Sunteți pe pagina 1din 4

Standardele de comportament in organizatii, si in particular comportamentul celor care

le detin sau le conduc, au devenit o preocupare publica in din timpul revolutiei industriale. De
exemplu, in secolul al XIX-lea , asa numitii “baronii banditi” ai industriei au atras critica
vehementa a opiniei publice deoarece acestia erau larg perceputi ca detinand averi
impresionante accumulate pe “cheltuiala populatiei” si ca find corupti in afacerile pe care le
desfasurau cu cei ce le apareau in cale.
Accentual pus in utlimii ani pe etica in organizatii se datoreaza schimbarilor rapide in
domeniul fortei de munca, ca rezultat al aparitiei noilor tehnologii, internationalizarii afacerilor,
impactul diferitilor factori economico-sociali si politici atat asupra sectorului privat cat si a celui
public.
La mai mult de o suta de ani de atunci, preocuparile actuale privind etica in
afaceri/organizatii au ca radacina istorii similare. Scandalul “pisicilor grase” din Marea Britanie
este un exemplu sufficient de clar: marirea remuneratiilor directorilor utilitatilor privatizate a
fost perceputa in majoritate ca fiind exorbitanta, mai ales ca cresterea cu un procent de 75%
pentru seful executive de la British Gas era oferita in acelasi timp in care firma anunta propuneri
de reduceri ale platilor si ale conditiilor pentru personalul de vanzari. Exemple dramatice de
acest gen sunt numeroase, iar concluzia este ca dilemele etice apar in sfera afacerilor mai
frecvent decat se doreste ssa se recunoasca. Ceea ce este bun sau rau este deseori foarte neclar
in interiorul organizatiilor. Mai mult, standardele etice sunt relative, nu absolute, iar aceasta
variaza de la un loc la altul si se schimba de-a lungul timpului.
De altfel, este normal sa existe deosebiri intre diferite personae in ceea ce priveste
principiile si valorile lor morale, precum si important ape care ele o acorda acestor principii1.
In consecinta, este important sa se recunoasca rolul unui numar larg de factori care
influenteaza comportamentul unei personae, unii dintre care nu determina intotdeauna ca
individual sa se comporte de o maniera care este considerate a fi etica intr-un context
organizational specific.

Factori individuali. Caracteristicile personale, cum sunt personalitatea, inteligenta si


valorile au o influenta majora pentru orientarea comportamentului individului spre etica sau
neetica. In general, s-ar parea ca persoanele mai pragmatice, cu puternice predispozitii spre
respectarea valorilor economice tind in situatii de criza sa escaladeze comportamentele etice
spre obtinerea de castiguri in folos personal si in detrimental celorlalti. La fel de bine, este

1
A. Loebbecke, “Audit – o abordare integrate”, editia a 8-a, Ed. ARC, 2003, p.90
posibil ca o persoana cu puternice valori morale san u ridice de jos o bancnota pe care o gaseste
pe strada, considerand ca ar fi incorect si ar fi bani obtinuti fara munca cinstita. O persoana
inteligenta poate fi corecta dar de asemenea poate avea un comportament neetic.
Experientele din copilarie si mediul social in care a crescut individual. Ceea ce acesta a
invatat prin experientele familiale din copilarie, la scoala, in grupul de vecini si prieteni sau la
biserica pot avea consecinte dramatice mai tarziu in viata. Cercetarile din anii 40 ale lui Freud
insista in acest sens pe influenta supraeu –lui, care poate fi identificat ca si constiinta, si care
este format in anii de crestere a persoanei.
In plus, lucrarile autorilor Kohlberg(1968) si Wright(1971) – citati de Rollins, care
evidentiaza mai explicit dezvoltarea responsabilitatii morale, demonstreaza ca aceasta este
puternic influentata de experientele sociale din copilarie. Acestea sunt surse din care oamenii
invata ceea ce este permisibil de a nu face nimic altceva decat de a spune adevarul ori daca ei
trebuie sa se preocupe de bunastarea celorlalti.
Parintii si Familia – au o influenta foarte mare, iar dupa unii autori, reprezinta cea mai
mare influenta asupra eticii personale. Familia extinsa, care este comuna de multe ori in tarile
Europei de Est, poate avea un impact considerabil asupra eticii personale; familia”nucleu”,
specifica tarilor Europei de Vest, poate fi la fel de importanta, dar cu un cadru mai restrans.
Grupul social – etica “clasei sociale”modeleaza de asemenea comportamentul
individului, predispunerea corectitudine sau nu.
Religia – etica bazata pe religie are o mai mare influenta in anumite culture, cum este
cazul societatilor islamice care au anumite solicitari sau crezuri impuse , care se rasfrang asupra
eticii in afaceri. Totusi, chiar sip e timpul culturii seculare, indivizii au fost influentati de religie
in comportamentul lor. Un astfel de caz dus la extreme, cand un om de afaceri de origine romana
stability in SUA, incercand sa dezvolte afaceri in Romania postdecembrista, venea la intalnirile
de afaceri cu Biblia in mana, repetand obsedant fraza “daca asa vrea Dumnezeu”, ca o concluzie
la deciziile luate de el sau de partenerii de discutii. Evitand ca nu a rezistat, intr-un mediu in
care etica in organizatii era la un alt nivel.
Cerintele de rol. Rolul care il are desemnat o persoana la locul sau de munca genereaza
presiuni pentru a se comporta in anumite moduri, din partea a numeroase surse, de exemplu,
din partea sefilor, a colegilor, subordonatilor si presiuni care provin chiar din partea organizatiei
insasi. Toti acestia pot exercita o influenta asupra persoanei de a devia de la standardele care
fac parte din personalitatea individului respective sau pe care acesta le-a invatat in exteriorul
organizatiei.
Factorii organizationali. Atunci cand un individ devine parte a unu organism
professional, atunci devine subiect al eticii impuse de acel organism. Majoritatea organizatiilor
asteapta anumite modele de comportament de la membrii lor iar cultura unei organizatii da de
obicei semnale clare cu privire la aceste comportamente asteptate. De exemplu, in organizatiile
cu o cultura in care managerii superiori au standarde etice inalte si actioneaza drept modele
pentru angajati, poate ajuta un individ sa fie etic, in timp ce in alta in care codul de etica
respectat de o persoana este ridicularizat face dificil mentinerea unui comportament etic.
Factori sociali generali acceptati .Un numar de factori din lumea intreaga influenteaza
viata organizatiei si comportamentul individului. Anumite standarde sunt impuse prin lege, iar
majoritatea acestora se bazeaza pe valorile societatii. In anumite zone ale lumii, cum ar fi de
exemplu in tarile arabe, afacerile sunt conduse in mod diferit decat in Occident. A angaja
preferential rudele, facand uz de contactele de familie pentru a influenta cursul actiunii si a plati
bani pentru a obtine favoruri nu are conotatiile neetice ale nepotismului sau ale mitei, pe care
majoritatea din Vest le asociaza acestor practice. Din punctual de vedere ale arabilor, cineva
mituieste in acelasi timp pe altcineva in alta parte, iar acesta este modul normal pentru a forma
si consolida relatii.
Toti acesti factori proveniti de la surse diferite, interactioneaza, iar datorita cerintelor
unei situatii specifice pot prima in fata altor consideratii si, drept consecinta, persoanele pot
uneori sa actioneze fara caracter. De exemplu, daca cultura unei organizatii permite membrilor
ei sa fie tratati dur pe perioada unei crize, cineva cu valori umane normale si consideratie pentru
oameni poate sa se comporte foarte manierat fata de altii.
Pe masura ce consideratiile privind standardele etice sunt in continua crestere, o
modalitate corespunzatoare este aceea de a examina doua tipuri de relatii care se influenteaza
reciproc : relatiile interne dintre organizatie si membrii sai si relatiile intre organizatie si
stakeholder-ii externi.
Prima categorie de relatii cuprinde:
Cinste si tratament egal in:
 selectia la angajare;
 promovare;
 dezvoltare profesionala.
Orientate spre:
 munca si cooperare;
 respectarea rezonabila si legala a instructiunilor;
 asumarea responsabilitatii in realizarea activitatii;
 a fi cinstit si de incredere;
 apararea interelor angajatorului.
Cea de a doua categorie de relatii, dinspre angajati si organizatie, referitoare la actorii
externi din mediul de lucru vizeaza:
 clientii;
 concurentii;
 furnizorii;
 investitorii;
 institutiile cu rol de reglementare.