DIAGNOSTICUL

CITOPATOLOGIC ÎN
LEZIUNILE CUTANATE ŞI
SUBCUTANATE
III
tumori cu celule rotunde
TUMORILE CU CELULE ROTUNDE
Mastocitomul
Tumorile histiocitare
Histiocitomul cutanat canin
Histiocitoza cutanată
Histiocitoza malignă
Sarcomul histiocitar
Limfomul cutanat
Plasmocitomul
Tumora veneriană transmisibilă
 MASTOCITOMUL
Reprezintă aproximatic 15-20% din totalul
tumorilor cutanate la câine și 1-6% la pisică
Predispoziție de rasă – BOXER, Bull Terrier,
Labrador Retriever
Poate fi solitar sau multicentric (mastocitoză)
Rareori se localizează sau metastazează în
organele interne (splină, ficat, intestin)
 MASTOCITOMUL
Comportamentul biologic este strâns corelat cu
gradul tumorii (I, II, sau III)
Gradul se stabilește pe baza criteriilor de
malignitate, a gradului de degranulare și a
numărului de mitoze atipice
 În 80% dintre mastocitoamele de gradul I și 50%
din cele de gradul II rata de supraviețuire este de
aproximativ 4 ani
În mastocitoamele de gradul III doar 10 % din
câini au o rată de supraviețuire de peste 1 an
 MASTOCITOMUL
aspect citologic
Frotiu bogat celular
Populaţie celulară monomorfă, reprezentată de
mastocite tumorale
Celulele sunt uşor de recunoscut după granulele
metacromatice (oxifile şi bazofile) din citoplasmă
Numărul de granule este variabil de la o tumoră
la alta și de la o celulă la alta
În general, mastocitele tumorale care conțin
granule mai puține sunt considerate a fi mai slab
diferențiate, mai primitive, decât cele care conțin
granule mai multe
 MASTOCITOMUL
Granulele mastocitelor conțin substranțe
anticoagulante (heparină) și mediatori ai
procesului inflamator (histamină), substanțe care
se eliberează în procesul de degranulare
Heparina, prin efectul său anticoagulant poate
duce la hemoragii locale
Din cauza eliberării locale de histamină, în frotiu
pot fi observate numeroase celule inflamatorii
Unele tumori prezintă o marcantă infiltrație
eozinofilică, considerată o caracteristică distinctă
a mastocitomului
TUMORILE HISTIOCITARE
Histiocitomul cutanat canin
Histiocitoza cutanată
Histiocitoza malignă
Sarcomul histiocitar
 NK

T Helper

T Suppressor
Cel. Stem Linia limfoidă
Limfoid

Limfocit B

Celulă Dendritică

Cel. Stem
Monocit
Pluripotentă
Granulocit-Monocit
Progenitor

Celulă Histiocitară
Macrofag tumorală
Neutrofil

Eozinofil

Linia mieloidă
Mastocit

Cel. Stem
Mieloid Bazofil

Originea
Trombocite
celulei
histiocitare
Eritrocit
 TUMORILE HISTIOCITARE
oHistiocitomul cutanat canin
Tumoră benignă deosebit de frecventă a
câinilor tineri
80% survin sub vârsta de 4-5 ani, dar pot fi
întâlnite la orice vârstă
Origine: celulele dendritice (Langerhans)
epidermice
Se presupune că este rezultatul alterării
sistemului imunitar al gazdei
 Uneori regresează spontan
HISTIOCITOM CUTANAT
CANIN
aspect macroscopic
Nodul (buton, dom) alopecic,
de culoare roz-roșietic, cu
suprafața netedă.
Adesea ulcerează, zona centrală
devenind ombilicată.
Cel mai adesea se localizează pe
cap și pavilioanele urechilor,
dar pot fi întâlnite și pe trunchi
sau membre.
 TUMORILE HISTIOCITARE
Histiocitoza malignă/Sarcomul
histiocitar/Histiocitoza sistemică
Tumori maligne descrise adesea la câine, rareori
la pisică
Origine: celulele dendritice sau macrofagele cu
origine medulară
Citologic: numeroase celule rotunde, cu
citoplasmă abundentă, vacuolizată şi celule
multinucleate
Localizare: splină, limfonoduri, pulmon,
măduvă osoasă, rareori piele
Uneori, citologic se diferenţiază cu dificultate de
reacţiile granulomatoase
 LIMFOMUL (LIMFOSARCOMUL)
CUTANAT
Tumori rare, descrise la câine și pisică
În general se localizează pe trunchi, dar și pe
alte zone corporale
Afectează în general animalele bătrâne,
vârsta medie fiind de aproximativ 10 ani
Cele mai afectate rase: Cocher, Bulldog,
Golden Retriever
 LIMFOMUL CUTANAT
Majoritatea limfoamelor conţin o populaţie
monomorfă de celule limfoide blastice
În general limfoblastele sunt uşor de
diferenţiat de alte celule rotunde, având în
vedere raportul N:C mare şi citoplasma
intens bazofilă
Limfoblastele sunt celule fragile şi se rup
uşor în timpul efectuăii frotiului
 PLASMOCITOMUL
Plasmocitomul medular (mielomul multiplu)
Plasmocitomul extramedular: cutanat,
gastrointestinal, bucal, auricular etc.
Majoritatea afectează câinii bătrâni, peste 10 ani
Plasmocitomul cutanat este de regulă o tumoră
benignă, cu prognostic bun, rareori recidivând
postoperator
 PLASMOCITOMUL
Majoritatea plasmocitoamelor cutanate sunt
tumori unice, rareori multicentrice, de aspectul
unor noduli mici, alopecici, bine delimitați, dar
necapsulați sau uneori cu aspect de placardă
Adesea ulcerează și se suprainfectează, creând
confuzii cu procesele inflamatorii
Suprafața de secțiune este netedă, compactă,
Principalele localizări: extemitățile membrelor,
degetele și spațiul interdigital și pavilioanele
urechilor
 Populație monomorfă de celule rotunde, cu anizocitoză și
anizocarioză evidentă, cu nucleu excentric şi citoplasmă slab
bazofilă.
Pot fi prezente şi celule cu 2-3 nuclei
Citoplasma apare uneori vacuolizată, iar în jurul nucleului se
distinde un halou optic gol, caracteristic, corespunzător
aparatului Golgi
 TUMORA VENERIANĂ
TRANSMISIBILĂ (sarcom Sticker)
Tumoră specifică canidelor (câine, coiot, vulpe,
lup, diavol tasmanian), cu transmitere veneriană
Boala a fost descrisă încă din 1820, iar în 1876
veterinarul rus Novinsky a demonstrat că tumora
poate fi transplantată de la un câine la altul prin
transplantare de celule tumorale
Afectează cu precădere animalele active sexual din
regiunile tropicale, subtropicale și temperate ale
globului (India, Brazilia, România etc.)
 TUMORA VENERIANĂ
TRANSMISIBILĂ
Localizare: genitală (organe genitale externe) și
extragenitală (oro-nazală, cutanată, bucală)
Localizarea cutanată este de cele mai multe ori
rezultatul transplantării celulelor tumorale din
tumora primară, genitală, prin lins și mușcătură
Tumora poate regresa spontan
Are potențial metastazant redus, aproximativ 5%
metastazând în ln. loco-regionali, dar și în piele,
creier, ficat, testicul, splină, etc.
 TUMORĂ VENERIANĂ
TRANSMISIBILĂ aspect citologic
• Frotiu bogat în celule rotunde medii spre mari
(16–24 μ), cu nucleu rotund, cu 1-2 nucleoli
evidenţi, cromatină evidentă, cu aspect grosier,
caracteristic şi citoplasmă vacuolizată. Mitozele
pot fi frecvente.
• Citologic se disting două tipuri celulare:
plasmocitoid și limfocitoid
• S-a constatat că tipul plasmocitoid este mai
agresiv și mai rezistent la chimioterapie
 TUMORILE MELANICE
WHO/OMS (1998 )
Tumorile melanice cu localizare cutanată sunt
frecvent întâlnite la câine, cal şi suine
 Melanocitomul (melanom benign) – tumoră benignă
 Melanoacantomul – tumoră epitelială benignă bogată în
elemente melanocitare
 Hiperplazia melanocitară (lentigo) – proliferare non-
tumorală a melanocitelor din epiderm, întâlnită la câine
şi pisică la buze, pleoape, urechi
 Melanomul malign – tumoră melanică malignă. Celulele
tumorale pot fi de tip epitelioid sau de tip fusiform, cu
diferite grade de pleiomorfism celular şi nuclear
 MELANOMUL MALIGN
Tumoră neuroectodermică cu origine
melanocitară
Frecvent la câine, excepțional la pisică
Poate avea localizare cutanată, bucală și
oculară
Dintre localizările cutanate, cea labială și
interdigitală au potențial malign ridicat
 MELANOMUL MALIGN
Melanocitele tumorale pot avea formă
rotundă, stelată sau fusiformă
Sunt uşor de recunoscut datorită granulelor
intracitoplasmice de culoare brun-negricioase
Uneori granulele sunt deosebit de dense,
astfel încât celula apare în totalitate neagră
De foarte multe ori celulele au forme bizare,
monstruoase, cu citomegalie și cariomegalie
 MELANOMUL ACTOM
(amelanotic)
Uneori celulele tumorale nu sunt pigmentate
sau sunt foarte puține celule pigmentate, ceea
ce crează dificultăți în diagnostic.
Anizocarioza, mitozele atipice numeroase și
prezența melanofagelor (macrofage încărcate
cu melanină) indică o tumoră malignă, iar
forma celulelor orientează diagnosticul spre
un melanom amelanotic (acrom)