DE LUCRURI

&XKMKKffiEreffi
De care trebuie
' si [e gtii
Traducere din limba englezS:
Adrian Ciubotaru
Cum si'iitesti aceastl carte .t6:t

G EOG RAFIA 366-423

PLANTELE 424-48r
 , Luprlns j
A

, ll4ll9-Ll9:25 x

45 Satu rn

46 Stati i le spatiale; G ravitalia

+7 Anii-lumini; Rotalia
48 Uran us

+9 Eruptiile solare; Lunile galileene

ale IuiJupiter
5o Mareele; Stelele binare
51 Cometa Hal ley; Asteroizii
52 Activitatea solari; Cum se na5te o stea?
53 Neptun
20 Stelele pitice;Viala s+ Atom ii ; Observatoarele astronom ice
21 Scafand rele astronauli lor; Newton 55 Voyager t {Voyager z;
22 Nebu loase le; Extrateregtrii Explorarea spatiul ui cosmic
23 Diagrama H-R; Calea-Lactee 56 Pluton
2+ Universul; Giurile negre 57 Ei nstein; Telescoapele spaliale
25 Mercur 58 Rad iotelescoapele; Astronaulii
zG Copernic; Ziua ;i noaptea 59 Cataloagele spaliale;
27 Aselen iziri le; Constelali i le Cilltoriile spaliale
z8 M ateria intu necati; Orbitele 6o Astronomia; Stelele
29 Ven us 6r Soarele
3o Galileo Galilei; Formarea Pimintului 6z Energia nucleari; Supernovele
31 Distantele; Navele spaliale 63 Deplasarea spre rogu; Aurorele
32 Pim6ntul 64 Luna
33 Cometele; Stelele gigante 65 Quasari i ; Activiteti le extraveh icu lare
3+ Eclipsele; Lu minozitatea stelelor 66 Cerulinstelat; Apa
35 Herschel; Rachetele 67 Galaxiile; Radia{ia
36 Satelilii artifi ciali; Hiparh 68 Cllitoriile spre Mafte; Telescoapele
37 Mafte 69 Harta ccrului
38 Lumina; Magnetismul 7o Planetele; Clusterele
39 Atmosfera; Rad ialia cosm icd 71 Stelele variabi le; Decolarea
+o Jupiter 72 lnelele lui Saturn; Stelele neutronice
+1 Sondele spaliale; Hubble 73 Anii; Zodiacul
+2 Meteorii; Pulsarii 7+ Sfera cereasci; Razele X
43 Elementele chimice; l(epler 75 Petele solare; Big Bangul
44 Navetele spatiale; Satelilii natu ral i
 i Luprlns
A

,t

LN,ETn, PA F{AN,T, 7 :6r' r,'.3 3

78 U m id itatea atmosferici; Litosfera

79 U ndele seismice; Pegterile
8o Africa; Abisurile oceanice "
8r Daunele cutrem urelor; Reliefuri
in schimbare
8z Deriva continentelor
83 Seismografele; Ciderile de api
84 Antarctida; Formarea Pimintului
85 Ceala gi negura; Prezicerea cutremurelor
86 Resursele minerale; Degerturile
87 Cutremurele de pimint
88 Clima; Eroziunea
89 Gemele gi cristalele; Curenlii oceanici 111 Vulcanii
de adincime 112 Poluarea aerul ui; Uraganele
Tsunami; Oceanul lndian
90 Ghelarii 113
11+ Rdurile
91 Curentii oceanici; Schimbarea climei
Tornadele; Scoa(a
92 Norii; Punctele fierbinli 115

93 Peisajele glaciare; Rocile r6 Plicile tectonice; Gaura de ozon

M ineralele; Ocean u I Pacifi c
94 Eruptiifaimoase;Ereleglaciare 117
rr8 Eru pliile vulcanice; Lanlurile montane
95 Atmosfera
Frontu le atmosferice
96 Valurile; Ecosistemele 119 ri

Oceanul Sudic; America de Nord

97 Asia; Frigul 120
Prognozele meteo; Viile rdurilor
98 Pldcile tectonice convergente 121
122 lnteriorul Plmintului
99 Marile lacuri; Plajele
1oo Anotimpurile;incdlzireaplanetari 123 Muntii inalli; Eroziunea solului
rol Vulcaniihidrotermali;Australasia 12+ Aisbergu rile; Ocean ul Atlantic
1o2 Tipurile de vulcani; Trisnetul 125 Vintul; America de Sud
ro3 Coastele pG Regi u nile periglaciare; Mareele

1e,+ Europa;lnundaliile 127 Vdrstele PlmAntului

ro5 Nucleul gi mantaua; OceanulArctic rz8 Lava qi cenuga; Fosilele

ro6 Plicile tectonice divergente 129 Presiunea aerului; Chimia Pdmintului

1o7 Ploaia; Fluviile 130 Zonele vulcanice; Forma Pimdntului
ro8 Dealurile; Zd.pada 131 Mirile; Seceta
1o9 Cutele; Biomurile 132 Faliile; Cutrem u re faimoase

rlo Lumina solarl; Albiile riurilor 133 Mlastinile si biltile; Ploaia acidi
 Luprlns
At!
j

r6z Caracatilele gi calmarii; Viala in prerii

163 Pescirugii gi al batroqii; Girafele
16+ Balenele
r65 Ce sunt pisirile?; Viala ?n riuri gi in lacuri
r66 Cobrele qi viperele; Caii
r67 Focile qi leii-de-mare; Moliile
r68 Ouile ;i cuiburile pdslrilor; Apdrarea
r69 Gorilele gi maimulele antropoide
86 Maimulele; Peqtii cartilaginoqi 170 Rinocerii qi hipopotamii; Somonii
137 $opirlele; Viala pe tlrmuri 171 B roagtele-lestoase; Anti lopele qi cerbi i
138 Acvilele qi goimii; Broaqtele 172 Evolulia
139 Liliecii; Simturile animalelor 173 Ce sunt insectele?; Ciocinitorile qi tucanii
1+o Leii 174 lepurii ;i ;obolanii; Ralele gi gigtele
1+1 Pisdrile I imicole; Gdndacii 175 Pegtii recifelor; Furn icile ;i termitele
1+2 lernatul; Castorii 176 Drepnelele gi pisdrile colibri;
143 Meduzele; Vidrele Lemurienii qi lorii
1+4 Animalele domestice. 177 Pitonii 5i ;arpele boa
Culorile gi marcajele 178 Melcii 5i limacqii;
145 Crocodilii qi aligatorii Viala in pidurile tropicale
1+6 Urgii; Albinele gi viespile 179 Rechinii; Dinozaurii
1+7 Comu nicarea; Papagalii t8o Urgii panda
1+8 Strulii 5i pasdrea emu r8r Mugtele; Vribiile gi graurii
1+9 CAinii qi lupii; lnsectele veninoase r8z Pdianjenii; Scoicile qi midiile
150 Pinguinii; lguanele r83 Reptilele qi amfibienii;
151 Crabii gi homarii; Vialain degert Animalele de companie
152 Ritual u rile de im perechere; 18+ Puricii gi piduchii; Vialain piduri
Viala in savane r85 Tigrii
153 Elefanlii r86 Vu lturii; Creaturile marine ciudate
15+ Cimilele; Hrana r87 Puii de inimale; Cameleonii
155 Delfinii; Fazanii gi piunii r88 Viala in regiunile polare;
156 Cangurii 5i l<oala Stelele qi aricii-de-mare
157 Migraliile; liparii r89 Libelulele; Bufnilele
158 Ce sunt mamiferele?; Pegtii oceanici 190 Curcanii gi glinile; Mamiferele ciudate
159 Licustele qi greierii; Viata in munti 191 Ce sunt pegtii?; Viermii
r6o Viala?n oceane; Coralii gi anemonele
r6r Fl utu rii
 Cu.,o,iins, j

;ftlp,[J, L,,.,U MIAN:',, t

19+ Ciile respiratorii; Mirosul

195 Sistemul nervos central; Carbohidralii
196 Venele; Dintii
197 Glanda tiroidS; Apa
198 Regimul alimentar; Bebelu5ii
199 Creierul
2oo Tendoanele qi ligamentele; Vaccinarea
zo1 Gdndirea;Cromozomii
2oz Circulaliasdngelui
zo3 Nagterea;Diagnosticarea
Osmoza gi difuziunea;
zo+ Cortexul cerebral; Oasele
Aparatu I reprod ucdtor (blieti)
zo5 Miduvaspinirii;Vitaminele
zz8 im bitrnn i rea; icroscoapele
zo6 Bolile; Grupele de singe
M

229 Coastele; Pancreasul

2o7 Digestia
230 Nervii senzoriali; Hormonii sexuali
zo8 Articulaliile;Celulelenervoase
231 Mugchii
2og PldmAnii; Ficatul
232 Anatomia; Somnul
z1o Genele
233 Sdrurile; Miduva
211 Respiralia;Coordonareamigcirilor
23+ Scheletu
zt2 Dispozilia;Grisimile
I

235 ntervenliile chiru rgicale; Bratele

213 Capilarele;Microbii
I

214 Nervii motori; Glucoza 46 Anticorpii; Cel ulele sangvine

237 Sistemele corpu I ui; Transplantu rile
215 Sistemul imunitar
z16 Ereditatea; Condilia fizici 48 Pulsul; Urina
239 Celulele
217 Bitiile inimii; Singele
240 Pielea; Tem peratu ra
zr8 lnima
2+1 Medicamentele; Sinapsele
219 Graviditatea; Migcirile musculare
2+2 Sistemul neryos
2zo Reflexele; Rinichii
2+3 Valvele; Craniul
zz1 Pubertatea; Sistemul limfatic
244 Pirul; Echilibrul
2zz Aparatul reproducitor (fete); Limfocitele
2+5 Vederea cromaticd; Enzimele
223 Urechea
22+ Excrelia;Cartilajele
2+6 lesuturile gi organele; Simlul tactil
2+7 Coardele vocale; Radiografi ile
225 Hormonii;Exerciliulfizic
2+8 Scanirile; Coloana veftebrall
zz6 Ochiul
2+9 Arterele; Memoria
 r Cu prins

a 99NI19-cIlH || I$lf l-19[I9 lllt rgh9: -

310 Catedralele; Primele cii ferate
311 Pilotaju I avioanelor; Camioanele
312 Moscheile; Motocicletele
313 Construclia cii lor ferate;
Primele coribii
314 Castelele
315 Galioanele; Colosseum
316 Tractoarele; Epoca de aur a velierelor
317 Paraqutele gi deltaplanele; 296rie-norii
318 Sfhnta Sofi a; Cordbiile vil<i ngilor
319 Trenurile diesel 242 Catedrala St. Paul;
320 Avioanele superson ice; Castele faimoase Construc{ia navelor maritime
321 Podul Golden Gate; Joncile 3+3 Aeroglisoarele
322 Avioanele de vAnitoare din cel 3++ Clddirile chinezegti; Canoea
de-al Doilea Rizboi Mondial 3+5 Trenurile electrice; Girile
323 l(arl 5i Bertha Benz; Stonehenge 3+6 Submersibilele
32+ Avioanele de I u pti; Angrenajele 3+7 Aeroporturile;Tramvaiele
325 Arcele; Record u rile tren urilor 3+8 FraliiWright;Bicicletele
326 Su permagin ile; Viala marinarilor
3+g Marile cdlitorii; Palatele strlvechi
327 Teatrele 350 Docurile gi porturile; Arhitectura modernl
328 Submarinele; Ford Model T 351 Piramidele
3zg Podurile de lemn si de piatri; Autogirele 352 Siniile; Bircile de salvare
330 Elicopterele 353 Trenuricelebre;Alura sau mersul navelor
331 Barajele; Navele de rizboi 3.5+ Dirijabilele
332 Locomotivele cu abur; Ambarcaliunile arabe 355 Metroul; Turnul Eiffel
333 Oragele gi t6rgurile;Automobilele de lux 356 Proiectilul-rachetd; America precolumbiani
33+ Turnurile; Primele locuinte 357 Palatele; Primele vapoare
33s Automobilele de mare vitezd, 358 Decola,rea;MausoleulTajMahal
*6 Pachebotu rile; Turn u I Lond rei 359 Motoarele cu reaclie
337 Clidirile grecegti 5i romane; 36o lahturile gi catamaranele; Motonautica
Maginile poporului 36t Biplanele; Palatul de la Versailles
338 Podurile 362 Trenurileviitorului; Rachetele
339 Statuia Libertitii; Diligenlele qi autobuzele 16l Navigalia; Opera din Sydney
3+o Catedrala Sf. Vasili Blajennii; Z6+ Bombardierele celui de-al Doilea Rlzboi
Navele cu aripi portante Mondial; Primele automobile
341 Aerostatele; Recorduri aviatice ;6S Canalele; Avioanele de linie
 i Cuprins 3
i

s
lr G EOG RAFIA 366-423 s

393 Africa de Nord;

Bucdtiria popoarelor Pacifi cu I ui
39+ Londra; lral< gi lran
39s Africa de Vest;
Popoarele din America de Nord
rg6 RiulAmazon; Egiptul givecinii sii
397 Australia
ag8 Marele Canion; Peru 5ivecinii sii
399 Kenya; Slnitatea gi educalia
a68 Alpii; Thailanda gi Birmania
+oo Franla
t6g Grecia; Comerlul mondial
+o1 Antarctida; lndustria
370 Popoarele din Asia de Nord;
402 Orientul Mijlociu; Stepele Rusiei
Romdnia gi Bulgaria
403 Bucitiria americand; fdrile din Africa de Sud
371 Republica Democrati Congo; Sudul SUA
404 Tokyo; Canada
372 Zimbabwe; Bucitdria chinezeascd
405 Energia
373 Rusia (Federalia Rusd)
+o6 Popoarele din Asia de Sud;
37+ Noua Zeelandi; Parcul Yellowstone
Afganistanul gi vecinii sIi
375 Organizaliile internationale; ltalia
+o7 Ungaria givecinii sii; Hong l(ong
376 Bogali gi siraci
4o8 China
377 lsrael; Roma
+o9 Olanda 9i Belgia;
378 Popoarele din Africa; Turcia ;i Cipru
Popoarele din America de Sud
379 Venezuela gi vecinii sdi; New Yorl<
410 Vestul Mijlociu al SUA; lrlanda
38o Populalia lumii; Berlin
+11 Coreea de Nord gi Coreea de Sud;
38r Statele Unite ale Americii
Popoarele din Africa Centrali
382 Moscova gi San l<t-Petersbu rg; I ndia
+12 Nigeria gi vecinii sii;Argentina
a8t Brazilia; B ucltiria no rd -eu ropeand
+13 Marea Britanie
E8+ Japonia
+14 Orientu I Apropiat; Bucdtiria indiand
g8s Priveli;ti australiene; Ucraina qi Belarus
415 Paris; Peninsula Balcanici
386 Popoarele din Australia;
416 Agricultura
Kazahstanul 5i vecinii sii
+17 lndiile de Vest;Vietnamul sivecinii sli
t9t Africa de Est; Gran Chaco
Malaysia gi Singapore; Popoarele din Europa
Polonia qi vecinii sii; Coasta de Vest a SUA 4r8
388
+19 Chile; Spania gi Poftugalia
e8g Religiile lumii
+20 Scandinavia; Sistemele politice
390 Popoarele din Orientul Mijlociu;
+21 lnsulele Pacificului; Mexic
America Centrald
+22 Bucdtiria mediteraneeani;
391 Georgia givecinii sii;Africa de Sud
Pal<istan 5i Bangladesh
392 Germania
423 Elve{ia ;i Austria; Noua Anglie
 L Cuprins

, PLANTE LE 42,4-48r e

.,p6 Plantele perene; Stejarii

127 Mirodeniile; plantele marine
.p8 Gridinile; Conurile
429 Lichenii; Sporii gi semintele
430 Structura arborilor
+31 Trandafirii; Orezul
+32 Ciupercile; Pidurile
+33 Zahdrul; Frunzele
134 Putrefactia plantelor; Lalelele
435 Plantele aromatice
$6 Plantele monocotiledonate;
Plantele medicinale
46o Arborii foioqi; Frunzele copacilor
437 Pinii; Fructele tropicale
46r Legu mele rdddcinoase qi tu berculate;
438 Pidurea tropicald
Ci u percile otrdvitoare
439 Primele plante de culturd; Magnolia
440 Tundra; Cafeaua gi ceaiul 462 Pddurile de foioase
441 A(arii; Florile sdlbatice +$ Cultivarea florilor; Gr6ul
442 Plantele polare; Polen izarea +6+ Plantele anuale gi bienale; Bambusul
443 Anul agricol +65 Citricele; Plantele parazite
444 Pddurea boreali; Revolulia Verde +66 Plantele epifite; Seminlele qi nucile
445 M ugchii; Rododend ron ii +62 Fotosinteza
446 Plantele carnivore +68 Recordurile arborilor; Plantele otrivitoare
447 Fructele din zonele temperate; +6g Ferigile; Porumbul
Copacii vegnic verzi +7o Cerealele
448 ingriqimintele; Record urile fl orilor
+71 Cactu5ii; Planctonul
Fructele; Riddcinile
q72 Florile de gridini;Arborele-de-cacao
449
450 Recoltarea cerealelor; Plantele de5ertu rilor +7j Plantele gi apa;Algele
451 Regnul Fungi +l+ Strugurii; Dezvoltarea semintelor
+52 $esurile; Cheresteaua
475 Preriile gi stepele
453 Sim bioza; Florile arborilor 476 Palmierii; Plantele de coasti
45+ Structura plantei 477 Crinii; Bumbacul
4s5 Arborii tropicali; Pipid iile qi margaretele +78 Eucalip!ii; Legumele verzi
+s6 Fructele pid urii; Frasin ii +79 Mlagtinile gizonele mldgtinoase;
Bulbii, stolonii gi drajonii
+57 Plantele d icotiledonate; Orh ideele
4s8 Sagotierii giginkgo; plantele de rdu +8o Rispindirea seminlelor; plantele de munte
+s9 Dezvoltarea florilor +* Savanele tropicale; Coniferele

A INDICE 482-5rr t
''r 20 il t000 de lucruri pe care trebuie s[
!&eww#l
Stelele p itice
* Stelele mici cu luminozitate redusi sunt numi-
te stele pitice albe, rosii, maro sau negre, in
funclie de culoarea lor.
e Stelele pitice rogii sunt mai mari de-
cit planetaJupiter, dar mai mici decdt
o stea de dimensiuni medii, precum
Soarele. Acestea strilucesc mai slab,
fiind de zece mii de ori mai pulin lu-
minoase decit Soarele.
* Nicio stea pitici rogie nu poate fi
vizuti cu ochiul liber, nici mdcar steaua
cea mai apropiatd de Soarele nostru, Pro-
xima Centauri.
* Stelele pitice albe reprezinti ultimul stadiu
din viala unui astru de dimensiuni medii. Cu toate
ci sunt mai mici decit stelele pitice rogii- nu mai mari decdt
Pdmintul - acestea contin aceeasi cantitate de materie ca si
Soarele.
& Cea mai luminoasl stea de pe cerul nostru nocturn,
Sirius, din constelatia Ciinele-Mare - qi tocmai de aceea cu-
noscuti si ca ,,Steaua-Ciinelui" -, este intovirisitd de o stea
Viata
L Atmosfero sotelitului noturol ol planetei Soturn,Titan, ar puteo
conli n e sub sta n1e o r gani ce.
e in prezent nu se cunosc alte forme de viall decit cele
gisim pe Pimint, cu toate acestea, in r986, NASA
pe care le
a descoperit, intr-o piatri provenind de pe Marte, fosile ale
unor organisme microscopice.
& Viata pe planeta Pimint a apirut, probabil, circa 3,8
miliarde de ani?n urmi.
& Primele forme de viali au fost, dupd toate probabilitdlile,
bacteriile; acestea aveau drept habitat apele fierbinli din
preaj ma vu lcan ilor subacvatici.
1e qtii despre spa!iu
< Piticele negre sunt stele core fie nu ou fost destul
de mari ca sd inceapd o strdluci, fre ;i-au consumat
intregul combustibil nucleor ti ouincetot sd rdspdn-
deoscd o lumind slobd, ca spuza din uatrd.
albi pitici, supranumitl ,,Canicula" sau
,,Cilelu1".
& Steaua pitici albi Omicron2 Eri-
dani (cunoscuti qi drept 4o Eridani) este
una dintre putinele stele pitice care pot fi
vlzute de pe Pimint cu ochiul liber.
l* Stelele pitice maro sunt corpuri ceregti
foarte reci, ceva mai mari dec6t planetaJupiter.
* Stelele pitice maro se formeazi ca gi celelalte
stele, dar nu sunt suficient de mari ca si lnceapi a striluci
aidoma acestora din urmi. Mai curind pnlpiie dec6t strilu-
cesc, lumina datorindu-se cdldurii care a fost emanati in
urma formirii lor.
* Stelele pitice negre sunt foarte reci 5i moarte.
* Cel mai mic tip de stea se numeste stea neutronice.
,:&;&, ;$ *&, ,
{
I
1
CURIOZITATI
Au fost gisite organisme microscopice in minereuri aflate I
la o marl addnciire sub scoarfa Pdmintului. Ar putea oare
asemenea organisme si vieluiasci ;i sub scoarla unor pla-
*:*****=g*=t:g3I:S:*I111*-.
Majoritatea savanf ilor consideri ci viala s-ar datora unor
compugi chimici ce s-au format pe Pimdnt. Astronomul Fred
Hoyle a afirmat ci aceste substante sunt de provenienti
cosmici.
Compu;i organici de bazi precum aminoacizii au fost
gisili in nebuloase qi in meteorili (vezi Meteorii).
Desclrciri electrice din atmosferl precum fulgerele ar
fi putut declanga procesul de formare a unor molecule orga- ta: .
Pimintulinci tindr.
nice mari pe
Plmintul oferl toate condiliile necesare pentru dez-
voltarea organismelor vii, deoarece are gaze atmosferice,
ape de suprafali 5i temperaturi moderate.
w Marte este singura planeti din sistemul solar care a
avut cAndva api pe suprafata sa. lati de ce savanlii cauti, in
prezent, semne de viald pe aceasti planeti.
Satelitul luiJupiter, Europa, are foarte multi apiin
straturile sale de adincime, care ar putea adiposti diverse
forme de viali.
 . ti,r.F!:; t1l

.rr':!.r .ri: ; r

1000 de lucruri pe care ii despre

Scafand rele astronautilor \be/ uk/ *%"1 nq@Y \ad/

e le
a6.d
\;f

Scafandrele ii protejeazl pe astronauti atu nci cind de api menite sI riceasci sau sd incilzeasci trupul astro-
.cestia se afli in afara navetelor spatiale. Aceste scafandre nautu I ui.
s: mai numesc EMU (Extravehicular Mobility Unit). & Costumul este previzut;i cu un aparat de respirat
Stratu rile exterioare ale scafandrelor protejeazi care elimini dioxidul de carbon expirat de astronaut. Oxige-
'rrpotriva nul este stocat intr-un recipient fixat pe spatele scafandru-
radialiei solare ;i de a9a-numilii micrometeoriti,
lui, care oferi astronautului posibilitatea sd se aflein spaliu
:are se deplaseaziin vidul cosmic cu viteza gloanlelor.
timp de aproape $apte ore.
Casca mare din plastic ii apiri pe cosmonauti, de ase- & Minu;ile speciale purtate de cosmonauf i sunt confecti-
^renea, de radiatii gi de microparticule cosmice.
onate din silicon, pentru a nu atenua sim!ultactil.
Casca este ventilati cu oxigen pentru ca vizorul cigtii si * Scafandrul este prevdzut cu diverse accesorii, in spe-
- u transpt re. r-€l j e lc
.,r€_ cial tuburi prin care circuli felurite lichide,
i Eaol"-'' inclusiv un tub pentru biuturi gi altul- pentru
Straturile mediane ale
colectarea u rinei.
costumului de scafan-
dru sunt umflate ca un & Un scafandru pentru astronauli costi
aproximativ r r milioane de dolari americani,
balon pentru a exercita o
oarecare presiune asu pra 7oolo dintre care constituie prelul aparatului de
&l J7'-
respirat 5i al modulului de comandi.
corpului. Fird aceasti
:i<*
oresiune, sAngele astrona- :1'.S
..ltuluiarfierbe.
[-,.'l,a 1 Scofandrele astronou\ilor osigurd nu numoi un
sistem complet de menlinere a uielii (oxigen, apd
,i,fl
Straturile interioare ;.0.m.d.), ci ;i protec\ieimpotriua pericolelor din
sunt previzute cu tuburi ,ffi, spa!iul cosmic.

, *1,{''t:.1
,:.

,.I

'.: 't ::.*.

Newton ,,. *: .,: ., a,aa.: ,:

lsaac Newton fi642-r7z) a descoperit fo4a de gravitaqie Utilizand formula newtoniani a gravitaliei, astronomii
trei legi care stau la baza mecanicii clasice.
si cele au determinat existenta unor planete si stele necunoscute
pdni atunci, inclusiv planeta Neptun gi piticul Pluton, dupi
ldeile lui Newton au fost inspirate de cdderea unui mir
efectul pe care il exerciti gravitalia acestora asupra altor
dintr-un pom aflatin gridina casei sale din Lincolnshire.
corpuri cere5ti.
Newton a mai descoperit gi faptul ci lumina solarl Cele trei legi ale lui Newton privind miscarea obiectelor
poate fi descompusi intr-un spectru alcituit din toate cele in spaliu araticd orice miqcare din Univers poate fi calcu-
sapte culori ale curcubeului. lati mecanic.
Descoperirea legii gravitafiei de citre Newton i-a fI-
cut pe oameni sdinleleagi de ce obiectele au proprietatea
de a cidea pe pimint 5i de ce planetele orbiteazl ln jurul
Soarelu i.

Cu cit mai departe se afli doui obiecte unulfati de ) Teoria grouitaliei

altul 5i cu cit mai u$oare sunt acestea, cu atit mai slabd formulatd de Newton
este atractia dintre ele. o explicat de ce Luno
orbiteazdin jurul
Pentru a calcula forta de gravitalie dintre doul obiecte,
Pdmdntului;i a ordtal
trebuie si inmullim masele lor, iar apoi si impS(im totalul
cum poate fi expri-
oblinut la pitratul distantei dintre ele.
matd matemoticforla
Aceste calcule ii ajuti
pe astronomi si prezici cu multi grouitalionald care
precizie miscarea de revolulie a fiecirei planete, stele sau ac\ioneozdintre Lund
galaxiiin Univers. si Pdm6nt.
 1000
Nebu loasele
1 Aceosto este o nebuloasd
difuzd care se numet-
te Nebuloasa
Laguno.
Strdluciea
so se dato-
reazd gazelor
hidrogen;i
heliu, pe core
le conline din
abundenla si care
suntincdlzite de razele
lunind ale stelelor dimprejur.
Nebuloasi (pl. nebuloase) este cuvdntul folosit odinioari
pentru a desemna orice pati de lumini difuzi de pe cerul
instelat. in prezent, se cunoa$te cd majoritatea acestor
formaliuni luminoase sunt, de fapt, galaxti.
Cele mai multe nebuloase reprezinti nori gigantici de
gaz gi praf interstelar.
Nebuloasele strilucitoare sau difuze se numesc astfel
deoarece rispindesc o lumini rogie slab5, generati de
Extraterestrii ,
Extraterestru (E.T.) inseamni, literalmente,,,din afara
Pim6ntului".
Unii savanfi consideri ci viata extraterestri ar putea
apirea in Univers acolo unde existi un flux de energie.
Potrivit unor ipoteze exagerate, pini qi norii din spaliu
ar putea deveni fiinle ralionale.
Cei mai mulli savanli totu;i sunt de pdrere ci viala extra-
terestre este posibili doar acolo unde pot apirea compugi
pe bazd, de carbon similari celor de pe Pim6nt, cu alte cu-
vinte, in condilii aseminitoare celor terestre.
Daci ?n Univers existi civilizalii ca cele umane, acestea
trebu ie ciutate pe planete care orbiteazd,in ju ru I u nor astri.
Iati de ce descoperirea unor sisteme planetare similare ce-
lui solar este at6t de incitantd (vezi Planetele).
Ecualia lui Drake a fost propusi de astronomul Franl<
Drake gi este o modalitate de calculare aproximativi a
numirului posibil de civilizatii din galaxia noastri. Potrivit
i CURIOZITAI
; Formaldehida, un compus pe bazd de carbon care se ?ntil- . ,
;i: negte in atmosfera Pimintului ;i chiar?n organismele vii, :!
a f,ost,detectati in emisiile radio din, galaxia NGC 253. i$
'**M**-.-*":;*.d.
despre spallu
hidrogenul pe care il conlin gi care este incdlzit de radiatia
emisi de stelele ?nvecinate.
Nebuloasa Orion este o nebuloasi difuzi ce poate fi vi-
zutd cu ochiul liber.
Nebuloasele de reflexie nu au lumini proprie. Acestea
pot fi observate numai datoriti prafului interstelar care re-
flecti lumina agtrilor.
Nebuloasele obscure nu numai ci nu emit nicio razd. de
lumini, ci mai gi absorb toatd lumina care ajunge pini la
ele. Acestea pot fi vdzute doar ca pete de intuneric care blo-
de
cheazi lumina emanati de stelele ce se afli in spatele lor.
Nebuloasa Cap-de-Cal din constela{ia Orion este cea
mai cunoscuti nebuloasi obscuri. Dupi cum sugereazi si
numele, aceasta aratd"ca un cap de cal.
Nebuloasele planetare au o structurd inelarl, inelele fiind
formate din nori degaze pe care le disperseaziin spatiu
aqtrii muribunzi. in ciuda numelui pe care il poaftd, acestea
nu au nicio legituri cu planetele.
Nebuloasa lnel din constelafia Lira este una dintre cele
mai cunoscute nebuloase planetare.
Nebuloasa Crab este alcituiti din rdmi;i1ele unei super-
nove ce a explodatin ro54 d.H.
&ffi :'..,,t':
%gt
savantului, numai in galaxia noastrd ar putea exista
milioane de planete locuite de fiin{e vii.
Deocamdatl nu existi dovezi gtiinlifice ci pimintul ar
fi fost vizitat vreodatd de extratere5tri.
SETI (Search for Extraterrestrial lntelligence) este
un program ce analizeazd, semnalele radio din spaliu, in
ciutarea formelor de viali inteligente.
Radiotelescopul de la Arecibo din Puerto Rico trimite
mereu semnalecitre stelele indepirtate.
'
L Sondele spayiale Pioneer I o ;i Pioneer I r sunt dotate cu pldcule meto-
lice pe core au fost inscriplionote mesaje grafice despre uialo de pe pdm6nt.
Mercu r
Mercur este cea mai apropiati planeti de Soare, la o
distanli ce variazl, in functie de orbitd, de la 45,9la69,7 cuRlozrTATr
milioane de l<ilometri. De doui ori pe durata revoluliei sale, Mercur se apropie
Mercur are cea mai scurti perioadi de revoluf ie in atit de mult de Soare, incit?5i mireSte de cdteva ori vite-
za, trecand pe l:ingd astru ca un bolid.
jurul Soarelui: planeta parcurge distanta dati in numai 88
de zile.
Mercur are nevoie de 58,6 zile pentru a se roti o dati in
jurul axei sale, de aceea ziua pe planeta respectivi dureazi
de 59 de ori mai mult decAt pe Pimint.
Te m peratu rile pe Mercu r v ariazd, i ntre -r 8ooC in ti m p u I

noplii 9i +43ooCin timpul zilei (suficient pentru a topi plum-

bu l).

Crusta gi mantaua planetei sunt alcituite, in mare pade,

din piatri, dar nucleul (75olo din diametrul siu) este consti-
tuit din fier solid.
Suprafala prifoasi a planetei Mercur este ciuruiti de
cratere formatein urma impactului cu nenumirate rimi;i1e
ale unor corpuri ceregti.
Avind cel mult zoolo din masa Pimintului, Mercureste
atdt de mic, incit gravitalia sa poate mentine doar o atmo-
sferi foarte rarefiati, alcituite din vapori de natriu.
Mercur este atat de mic, incit nucleul sdu s-a ricit gi a
L Mercur este atAt de oproape de Soore,incit nu este u5or de udzut. Primo
imagine c6t de cdt clard o planetei a fost obyinutd de astronomi dupd ce
devenit solid (spre deosebire de cel al Pimintului). DupI ce
sonda spaliald Mariner to a trecut pe l6ngd oceastain t974.
s-a intAm plat aceasta, Mercu r s-a m icsorat, iar su prafala i

s-a zbircit ca o coaji de mir.

Suprafalo planetei
Craterele de pe Mercur, descoperite de sonda spatiald
Mercut este ocope-
americand Mariner, poartl nume celebre, precum j:: .ttlirE.:':-t'.:r
ritd cu crotere de
Bach, Beethoven, Wagner, Shakespeare si Tolstoi. .:
--, trnpqcl

Cel moi mare crater de pe Mercur

este croterul numit Bozinul
Caloris, cu un diametru de
'r joo km 5i cu o oddncime de
z km.

M ajoritatea cr ote r el o r s - au
for m at i n urma imp actului
planetei cu rdmdSite ale unor
corpuri cer e5ti i n peri oodo fo r-
mdrii sistemului nostru solor,
aproximotiu 4 miliorde de oni
in urmd.

Suprafat o este brdzdotd

de creste lungi 5i joase,
care s-ou formot, probo-
bil, otunci cdnd nucleul
planetei se rdcea qi se

micsora.

) Mercur are o suprafa)d acoperitd cu prof golben,

dar tot atdt de gduritd de cratere co si cea a Lunii.
Planeta are, ca;i Pdmintul, calote polare, dar acestea
sunt foarte mici, ior gheaga este formotd din acid pur.
 1000 lucruri
==*sK,
despre
i& p
#

Nervii motori @&ffi&wo

Fiecare nery motor corespunde unui proprioceptor, situat
intr-un mugchi 9i in tendoanele acestuia (vezi Coordonarea
mi;cdrilor). Datoriti acestei conexiuni, creierul qtie dacd
mugchiul este relaxat sau ?ncordat.
Daci mu;chiul este prea incordat, proprioceptorul tri-
mite impulsul nervos respectiv citre creier. Acesta, la r6ndul
sdu, ajusteazi semnalul motor citre mugchi, care incepe sI
se contracte mai mult sau mai putin.

Semnalele transmise de nervii motori sunt localizate

intr-o zoni a creieru I u i ce se n u me$te cortex motor (vezi
Cortexul cerebrol).

Toli nervii motori (cu excep(ia celor situali in cap) se

A Neruii motoriil ojutd pe jucdtorul de tenis sd loueoscd mingea cu precizie.
& Nervii motori pun in a4iune mugchii corpului.
& Fiecare mu;chi important este impdnzit de terminatii
nervoase ce il determini se se contracte.
& Nervii motori stribat corpul de la dreapta la stinga,
pornind din partea superioard a mdduvei spinirii. Aceasta
inseamnd ci semnalele trimise de emisfera dreapti a creie-
rului ajungin partea stAngi a corpului si viceversa.
ramifici din miduva spinirii.
Terminafiile nervilor motori nu ajung la tubul digestiv,
care are numaiterminatii nervoase senzoriale. Prin urmare,
poli simli ci ai ceva in stomac, dar nu-l poti misca voluntar.
GAtul are mai mulli nervi motori decit senzoriali, prin
urmare, il poti migca cu ugurinli, dar nu poli simti tot ce se
intimpli induntrul acestuia.
Unele patologii ale neuronilor motori pot afecta nervii
motori din sistemul nervos central.

at5
,-3,. %& &

Glu coza
Glucoza este substanla energetici numlrul unu din or-
ganism, fiind utilizatd de celulele acestuia drept combustibil.
Glucoza este un fel de zahir, produs de plante in timpul
fotosintezei. Se intilne5te, de asemenea, in fructe si in sucu-
%, rile acestora, alituri de fructozd. (vezi Corbohidratii).
Corpul obline glucozadin carbohidralii pe careii des-
compu ne treptat in i ntestin.
Din intestin, glucoza este transportati de singein
ficat, unde excesul de glucozi este depozitat sub formi de
t glicogen.
#
i
i,
Pentru ca organismul si func{ioneze eficient, nivelul
Bt
glucozei din s6nge (numit 5i nivelul zahirului) trebuie si fie
t mereu corect,
J L Moleculo de glucozd este alcdtuitd din 6 atomi de carbon , t z de hidrogen
'%:" Nivelul zahlrului din singe este controlat de doi hor- si 6 de oxigen.
moni, glucagon gi insulind, secretali de pancreas.
F
# energie, depozitati ca glicogen ori utilizatd pentru sintetiza-
Cind nivelul zahirului este scizut, pancreasul secreti
rea trigliceridelor (vezi Grdsimile).
glucagon in ficat, iaracesta transformi glicogenul in glucozd.
Cind nivelul zahirului este ridicat, pancreasul secreti cuRrozrrATr
insulini in ficat, iar acesta depoziteazi glucoza sub formi Adrenalina gi alli hormoni din glandele suprarenale pot
de glicogen. mlri cantitatea de zahdr din singe. :
ln interiorul celulelor, glucoza poate fi transformatiin
 &; eEr"'J
".f*, J
JE* &;''t
Bf_ ff .fj *
) de lucruri
lr despre
F
qt
,,

Sistemul imunitar \-l \-/ \-l \J v q&

r Sistemul imunitar este un mecanism defensiv complex, pe
V Sistemul defensiu al corpului este uimitor de complex. Diferite tipuri de

k,
care corpul nostru il folosegte pentru a preveni pitrunderea
celule olbe ale sdngelui;i diuer;i anticorpi, pe careii produc aceste celule,
ori pentru a lupta impotriva germenilor patogeni si a altor
sunt de o importontd deosebitd pentru organismul nostru.
invadatori.
Corpul nostru dispune de o varietate intreagi de bariere,
substante toxice 9i tot soiul de capcane care impiedici avan- Adenoizii din nos sunt
sarea microbilor. Pielea este o barieri naturali ?mpotriva un centru defensiu
majoritalii germenilor patogeni, atata timp cdt nu este viti- irnportont al orgonis-
Dacd faci o
mati. mului, p r oducdnd celule
infectieinfarin- ; core luptd cu infecyiile.
Mucusul este un lichid gros ge,amigdalele , ;
;i lipicios ce ciptureste
trimitcelule \
organele interne ale corpului, precum stomacul. Totodati,
acesta poate acliona ca un Iubrifiant, inlesnind inghilirea speciole coresd \
lupte u microbii.
alimentelor. :--a Timusui este o
li glandd din piept ce
Mucusul ceptu5egte ciile respiratorii superioare pliminii, ?
5i transformd celulele
protejindu-i de particule de fum gi de microbi. Cind ricim, albe obi;nuitein
ciile respiratorii se pot umple de mucus, pe
,.f I
mdsuri ce cor- ,-. "--i. limfociteT, care
pulincearci si minimizeze invazia germenilor patogeni. luptd cu germe-
,r{ ?
nii patogeni.
-. J i.:

cuRtoztTiTl "{u-.#\" i

Ochii nogtri vulnerabili sunt prote.jati de lacrimi care ii ' ir

curild mereu de microbi. Lacrimile mai contin si o enzimi, 'i
i Pe duroto unei
numitilizozom,Carepoateucidediversebacterii'
infectii, gangli
onii limfatici se
Sughilatul, strinutul, tusea givoma sunt alte modalititi pot umfla din
cauza celulelor
de expulzare a invadatorilor nepofti1i. particulele minuscule
olbe ole sdngelui
ce nimeresc in mucusul de pe perelii ciilor noastre respi-
care auinghilit
ratorii sunt expulzate de niste fire microscopice numite cili
germeni patogeni.
(prelungiri ale celulelor corpului).
=# * ,i.
Corpul dispune de o serie de celule ;i substanfe *,r
53
chimice specializate care Iupti cu germenii patogeni ce
&

pitrund in interiorul acestuia. i

# Splina nu distruge

Complementul este un amestec de proteine lichide numai celulele ro;ii

?n
singe care ataci bacteriile. , nefunclionole ale
sdngelui, ci contri-
i3
lnterferonul este alcituit din proteine care ajuti buie ;i Ia sintetiza-
celulele corpului se atace virusii, sti- reo onticorpilor 5i
mulind celulele in procesul de bloca- fagocitelor.
re a acestora (vezi Limfocitele).

Unele celule albe ale singelui

sunt citotoxice, adicd sunt otrivitoare
pentru invadatori. Gonglionii limfo-
Fagocitele sunt celule albe mari tici din regiunea
inghinald se
ale singelui care inghit germenii
umfld deseori
patogeni, iar mai apoi?i dizolvi cu
cdnd corpul luptd
ajutorul unei enzime speciale (vezi cu o infeclie.
Anticorpii). Fagocitele se deplaseazd,
de fiecare dati, spre locul inflamat
sau rinit pe unde pitrunde infectia.
Glandele sebacee din
piele elimind un fel de
substonld uleioasd,
) HIV, uirusul ce prouoocd SIDA, atacd celulele
otrduitoote pentru
sistemului imunitor 5i Ieimpiedicd sd lupte cu
multe bacterii.
infeqiile.
 i= :l:
€; jd_;+- ;l
.E;F"
t '-:+..
216 1000 de iucruri pe care trebuie

Ered itatea
Ereditatea este ansamblul trisiturilorfizice mostenite de
Gena care pier-
la pirinli, fie cI este vorba de pdrul negru al mameitale, fie
de competilia in
de genunchii nodurogi ai tatei.
fala genei domi-
nante se numeste
Caracteristicile fiziologice se transmit prin genele ?ncap- recesiud.
s u I ate in cro m ozo m i (v ezi G en el e, Cr om ozo mii).

Gena recesivl
Legile de bazd, ale ereditetii au fost descoperite de cilu-
se exprimi, de
girul austriac Gregor Mendel aproape r5o de ani in urmi. reguli, in lipsa
competiliei.
Caracteristicile corpului rezulti din imbinarea a doud Aceasta se intim-
seturi de instructiuni. Primul set se conline in cromozomii pl5 atunci cind
mamei, al doilea -in cromozomiitatei. genele ambilor
pirinti sunt rece-
Fiecare trisituri
a corpului este opera unei gene, a ma- sive.
mei sau a tatei. Fenomenul se numeSte ,,expresie genetici,,.

Gena care nu se ,,exprimi.. nu dispare. in schimb,

aceasta,,adoarme" gi se poate manifesta Ia urmitoarele
generatii.
t,
L Gena responsabild de culoareo albastrd &
Gena care reutette si se impuni se numerte dominantd. o ochilor este recesiua,
dar dacd ambii pdrinli au ochi albaqtri, copilul lor ore sanse mari de
o mosteni tocmai aceastd trdsdturd.

Fi.r:+ €,!

Conditi, a fizici \-/ \l \-/ \-/ \-/ trl.,

Tipul gi durata efortu-
lui la care te poli expune
flri a obosi depind de
condilia sau forma ta
fizici.
Condilia fizici depin-
de, la rindul siu, de
putere, fl exibilitate gi
anduranli (rezistenld [a
efort).
O formi fizicl buni
necesiti, in primul rdnd,
un sistem cardiovascular
excelent, adici o inimi gi
nigte plimini capabili si
rispundd la supraefort.
{ Schiul este unul dintre cele mai
solicitante sporturi, schiorii de
performanld trebuind sd fieintr-o
formd fizicd excelentd, pentru a
rezista la supraefort.
\31
O modalitate de evaluare a condiliei cardiovasculare
este de a monitoriza viteza cu care pulsul accelerat (in urma
efortului depus) revine la normalitate - cu cit mai in formi
egti, cu atAt mai repede igi revine acesta.
i
O alti modalitate este de a monitoriza ritmul cardiac
?n timpul exerciliului fizic- cu cdt mai in formi egti, cu atdt
mai lent bate inima.
Forma fizici buni i1i sporegte performanta.
Forma fizici buni te poate proteja de anumite maladii.
Forma fi zici bunl incetineste imbitrin irea.
Eficienta sporiti a sistemului cardiovascular reduce
sansa de a contracta boli cardiace.
Cu ajutorul unor teste speciale, poti compara mirimi
precum inillimea corpului, greutatea acestuia ;i excesul de
I
lesut adipos, poli misura tensiunea arteriald.gi pulsul ?na- {
inte qi dupl exercilii. Existi gi teste care ne arate daci facem
{
sau n u fali u nor exercitii fizice standard izate, de ex., alergd_
rile pe distan{e fixe.
I

+.= *f ,:

::.g=
 t.:: .€ -r g,
r*: f:.:: E f

**
1000 de lucruri pe care trebuig despre corpul uman z 17 ,
r-1.1e,_3-111 w ;;-,:*,L
:.wwwsw

Bitiile inimii &*&&*&

* Ritmul cardiac este contractarea periodici a muschiului impingdnd sdngele din atrii (auricule) ?n ventricule.
:ardiac pentru a pompa sdngelein corp.
Cind unda musculari ajunge Ia ventricule, acestea
r Cele patru valve din inimi dirijeazicirculalia singelui expluzeazd, singele in aftere.
^rtr-o singuri
direclie.
in timpul diastolei, muSchiul se destinde si atriile se um-
* Contractia ritmici a inimii std,labazaciclului cardiac, plu din nou cu singe.
alcituit din doui faze distincte - sistolo 5i diostola.
Miocardul se contracti involuntar.
Sistola este contractia mu;chiului cardiac, pe cind
lmpulsurile neryoase accelereazd sau incetinesc bitdile
d iastola - relaxarea acestu ia intre doui contracli
i. inimii.
Sistola ?ncepe atunci cind miocardul se contracti,

Ventriculul stdng. RoSu: sdnge oxige-

'! not p1mpot
! in corp.
.-=:l

i.dr'

dezoxigenat pompat
in pldmdni.
&; l: ' -. i
!1

+,
'+t
*.
L Sangele se reuarsdin ouriculele L Unda musculardimpinge sdn- L Sdngele este expulzat din uentri- L Sdngele umple din nou
'.:\Cte. atriile
gelein ven*icule. culein ortere. reloxote.

:
'i: . '' --..* :_

SAngele
a Singele este lichidul care circuli
w&**** ':.+
s: : .:1..k]
;

prin corpul nostru. Acest lichid trans-

1 Sdngele conline celulero;ii;icelule olbe,dar . :. .i
portd oxigen 5i substanle nutritive
alcdtuit,in marc pafte, dintr-un lichid numit
este
--
, :. i
pentru celulele organismului, curdt6n-
plasmd.
:__"€- 1

du-le de dioxid de carbon gi de alte ventd de substanle chimice num;te fdctori j . I

reziduuri. Singele lupti cu infectiile, ne (de la factorul r la factorul 8).
lncdlzeqte trupul gi distribuie substanle t. ]
chimice care controleazi procesele vitale.
@ depinde
Cantitatea de singe din corp t:
de dimensiunile acestuia. Un adult de 8o l<g are -' l,
Singele este alcituit din celule rosii, celule albe circa 5 Ide singe. Corpul unuicopil de
4ol<gare ,,' }''J,
9i trombocite (plachete sanguine), care plutesc ?ntr-un 2,5 | de sAnge.
lichid numit plasmd.
, ,o , .,,4,
& Oamenii care locgiesc la altitudini mari, in munti, au cu t..i -.1... j
Plasma este in proporlie de
9oo/o api gi too/o alte sub- cel pulin zoolo mai mult sdnge dec6t cei care trdiesc pe c6m- '.;li .$
1,1
stanfe, inclusiv substante nutritive, hormoni si proteine pie, pentru ci au nevoie de mai mult oxigen cu cdt mai sus
- i;
speciale care lupti cu infecliile. te afli, cu atat mai putin oxigen este in aer.
:i,.. ...':''li
Plasma sangvinl se face ca laptele dupi ce mincim ceva & '-
recupe- i ' ,'''tt
Daci o persoani doneazi o,5 I de singe, corpul recupe- I
$
foarte gras. reaziplasmainciteva ore,dararenevoiedecdtevasiptd-, . i:
Trombocitele sunt celule in formi de plicute care coagu- mdni pentru a substitui celulele roqii. ' '=,'*
ii"il
leazi singele de indati ce incepem si s6ngerim.
cuRtoztrAil t*'* I
in procesul coagulirii singelui este implicati si o prote- * f;,
Cdnd s6ngerezi, oxigenul i1i coloieazdsingele in ro;u- ! -
= ._E
ini care se numegte ftbrind 5i care formeazi o relea de fibre aprins, dar?n venele tale, acesta are o culoare aproape
maronie. i ,{U
foarte complexi. Actiunea fibrinei este declansati de o sec- # -..' ll