personal ale corporaţiilor multinaţionale.
 măsurile de protecţie a salariaţilor, constituie şi aceasta o problemă majoră
cu care se confruntă firmele de talie internaţională, în ceea ce priveşte imaginea lor publică
în ţările de origine şi mai puţin în ţările slab dezvoltate.

4
Mitchell Charles, A Short Course in International Business Ethics – combining Ethics and Profits in Global Business,
World Trade Press, Professional Books for International Trade, California, USA, 2003, p. 25-33 (traducere: Crăciun D.)
 1.3.4.2 Probleme etice privind calitatea şi siguranţa produselor
Cele mai serioase probleme, sunt ridicate de acele bunuri şi servicii care pot pune
în pericol viaţa şi sănătatea consumatorilor, în principal din ţările sărace. Multe produse, au
fost ridicate de pe piaţa ţărilor dezvoltate, datorită efectelor dăunătoare, dar totuşi acestea
continuă să fie comercializate în ţări slab dezvoltate şi cu o cultură scăzută.

1.3.4.3 Probleme etice privind protecţia mediului

Multe din disputele cele mai aprinse se poartă cu privire la acest motiv, corporaţiile
multinaţionale sunt încriminate în principal, distrugerile de mediu produc efecte grave şi de
multe ori ireversibile nu doar în ţările unde se produc acestea pot afecta clima, calitate apei
şi a aerului la scară planetară 5.

5 Crăciun, D., Morar, V., Mocoviciuc, V., Etica afacerilor, Ed. Paideia, Bucureşti, 2005, p. 574-578