Psihologia dezvoltării

Repere istorice în apariția și evoluția psihologiei dezvoltării:

Platon – diferențe înnăscute în aptititudinile umane – luate în considerare în creșterea și

educarea copilului

Evul Mediu – accent pe elemente de moaralitate

- Concepția conform căreia oamenii se nasc corupți și păcătoși – au nevoie de
educație aspră pentru a le corecta depravarea

Secolul al XVII-lea – natură reabilitată – oamenii se nasc inocenți și primitive, dar sunt corupți
de societate – se impune o puternică disciplină/ educație morală riguroasă

Secolul al XVIII-lea – copiii se nasc cu aceleași tendințe și abilități și este nevoie de educație
pentru a le forma idei și concepții individuale

Anne Anastasi – universalitatea diferă în cadrul tuturor speciilor

Darwin – Originea speciilor – toate populațiile diferitelor specii tind să producă mai mulți
indivizi decât pot supraviețui
- Selecția naturală
- Încurajează dezvoltarea psihologiei comparate/ dezvoltării
Secolul al XIX-lea – Revoluția Industrială – „Asociația de studiu al copiilor” – G. Stanley Hall
Termenul de copil/ copilărie apare după secolul al XVII-lea
În secolul al XX-lea copilul devine agent activ în dezvoltarea și evoluția sa

Psihologia dezvoltării:
 Părinte – Stanley Hall
 A. Gesell – metode creative în studiul copiilor – pentru a descoperi patternuri ale
comportamentului infantil
 L. Terman – elaborează standardele mentale pentru perioadele copilăriei și adolescenței

Scop final: înțelegerea naturii umane și a mecanismelor dezvoltării ei

1
Psihologia dezvoltării

I. CONCEPTUL DE DEZVOLTARE

= modificările secvențiale ce apar într-un organism pe măsură ce acesta parcurge traseul de la

concepție la moarte
= studiul științific al schimbărilor cantitative și calitative ale omului de-a lungul vieții

Obiectivul dezvoltării umane – descoperirea + înțelegerea proceselor și interacțiunilor ce se

produc de-a lungul vârstelor

MODELE EXPLICATIVE ALE DEZVOLTĂRII

1. Modelul bio-psiho-social – Dacey + Travers

- Influențe: * biologice (genetică, naștere, sănătate)
 Psihologice ( dezvoltare cognitivă, procesarea informațională,
sine)
 Sociale (atașament, relaționare, anturaj, familie)

2. Modelul sarcinilor de dezvoltare – R. Havighurst

- Maturizare – fizică (învățatul mersului, vorbitului)
 Psihologică (cristalizarea personalității, formarea unui
sistem de valori)
 Socială (abilitatea de a fi un membru responsabil al
societății)

3. Modelul tranzacțional de dezvoltare

= modul în care caracteristicile copilului și ale mediului interacționează în timp pentru
dezvoltarea individuală
Thomas + Chess – patternuri temperamentale în dezvoltare

4. Modelul patternurilor în dezvoltare

Gesell – oamenii sunt programați genetic pentru a se dezvolta, în conformitate cu
patternuri

2
Psihologia dezvoltării

„Dezvoltarea reprezintă procesul de formare a noi seturi de procese, însușiri și

dimensiuni psihice – și de restructurare continuă a lor”

- Sprijinită pe teritoriul eredității

- Date furnizate din mediul socio-cultural
- Ghidat de educație
- Desfășurat în contextul propriei activități de învățare
- Mecanism prin care informația e trecută de la exterior la interior

CARACTERISTICILE DEZVOLTĂRII
Durată Stadialitate Factori explicativi Teorii explicative Mecanisme

DURATA ȘI STADIALITATEA DEZVOLTĂRII

 Etape de viață
- Perioada prenatală – concepere – naștere
- Nou- născut + copilăria mică – 0-1/1-3 ani
- Copilăria timpurie/ preșcolaritatea – 3-6 ani
- Mica școlaritate – 6-10/11 ani
- Preadolescența – 10/11-14/15 ani
- Adolescența – 14/15-18/20 ani
- Tinerețea – 20-35/40 ani
- Maturitatea – 40-65 ani
- Bătrânețea - + 65 ani
- Sfârșitul vieții – moartea

Concepții stadiale:
A. Stadiile devoltării intelectuale – Jean Piaget
 Stadiul senzorio – motor (0-2 ani) – diferențierea și permanența obiectelor;
egocentrism
 Stadiul preoperațional (2-6 ani) – achiziționarea limbajului; începutul procesului
de manipulare a obiectelor în plan mental
 Stadiul operațiilor concrete (7-12 ani) – preocupați de cauzalitate; gândire logică;
capabil de clasificări, ordonări
 Stadiul operațiilor formale ( +12 ani) – gândire abstractă

3
Psihologia dezvoltării

B. Stadiile achiziției limbajului – L. Vîgotski

 Stadiul primitiv – limbaj preintelectual
 Stadiul naiv – nu a internalizat complet vorbirea
 Stadiul extern – vorbirea egocentrică
 Stadiul de profunzime – dirijare internă a limbajului

C. Stadiile dezvoltării psihosexuale – Freud

 Stadiul oral – 0-1 an
 Stadiul anal – 1-3 ani – controlul sfincterian
 Stadiul falic – 3-5 ani – complexul Oedip/ Electra
 Stadiul latent – 6-12 ani – energia sexuală e canalizată spre achiziționarea de
abilități
 Stadiul genital

D. Stadiul dezvoltării psihosociale – E. Erikson

Stadiul de Criza psihosocială Statusurile Rezultate obținute

dezvoltare sociale
0-2 ani Încredere vs. Familie Se dezvoltă încrederea
Neîncredere
2-4 ani Autonomie vs. Familie Control fără pierderea
Îndoială încrederii în sine
4-5 ani Inițiativă vs. Familie Motivație + scop în activitățile
Vinovăție desfășurate
6-12 ani Hărnicie vs. Prieteni, școală Dezvoltarea anumitor
Inferioritate competențe
Succes vs.
Insucces
Adolescență Identitate vs. Covârstnici și Identitatea de sine
Confuzie parteneri de gen
opus
Tinerețe Intimitate vs. Relații Dezvoltă cariera + viața
Izolare personală
Vârstă Generalitate vs. Constituirea unei Dezv. familiei + a societății
adultă Stagnare familii; carieră
Bătrânețe Onestitate vs. Retragere + Satisfacția realizării analizei
Deznădejde pregătirea de retrospective
moarte

Bătrânețea – stadiu introdus de soția sa după moartea lui

4
Psihologia dezvoltării

E. Stadiile dezvoltării psihomorale – L. Kohlberg

Nivel Stadiu Descrieri comportamentale
Nivel I s.1 – pedeapsă și supunere - recompensă/pedeapsă
Premoral s.2 – hedonism - supunere în beneficiul personal
(0-10 ani)
Nivel II s.3 – armonia personală - se conformează pentru a evita dezaprobarea
Moralitatea celorlalți
convențională s.4 – autoritatea - se conformează pentru a evita cenzura pers.
(10-20 ani) cu autoritate
Nivel III s.5 – moralitatea - se conformează pentru a obț./ păstra
Moralitatea contractuală respectul celorlalți
autonomă s.6 – principiile universale - se conformează pentru a evita autoblamarea
(peste 20)

Metode de investigare
1. Metoda longitudinală
- Studiul acelorași indivizi, în diferite momente ale vieții, ei fiind comparați cu
ei înșiși
- Se urmăresc schimbările personalității în timp, evoluția unor manifestări
# Dezavantaje: obișnuința S. cu tehnica, abandonul, confuzia între influențele variabilelor,
costuri ridicate, pregătirea personalului, decesul S.
# Avantaje: posibilitatea formării unei imagini de ansamblu, cunoscând schimbările majore de
comportament ale S. în timp

2. Metoda transversală (cross-secțională)

 Studiul unor indivizi diferiți, de vârstă diferită și compararea performanțelor
# Avantaje: durată scurtă, mai puțin costisitor, eșantionul poate fi creat mai ușor, vor renunța mai
puțini S.
# Dezavantaje: confundarea efectelor datorate vârstei cu efecte ale unor variabile necunoscute,
Prin eșantionare se secționează procesul de dezvoltare(unitar)

3. Metoda studiului de caz

 Înregistrarea unor comportamente, pentru a se identifica cu anumite patternuri

5
Psihologia dezvoltării

4. Metoda experimentală
- Se induc anumite modificări în experiența și măsurarea efectului asupra
comportamentului
Beneficii: controlul variabilelor
Limite etice

5. Metoda interviului
 Se adresează o serie de întrebări unui număr cât mai mare de persoane, urmărindu-se
aflarea anumitor informații cu privire la comportamentul propriu sau cu privire la
comportamentul copiilor lor.

6. Metoda observației naturale

 Piaget – metoda naivității simulate
 Darwin – modul cum evoluează zâmbetul și expresiile faciale

7. Metoda clinică – Freud

- Se creează întrebări în funcție de individ și de răspunsul lui anterior
- Rezultatele nu pot fi generalizate la grup

~ ETOLOGIA = ramură a biologiei ce studiază patternurile comportamentale la animale

6
Psihologia dezvoltării

Capitolul 2 – Perioada prenatală

2.1 Concepția. Dezvoltarea prenatală
Etapele perioadei prenatale:
1. Perioada germinală
- Perioadă de maximă rapiditate a divizării celulare
- Imediat după fertilizare- durează aprox. o săptămână

2. Perioada embrionară
- Sfârșitul primei săptămâni – până la sfârșitul celei de-a 2 luni de la concepere
- Se formează structurile majore și organele/țesuturile care îl hrănesc până la
naștere
- Evoluția embrionului – coordonatele foițelor embrionare:
o Ectoderma – exterior, piele și S.N. din care se dezvoltă organele de
simț
o Mezoderma – mijloc, se dezvoltă mușchii, sângele, sistemul excretor
o Endoderma – interior, se dezvoltă glandele, plămânii, sistemul digestiv

Zilele 10-13 Celulele se separă de foițele embrionare. Din ectoderm – placa neurală – se
dezvoltă creierul și M.S.

Săpt. a 3-a  Se formează un corp cilindric

 Se închide tubul neural – excepție capul – aici se formează cele 3
diviziuni ale creierului
 Apar vasele de sânge, inima

Săpt. a 4-a  Corp în formă de C

 Se formează membrele, ochii, urechile, sistemul digestiv, nervii,
vertebrele
 Venele majore sunt complete

Săpt. a 5-a  Corp curbat – coadă proeminentă

 Apar cordonul ombilical, mugurii bronșici – plămânii, țesutul
muscular
 Mâinile sunt formate

Săpt. a 6-a  Capul – dominant ca mărime

 Se formează maxilarul inferior și superior, urechile externe
 Cele 3 părți ale creierului sunt diferențiate

7
Psihologia dezvoltării

Săpt. a 7-a  Începe să se îndrepte trunchiul, fața, gâtul prind formă; apar
pleoapele, stomacul e format, coada a regresat, țesutul muscular se
dezv.
 Neuronii se formează rapid
Săpt. a 8-a  Intestinul dă formă rotundă corpului
 Capul – diferențiat de gât
 Urechi complet dezv.
 Încep să se formeze papilele gustative
 Fătul – capabil de unele mișcări – apar primele puncte de osificație

(Creșterea și dezvoltarea embrionară)

3. Perioada fetală
- Perioada finală a dezvoltării prenatale
de la începutul celei de-a 3-a luni de sarcină – momentul nașterii (gestație 266
zile)
- Începe atunci când țesuturile și organele de bază sunt în formă elementară și
începe procesul de osificație
- Apare diferențierea sexuală (3-4 luni)

Săpt. a 10-a  Cap – drept

 Intestine poziționate corect
 Rinichii pot secreta lichide
 M.S – structură internă definitivă

Săpt. a 12-a  Cap – dominant ca mărime

 Nasul se curbează
 B/F sunt distincți
 Ochii – complet formați
 Fătul – reflexe la atingere – întâi la față
Sfârșitul lunii - Apare părul
a 4-a - Corp > cap
- Rinichii – complet formați
- La fete – se recunoaște uterul + vaginul
- La băieți – testiculele sunt în poziția corectă, vor coborî în scrot
- Majoritatea oaselor – distincte, apar articulațiile
- Diviziunea între E.C
- Apar reflexe: înghițit/supt
- Începe activitatea neuromusculară – mama simte primele mișcări

8
Psihologia dezvoltării

Sfârșitul lunii Strat de grăsime – menține temperatura corpului constantă

a 5-a Structurile creierului sunt diferențiate
Celulele nervoase sunt formate
Începe procesul de mielinizare – se încheie după câțiva ani de la
naștere
Fătul are mișcări spontane
Sfârșitul lunii  Corpul – proporționat
a 6-a  Piele – curată + translucidă – capilare vizibile
 Plămânii devin funcționali
 Fisura dintre E.C devine evidentă

Sfârșitul lunii  Plămânii – capabil de a respira

a 7-a  S.N – induce mișcări ritmice de respirație
 Ochii – se deschid – răspuns la stimuli luminoși
 Apar circumvoluțiuni + scizuri pe creier

Sfârșitul lunii  Piele – fină

a 8-a
Sfârșitul lunii  Ia în greutate – aprox. 50% din greutatea de la naștere
a 9-a  Creșterea încetinește în apropierea nașterii
 Creierul – mai complex
 Prezența reflexelor

Studiul gemenilor – Oskar Stohr + Jack Yufe – Minnesota – separați la 6 luni – similarități

2.2 Influențe prenatale. Factori de risc

 Abilități motrice –sistemul vestibular (luna a 4-a) e dezvoltat până la naștere – fătul poate
simți mișcările mamei – lichidul amniotic fav. Mișcarea și dezv. fătului
 Văzul – luna a 7-a / auzul
 Învățarea
 Influențele mediului
 Alimentația mamei
 Consumul de tutun, alcool, droguri
- Fumatul: probleme cardiace, presiune sangvină, probleme respiratorii, de circulație
- Alcool: copii mai scunzi, creșterea+dezv. mai lente, anormalități craniene/faciale,
probleme cu inima, tendință de retard
- Droguri: tulburări de somn, activitate, atenție
 Abuzul de medicamente – talidomida – în 1940/60 duce la nou-născuți fără picioare
 Bolile mamei
 Vârsta mamei

9
Psihologia dezvoltării

Capitolul 3
3.1 Nașterea. Etapele nașterii
Etape:
1. Travaliul – ore/minute; de obicei- 12-18h; contracții uterine, cervixul se dilată
2. Nașterea propriu-zisă – de la 15min- 2h
3. Postnașterea – 20 min – eliminarea placentei

- Metoda LAMAZE – femeia e implicată activ – 5 tipuri de respirație – 4 pentru travaliu și

una pentru expulzie
- Metoda CEAIKOVSKI (nașterea sub apă)
- Metoda BRADLEY (nașterea într-un climat plin de afecțiune)
Evaluarea nou-născutului:
- Scorul Apgar: evaluează semnele vitale ale nou-născutului (aspect, puls, grimasă, grad
de activism, respirație)
o Indicatori scorați cu 0-1-2
- Parametrii normali: Greutatea – 2.500-4.000kg; Lungimea: 45-55 cm; Circumferința
capului: 32-37 cm; Circumferința pieptului: 30-33 cm
- Scala Ballard – evaluare a maturității neuromusculare & fizice – scală de 6 trepte (-1-5)
o Indicatori măsurați: postura corpului, flexarea încheieturii mâinii sub forma
unui pătrat, brațul revine la forma inițială după ce e întins, gradul la care
genunchiul poate fi extins, nivelul trecerii brațului nou-născutului peste piept
o Maturitatea fizică e evaluată după: textura pielii, prezența părului, cutele de la
suprafața pielii, nivelul de deschidere al ocilor și prezența cartilajului la ureche

3.1.2 Experiența nașterii unui copil

Matrici Perinatale fundamentale:
MPF I – dacă experiența prenatală este poz., fătul se află în simbioză cu mama, sent. de
bine interior
dacă experiența este neg., apar tensiuni, temeri, elemente paranoide.
MPF II – coincide cu debutul nașterii. Contracțiile intrauterine sunt percepute ca fiind
agresive, compresive, claustrofobice.
MPF III – pe măsură ce nașterea avansează, cervixul se deschide treptat. Propulsarea pe
canalul nașterii îi aduce fătului anxietate, furie, dorință de supraviețuire
MPF IV – expulzarea fătului și secționarea cordonului ombilical sunt marcate de sent. de
anihilare, neant, biruință

10
Psihologia dezvoltării

Grof – cauze ale unor tulburări psihiatrice/psihosomatice – analiza psihismului perinatal

- MPF II- cauzele claustrofobiilor, depresiilor inhibate, fobiilor
- MPF III – nevroze, depresiile agitate, piromaniile, tulburările obsesiv- compulsive

3.2 Depresia postnatală și legătura părinte-copil

Depresia postnatală = fenomen comun, la 2/3 zile după naștere
Simptomatică:
- Iritabilitate, oboseală, tensiune, anxietate, episoade de tristețe, crize de plâns, insomnii,
apetit scăzut, sentimente de neajutorare și deznădejde, sentimentul inadaptării,
devalorizare de sine, aplatizare emoțională
 89% dintre mame
 62% dintre tați prezintă simptome
Cauze:
- Teoriile psihanalitice: conflictul inconștient apărut între experiențele femeii în momentul
în care își asumă rolul de mamă
- Ana Muntean:
o Sentimentul de incompetență ca mamă
o Plânsul persistent al copilului și incapacitatea de a-l alina
o Destabilizarea ritmului somnului
o Epuizarea fizică datorată nașterii
o Transformările hormonale ce însoțesc și urmează nașterii

Formă severă: psihoza postnatală

Simptome: - modificări dispoziționale extreme, depresie severă, confuzie, halucinații,
suspiciozitate, ideație paranoidă, agitație puternică, insomnie, gânduri negative
Cauze: factorul genetic, stresul puternic, relație problematică cu partenerul, modificări
hormonale, apariția unui copil nedorit

Caracteristici ale relației mamă- copil:

Stern
- Expresiile faciale – încurajează/ împiedică relaționarea cu alte persoane
- Vocalize – variațiile ritmului în vorbire în dialog cu copilul
- Privirea mamă-copil – întărește relația
- Mimica + mișcările capului – consecințe asupra dezv. emoționale și cognitive

11
Psihologia dezvoltării

Brezelton & Cramer:

- Sincronizarea – adaptarea comportamentelor la cele ale copilului
- Simetria – atenția copilului și modul de a răspunde la influențele mediului
- Contagiunea – comportamentul părinților influențează starea copilului
- Antrenarea – legătura comp. părinți – copil

3.3 Nou- născutul (stadiul sugarului) – 0-1 ani

Caracteristici – Fitzgerald, Stromenn, McKinney
 Aparența
- Ochi albaștrii (ochi de lapte)
- Glandele lacrimale inactive
- Gâtul foarte scurt
- Ușoară acoperire a capului cu păr
- Abdomen umflat
- Față turtită
- Disproporție corporală specifică
- Oase moi, flexibile
- Piele moale
- Mișcări neconjugate ale ochilor
La 4 luni:
 Aspect dolofan
 Creștere în greutate + înălțime
 Cresc simțul văzului + auzului – achiziția coordonării ochi-mână
 Apar primele erupții dentare
 Adaptarea la rutina familiei
La 8 luni:
 Se accentuează creșterea în greutate și înălțime
 Începe să exploreze mediul înconjurător
 Apar primele cuvinte în vocabular
 Are cel puțin 2 dințișori

 Dependența
- Temperatură mai ridicată a corpului + variații
- Bătăile inimii sunt mai rapide
- Respirația neregulată
- Incapabil să-și caute hrana
- Econom cu energiile fizice

12
Psihologia dezvoltării

 Individualitate
 Individ unic, diferit de ceilalți, rezultatul bagajului genetic unic
 Excepție: gemenii monozigoți

 Competențe
 Ignorate multă vreme- organisme pasive
 Strănutul, sughițul, suptul, ridicatul capului, tremuratul – registru de reflexe care îi
generează diferite comportamente

Adaptarea
- Realizarea unei ajustări a comportamentului părinților și copilului, astfel încât trebuințele
nou-născutului să fie îndeplinite
Somnul
- 16h/zi (+)
- Somnul regulat – activitatea motorie încetează, mușchii faciali sunt relaxați, mișcările
spontane ale ochilor sunt absente, respirația este regulată
- Somnul neregulat – grimase faciale, respirație neregulată și accelerată
- Stările de somnolență - deschideri și închideri intermitente ale ochilor, relativă
inactivitate
- O inactivitate alarmantă – ochi deschiși și luminoși, respirație regulată, dar mai
accentuată ca în somnul regulat
Hrănirea
- La fiecare 2/3h
- La 2 luni și jumătate – la 4h
- La 7-8 luni – de 4 ori/zi
- Efectele în plan psihologic ale alăptatului: stabilirea unui contact intim mamă-copil (nev.
copilului de contact fizic, de căldură, și securitate emoțională)
Înțărcarea
- Înainte de vârsta de 9 luni – în caz contrar, poate perturba procesul de individualizare și
dobândirea autonomiei
- Aspra/bruscă – îl poate frustra pe copil – blocaj la stadiul oral
Plânsul
- Modalitatea de comunicare
- În primele săpt. – răspuns reflexiv, fără substrat emoțional, reacție la durere, foame,
oboseală - indicator al disconfortului resimțit

13
Psihologia dezvoltării

- La 17-24 luni – odată cu apariția conștiinței de sine – depinde de trăirile și dispozițiile

copilului, modalitate de reducere a stresului și frustrării
- Plâns de la naștere, determinat de durere, determinat de nevoia de hrană

3.3.2. Dezvoltarea motorie. Reflexele nou-născutului

Reflexe înnăscute:
Reflexul de bază
- Întoarcerea capului și deschiderea gurii atunci când se atinge obrazul copilului
- Se va întoarce în direcția stimulului și va deschide gura, căutând sânul mamei
- Dispare la 3-5 luni – important în hrănire
Reflexul Babinski (cutanat plantar)
- Extensie a degetelor de la picioare, de tip evantai, atunci când zona călcâiului e zgâriată
- Dispare la 8-12 luni – semn al unei condiții neuropsihologice normale
Reflexul respirației
Reflexul suptului
Reflexul pupilar
Reflexul clipitului
Reflexul de apucare
- Obiectul apasă palma copilului
- Dispare la 3-4 luni – înlocuit de mișcarea voluntară de a apuca
Reflexul de târâre
- Plasarea pe burtă a copilului și aplicarea unei presiuni asupra tălpilor – apar mișcări
ritmice ale brațelor și picioarelor
- Dispare la 3-4 luni
- Reapare la 6-7 luni
Reflexul pășitului
- Dispare în mod natural în primele 2 luni de viață
Reflexul Moro
- Aruncarea puternică a brațelor în lateral, concomitent cu arcuirea spatelui, urmat de
readucerea brațelor la piept – zgomot puternic, mișcare neașteptată
- Dispare la 4 luni
Reflexul ochilor păpușă
- Ochii rămân ațintiți drept înainte
- Dispare în prima lună
Reflexul tonic și asimetric al gâtului sau reflexul de apărare
- Copilul întors pe o parte – apare o extensie a brațului și piciorului concomitent cu o
flexare a brațului, la nivelul cotului, cu aducerea spre cap
- Dispare la 6-7 luni
Reflexul înotului

14
Psihologia dezvoltării

Vârsta Controlul Apucarea Șezutul Mersul târâș Mersul

corpului + de-a
bușilea
1-3 luni Poate ridica Apucă O. și Stă așezat cu suport - -
capul la 90 de le duce la
grade în timp gură
ce e întins pe
burtă
4-8 luni Ține capul Învață să Trecerea de la șezut La aprox. 7 -
drept în timp folosească cu la fără suport luni începe
ce este așezat; degetul mare târârea
balansează
capul
8-12 luni Se stabilizează Coordonează Control bun al La 9-10 luni Poate păși cu aj.
controlul activ. Mâinii. trunchiului. începe Unui sprijin. După
capului Ține Poate sta în șezut mersul de-a 12 luni va face
creioane, fără sprijin. Poate bușilea primii pași.
trasează linii. sta în picioare cu
ajutor

3.3.3. Dezvoltarea abilităților de învățare

- Învățarea apare ca un indicator al adaptării la mediu
a. Capacitățile senzoriale
 Mijloc principal de recepționare a informațiilor
 Metodă: prezentarea unui sunet/lumini pentru a observa anumiți indicatori
 Metodă: prezentarea unui stimul până în momentul în care nu îi mai acordă importanță –
obișnuință/ dezobișnuință
b. Auzul
 Pot distinge diferite categorii de sunete în vocea umană – achiziționarea limbajului
c. Simțul tactil
d. Văzul
 Cristalin încă nedezvoltat – nu focalizează imaginea pe retină, ci câțiva mm în spate
e. Perceperea culorilor
 Îndoieli în ceea ce privește percepția culorilor
f. Scanarea vizuală
g. Coordonarea ochi-mână – gură

15
 Psihologia dezvoltării

3.3.4. Dezvoltarea perceptivă și intelectuală

- Percepția vizuală = acomodare vizuală
- Experimentul „visual cliff” – prăpastie – la 7-8 luni își formează percepția adâncimii
- La 6 luni percepe fața umană în întregime
- 8-12 luni – permanența obiectului
- 6-9 luni – realizarea categorizărilor
- Fundament important al limbajului – jocul senzorio-motor
- Capacitatea de a comunica cu adulții – social referencing (J. Campos & C. Stenberg)
- La 9 luni – înțeleg cuvinte precise și expresii cu semnificație puternică și încep să vorbească
- Murmurul (formă de vocalizare) – începe la 4 luni

3.3.5. Mortalitatea infantilă

 Sindromul morții infantile subite
 Doliul perinatal – avort, sarcină pierdută, deces imediat după naștere

Vârsta Percepțiile Comportamentul Limbajul Cognițiile Alte

motor comportamente
4 luni -Urmărește cu -Își susține capul -Gângurește -Își amintește O., -Își examinează
(căutare privirea O. și torsul -Imită sunete degetele, mâinile
activă) -Percepe -Apucă O. sunetele din -Participă la jocuri
culorile -Se rostogolește jur de interacțiuni
-Discriminează de pe burtică pe simple cu adultul
formele spate
-Reacționează
la sunete
8 luni -Văzul și auzul -Stă așezat fără -Imită silabe -Discriminează o -Participă la jocuri
(mișcare) sunt integrate sprijin ce implică figură familiară mai complexe
-Percepția -Se ridică în repetiții de una nefam.
vizuală este picioare cu -Manifestă
coordonată suport anxietate față de
-Se târăște, se străini
rostogolește -Caută și găsește
-Manipulează O. O. ascunse
12 luni -merge fără -înțelege și - operează cu O. -își reprezintă
(primele suport utilizează - conștient de activități familiare
cuvinte/primii -începe să se câteva cuvinte diferențierea -manipulează
pași) hrănească singur sine- celălalt activ mediul

16
Psihologia dezvoltării

Capitolul 4
COPILĂRIA MICĂ – 1-3 ANI

4.1 Repere generice ale dezvoltării

Motricitate
- Perioada expansiunii subiective
- Dezvoltare fizică intensă
- La 12 luni – copilul e de x3 mai mare decât la naștere; se îmbogățește vocabularul:
primele preferințe și alegeri
- La 18 luni – primele deprinderi de autoservire, „tropăitori”
- Începând cu 2 ani – perioadă de explorare; conduite autonome pentru mișcări
- Între 12-18 luni mersul se substituie târâtului
- La 18 luni – începe să alerge
- După 17 luni urcă scările
- După 20 de luni poate lovi o minge
- După 24 de luni pot sări

Dexteritatea manuală
- 12-30 luni crește dexteritatea
- 2 ani și 6 luni – aruncă o minge, întoarce paginile, taie cu foarfeca

Antrenamentul controlului sfincterian

- După 15-18 luni
- Cauză: Căile senzoriale ale vezicii și ale intestinelor nu sunt pe deplin dezvoltate
- Maj. Copiilor încep să fol. Toaleta între 24-30 luni
- Controlul pe timpul zilei – 28,5 luni
- Controlul pe timpul nopții – 33,3 luni

4.2 Dezvoltarea cognitivă și permanența obiectului

 După un an apare permanența O
 Capacitatea de clasificare și abilitatea de a reține memorie existența unui O.
 Cele 6 substadii ale stadiului senzorio-motor (Piaget):
o Prima lună – reflexe native
o 1-4 luni – stadiul reacțiilor circulare primare
o 4-8 luni – stadiul reacțiilor circulare secundare
o 8-12 luni – stadiul coordonării schemelor secundare – primele comp. intenționate
o 12-18 luni – stadiul reacțiilor terțiare
o 18-24 luni – stadiul reprezentărilor interne
17
Psihologia dezvoltării

 Apare conștiința spațialității, a cauzalității, secvențialitatea temporală, gândirea optativă

și narativă (Wallon)
 3 demersuri în dezv. intelectuală
 Abordarea psihometrică – perspectivă cantitativă- Scalele Bayley de
Dezvoltare/ Testul de Dezvoltare Denver
 Abordarea piagetiană – perspectivă calitativă – ce poate copilul să facă în
plan concret – observația stadiilor de dezv.
 Abordarea procesării informaționale – manipularea prin simboluri

4.3 Comunicarea și limbajul

4.3.1. Teorii explicative
I. Teoriile biologice – N. Chomsky – psiholingvistica – capacitate înnăscută de achiziționare a
limbajului, ca rezultat al moștenirii genetice
II. Teoriile mecaniciste/ behavioriste – comportament vocal, datorat influențelor externe –
Skinner – mecanismele limbajului sunt imitația + întărirea
III. Teoriile învățării sociale – învățarea observațională și imitația
IV. Teoriile funcționale – importanța maturizării – Bruner – utilizarea contextului situațional
general, pentru a identifica sensul comunicării adresanților
V. Teoriile cognitiviste – Piaget – abilități cognitive ale copilului – datorită structurilor
cognitive asociate nervilor copilului, astfel funcția lingv. Se construiește alături de cea cognitivă

4.3.2. Stadiile achiziției limbajului

John Dore – înainte de un an utilizează enunțuri scurte în situații particulare „dah, dah”
8-9 luni primele cuvinte
14-18 luni – numesc o serie de O. și întreabă ce reprezintă ele
21 luni – capabili să urmărească instrucțiuni verbale
2 ani – 300-1.000 de cuvinte
La 20 luni – fraza gramaticală – judecată/constatare – se indică pe sine la pers. a III-a (O.
exterior)

18
Psihologia dezvoltării

4.3.3 Alte forme de comunicare: plânsul & zâmbetul

Plânsul
- Informează despre stare; diferite tonalități
- Plâns de frică/durere/foame

Zâmbetul
- Apare la 6 săptămâni
- Începe ca stimul înnăscut – se dezvoltă ca răspuns la un stimul social atașat
- Contribuie la stabilirea și menținerea relației părinte-copil

Vârsta Comportamentul Limbajul Cognițiile Alte

motor comportamente
18 luni – jocul Merge fără Combină 2 Înțelege Folosește
simbolic ajutor cuvinte pentru a conceptul de jucării care se
O mai bună forma o permanență a O. trag/împing
gestionare a propoziție Utilizează O. Include o a
deprinderii de a Numește părți cu un scop doua pers. în
se hrăni singur ale corpului, O. anume jocul simbolic
familiare Construiește
turnuri din
cuburi
24 luni Merge, Utilizează Utilizează O. Mâzgălește cu
aleargă, urcă pe prop. simple pentru a creioane
scări, merge pe reprezenta alte Explorează și
tricicletă O. manipulează
mediul
înconjurător

4.4 Dezvoltare emoțională

- Darwin – bază înnăscută a expresiilor faciale – bucuria, tristețea, frica, furia – prezente
încă din primele săptămâni de viață

4.4.1 Anxietatea copilului

- Derivă din neputința copilului în fața stimulilor ext. și din stringența propriilor trebuințe
- 7 luni – anxietatea de separație (teama de a nu fi despărțit de părinți) – anxietatea față de
străini (7-10 luni)

19
Psihologia dezvoltării

4.4.2 Problematica atașamentului: concept, faze, tipuri

Atașamentul
= relație apropiată cu un adult – indicator pentru maturizarea psihosocială; sursă puternică de
confort și echilibru emoțional – rol de prototip pentru relațiile următoare
= relație de afecționare pe care ne-o formăm față de cineva – persistă în timp și spațiu – în
condiții de proximitate și contact
= formă de comportament – rezultată din obț./menținerea unei proximități (Bowlby)
Scop: obținerea și păstrarea siguranței

Fazele atașamentului
Preatașamentul:
- 0-2 luni – răspunsuri sociale nondiscriminative
Atașamentul în formare
- 2-7 luni – răspunsuri preferențiale
Atașamentul evident
- 7-24 luni – manifestarea protestului la separare – anxietate față de străini
- Comunicare intențională
Parteneriat orientat spre scop
- +24 luni – relații bidirecționale, caracterizare prin empatie și reciprocitate

1-3 ani
 Emoții situative, contextuale, instabile, superficiale
 Se dezvoltă atașamentul și dorința de apartenență
18 luni – rezonanța afectivă crește

Bowlby- bază de siguranță*

20
Psihologia dezvoltării

Mary Ainsworth – „strange situation” (ep. scurte de separare/reuniune)– Tipuri de atașament:

1. Atașamentul securizant
- Căutarea proximității- formă adaptativă de atașament
2. Atașament anxios- rezistent
- Separarea duce la tristețe puternică
3. Atașament anxios – evitant
- Evită contactul
4. Atașamentul dezorganizat
- Comportamente contradictorii și lipsite de coerență- proximitatea și evitarea alternează

Anna Freud – sentiment al „constanței obiectului emoțional”

Harry Harlow: experimente pe maimuțele Rhesus
- Mamă-surogat – una din sârmă, cu biberon/ una din pluș, fără
- 18h cu cea din pluș – 2h cu cea din sârmă – confort de contact

4.4.4. Tulburările de atașament

- Tulburarea de atașament reactivă
- Tulburarea de atașament inhibitorie – deficitul de contact
- Tulburarea de atașament dezinhibitorie- excesul de contact

4.5. Dezvoltarea psihosocială. Importanța climatului familial

Coordonate în relația cu copilul (M. Ainsworth):
 Responsivitate socială – 2-3 luni – comportamente direcționate pt. stabilirea contactului
 Căutare activă de proximitate – 7-24 luni – caută contact vizual
 Comportament partenerial - +2ani – părintele e perceput ca o pers. distinctă/imporantă

- Primele manifestări comportamentale autonome – crize de independență „Eu”/„singur”

Brazelton & Cramer – fantezii ale părinților:
 Copilul fantomă – le amintește de cineva
 Modele trecute de relaționare – aduc experiențe din copilăria proprie
 Copilul ca parte a părintelui – proiectarea în copil

21
Psihologia dezvoltării

Jocul
 Senzoriale și manipulative
 12 luni – jocul similar cu al adulților
 15-18 luni – analizează O. înainte de utilizare
 18-24 luni – jocul simbolic

Tipuri de joc:
- Locomotor (alergat, sărit etc.)
- Cu O. (împins, scuturat, tras)
- Social – contact fizic (lupta,alungarea)/ fără contact (jocuri cuburi)
- Fantastic

Imitația
 Inițial – răspuns la stimularea mediului
 Imitația amânată (2 ani) – vede comp. și îl imită mai târziu

4.6. Formarea conștiinței de sine

 Se stabilizează la 20 luni – apar recunoașterile de sine și diferențierile de ceilalți (începe
la 10 luni)
 6-18 luni - stadiul oglinzii – crede că e altcineva acolo
 Sine
o Latura obiectivă – imagine de sine
o Latura evaluativă – stima de sine
o Latura competențelor – conștiința propriei eficiențe
o Identificarea cu grupurile sociale – identitate socială
o Latura modelării culturale– influențe culturale
 8-12 luni – se construiește sinele ca O. permanent, cu calități durabile și distinctive
 Al 2-lea an – recunoașterea anumitor caracteristici fizice – sentimentul proprietăți și
teritoriului
 18-24 luni – vorbește despre sine la pers. a III-a – începe „nu-ul social”
 SIMBIOZĂ – ATAȘAMENT (părinte) – ATAȘAMENT TRANZIȚIONAL (O.) -
AUTONOMIE – INDIVISUALIZARE

22